Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ANEXĂ din 30 iulie 2018 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.203/2018 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolar
METODOLOGIE-CADRU DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A COMPETIŢIILOR ŞCOLARE CAP. I Cadrul general ART. 1 Prezenta Metodologie-cadru reglementează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare.
ART. 2 Competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală.
ART. 3 În sensul prezentei metodologii-cadru sintagma "competiţii şcolare" include olimpiade şcolare şi concursuri şcolare, organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare/calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Acestea au caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv.
ART. 4 (1) Olimpiadele şcolare sunt competiţii şcolare de excelenţă bazate pe studierea uneia sau a mai multor discipline predate în sistemul formal de învăţământ, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi literaturii române, al limbilor şi al literaturilor materne şi al limbilor moderne, al disciplinelor din ariile curriculare om şi societate, arte, sport şi educaţie fizică, tehnologii, lingvistică, astronomie şi astrofizică şi la care pot participa elevi din toate judeţele ţării şi municipiul Bucureşti. Excepţie fac olimpiadele din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi a celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care competiţia se consideră naţională dacă participă elevii din toate judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează competiţia respectivă. (2) Concursurile şcolare sunt competiţii la care participă elevii din minimum 50% din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, concursuri organizate pe discipline de învăţământ, interdisciplinare, multidisciplinare, transdisciplinare, calificări şi domenii de pregătire profesională, concursuri de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare pentru elevi. Excepţie fac concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cazuri în care concursul se consideră naţional dacă participă elevi din minimum 50% din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează concursul respectiv.
ART. 5 (1) Competiţiile şcolare se organizează şi se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentei metodologii-cadru, precum şi ale regulamentelor specifice. (2) Listele competiţiilor şcolare (olimpiade şi concursuri) şi graficul de desfăşurare a competiţiilor şcolare sunt aprobate, anual, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
ART. 6 (1) Participarea la competiţiile şcolare este deschisă tuturor elevilor, respectând principiul egalităţii de şanse şi non discriminării, de la toate formele de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional. (2) Competiţiile şcolare nu se subsumează învăţământului obligatoriu/nu fac parte din învăţământul obligatoriu, participarea elevilor la acestea fiind opţională.
ART. 7 În vederea pregătirii elevilor pentru competiţiile şcolare, cadrele didactice pot elabora şi utiliza programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.
ART. 8 Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu următoarea componenţă: a) preşedinte: secretar de stat; b) vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar şi Gimnazial (DGETÎPG), directorul general al Direcţiei Generale Învăţământ Secundar Superior şi Educaţie Permanentă (DGÎSSEP), directorul general al Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) şi directorul general al Direcţiei Generale Minorităţi şi Relaţia cu Parlamentul (DGMRP)/director al Direcţiei Minorităţi (DM); c) secretari ştiinţifici: un reprezentant DGETÎPG, un reprezentant DGÎSSEP, un reprezentant DGMRP/DM şi un reprezentant al CNEE; d) membri: inspectori/consilieri/experţi din cadrul DGETÎPG, DGÎSSEP, DGMRP/DM, DGE, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDÎPT) şi CNEE care coordonează competiţiile şcolare.
ART. 9 Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare are următoarele atribuţii: a) elaborează şi publică pe site-ul MEN, la începutul fiecărui an şcolar, după aprobarea de către ministrul educaţiei naţionale, listele competiţiilor şcolare şi graficul de desfăşurare a acestora; b) elaborează bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfăşoară în România, precum şi bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale. c) elaborează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru, în urma consultării inspectorilor şcolari din teritoriu; d) înaintează regulamentele specifice al competiţiilor şcolare, spre aprobare secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarului de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, după caz; e) stabileşte criteriile pentru selecţia preşedintelui, vicepreşedinţilor şi membrilor din comisia centrală a competiţiei şcolare; f) asigură selecţia membrilor Comisiei centrale a olimpiadei naţionale dintr-o bază de date cu candidaţi şi propune componenţa acesteia spre aprobare ministrului educaţiei naţionale; g) propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei; h) asigură elaborarea şi transmiterea subiectelor şi a baremelor de evaluare, în condiţii de securitate, pentru etapa judeţeană a olimpiadei naţionale, respectând procedurile stabilite, prin reprezentanţii CNEE; i) verifică lista finală a elevilor participanţi; j) colaborează cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfăşurării etapei naţionale a competiţiei şcolare; k) solicită Direcţiei Generale Economică din cadrul MEN, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizării competiţiei şcolare; l) monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare naţionale/internaţionale; m) analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi informează conducerea MEN, printr-un raport coordonat de către secretarii ştiinţifici şi elaborat de către membrii comisiei.
CAP. II Olimpiade şcolare SECŢIUNEA 1 Clasificare şi etapele olimpiadelor şcolare ART. 10 În funcţia de tematica abordată, olimpiadele şcolare pot fi: a) Olimpiade pe discipline de învăţământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională; b) Olimpiade multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare.
ART. 11 În funcţie de gradul de participare a elevilor şi de etapa cu care se finalizează competiţia, olimpiadele şcolare pot fi: a) olimpiade regionale/interjudeţene la care participă elevi din unităţi de învăţământ din mai multe judeţe; b) olimpiade naţionale, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din toate judeţele ţării/sectoarele municipiului Bucureşti, cu excepţia olimpiadelor disciplinelor din domeniul artelor, tehnologiilor, limbilor moderne, religiei şi a celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează olimpiada respectivă; c) olimpiade internaţionale, la care participă elevi din mai multe ţări.
ART. 12 1) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare a olimpiadelor regionale/interjudeţene sunt elaborate şi aprobate de către inspectoratele şcolare iniţiatoare. 2) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare a olimpiadelor naţionale sunt elaborate şi aprobate la nivelul MEN, în condiţiile prevederilor art. 9, lit. c); 3) Regulamentele de organizare şi desfăşurare a competiţiilor internaţionale sunt elaborate de către Comitetul Internaţional/Juriul Internaţional al fiecărei competiţii.
ART. 13 Etapele de desfăşurare a olimpiadelor regionale/interjudeţene/naţionale/internaţionale sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) etapa regională/interjudeţeană/etapa naţională; e) etapa internaţională, după caz.
ART. 14 În cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/sau locală ale unei olimpiade naţionale, organizând direct etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 15 (1) Calificarea participanţilor la etapa superioară a unei olimpiade se face cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentul specific al olimpiadei. Criteriile de calificare şi numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, inclusiv prin afişarea pe site-ul inspectoratului şcolar, cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea etapei curente a olimpiadei. (2) Pentru etapa regională/interjudeţeană a olimpiadei, criteriile de calificare şi numărul de locuri atribuite judeţelor participante sunt stabilite de către IŞJ-ul iniţiator al olimpiadei respective. (3) Pentru etapa naţională a olimpiadei se atribuie câte un loc pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional fiecărui inspectorat şcolar judeţean (IŞJ) şi pentru fiecare sector al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. (4) La etapa naţională a olimpiadei se atribuie locuri suplimentare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la art. 15 alin. (3) din prezenta metodologie, după cum urmează: - 43 locuri/an de studiu pentru olimpiadele de la disciplinele matematică, informatică, fizică, chimie, biologie; – 23 locuri/an de studiu pentru celelalte olimpiadele care se organizează în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti.
