Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 ANEXĂ din 6 mai 2020 privind modificarea punctului I din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXĂ din 6 mai 2020  privind modificarea punctului I din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016     Twitter Facebook
Cautare document

 ANEXĂ din 6 mai 2020 privind modificarea punctului I din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 378 bis din 12 mai 2020

──────────
    Conţinută de ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 12 mai 2020.
──────────
                      PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
                                        2021-2027
                                    REGIUNEA NORD EST

    CUPRINS
        ABREVIERI
    1. CAPITOLUL I: CONTEXT NAŢIONAL, METODOLOGIE Şi REFERINŢE INTERNAŢIONALE
    1.1. CONTEXTUL NAŢIONAL
    1.2. METODOLOGIE Şi ETAPE PRELIMINARE DE SUSŢINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
    1.2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016
    1.2.2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020
    1.2.3. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020-2027

    1.3. REPERE NAŢIONALE, EUROPENE şi INTERNAŢIONALE
    1.3.1. Asistenţă medicală primară
    1.3.2. Asistenţă medicală spitalicească
    1.3.3. Asistenţă ambulatorie de specialitate şi spitalizare de zi
    1.3.4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung
    1.3.5. Progresul realizat în implementarea direcţiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenţă primară, ambulatorie, spitalizare de zi şi spitalizare continuă
    a. Asistenţă medicală primară
    b. Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate şi spitalizarea de zi
    c. Serviciile spitaliceşti
    d. Îngrijiri la domiciliu
    e. Îmbunătăţirea accesului la medicamente pentru boli cronice
    f. Dispozitive medicale
    g. Programe naţionale de sănătate

    1.3.6. Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate
    1.3.7. Dezvoltarea Resurselor Umane
    a. Probleme identificate
    b. Măsuri
    c. Necesarul de medici şi modalitatea de normare
    d. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018



    2. CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST
    2.1. Caracteristici geografice
    2.2. Analiză demografică şi socio-economică
    2.3. Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanţi ai sănătăţii
    2.4. Principalele provocări în regiunea NE

    3. CAPITOLUL III: VIZIUNE Şi DIRECŢII STRATEGICE
    3.1. Viziune strategică
    3.1.1. Direcţii strategice


    4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE
    4.1. Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie
    4.1.1. Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite
    4.1.2. ŢINTE REGIONALE Şi PLAN OPERAŢIONAL

    4.2. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară
    4.2.1. Analiza situaţiei actuale
    4.2.2. Ţinte regionale şi plan operaţional

    4.3. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească
    4.3.1. Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE
    4.3.2. Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare
    4.3.3. Direcţii şi ţinte strategice
    4.3.4. Plan operaţional la nivel judeţean
    4.3.5. Proiecţie pentru Regiunea NE

    4.4. Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE
    4.5. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică
    4.5.1. Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite
    4.5.2. Ţinte operaţionale şi plan regional

    4.6. Dezvoltarea resurselor umane va urmări:
    4.7. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE Şi A RECUPERĂRII
    4.7.1. Analiza situaţiei curente şi principalele deficite
    4.7.2. Ţinte regionale
    4.7.3. Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare

    4.8. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii

    5. ANEXE
    Anexa nr. 1
    Anexa nr. 2
    Anexa nr. 3a
    Anexa nr. 3b
    Anexa nr. 4
    Anexa nr. 5
    Anexa nr. 6
    Anexa nr. 7
    Anexa nr. 8
    Anexa nr. 9


    ABREVIERI
        BC Judeţul Bacău
        BT Judeţul Botoşani
        CMI- Cabinet medical individual
        CNAS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
        CNSISP Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
        ORL Oto-rino-laringologie
        UE Uniunea Europeană
        MF Medic de familie
        PIB Produsul intern brut
        MG Medic generalist
        IS Judeţul Iaşi
        PSI Plan Strategic Instituţional
        ITL Îngrijire pe termen lung
        MS Ministerul Sănătăţii
        INSP Institutul Naţional de Sănătate Publică
        SNSPMPDSB Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare Domeniul Sanitar Bucureşti
        NT Judeţul Neamţ
        OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
        CP Centru de permanenţă
        PRSS Planul Regional de Servicii Sanitare
        RSM Rata Standardizată a Mortalităţii
        SV Judeţul Suceava
        VS Judeţul Vaslui
        OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
        FNUASS Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
        SNS Strategie Naţională de Sănătate
    1. CAPITOLUL I - CONTEXT NAŢIONAL, METODOLOGIE ŞI REFERINŢE INTERNAŢIONALE
    1.1. CONTEXTUL NAŢIONAL
        Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienţei, a calităţii şi a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 (Figura 1) şi-a propus să inverseze piramida serviciilor şi să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populaţiei prin intermediul serviciilor care constituie fundaţia sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenţei comunitare, asistenţei primară, a asistenţei ambulatorii de specialitate şi pe eficientizarea serviciilor medicale spitaliceşti.
        Figura 1: Viziunea Strategiei Naţionale de Sănătate
 (a se vedea imaginea asociată)
        Programele de Guvernare din perioada 2014-2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetăţeni.
        Pentru perioada 2021-2027, se menţine aceeaşi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din România. Ministerul Sănătăţii pregăteşte o nouă strategie naţională de sănătate, cu obiective strategice şi plan de acţiune, documente ce vor fi finalizate în perioada 2020-2021. Pentru organizarea şi furnizarea serviciilor de sănătate pentru aceasta perioadă, se vor continua principalele măsuri începute în perioada 2014-2020, ţinând cont de progresele şi problemele întâmpinate.
        Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populaţiei la serviciile medicale necesare şi a sustenabilităţii financiare.
        Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătăţii acţiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare şi finanţare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgenţă, actualizarea legislaţiei în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie şi spitalizarea de zi.
        Având în vedere că bugetul FNUASS se stabileşte anual prin legea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce priveşte alocarea pe tipuri de asistenţă medicală, va fi necesară prevederea în lege a alocării adecvate a fondurilor în acest scop. Deoarece este obligatoriu a se menţine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie să ţină cont de costurile reale ale serviciilor.
        Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale, unităţile sanitare vor identifica surse de finanţare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, îmbunătăţire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local.
        Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unităţilor sanitare din cele 8 regiuni.

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 │
│Scop: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România │
├───────────────────────────────────────────┬───────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│S1 Sănătate publică │S2 Servicii│S3 Acţiuni încrucişate pentru un sistem │
│ │sanitare │sanitar previzibil şi sustenabil │
├─────────────┬─────────────┬───────────────┼───────────┼─────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │ │O4 │ │ │O7 Dezvoltarea │
│ │O2 Reducerea │ │Egalitatea │O5 Un sistem │ │unei │
│ │morbidităţi │O3 Reducerea │accesului │sanitar │ │infrastructuri │
│ │şi │prevalentei │la servicii│incluziv, │O6 Creşterea │sanitare, la │
│O1 │mortalităţii │bolilor │sanitare de│sustenabil şi│eficienţei │nivel naţional, │
│Îmbunătăţirea│prin bolile │netransmisibile│înaltă │previzibil, │sistemului │regional şi │
│sănătăţii şi │transmisibile│şi a poverii │calitate şi│prin │sanitar, prin │local, în │
│nutriţiei │şi reducerea │acestora asupra│eficiente │implementarea│utilizarea │vederea în │
│femeii şi │impactului │populaţiei, │din │politicilor │tehnologiei │vederea │
│copilului │acestora │prin programe │perspectivă│încrucişate │moderne de │reducerii │
│ │asupra │sanitare │costuri, cu│şi a │comunicare şi │inechităţii la │
│ │indivizilor │preventive │focalizare │programelor │informare │accesul la │
│ │şi societăţii│ │pe │prioritare │ │serviciile │
│ │ │ │grupurile │ │ │sanitare │
│ │ │ │vulnerabile│ │ │ │
├─────────────┴─────────────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Dezvoltare │ │Îmbunătăţirea│Îmbunătăţire │ │
│ │e-sănătate şi │Scădere │planificării │finanţare │Grupul │
│ │telemedicină │preţuri │Îmbunătăţirea│Dezvoltare de │interministerial│
│Construirea/ modernizarea/ │Dezvoltare │Dezvoltare │programelor │noi programe │pentru sănătate │
│dotarea spitalelor │screening │de programe│de │pentru │în cadrul │
│regionale şi judeţene, │Dezvoltare │sanitare │rezidenţiat │diagnosticare │tuturor │
│ambulatoriilor, secţiilor │programe │naţionale │Majorare │incipientă a │politicilor │
│de primiri urgenţe şi │profilactice │Dezvoltare │salarii │bolilor │îmbunătăţirea │
│secţiilor de reanimare │pentru copii │de │Beneficii │netransmisibile│sistemului │
│ │Dezvoltarea │mecanisme │pentru muncă │majore │informatic │
│ │medicinei │de │în zone │Boli rare │Dezvoltarea │
│ │şcolare │compensare │îndepărtate │Debirocratizare│calităţii │
│ │ │ │ │acces │ │
├───────────────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │S2 Capacitate │ │ │S5 Finanţare │ │
│S1 Sănătate şi │de │S3 Acces la│S4 Resurse │programe │S6 Capacitate │
│infrastructură │diagnosticare │medicamente│umane │sanitare │instituţională │
│ │şi tratare │ │ │ │ │
├───────────────────────────┴───────────────┴───────────┴─────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate │
│Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare │
│mai aproape de cetăţeni │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

        Legenda:
        S - arie strategică; O - obiectiv strategic
        Zona de "Infrastructură sanitară" include toate obiectivele vizate de către Programul Operaţional Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate şi unităţi primiri urgenţe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR aşa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, şi nu se intenţionează modificarea acestui program.
        Zona "Diagnostic şi capacitate" include acţiuni legate de e-sănătate şi telemedicină precum şi elaborarea de programe de screening şi programe profilactice.
        Zona "Resurse umane" include îmbunătăţirea planificării şi formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistenţa comunitară şi stimularea activităţii în zone îndepărtate.
        Zona "Finanţarea programelor sanitare" include direcţii legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menţionate) şi pentru bolile rare (incluse şi în strategie).
        Domeniul "Capacitate instituţională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătăţirea sistemului informatic şi la dezvoltarea calităţii, care sunt în concordantă cu obiectivele strategiei.


    1.2. METODOLOGIE ŞI ETAPE PRELIMINARE DE SUSŢINERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE
    1.2.1. ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016
        Pe baza liniilor directoare şi de referinţă oferite de Strategia Naţională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est*1).
        *1) Planurile Regionale De Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) şi cu Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

        Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuţie echitabilă şi eficientă a serviciilor de ambulatoriu şi îngrijire pacienţi internaţi pentru întreaga ţară, cu o distribuţie adecvată între instituţiile de îngrijire primară, secundară, terţiară şi pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea reţelei actuale de facilităţi şi servicii, luând în considerare necesităţile de asistenţă medicală ale populaţiei, tranziţia demografică şi epidemiologică, oportunităţile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puţin invazive de diagnosticare şi tratament şi trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:
    - îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de asistenţă medicală, sporind în acelaşi timp echitatea în furnizarea de servicii;
    – Reducerea discrepanţelor regionale şi judeţene în ceea ce priveşte serviciile primare şi serviciile spitaliceşti disponibile;
    – îmbunătăţirea eficacităţii şi a eficienţei în furnizarea de servicii în sistemul sanitar;
    – Asigurarea calităţii şi siguranţei asistenţei medicale;
    – Dezvoltarea coordonării şi complementarităţii între servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii educaţionale;
    – Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitaliceşti (de exemplu: asistenţă ambulatorie, spitalizare de zi etc).


    1.2.2. Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020
        Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informaţii detaliate şi actuale asupra itinerariului operaţional de implementare a activităţilor şi ţintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistenţă, dar şi pentru consolidarea reţelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentării şi slabei coordonări curente).
        Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la faţa locului în diverse locaţii, întâlnirile cu autorităţile naţionale şi locale, precum şi cu principalele părţi interesate (inclusiv comitetele regionale şi judeţene), precum şi analiza:
        > Utilizarea reţelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente şi a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul);
        > Căilor şi fluxurilor pacienţilor (pentru grupurile principale) şi oportunităţilor pentru o organizare mai eficientă;
        > Indicatorilor de activitate / performanţă în spital (gradul de ocupare, durata medie de şedere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).
        > Compararea cu reperele Europene şi internaţionale (prezentate în secţiunea 2.3 de mai jos);
        > Timpii de acces la diferite niveluri de asistenţă medicală, inclusiv servicii spitaliceşti şi de urgenţă;
        > Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistenţă.


    1.2.3. Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027
        Scop: actualizare şi revizuire masterplan
        Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute în vedere următoarele:
    - solicitările/propunerile reprezentanţilor spitalelor şi autorităţilor locale de a lua în considerarea date şi modificări ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;
    – schimbările legislative din perioada 2017 până în prezent, modificări de structură şi acoperire cu resurse înregistrate în sistemul de sănătate românesc în intervalul 2015-2018;
    – demararea/implementarea unor proiecte cu finanţări externe în perioada 2015-2019 pentru investiţii în sănătate (ex. Prin POR Asistenţă comunitară, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esenţiale de diagnostic şi tratament pentru spitale judeţene şi municipale, imagistică, săli de operaţie, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc., care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unităţi sanitare, etc.;
    – creşterea ponderii asistenţei medicale ambulatorii şi din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale şi chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi şi ambulatoriu de specialitate clinic;
    – finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iaşi, Cluj, Craiova şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuraţia structurii acestor spitale;
    – necesitatea continuării optimizării serviciilor de sănătate în perioada 2020-2027, a integrării SRU Iaşi, Cluj, Craiova într-o reţea de servicii sustenabilă

        Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziţie de instituţii care colectează aceste date în mod uzual.
        Anul de referinţă: 2018 sau ultimul an disponibil.
        Sursa datelor:
    - Ministerul Sănătăţii (MS)
    – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
    – Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centru Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate (INSP-CNSISP)
    – Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB)

        Obiective urmărite
    - Evaluarea acoperirii cu medici şi identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune
    – Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele şi populaţiile marginalizate identificate în Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România şi în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
    – Evaluarea acoperirii cu personal din asistenţa medicală comunitară (asistente medicale comunitare şi mediatoare sanitare) şi identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de judeţ şi regiune în special în zonele rurale marginalizate conform HG nr. 459/2010.
    – Elaborarea unui cadru unitar şi documentat care să susţină planificarea serviciilor asistenţă medicală primară, ambulatorie de specialitate şi spitalicească, în funcţie de nevoile populaţiei deservite şi reconfigurarea reţelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel judeţean şi regional.

        Indicatori analizaţi:
        S-a efectuat analiza următorilor indicatori de performanţă pe judeţ/regiune pentru următorii furnizori de îngrijiri de sănătate de la nivelul primar:
    a. Medicina de familie
    - acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se referă la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP
    – număr de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se referă la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP
    – număr consultaţii pentru un locuitor - datele se referă la anul 2018 şi au fost furnizate de INSP
    – localităţi fără medic de familie - datele se referă la anul 2018 şi au fost furnizate de CNAS

    b. Asistenţă medicală comunitară
        ● număr total asistenţi medicali comunitari angajaţi ai autorităţii locale (sursa MS-UIS) corelat cu comunităţile vulnerabile şi a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România
        (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)

        ● număr total mediatori sanitari angajaţi ai autorităţii locale (sursa MS-UIS), după caz corelat cu comunităţile vulnerabile şi a zonelor marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România
        (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)

        ● număr total localităţi rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România
        (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)

        ● număr total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România
        (http://www.mmuncii.ro/i33/images/Documente/Minister/F6 Atlas Rural RO 23Mar2016.pdf)

        ● număr total localităţi urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
        (http://www.inforegio.ro/images/Publicaţii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)

        ● număr total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
        (http://www.inforegio.ro/images/Publicaţii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf)


    c. Spitale
        ● Număr total paturi pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)
        ● Număr total cazuri spitalizare continuă pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)
        ● Număr total cazuri internate în urgenţă pe spital şi pe secţii
        ● Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)
        ● Rata de utilizare a paturilor pe spital şi pe secţii (acuţi şi cronici)

    d. Servicii medicale ambulatorii
        ● Numărul de servicii acordate şi număr furnizori de servicii ambulatorii aflaţi în contract cu CAS
        ● Acoperirea cu servicii acordate în ambulatoriu
        ● Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judeţe
        ● 1 normă de medic specialist şi 1 normă de asistent medical pentru fiecare dintre specialităţile clinice de bază în ambulatoriu, la 10.000 loc.;
        ● 1 normă de medic specialist şi 1 normă de asistent medical pentru fiecare altă specialitate clinică în ambulatoriu, la 50.000 loc.;
        ● 1 normă de medic specialist de laborator şi 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.;
        ● 1 normă de medic specialist radiologie-imagistică şi 1 normă de asistent medical radiologie-imagistică, la 10.000 loc.;
        ● 1 normă de medic specialitatea reabilitare medicală (în ambulatoriu) şi 2 norme asistent medical la 5.000 loc.;
        ● 1 normă kinetoterapeut, 1 normă psihoterapeut, 1 normă logoped la 10.000 loc.;
        ● Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de înaltă performanţă, astfel:
        o 1 CT ia 200.000 loc;
        o 1 RMN la 250.000 loc;
        o 1 echograf la 10.000 loc.




        Criteriile utilizate în analiza sunt:
        ● La medicul de familie:
        o Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori
        o Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori

        ● La asistenţă medicală comunitară:
        o 1 asistentă medicală comunitară/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social şi economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical şi 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde există comunitate cu cetăţeni români de etnie romă, declaraţi.

        ● La asistenţă medicală spitalicească:
        o 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităţilor de bază

        ● La îngrijiri paliative:
        o Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populaţie - 25 paturi de IP la o populaţie de 125.000 locuitori
        o Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populaţie - un ambulatoriu de IP la o populaţie de 60.000 locuitori
        o Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populaţie - o echipă de IP la domiciliu la o populaţie de 40.000 locuitori




    1.3. REPERE NAŢIONALE, EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALE
        Înainte de a stabili obiective naţionale şi regionale pentru nivelurile şi capacităţile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situaţia sistemului de sănătate din România cu alte ţări Europene.
        Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a reţelelor regionale de asistenţă medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane şi financiare disponibile.
    1.3.1. Asistenţă medicală primară
        În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în ţările UE (Figura 2). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel naţional. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localităţi.
        Figura 2: Numărul de medici generalişti per 100.000 persoane (cele mai recente date)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
        Numărul mediu de furnizori de asistenţă primară şi de asistenţă ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor)*2) era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) şi cea a ţărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7)*3). Această situaţie a fost legată de subfinanţarea constantă a serviciilor de asistenţă primară şi ambulatorie faţă de alte sectoare sanitare: mai puţin de 6% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate (2016) şi în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistenţa primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor ţări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultaţii. Având în vedere numărul de 17 de pacienţi înregistraţi la un MF, media naţională a fost de 3,1 consultaţii per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele internaţionale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane şi de 12% în cazul celor din zonele rurale.
        *2) Date pentru îngrijirea primară şi îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toţi şi nu pot fi dezagregate.
        *3) Vlădescu C, Scînteie SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziţie, 18(4)

        În ultimii ani, în România, au fost introduse câteva mecanisme de stimulare a dezvoltării asistenţei medicale primare, mai ales la nivelul comunităţilor defavorizate, ce sunt prezentate în capitolul "Progresul realizat în implementarea direcţiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenţă primară, ambulatorie, spitalizare de zi şi spitalizare continuă."

    1.3.2. Asistenţă medicală spitalicească
        România a făcut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 şi 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 şi 2012. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale ţărilor din UE (Figura 3) în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puţin peste medie faţă de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4).
        Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori {cele mai recente date)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
        Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)
 (a se vedea imaginea asociată)
         Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
        În cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabilă cu media UE (Figura 5 şi Figura 6), ceea ce arată un progres în direcţia obiectivelor asumate în Strategia Naţională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.
        Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistenţă afecţiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018
        Figura 6: Numărul de externări pacienţi cu afecţiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018

    1.3.3. Asistenţă ambulatorie de specialitate şi spitalizare de zi
        Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeaşi zi a crescut semnificativ în ţările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervenţiilor chirurgicale mai puţin invazive şi anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluţie. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizată de rambursare corespunzătoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienţi şi din punct de vedere financiar, în comparaţie cu internarea în regim de spitalizare continuu.*4) (Figura 7).
        *4) Sursa OCDE - Sănătatea dintr-o privire 2016

        Figura 7: Procentul de operaţii de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 şi 2014
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
    Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deşi operaţia este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfăşoară în prezent ca o intervenţie chirurgicală de aceeaşi zi în mai multe ţări, iar copiii se întorc acasă în aceeaşi zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda şi Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeaşi zi (Figura 8).
        Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 şi 2014
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: statistici sanitare OCDE 2016
        În ultimii ani, în România, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltării serviciilor acordate în spitalizare de zi, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a proporţiei acestor servicii medicale şi chirurgicale, (vezi capitolul Progresul realizat în implementarea direcţiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenţă primară, ambulatorie, spitalizare de zi şi spitalizare continuă).
        Figura 9: Proporţia tuturor intervenţiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operaţii de zi: Marea Britanie 1974-2013
 (a se vedea imaginea asociată)
        Surse: Departamentul de Sănătate şi Servicii Sociale: Statistică activităţi spitaliceşti NHS (1974-97), Şi Centrul de informare Sanitară şi Asistenţă Socială: Statistici spitaliceşti episodice - asistenţă pacienţi internaţi, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14
        Nota: În exemplificările de mai sus, prin asistenţă medicală ambulatorie, acordată în majoritatea ţărilor europene se înţelege atât asistenţă ambulatorie de specialitate, cât şi serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi.

    1.3.4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung
        În medie la nivelul ţărilor OCDE (2013), au existat 16 paturi în instituţiile de ÎTL şi cinci paturi în secţiile de ÎTL din spitale la 1.000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani şi peste în instituţii ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puţin de 20 la 1.000 de locuitori de 65 de ani şi peste în instituţii ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor ţărilor OCDE, a existat o uşoară creştere a numărului de paturi ÎTL la 1.000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creştere se datorează în totalitate paturilor din instituţiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.
        Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale şi instituţii
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Sănătatea dintr-o privire - OCDE 2015
        Legislaţia naţională nu defineşte în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deşi acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienţi cu afecţiuni, identificate în special în secţii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistenţă medicală cât şi asistenţă socială în mod integrat, pe termen lung.

