Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXĂ din 19 decembrie 2019  privind modificări şi completări la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXĂ din 19 decembrie 2019 privind modificări şi completări la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008

EMITENT: Secretariatul de Stat pentru Culte
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 13 bis din 10 ianuarie 2020

──────────
    Conţinută de ORDINUL nr. 116 din 19 decembrie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 13 din 10 ianuarie 2020.
──────────
    Modificări şi completări la Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române,
    recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008
    1. La articolul 6 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "I. Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, cuprinzând:
    1. Arhiepiscopia Bucureştilor, cu sediul în municipiul Bucureşti.
    2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanţa.
    3. Arhiepiscopia Târgoviştei, cu sediul în municipiul Târgovişte.
    4. Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeş.
    5. Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău.
    6. Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galaţi.
    7. Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul în municipiul Slobozia.
    8. Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.
    9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.
    10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.
II. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cuprinzând:
    11. Arhiepiscopia Iaşilor, cu sediul în municipiul Iaşi.
    12. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu sediul în municipiul Suceava.
    13. Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, cu sediul în municipiul Roman.
    14. Episcopia Huşilor, cu sediul în municipiul Huşi.
III. Mitropolia Ardealului, cuprinzând:
    15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.
    16. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.
    17. Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.
    18. Episcopia Covasnei şi Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
    19. Episcopia Devei şi Hunedoarei, cu sediul în municipiul Deva.
IV. Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, cuprinzând:
    20. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.
    21. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, cu sediul în municipiul Baia Mare.
    22. Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău.
V. Mitropolia Olteniei, cuprinzând:
    23. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.
    24. Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.
    25. Episcopia Severinului şi Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin.
    26. Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, cu sediul în municipiul Slatina.
VI. Mitropolia Banatului, cuprinzând:
    27. Arhiepiscopia Timişoarei, cu sediul în municipiul Timişoara.
    28. Arhiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad.
    29. Episcopia Caransebeşului, cu sediul în municipiul Caransebeş.
VII. Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor, cuprinzând:
    30. Arhiepiscopia Chişinăului, cu sediul în municipiul Chişinău.
    31. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în oraşul Bălţi.
    32. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în oraşul Cahul.
    33. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.
VIII. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, cuprinzând:
    34. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.
    35. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma.
    36. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, cu sediul la Madrid.
IX. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, cuprinzând:
    37. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, cu sediul la Nurnberg.
    38. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.
X. Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la Chicago, cuprinzând:
    39. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii, cu sediul la Chicago (SUA).
    40. Episcopia Ortodoxă Română a Canadei, cu sediul la St. Hubert/Montreal (Quebec, Canada).
XI. (41) Episcopia Daciei Felix, cu sediul în Vârşeţ, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
XII. (42) Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei, cu sediul în Gyula, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
XIII. (43) Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
XIV. Vicariatul Ortodox Ucrainean, cu sediul în municipiul Sighetu Marmaţiei, sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
XV. Reprezentanţe şi comunităţi ale Patriarhiei Române în străinătate: Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Aşezământul Românesc de la Ierusalim; Aşezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii şi Pelerinaje "Sfântul Cuvios Ioan Iacob", Aşezământul Românesc de la Iordan), Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene (Bruxelles), Comunitatea Ortodoxă Română din Sofia (Bulgaria), Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul), Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg), Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia), Reprezentanţa Patriarhiei Române de la Tokyo (Japonia) şi Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka (Japonia), Comunitatea Ortodoxă Română din Siria (Damasc) şi altele, înfiinţate conform principiilor înscrise la art. 8 alin. (1) şi art. 14 alin. (11) din prezentul Statut.
XVI. Unităţi ortodoxe române din străinătate, care păstrează legături spirituale şi culturale cu Patriarhia Română: Aşezămintele Româneşti din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu şi alte schituri sau chilii), precum şi alte unităţi asemănătoare acestora."