(5) Pentru olimpiadele la care etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti nu se organizează în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, la etapa naţională se vor califica câştigătorii etapei judeţene din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti şi se va atribui un număr de locuri suplimentare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la art. 15 alin. (3) din prezenta metodologie, până la un număr maxim de participanţi la etapa naţională determinat cu formula: 13 x (numărul de judeţe şi sectoare ale municipiului Bucureşti în care se organizează olimpiada)/47, valoare rotunjită superior. În cazul în care olimpiada se organizează în mai puţin de 4 judeţe şi sectoare ale municipiului Bucureşti, la etapa naţională se atribuie un număr de locuri suplimentare, astfel încât numărul total de participanţi la etapa naţională să fie 6. (6) Pentru elevii care au obţinut medii/punctaje egale şi ocupă poziţii în clasament care le conferă o potenţială calificare, nu se face departajare, chiar dacă se depăşeşte numărul de locuri suplimentare atribuite conform prezentei metodologii. (7) Pentru a participa la etapa naţională a olimpiadei, participanţii trebuie să obţină un punctaj cel puţin egal cu 40% din punctajul maxim posibil de obţinut la etapa judeţeană/sector al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. În cazul în care la nivelul judeţului/sectorului Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti nu există participanţi care să întrunească această condiţie, locurile astfel disponibilizate pot fi adăugate la locurile suplimentare prevăzute la art. 15 alin. (4). Prin regulamentele specifice se pot stabili şi alte condiţii de punctaj, cu condiţia respectării punctajului minim impus de prezenta metodologie-cadru. (8) În cazul în care, la etapa naţională a unei olimpiade, la unul sau mai mulţi ani de studiu, locurile suplimentare prevăzute la art. 15 alin (4) nu se ocupă, inclusiv după aplicarea prevederilor alin. (7), acestea pot fi transferate la alt an de studiu, în limita unui procent de maximum 50% din locurile suplimentare, la propunerea preşedintelui comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare şi cu aprobarea ministrului educaţiei naţionale. În astfel de situaţii, la un an de studiu, numărul de locuri la etapa naţională nu poate depăşi 110 pentru olimpiadele de la disciplinele matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, respectiv 85 pentru celelalte olimpiade.
SECŢIUNEA 2 Organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare naţionale 1. Comisiile olimpiadelor naţionale - Structură, responsabilităţi şi atribuţii ART. 16 (1) Responsabilitatea organizării şi desfăşurării olimpiadelor, în funcţie de etapa de desfăşurare, revine: a) unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru etapa pe şcoală; b) inspectoratelor şcolare, pentru etapa locală (comună, oraş), judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv etapa regională/interjudeţeană; c) DGETÎPG, DGÎSSEP şi DGMRP/DM din cadrul MEN, după caz, pentru etapa naţională, respectiv internaţională, în cazul în care aceasta se desfăşoară în România.
(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor se realizează, de regulă, colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăţi ştiinţifice/asociaţii profesionale şi/sau instituţii de învăţământ superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România şi din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorităţi locale, ambasade, organizaţii non-guvernamentale, naţionale sau internaţionale. (3) Etapa naţională a olimpiadelor se desfăşoară, de regulă, în instituţii de învăţământ superior de stat din România. Selecţia instituţiei organizatoare se face pe baza scrisorilor de intenţie transmise de către acestea la MEN, după caz. Propunerea instituţiei organizatoare selectate, este avizată de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi aprobată de ministrul educaţiei naţionale. (4) În condiţiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include şi activităţi de sponsorizare a competiţiilor şcolare.
ART. 17 (1) La olimpiadele şcolare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor în cadrul căreia se constituie subcomisii: subcomisia de organizare, subcomisia de evaluare şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor cu cel puţin 10 zile înainte de desfăşurarea olimpiadei şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct/inspector management instituţional cu atribuţii de coordonare la nivel de sector al municipiului Bucureşti; b) preşedinte executiv: inspector şcolar/profesor metodist de specialitate; c) vicepreşedinţi pentru subcomisii: cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu probitate morală şi rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretar: informatician sau profesor, din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(3) Atribuţiile subcomisiei de organizare sunt: a) elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru şi a regulamentelor specifice fiecărei olimpiade şi stabileşte numărul de locuri pentru etapele locală şi judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. b) asigură logistica necesară desfăşurării competiţiei; c) desemnează, convoacă şi instruieşte profesorii asistenţi; d) multiplică şi distribuie subiectele; e) multiplică baremele şi le afişează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; f) colectează lucrările, le clasifică pe an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu de pregătire profesională, le amestecă, le numerotează de la 1 la n, le introduce în plicuri, le sigilează şi asigură transportul/transmiterea electronică, în alt judeţ/sector al municipiului Bucureşti sau la comisia centrală de organizare a olimpiadei, în vederea evaluării lucrărilor, asigură primirea lucrările din alt judeţ/sector al municipiului Bucureşti, în vederea evaluării; g) resigilează lucrările contestate şi le trimite prin curier/transmite electronic în alt judeţ/sector al municipiului Bucureşti sau la comisia centrală de organizare a olimpiadei, pentru reevaluare, subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor; h) stabileşte clasamentul final al etapei, realizează baza de date cu privire la participanţii calificaţi pentru etapa naţională şi transmite la MEN şi inspectoratului şcolar/de sector al municipiului Bucureşti, organizator al olimpiadei, aceste date.
(4) Atribuţiile subcomisiei de evaluare sunt: a) desemnează, convoacă şi instruieşte profesorii evaluatori; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de vicepreşedintele comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologiei profesionale; c) completează borderourile de evaluare; d) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare; e) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare; f) verifică şi avizează corectitudinea calculului punctajului lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; g) transmite lucrările elevilor şi rezultatele evaluării subcomisiei de organizare.
(5) Atribuţiile subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt: a) reevaluează lucrările/produsele contestate; b) completează borderourile de reevaluare; c) transmit lucrările şi rezultatele finale ale reevaluării subcomisiei de organizare.
ART. 18 (1) Pentru etapa naţională a fiecărei olimpiade şcolare se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia centrală a olimpiadei naţionale, Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a olimpiadei naţionale şi Comisia de selecţie. (2) În cadrul Comisiei centrale a olimpiadei naţionale, se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfăşurării competiţiei, inclusiv comisii de evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru etapa judeţeană. (3) Comisia judeţeană de organizare a olimpiadei naţionale se constituie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti care este gazda etapei naţionale a competiţiei, este aprobată prin decizie a inspectorului şcolar general şi este transmisă, spre informare, direcţiilor generale/direcţiei din cadrul MEN implicate. (4) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a olimpiadei naţionale are următoarea componenţă: a) preşedinte: inspectorul şcolar general/inspectorul şcolar general adjunct al judeţului/municipiului Bucureşti unde se desfăşoară etapa naţională; b) vicepreşedinte: inspector şcolar/profesor metodist din judeţul organizator; c) secretar: informatician sau profesor, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unităţilor de învăţământ implicate în organizarea competiţiei şi cadre didactice.