    1.3.5. Progresul realizat în implementarea direcţiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenţă primară, ambulatorie, spitalizare de zi şi spitalizare continuă
    o Principalele servicii medicale acordate
    a. Asistenţă medicală primară
        Prin serviciile de asistenţă se asigură furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, indiferent de absenţa sau prezenţa bolii.
        Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistenţă medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.
        Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistenţă medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei faţă de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creştere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenţei primare din total FNUASS, menţionăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenţei medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%.
        De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenţii de la bugetul de stat, precum şi transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanenţă, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
        Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014 - 2019 au înregistrat o creştere anuală constantă, astfel:
        Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinaţia asistenţă medicală primară pentru anii 2014-2019

┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│- mii lei - │
├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│1.440.000│1.455.718│1.528.504│1.620.214│1.897.484│2.426.793│
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘



        În consecinţă, valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:
        Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară

┌─────────┬─────────────────────┬──────────┬─────────────────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │2019 │
│Denumire ├──────────┬──────────┼──────────┼──────────┬──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│indicator│01.01.2014│începând │începând │începând │începând │începând │începând │începând │
│ │- │cu │cu │cu │cu │cu │cu │cu │
│ │31.05.2014│01.06.2014│01.04.2015│01.07.2016│01.10.2016│01.04.2017│01.04.2018│01.07.2019│
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Valoarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punctului│3,50 lei │3,75 lei │4,00 lei │4,30 lei │4,60 lei │4,80 lei │5,8 lei │7, 8 lei │
│per │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capita │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Valoarea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punctului│1,80 lei │1,90 lei │1,90 lei │2,00 lei │2,10 lei │2,20 lei │2,80 lei │3,50 lei │
│per │ │ │ │ │ │ │ │ │
│serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘



        Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenţa medicală primară, stimularea medicilor de familie în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor, creşterea ponderii serviciilor de prevenţie în asistenţa medicală.
        Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de capitaţie (o rată fixă pe asigurat) şi plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitaţiei în funcţie de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la acelaşi nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitării frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitaţiei este ajustată doar pentru vârstă şi necesită o ajustare suplimentară pentru alţi factori determinanţi ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultaţii în medie/zi, inclusiv servicii de prevenţie şi monitorizare a cazurilor ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plăţile bazate pe performanţă pentru obiectivele de acoperire a calităţii sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.
        Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
        Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să iniţieze îngrijiri pentru mai multe afecţiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecţiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc.
        De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat şi urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicaţii, după cum este necesar, aşa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte ţări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază şi tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcţie de complicaţiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliţi de asiguraţi care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgenţă pentru complicaţii care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.
        Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea şi decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista proprie.
        Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcţie de performanţă se va realiza concomitent cu:
    - revizuirea pachetului de servicii medicale de bază şi
    – extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenţei medicale primare şi dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe şi mai bune şi să funcţioneze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecţiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente şi performante.

     Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa nr. 1.

    b. Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate şi spitalizarea de zi
        În România s-au făcut paşi importanţi pentru înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi şi în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum şi consolidarea îngrijirilor cost-eficienţă, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate.
        Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale.
     Situaţia contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistenţă în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2.
        Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice şi terapeutice, atât medicale cât şi chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple şi 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerinţelor de calitate şi siguranţă a serviciilor.
        Pentru întărirea eficacităţii actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii.
        Pentru medicii din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice acordate în mediul rural şi în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea.
        În acest sens, în prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistenţa medicală primar şi celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice se majorează cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile clinice din mediul rural şi din mediul urban - pentru oraşele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea. În zone speciale (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) se aplică o majorare de 200%.
        Pentru medicii din asistenţa medicală stomatologică, se majorează numărul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural.
        În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum şi în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800.
        Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialităţile clinice, în situaţiile în care pentru anumite specialităţi există localităţi/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5.
        Pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creşterea ponderii afecţiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate şi reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitaliceşti în spitalizarea continuă şi de zi.
        La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităţilor ce pot efectua tratamente şi proceduri terapeutice şi diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităţilor clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie şi terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competenţă de îngrijiri paliative.
     Situaţia investigaţiilor paraclinice, după provenienţa recomandării, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenţei medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigaţiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de către medicii de specialitate. Situaţia detaliată pe judeţe în funcţie de medicul care recomandă investigaţiile paraclinice se regăseşte la Anexa nr. 3A, respectiv în funcţie de tipul investigaţiilor, la Anexa nr. 3B.
        În spitalizarea de zi se acordă servicii atât pentru îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic. Legislaţia specifică criteriile de internare în spitalizare de zi şi tipurile de afecţiuni medicale şi chirurgicale ce se încadrează în raportarea "caz rezolvat", dar şi "servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului în spitalizare de zi". Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente şi dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 şi Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 397/836/2018. În acelaşi timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.
        Ca urmare a extinderii listei de servicii, ponderea acestora a crescut. Astfel în anul 2015, au fost efectuate şi rambursate pe listele de servicii un număr de 2.278.223 servicii, în timp ce în anul 2018 au fost furnizate un număr de 2.762.738 servicii (atât pe listele vechi cât şi pe şi cele nou introduse - inclusiv efectuarea şi decontarea şedinţelor de chimioterapie).
        În raportarea pe caz rezolvat situaţia comparativă este următoarea: în anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un număr de 1.448.697 cazuri medicale şi 228.188 cazuri chirurgicale, iar în anul 2018 au fost raportate un număr de 1.808.649 cazuri medicale şi 314.775 cazuri chirurgicale.
        Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr ce 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:
    - Amigdalectomia
    – Chirurgia cataractei, implantul de cristalin
    – Rinoplastia post-traumatică
    – Artroscopia genunchiului
    – Meniscectomia artroscopică a genunchiului
    – Repararea ligamentului încrucişat
    – Hemoroidectomia
    – Cura chirurgicală a herniei inghinale
    – Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)
    – Cura chirurgicală a herniei ombilicale
    – Cura chirurgicală a herniei epigastrice
    – Cura chirurgicală a eventraţiei postoperatorii cu proteză
    – Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian
    – Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren
    – Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren
    – Repoziţionarea cristalinului artificial

        Exemplificând evoluţia numărului unor intervenţii chirurgicale acordate în spitalizarea de zi, se observă o creştere a acestor proceduri, ajungând pentru unele tipuri de intervenţie să reprezinte până la 39,5% din totalul de intervenţii de acel tip.
        Tabelul 3: Evoluţia numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenţii chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014

┌──────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────┐
│An │2014 │2018 │
├──────────────┼──────┬──────┬─────┬──────┼──────┬──────┬─────┬──────┤
│ │nr │nr │ │% │nr │nr │ │% │
│Tip │cazuri│cazuri│total│cazuri│cazuri│cazuri│total│cazuri│
│interventie │SZ │SC │ │SZ din│SZ │SC │ │SZ din│
│ │ │ │ │total │ │ │ │total │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│1.îndepărtarea│ │ │ │ │ │ │ │ │
│materialului │1161 │12205 │13366│8,69% │1444 │11835 │13279│10,87%│
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│osteosinteza │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│2.artroscopia │0 │37911 │37911│0,00% │26 │34890 │34916│0,07% │
│genunchiului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│3.chirurgia │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corectivă a │289 │1734 │2023 │14,29%│786 │2421 │3207 │24,51%│
│sindromului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│carpian │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│4.chirurgia │544 │4410 │4954 │10,98%│773 │3989 │4762 │16,23%│
│hemoroizilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│5.chirurgia │699 │7252 │7951 │8,79% │5218 │7998 │13216│39,48%│
│viaricelor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│6.cataracta │6725 │41760 │48485│13,87%│21199 │38319 │59518│35,62%│
└──────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┘


        În sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.
        Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:
    1. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deţine documente medicale care să ateste existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV)
    2. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deţine documente medicale ce atestă existenţa în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecţiei CMV)
    3. Screening prenatal (S11 - S19+6 zile)
    4. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestaţional)
    5. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică uşoară)
    6. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)
    7. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului
    8. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic
    9. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin
    10. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic
    11. Depistarea şi diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie
    12. Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.


    c. Serviciile spitaliceşti
        Raţionalizarea capacităţii spitalelor a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin implementarea Planului naţional de reducere a paturilor din spitalele publice şi private în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numărul de paturi contractabile a înregistrat următoarea evoluţie:
    - 129.524 pentru anul 2011
    – 125.639 pentru anul 2012
    – 123.127 pentru anul 2013
    – 121.579 pentru anul 2014
    – 120.579 pentru anul 2015
    – 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 şi 2019.

        Astfel, un număr de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menţinându-se constant. În cazul paturilor pentru acuţi, ponderea este de 4,02 %, comparabilă cu media UE.
        S-a îmbunătăţit şi modalitatea de decontare a serviciilor spitaliceşti. Pentru serviciile spitaliceşti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract în perioada 2015-2018, se observă tendinţa descrescătoare de înregistrare a serviciilor prestate şi nedecontate, după cum urmează:
        Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitaliceşti acordate peste valoare de contract, înregistrate şi nedecontate în perioada 2015-2018

┌───────────────────────────────────────────────┐
│-Lei - │
├───────────┬───────────┬───────────┬───────────┤
│La 31 │La 31 │La 31 │La 31 │
│decembrie │decembrie │decembrie │decembrie │
│2015 │2016 │2017 │2018 │
├───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│750.442.314│686.297.554│688.522.752│664.491.937│
└───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘



        Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 faţă de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.
        Măsurile viitoare de îmbunătăţire a alocării financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijării pacienţilor dinspre spital către segmente asistenţă medicală cost eficace, prin măsuri ca:
    - trecerea de la îngrijire terţiară la un sistem bazat pe prevenţie şi îngrijire primară şi secundară,
    – furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce şi managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare şi îmbunătăţirea conştientizării,
    – plata serviciilor pe criterii de performanţă.


    d. Îngrijiri la domiciliu
        În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultaţii pe lună acordate la domiciliul asiguraţilor.
        Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu.
        Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabileşte de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situaţia în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile. În situaţia în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât şi de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale şi îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.
        În prezent în România sunt înfiinţaţi un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate.
        Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât şi paliative, în acest moment fiind în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.

    e. Îmbunătăţirea accesului la medicamente pentru boli cronice
        În anul 2019, pentru a facilita accesul pacienţilor cu boli cronice la medicaţia necesară, s-au încheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum şi cost volum rezultat pentru un număr de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni oftalmologice, scleroză multiplă, afecţiuni oncologice; hepatită cronică virală de tip C cu adresabilitate pentru pacienţii nonresponderi la terapia fără interferon.

    f. Dispozitive medicale
        Demersuri întreprinse în perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului şi îmbunătăţirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu:
    - În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:
        o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,
        o Proteză de gambă modulară cu manşon de silicon,
        o Proteză parţială de mână de deget funcţională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani cu malformaţii congenitale.

    – Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.
    – Extinderea termenului de înlocuire a inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.
    – A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvenţiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi în accesarea şi utilizarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
    – A fost adoptat Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, precum a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilităţi, utilizate exclusiv pentru achiziţionarea de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces, altele decât cele finanţate prin Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.


    g. Programe naţionale de sănătate
        În perioada 2015-2019 programele naţionale de sănătate publică, finanţate de MS au fost următoarele:
    I. Programele naţionale de boli transmisibile:
    1. Programul naţional de vaccinare;
    2. Programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare;
    3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA;
    4. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a tuberculozei;
    5. Programul naţional de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei microbiene, precum şi de monitorizare a utilizării antibioticelor;

    II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
    III. Programul naţional de securitate transfuzională;
    IV. Programele naţionale de boli netransmisibile:
    1. Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:
    1.1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeş-Papanicolaou la populaţia feminină eligibilă în regim de screening;
    1.2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;
    1.3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;

    2. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;
    3. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană:
    3.1. Subprogramul de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
    3.2. Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiţi;
    3.3. Subprogramul de fertilizare în vitro şi embriotransfer.

    4. Programul naţional de boli endocrine;
    5. Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
    6. Programul naţional de management al registrelor naţionale;

    V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate:
    1. Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;
    2. Subprogramul de prevenire şi combatere a consumului de tutun;

    VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului:
    1. Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului;
    2. Subprogramul de sănătate a femeii.


        În anul 2019 în programele naţionale de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii au fost efectuate următoarele modificări:
    a) includerea Programului naţional de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;
    b) extinderea activităţilor Programului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică prin iniţierea unor activităţi noi destinate îmbunătăţirii cunoştinţelor specialiştilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum şi ale aparţinătorilor acestora;
    c) includerea activităţii privind efectuarea secvenţierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie şi/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului naţional de sănătatea femeii şi copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenţia "Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- şi postnatal".

     Bugetul alocat programelor naţionale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei în anul 2015 la valoarea de 842.933 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4.
        Programele naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015-2019 au fost:
    I. Programul naţional de boli cardiovasculare
    II. Programul naţional de oncologie:
    a. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice
    b. Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT
    c. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare
    d. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi
    e. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi
    f. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi.

    III. Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)
    IV. Programul naţional de diabet zaharat
    V. Program naţional de tratament al bolilor neurologice
    VI. Program naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei
    VII. Programul naţional de tratament pentru boli rare
    VIII. Programul naţional de sănătate mintală
    IX. Programul naţional de boli endocrine
    X. Programul naţional de ortopedie
    XI. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
    XII. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică
    XIII. Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice
    XIV. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă:
    a. Subprogramul de radiologie intervenţională
    b. Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos
    c. Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
    d. Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.


        Elementele de noutate din cadrul programelor naţionale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019 au fost următoarele:
        ● Anul 2015
    - Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislaţiei în vigoare, contractele cu furnizorii privaţi de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.
    – Programul naţional de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

        ● Anul 2017
    - Programul naţional de boli cardiovasculare - s-au asigurat şi materiale sanitare şi pentru tratamentul malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la bolnavii adulţi.
    – Programul naţional de oncologie - Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi, pe lângă diagnostic s-a asigurat şi monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară la copii şi adulţi.
    – Programul naţional de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom) la copii şi adulţi - s-au asigurat şi servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing şi neuroblastom).
    – Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanţă cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:
    a) bolnavii încadraţi la hemofilie între 1 şi 18 ani cu substituţie profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică continuă,
    b) bolnavii încadraţi la hemofilie cu substituţie "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",
    c) bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituţie pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,
    d) bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale ortopedice majore şi bolnavii cu hemofilie cu substituţie pentru intervenţiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu şi fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituţie în cazul intervenţiilor chirurgicale şi ortopedice,
    e) bolnavii cu hemofilie cu substituţie de scurtă durată (recuperare medicală după intervenţii chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituţie profilactică intermitentă/de scurtă durată.

    – Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecţiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar şi neuropatie optică ereditară Leber.
    – Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare
    – În cadrul Programului naţional de diabet zaharat:
        o Pentru creşterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigaţie de 2 ori/an pe bolnav,
        o A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.


        ● Anul 2018
    - Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienţi cu implant cohlear din motive de uzură fizică şi pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul preşedintelui CNAS nr. 932/2018).
    – Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.
    – Programul naţional de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulţilor cu diabet zaharat insulinotrataţi de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenţi la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum şi materiale consumabile pentru acestea.
    – Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigaţii PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare.
    – Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-au asigurat şi dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.

        ● Anul 2019
    - Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convenţională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă şi dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unităţile sanitare care derulează, respectiv, pentru şedinţa de hemodializă convenţională - 561 lei, pentru şedinţa de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an şi pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).
    – Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, în cazul procesoarelor ieşite din garanţie, care au mai puţin de 5 ani de funcţionare şi care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019)
    – Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă - Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus şi activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).
    – Programul naţional de tratament pentru boli rare - s-a introdus asigurarea tratamentului pacienţilor cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).


        În perioada 2015-2019 s-a asigurat creşterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unităţi noi în cadrul unor programe/subprograme naţionale de sănătate curative (Programul naţional de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET - CT, Programul naţional de tratament al bolilor neurologice, Programul naţional de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervenţională).
     Bugetul alocat programelor naţionale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei în anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5.


    1.3.6. Informatizarea şi debirocratizarea sistemului de sănătate
        Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:
    - întărirea şi diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;
    – actualizarea şi consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european;
    – monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei;
    – creşterea activităţilor de prevenţie în raport cu cele curative;
    – expansiunea şi diversificarea serviciilor medicale de urgenţă
    – implementarea soluţiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice

    Pentru reducerea birocraţiei din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activităţii furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
        Din anul 2012 prescripţia medicală este electronică; asumarea prescripţiei electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.
        În conformitate cu prevederile nr. HG nr. 140/2018, cu modificările şi completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligaţia existenţei semnăturii electronice pentru toţi medicii care doresc să intre în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate.
        Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepţia documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.
        Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.
        Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere şi îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.
        De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce priveşte obligaţiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum şi prin noile obligaţii introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relaţiile contractuale desfăşurate între furnizorii de asistenţă medicală primară şi casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condiţiilor de contractare, respectiv:
    - dovada plăţii la zi a contribuţiei la FNUASS,
    – lista în format electronic a bolnavilor cu afecţiuni cronice pentru care se face management de caz şi pentru care se organizează evidenţă distinctă la nivelul medicului de familie,
    – asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical pentru medicii şi asistenţi medicali având în vedere ca pentru aceştia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR

    Prin Ordinul MS/CNAS nr. 980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum şi pentru modificarea şi completarea acestuia:
    - biletele de trimitere pentru specialităţile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu şi investigaţii paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;


    Iniţiative şi proiecte pentru consolidarea sistemului informaţional
        În vederea consolidării informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (demers iniţiat de MCSI până la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătăţii (inclusiv în cel al telemedicinei) şi se aşteaptă depunerea de proiecte de către MS şi CNAS.
        Ministerul Sănătăţii va depune mai multe proiecte, dintre care:
        Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed
        Intervenţiile proiectului "Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed" vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:
    - digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acţiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaţionale existente şi de creştere a gradului de interoperabilitate a acestora.

        Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului bolilor la nivelul populaţiei, incidenţă, prevalenţă, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea şi evaluarea sănătăţii populaţiei.

        Sistem Informatic pentru Evidenţa Clinică a secţiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.)
        S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare şi intervenţie la nivelul fiecărei secţii ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, astfel încât să se asigure cât mai multe paturi disponibile pentru alte potenţiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente şi foarte grave care apar în situaţiile de cod roşu, necesită o nevoie de coordonare şi corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureştiului sau a spitalelor dintr-o regiune.
        Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătăţii să existe situaţia paturilor ATI la nivel naţional raportată permanent (online) ca să se poată coordona şi dirija intervenţia prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienţii să fie dirijaţi exact către unităţile spitaliceşti care au paturi disponibile în secţiile ATI. Efecte preconizate: economii în actul medical, gestionarea eficientă în situaţia de Cod Roşu, managementul spitalicesc eficient, reducerea încărcării birocratice, furnizarea de date şi informaţii statistice, reţeaua ATI la nivel naţional, schimb de experienţă şi cercetare


        CNAS va depune două proiecte:
        Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu şi recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;
        Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialităţi clinice şi pentru specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare, de specialităţi paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi activităţi de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectaţi la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât şi furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, urmând ca prin proiectul menţionat anterior să fie conectate la acest sistem informatic şi celelalte categorii de furnizori de servicii medicale.

        Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat şi proiectul:
        Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susţină un proces decizional performant continuu şi o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituţionale. Proiectul vizează creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaţionale şi informatice utilizate de către CNAS şi standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informaţii structurate suplimentar faţă de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS în eficientizarea activităţilor interne precum consolidarea capacităţii instituţionale de a comunica rapid şi eficient cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.

        Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate şi sumarizate, astfel încât să obţinem o imagine unică a activităţilor CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate şi organizate într-un format unic de referinţă. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor şi statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătăţii ori a altor instituţii precum Institutul Naţional de Statistică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.
        Aceste date vor contribui la o mai bună înţelegere a nevoilor asiguraţilor, la reducerea riscurilor şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni.