    2. La articolul 7 alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Titulatura mitropoliţilor, arhiepiscopilor şi episcopilor este cea a mitropoliei sau a eparhiei în care păstoresc. Titulatura episcopilor-vicari patriarhali, a episcopilor-vicari şi a arhiereilor-vicari se stabileşte de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României pentru episcopii-vicari patriarhali şi a Chiriarhului locului pentru episcopii-vicari şi arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioţi din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut şi cu importanţă pastoral-misionară, administrativă şi cultural-naţională, care s-au distins printr-o slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii, la propunerea Patriarhului României, făcută în consultare cu Sinodul Permanent, pot primi, cu aprobarea Sfântului Sinod, ranguri cu titlu personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi şi de arhiepiscop onorific cei dintre episcopi, eparhia păstrându-şi în continuare locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivaţii temeinice."

    3. La articolul 8, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) În cazul înfiinţării de noi eparhii în afara graniţelor ţării, mitropolitul locului sau delegatul Sfântului Sinod va proceda la organizarea eparhiilor nou-înfiinţate, inclusiv întocmirea statutelor eparhiilor respective, informând periodic Patriarhia Română despre stadiul misiunii sale."

    4. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 9
    (1) În Biserica Ortodoxă Română, la nivel central, funcţionează organisme deliberative, executive, de judecată şi administrative.
    (2) Organismele centrale deliberative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
    a) Sfântul Sinod,
    b) Sinodul Permanent,
    c) Adunarea Naţională Bisericească.
    (3) Organismele centrale executive ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
    a) Patriarhul României,
    b) Consiliul Naţional Bisericesc,
    c) Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc.
    (4) Organismele centrale de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
    a) Consistoriul Arhieresc Prim, ca instanţă de judecare în fond a cauzelor ierarhilor,
    b) Consistoriul Arhieresc Ultim, ca instanţă de judecare în apel a cauzelor ierarhilor,
    c) Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanţă de judecare în recurs a cauzelor clericilor de mir sancţionaţi cu caterisirea;
    d) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanţă de judecare în recurs a cauzelor monahilor clerici sancţionaţi cu caterisirea.
    (5) Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Române sunt:
    a) Cancelaria Sfântului Sinod,
    b) Administraţia Patriarhală."

    5. La articolul 10 alineatul (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Organismele centrale deliberative şi executive bisericeşti sunt valabil constituite cu prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor lor şi iau hotărâri cu jumătate plus unu din voturile valide, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 14 alin. (7), (10) şi (12) - alegerea de Patriarh al României, (15) şi (16) din prezentul Statut. Pentru situaţiile care privesc alegerile sau retragerile de ierarhi, votul organismelor centrale deliberative sau executive este secret, iar pentru situaţii de procedură, votul este deschis.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de către preşedinte, cu cel puţin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru şedinţă, iar, în cazuri excepţionale, în cel mai scurt timp posibil."

    6. Titlul secţiunii I se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Organismele centrale deliberative"

    7. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 12
    (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarhul României şi toţi mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii- vicari în funcţie. Ierarhii în funcţie au îndatorirea de a-şi desfăşura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod şi prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retraşi din funcţie au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.
    (2) Preşedintele Sfântului Sinod este Patriarhul României. În absenţa Patriarhului, preşedinte al Sfântului Sinod este, în ordine, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalţi mitropoliţi, arhiepiscopi sau episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română (diptice).
    (3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului României."

    8. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 13
    (1) Sfântul Sinod se întruneşte anual în cel puţin două şedinţe de lucru în perioadele de primăvară şi toamnă, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni şi în şedinţe solemne.
    (2) Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară şi de judecată centrală a membrilor săi în ultimă instanţă.
    (3) Sfântul Sinod este autoritatea canonică disciplinară de cercetare şi de judecată în primă şi ultimă instanţă a Patriarhului României."

    9. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 14
    Atribuţiile Sfântului Sinod sunt următoarele:

    (1) păstrează unitatea dogmatică, liturgică şi canonică, statutară şi regulamentară, în Biserica Ortodoxă Română, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;

    (2) promovează coresponsabilitatea, consultarea şi cooperarea între ierarhii săi, în timpul şi între şedinţele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericeşti centrale şi regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanentă între sinoadele mitropolitane învecinate, la nivel pastoral-misionar, social-filantropic şi cultural, prin întrajutorarea frăţească a eparhiilor mai sărace din interiorul şi din afara graniţelor ţării şi prin solidaritate spirituală şi materială exprimată în cazuri de urgenţă (dezastre, calamităţi naturale etc.);