(5) Comisia centrală a olimpiadei naţionale are următoarea componenţă: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituţii culturale, artistice, ştiinţifice, sportive; b) preşedinte executiv, care poate fi: inspector/expert/consilier/inspector de specialitate din cadrul DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM/un inspector şcolar ori un cadru, didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitate, selectat de Comisia de selecţie; c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori şcolari au cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari sau profesori din învăţământul preuniversitar având competenţe de operare pe calculator; e) secretar ştiinţific: reprezentantul/reprezentanţii CNEE/reprezentanţii MEN/inspectori şcolari sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar desemnate de MEN, cu atribuţii referitoare la elaborarea subiectelor şi baremelor de olimpiadă; f) membri: inspectori şcolari, cadre didactice de specialitate, traducători, evaluatori specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate deosebite la competiţiile internaţionale în domeniu.
(6) Preşedintele, preşedintele executiv, vicepreşedinţii şi membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt selectaţi, în urma înscrierilor pe platforma brainmap.ro, de către o Comisie de selecţie, numită prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (7) Comisia centrală a olimpiadei naţionale, constituită înaintea începerii etapei judeţene a olimpiadei, în condiţiile prevederilor art. 9, lit. f), propusă de către inspectorul/inspectorul de specialitate/expert/consilier din DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM, incluzând rezultatelor selecţiei membrilor de către Comisia de selecţie este avizată de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale şi aprobată de ministrul educaţiei naţionale.
ART. 19 Atribuţiile Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale din judeţul organizator sunt următoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanţii calificaţi la olimpiadă; b) asigurarea logisticii necesare desfăşurării competiţiei, inclusiv confecţionarea ştampilei de olimpiadă; c) desemnarea şi convocarea profesorilor asistenţi;
ART. 20 (1) Atribuţiile Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru şi pot fi completate prin regulamentele specifice. (2) Preşedintele Comisiei centrale a olimpiadei naţionale are următoarele atribuţii: a) răspunde de buna desfăşurare a competiţiei şi a evaluării probelor de concurs; b) stabileşte, împreună cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor; f) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare şi avizează criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; j) avizează, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni; k) semnează colţul secretizat al lucrărilor elevilor, după caz, şi diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analiză şi datele statistice.
(3) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale are următoarele atribuţii: a) monitorizează organizarea şi desfăşurarea olimpiadei şcolare pe toată durata sa; b) stabileşte, împreună cu preşedintele comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate, după consultarea cu vicepreşedinţii de subcomisii; f) stabileşte, împreună cu preşedintele şi secretarul comisiei, sălile/spaţiile destinate activităţii de evaluare; g) preia documentele statistice şi de evidenţă destinate MEN; h) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea MEN, care vor fi înmânate câştigătorilor olimpiadei şi returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate; i) trimite spre publicare, pe site-ul MEN, listele premianţilor, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea etapei naţionale a olimpiadei.
(4) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: a) organizează şi monitorizează activitatea de evaluare desfăşurată de profesorii din subcomisii; b) verifică şi avizează calitatea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verifică şi avizează corectitudinea calculului mediilor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; d) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei, lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii.
(5) Secretarii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: a) instruiesc profesorii asistenţi pe săli cu privire la atribuţiile ce le revin în timpul desfăşurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfăşurarea olimpiadei; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de preşedintele comisiei; d) elaborează şi multiplică imprimatele - borderourile; e) însoţesc preşedintele comisiei în săli şi ştampilează lucrările; f) multiplică baremele aprobate de preşedintele comisiei şi le afişează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; g) multiplică subiectele şi baremele la etapa naţională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfăşurare a probei, asistaţi de preşedintele executiv; h) participă la deschiderea lucrărilor şi la ierarhizarea participanţilor; i) participă la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfăşurării olimpiadei; j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni; k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor olimpiadei şcolare; l) asigură afişarea rezultatelor olimpiadei şcolare, înainte şi după contestaţii; m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi MEN, subiectele, baremele şi rezultatele olimpiadei; n) primesc şi înregistrează la secretariatul comisiei contestaţiile depuse de elevi; o) predau, împreună cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele şi documentele aferente, spre păstrare, timp de un an, în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară olimpiada.
(6) Membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: a) elaborează subiectele şi baremele de corectare şi notare pentru etapa naţională a olimpiadei; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de preşedintele/vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologiei profesionale; c) completează borderourile de evaluare; d) reevaluează lucrările/produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte; e) asigură evaluarea lucrărilor de la fazele judeţene şi soluţionarea contestaţiilor în cazul în care, prin regulamentele specifice, se prevede ca evaluarea şi soluţionarea contestaţiilor să se realizeze la nivelul acestei comisii.
ART. 21 Atribuţiile menţionate pentru membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt valabile, cu adaptările necesare, şi pentru persoanele nominalizate în comisiile etapelor anterioare etapei naţionale şi în comisiile olimpiadelor care se finalizează cu etapa interjudeţeană/regională.
ART. 22 Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru următoarea etapă a olimpiadei, precum şi eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă.
ART. 23 (1) La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, interjudeţeană/regională şi naţională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, respectiv ai Comisiei centrale a olimpiadei, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv. (2) La toate etapele olimpiadelor naţionale, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă şi nu pot intra în contact cu subiectele/baremele, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele olimpiadelor naţionale, membrii comisiilor vor da o declaraţie scrisă prin care să îşi asume respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în anexa, care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.
ART. 24 În funcţie de numărul elevilor participanţi care susţin olimpiada în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoţitor îşi asumă responsabilitatea supravegherii şi îndrumării corespunzătoare a elevilor şi răspunde pentru orice incident apărut şi negestionat corespunzător.
2. Probele de evaluare ART. 25 Probele de evaluare sunt specifice fiecărei olimpiade. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/domeniului de studiu/de pregătire profesională, probele teoretice pot fi susţinute în scris, oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat etc.
ART. 26 Tipul şi structura probelor de evaluare se stabilesc în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade şcolare naţionale.
ART. 27 (1) Pentru probele scrise, subiectele şi baremele de evaluare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi naţională a olimpiadei şcolare sunt elaborate de un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale aprobat de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar sau secretarul de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, după caz. Grupul de lucru este coordonat ştiinţific de reprezentantul CNEE sau, după caz, de reprezentanţii MEN sau inspectori şcolari/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar desemnaţi de DM cu atribuţii specifice referitoare la elaborarea subiectelor şi baremelor de olimpiadă pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Probele practice/experimentale se desfăşoară doar la etapa naţională şi subiectele şi baremele de evaluare se realizează de către un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale. Excepţie fac olimpiadele pentru informatică şi tehnologia informaţiei care au doar probă practică şi pentru care subiectele şi baremele de evaluare sunt unice şi la etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt realizate de către de un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale.