    1.3.7. Dezvoltarea Resurselor Umane
    a. Probleme identificate
        Pentru asigurarea îmbunătăţirii accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătăţii are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesionişti care-şi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.
        Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum şi fenomenul migrării forţei de muncă, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-au iniţiat demersuri care vizează formarea şi păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialişti în domeniul.
        În acest sens, Ministerul Sănătăţii a stabilit direcţiile strategice de acţiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:
    - analiza pe categorii de profesionişti a acoperirii deficitului de personal din sănătate,
    – implementarea de strategii sustenabile de atragere şi retenţie a personalului de specialitate în reţeaua de sănătate, mai ales pentru specialităţile din zonele deficitare,
    – dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea şi formarea în cadrul instituţiilor publice şi private din sistemul de sănătate,
    – necesitatea implementării unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea şi monitorizarea personalului,
    – îmbunătăţirea procedurilor privind calificarea personalului precum şi a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,
    – revizuirea sistemului salarizării în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei şi competitivităţii în sistemul de sănătate,
    – formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei şi prognozei, în funcţie de necesităţi, mai ales pentru specialităţile deficitare şi pentru zonele defavorizate,
    – actualizarea programelor de formare prin rezidenţiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidenţiat şi a celor pentru obţinerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentişti şi farmacişti, în vederea alinierii acestora la cerinţele europene de formare,
    – organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătăţii, prin implementarea de noi programe în funcţie de necesităţi şi de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătăţii.


    b. Măsuri
        Măsurile vizate, pe lângă creştere salariale ale personalului din domeniul sănătăţii, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creştere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menţinerea calităţii actului medical din instituţiile sanitare cu atingerea standardelor europene.
        Un aspect important este acela de asigurare a creşterii calităţii actului medical acordat populaţiei, prin regândirea şi actualizarea modalităţilor de formare a personalului de specialitate, în concordanţă cu exigenţele europene.
        Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiştilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, având la bază prognoza situaţiilor colectate din teritoriu.
        Principala măsură care promovează creşterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătăţii, este asigurată prin creşterea cifrei de şcolarizare prin rezidenţiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri şi posturi, în creştere cu peste 15% faţă de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de şcolarizare prin rezidenţiat a fost de 4000 de locuri şi posturi.
        Astfel, prin menţinerea ascendentă a cifrei de şcolarizare în rezidenţiat, cu menţinerea tipului de concurs rezidenţiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialităţile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcţionării în bune condiţii, a unităţilor sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesităţii înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migraţia personalului către sisteme de sănătate alternative.
        Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT ÎN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE

┌────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Categorii │2014│2015│2016│2017│2018│2019│
│profesionale│ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Medici │2879│3197│3127│3372│3212│3324│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Medici │329 │291 │371 │383 │369 │349 │
│dentişti │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Farmacişti │70 │124 │117 │129 │162 │137 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │3278│3612│3615│3884│3743│3810│
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Biologi │163 │168 │191 │188 │208 │142 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Chimisti │85 │74 │107 │89 │102 │62 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Biochimisti │58 │55 │59 │64 │69 │55 │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │306 │297 │357 │341 │379 │259 │
└────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


        Tabelul 6: Situaţia acoperirii cu medici aflaţi în contract cu Casele de asigurări de sănătate în anul 2019 pentru serviciile acordate în ambulatoriul de specialitate

┌────┬───────────────┬─────────┬───────────────────┐
│ │ │ │Nr norme │
│Nr. │CAS │Nr. ├─────────┬─────────┤
│crt.│ │medici │Necesar │Nr norme │
│ │ │ │nr norme │acoperite│
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│1 │ALBA │271 │188.29 │120.52 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│2 │ARAD │335 │207.87 │183.63 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│3 │ARGEŞ │369 │306.00 │188.55 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│4 │BACĂU │389 │272.00 │182.12 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│5 │BIHOR │673 │517.00 │335.20 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│6 │BISTRIŢA-NĂSĂUD│160 │155.00 │70.25 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│7 │BOTOŞANI │190 │82.25 │68.15 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│8 │BRAŞOV │539 │501.00 │266.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│9 │BRĂILA │202 │153.00 │73.00 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│10 │BUZĂU │218 │257.00 │124.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│11 │CARAŞ-SEVERIN │154 │431.00 │88.01 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│12 │CĂLĂRAŞI │136 │221.50 │81.29 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│13 │CLUJ │956 │531.50 │528.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│14 │CONSTANŢA │571 │454.50 │314.31 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│15 │COVASNA │171 │90.00 │78.11 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│16 │DÎMBOVIŢA │216 │127.03 │118.11 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│17 │DOLJ │965 │631.00 │590.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│18 │GALAŢI │289 │491.00 │102.22 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│19 │GIURGIU │79 │70.00 │43.22 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│20 │GORJ │266 │253.00 │151.79 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│21 │HARGHITA │247 │127.10 │82.28 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│22 │HUNEDOARA │361 │215.79 │155.84 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│23 │IALOMIŢA │106 │267.00 │57.25 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│24 │IAŞI │1180 │1,418.00 │602.44 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│25 │ILFOV │219 │78.00 │42.00 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│26 │MARAMUREŞ │338 │209.00 │172.75 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│27 │MEHEDINŢI │169 │168.00 │69.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│28 │MUREŞ │836 │521.00 │378.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│29 │NEAMŢ │268 │209.00 │108.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│30 │OLT │296 │755.50 │188.00 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│31 │PRAHOVA │457 │483.00 │251.06 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│32 │SATU-MARE │243 │160.00 │111.13 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│33 │SALAJ │158 │96.26 │65.76 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│34 │SIBIU │392 │294.00 │195.93 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│35 │SUCEAVA │398 │560.00 │215.00 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│36 │TELEORMAN │156 │361.00 │86.85 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│37 │TIMIŞ │1113 │1,559.00 │625.14 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│38 │TULCEA │81 │100.00 │39.43 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│39 │VASLUI │210 │156.00 │90.20 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│40 │VÂLCEA │234 │155.50 │152.50 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│41 │VRANCEA │128 │122.00 │83.60 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│42 │CASMB │2976 │2,185.00 │1,984.24 │
├────┼───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│43 │OPSNAJ* │1126 │0.00 │685.00 │
├────┴───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │18,841.00│16,140.09│10,151.38│
└────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

        * NOTA: datorită specificului organizatoric şi funcţional (furnizori răspândiţi pe tot teritoriul ţării), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituită comisie pentru stabilirea numărului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinică.


    c. Necesarul de medici şi modalitatea de normare
        Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe judeţe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.
        Necesarul de medici şi modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.

    d. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018
        Tabelul 7: Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018

┌────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │2009 │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │2016 │2017 │2018 │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Nr. medici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(fără │50386 │52204 │52541 │53681 │54086 │54929 │56110 │57304 │58583 │60585 │
│stomatologi)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│-la 10000 │24,7 │25,8 │26,1 │26,8 │27,1 │27,6 │28,3 │29,1 │29,9 │31,1 │
│locuitori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuitori/un│404 │388 │383 │374 │370 │363 │353 │344 │334 │321 │
│medic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Nr. │12497 │12990 │13355 │13814 │14282 │14879 │15556 │16442 │15653 │16457 │
│stomatologi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│-la 10000 │6,1 │6,4 │6,6 │6,9 │7,1 │7,5 │7,8 │8,3 │8,0 │8,5 │
│locuitori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuitori/un│1630 │1559 │1509 │1452 │1400 │1339 │1274 │1199 │1251 │1183 │
│stomatolog │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Nr. │11996 │13624 │14575 │15435 │16301 │17099 │17135 │17180 │17833 │17620 │
│farmacişti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│-la 10000 │5,9 │6,7 │7,2 │7,7 │8,2 │8,6 │8,6 │8,7 │9,1 │9,0 │
│locuitori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locuitori/un│1698 │1486 │1382 │1300 │1226 │1165 │1157 │1147 │1098 │1105 │
│farmacist │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Nr. personal│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sanitar │129673│126656│125992│125141│126860│128899│133173│137246│142103│145317│
│mediu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│-la 10000 │63,7 │62,6 │62,5 │62,4 │63,5 │64,7 │67,2 │69,6 │72,5 │74,6 │
│locuitori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- nr.loc. ce│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revin/un │157 │160 │160 │160 │158 │155 │149 │144 │138 │134 │
│pers. san. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


        Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populaţiei cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Judeţele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. Bucureşti (72,0%o0 loc.), Timiş (62,2%o0 loc.), Cluj (53,3%o0 loc.), Dolj (49,7%o0 loc.), Iaşi (48,8%o0 loc.), Mureş (47,9%o0 loc.}, Bihor (37,8%o0 loc.), Sibiu (34,0%o0 loc.), Constanţa (31,5%o0 loc.), Braşov (31,2%o0 loc.), judeţele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călăraşi (11,3%o0 loc.), Dâmboviţa (11,6%o0 loc.), Giurgiu (11,9%o0 loc.), Ialomiţa (13,2%o0 loc.), Vaslui (13,9%o0 loc.). Media pe ţară este 31,1 la 10000 locuitori, evidenţiată în Figura 11.
        Figura 11: Asigurarea populaţiei cu medici în România, în anul 2018
 (a se vedea imaginea asociată)
        Raportat la ţările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din ţările cu cei mai mulţi medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât ţara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) şi Austria (509,7).
        Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în ţările Uniunii Europene în anul 2016
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
        În anul 2018, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali a avut valoarea medie pe ţară de 74,9 asistenţi medicali la %o0 locuitori. Cea mai redusă a fost în judeţele: Ilfov 25,8%o0 locuitori, Giurgiu 40,6%o0 locuitori, Călăraşi 47,3%o0 locuitori, Ialomiţa 50,9%o0 locuitori, Dâmboviţa 52,8%o0 locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. Bucureşti 123,9%o0 locuitori, Dolj 108,7%o0 locuitori, Timiş 90,6%o0 locuitori, Cluj 88,3%o0 locuitori, Mureş 86,7%o0 locuitori.
        Figura 13: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali în România, în anul 2018
 (a se vedea imaginea asociată)
        În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenţi comunitari şi 456 de mediatori sanitari.
        În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu asistenţi medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Braşov 0,02%o0 locuitori, Caraş-Severin 0,04%o0 locuitori, Cluj 0,08%o0 locuitori, Timiş 0,11%o0 locuitori, Argeş 0,14%o0 locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19%o0 locuitori, Tulcea 3,62%o0 locuitori, Mehedinţi 3,33%o0 locuitori, Olt 2,62%o0 locuitori, Botoşani 2,62%o0 locuitori.
        Figura 14: Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali comunitari în România, în anul 2019
 (a se vedea imaginea asociată)
        În anul 2019, rata de asigurare a populaţiei cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în judeţele: Timiş 0,03%o0 locuitori, Hunedoara 0,05%o0 locuitori, Suceava 0,08%o0 locuitori, Argeş 0,09%o0 locuitori, Dâmboviţa 0,10%o0 locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86%o0 locuitori, Mehedinţi 0,78%o0 locuitori, Tulcea 0,66%o0 locuitori, Sibiu 0,62%o0 locuitori, Vaslui 0,58%o0 locuitori.
        Figura 15: Asigurarea populaţiei cu mediatori sanitari în România, în anul 2019
 (a se vedea imaginea asociată)
        Având în vedere fenomenul migraţiei personalului din domeniul sănătăţii adoptarea Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migraţiei specialiştilor. Totodată, ţinând cont de distribuţia inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate şi alte soluţii concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de susţinere a formării continue de personal calificat/ înalt calificat aşa cum au fost prezentate mai sus.




    2. CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SĂNĂTATE ÎN REGIUNEA NORD-EST
        Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă şi mai densă populaţie din toate regiunile României, cu o pondere mare a populaţiei din mediul rural şi o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populaţiei sunt printre cei mai slabi din ţară.
        Infrastructura sanitară este insuficientă faţă de nevoile populaţiei şi este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale la nivelul judeţelor din zonă.
    2.1. Caracteristici geografice
        Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României şi face parte din vechea repune istorică a Moldovei, formată din 6 judeţe, 46 de centre urbane, 506 de comune şi 2.414 de sate (Figura 16). Cu o suprafaţă de 36 850 kmp (15,4% din ţară) şi 3,3 m locuitori (16,4% din ţară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare şi cea mai populată regiune din România.
        Figura 16: Harta regiunii de NE
 (a se vedea imaginea asociată)
        Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce priveşte PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media naţională de 7 500 EUR). Contribuţia la PIB-ul naţional a fost de 10,24 % în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două judeţe: Iaşi şi Bacău.
        Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporţie a populaţiei care trăieşte în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populaţiei, comparativ cu media naţională de 6,2%.
        Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporţionat de scăzut, mai puţine locuri de muncă declarate şi condiţii de viaţă necorespunzătoare.

    2.2. Analiză demografică şi socio-economică
        Populaţia din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8).
        Tabel 8: Populaţia regiunii de NE per judeţe

┌──────┬──────┬────┬────────┬───┬────┬────┬─────┬────┬───────┬────┬──────┬────┬─────┬────┐
│Grupă │Bacău │% │Botoşani│% │laşi│% │Neamţ│% │Suceava│% │Vaslui│% │TOTAL│% │
│vârstă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────────┼───┼────┼────┼─────┼────┼───────┼────┼──────┼────┼─────┼────┤
│0-4 │33198 │5,6 │19230 │5 │48 │6,2 │23 │5,3 │39 586 │6,3 │23 049│6,1 │187 │5,8 │
│ │ │ │ │ │931 │ │612 │ │ │ │ │ │606 │ │
├──────┼──────┼────┼────────┼───┼────┼────┼─────┼────┼───────┼────┼──────┼────┼─────┼────┤
│5-14 │69354 │11,8│45810 │12 │95 │12 │49 │11,1│76 727 │12,3│48 430│12,9│385 │12 │
│ │ │ │ │ │275 │ │417 │ │ │ │ │ │013 │ │
├──────┼──────┼────┼────────┼───┼────┼────┼─────┼────┼───────┼────┼──────┼────┼─────┼────┤
│15-64 │376926│64,1│244 730 │64 │526 │66,4│278 │62,7│400 635│64 │235 │62,5│2 061│64,2│
│ │ │ │ │ │005 │ │599 │ │ │ │605 │ │870 │ │
├──────┼──────┼────┼────────┼───┼────┼────┼─────┼────┼───────┼────┼──────┼────┼─────┼────┤
│65-85+│109053│18,5│72 591 │19 │121 │15,4│92 │20,9│108 668│17,4│69 761│18,5│574 │17,9│
│ │ │ │ │ │789 │ │855 │ │ │ │ │ │717 │ │
├──────┼──────┼────┼────────┼───┼────┼────┼─────┼────┼───────┼────┼──────┼────┼─────┼────┤
│TOTAL │587 │100 │382 361 │100│792 │100 │444 │100 │625 616│100 │376 │100 │3 209│100 │
│ │901 │ │ │ │000 │ │483 │ │ │ │845 │ │206 │ │
└──────┴──────┴────┴────────┴───┴────┴────┴─────┴────┴───────┴────┴──────┴────┴─────┴────┘

        Sursa: Institutul Naţional de Statistică

        Conform ultimelor proiecţii demografice, se estimează că populaţia regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte până la 18,9% din total în 2020 şi 20,9% în 2025 (Figura 17).
        Figura 17: Proiecţii demografice şi procentul populaţiei de 65 de ani şi peste
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA şi Direcţiei de evidenţa populaţiei (2015).

    Proiecţii privind populaţia lumii
        Populaţia din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic din ţară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media naţională (25,4%) şi cu 2% mai mare faţă de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populaţie este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din ţară după Sud-Est (52%) şi cu mult peste media naţională (40%).

    2.3. Indicatori de sănătate şi principalii factori determinanţi ai sănătăţii
        Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos şi organelor de simţ, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii şi a ţesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul judeţelor, se menţine cu mici diferenţe aceeaşi structură.
        În 2018, cele mai mari valori ale prevalenţei au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive, cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza şi alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică şi tulburările mintale (Tabelul 9). O creştere în comparaţie cu media ţării se constată pentru boala hipertensivă la judeţul Neamţ, Botoşani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe ţară; ciroza şi alte hepatite cronice sunt mult peste media pe ţară atât pe regiune, cât şi în toate judeţele, cea mai mare rată fiind înregistrată în judeţul Vaslui. Obezitatea este peste media pe ţară în regiune, cu excepţia judeţului Bacău care are valoarea ratei sub media pe ţară şi pe regiune.
        Tabelul 9: Prevalenţa principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)

┌─────────────┬───────┬────────┬───────┬────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │România│Regiunea│Bacău │Botoşani│laşi │Neamţ │Suceava│Vaslui │
│ │ │NE │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Afecţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legate de │13425.5│13404.9 │13386.1│13623.8 │11877.4│17605.2│13585.8│11168.0│
│hipertensiune│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Boli │6321.1 │5659.1 │7284.6 │5706.1 │3373.9 │6996.2 │6484.8 │4930.4 │
│ischemice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Diabet │4311.5 │4062.1 │3391.2 │2733.0 │4704.9 │4400.2 │4840.0 │3310.1 │
├─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Ciroză şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alte │1622.5 │2306.0 │2493.8 │2368.2 │2197.9 │2190.9 │1839.6 │3087.5 │
│hepatite │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cronice │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼───────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Obezitate │1710.9 │2324.5 │1287.5 │1807.2 │2754.2 │2725.6 │2598.4 │2636.4 │
└─────────────┴───────┴────────┴───────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

        Sursa: INSP-CNSISP


    2.4. Principalele provocări în regiunea NE
        Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:
    - Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelată cu asistenţa medicală spitalicească, serviciile de promovare şi prevenţie necesită integrare mai bună cu îngrijirea curativă), aceste deficienţe având impact negativ asupra continuităţii îngrijirii;
    – serviciile de asistenţă primară au deficienţe în acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a îmbolnăvirilor şi de monitorizare a pacienţilor, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;
    – serviciile de asistenţă medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii; (proiecte în derulare)
    – modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate şi necesită îmbunătăţirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;
    – nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;
    – accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii şi a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcţie de zone geografice, conducând la inegalităţi de acces la servicii medicale.

        Deşi aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacţiunea lor cu condiţiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficienţe şi mai pronunţate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecinţe majore:
    - necesitatea de servicii de sănătate parţial nesatisfăcută, în special pentru populaţiile rurale şi marginalizate;
    – inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii între grupurile urbane şi cele rurale, grupurile non-marginalizate şi cele marginalizate.

        Un studiu din 2012*5) arată că 15,2% din populaţia cu vârsta de 15 ani şi peste în regiunea de Nord-Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (faţă de o medie naţională de 12,8%). Întrebaţi despre motivele acestei situaţii:
        *5) Institutul Naţional de Statistică (2013), Condiţii de trai ale populaţiei din România
    – 74,3% au indicat costuri inaccesibile;
    – 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenţie;
    – 6,7% distanţa mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.

        Din cauza problemelor sistemice menţionate mai sus, partea de cerere şi ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistenţă medicală parţial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenţie.


    3. CAPITOLUL III: VIZIUNE ŞI DIRECŢII STRATEGICE
    3.1. Viziune strategică
        Regiunea Nord-Est va "reduce diferenţa" dintre nevoile populaţiei şi performanţa sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienţi vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistenţă medicală regională, restructurat funcţional şi structural. Datorită sistemului reînnoit şi a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viaţă şi de sănătate vor fi îmbunătăţiţi.
        Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanţe ridicate, reformate şi restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară şi comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat şi un sistem raţionalizat, coordonat şi reţea spitalicesc raţionalizată.
        În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:
        Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătăţit semnificativ, cu o proporţie mai mică a nevoilor nesatisfăcute şi a inegalităţii scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătăţii să poată fi îmbunătăţite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât şi în raport cu restul ţării, cu scăderi accentuate ale mortalităţii şi morbidităţii;
        Egalitatea şi protecţia financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferenţele dintre acoperirea serviciilor de sănătate şi rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între judeţele diferite, cât şi între zonele rurale şi cele urbane şi unde un procent semnificativ din populaţie menţionează costul ca şi impediment în accesarea serviciilor de sănătate;
        Eficacitatea şi sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai raţională a resurselor financiare şi umane pentru îngrijirea primară şi ambulatorie şi o reducere substanţială a spitalizărilor care pot fi evitate.

        Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătăţii elaborează o nouă strategie naţională de sănătate, cu continuarea principiilor enunţate în strategia precedentă. Se urmăreşte realizarea la nivel regional a unei reţele de servicii medicale performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populaţie din regiune.
    3.1.1. Direcţii strategice
        Punerea în practică a viziunii necesită o acţiune transformatoare pentru a reprograma funcţia şi structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele şi priorităţile la nivel înalt ale Strategiei.
        Direcţiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:
    - consolidarea asistenţei primare şi asistenţei comunitare prin extinderea reţelei medicilor de familie şi a furnizorilor de servicii comunitare, creşterea capacităţii şi revizuirea legislaţiei;
    – creşterea resurselor umane şi a infrastructurii fizice în unităţile de asistenţă ambulatorie;
    – integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistenţă medicală primară - asistenţă ambulatorie - spital), cât şi pe orizontală (asistenţă primară - asistenţă medicală comunitară - asistenţă socială - promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);
    – revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenţei medicale primare şi susţinerea "inversării" piramidei serviciilor sănătate;
    – raţionalizarea şi restructurarea reţelei spitaliceşti;
    – dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu şi spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu şi ambulatoriu.
    – definirea conceptului de ÎTL şi dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

        Aceste direcţii strategice naţionale au fost adaptate în continuare la particularităţile Regiunii Nord-Est; o atenţie deosebită a fost acordată:
    - accesului la asistenţa medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;
    – reducerii inegalităţii interjudeţene, în special în ceea ce priveşte îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităţilor reprezintă judeţul Iaşi şi discrepanţele în ceea ce priveşte accesul între zonele rurale şi cele urbane;
    – asistenţei medicale comunitare pentru comunităţile mici şi izolate, deoarece majoritatea comunităţilor marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;
    – reorganizării reţelei spitaliceşti, dată fiind natura fragmentată şi starea critică a infrastructurii spitalului.

        REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027

┌───────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ZONA STRATEGICĂ │SUSŢINERE PRIMARĂ │
├─────────┬─────────────────────────┴─────────────────────────┬──────────────┤
│SITUATIA │PUNCTE RELEVANTE PLAN ACTIUNE > │VIZIUNE 2017 │
│CURENTA │ │ │
├─────────┼───────────────┬───────────────────┬───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Revizuirea │ │
│ │ │ │legislaţiei, │Indicatori de │
│ │Indicatori de │Consolidarea │pentru │sănătate │
│ │sănătate sub │capacităţii de │imbunatatirea │îmbunătăţiţi │
│ │medie în toate │spitalizare de zi, │mecanismelor de│şi rezultate │
│ │zonele, în │asistenţă │finanţare │în domeniul │
│ │comparaţie cu │ambulatorie, │pentru │sănătăţii, cel│
│ │media pe ţară │primară şi │îngrijirea │puţin egale cu│
│ │ │comunitară; │ambulatorie şi │media │
│ │ │ │spitalizarea de│naţională │
│ │ │ │zi │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Revizuirea │ │
│ │ │ │legislaţiei, │ │
│ │ │ │standardelor şi│ │
│ │ │ │aranjamentelor │ │
│ │ │ │de finanţare │ │
│Sănătate │ │ │pentru │ │
│publică │ │ │îngrijirea │Reducere │
│ │Mortalitate │ │ambulatorie şi │morbiditate │
│ │crescută a │Consolidarea │spitalizarea de│boli cronice; │
│ │bolilor │capacităţii de │zi; Dezvoltarea│creşterea │
│ │cronice, mai │spitalizare de zi, │pachetului de │gradului de │
│ │ales a bolilor │asistenţă │servicii de │conştientizare│
│ │cardiace │ambulatorie, │îngrijire │a cauzelor │
│ │diabetului, │primară şi │ambulatorie şi │acestor boli │
│ │cirozei şi │comunitară; │CP; A fost │şi │
│ │hepatitelor │ │actualizat │îmbunătăţirea │
│ │cronice. │ │curricumul │acţiunii │
│ │ │ │pentru │preventive │
│ │ │ │rezidenţat în │ │
│ │ │ │medicina de │ │
│ │ │ │familie pentru │ │
│ │ │ │gestionarea │ │
│ │ │ │bolilor │ │
│ │ │ │cronice. │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │unor surse de │ │
│ │ │ │finanţare │ │
│ │ │ │(ajutor de stat│ │
│ │ │ │sau accesarea │ │
│ │ │ │de fonduri │ │
│ │ │ │structurale) │ │
│ │îngrijire │Recrutare între │pentru a │ │
│ │primară │37-74 medici de │sprijini │Acoperire │
│ │insuficientă şi│familie, cu │renovarea / │îmbunătăţită │
│ │inegal │prioritizarea │echiparea │cu medic de │
│ │distribuită in │comunelor fără │cabinetelor MF;│familie │
│ │anumite zone │medic de familie │dezvoltarea │ │
│ │ │ │pachetului de │ │
│ │ │ │servicii pentru│ │
│ │ │ │asistenţa │ │
│ │ │ │primară prin │ │
│ │ │ │dezvoltarea │ │
│ │ │ │unor mecanisme │ │
│ │ │ │de stimulare a │ │
│ │ │ │performanţei. │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Crearea de noi │Dezvoltarea │ │
│ │ │echipe de asistenţă│reţelei de │Dezvoltarea de│
│ │Acoperire │medicală │asistenţă │noi centre │
│ │insuficientă cu│comunitară, cu │medicală │comunitare │
│ │servicii de │focalizare pe │comunitară; │integrate │
│ │asistenţă │populaţia │Consolidarea │(până la 130 │
│ │medicală │vulnerabilă din │integrării cu │de centre │
│ │comunitară │punct de vedere │asistenţă │comunitare │
│ │ │medical, social, │medicală │integrate) │
│ │ │economic │primară │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Consolidarea │ │
│ │ │ │capacităţii de │ │
│ │ │ │asistenţă de │ │
│ │ │ │urgenţă, │ │
│ │ │ │acordând │ │
│ │ │ │prioritate │1 spital │
│ │Capacităţi │ │spitalelor │regional si │
│ │spitaliceşti │înfiinţarea unui │judeţene; │reconfigurarea│
│ │inegal │spital regional │Consolidarea │spitalelor din│
│ │distribuite │ │capacităţii de │regiunea NE │
│ │ │ │îngrijire │ │
│ │ │ │cronică în │ │
│ │ │ │raport cu │ │
│ │ │ │nevoile de │ │
│ │ │ │sănătate │ │
│ │ │ │demonstrate │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Consolidarea │ │
│ │ │ │capacităţii de │ │
│ │ │ │îngrijire │ │
│ │ │ │ambulatorie │ │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │specializările │Reţea de │
│ │ │Consolidarea │clinice cu grad│îngrijire │
│ │ │capacităţii de │înalt de │ambulatorie │
│ │Îngrijire │îngrijire │adresabilitate │care acoperă │
│ │ambulatorie │ambulatorie pentru │cu deficit │toate judeţele│
│ │inegal │principalele │ridicat; │şi toate │
│ │distribuită │specialităţi │Introducerea │specialităţile│
│ │ │clinice în toate │criteriilor │medicale │
│ │ │zonele urbane │normative │relevante │
│ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │distribuţia │ │
│ │ │ │teritorială a │ │
│ │ │ │echipamentelor │ │
│ │ │ │de înaltă │ │
│ │ │ │performanţă │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Consolidarea │ │
│ │ │ │integrării │ │
│Servicii │ │ │între asistenţa│ │
│sanitare │ │ │medicală │ │
│ │ │ │primară şi cea │Spitalizarea │
│ │ │ │ambulatorie; │evitabilă │
│ │Proporţie │Creare de │Dezvoltarea │tratată în │
│ │crescută de │facilităţi de │pachetului de │asistenţă │
│ │spitalizări │îngrijire │spitalizare de │primară / │
│ │care pot fi │ambulatorie şi │zi şi │ambulatorie / │
│ │evitate │spitalizare de zi. │îmbunătăţirea │spitalizare de│
│ │ │ │mecanismelor de│zi │
│ │ │ │finanţare a │ │
│ │ │ │serviciilor │ │
│ │ │ │acordate în │ │
│ │ │ │spitalizarea de│ │
│ │ │ │zi. │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Modificarea │ │ │
│ │ │legislaţiei la │Elaborarea unei│Pacienţii │
│ │ │nivel naţional. │strategii │cronici, care │
│ │ │Relocarea unui │pentru │se încadrează │
│ │Recuperare │număr de paturi în │dezvoltarea │in criteriile │
│ │limitată şi │cadrul unităţilor │serviciilor de │ITL, să │
│ │concentrată şi │spitaliceşti/ │îngrijire pe │beneficieze de│
│ │capacitate de │sociale pentru │termen lung │servicii în │
│ │ÎTL │infiintarea ITL, │(inclusiv │spaţii │
│ │ │astfel încât să │nevoile legate │adecvate de │
│ │ │crească numărul de │de forţa de │îngrijire pe │
│ │ │paturi de │muncă) │termen lung. │
│ │ │recuperare şi ITL │ │ │
│ │ │cu 25%. │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Elaborarea şi │ │
│ │ │ │implementarea │ │
│ │ │ │politicilor şi │ │
│ │ │ │reglementărilor│ │
│ │ │ │privind │ │
│ │ │ │serviciile, │ │
│ │ │ │medicamentele, │ │
│ │ │ │instruirea │ │
│ │ │ │personalului │ │
│ │ │ │Includerea │ │
│ │ │Elaborarea │îngrijirii │ │
│ │ │strategiei, precum │paliative în │ │
│ │ │şi a unui model │curriculum │ │
│ │ │integrat şi │pentru │ │
│ │ │coordonat pentru │rezidenţii în │Îmbunătăţirea │
│ │ │furnizarea de │practica de │calităţii │
│ │ │îngrijiri paliative│familie şi │vieţii │
│ │ │în România. │oncologie. │pacienţilor cu│
│ │Capacitate de │Dezvoltarea │Dezvoltarea şi │boli │
│ │îngrijiri │capacităţii de │implementarea │progresive │
│ │paliative │îngrijiri paliative│modelelor de │cronice şi a │
│ │limitată şi │pentru a asigura o │finanţare │familiilor │
│ │concentrată │acoperire de 60% │pentru │acestora şi │
│ │într-un număr │până în 2027. │îngrijirea │accesul la │
│ │redus de │Înfiinţarea de │paliativă de │servicii de │
│ │unităţi │ambulatorii noi de │bază, │îngrijire │
│ │ │îngrijiri paliative│serviciile │paliativă de │
│ │ │şi de noi echipe de│ambulatorii de │calitate în │
│ │ │îngrijire paliativă│îngrijiri │locaţia │
│ │ │specializată la │paliative, │adecvată. │
│ │ │domiciliu. │îngrijirea de │ │
│ │ │Instruire 30% din │zi, │ │
│ │ │MF în îngrijirea │simplificarea │ │
│ │ │paliativă de bază │mecanismului de│ │
│ │ │ │acces pentru │ │
│ │ │ │serviciile la │ │
│ │ │ │domiciliu. │ │
│ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │anuală a │ │
│ │ │ │dezvoltării şi │ │
│ │ │ │acoperirii │ │
│ │ │ │nevoilor de │ │
│ │ │ │ingrijiri │ │
│ │ │ │paliative. │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Provocări │ │ │ │
│ │structurale: │ │ │ │
│ │Adaptabilitate │ │ │ │
│ │continuă la │ │ │ │
│ │nevoile de │ │ │ │
│ │servicii │Stabilirea │ │ │
│ │medicale prin │responsabilităţilor│ │ │
│ │adoptarea │la nivelul │ │Un cadru şi o │
│ │reglementărilor│structurilor din MS│ │strategie │
│ │de punere în │şi la nivel │ │clară cu │
│ │aplicare a │decizional pentru │ │participarea │
│ │măsurilor │supravegherea, │ │şi sprijinul │
│ │identificate, │implementarea şi │ │tuturor │
│ │întărirea │dezvoltarea │ │părţilor │
│ │capacităţii │serviciilor │ │implicate │
│ │tehnice şi de │medicale │ │ │
│ │coordonare │ │ │ │
│ │între toţi │ │ │ │
│ │actorii care │ │ │ │
│ │activează în │ │ │ │
│ │domeniul │ │ │ │
│ │sănătăţii. │ │ │ │
│Măsuri ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│sistemice│ │Stabilirea │ │ │
│ │ │responsabilităţilor│ │ │
│ │ │de planificare la │ │ │
│ │Utilizare │nivelul │ │Servicii │
│ │redusă a │structurilor din MS│ │sanitare │
│ │instrumentelor │şi la nivel │ │planificate şi│
│ │de planificare │decizional pentru │ │coordonate │
│ │ │dezvoltarea şi │ │ │
│ │ │finanţarea │ │ │
│ │ │serviciilor │ │ │
│ │ │medicale │ │ │
│ ├───────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Crearea unei │ │ │
│ │ │soluţii electronice│ │ │
│ │ │pentru preluare, │ │ │
│ │Sisteme │transmitere, │ │Luarea de │
│ │informatice │centralizare, │ │decizii pe │
│ │insuficient │evaluare şi │ │bază de │
│ │dezvoltate şi │administrare de │ │informaţii │
│ │integrate │către fiecare │ │actualizate │
│ │ │furnizor de │ │ │
│ │ │servicii medicale a│ │ │
│ │ │infrastructurii │ │ │
│ │ │sanitare. │ │ │
└─────────┴───────────────┴───────────────────┴───────────────┴──────────────┘




    4. CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE
    4.1. Îmbunătăţirea serviciilor acordate de medicii de familie
    4.1.1. Analiza situaţiei curente şi a principalelor deficite
        În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Naţional de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel naţional. Mai mult de jumătate dintre aceşti (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane şi 49,5% indică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporţia populaţiei rurale în regiune reprezintă 58,1%.
        Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est (5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media naţională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferenţe semnificative între judeţe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane (Figura 18). Judeţul Neamţ a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media naţională, iar judeţul Iaşi a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media naţională. Suceava şi Vaslui sunt judeţele cu cei mai scăzuţi indici de acoperire cu medici de familie.
        Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursă date: Institutul Naţional de Statistică
        La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un număr de 35 de localităţi din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10).
        Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord-Est

┌────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
│ │Consultaţii│Consultaţii│ │
│ │per cap de │per cap de │ │
│ │locuitor │locuitor │Comunităţi│
│Judeţ │(medicina │(medicina │fără medic│
│ │de familie)│de familie)│de familie│
│ │(zonele │(zonele │ │
│ │urbane) │rurale) │ │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Bacău │3.9 │2.2 │4 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Botoşani│3.3 │2.7 │9 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│lasi │4.8 │2.4 │8 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Neamţ │4.2 │2.8 │3 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Suceava │2.6 │1.8 │5 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Vaslui │3.2 │2.4 │6 │
├────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Total │3.8 │2.3 │35 │
│reg. NE │ │ │ │
└────────┴───────────┴───────────┴──────────┘

        Sursă date: CNSISP, 2018

        O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.
     În anul 2019 au fost identificate 35 de localităţi cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6;

    4.1.2. ŢINTE REGIONALE ŞI PLAN OPERAŢIONAL
    a) Numărul de MF va creşte cu 2% - 4%. Aceşti MF vor fi mai ales atraşi în comunele fără MF*6) şi în zonele rurale, în special în Botoşani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamţ şi Vaslui, utilizând mecanismele de simulare descrise anterior.
     *6) Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităţilor din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării.

    b) Creşterea rolului MF în ceea ce priveşte: educaţia şi consilierea în domeniul sănătăţii; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală şi postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea şi educaţia pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populaţional pentru cancer (în special activităţile de screening pentru cancerele de sân şi de col uterin, colon); evaluarea necesităţilor de îngrijiri paliative pentru pacienţii cu boli progresive cronice şi furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale şi asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultaţiilor medicale pentru întărirea prevenţiei;
    c) Identificarea unor surse de finanţare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenţionat atât de la nivel naţional, la nivel local, precum şi de partenerii tehnici şi financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între judeţe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spaţiului cu destinaţia cabinet MF, gradul de uzură al locaţiei şi activităţile anterioare de reabilitare şi întreţinere, evidente că investiţia va promova îmbunătăţirea performanţei în furnizarea serviciilor, precum şi standardele de calitate, impactul proiectului investiţional în ceea ce priveşte stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiţii contribuie la îmbunătăţirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanţă.


    4.2. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală comunitară
    4.2.1. Analiza situaţiei actuale
        Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare şi 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari sunt angajaţi de către autorităţile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unităţii teritorial administrative, iar finanţarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
        În 15 comunităţi, asistenţii medicali comunitari şi / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înfiinţate în cadrul mai multor proiecte finanţate extern.
        În prezent, legislaţia specifică care reglementează funcţionarea asistenţei medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară.
        Sistemul de asistenţă medicală comunitară, deşi a înregistrat în perioada 2014-2019 o creştere a personalului angajat cu 230 asistenţi medicali comunitari şi 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferenţelor evidenţiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenţi comunitari (835 în zonele rurale şi 72 în zonele urbane) (Tabelul 11A şi Tabelul 11B). Iaşi, Vaslui şi Suceava sunt judeţele cu nevoi mai mari pentru asistenţii comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaţionale pentru localităţile care au cel puţin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localităţi în care autoritatea publică locală îşi asumă existenţa unei populaţii de etnie romă de cel puţin 700 oameni.
        Distribuţia şi dinamica numărului de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari rural/urban şi judeţe este redată în tabelul de mai jos.
        Tabelul 11 A: Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019

┌────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│ │RURAL │URBAN │
├────────┼─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
│JUDEŢUL │AMC │MS │AMC │MS │
├────────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│ │2014│2019│2014│2019│2014│2019│2014│2019│
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Bacău │9 │33 │3 │4 │0 │9 │3 │4 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Botoşani│29 │84 │3 │10 │4 │16 │2 │10 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Iaşi │21 │35 │7 │11 │1 │1 │4 │11 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Neamţ │11 │50 │2 │4 │1 │5 │4 │4 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Suceava │22 │59 │2 │1 │5 │6 │3 │1 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Vaslui │28 │55 │11 │13 │1 │9 │3 │13 │
├────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │120 │316 │28 │43 │12 │46 │19 │43 │
└────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        Legenda: AMC - asistenţi medicali comunitari, MS - mediatori sanitari
        Sursa datelor: MS - UIS

        Tabelul 11B: Necesarul de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din regiunea NE în rural şi urban, 2014-2019

┌─────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │Rural │Urban │
│ ├─────────┬────────────┼────────────┬─────────────┤
│ │ │Necesităţi │ │Necesităţi │
│Indicatori │ │teoretice │ │teoretice │
│ │Situaţia │conform │Situaţie │conform │
│ │ │Normativului│ │Normativului │
│ │ │Naţional *7)│ │Naţional *8) │
├─────────────┼────┬────┼──────┬─────┼─────┬──────┼──────┬──────┤
│ │2014│2019│2014 │2019 │2014 │2019 │2014 │2019 │
├─────────────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţi cu│628 │628*│NA │NA │57 │57* │NA │NA │
│populaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│marginalizată│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Număr │57 │57 │ │ │ │ │ │ │
│populaţie │644 │644*│NA │NA │58914│58914*│NA │NA │
│marginalizată│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asistenţi │120 │316 │+1231 │+835 │12 │46 │+ 92 │+72 │
│medicali │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitari │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediatoare │28 │43 │NA │NA │19 │43 │NA │NA │
│sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴────┴────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┘

        *) Nota: datele pentru populaţia marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populaţiei din 2021
        *7) Referinţă: populaţia 2014
        *8) Referinţă: populaţia 2014

        Distribuţia pe judeţe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:
        Fig. 19. Necesar asistenţi medicali comunitari în mediul rural, 2019
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa de date: MS - UIS

    4.2.2. Ţinte regionale şi plan operaţional
        Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate*9) în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populaţiei vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finanţare externe.
        *9) Legea privind asistenţa medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG 324/2019 e aprobată

     Astfel, 29 de comunităţi din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: "Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale", implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de partener 1 şi Ministerul Sănătăţii, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătăţii implementat în perioada 2018 - 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7.
        Numărul de angajaţi ai comunităţii va creşte cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:
    - Dezvoltarea unui număr minim do 40 de noi echipe comunitare integrate*10) în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);
        *10) Legea privind asistenţa comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei au fost elaborate şi vor fi supuse consultării publice, servind ca şi criterii pentru ghidul solicitantului.

    – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;
    – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);
    – Alte localităţi rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce priveşte medicina de familie.



    4.3. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească
    4.3.1. Reţeaua de unităţi spitaliceşti existentă şi numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE
        Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistenţă medicală acută (care au şi departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) şi 12 spitale pentru afecţiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:
    - 56 sunt spitale publice de îngrijire acută;
    – 9 sunt unităţi private de asistenţă medicală acută;
    – 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilităţi publice pentru afecţiuni cronice,
    – 9 sunt unităţi private cu paturi de cronici.

        Tabelul 12: Reţeaua existentă de unităţi spitaliceşti

┌────────┬─────────┬─────────┬─────┬───────┬───────┬───────┬──────────┬─────┐
│ │ │ │ │Spitale│Spitale│Spitale│Facilităţi│ │
│Spitale │Afecţiuni│Afecţiuni│TOTAL│de stat│private│de stat│private │TOTAL│
│ │acute │cronice │ │af. │af. │af. │af. │ │
│ │ │ │ │acute │acute │Cronice│Cronice │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Bacău │9 │3 │12 │6 │3 │0 │3 │12 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Botoşani│5 │0 │5 │4 │0 │1 │0 │5 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Iaşi │23 │4 │27 │18 │5 │1 │3 │27 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Neamţ │5 │2 │7 │5 │0 │2 │0 │7 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Suceava │10 │2 │12 │9 │1 │0 │2 │12 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Vaslui │4 │1 │5 │4 │0 │0 │1 │5 │
├────────┼─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼─────┤
│Total │56 │12 │68 │46 │9 │4 │9 │68 │
└────────┴─────────┴─────────┴─────┴───────┴───────┴───────┴──────────┴─────┘

        Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

        Unităţile sanitare publice şi private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în judeţul Iaşi şi au în general între 200-800 de paturi.
        Aproximativ 50% dintre pacienţii spitalizaţi au fost consultaţi în departamentul de urgenţă, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporţie semnificativă de pacienţi spitalizaţi au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator şi / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile.
        În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcţie de categoria de spitale şi tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internări în regim de spitalizare continuă de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 şi un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifică o orientare predominantă a serviciilor medicale către îngrijirea de spitalizare continuă.
        La nivel regional, numărul de paturi acute de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori (Figura 20). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul înregistrat.
        Ratele mai ridicate de internări per populaţie înregistrate la nivelul judeţului Iaşi se justifică prin faptul că spitalele din judeţ sunt instituţiile de referinţă pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecţiuni pentru pacienţii din regiune, sau chiar din ţară.
        Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute şi rata de internări per populaţie
 (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018
        Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor judeţene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoşani) şi anii 1960 (Neamţ, Iaşi, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura iniţială în anii 1970 şi 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spaţiile şi funcţionalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicării unor indicatori de management clinic şi administrativ, conduce la ineficienţe organizaţionale. În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă medicală complexă (sălile de operaţii, radiografie şi imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creşterea timpului de deplasare între locaţii şi întârzierea furnizării de servicii.

    4.3.2. Procentul de paturi per specialitate şi necesităţile de reprofilare
        Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în judeţul Iaşi. Tabelul 13 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune şi judeţul Iaşi.
        Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE

┌──────────────────────┬─────────────┬────────┬─────────────┬────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │Nr. │ │Nr. │ │ │Paturi │
│ │Nr. Paturi │paturi │Nr. Paturi │paturi │Nr. Paturi │Paturi │contractabile│
│Secţie │contractabile│aprobate│contractabile│regiune │contractabile│contractabile│la 1.000 de │
│ │Jud. Iaşi │MS Alte │Alte Jud. │aprobate│regiune 2018 │pe 1.000 loc.│locuitori │
│ │2018 │Jud. │2018 │MS 2018 │ │Regiune │judeţul Iaşi │
│ │ │2018 │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Arşi │25 │5 │5 │30 │30 │0.009 │0.032 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Boli infecţioase │252 │598 │591 │850 │843 │0.264 │0.318 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Boli infecţioase copii│75 │104 │l01 │179 │176 │0.055 │0.095 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Cardiologie │205 │509 │483 │730 │688 │0.215 │0.258 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Cardiologie copii │28 │0 │0 │28 │28 │0.009 │0.035 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie │35 │0 │0 │35 │35 │0.011 │0.044 │
│cardiovasculară │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie generală │468 │876 │866 │1394 │1334 │0.417 │0.590 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie │57 │16 │16 │73 │73 │0.023 │0.072 │
│maxilo-facială │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie oncologică │90 │0 │0 │90 │90 │0.028 │0.113 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie pediatrică │58 │25 │25 │83 │83 │0.026 │0.073 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie plastică şi │27 │91 │90 │118 │117 │0.037 │0.034 │
│reparatorie │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie şi ortopedie│ │138 │138 │138 │138 │0.043 │0.000 │
│pediatrică │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie toracică │55 │15 │15 │70 │70 │0.022 │0.069 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie vasculară │27 │13 │11 │44 │38 │0.012 │0.034 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Dermatovenerologie │75 │178 │173 │253 │248 │0.078 │0.095 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Diabet zaharat, │ │ │ │ │ │ │ │
│nutriţie şi boli │40 │166 │163 │206 │203 │0.063 │0.050 │
│metabolice │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Diabet zaharat, │ │ │ │ │ │ │ │
│nutriţie şi boli │5 │0 │0 │5 │5 │0.002 │0.006 │
│metabolice copii │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Endocrinologie │43 │66 │66 │109 │109 │0.034 │0.054 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Endocrinologie copii │15 │0 │0 │15 │15 │0.005 │0.019 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Gastroenterologie │208 │171 │171 │379 │379 │0.118 │0.262 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ginecologie │87 │0 │0 │87 │87 │0.027 │0.110 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Hematologie clinică │72 │50 │50 │122 │122 │0.038 │0.091 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Hematologie copii │10 │20 │20 │30 │30 │0.009 │0.013 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│HIV/SIDA │20 │29 │29 │49 │49 │0.015 │0.025 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Imunologie clinică şi │25 │0 │0 │25 │25 │0.008 │0.032 │
│alergologie │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Imunologie clinică şi │24 │0 │0 │24 │24 │0.008 │0.030 │
│alergologie copii │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Medicină generală │ │25 │25 │25 │25 │0.008 │0.000 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Medicină internă │437 │1126 │1121 │1570 │1558 │0.487 │0.551 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Nefrologie │70 │94 │94 │164 │164 │0.051 │0.088 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Nefrologie copii │25 │0 │0 │25 │25 │0.008 │0.032 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Neonatologie (nn şi │ │101 │66 │101 │66 │0.021 │0.000 │
│prematuri) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Neonatologie (nou │159 │337 │334 │503 │493 │0.154 │0.200 │
│născuţi) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Neurochirurgie │168 │62 │62 │230 │230 │0.072 │0.212 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Neurologie │159 │589 │585 │748 │744 │0.233 │0.200 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Neurologie pediatrică │30 │22 │22 │52 │52 │0.016 │0.038 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Obstetrică │254 │10 │10 │270 │264 │0.083 │0.320 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Obstetrică-ginecologie│60 │938 │919 │998 │979 │0.306 │0.076 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Oftalmologie │128 │135 │132 │265 │260 │0.081 │0.161 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Oftalmologie copii │5 │0 │0 │0 │5 │0.002 │0.006 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Oncologie medicală │115 │254 │254 │369 │369 │0.115 │0.145 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ortopedie pediatrică │47 │15 │14 │62 │61 │0.019 │0.059 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ortopedie şi │133 │362 │361 │495 │494 │0.154 │0.168 │
│traumatologie │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Otorinolaringologie │129 │191 │186 │320 │315 │0.098 │0.163 │
│(ORL) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Otorinolaringologie │ │ │ │ │ │ │ │
│(ORL) - implant │5 │0 │0 │5 │5 │0.002 │0.006 │
│cohlear │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Otorinolaringologie │10 │15 │10 │25 │20 │0.006 │0.013 │
│(ORL) copii │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pediatrie │252 │922 │899 │1174 │1151 │0.360 │0.318 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pediatrie (pediatrie │ │ │ │ │ │ │ │
│şi recuperare │ │10 │10 │10 │10 │0.003 │0.000 │
│pediatrică) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pneumologie │157 │506 │495 │663 │652 │0.204 │0.198 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pneumologie copii │7 │0 │0 │7 │7 │0.002 │0.009 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Psihiatrie (acuţi şi │240 │120 │120 │360 │360 │0.113 │0.302 │
│cronici) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Psihiatrie acuţi │459 │691 │686 │1150 │1145 │0.358 │0.578 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Psihiatrie pediatrică │20 │47 │47 │67 │67 │0.021 │0.025 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Radioterapie │60 │0 │0 │60 │60 │0.019 │0.076 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Reumatologie │130 │158 │151 │288 │281 │0.088 │0.164 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Terapie intensiva │ │25 │25 │25 │25 │0.008 │0.000 │
│coronanieni - UTIC │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Toxicologie │7 │0 │0 │7 │7 │0.002 │0.009 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Toxicomanie │45 │25 │25 │70 │70 │0.022 │0.057 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Urologie │85 │122 │122 │207 │207 │0.065 │0.107 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Urologie pediatrică │10 │0 │0 │10 │10 │0.003 │0.013 │
├──────────────────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Total │5432 │9972 │9788 │15496 │15220 │4.758 │6.845 │
└──────────────────────┴─────────────┴────────┴─────────────┴────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘

        Sursa: Analiză date MS şi SNSPMPDSB, referire anul 2018

        În afară de paturile contractabile, spitalele din judeţul Iaşi mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.