    (3) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic şi pastoral-misionar, pe care o soluţionează în conformitate cu învăţătura Bisericii Ortodoxe şi hotărăşte, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericeşti de orice natură;

    (4) se îngrijeşte de sfinţirea Marelui Mir, potrivit cerinţelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;

    (5) aprobă canonizarea sfinţilor şi emite tomosul sinodal de canonizare;

    (6) exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute şi organizaţiilor religioase, la învăţământul teologic şi religios, la asistenţa socială şi religioasă, la patrimoniul cultural-naţional, în special cel bisericesc, precum şi în alte domenii importante pentru Biserică şi societate;

    (7) aprobă, prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi regulamentele de aplicare a acestuia şi modifică textul acestor documente când este strict necesar;

    (8) iniţiază şi aprobă acorduri şi parteneriate cu Statul şi cu alte instituţii în domenii de interes general bisericesc;

    (9) exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societăţii;

    (10) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor şi arhiepiscopiilor) şi mitropoliilor din Patriarhia Română, iar, în cazul înfiinţării de noi eparhii, emite tomosul sinodal de înfiinţare;

    (11) are dreptul şi îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioşilor ortodocşi români din din afara graniţelor României, în care scop aprobă sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare şi funcţionare a eparhiilor (episcopiilor şi arhiepiscopiilor) şi mitropoliilor, precum şi ale altor unităţi bisericeşti din afara graniţelor României, şi adresează acestora îndemnuri pastorale;

    (12) alege, cu două treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul României, iar cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropoliţii, arhiepiscopii şi pe episcopii eparhioţi pentru eparhiile din Patriarhia Română;

    (13) alege, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari şi pe arhiereii-vicari;

    (14) emite gramata sinodală pentru întronizarea Patriarhului României;

    (15) hotărăşte, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu privire la retragerea ierarhilor şi stabileşte drepturile acestora;

    (16) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;

    (17) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale preoţilor şi diaconilor sancţionaţi prin caterisire care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare;

    (18) aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sancţionaţi prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească, care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare;

    (19) stabileşte criteriile după care arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu;

    (20) aprobă propunerile Sinoadelor mitropolitane privind componenţa Consistoriului Superior Bisericesc şi a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal;

    (21) aprobă propunerile Sinodului Permanent privind componenţa Consistoriului Arhieresc Prim şi a Consistoriului Arhieresc Ultim;

    (22) aprobă sau respinge hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc şi ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor de mir şi din cinul monahal sancţionaţi prin caterisire;

    (23) aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, hotărârile Consistoriului Arhieresc Ultim;

    (24) îndrumă şi supraveghează ca activitatea organismelor deliberative şi executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii şi Patriarhia Română să se desfăşoare potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (25) iniţiază şi cultivă relaţii frăţeşti interortodoxe, relaţii de dialog şi cooperare intercreştină şi interreligioasă pe plan naţional şi internaţional;

    (26) aprobă, la solicitarea Chiriarhului, înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi desfiinţarea unităţilor de învăţământ teologic preuniversitar (şcoli de cântăreţi bisericeşti/şcoli de arte şi meserii, seminarii teologice liceale) şi universitar (departamente şi facultăţi de teologie) şi a altor unităţi de învăţământ organizate de Biserica Ortodoxă Română, precum şi normele privind predarea Religiei în şcolile de stat, particulare şi confesionale;

    (27) stabileşte normele privind învăţământul confesional de toate nivelurile, precum şi programele pentru catehizarea tinerilor şi adulţilor;

    (28) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea instituţiilor media scrise (reviste, ziare şi periodice oficiale) şi audiovizuale (radio, televiziune şi altele) ale Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării, în scopul păstrării, promovării şi apărării unităţii de credinţă şi a unităţii vieţii bisericeşti;

    (29) aprobă normele activităţii misionar-pastorale şi pe cele pentru promovarea vieţii religioase şi morale a clerului;

    (30) stabileşte normele activităţii de asistenţă social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română şi aprobă măsurile pentru organizarea asistenţei religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii şi pentru bătrâni, aşezăminte sociale şi medicale destinate persoanelor defavorizate etc.;