ART. 28 La alcătuirea tuturor probelor de evaluare, se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a olimpiadei.
ART. 29 Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice olimpiadei şcolare, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu particularităţile de vârstă ale participanţilor.
ART. 30 (1) La încheierea fiecărei etape a olimpiadei şcolare, lucrările la probele scrise şi, după caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţă specifice olimpiadei şcolare se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unităţii de învăţământ în care se desfăşoară olimpiada. (2) Documentele menţionate la alin. (1) se păstrează timp de un an, în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat etapa respectivă.
ART. 31 (1) La olimpiadele şcolare la care există etapă internaţională, în vederea selecţiei elevilor participanţi la loturile lărgite sau restrânse, se organizează, după caz, teste de limbă modernă/limbă maternă sau o probă/probe de baraj. (2) Modul de desfăşurare a testului de limbă modernă/limbă maternă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea comisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade.
3. Desfăşurarea probelor de evaluare ART. 32 (1) În dimineaţa zilei de susţinere a probei, la fiecare dintre etapele olimpiadei naţionale, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de Comisia judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, respectiv de Comisia centrală a olimpiadei naţionale. (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la această prevedere, probele practice/experimentale organizate la etapa naţională a olimpiadelor, unde asistenţii pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenţi vor da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialităţile lor şi faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă.
ART. 33 Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi la olimpiadă cu privire la modul de desfăşurare a probelor.
ART. 34 (1) În cazul probelor scrise, elevilor li se înmânează foile tipizate, care asigură caracterul secret al identităţii participantului, după caz, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenţi verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii cu vârsta sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la olimpiadă. (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipeşte colţul lucrării, preşedintele semnează pe colţul îndoit al acesteia şi secretarul aplică ştampila specială a olimpiadei; la etapele anterioare etapei naţionale, pe lucrări se va pune ştampila şcolii organizatoare/ştampila olimpiadei.
ART. 35 (1) Timpul alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/caracteristicile produsului, în prezenţa elevilor şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor şi ale profesorilor asistenţi. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs.
ART. 36 (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de olimpiadă sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al olimpiadei. (2) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, precum şi frauda sau tentativa de fraudă duc la eliminarea din concurs a candidatului de către preşedintele comisiei. (3) Candidaţii eliminaţi din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la olimpiadele şcolare din anul şcolar următor.
ART. 37 Elevii care, în timpul desfăşurării olimpiadelor şcolare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale olimpiadelor şcolare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminaţi din competiţie şi pierd dreptul de participare la olimpiadele şcolare.
ART. 38 (1) Pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, în cazul probelor scrise, vicepreşedintele şi secretarul subcomisiei de organizare primesc seturile de lucrări pe disciplină/clasă/regim de studiu/domeniu le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le grupează în pachete. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri. (2) Pachetele de lucrări vor fi transmise spre evaluare Comisiei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor din alt judeţ/sector, conform repartiţiei realizate de MEN sau Comisiei centrale. Excepţie fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi la care lucrările se evaluează în faţa elevului pe bază de şablon de corectare, olimpiadele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care se organizează într-un singur judeţ precum şi olimpiadele la informatică şi tehnologia informaţiei la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare, pe baza evaluatoarelor construite în cadrul comisiei. (3) Lucrările sunt evaluate de echipe formate din câte doi profesori.
ART. 39 (1) La toate etapele olimpiadei şcolare, rezultatele probelor, sunt apreciate, de regulă, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor. (2) În situaţia în care se optează pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific fiecărei olimpiade şcolare.
ART. 40 (1) Profesorii evaluatori evaluează independent, în săli diferite, lucrările/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare şi acordă punctaje lucrărilor/produselor/subiectelor. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activităţii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreşedintelui/vicepreşedintelui subcomisiei de evaluare, odată cu lucrările evaluate. După ce vicepreşedintele/vicepreşedintele subcomisiei de evaluare se asigură că între notele/punctajele acordate de cei doi profesori evaluatori nu este o diferenţă mai mare de 10% din punctajul maxim acordat probei, profesorii evaluatori trec notele/punctajele obţinute pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roşie, se asigură de concordanţa notelor/punctajelor transcrise cu cele din borderourile individuale şi semnează. (3) Vicepreşedintele/vicepreşedintele subcomisiei de evaluare, în prezenţa profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor/notelor acordate de aceştia, o trece pe lucrare şi semnează. Aceasta reprezintă punctajul/nota final(ă) la evaluare. (2) Dacă, în urma analizei borderourilor celor doi evaluatori, se constată o diferenţă mai mare de 10% între notele/punctajele acordate, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel: - preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării; – după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare, iar evaluatorii se semnează. – vicepreşedintele subcomisiei de evaluare calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare şi semnează.
(4) Excepţie de la aceste prevederi fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi cele la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare.
ART. 41 Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât şi în limba maternă, şi pot redacta lucrarea în limba lor maternă. Elevii care solicită traducerea subiectelor în limba maternă trebuie să se adreseze, în scris, conducerii unităţii şcolare din care fac parte, iar aceasta să înainteze lista cu necesarul traducerilor Comisiei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor/Comisiei centrale a olimpiadei naţionale, cu cel puţin 48 de ore înaintea desfăşurării probei de concurs.
4. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale ART. 42 (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluării lucrărilor scrise pot depun contestaţii. (2) La probele orale nu se admit contestaţii. (3) La probele practice/experimentale, în funcţie de particularităţile olimpiadei, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al olimpiadei. (4) Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrări scrise/propriului produs.
ART. 43 (1) Termenul de depunere a contestaţiilor este stabilit de către Comisia judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru etapa judeţeană a olimpiadelor şcolare, respectiv de către Comisia centrală a olimpiadei naţionale, pentru etapa naţională, şi sunt comunicate participanţilor în momentul afişării rezultatelor iniţiale. (2) Termenul de analiză şi răspuns la contestaţii nu poate depăşi 24 ore de la încheierea depunerii contestaţiilor pentru etapa naţională şi 72 de ore pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) Pentru etapa judeţeană a olimpiadelor şcolare, rezolvarea contestaţiilor se realizează în alt judeţ/sector decât judeţul de origine sau decât cel care a realizat evaluarea iniţială a lucrărilor. Fac excepţie olimpiadele disciplinelor din domeniul artelor, tehnologiilor, limbilor moderne, religiei şi a celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, caz în care contestaţiile se rezolvă în judeţul/sectorul unde s-a realizat evaluarea iniţială a lucrărilor, prin desemnarea altor profesori evaluatori. (4) MEN poate stabili centre regionale de rezolvare a contestaţiilor. (5) La rezolvarea contestaţiilor se aplică prevederile art. 40 din prezenta metodologie.