    4.3.3. Direcţii şi ţinte strategice
        Viziunea este ca serviciile spitaliceşti să abordeze în mod eficient cazuri complexe şi acute şi să transfere celelalte cazuri la asistenţă primară, ambulatorie şi pe termen lung/reabilitare, după caz. Reţeaua de spitale din regiune va fi raţionalizată şi reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea şi utilizarea optimă a serviciilor.
        Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitaliceşti, regiunea NE 2020-2027
        ● Raţionalizarea / optimizarea serviciilor medicale:
    - Îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii (reducerea DMS şi creşterea RUP);
    – Trecerea progresivă de la internări continue la asistenţă ambulatorie, de zi şi pe termen scurt;
    – Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuţi
    – Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliaţie şi a îngrijirilor pe termen lung
    – Optimizarea serviciilor medicale pentru acuţi, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenţă
    – Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judeţ şi regiune

        ● Orizontul de implementare: treptat până în anul 2027
        ● Asigurarea eficienţei şi durabilitate financiară a sistemului spitalicesc regional
        ● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităţilor sanitare din sistem
    a) Numărul de paturi de asistenţă medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creştere concomitentă a numărului de paturi de cronici şi dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi şi cea ambulatorie de specialitate.
        O astfel de reducere se bazează pe:
    - diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o ţintă propusă 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.
    – susţinerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi şi ambulatorii, prin dezvoltarea şi finanţarea adecvată a acestora;
    – creşterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă şi fezabilă economic pentru spitalele/secţiile de acuţi);
    – durata medie de spitalizare se stabileşte la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistenţă medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic şi tratament şi resurse umane vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

        Tabelul 14: Evoluţia capacităţii de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituţii publice)

┌────────────────┬────┬─────┬──────────┐
│ │ │ │Ţinta │
│Indicator │2014│2018 │prevăzută │
│ │ │ │în 2026 │
├────────────────┼────┼─────┼──────────┤
│Numărul de │ │ │ │
│internări la 100│20,8│18,1 │17,5 │
│locuitori │ │ │ │
├────────────────┼────┼─────┼──────────┤
│Durata medie de │6,8 │6,31 │6,0 │
│spitalizare │ │ │ │
├────────────────┼────┼─────┼──────────┤
│Rata de ocupare │54 │65,60│80 │
│(%) │ │ │ │
└────────────────┴────┴─────┴──────────┘

        Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.

        În ceea ce priveşte spitalizarea de zi, în anul perioada 2015-2018, s-a înregistrat o creştere semnificativă a furnizării serviciilor spitaliceşti în spitalizare de zi raportate ca şi "cazuri medicale şi chirurgicale rezolvate". Aceeaşi evoluţie crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament şi monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel naţional cât şi în regiunea NE.
        Tabelele de mai jos ilustrează creşterea capacităţii de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) şi a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul cadru).
        Tabelul 15: Evoluţia numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

┌───────────┬──────────────────────┬──────────────────────┐
│An │2015 │2018 │
├───────────┼─────────┬────────────┼─────────┬────────────┤
│ │nr. │nr. Cazuri │nr. │nr. cazuri │
│Tip │cazuri │chirurgicale│cazuri │chirurgicale│
│intervenţie│medicale │(SZ) │medicale │(SZ) │
│ │(SZ) │ │(SZ) │ │
├───────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Total ţară │1.448.697│228.188 │1.808.649│314.775 │
├───────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│Regiunea NE│314.194 │34.701 │357.505 │76.234 │
└───────────┴─────────┴────────────┴─────────┴────────────┘

        Sursa: date SNSPMPDSB.

        Este de aşteptat ca până în 2027, această tendinţă de creştere a disponibilităţii serviciilor în spitalizare de zi, să continue şi astfel să se înlocuiască treptat servicii acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiţii atât pentru amenajarea locaţiilor, cât şi pentru achiziţionarea de echipamente de diagnostic şi tratament. În paralel, este necesară recrutarea şi / sau educarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiţii de calitate şi siguranţă pentru pacienţi.
        Tabelul 16: Evoluţia numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015

┌─────────────┬───────────┬───────────┐
│An /Servicii │2015 │2018 │
│ │Servicii SZ│Servicii SZ│
├─────────────┼───────────┼───────────┤
│Total ţară │2.278.223 │2.762.738 │
├─────────────┼───────────┼───────────┤
│Regiunea NE │280.236 │315.126 │
└─────────────┴───────────┴───────────┘

        Sursa: date SNSPMPDSB.

        La nivel de ţară, procesul de reorganizare şi reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susţinerea celor anterior menţionate, evoluţia reducerii numărului de paturi la nivel naţional este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raţionalizarea numărului de paturi a fost iniţiată de Ministerul Sănătăţii prin aprobarea planului naţional de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, odată la 3 ani. În anul 2020, va fi iniţiată şi aprobată o nouă hotărâre de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu menţinerea plafonului actual maxim al numărului de paturi.
        Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale ţărilor din UE în 2015, şi un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puţin peste medie faţă de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.
        Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuţi se va realiza atât prin: (i) transformarea parţială/totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unităţi de îngrijire pe termen lung/cronici şi / sau alte facilităţi publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuţi în restul spitalelor de îngrijire acută.
        Factorii cheie care influenţează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitaliceşti, modul de integrare cu alţi furnizori de servicii medicale şi care vor fi luaţi în considerare de către spitale şi autorităţile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitaliceşti, sunt:
        ● Evoluţiile demografice şi epidemiologice ale populaţiei din zona de acoperire
        ● Identificarea nevoilor specifice ale populaţiei şi a disponibilităţii / absenţei altor servicii medicale
        ● Costurile de susţinere a serviciilor spitaliceşti acute moderne de nivel secundar şi terţiar, asigurarea sustenabilităţii;
        ● Dezvoltarea continuă a practicilor şi tehnicilor medicale şi introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor;
        ● Nevoia de a răspunde la cerinţele de calitate şi siguranţa în furnizarea asistenţei medicale spitaliceşti;
        ● Necesitatea de a integra şi dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor
        ● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona judeţ, regiune


    b) Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populaţiei, acordându-se o atenţie deosebită:
    - scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalităţii scade);
    – reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populaţia în vârstă de 0-14 ani scade
    – dezvoltării unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continuă, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)
    – consolidării capacităţilor de îngrijire în cardiologie intervenţională prin crearea de centre de specialitate în regiune.
    – actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală şi altor alternative dezvoltate la nivelul comunităţilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Apariţia acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală) şi comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

    c) Serviciile de sănătate mintală
        Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalenţa afecţiunilor de sănătate mintală în România 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absenţa îngrijirii nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.
        Politica Ministerului Sănătăţii derivă din priorităţile majore identificate în domeniu de către OMS şi UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.
        În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în judeţul Iaşi. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecţiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE există un număr de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referinţă din alte ţări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât şi pentru cea cronică.
        Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintală şi alte alternative la nivelul comunităţilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătăţească accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile şi populaţiei marginalizate, gestionarea dependenţelor etc. Apariţia acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută şi cronică) şi la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 375/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul naţional pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală şi alte alternative la nivelul comunităţii, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

    d) Serviciile medicale de oncologie
        Dezvoltarea diagnosticului şi a capacităţilor de tratare în specialitatea oncologie în regiunea NE: Conform datelor INSP, incidenţa cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judeţele Neamţ, Botoşani, Vaslui şi Iaşi fac parte din judeţele cu cea mai mare incidenţa din ţară. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. România are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 şi 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).
        În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat în prezent de către MS, INSP institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU şi include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea şi incidenţa cancerului cu următoarele obiective:
        > Prevenirea cancerului;
        > Detectarea timpurie şi screening-ul (în special cancorele de col uterin şi de sân);
        > Îmbunătăţirea diagnosticului, tratamentului şi accesului populaţiei la tratament;
        > managementului durerii şi îngrijirea paliativă.

        Implicaţiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:
        > Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referinţă de nivel înalt pentru regiunea NE şi dincolo de graniţele regionale şi va continua să se dezvolte, în funcţie de necesităţi;
        > Pentru a îmbunătăţi capacităţile de diagnostic are şi de tratament, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău reprezintă a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include şi buncăre de radioterapie;
        > Accesul la tratament al populaţiei va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităţilor oncologice/chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).
        > Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.


    e) Servicii pentru pacienţii vârstnici
    - Revizuirea modelului de gestionare a afecţiunilor datorate vârstei şi a bolilor cronice: în regiunea NE, ca şi în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire şi gestionarea bolilor cronice va creşte în deceniile următoare şi impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului şi a gradului de dependenţă a acestora. Portofoliul de servicii şi nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:
        > la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienţi;
        > la nivel judeţean, dezvoltarea locaţiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare şi de plată care vor fi definite) pentru a creşte accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii şi a menţine sustenabilitatea financiară.


    f) Servicii pentru pacienţii cu Accident Vascular Cerebral
        Consolidarea reţelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral şi îmbunătăţirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele şase judeţe pentru a defini traseul optim în caz de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane şi echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea şi gestionarea accidentului vascular cerebral şi a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia.
        Reţeaua regională va include:
        > 1 serviciu regional neurovascular şi pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgenţă), reprezentând serviciul de referinţă la nivel regional;
        > în fiecare judeţ, în funcţie de capacitatea tehnică, de resurse umane şi a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unităţile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în reţeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtăşite cu serviciul de referinţă regional şi instruirea continuă a personalului.
        > condiţiile de transport, precum şi standardele definite pentru transferul pacienţilor;
        > Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienţii cu accident vascular cerebral.


    g) Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări:
    - Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiţii, diagnostice şi proceduri (nivel naţional);
    – Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel naţional);
    – stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce priveşte chirurgia ambulatorie (nivel naţional);
    – modificări legislative privind sistemul de plăţi pentru îngrijirea de zi;
    – Implementarea soluţiilor TIC pentru îmbunătăţirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informaţional în domeniul sănătăţii;
    – Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid şi tratament în îngrijirea de zi.
    – Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populaţie în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.

    h) În Iaşi va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă şi echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua şi rolul spitalului judeţean Iaşi din Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Judeţean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru reţeaua de spitale din NE pentru a trata pacienţii critici şi cazurile care necesită tehnologie şi expertiză la nivel înalt. Capacitatea şi configuraţia acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat şi vor ţine cont de celelalte spitale / institute terţiare existente din Iaşi (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie şi oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).
        Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcţionarea sa viitoare şi pentru a îmbunătăţi economiile de performanţă şi eficienţă. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activităţi care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operaţii, servicii de asistenţă clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanţă clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unităţi medicale ale aceluiaşi "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea şi turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).

    i) noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale judeţene (Bacău, Suceava, Botoşani, Neamţ şi Vaslui) ca spitale de urgenţă.
        Spitalele judeţene Vaslui şi Botoşani au fost reabilitate şi dotate cu echipamente în cadrul Programului Operaţional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014-2019 spitalele judeţene din regiune au beneficiat de investiţii în infrastructura sanitară şi echipamente medicale. Spitalele judeţene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale şi chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă şi, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistenţa medicală spitalicească şi vor avea capacitate îmbunătăţită de diagnostic şi tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităţilor de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

    j) Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele
    - un spital regional din Iaşi (SRU) care funcţionează şi ca spital de urgenţă la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic şi tratament, care servesc întregii regiuni;
    – alte servicii complexe, de tip terţiar, vor fi oferite în continuare, pentru populaţia din regiune de o reţea de spitale din Iaşi, care dispun de capacitatea de resurse umane şi tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare "Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Cuza Vodă", Institutul Regional Oncologic Iaşi, Institutul de Psihiatrie "Socola", Spitalul Clinic de Boli Infecţioase" Sf Parascheva").
    – 5 spitale judeţene în capitalele celorlalte judeţe, care funcţionează şi ca spitale de urgenţă, care oferă asistenţă medicală şi chirurgicală complexă, inclusiv servicii de spitalizare de zi şi terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate şi facilităţi avansate de diagnosticare şi tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completează furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populaţia din judeţ.
    – spitale care deservesc comunitatea locală, care oferă cel puţin servicii spitaliceşti de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitaliceşti de zi, investigaţii clinice de bază pentru diagnosticare şi tratament.



        Diferitele reabilitări şi dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru reţeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanţare şi se vor identifica noi soluţii pentru reabilitarea fizica, extinderea şi dotarea cu echipamente de diagnostic şi tratament.
        Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătăţii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităţilor şi prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecţiunile care pot avea impact asupra sănătăţii populaţiei din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

    4.3.4. Plan operaţional la nivel judeţean
        Prin acţiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistenţei medicale primare şi ambulatorii, precum şi consolidarea capacităţii de îngrijire pe termen lung se crează condiţii pentru reconversia unui număr de paturi de spitalizare continuă în spitalizare de zi. Aceasta implică o secvenţă cronologică adecvată a activităţilor pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative şi ambulatorii.
    A. JUDEŢUL IAŞI
        Situaţia curentă:
        Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330
        Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative).
        Numărul total de paturi (acuţi şi cronici): 7.079
        28 de spitale existente astăzi:
        ● 20 publice, din care 3 aparţin ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
        ● 8 private (5 pentru afecţiuni acute şi 3 pentru afecţiuni cronice).


        Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Iaşi*)