ART. 44 Rezultatele finale ale competiţiilor sunt afişate înainte de festivitatea de premiere.
SECŢIUNEA 3 Premierea ART. 45 (1) La toate etapele, ierarhia se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute. (2) În afara criteriului menţionat la alin. (1), pot fi specificate şi alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare competiţie şcolară naţională.
ART. 46 La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi regională/interjudeţeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale concursului.
ART. 47 (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de MEN se face prin diplomă înregistrată. (2) La etapa naţională a olimpiadelor şcolare, la care participarea elevilor este individuală, MEN acordă, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secţiune, categorie, de regulă 3 premii, un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanţilor, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei valorice şi a condiţiei de punctaj stabilită prin regulamentele specifice. Fac excepţie situaţiile în care doi sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fără posibilitatea de departajare, caz în care comisia poate decide acordarea aceluiaşi premiu pentru punctaje egale. (3) La olimpiadele şcolare la care participarea se realizează h nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordă cel mult 3 premii şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obţine distincţia va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la MEN.
ART. 48 (1) Pe lângă premiile acordate de MEN, la etapa naţională a olimpiadei pot fi acordate şi premii speciale, de către societăţi ştiinţifice, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România sau străinătate, asociaţii profesionale, universităţi, autorităţi locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a olimpiadei naţionale şi vor fi comunicate participanţilor la deschiderea fiecărei olimpiade.
ART. 49 Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţeană/regională ale olimpiadelor şcolare sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi finanţate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele naţională şi internaţională sunt asigurate de către MEN, din bugetul ministerului, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 50 Pe lângă premiile obţinute în urma participării la olimpiadele şcolare, elevii pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.
ART. 51 Elevii participanţi la etapa naţională a olimpiadelor şcolare naţionale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
ART. 52 (1) Drepturile elevilor participanţi la olimpiadele şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului didactic care face parte din Comisiile judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi soluţionare a contestaţiilor specifice olimpiadelor şcolare, Comisia judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şi din Comisiile centrale ale olimpiadelor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Pentru olimpiadele şcolare naţionale, cuantumul alocat de către MEN pentru cheltuielile cu participanţii (elevi şi profesori însoţitori) reprezentând serviciile de masă, cazare şi alte cheltuieli organizatorice este de 100 lei/zi/persoană. Acesta poate fi suplimentat de către instituţiile organizatoare din alte venituri constituite, în condiţiile legii. (3) Cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea etapei naţionale a olimpiadelor naţionale vor fi remunerate pe baza unor baremuri stabilite prin ordin al ministrului, în cuantum identic cu cele practicate pentru evaluarea naţională şi examenul naţional de bacalaureat în anul şcolar respectiv, cu excepţia evaluatorilor, care vor avea un barem mărit cu 100% faţă de cel utilizat la remunerarea evaluatorilor în cadrul evaluării naţionale şi examenului naţional de bacalaureat.
CAP. III Concursuri şcolare SECŢIUNEA 1 Clasificarea şi etapele concursurilor şcolare ART. 53 În funcţia de tematica abordată, concursurile şcolare pot fi: a) concursuri pe discipline/meserii; b) concursuri multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare; c) concursuri de creativitate.
ART. 54 În funcţie de gradul de participare a elevilor, concursurile şcolare pot fi: a) concursuri locale, la care participă elevi dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar sau din mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, din aceeaşi localitate/sector; b) concursuri judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din acelaşi judeţ/sector al municipiul Bucureşti; c) concursuri regionale/interjudeţene, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din două sau mai multe judeţe; d) concursuri naţionale, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din cel puţin 50% din toate judeţele ţării/sectoare ale municipiului Bucureşti. Excepţie fac concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne şi celor destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, caz în care concursul se consideră naţional dacă participă elevi din minimum 50% din judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu pentru care se organizează concursul respectiv; e) concursuri internaţionale, la care participă elevi din mai multe ţări.
ART. 55 (1) Regulamentele de organizare şi desfăşurare a concursurilor locale, judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi regionale/interjudeţene sunt elaborate de organizatori. (2) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare a concursurilor naţionale sunt elaborate de Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare şi aprobate de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. (3) Regulamentele de organizare şi desfăşurare a concursurilor internaţionale sunt elaborate de către Comitetul internaţional/Juriul internaţional al fiecărui concurs.
ART. 56 (1) Etapele de desfăşurare a concursurilor interjudeţene/regionale sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) etapa regională/interjudeţeană.
(2) Etapele de desfăşurare a concursurilor naţionale/internaţionale sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) etapa naţională; e) etapa internaţională, după caz.
ART. 57 În cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/sau locală ale unui concurs naţional organizând direct etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 58 (1) Calificarea participanţilor la etapa superioară a unui concurs se face cu respectarea prevederilor din prezenta metodologie-cadru şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentele specifice ale fiecărui concurs. Criteriile de calificare şi numărul de locuri alocate pentru etapa superioară sunt comunicate elevilor, cu cel puţin 5 zile înainte de desfăşurarea etapei respective a concursului. (2) Pentru etapa naţională a concursurilor, locurile atribuite fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti sunt prevăzute în regulamentele specifice ale concursurilor.
SECŢIUNEA 2 Organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare naţionale 1. Comisiile concursurilor naţionale - Structură, responsabilităţi şi atribuţii ART. 59 (1) Responsabilitatea organizării şi desfăşurării concursurilor, în funcţie de etapa de desfăşurare, revine: a) unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru etapa pe şcoală; b) inspectoratelor şcolare, pentru etapa locală, la nivel de comună, oraş, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti municipiul Bucureşti, respectiv etapa regională/interjudeţeană; c) Direcţiei Generale Educaţie Timpurie, Învăţământ Primar şi Gimnazial (DGETÎPG), Direcţiei Generale Învăţământ Secundar Superior şi Educaţie Permanentă (DGÎSSEP) şi Direcţiei Generale Minorităţi şi Relaţia cu Parlamentul (DGMRP)/Direcţia Minorităţi (DM) din cadrul MEN, pentru etapa naţională, respectiv internaţională, în cazul în care aceasta se desfăşoară în România.
(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor se realizează, de regulă, colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăţi ştiinţifice/asociaţii profesionale şi/sau instituţii de învăţământ superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, cu organizaţii ale minorităţilor naţionale din România şi din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorităţi locale, ambasade, organizaţii non-guvernamentale, naţionale sau internaţionale. (3) În condiţiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include şi activităţi de sponsorizare a concursurilor şcolare.
ART. 60 (1) La concursurile regionale/interjudeţene, pentru etapele pe şcoală, locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi regională/interjudeţeană se constituie Comisii de organizare şi evaluare, corespunzătoare fiecărei etape prevăzute la art. 56 alin. (1). (2) Comisiile de organizare şi evaluare răspund de corectitudinea organizării şi desfăşurării concursului şcolar. (3) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, numită prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar, cuprinde cel puţin 2 profesori şi un secretar. Calitatea de preşedinte al comisiei revine directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. (4) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală stabileşte criteriile de participare la etapa pe şcoală. (5) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală este propusă, la nivelul inspectoratului şcolar, de către Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar/profesor metodist de specialitate; b) vicepreşedinte: profesor metodist de specialitate/profesor de specialitate cu rezultate deosebite în activitatea profesională; c) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară etapa, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesională, numărul acestora fiind proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(6) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul fiecărei competiţii şi stabileşte numărul de locuri pentru etapa locală. (7) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct/inspector management instituţional cu atribuţii de coordonare la nivel de sector al municipiului Bucureşti; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar/profesor metodist de specialitate; c) vicepreşedinţi: cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, dacă este cazul, cadre didactice universitare, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(8) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul fiecărei competiţii şi stabileşte numărul de locuri pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. (9) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa regională/interjudeţeană este propusă de Consiliile consultative ale disciplinei din judeţele participante şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar organizator, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului care organizează etapa regională/interjudeţeană; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar/profesor metodist de specialitate din judeţul gazdă; c) vicepreşedinţi: inspectori şcolari/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională, din judeţele participante; d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar din judeţele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, după caz, cadre didactice universitare, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
ART. 61 La concursurile naţionale organizarea şi desfăşurarea etapelor pe şcoală, locală şi judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti se realizează conform prevederilor art. 60, alin. (1) - (8).
ART. 62 (1) Pentru etapa naţională a fiecărui concurs şcolar, se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia de organizare a concursului naţional şi Comisia centrală a concursului naţional. (2) În cadrul Comisiei centrale a concursului naţional se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfăşurării concursului. (3) Comisia de organizare a concursului naţional se constituie la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti care este gazda etapei naţionale a concursului, este aprobată prin decizie a inspectorului şcolar general şi este transmisă, spre informare direcţiilor generale implicate din cadrul MEN. (4) Comisia de organizare a concursului naţional are următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului/municipiului Bucureşti unde se desfăşoară etapa naţională; b) vicepreşedinte: inspector şcolar/profesor metodist din judeţul organizator; c) secretar: informatician sau profesor din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unităţilor de învăţământ implicate în organizarea competiţiei şi cadre didactice.
(5) Comisia centrală a concursului naţional constituită cu cel puţin 15 zile înaintea începerii etapei naţionale a competiţiei, la propunerea inspectorului/inspectorului de specialitate/expertului/consilierului din DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM, este avizată de către directorul general al DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/director al DM şi aprobată de secretarul de stat care coordonează direcţia generală respectivă. (6) Comisia centrală a concursului naţional are următoarea componenţă: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituţii culturale, artistice, ştiinţifice, sportive; b) preşedinte executiv: inspector/expert/consilier/inspector de specialitate DGETÎPG/DGÎSSEP/DGMRP/DM/un inspector şcolar ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitatea didactică; c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori şcolari sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari sau profesori din învăţământul preuniversitar având competenţe de operare pe calculator; e) membri: inspectori şcolari, cadre didactice, traducători, evaluatori specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate recunoscute la competiţiile internaţionale în domeniu.
ART. 63 Atribuţiile Comisiei de organizare a etapei naţionale din judeţul organizator sunt următoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanţii calificaţi la competiţie; b) asigurarea logisticii necesare desfăşurării competiţiei, inclusiv confecţionarea ştampilei; c) desemnarea şi convocarea profesorilor asistenţi; d) asigurarea condiţiilor optime de cazare şi masă pentru participanţii la competiţie, pentru însoţitorii acestora şi pentru membrii Comisiei centrale a concursului naţional; e) administrarea fondurilor alocate de MEN pentru competiţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 64 (1) Atribuţiile Comisiei centrale a concursului naţional sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru şi pot fi completate prin regulamentele specifice. (2) Preşedintele Comisiei centrale a concursului naţional are următoarele atribuţii: a) răspunde de corectitudinea desfăşurării concursului şi a evaluării probelor de concurs; b) stabileşte, împreună cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/subcomisiilor; f) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare şi avizează criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; j) avizează, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni; k) semnează colţul secretizat al lucrărilor elevilor şi diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analiză şi datele statistice.
(3) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a concursului naţional are următoarele atribuţii: a) monitorizează organizarea şi desfăşurarea concursului şcolar pe toată durata sa; b) stabileşte, împreună cu preşedintele comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate, după consultarea cu vicepreşedinţii; f) stabileşte, împreună cu preşedintele şi secretarii comisiei, sălile/spaţiile destinate activităţii de evaluare; g) preia documentele statistice şi de evidenţă destinate MEN; h) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea MEN, care vor fi înmânate câştigătorilor concursului şi returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate; i) trimite spre publicare, pe site-ul MEN, listele premianţilor, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea etapei naţionale a concursului şcolar.
(4) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a concursului naţional au următoarele atribuţii: a) organizează şi monitorizează activitatea de evaluare desfăşurată de profesorii din subcomisii; b) verifică şi avizează calitatea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verifică şi avizează corectitudinea calculului punctajelor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; d) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei, lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii.
(5) Secretarul/secretarii Comisiei centrale a concursului naţional are/au următoarele atribuţii: a) instruiesc profesorii asistenţi pe săli cu privire la atribuţiile ce le revin în timpul desfăşurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfăşurarea competiţiei; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de preşedintele comisiei; d) elaborează şi multiplică imprimatele - borderourile; e) însoţesc preşedintele comisiei în săli şi ştampilează lucrările; f) multiplică baremele aprobate de preşedintele comisiei şi le afişează după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; g) multiplică subiectele şi baremele la etapa naţională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfăşurare a probei, asistaţi de preşedintele executiv; h) participă la deschiderea lucrărilor şi la ierarhizarea participanţilor; i) participă la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfăşurării competiţiei; j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni; k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor competiţiei şcolare; l) asigură afişarea rezultatelor competiţiei şcolare, înainte şi după contestaţii; m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi MEN, subiectele, baremele şi rezultatele competiţiei; n) primesc şi înregistrează contestaţiile depuse de elevi; o) predau, împreună cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele şi documentele aferente, spre păstrare în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară concursul.
(6) Membrii Comisiei centrale a concursului naţional au următoarele atribuţii: a) elaborează subiectele şi baremele de evaluare; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de preşedintele/vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologiei profesionale b) completează borderourile de evaluare; c) reevaluează lucrările/produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte.
ART. 65 Atribuţiile menţionate pentru Comisia centrală a concursului naţional sunt valabile, cu adaptările necesare, şi pentru persoanele nominalizate ca membri ai comisiilor etapelor anterioare etapei naţionale şi a celor care se finalizează cu etapa interjudeţeană/regională.
ART. 66 Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru următoarea etapă a concursului, precum şi eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă.