┌─────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬──────────────────────┐
│ │ │Număr │Număr │ │ │
│ │ │paturi │paturi │Total │ │
│Nume spital │Deţinere│îngrijiri│îngrijiri│paturi│Modificare propusă │
│ │ │acute │cronice │(2018)│ │
│ │ │(2018) │(2018) │ │ │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │În anul 2027, noul │
│ │ │ │ │ │Spitalul Regional de │
│ │ │ │ │ │Urgenţă Iaşi va fi │
│ │ │ │ │ │operaţional. Acest nou│
│ │ │ │ │ │spital va prelua şi │
│ │ │ │ │ │rolul Spitalului │
│ │ │ │ │ │Clinic Judeţean de │
│ │ │ │ │ │Urgenţă Iaşi, atât │
│ │ │ │ │ │prin preluarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor medicale │
│ │ │ │ │ │pentru acuţi (servicii│
│ │ │ │ │ │de tip terţiar, pentru│
│ │ │ │ │ │politrauma, servicii │
│ │ │ │ │ │complexe, etc), cât şi│
│ │ │ │ │ │a personalului de │
│ │ │ │ │ │specialitate aferent. │
│ │ │ │ │ │În urma reorganizării,│
│ │ │ │ │ │la o opunerea │
│ │ │ │ │ │unităţilor sanitare / │
│ │ │ │ │ │APL, în locaţiile │
│ │ │ │ │ │spitalului vor putea │
│ │ │ │ │ │fi organizate/prestate│
│ │ │ │ │ │alte servicii medicale│
│ │ │ │ │ │- cronici, paliaţie, │
│ │ │ │ │ │recuperare, alte │
│ │ │ │ │ │servicii necesare, │
│ │ │ │ │ │identificate în │
│ │ │ │ │ │documentul „post use │
│ │ │ │ │ │concept”. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea personalului│
│ │ │ │ │ │în noile structuri. │
│ │ │ │ │ │Etapele principale de │
│ │ │ │ │ │dezvoltare a noului │
│ │ │ │ │ │SRU Iaşi sunt: │
│ │ │ │ │ │proiectare, │
│ │ │ │ │ │construire, dotarea, │
│ │ │ │ │ │operaţionalizare, │
│ │ │ │ │ │etape ce se vor │
│ │ │ │ │ │desfăşura în perioada │
│ │ │ │ │ │2020-2027.Configurarea│
│ │ │ │ │ │serviciilor SRU Iaşi a│
│ │ │ │ │ │fost stabilita prin │
│ │ │ │ │ │analiza nevoilor de │
│ │ │ │ │ │servicii medicale │
│ │ │ │ │ │terţiare pentru │
│ │ │ │ │ │regiunea NE. Au fost │
│ │ │ │ │ │evaluate toate │
│ │ │ │ │ │spitalele din │
│ │ │ │ │ │municipiul Iaşi care │
│ │ │ │ │ │acorda în prezent │
│ │ │ │ │ │servicii medicale de │
│ │ │ │ │ │nivel terţiar (cazuri │
│ │ │ │ │ │complexe, urgenţe │
│ │ │ │ │ │majore), a căror │
│ │ │ │ │ │activitate să se │
│ │ │ │ │ │concentreze în │
│ │ │ │ │ │viitorul SRU. Acest │
│ │ │ │ │ │spital va prelua şi │
│ │ │ │ │ │rolul spitalului │
│ │ │ │ │ │judeţean Iaşi din │
│ │ │ │ │ │Spitalul Judeţean de │
│ │ │ │ │ │Urgenţe SF Spiridon. │
│ │ │ │ │ │Spaţiile actuale vor │
│ │ │ │ │ │fi transformate în │
│ │ │ │ │ │alte facilităţi │
│ │ │ │ │ │medicale - cronici, │
│ │ │ │ │ │paliaţie, recuperare, │
│ │ │ │ │ │alte servicii │
│ │ │ │ │ │necesare, identificate│
│ │ │ │ │ │în documentul „post │
│ │ │ │ │ │use concept”" aprobat │
│ │ │ │ │ │de autorităţile │
│ │ │ │ │ │locale, UMF Iaşi şi │
│ │ │ │ │ │MS. │
│ │ │ │ │ │Viitoarea structură │
│ │ │ │ │ │arhitecturală pentru │
│ │ │ │ │ │acest nou spital va fi│
│ │ │ │ │ │proiectată pentru a │
│ │ │ │ │ │optimiza funcţionarea │
│ │ │ │ │ │sa viitoare şi pentru │
│ │ │ │ │ │a îmbunătăţi │
│ │ │ │ │ │economiile de │
│ │ │ │ │ │performanţă şi │
│ │ │ │ │ │eficienţă. Acest lucru│
│ │ │ │ │ │se va realiza prin │
│ │ │ │ │ │punerea în comun / │
│ │ │ │ │ │centralizarea anumitor│
│ │ │ │ │ │activităţi care sunt │
│ │ │ │ │ │dispersate astăzi (de │
│ │ │ │ │ │exemplu, săli de │
│ │ │ │ │ │operaţii, servicii de │
│ │ │ │ │ │asistenţă clinică), │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor noi │
│ │ │ │ │ │aranjamente clinice de│
│ │ │ │ │ │guvernanţă, inclusiv │
│ │ │ │ │ │organizarea "polilor" │
│ │ │ │ │ │medicali, diferitele │
│ │ │ │ │ │unităţi medicale ale │
│ │ │ │ │ │aceluiaşi "pol". │
│ │ │ │ │ │Centrele de │
│ │ │ │ │ │spitalizare (pentru │
│ │ │ │ │ │servicii generale) vor│
│ │ │ │ │ │fi proiectate pentru a│
│ │ │ │ │ │optimiza planificarea │
│ │ │ │ │ │şi schimburile de │
│ │ │ │ │ │personal (de exemplu, │
│ │ │ │ │ │între 24-28 de │
│ │ │ │ │ │paturi). │
│ │ │ │ │ │Conform Studiului de │
│ │ │ │ │ │fezabilitate aprobat, │
│ │ │ │ │ │structura noului SRU │
│ │ │ │ │ │va aprinde 850 paturi │
│ │ │ │ │ │spitalizare continuă, │
│ │ │ │ │ │45 paturi spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi, precum şi │
│ │ │ │ │ │paturi pentru │
│ │ │ │ │ │cateterism cardiac. În│
│ │ │ │ │ │structura se regăsesc │
│ │ │ │ │ │58 paturi pentru │
│ │ │ │ │ │îngrijire critică, │
│ │ │ │ │ │inclusiv UTI şi UTIP, │
│ │ │ │ │ │12 paturi pentru │
│ │ │ │ │ │îngrijire mari arşi, │
│ │ │ │ │ │heliport. │
│ │ │ │ │ │În scopul optimizării │
│ │ │ │ │ │serviciilor şi │
│ │ │ │ │ │concentrării │
│ │ │ │ │ │resurselor │
│Spitalul Clinic Judeţean │ │ │ │ │(echipamente, personal│
│de Urgenţă „Sf. Spiridon”│Stat │1.103 │0 │1.103 │calificat, în afara de│
│Iaşi │ │ │ │ │preluarea integrală │
│ │ │ │ │ │serviciilor SCJU Iaşi,│
│ │ │ │ │ │noul SRU Iaşi vor │
│ │ │ │ │ │prelua servicii de tip│
│ │ │ │ │ │terţiar de la unităţi │
│ │ │ │ │ │sanitare din Iaşi: │
│ │ │ │ │ │servicii de chirurgie │
│ │ │ │ │ │pediatră din Sp. │
│ │ │ │ │ │Clinic de Urgenţă Sf. │
│ │ │ │ │ │Maria, servicii de │
│ │ │ │ │ │obstetrică-ginecologie│
│ │ │ │ │ │şi neonatologie de la │
│ │ │ │ │ │Sp. Elena Doamna │
│ │ │ │ │ │servicii de urologie │
│ │ │ │ │ │şi nefrologie de la │
│ │ │ │ │ │Sp. Clinic Parhon, │
│ │ │ │ │ │servicii de neurologie│
│ │ │ │ │ │şi neurochirurgie de │
│ │ │ │ │ │la SCU Nicolae Oblu, │
│ │ │ │ │ │servicii de chirurgie │
│ │ │ │ │ │toracică de la │
│ │ │ │ │ │Spitalul Clinic de │
│ │ │ │ │ │Pneumoftiziologie din │
│ │ │ │ │ │Iaşi. │
│ │ │ │ │ │Componentele de │
│ │ │ │ │ │îngrijire medicală şi │
│ │ │ │ │ │chirurgicală de zi şi │
│ │ │ │ │ │ambulatoriul de │
│ │ │ │ │ │specialitate vor avea │
│ │ │ │ │ │un rol major în │
│ │ │ │ │ │acordarea │
│ │ │ │ │ │îngrijirilor. În acest│
│ │ │ │ │ │scop, spitalul va │
│ │ │ │ │ │primi echipamente şi │
│ │ │ │ │ │tehnologie de înaltă │
│ │ │ │ │ │performanţă şi resurse│
│ │ │ │ │ │umane adecvat │
│ │ │ │ │ │pregătite, pentru │
│ │ │ │ │ │furnizarea serviciilor│
│ │ │ │ │ │medicale. Noul model │
│ │ │ │ │ │financiar, modelul de │
│ │ │ │ │ │organizare şi │
│ │ │ │ │ │conducere a SRU, ce se│
│ │ │ │ │ │vor elabora şi aproba │
│ │ │ │ │ │în perioada următoare,│
│ │ │ │ │ │vor asigura │
│ │ │ │ │ │cost-eficienta şi │
│ │ │ │ │ │sustenabilitatea │
│ │ │ │ │ │spitalului. │
│ │ │ │ │ │Pentru integrarea │
│ │ │ │ │ │optima a noului SRU în│
│ │ │ │ │ │reţeaua de servicii │
│ │ │ │ │ │spitaliceşti din │
│ │ │ │ │ │regiune şi pentru │
│ │ │ │ │ │optimizarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor în │
│ │ │ │ │ │celelalte spitale, se │
│ │ │ │ │ │vor realiza planuri le│
│ │ │ │ │ │de reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, la propunerea │
│ │ │ │ │ │unităţilor sanitare / │
│ │ │ │ │ │APL, cu sprijinul MS, │
│ │ │ │ │ │implicarea │
│ │ │ │ │ │specialiştilor de la │
│ │ │ │ │ │aceste spitale, │
│ │ │ │ │ │managerilor, │
│ │ │ │ │ │autorităţilor locale, │
│ │ │ │ │ │MS, cu sprijinul │
│ │ │ │ │ │consultanţilor din │
│ │ │ │ │ │programele MS aflate │
│ │ │ │ │ │în derulare. Aceste │
│ │ │ │ │ │planuri vor fi │
│ │ │ │ │ │pregătite pâan în anul│
│ │ │ │ │ │2026. │
│ │ │ │ │ │Serviciile medicale │
│ │ │ │ │ │acordate în cadrul SRU│
│ │ │ │ │ │vor fi asigurate de │
│ │ │ │ │ │către personalul │
│ │ │ │ │ │preluat din cadrul │
│ │ │ │ │ │unităţilor sanitare, │
│ │ │ │ │ │precum şi de către │
│ │ │ │ │ │personal nou format. │
│ │ │ │ │ │SJCU Iaşi / UMF Iaşi │
│ │ │ │ │ │şi autorităţile locale│
│ │ │ │ │ │din Iaşi au elaborat o│
│ │ │ │ │ │propunere de │
│ │ │ │ │ │reorganizare / │
│ │ │ │ │ │reutilizare a │
│ │ │ │ │ │spaţiilor existente în│
│ │ │ │ │ │prezent la nivelul SRU│
│ │ │ │ │ │Iaşi şi a celorlate │
│ │ │ │ │ │spitale (post use │
│ │ │ │ │ │concept). În paralel │
│ │ │ │ │ │cu construirea şi │
│ │ │ │ │ │operaţionalizarea │
│ │ │ │ │ │noului SRU, acesta │
│ │ │ │ │ │propunere de │
│ │ │ │ │ │reorganizare a │
│ │ │ │ │ │serviciilor va fi │
│ │ │ │ │ │dezvoltată în mod │
│ │ │ │ │ │specific şi integrată │
│ │ │ │ │ │cu toate propunerile │
│ │ │ │ │ │de le nivelul │
│ │ │ │ │ │unităţilor sanitare │
│ │ │ │ │ │din Iaşi şi din │
│ │ │ │ │ │celelalte judeţe. │
│ │ │ │ │ │Toate propunerile │
│ │ │ │ │ │formulate de către │
│ │ │ │ │ │spitale /autorităţi │
│ │ │ │ │ │locale, trebuie sa │
│ │ │ │ │ │respecte „Direcţii de │
│ │ │ │ │ │planificare în România│
│ │ │ │ │ │şi regiunea de NE”, şi│
│ │ │ │ │ │descrise în Planul │
│ │ │ │ │ │Cadru Regional pentru │
│ │ │ │ │ │Servicii de Sănătate │
│ │ │ │ │ │din Regiunea NE şi din│
│ │ │ │ │ │Masterplan. │
│ │ │ │ │ │Este necesar a se │
│ │ │ │ │ │corela toate │
│ │ │ │ │ │propunerile de la │
│ │ │ │ │ │univelul unităţilor │
│ │ │ │ │ │sanitare, la nivel de │
│ │ │ │ │ │judeţ şi de regiune, │
│ │ │ │ │ │pentru o repartiţie │
│ │ │ │ │ │corectă a serviciilor,│
│ │ │ │ │ │conform nevoilor │
│ │ │ │ │ │populaţiei şi │
│ │ │ │ │ │capacităţii de │
│ │ │ │ │ │îngrijire a unităţilor│
│ │ │ │ │ │sanitare. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. Odată cu │
│ │ │ │ │ │operaţionalizarea SRU,│
│ │ │ │ │ │o parte din serviciile│
│ │ │ │ │ │chirurgicale │
│ │ │ │ │ │pediatrice, vor fi │
│ │ │ │ │ │preluate de acesta. │
│ │ │ │ │ │La propunerea unităţii│
│ │ │ │ │ │sanitare / APL, cu │
│ │ │ │ │ │sprijinul MS, în │
│ │ │ │ │ │cadrul planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare locală, │
│ │ │ │ │ │se vor identifica │
│ │ │ │ │ │soluţii pentru │
│ │ │ │ │ │extinderea şi │
│Spital Clinic de Urgenţă │ │ │ │ │optimizarea spaţiilor │
│pentru Copii „Sf. Maria” │Stat │550 │45 │595 │şi serviciilor UPU, │
│Iaşi │ │ │ │ │optimizarea spaţiilor │
│ │ │ │ │ │şi a serviciilor │
│ │ │ │ │ │specifice pentru │
│ │ │ │ │ │internare continuă. Se│
│ │ │ │ │ │va avea în vedere şi │
│ │ │ │ │ │reconversia unui număr│
│ │ │ │ │ │de paturi în paturi de│
│ │ │ │ │ │cronici, dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │acordării serviciilor │
│ │ │ │ │ │medicale în │
│ │ │ │ │ │ambulatoriului de │
│ │ │ │ │ │specialitate şi în │
│ │ │ │ │ │regim de spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste măsuri │
│ │ │ │ │ │au în vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în noile │
│ │ │ │ │ │structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. La │
│ │ │ │ │ │propunerea unităţii │
│ │ │ │ │ │sanitare / APL, cu │
│ │ │ │ │ │sprijinul MS, │
│ │ │ │ │ │asistenţei tehnice, se│
│ │ │ │ │ │vor identifica soluţii│
│ │ │ │ │ │de optimizare a │
│ │ │ │ │ │situaţiei spaţiilor │
│ │ │ │ │ │medicale, dar şi │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor noi │
│ │ │ │ │ │servicii necesare │
│ │ │ │ │ │populaţiei │
│ │ │ │ │ │(cardiologie │
│ │ │ │ │ │pediatrică, chirurgie │
│ │ │ │ │ │cardiacă pediatrică, │
│ │ │ │ │ │TI cardiacă │
│ │ │ │ │ │pediatrică), alte │
│Institut Boli Cardio- │ │ │ │ │patologii specifice │
│vasculare │ │ │ │ │cardiovasculare de │
│„Prof.Dr.G.I.M.Georgescu”│Stat │115 │0 │115 │mare complexitate). În│
│Iaşi │ │ │ │ │acelaşi timp, se va │
│ │ │ │ │ │avea în vedere, │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │recuperarea │
│ │ │ │ │ │cardio-vasculară şi │
│ │ │ │ │ │paliaţie. Pentru │
│ │ │ │ │ │optimizarea furnizării│
│ │ │ │ │ │serviciilor medicale │
│ │ │ │ │ │se va lua în │
│ │ │ │ │ │considerare şi │
│ │ │ │ │ │conversia unor │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare continuă │
│ │ │ │ │ │în servicii în regim │
│ │ │ │ │ │de spitalizare de zi │
│ │ │ │ │ │şi servicii │
│ │ │ │ │ │ambulatorii. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea personalului│
│ │ │ │ │ │în noua structură. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. Odată cu │
│ │ │ │ │ │intrarea în │
│ │ │ │ │ │operaţionalizare a SRU│
│ │ │ │ │ │Iaşi, unele servicii │
│ │ │ │ │ │de urologie şi │
│ │ │ │ │ │nefrologie vor fi │
│ │ │ │ │ │preluate în SRU Iaşi. │
│ │ │ │ │ │La propunerea US /APL,│
│ │ │ │ │ │în cadrul planurilor │
│ │ │ │ │ │de reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, cu sprijinul │
│ │ │ │ │ │MS şi al asistenţei │
│ │ │ │ │ │tehnice, se vor │
│ │ │ │ │ │stabili serviciile │
│ │ │ │ │ │specifice ce vor fi │
│ │ │ │ │ │transferate în SRU şi │
│Spital Clinic „dr. │ │ │ │ │se vor identifica │
│C.I.Parhon” Iaşi │Stat │165 │25 │190 │opţiuni de optimizare │
│ │ │ │ │ │a celor furnizate în │
│ │ │ │ │ │prezent. │
│ │ │ │ │ │Se urmăreşte │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor │
│ │ │ │ │ │servicii de excelenta │
│ │ │ │ │ │pentru afecţiuni │
│ │ │ │ │ │specifice, precum şi │
│ │ │ │ │ │optimizarea alocării │
│ │ │ │ │ │spaţiilor de servicii │
│ │ │ │ │ │medicale, a │
│ │ │ │ │ │dezvoltării │
│ │ │ │ │ │ambulatoriului de │
│ │ │ │ │ │specialitate şi a │
│ │ │ │ │ │serviciilor în regim │
│ │ │ │ │ │de spitalizare de zi. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noile │
│ │ │ │ │ │structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. La │
│ │ │ │ │ │propunerea US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare locală, │
│ │ │ │ │ │se poate proceda la │
│ │ │ │ │ │conversia unui număr │
│Spitalul Clinic de OG │ │ │ │ │de paturi pentru acuţi│
│„Cuza Vodă" │Stat │315 │65 │380 │şi dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor medicale │
│ │ │ │ │ │în cadrul │
│ │ │ │ │ │ambulatoriului de │
│ │ │ │ │ │specialitate şi │
│ │ │ │ │ │furnizarea serviciilor│
│ │ │ │ │ │în regim de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea personalului│
│ │ │ │ │ │în noile structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Odată cu intrarea în │
│ │ │ │ │ │operaţionalizare a SRU│
│ │ │ │ │ │Iaşi, serviciile │
│ │ │ │ │ │medicale vor fi │
│ │ │ │ │ │preluate în SRU Iaşi. │
│ │ │ │ │ │La propunerea US/APL │
│ │ │ │ │ │se pot dezvolta │
│ │ │ │ │ │servicii ambulatorii │
│ │ │ │ │ │şi de spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi, servicii noi │
│ │ │ │ │ │pentru sănătatea │
│ │ │ │ │ │reproducerii, precum │
│Spitalul Clinic de OG │Stat │108 │5 │113 │şi pentru alte │
│„Elena Doamna” │ │ │ │ │patologii specifice, │
│ │ │ │ │ │necesare populaţiei │
│ │ │ │ │ │locale. Este necesară │
│ │ │ │ │ │clarificarea statutul │
│ │ │ │ │ │proprietăţii │
│ │ │ │ │ │clădirilor şi │
│ │ │ │ │ │terenului, element │
│ │ │ │ │ │esenţial în orice │
│ │ │ │ │ │investiţie viitoare. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noile │
│ │ │ │ │ │structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. Odată cu │
│ │ │ │ │ │intrarea în │
│ │ │ │ │ │operaţionalizare a SRU│
│ │ │ │ │ │Iaşi, servicii │
│ │ │ │ │ │medicale acordate │
│ │ │ │ │ │pentru specialitatea │
│ │ │ │ │ │chirurgie toracică vor│
│ │ │ │ │ │fi preluate în noul │
│ │ │ │ │ │spital regional. La │
│ │ │ │ │ │propunerea US/APL, cu │
│ │ │ │ │ │sprijinul MS şi al │
│ │ │ │ │ │asistentei tehnice, în│
│ │ │ │ │ │cadrul planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare locală, │
│ │ │ │ │ │se vor identifica │
│Spitalul Clinic de │Stat │202 │123 │325 │serviciile ce se vor │
│Pneumoftiziologie Iaşi │ │ │ │ │transfera în SRU, se │
│ │ │ │ │ │vor reconfigura │
│ │ │ │ │ │serviciile şi │
│ │ │ │ │ │spaţiilor din actualul│
│ │ │ │ │ │spital în scopul │
│ │ │ │ │ │optimizării │
│ │ │ │ │ │funcţionării, inclusiv│
│ │ │ │ │ │prin conversia unui nr│
│ │ │ │ │ │de paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de acuţi, │
│ │ │ │ │ │cu o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de servicii │
│ │ │ │ │ │de spitalizare de zi. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noile │
│ │ │ │ │ │structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Se va dezvolta centrul│
│ │ │ │ │ │de sănătate mintală şi│
│ │ │ │ │ │ambulatoriul. │
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare trebuie │
│ │ │ │ │ │elaborat în │
│ │ │ │ │ │conformitate cu │
│ │ │ │ │ │orientările strategice│
│ │ │ │ │ │şi obiectivele │
│ │ │ │ │ │prezerve pentru planul│
│ │ │ │ │ │de sănătate mintală │
│Institutul de Psihiatrie │Stat │497 │373 │870 │(trecerea la │
│„Socola” Iaşi │ │ │ │ │alternative comunitare│
│ │ │ │ │ │şi ambulatorii, │
│ │ │ │ │ │consolidarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor specifice │
│ │ │ │ │ │pentru copii, grupuri │
│ │ │ │ │ │vulnerabile, │
│ │ │ │ │ │dependenţe etc.) │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │structura │
│ │ │ │ │ │reconfigurată. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/APL, │
│ │ │ │ │ │se poate proceda la │
│ │ │ │ │ │conversia unui număr │
│ │ │ │ │ │de paturi de acuţi în │
│Spitalul Clinic de Boli │ │ │ │ │paturi de spitalizare │
│Infecţioase „Sf. │Stat │300 │0 │300 │de zi şi dezvoltarea │
│Parascheva” │ │ │ │ │ambulatoriului de │
│ │ │ │ │ │specialitate. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea personalului│
│ │ │ │ │ │în structura │
│ │ │ │ │ │reconfigurată. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spitalul va furniza în│
│ │ │ │ │ │continuare servicii de│
│ │ │ │ │ │tip terţiar. Odată cu │
│ │ │ │ │ │intrarea în │
│ │ │ │ │ │operaţionalizare a SRU│
│ │ │ │ │ │Iaşi, unele servicii │
│ │ │ │ │ │medicale de nivel │
│ │ │ │ │ │terţiar vor fi │
│ │ │ │ │ │preluate în SRU Iaşi. │
│ │ │ │ │ │La propunerea US /APL,│
│ │ │ │ │ │în cadrul planurilor │
│ │ │ │ │ │de reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, se va decide │
│ │ │ │ │ │asupra serviciilor │
│ │ │ │ │ │specifice ce vor fi │
│ │ │ │ │ │transferate şi se vor │
│ │ │ │ │ │propune soluţii de │
│ │ │ │ │ │optimizare a │
│Spitalul Clinic de │ │ │ │ │serviciilor de │
│Urgenţă „Prof. │Stat │291 │0 │291 │specialitate rămase. │
│Dr. N. Oblu” │ │ │ │ │Se urmăreşte: │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor │
│ │ │ │ │ │servicii inovative, │
│ │ │ │ │ │excelenţă pe anumite │
│ │ │ │ │ │patologii (centru de │
│ │ │ │ │ │excelenţă în │
│ │ │ │ │ │neuroştiinţe), │
│ │ │ │ │ │servicii integrate pe │
│ │ │ │ │ │anumite patologii, │
│ │ │ │ │ │precum şi optimizarea │
│ │ │ │ │ │prin dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │ambulatoriului de │
│ │ │ │ │ │specialitate şi a │
│ │ │ │ │ │serviciilor în regim │
│ │ │ │ │ │de spitalizare de zi. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noile │
│ │ │ │ │ │structuri. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │În cadrul planurilor │
│ │ │ │ │ │de reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, la popunerea │
│ │ │ │ │ │US / APL, se va │
│ │ │ │ │ │analiza posibilitatea │
│ │ │ │ │ │reorganizării cu │
│ │ │ │ │ │creşterea numărului de│
│ │ │ │ │ │paturi de recuperare │
│ │ │ │ │ │şi reorganizarea │
│Spital Clinic Recuperare │Stat │200 │300 │500 │paturilor de alte │
│Iaşi │ │ │ │ │specialităţi din │
│ │ │ │ │ │structura spitalului │
│ │ │ │ │ │şi dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de zi şi │
│ │ │ │ │ │în regim ambulatoriu. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/APL, │
│ │ │ │ │ │reconversia numărului │
│ │ │ │ │ │de paturi de acuţi cu │
│ │ │ │ │ │creşterea numărului de│
│ │ │ │ │ │paturi de cronici şi │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea │
│Spitalul Orăşenesc Hîrlău│Stat │97 │10 │107 │serviciilor în │
│ │ │ │ │ │ambulatoriu şi │
│ │ │ │ │ │spitalizare de zi. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/APL, │
│ │ │ │ │ │conversia unui număr │
│ │ │ │ │ │de paturi de îngrijiri│
│ │ │ │ │ │acute în cronici, │
│ │ │ │ │ │spitalizare de zi. │
│Spital Municipal Paşcani │Stat │276 │94 │370 │Consolidarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor de │
│ │ │ │ │ │ambulatoriu. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea personalului│
│ │ │ │ │ │în noua structură. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/APL │
│ │ │ │ │ │se vor dezvolta │
│ │ │ │ │ │servicii ambulatorii. │
│Spital de Boli Cronice │ │ │ │ │Menţinerea serviciilor│
│„Sf. Ioan” Târgu Frumos │Stat │0 │20 │20 │de paliaţie şi │
│ │ │ │ │ │cronici. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de dezvoltare│
│ │ │ │ │ │va avea în vedere │
│Institutul Regional │Stat │252 │20 │272 │orientările strategice│
│Oncologic Iaşi │ │ │ │ │din planul regional de│
│ │ │ │ │ │servicii de sănătate │
│ │ │ │ │ │şi propunerile US │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Spital CFR Iaşi │Stat │219 │70 │289 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea ministrului│
│ │ │ │ │ │de resort │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Spital CFR Paşcani │Stat │121 │14 │135 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea ministrului│
│ │ │ │ │ │de resort │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Reconfigurarea va fi │
│ │ │ │ │ │definită conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │ │ │ │ │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate la │
│Preventoriul TBC Deleni │Stat │140 │0 │140 │propunerea APL cu │
│ │ │ │ │ │consultarea Comisiei │
│ │ │ │ │ │de specialitate în │
│ │ │ │ │ │concordanţă cu │
│ │ │ │ │ │particularităţile │
│ │ │ │ │ │României în ceea ce │
│ │ │ │ │ │priveşte TBC │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Spital Militar │Stat │175 │0 │175 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea ministrului│
│ │ │ │ │ │de resort │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Spitalul Providenţa │Privat │45 │45 │90 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│SC Vital Center Memory │Privat │0 │59 │59 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Arcadia │Privat │96 │26 │122 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Arcadia Cardio │Privat │41 │0 │41 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Euroclinic Onco │Privat │20 │0 │20 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servei de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│SC RED Hospital │Privat │0 │115 │115 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Assoc. Dr. Micu Vasile │Privat │0 │29 │29 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va fi │
│ │ │ │ │ │definit conform │
│Elytis Clinică Chirugie │ │ │ │ │orientărilor │
│Esculap │Privat │2 │91 │91 │strategice din planul │
│ │ │ │ │ │regional de servicii │
│ │ │ │ │ │de sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Specificitatea acestui│
│ │ │ │ │ │spital este că │
│ │ │ │ │ │internează pacienţi │
│ │ │ │ │ │încadraţi în art. 110 │
│ │ │ │ │ │CP │
│ │ │ │ │ │Legătura cu justiţia │
│ │ │ │ │ │va fi consolidată │
│ │ │ │ │ │pentru a dezvolta o │
│ │ │ │ │ │abordare adecvată │
│ │ │ │ │ │pentru reintegrarea │
│ │ │ │ │ │pacienţilor şi pentru │
│ │ │ │ │ │monitorizarea │
│Spital Psihiatrie şi │ │ │ │ │acestora. Mecanismul │
│pentru Măsuri de │ │ │ │ │de finanţare al │
│Siguranţă Pădureni- │Stat │0 │220 │220 │acestei entităţi │
│Grajduri │ │ │ │ │trebuie, de asemenea, │
│ │ │ │ │ │să fie revizuit pentru│
│ │ │ │ │ │a asigura o alocare a │
│ │ │ │ │ │fondurilor atât de la │
│ │ │ │ │ │Ministerul Sănătăţii, │
│ │ │ │ │ │cât şi de la │
│ │ │ │ │ │Ministerul Justiţiei │
│ │ │ │ │ │şi administraţia │
│ │ │ │ │ │publică locală. Se │
│ │ │ │ │ │impune extinderea │
│ │ │ │ │ │capacităţii prin │
│ │ │ │ │ │construirea de noi │
│ │ │ │ │ │spaţii, cele existente│
│ │ │ │ │ │fiind insuficiente; │
├─────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────────────┤
│IAŞI │ │5.330 │1.749 │7.079 │ │
└─────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────────────────────┘