ART. 67 (1) La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiul Bucureşti, regională/interjudeţeană şi naţională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare, respectiv ai Comisiei centrale a concursului naţional, pentru etapa naţională, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv. (2) La toate etapele concursurilor naţionale, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, nu pot fi propunători/evaluatori de subiecte la clasa respectivă şi nu pot intra în contact cu subiectele/baremele respective, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele concursurilor naţionale, membrii comisiilor vor da o declaraţie scrisă prin care să îşi asume respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în anexa, care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.
ART. 68 În funcţie de numărul elevilor participanţi care susţin concursul în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoţitor îşi asumă responsabilitatea supravegherii şi îndrumării corespunzătoare a elevilor şi răspunde pentru orice incident apărut şi gestionat necorespunzător.
2. Probele de evaluare ART. 69 Probele de evaluare sunt specifice fiecărui concurs. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/domeniului ştiinţific, probele teoretice pot fi susţinute în scris, oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat etc.
ART. 70 Tipul şi structura probelor de concurs se stabilesc prin regulamentele specifice ale fiecărui concurs şcolar naţional.
ART. 71 La alcătuirea tuturor probelor de concurs, se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a concursului.
ART. 72 Timpul de luciu pentru probele scrise este, de regulă, de 3 ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice concursului şcolar, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu particularităţile de vârstă ale participanţilor.
ART. 73 (1) La încheierea fiecărei etape a concursului şcolar, lucrările la probele scrise şi, după caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţă specifice concursului şcolar se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal unui reprezentant (director) al conducerii unităţii de învăţământ în care se desfăşoară competiţia. (2) Documentele menţionate la alin. (1) se păstrează timp de un an, în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat etapa respectivă.
ART. 74 (1) La concursurile şcolare la care există etapă internaţională, în vederea selecţiei elevilor participanţi la loturile lărgite sau restrânse, se organizează, după caz, teste de limbă modernă/limbă maternă sau o probă/probe de baraj. (2) Modul de desfăşurare a testului de limbă modernă/limbă maternă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea subcomisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărui concurs.
3. Desfăşurarea probelor de evaluare ART. 75 (1) În dimineaţa zilei de susţinere a probei, la fiecare dintre etapele concursului şcolar naţional, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de Comisia de organizare şi evaluare, respectiv de Comisia centrală a concursului naţional. (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la această prevedere, probele practice/experimentale organizate la etapele concursurilor şcolare, unde asistenţii pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenţi vor da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialităţile lor şi faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă.
ART. 76 Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi la competiţie cu privire la modul de desfăşurare a probelor de concurs.
ART. 77 (1) Pentru probele scrise, elevilor li se înmânează, după caz, foile tipizate care asigură caracterul secret al identităţii participantului, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenţi verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la concurs. (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipeşte colţul lucrării, preşedintele semnează pe colţul îndoit al acesteia şi secretarul aplică ştampila şcolii organizatoare/ştampila pentru concurs.
ART. 78 (1) Timpul alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/caracteristicile produsului, în prezenţa elevilor, şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor şi ale profesorilor asistenţi. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs.
ART. 79 (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de concurs sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al concursului. (2) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, precum şi frauda sau tentativa de fraudă duc la eliminarea din concurs a candidatului de către preşedintele comisiei, pe bază de proces-verbal. (3) Candidaţii eliminaţi din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la concursurile şcolare din anul şcolar următor.
ART. 80 Elevii care, în timpul desfăşurării competiţiilor şcolare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale concursurilor şcolare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminaţi din competiţie şi pierd dreptul de participare la concursurile şcolare.
ART. 81 (1) La toate etapele competiţiei şcolare, rezultatele probelor, sunt apreciate, de regulă, prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor. (2) În situaţia în care se optează pentru un alt sistem de notare/calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecărei competiţii şcolare.
ART. 82 (1) Profesorii evaluatori evaluează independent, în săli diferite, lucrările/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare şi acordă punctaje lucrărilor/produselor/subiectelor. Lucrările elevilor de tip grilă se evaluează în faţa elevului autor, pe bază de şablon. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activităţii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreşedintelui, odată cu lucrările evaluate. (3) Vicepreşedintele, în prezenţa profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor/notelor acordate de aceştia, o trece pe lucrare şi semnează. Aceasta reprezintă punctajul/nota final(ă) la evaluare.
ART. 83 Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât şi în limba maternă şi pot redacta lucrarea în limba lor maternă.
4. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale ART. 84 (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluării lucrărilor scrise, pot depune contestaţii. (2) La probele orale nu se admit contestaţii. (3) La probele practice/experimentale, în funcţie de particularităţile concursului, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al concursului. (4) Elevii participanţi pot contesta numai punctajul iniţial al propriei lucrări scrise/propriului produs. (5) Înainte de depunerea contestaţiei, elevul poate solicita să-şi vadă propria lucrare, în prezenţa unui membru al comisiei/Comisiei centrale a concursului naţional. (6) În situaţia în care elevul consideră că punctajul stabilit de comisie/Comisia centrală a concursului naţional nu este în concordanţă cu baremul afişat, acesta poate decide să depună contestaţie.
ART. 85 (1) Termenul de depunere a contestaţiilor este stabilit de Comisia de organizare şi evaluare de la etapă pe şcoală, locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţeană/regională, respectiv de către Comisia centrală a concursului naţional pentru etapa naţională şi sunt comunicate participanţilor în momentul afişării rezultatelor iniţiale. (2) Termenul de analiză şi răspuns la contestaţii nu poate depăşi 24 ore de la încheierea depunerii contestaţiilor pentru etapa naţională şi 48 de ore pentru etapele judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi locală.
ART. 86 Rezultatele finale ale competiţiilor sunt afişate înainte de festivitatea de premiere.
SECŢIUNEA 3 Premierea ART. 87 (1) La toate etapele, ierarhia se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute. (2) În afara criteriului menţionat la alin. (1), pot fi specificate şi alte criterii de clasificare care sunt incluse, în mod obligatoriu, în cadrul regulamentelor specifice elaborate pentru fiecare concurs şcolar naţional.
ART. 88 La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi regională/interjudeţeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de organizatorii acestor etape ale concursului.
ART. 89 (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de MEN se face prin diplomă înregistrată. (2) La etapa naţională a concursurilor şcolare, la care participarea elevilor este individuală, MEN acordă, pentru fiecare an de studiu/disciplină, secţiune, categorie, maximum 3 premii, de regulă un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând 15% din numărul participanţilor, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei valorice şi condiţiei de punctaj stabilită prin regulamentele specifice. Fac excepţie situaţiile în care doi sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj în concurs, fără posibilitatea de departajare caz în care comisia poate decide acordarea aceluiaşi premiu pentru punctaje egale. (3) La concursurilor şcolare la care participarea se realizează la nivel de echipaj/grup, format din minimum 2 elevi, se acordă cel mult 3 premii şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la concurs. Fiecare membru al echipei care obţine distincţia va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la MEN.
ART. 90 (1) Pe lângă premiile acordate de MEN, la etapa naţională pot fi acordate şi premii speciale, de către societăţi ştiinţifice, asociaţii profesionale, universităţi, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România sau din străinătate, autorităţi locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a concursului naţional şi vor fi comunicate participanţilor la deschiderea fiecărei competiţii.
ART. 91 Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele judeţeană şi interjudeţeană/regională ale concursurilor şcolare sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi finanţate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele naţională şi internaţională ale concursului şcolar sunt asigurate de către MEN din bugetul ministerului, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 92 Pe lângă premiile obţinute în urma participării la concursurilor şcolare, elevii pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.
ART. 93 Elevii participanţi la etapa naţională a concursurilor şcolare naţionale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
ART. 94 Drepturile elevilor participanţi la concursurile şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului care face parte din Comisiile de organizare şi evaluare judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti/interjudeţene/regionale sau din Comisiile centrale ale concursurilor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. IV Dispoziţii finale ART. 95 În cazuri speciale, personalităţi marcante în domeniu, recunoscute în plan naţional şi/sau internaţional pot fi numite preşedinţi de onoare ai competiţiilor şcolare.
ART. 96 (1) Prezenta metodologie este completată cu regulamentele specifice ale fiecărei competiţii şcolare naţionale. (2) Inspectorii din DGETÎPG, DGÎSSEP şi inspectorii de specialitate/experţi/consilieri din DGMRP/DM vor elabora în termen de 90 de zile calendaristice de la aprobarea prezentei metodologii-cadru, regulamentele specifice pentru fiecare competiţie şcolară naţională şi le vor face publice pe site-ul specializat al ministerului şi prin inspectoratele şcolare judeţene şi inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti. (3) Regulamentele specifice menţionate la alin. (2) sunt aprobate de secretarul de stat care coordonează direcţia generală respectivă şi sunt postate pe site-ul MEN. (4) Regulamentele specifice pot fi modificate, anual, la propunerile justificate ale inspectorului/inspectorului de specialitate/expert/consilier din MEN, în funcţie de modificările apărute în dinamica fiecărei competiţii şi de recomandările/sugestiile prezentate în rapoartele membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar.
ART. 97 La etapa naţională pot participa, în calitate de invitaţi, echipe/delegaţii din alte ţări, în limita bugetului aprobat.
ART. 98 (1) Inspectoratul şcolar din fiecare judeţ va organiza, înaintea etapei naţionale a fiecărei competiţii, o şedinţă la care, alături de profesorii însoţitori, vor participa elevii înscrişi în competiţie şi părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevilor minori. În această şedinţă, participanţilor li se aduc la cunoştinţă prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, ale Regulamentului specific competiţiei, precum şi următoarele reguli: a) deplasarea echipei judeţului/municipiului Bucureşti se va face cu unul sau mai mulţi profesori însoţitori, conform normativelor în vigoare. În cazul în care părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevului minor asigură, pe cont propriu, deplasarea şi prezenţa elevului la competiţie, aceştia vor da o declaraţie scrisă în care specifică faptul că îşi asumă răspunderea deplasării propriului copil în localitatea în care se desfăşoară competiţia şcolară, fără niciun fel de implicaţii ale organizatorilor; b) este obligatorie respectarea programului competiţiei, a regulamentului de ordine interioară stabilit de organizatori la locurile de cazare şi respectiv de concurs, precum şi a regulilor de comportament civilizat; c) orice abatere va fi sancţionată conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar; d) contravaloarea oricărui bun distrus sau deteriorat pe parcursul deplasării şi prezenţei la competiţie va fi suportată de cei care au produs paguba. e) în cazul abaterilor grave, Comisia centrală a competiţiei naţionale va lua măsura trimiterii elevului acasă, iar părinţii acestuia vor fi chemaţi pentru a-l însoţi. În cazul în care părinţii nu pot asigura însoţirea elevului, acesta va fi însoţit de către un profesor, cheltuielile fiind suportate de către părinţii elevului.
(2) La finalul şedinţei, elevul şi un părinte/tutore legal instituit al elevului minor, în cazul elevului minor, vor semna o declaraţie prin care să confirme că li s-au adus la cunoştinţă normele de conduită şi consecinţele nerespectării acestora pentru perioada desfăşurării competiţiei.
ART. 99 La locul de organizare şi desfăşurare a etapei naţionale a competiţiei şcolare, participanţii vor avea asupra lor actul de identitate/carnetul de elev vizat pe anul şcolar în curs (pentru elevii care nu au împlinit 14 ani), precum şi avizul epidemiologic, eliberat cu cel mult 48 de ore înainte de prezentarea la competiţie.
ART. 100 Profesorii implicaţi în organizarea şi desfăşurarea competiţiei care manifestă o atitudine necorespunzătoare în relaţia cu elevii/colegii sau care, prin diferite acţiuni, favorizează vicierea corectitudinii evaluării vor fi excluşi pe termen nelimitat de la participarea la toate competiţiile şcolare.
ART. 101 Membrii loturilor lărgite şi/sau restrânse selecţionate pentru pregătire în vederea participării la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, care, în timpul pregătirii centralizate organizate de MEN, manifestă o atitudine ireverenţioasă faţă de profesorii pregătitori, care nu respectă reglementările stabilite la locul de cazare sau de pregătire, ori provoacă deteriorarea sau distrugerea bunurilor care le-au fost puse la dispoziţie vor fi excluşi din lot.
ART. 102 Decizia eliminării din competiţie aparţine preşedintelui comisiei de la etapa respectivă şi se va lua după analizarea cazului în cadrul comisiei, în baza unui raport semnat de persoanele care au constatat fapta.
ART. 103 Etapele naţionale ale competiţiilor şcolare naţionale sunt finanţate din bugetul MEN.
ART. 104 Materialele consumabile, incluse în logistica pentru etapa naţională a oricărei competiţii şcolare, necesare pentru probele scrise/practice, documentele de evaluare şi evidenţă se asigură de către inspectoratul şcolar al judeţului organizator, din fondurile alocate de MEN pentru aceasta activitate.
ART. 105 Competiţiile sportive şcolare naţionale subsumate sintagmelor Olimpiada naţională a sportului şcolar (ONSS) şi Gimnaziada (Olimpiada Gimnaziilor) fac parte din categoria olimpiadelor şcolare şi se desfăşoară după regulamente specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
ANEXA 1 la Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare aprobată prin OMEN nr. .............
DECLARAŢIE Subsemnatul ____________, profesor/inspector la __________ în calitate de _______ în Comisia de organizare şi evaluare/Comisia centrală a _______ la disciplina/proba ________, declar pe propriu răspundere că am/nu am elevi/rude participanţi în cadrul competiţiei la disciplinele/proba/clasa __________ . Prin prezenta declaraţie, mă angajez că voi păstra confidenţialitatea tuturor subiectelor, a baremelor şi a informaţiilor cu caracter intern pentru competiţie, până la afişarea/comunicarea publică oficială a acestora şi că nu voi întreprinde nici o acţiune care să pună la îndoială corectitudinea competiţiei şcolare. DATA:.......... SEMNĂTURĂ........................
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