        *) Nota: În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la umărul de paturi contractabile


    B. JUDEŢUL BACĂU
        Situaţia curentă:
        Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.412
        Număr total de paturi 560 cronici ((dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative).
        Numărul total de paturi: 2.972
        12 spitale existente azi: 6 publice şi 6 private

        Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Bacău

┌─────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬────────────────┐
│ │ │Număr │Număr │ │ │
│ │Stadiu │paturi │paturi │Număr │Modificare │
│Denumire spital │deţinere│îngrijiri│îngrijiri│total │propusă │
│ │ │acute │cronice │paturi│ │
│ │ │(2018) │ │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Reconversia │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │îngrijire acută │
│ │ │ │ │ │şi creşterea │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi pentru │
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │cronice şi │
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │paliative. La │
│ │ │ │ │ │propunerea US/ │
│ │ │ │ │ │APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│Spitalul Judeţean│Stat │1.230 │78 │1.308 │locală, procesul│
│de Urgenţă Bacău │ │ │ │ │de reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui│
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul│
│ │ │ │ │ │de reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui│
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Spital │ │ │ │ │spitalizare de │
│Pneumoftiziologie│Stat │85 │84 │169 │acuţi, cu o │
│Bacău │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul│
│ │ │ │ │ │de reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui│
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Spital Municipal │ │ │ │ │spitalizare de │
│„Sf. Ierarh Dr. │Stat │520 │31 │551 │acuţi, cu o │
│Luca” Oneşti │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul│
│ │ │ │ │ │de reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui│
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Spital Municipal │ │ │ │ │spitalizare de │
│Orăşenesc Buhuşi │Stat │108 │54 │162 │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, se va avea│
│ │ │ │ │ │în vedere │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea de │
│ │ │ │ │ │servicii │
│ │ │ │ │ │identificate a │
│ │ │ │ │ │fi necesare │
│ │ │ │ │ │populaţiei │
│ │ │ │ │ │căreia i se │
│Spital Municipal │ │ │ │ │adresează. Se │
│de Urgenţă │Stat │331 │58 │389 │vor identifica │
│Moineşti │ │ │ │ │soluţii pentru │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor│
│ │ │ │ │ │servicii │
│ │ │ │ │ │integrate la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │comunităţii. │
│ │ │ │ │ │Structura de │
│ │ │ │ │ │personal va fi │
│ │ │ │ │ │adaptată în │
│ │ │ │ │ │concordanţă cu │
│ │ │ │ │ │deciziile luate.│
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul│
│ │ │ │ │ │de reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include │
│ │ │ │ │ │conversia unui │
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi şi a │
│ │ │ │ │ │serviciilor │
│Spital Orăşenesc │ │ │ │ │ambulatorii. │
│„Ioan Lascăr” │Stat │101 │10 │111 │Reconfigurarea │
│Comăneşti │ │ │ │ │serviciilor va │
│ │ │ │ │ │ţine cont şi de │
│ │ │ │ │ │disponibilitatea│
│ │ │ │ │ │unor servicii │
│ │ │ │ │ │similare în │
│ │ │ │ │ │imediata │
│ │ │ │ │ │vecinătate, │
│ │ │ │ │ │astfel încât │
│ │ │ │ │ │reorientarea │
│ │ │ │ │ │serviciilor să │
│ │ │ │ │ │răspundă │
│ │ │ │ │ │nevoilor │
│ │ │ │ │ │populaţiei │
│ │ │ │ │ │(vârstnici, │
│ │ │ │ │ │cronici). Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere preluarea│
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va│
│ │ │ │ │ │fi definit │
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│SC POLIMED │Privat │24 │122 │146 │strategice din │
│ │ │ │ │ │planul regional │
│ │ │ │ │ │de servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va│
│ │ │ │ │ │fi definit │
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Clinica Palade │Privat │13 │0 │13 │strategice din │
│ │ │ │ │ │planul regional │
│ │ │ │ │ │de servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va│
│ │ │ │ │ │fi definit │
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Central Med │Privat │0 │64 │64 │strategice din │
│Cronici │ │ │ │ │planul regional │
│ │ │ │ │ │de servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Măsurile propuse│
│Secţie │ │ │ │ │sunt prezentate │
│sanatorială │Stat │0 │41 │41 │în capitolul │
│Slănic Moldova *)│ │ │ │ │Regiunea │
│ │ │ │ │ │Bucureşti-Ilfov,│
│ │ │ │ │ │INMFRMB │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va│
│ │ │ │ │ │fi definit │
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│SC Munteanu │Privat │0 │18 │18 │strategice din │
│ │ │ │ │ │planul regional │
│ │ │ │ │ │de servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼────────────────┤
│BACAU │ │2.412 │560 │2.972 │ │
└─────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴────────────────┘

        *) Notă: Secţie fără personalitate juridică, în structura Institutul Naţional de Medicină Fizică Balneologie şi Recuperare Medicală Bucureşti (INMFRMB)


    C. JUDEŢUL BOTOŞANI
        Situaţia curentă
        Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.750
        Număr total de paturi cronici: 312
        Număr total de paturi: 2.062
        5 spitale de stat existente astăzi

        Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unităţi spitaliceşti din judeţul Botoşani

┌─────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬─────────────┐
│ │ │Număr │Număr │Număr │ │
│ │Stadiu │paturi │paturi │total │Modificare │
│Denumire spital │deţinere│îngrijiri│îngrijiri│paturi│propusă │
│ │ │acute │cronice │(2018)│ │
│ │ │(2018) │(2018) │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Reconversia │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │îngrijire │
│ │ │ │ │ │acută şi │
│ │ │ │ │ │creşterea │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi pentru│
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │cronice şi │
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │paliative. La│
│ │ │ │ │ │propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│Spitalul Judeţean│ │ │ │ │locală, │
│de Urgenţă │ │ │ │ │procesul de │
│„Mavromati” │Stat │1.242 │155 │1.397 │reconfigurare│
│Botoşani │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de acuţi, cu │
│ │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │În cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, la │
│ │ │ │ │ │popunerea US │
│ │ │ │ │ │/ APL, se va │
│ │ │ │ │ │analiza │
│ │ │ │ │ │posibilitatea│
│ │ │ │ │ │reorganizării│
│ │ │ │ │ │cu creşterea │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│Spitalul de │ │ │ │ │paturi de │
│Recuperare „Sf. │Stat │166 │11 │177 │recuperare şi│
│Gheorghe” │ │ │ │ │dezvoltarea │
│Botoşani │ │ │ │ │serviciilor │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi şi în │
│ │ │ │ │ │regim │
│ │ │ │ │ │ambulatoriu. │
│ │ │ │ │ │Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│Spital Municipal │ │ │ │ │spitalizare │
│Dorohoi │Stat │307 │0 │307 │de acuţi, cu │
│ │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│Sanatoriul de │ │ │ │ │pentru │
│Neuropsihiatrie │Stat │0 │72 │72 │recuperare │
│Podriga │ │ │ │ │psihiatrică, │
│ │ │ │ │ │alte servicii│
│ │ │ │ │ │de sănătate │
│ │ │ │ │ │mintală. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│Spital │ │ │ │ │spitalizare │
│Pneumoftiziologie│Stat │35 │74 │109 │de acuţi, cu │
│Botoşani │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│BOTOŞANI │ │1.750 │312 │2.062 │ │
└─────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴─────────────┘



    D. JUDEŢUL SUCEAVA
        Situaţie curentă
        Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 2.392
        Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative)
        Număr total de paturi: 2.857
        12 spitale în prezent: 9 publice şi 3 private

        Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unităţi spitaliceşti din judeţul Suceava

┌───────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬─────────────┐
│ │ │Număr │Număr │Număr │ │
│Denumire │Stadiu │paturi │paturi │total │Modificare │
│spital │deţinere│îngrijiri│îngrijiri│de │propusă │
│ │ │acute │cronice │paturi│ │
│ │ │(2015) │(2015) │(2015)│ │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Reconversia │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │îngrijire │
│ │ │ │ │ │acută şi │
│ │ │ │ │ │creşterea │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi pentru│
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │cronice şi │
│ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │paliative. La│
│ │ │ │ │ │propunerea US│
│ │ │ │ │ │/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│Spitalul │ │ │ │ │reorganizare │
│Judeţean de│ │ │ │ │locală, │
│Urgenţă │ │ │ │ │procesul de │
│„Sf. Ioan │Stat │1.043 │115 │1.158 │reconfigurare│
│cel Nou” │ │ │ │ │va include o │
│Suceava │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de acuţi, cu │
│ │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │JS/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│Spital │ │ │ │ │paturi de │
│Municipal │ │ │ │ │spitalizare │
│Câmpulung │Stat │198 │20 │218 │de acuţi, cu │
│Moldovenesc│ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │centrului de │
│ │ │ │ │ │sănătate │
│ │ │ │ │ │mintală şi a │
│ │ │ │ │ │îngrijirilor │
│ │ │ │ │ │paliative. │
│ │ │ │ │ │Conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │ │ │ │ │strategice │
│ │ │ │ │ │stabilite │
│ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │sănătate │
│ │ │ │ │ │mintală, se │
│ │ │ │ │ │vor dezvolta │
│Spitalul de│ │ │ │ │servicii │
│Psihiatrie │Stat │55 │15 │70 │pentru │
│Câmpulung │ │ │ │ │dependenţe, │
│Moldovenesc│ │ │ │ │grupuri │
│ │ │ │ │ │vulnerabile, │
│ │ │ │ │ │copii, după │
│ │ │ │ │ │caz, inclusiv│
│ │ │ │ │ │alternative │
│ │ │ │ │ │la nivelul │
│ │ │ │ │ │comunităţii, │
│ │ │ │ │ │etc. │
│ │ │ │ │ │Structura de │
│ │ │ │ │ │personal va │
│ │ │ │ │ │fi adaptată │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │concordanţă │
│ │ │ │ │ │cu deciziile │
│ │ │ │ │ │luate. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│Spital │ │ │ │ │spitalizare │
│Municipal │Stat │294 │25 │319 │de acuţi, cu │
│Fălticeni │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│Spitalul │ │ │ │ │spitalizare │
│Gura │Stat │106 │0 │106 │de acuţi, cu │
│Humorului │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│Sp. │ │ │ │ │unui nr de │
│Municipal │ │ │ │ │paturi de │
│„Sf. Dr. │ │ │ │ │spitalizare │
│Cosma şi │Stat │407 │28 │435 │de acuţi, cu │
│Damian” │ │ │ │ │o creştere │
│Rădăuţi │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│Spital de │ │ │ │ │paturi de │
│Boli │ │ │ │ │spitalizare │
│Cronice │Stat │15 │195 │210 │de acuţi, cu │
│Siret │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea│
│ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de│
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │unui nr de │
│Spital │ │ │ │ │paturi de │
│Municipal │ │ │ │ │spitalizare │
│Vatra │Stat │178 │0 │173 │de acuţi, cu │
│Dornei │ │ │ │ │o creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă │
│ │ │ │ │ │a numărului │
│ │ │ │ │ │de servicii │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │spitalizare │
│ │ │ │ │ │de zi. Aceste│
│ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │structură. │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va fi definit│
│ │ │ │ │ │conform │
│Spitalul de│ │ │ │ │orientărilor │
│Psihiatrie │ │ │ │ │strategice │
│Cronici │Stat │15 │195 │210 │din planul │
│Siret │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │sănătate │
│ │ │ │ │ │mintală la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va fi definit│
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │ │ │ │ │strategice │
│Behesda │Privat │41 │0 │41 │din planul │
│ │ │ │ │ │regional de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va fi definit│
│ │ │ │ │ │conform │
│Spital │ │ │ │ │orientărilor │
│îngrijiri │ │ │ │ │strategice │
│paliative │Privat │0 │34 │25 │din planul │
│Ilişeşti │ │ │ │ │regional de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare│
│ │ │ │ │ │va fi definit│
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Top Medical│ │ │ │ │strategice │
│Cronic │Privat │0 │18 │18 │din planul │
│ │ │ │ │ │regional de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├───────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────┤
│SUCEAVA │ │2.392 │465 │2.857 │ │
└───────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴─────────────┘



    E. JUDEŢUL VASLUI
        Situaţie curentă
        Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.572
        Număr total de paturi ITL/recuperare/îngrijiri paliative: 360
        Număr total de paturi: 1.932
        Număr de spitale existente: 4 de stat şi 1 privat

    Tabel 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din judeţul Vaslui

┌──────┬──────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬──────────────┐
│ │ │ │Număr │Număr │Număr │ │
│ │Denumire │ │paturi │paturi │total │Modificare │
│Nr. │spital │Deţinere│îngrijiri│îngrijiri│de │propusă │
│ │ │ │acute │cronice │paturi│ │
│ │ │ │(2018) │(2018) │(2018)│ │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Reconversia │
│ │ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │ │îngrijire │
│ │ │ │ │ │ │acută şi │
│ │ │ │ │ │ │creşterea │
│ │ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │ │paturi pentru │
│ │ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │ │cronice şi │
│ │ │ │ │ │ │îngrijiri │
│ │ │ │ │ │ │paliative. La │
│ │ │ │ │ │ │propunerea US/│
│ │ │ │ │ │ │APL, în cadrul│
│ │ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │Spitalul │ │ │ │ │locală, │
│ │Judeţean │ │ │ │ │procesul de │
│1 │de Urgenţă│Public │670 │89 │759 │reconfigurare │
│ │Vaslui │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │ │conversie a │
│ │ │ │ │ │ │unui nr de │
│ │ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │ │spitalizare de│
│ │ │ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │ │concomitentă a│
│ │ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │ │spitalizare de│
│ │ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │ │structură. │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │La propunerea │
│ │ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │ │reconfigurare │
│ │ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │ │conversie a │
│ │Spital │ │ │ │ │unui nr de │
│ │Municipal │ │ │ │ │paturi de │
│2 │de Urgenţă│Public │636 │108 │744 │spitalizare de│
│ │„Elena │ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │Beldiman” │ │ │ │ │creştere │
│ │Bârlad │ │ │ │ │concomitentă a│
│ │ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │ │spitalizare de│
│ │ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │ │structură. │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │La propunerea │
│ │ │ │ │ │ │US/APL, în │
│ │ │ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │ │ │ │ │procesul de │
│ │ │ │ │ │ │reconfigurare │
│ │ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │ │conversie a │
│ │Spital │ │ │ │ │unui nr de │
│ │Municipal │ │ │ │ │paturi de │
│3 │„Dimitrie │Public │230 │40 │270 │spitalizare de│
│ │Castroian”│ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │Huşi │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │ │concomitentă a│
│ │ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │ │spitalizare de│
│ │ │ │ │ │ │zi. Aceste │
│ │ │ │ │ │ │măsuri au în │
│ │ │ │ │ │ │vedere │
│ │ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │ │structură. │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │ │reconfigurare │
│ │ │ │ │ │ │va fi definit │
│ │ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │ │ │ │ │ │strategice │
│ │ │ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │ │sănătate │
│ │ │ │ │ │ │mintală │
│ │ │ │ │ │ │(adulţi, │
│ │ │ │ │ │ │copii, │
│ │ │ │ │ │ │dependenţe, │
│ │Spitalul │ │ │ │ │grupuri │
│4 │Psihiatrie│Public │36 │105 │141 │vulnerabile, │
│ │Murgeni │ │ │ │ │etc.) prin │
│ │ │ │ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │ │serviciilor de│
│ │ │ │ │ │ │spitalizare de│
│ │ │ │ │ │ │zi şi a │
│ │ │ │ │ │ │ambulatoriului│
│ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │specialitate. │
│ │ │ │ │ │ │Aceste măsuri │
│ │ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │ │personalului │
│ │ │ │ │ │ │în noua │
│ │ │ │ │ │ │structură. │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │ │reconfigurare │
│ │ │ │ │ │ │va fi definit │
│ │ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │SC Recumed│ │ │ │ │strategice din│
│5 │SRL Vaslui│Privat │0 │18 │18 │planul │
│ │ │ │ │ │ │regional de │
│ │ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │ │management │
├──────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────────────┤
│VASLUI│ │ │1.572 │360 │1.932 │ │
└──────┴──────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────────────┘



    F. JUDEŢUL NEAMŢ
        Situaţia curentă:
        Număr total paturi îngrijire pacienţi cu afecţiuni acute: 1.841
        Număr total de paturi cronici: 672
        Număr total de paturi: 2.513
        7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute +1 îngrijiri cronice psihiatrie) şi 1 unitate privată

        Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din judeţul Neamţ

┌─────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬─────────────────┐
│ │ │Număr │Număr │Număr │ │
│ │ │paturi │paturi │total │Modificare │
│Denumire spital │Deţinere│îngrijiri│îngrijiri│paturi│propusă │
│ │ │acute │cronice │(2015)│ │
│ │ │(2015) │(2015) │ │ │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │Reconversia │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi de │
│ │ │ │ │ │îngrijire acută │
│ │ │ │ │ │şi creşterea │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │paturi pentru │
│ │ │ │ │ │îngrijiri cronice│
│ │ │ │ │ │şi îngrijiri │
│ │ │ │ │ │paliative. │
│ │ │ │ │ │La propunerea US/│
│ │ │ │ │ │APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│Spitalul Judeţean│ │ │ │ │locală, procesul │
│de Urgenţă Neamţ │Public │801 │48 │849 │de reconfigurare │
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui │
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/│
│ │ │ │ │ │APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul │
│ │ │ │ │ │de reconfigurare │
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui │
│ │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Spital Municipal │ │ │ │ │spitalizare de │
│de Urgenţă Roman │Public │611 │29 │640 │acuţi, cu o │
│ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │presarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/│
│ │ │ │ │ │APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul │
│ │ │ │ │ │de reconfigurare │
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui │
│Spitalul │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Orăşenesc „Sf. │ │ │ │ │spitalizare de │
│Ierarh Nicolae” │Public │31 │13 │44 │acuţi, cu o │
│Bicaz │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │La propunerea US/│
│ │ │ │ │ │APL, în cadrul │
│ │ │ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │ │ │reorganizare │
│ │ │ │ │ │locală, procesul │
│ │ │ │ │ │de reconfigurare │
│ │ │ │ │ │va include o │
│ │ │ │ │ │conversie a unui │
│Spitalul │ │ │ │ │nr de paturi de │
│Orăşenesc „Sf. │ │ │ │ │spitalizare de │
│Dimitrie” Târgu │Public │246 │0 │246 │acuţi, cu o │
│Neamţ │ │ │ │ │creştere │
│ │ │ │ │ │concomitentă a │
│ │ │ │ │ │numărului de │
│ │ │ │ │ │servicii de │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │Spital de │
│ │ │ │ │ │specialitate să │
│ │ │ │ │ │fie menţinut │
│ │ │ │ │ │ţinând cont de │
│ │ │ │ │ │particularităţile│
│ │ │ │ │ │României în ceea │
│Spitalul de │ │ │ │ │ce priveşte TBC │
│Pneumoftiziologie│Public │152 │446 │598 │Reconversia unui │
│Bisericani │ │ │ │ │număr de paturi │
│ │ │ │ │ │de acuţi în │
│ │ │ │ │ │spitalizare de │
│ │ │ │ │ │zi. Aceste măsuri│
│ │ │ │ │ │au în vedere │
│ │ │ │ │ │preluarea │
│ │ │ │ │ │personalului în │
│ │ │ │ │ │noua structură. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │Dezvoltarea │
│ │ │ │ │ │centrului de │
│ │ │ │ │ │sănătate mintala │
│ │ │ │ │ │şi a îngrijirilor│
│ │ │ │ │ │paliative. │
│ │ │ │ │ │Conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│ │ │ │ │ │strategice │
│ │ │ │ │ │stabilite pentru │
│ │ │ │ │ │sănătate mintală,│
│ │ │ │ │ │se vor dezvolta │
│Spitalul de │ │ │ │ │servicii pentru │
│Psihiatrie „Sf. │Public │0 │124 │124 │dependenţe, │
│Nicolae” Roman │ │ │ │ │grupuri │
│ │ │ │ │ │vulnerabile, │
│ │ │ │ │ │copii, după caz, │
│ │ │ │ │ │inclusiv │
│ │ │ │ │ │alternative la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │comunităţii, etc.│
│ │ │ │ │ │Structura de │
│ │ │ │ │ │personal va fi │
│ │ │ │ │ │adaptată în │
│ │ │ │ │ │concordanţă cu │
│ │ │ │ │ │deciziile luate. │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │Procesul de │
│ │ │ │ │ │reconfigurare va │
│ │ │ │ │ │fi definit │
│ │ │ │ │ │conform │
│ │ │ │ │ │orientărilor │
│Spital Palimed │Privat │0 │12 │12 │strategice din │
│ │ │ │ │ │planul regional │
│ │ │ │ │ │de servicii de │
│ │ │ │ │ │sănătate, la │
│ │ │ │ │ │propunerea │
│ │ │ │ │ │echipei de │
│ │ │ │ │ │management │
├─────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼─────────────────┤
│NEAMŢ │ │1.841 │672 │2.513 │ │
└─────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴─────────────────┘




    4.3.5. Proiecţie pentru Regiunea NE
        Viitoarea reţea regională de spitale publice de asistenţă medicală din NE poate fi structurată astfel:
    - 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune şi are şi rol de spital judeţean pentru judeţul Iaşi;
    – 5 spitale judeţene de urgenţă;
    – spitale de specialitate;
    – institute de specialitate;
    – 1 spital pentru copii;
    – spitale municipale / orăşeneşti;
    – spitale publice aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
    – unităţi pentru îngrijiri pe termen lung.



    4.4. Reţeaua de Servicii de urgenţă din regiunea NE
        Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgenţă asupra spitalului de urgenţă din Iaşi (viitorul spital regional). Ca atare, capacităţile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale judeţene, precum şi în două-patru spitale municipale. Spitalele judeţene din Suceava şi Bacău sunt potenţial candidate pentru dezvoltarea capacităţii ATI, având în vedere şi poziţia lor geografică faţă de Iaşi şi potenţialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potenţialul de integrare şi extindere a funcţionalităţilor telemedicinei cu răspunsul la asistenţa medicală de urgenţă.
        Reţeaua de urgenţă din regiune va fi consolidată prin investiţiile din fonduri europene (POR) şi împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor judeţene şi municipale din regiune.

    4.5. Dezvoltarea facilităţilor de îngrijire Ambulatorie clinică şi paraclinică
        Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat (adică Botoşani, Vaslui, Suceava şi Neamţ) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie).
    4.5.1. Diagnostic situaţie curentă şi principalele deficite
        În regiunea de NE, cel mai mare număr de unităţi de ambulatoriu se află în judeţul Iaşi (42%), probabil ca urmare a existenţei centrului universitar, urmat de judeţul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puţine unităţi de ambulatoriu sunt în judeţul Botoşani (2%), urmate de judeţul Vaslui (8%).
        În ceea ce priveşte tipurile de facilităţi de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilităţi specializate în ambulatoriu şi facilităţi integrate de ambulatoriu. Judeţele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iaşi şi Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în judeţul Botoşani (1), urmat de judeţul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în judeţul Iaşi (45), urmat de Bacău (22) şi Vaslui (16).
        Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Iaşi (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanţare prin POR.
        Procesul de îmbunătăţire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat şi în în exerciţiul financiar 2014-2020. Astfel au fost iniţiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente şi investiţii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui.
        Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, din Regiunea NE
 (a se vedea imaginea asociată)
        În cele două perioade financiare, un număr important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea funcţiona în noi condiţii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizării lucrărilor de îmbunătăţire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de aşteptat o creştere a volumului de servicii contractate şi acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislaţiei pentru stimularea contractării şi acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislaţiei trebuie să cuprindă, atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât şi revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate şi a celor integrate spitalelor.
        Judeţul Iaşi are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator şi imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienţi din toate judeţele din regiunea NE (Spitalul Judeţean de Urgenţă Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).
        Pacienţii din întreaga regiune sunt trimişi la structurile ambulatorie de specialitate care funcţionează în spitale şi unităţile private din Iaşi.
        Judeţul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.
        Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE şi ponderea adresabilităţii pacienţilor către acestea

┌───────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┐
│ │ │ │ │ │ │ │Total│
│JUDEŢ │BC │BT │IS │NT │SV │VS │reg │
│ │ │ │ │ │ │ │NE │
├───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│NUMĂR │36 │22 │59 │27 │26 │20 │169 │
├───────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┤
│Pondere│21.4%│13.09%│35.11%│16.07%│15.47%│11.9%│100% │
└───────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┘

        Sursa: SNSPMPDSB

        Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice şi numărul de structuri prezintă astfel:

┌──────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────┐
│JUDEŢ/ │BC│BT│IS│NT│SV│VS│TOTAL│
│AMBULATORII │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────┤
│AMBULATORII │ │ │ │ │ │ │ │
│ORGANIZAT ÎN │6 │4 │8 │2 │4 │2 │26 │
│STRUCTURA │ │ │ │ │ │ │ │
│SPITALULUI │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────┤
│AMBULATORII │30│18│51│25│22│18│143 │
│PRIVATE │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────┤
│TOTAL │36│22│59│27│26│20│169 │
└──────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────┘

        Sursa: SNSPMPDSB

        Tabelul 25: Situaţia privind numărul de consultaţii acordate în regim ambulatoriu, în unităţi spitaliceşti publice, în anul 2018, pentru Regiunea NE

┌───┬────────┬────────────┬────────────┐
│Nr.│ │Consultaţii │Consultaţii │
│crt│Judeţul │acordate în │acordate în │
│ │ │2014 │2018 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│1 │Bacău │528.981 │496.992 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│2 │Botoşani│228.224 │227.953 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│3 │Iaşi │666.350 │578.368 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│4 │Neamţ │181.052 │177.219 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│5 │Suceava │293.876 │263.822 │
├───┼────────┼────────────┼────────────┤
│6 │Vaslui │239.741 │162.000 │
└───┴────────┴────────────┴────────────┘

        Sursa INSP

        În anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, în ambulatoriul de specialitate: consultaţii, servicii acordate de către medicii de specialitate clinică şi servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică, astfel: număr total de servicii de specialitate: 798.988, iar număr total servicii conexe 91.076.
     Situaţia detaliată pe specialităţi privind consultaţiile, serviciile acordate de către medicii de specialitate clinică şi serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinică este prezentată în Anexa nr. 8.
        Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E în perioada 2017-2019

┌───────┬─────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Paraclinice: │Ambulatoriu │
│ │Casa de │Ambulatoriu │laborator / │Recuperare, │
│Nr.crt.│Asigurări│specialităţi │radiologie şi │Medicină │
│ │de │clinice │imagistică / │fizică şi │
│ │Sănătate │ │anatomie │Balneologie │
│ │ │ │patologică │ │
├───────┼─────────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┤
│ │ │2017│2018│2019│2017│2018│2019│2017│2018│2019│
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1 │BACĂU │50 │50 │51 │33 │33 │32 │13 │12 │10 │
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2 │BOTOŞANI │10 │10 │9 │16 │14 │13 │4 │5 │5 │
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3 │IAŞI │182 │184 │173 │55 │55 │53 │35 │33 │31 │
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│4 │NEAMŢ │56 │54 │54 │25 │23 │23 │7 │7 │7 │
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│5 │SUCEAVA │108 │104 │112 │26 │25 │25 │12 │11 │10 │
├───────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│6 │VASLUI │36 │35 │37 │21 │20 │20 │7 │7 │7 │
├───────┴─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TOTAL │442 │437 │436 │176 │170 │166 │78 │75 │70 │
└─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘


        Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultaţii acordate în regim ambulatoriu în unităţile spitaliceşti publice, în anul 2018 faţă de anul 2014. Această tendinţă se datorează pe de o parte restricţiilor de spaţiu şi condiţii, legate de lucrările de reabilitare aflate în desfăşurare, care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar şi a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate şi a normării inadecvate.
        Odată cu finalizarea îmbunătăţirii condiţiilor de spaţiu, echipamente, circuite, etc, este de aşteptat creşterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal şi tarife vor condiţiona evoluţia furnizării serviciilor în ambulator.
     Numărul necesar de medici de specialitate şi numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabileşte de către comisia formată din reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor şi ai direcţiilor de sănătate publică, respectiv ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situaţia detaliată la nivelul Regiunii de NE se regăseşte în Anexa nr. 9.
        Comisia stabileşte numărul necesar de medici şi numărul necesar de norme. Pentru specialităţile clinice, prin normă se înţelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi şi, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialităţile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale şi ai societăţilor profesionale ale medicilor de specialitate din asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţile clinice reprezentative la nivel judeţean, în condiţiile în care sunt constituite astfel de organizaţii la nivel local.
        Pentru judeţul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
    Pentru judeţul Botoşani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
        Pentru judeţul Iaşi, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialităţile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică şi de reabilitare precum şi cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv îngrijiri paliative.
        Pentru judeţul Neamţ, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, precum şi pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială şi îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ nu are încheiat contact de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică.
        Pentru judeţul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.
        Pentru judeţul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialităţi fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialităţi clinice: Anestezie şi terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie şi Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie şi hematologie pediatrică, Radioterapie şi cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative.

    4.5.2. Ţinte operaţionale şi plan regional
        În prezent, o proporţie semnificativă a pacienţilor ajung să fie internaţi în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate.
        Pentru a inversa această tendinţă, se vor continua investiţiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacităţii de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ţinând seama de investiţiile deja efectuate prin proiectele finanţate din POR. În acelaşi timp introducerea modificărilor de legislaţie care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea şi plata personalului, sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestor servicii.
        Pentru prioritizarea programului de investiţii în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să ţină seama de următoarele considerente:
        ● judeţele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate judeţene.
        ● localităţi în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;
        ● sprijin şi implicare din partea autorităţilor locale şi a comunităţii locale;
        ● existenţa / identificarea personalului de specialitate care asigură funcţionarea structurilor ambulatorii;
        ● starea infrastructurii, istoricul investiţiilor de capital, cost-eficienţă;
        ● investiţii în consolidarea capacităţii de acordare a serviciilor în specialităţile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate şi serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;



    4.6. Dezvoltarea resurselor umane va urmări:
        ● Îmbunătăţirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare şi adresabilitate ridicată în regiune, în special în judeţele Botoşani şi Vaslui;
        ● Creşterea accesibilităţii serviciilor ambulatorii prin organizarea activităţii medicale în două ture prin îmbunătăţirea managementului unităţilor sanitare.

    4.7. DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE ŞI A RECUPERĂRII
        Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative şi de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea şi implementarea acordării îngrijirilor pe termen lung, alături de creşterea numărului de paturi de recuperare şi îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027.
        Majoritatea acestora vor fi obţinute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării reţelei regionale de spitale.
    4.7.1. Analiza situaţiei curente şi principalele deficite
        Legislaţia naţională nu defineşte în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deşi acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienţi cu afecţiuni, identificate în special în secţii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistenţă medicală cât şi îngrijiri de tip social în mod integrat, pe termen lung.
        Judeţul Iaşi concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în judeţele Bacău şi Suceava, care au mai puţin de 10 paturi de îngrijire cronici la 10 000 de locuitori şi mai puţin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.
        Asociaţia Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent Atlasul 2019 al Îngrijirilor Paliative în Europa (2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situaţiei dezvoltării paliaţiei în peste 50 de ţări din Europa şi foste ţări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situaţia cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcţionării îngrijirilor paliative şi a integrării acestora în ansamblul sistemelor naţionale de sănătate, 2) educaţia specialiştilor (medici, asistenţi medicali şi alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliaţie, 3) consumul mediu de medicaţie opioidă - ca indicator al gradului de control al durerii şi 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienţilor, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului ţărilor investigate, ca număr de servicii şa 100.000 loc (Figura 22).
        Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât şi în cel privat şi au fost definite structurile de acordare a îngrijirilor paliative în funcţie de complexitatea cazurilor şi de preferinţele pacienţilor. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locaţiile în care se acordă serviciile şi pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliaţie publice sau private. De asemenea, Ordinul se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privinţa condiţiilor de finanţare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unităţile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).
        În perioada 2002-2020, introducerea şi dezvoltarea unor mecanisme de finanţare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecinţă dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât şi în cel privat de sănătate, unităţile cu paturi de internare (compartimente/secţii de paliaţie) având cea mai accentuată dezvoltare.
        Figura 22: (a se vedea imaginea asociată)
        Sursa: Date CNAS

        Între cei 108 furnizori de servicii spitaliceşti de îngrijiri paliative, finanţate în anul 2019 în România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel (Tabelul 26):
        având următoarea:
        Tabelul 26: Repartizare pe judeţe a serviciilor de îngrijiri paliative, finanţate în anul 2019 în România în sistem public, ONG şi privat

┌──────────────┬──────┬───┬──────┬─────┐
│Regiunea NE / │Public│ONG│Privat│Total│
│Judeţ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Bacău │5 │1 │8 │14 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Botoşani │0 │0 │0 │0 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Iaşi │6 │1 │5 │12 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Neamţ │2 │0 │0 │2 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Suceava │4 │0 │3 │7 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Vaslui │0 │0 │1 │1 │
├──────────────┼──────┼───┼──────┼─────┤
│Total NE │17 │2 │17 │36 │
└──────────────┴──────┴───┴──────┴─────┘




        Dintre aceştia, doar 2 furnizori (1 în judeţul Bacău şi 1 în judeţul Iaşi) sunt orientaţi spre îngrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenţei pacienţilor adulţi. Există 35 de secţii/compartimente de îngrijiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative şi doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 judeţe din Regiunea NE, numai în judeţul Botoşani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.
        Din analiza datelor existente la nivelul MS şi SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra în serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate în secţii de psihiatrie şi mai mult de 14% în secţii de pneumologie şi boli infecţioase. Serviciile acordate în secţii de Recuperare, Îngrijiri paliative şi Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce priveşte morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puţin decât media naţională de 74%), în timp ce demenţa şi afecţiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media naţională.

    4.7.2. Ţinte regionale
        Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu şi echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează*11):
        *11) Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

        Tabel 27: Serviciu îngrijiri paliative şi rapoarte de alocare personal

┌───────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Număr de paturi│Număr de │Număr de │
│pacienţi │cabinete de │echipe de │
│internaţi │îngrijiri │îngrijiri │
│îngrijiri │paliative │paliative la │
│paliative per │ambulatorii per│domiciliu per│
│număr de │număr de │număr de │
│locuitori │locuitori │locuitori │
├───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │1 cabinet ÎP │1 echipă de │
│25 paturi ÎP la│ambulatoriu la │ÎP la │
│125,000 │60,000 │domiciliu la │
│locuitori │locuitori │40,000 │
│ │ │locuitori │
├───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│Raport personal│Raport personal│Raport │
│îngrijiri │îngrijiri │personal │
│paliative │paliative │echipa de ÎP │
│pacienţi │ambulatoriu │la domiciliu │
│internaţi │ │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────┤
│• 1 doctor cu │ │ │
│atestat - ÎP la│ │ │
│12 paturi │ │ │
│• 1 asistenta │ │ │
│cu formare ÎP │1 echipa de ÎP │ │
│la 8 paturi 8 │ambulatoriu │ │
│per tură │constă în: │ │
│• 1 infirmieră │• 1 doctor │1 echipa de │
│la 8 paturi pe │• 1 asistentă │ÎP la │
│tură │• jumătate de │domiciliu │
│• 1 asistent │normă lucrător │constă în: │
│social la 25 │social │• 2 doctori │
│paturi │• 2 contracte │• 4 asistente│
│jumătate de │de muncă cu │• 1 psiholog │
│normă psiholog │timp parţial - │• jumătate de│
│la 12 paturi; │alte tipuri de │normă │
│• 4 contracte │personal n │fizioterapeut│
│de muncă cu │(fizioterapeut,│ │
│timp parţial - │consilier │ │
│alte tipuri de │spiritual) │ │
│personal │ │ │
│(fizioterapeut,│ │ │
│consilier │ │ │
│spiritual) │ │ │
└───────────────┴───────────────┴─────────────┘

        Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

        În plus faţă de creşterea capacităţilor de servicii paliative, sunt stabilite şi următoarele obiective calitative 15:
    - îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcţie de complexitatea nevoilor pacienţilor cu boli progresive cronice.
    – Este necesară consolidarea capacităţilor în domeniul îngrijirii paliative de bază şi al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unităţi tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitaliceşti de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, şi centre de consultanţă pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază şi formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea şi coordonarea serviciilor.
    – Protocoalele şi algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare şi medicamentele esenţiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice-opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienţii cu cancer, cu respectarea reglementărilor în vigoare, cât şi pentru cei cu alte boli progresive cronice
    – Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanţarea îngrijirilor paliative de bază şi specializate în toate locaţiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.
    – Dezvoltarea şi acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul şi calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

        Tabelul 28 de mai jos explică diferenţa dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune şi serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populaţiei.
        Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE - Curente, necesare şi analiza deficitului

┌────────┬─────────┬───────────┬─────────┬───────┬───────────┬─────────┬────────────┬─────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │Echipe │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │curente │ │ │
│ │ │Numărul şi │ │ │Pacienţi │ │ │de │ │ │
│ │ │tipul │ │ │ambulatoriu│ │ │asistenţă│ │ │
│ │ │curent de │ │ │în prezent │ │ │la │Echipe la│ │
│Nord Est│Populaţie│paturi │Paturi │ │după număr │OP │ │domiciliu│domiciliu│ │
│ │(2015) │(per │necesare │Deficit│şi tip de │Necesar │ │după │necesare │ │
│ │ │furnizor de│ │(nu │furnizori │ │Deficit │număr şi │ │Deficit │
│ │ │servicii) │ │include│de servicii│ │(exclud │tip de │ │(Exclude │
│ │ │ │ │paturi │ │ │facilităţile│furnizori│ │facilităţile│
│ │ │ │ │la │ │ │private) │de │ │private) │
│ │ │ │ │privat)│ │ │ │servicii │ │ │
├────────┴─────────┼───┬───┬───┼─────────┤ ├───┬─────┬─┼─────────┤ ├─┬─────┬─┼─────────┤ │
│S = Stat │ │ │ │25 paturi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │1 echipă │ │
│ONG = Organizaţie │ │ │ │la │ │ │ │ │1 cabinet│ │ │ │ │la │ │
│non -profit │S │ONG│C │125,000 │ │S │ONG │C│la 60,000│ │S│ONG │C│domiciliu│ │
│C = Societate │ │ │ │Locuitori│ │ │ │ │Locuitori│ │ │ │ │la 40,000│ │
│privată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locuitori│ │
├────────┬─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Bacău │602,399 │40 │0 │29 │120 │80 │n │0 │0│10 │10 │0│2 │0│15 │13 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Botoşani│397,151 │0 │0 │0 │80 │80 │0 │0 │0│7 │7 │0│0 │0│10 │10 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Iaşi │787,671 │327│30 │213│157 │-200 │0 │0 │0│13 │13 │0│0 │0│20 │20 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Neamţ │457,606 │26 │0 │40 │92 │66 │0 │0 │0│8 │8 │0│0 │0│11 │11 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Suceava │630,365 │22 │0 │88 │126 │104 │0 │0 │0│10 │10 │0│0 │0│16 │16 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Vaslui │388,372 │0 │0 │0 │78 │78 │0 │0 │0│6 │6 │0│0 │0│10 │10 │
├────────┼─────────┼───┼───┼───┼─────────┼───────┼───┼─────┼─┼─────────┼────────────┼─┼─────┼─┼─────────┼────────────┤
│Total │3,263,5 │415│30 │370│653 │208 │0 │0 │0│54 │54 │0│2 │0│82 │80 │
│ │64 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴───┴───┴───┴─────────┴───────┴───┴─────┴─┴─────────┴────────────┴─┴─────┴─┴─────────┴────────────┘

        Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust
        Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienţilor.


        Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile şi standardele descrise mai sus, ţintele pe termen scurt şi mediu se stabilesc după cum urmează:
    - paturi paliative: înfiinţarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;
    – servicii de ambulatoriu: înfiinţarea între 17 şi 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% şi 50% din decalajul actual;
    – echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înfiinţarea între 12 şi 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% şi 30% din diferenţa curentă.

        Dezvoltarea şi distribuţia teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

    4.7.3. Capacitate viitoare pentru ITL şi Recuperare
        Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL şi Recuperare va fi dezvoltat atât în unităţi sanitare de specialitate, cât şi în secţiile specifice din spitale generale. Consolidarea şi dezvoltarea serviciilor de recuperare şi ITL va fi "sincronizată" cu raţionalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune.
        Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul şi implicarea din partea tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a autorităţilor publice locale, precum şi demararea unor proiecte noi, după caz.


    4.8. Paturi psihiatrie la nivelul regiunii
        Tabelul 29: Situaţia numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute şi cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018

┌───────────────┬──────────┬──────────┬─────┐
│ │Nr.paturi │Nr.paturi │ │
│JUDEŢ/SPITAL │Psihiatrie│Psihiatrie│Total│
│ │Acuţi │Cronici │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│BC │114 │32 │146 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Judeţean de │60 │ │60 │
│Urgenţă Bacău │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal de │14 │ │14 │
│Urgenţă │ │ │ │
│Moineşti │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal │40 │ │40 │
│Oneşti │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Orăşenesc │ │32 │32 │
│Buhuşi │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│BT │260 │167 │427 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SANATORIUL DE │ │ │ │
│NEUROPSIHIATRIE│ │72 │72 │
│PODRIGA │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Judeţean de │ │ │ │
│Urgenţă │235 │95 │330 │
│"Mavromati" │ │ │ │
│Botoşani │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal │25 │ │25 │
│Dorohoi │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│IS │719 │309 │1028 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│CENTRU MEDICAL │ │0 │0 │
│DR. MICU VASILE│ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Institutul de │ │ │ │
│Psihiatrie │452 │250 │702 │
│Socola Iaşi │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│MEMORY HOSPITAL│ │59 │59 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL DE │ │ │ │
│PSIHIATRIE ŞI │ │ │ │
│PENTRU MĂSURI │240 │ │240 │
│DE SIGURANŢĂ │ │ │ │
│PADURENI │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL │ │ │ │
│MILITAR DE │13 │ │13 │
│URGENŢĂ IAŞI │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal │10 │ │10 │
│Paşcani │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL │ │ │ │
│UNIVERSITAR │4 │ │4 │
│C.F. IAŞI │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│NT │124 │124 │248 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL DE │ │ │ │
│PSIHIATRIE SF. │ │124 │124 │
│NICOLAE ROMAN │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Judeţean de │74 │ │74 │
│Urgenţă │ │ │ │
│Piatra-Neamţ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal de │50 │ │50 │
│Urgenţă Roman │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SV │157 │225 │382 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL DE │ │ │ │
│PSIHIATRIE │55 │15 │70 │
│CÂMPULUNG │ │ │ │
│MOLDOVENESC │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL DE │ │ │ │
│PSIHIATRIE │15 │195 │210 │
│CRONICI SIRET │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Judeţean de │ │ │ │
│Urgenţă "Sf. │52 │10 │62 │
│Ioan Cel Nou" │ │ │ │
│Suceava │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal │35 │5 │40 │
│Rădăuţi │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│VS │198 │105 │303 │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│SPITALUL DE │ │ │ │
│PSIHIATRIE │10 │105 │115 │
│MURGENI │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Judeţean de │80 │ │80 │
│Urgenţă Vaslui │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │ │ │ │
│Municipal de │ │ │ │
│Urgenţă "Elena │90 │ │90 │
│Beldiman" │ │ │ │
│Bârlad │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Spitalul │18 │ │18 │
│Municipal Huşi │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Total │1.572 │962 │2.534│
└───────────────┴──────────┴──────────┴─────┘




    5. ANEXE    ANEXA 1

              Situaţia la nivelul asistenţei medicale primare în perioada
                 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane
             beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF
                                      În anul 2016

┌────┬───────────┬──────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │Total │
│ │Grupe de │ │ │Număr │persoane │
│ │liste cu │ │ │persoane │beneficiare│
│ │persoane │ │Număr │beneficiare│ale │
│ │beneficiare│Nr. Medici│asiguraţi │ale │pachetelor │
│Nr. │ale │la │înscrişi │pachetului │de servicii│
│crt.│pachetelor │31.12.2016│la │minimal de │înscrise pe│
│ │de │ │31.12.2016│servicii │listele │
│ │servicii, │ │ │medicale │medicilor │
│ │înscrise │ │ │înscrise la│de familie │
│ │ │ │ │31.12.2016 │la │
│ │ │ │ │ │31.12.2016 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│1 │sub 500 │161 │36.148 │2.897 │39.045 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│2 │500 - 1000 │661 │472.947 │79.421 │552.368 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│3 │1001 -1500 │2.592 │2.739.672 │537.284 │3.276.956 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│4 │1501 -2000 │3.512 │5.077.472 │1.007.938 │6.085.410 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│5 │2001 - 2200│1.103 │1.909.737 │399.443 │2.309.180 │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│6 │