    (31) aprobă înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti cu caracter naţional, care sunt constituite şi conduse de către Biserica Ortodoxă Română;

    (32) acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înfiinţarea, organizarea şi, respectiv, desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor cu caracter naţional, altele decât cele bisericeşti, care au fondator unic sau membri asociaţi unităţi de cult, având conducere proprie formată din creştini ortodocşi, şi care contribuie la opera misionară, socială, culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile acesteia;

    (33) aprobă sau respinge motivat raportul financiar anual şi rapoartele semestriale de activitate ale asociaţiilor şi fundaţiilor care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, pe care acestea au obligaţia de a le prezenta Cancelariei Sfântului Sinod;

    (34) iniţiază, autorizează şi supraveghează traducerea, diortosirea, editarea şi difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea şi răspândirea cărţilor de cult şi acatistelor, a calendarului bisericesc, manualelor de teologie şi a manualelor de Religie;

    (35) supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic şi canonic, lucrările de arhitectură, pictură, sculptură şi alte forme de artă bisericească ortodoxă şi ia măsurile cuvenite în caz de abateri;

    (36) aprobă anual modul de constituire şi de repartizare a Fondului central misionar;

    (37) instituie fonduri speciale şi stabileşte modul de constituire şi destinaţia acestora;

    (38) aprobă sau respinge motivat propunerile chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit;

    (39) aprobă sau respinge motivat solicitările primite la Patriarhia Română sau la eparhii din partea unor instituţii sau persoane fizice, pentru cercetarea academică, publicistică sau de altă natură a documentelor din Arhivele Patriarhiei Române ori din arhivele Centrele eparhiale, privind viaţa personală şi activitatea ierarhilor;

    (40) interpretează, în formă definitivă şi obligatorie, pentru toate organismele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare."

    10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 16
    (1) Sfântul Sinod poate invita la lucrările comisiilor sale, pentru consultări, profesori de teologie şi specialişti din alte domenii.
    (2) Asociaţiile şi fundaţiile menţionate la art. 14 alin. (31) şi (32) au obligaţia de a prezenta Cancelariei Sfântului Sinod, de două ori pe an (primăvara şi toamna), rapoarte privind activitatea desfăşurată şi, o dată pe an, raportul privind situaţia financiară.
    (3) Patriarhia Română, prin Corpul de control financiar şi audit, poate verifica inopinat situaţia financiară şi patrimonială a respectivelor asociaţii sau fundaţii, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. În cazul în care constată deficienţe şi lipsuri, Patriarhia Română adoptă măsuri pentru remedierea acestora.
    (4) Nu intră în atribuţiile Sfântului Sinod să devină, în faţa autorităţilor de Stat, garantul sau reprezentantul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-uri), chiar dacă unele dintre acestea funcţionează cu aprobarea Bisericii; acestea se vor adresa direct instituţiilor de resort în nume propriu, ca fiind dedicate unor activităţi specifice."

    11. La articolul 17 alineatele (2), (3), (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarhul României şi toţi mitropoliţii în funcţie de la eparhiile din ţară şi din afara graniţelor României. Din Sinodul Permanent fac parte şi alţi 3 ierarhi eparhioţi (un arhiepiscop şi 2 episcopi) desemnaţi anual de Sfântul Sinod.
(3) Preşedintele Sinodului Permanent este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului, şedinţele Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin. (2) din prezentul Statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de către Preşedinte, ori de câte ori este nevoie.
(7) Dispoziţiile art. 16 alin. (1) din prezentul Statut se aplică şi cu privire la şedinţele Sinodului Permanent."

    12. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 18
    (1) Sinodul Permanent exercită, în timpul dintre şedinţele Sfântului Sinod, următoarele atribuţii:
    a) exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române în relaţiile ei cu Statul şi în probleme de interes general ale societăţii;
    b) sprijină, în diferite forme, predarea Religiei în şcolile de Stat, particulare şi confesionale;
    c) iniţiază şi sprijină traducerea, diortosirea, editarea şi distribuirea Sfintei Scripturi şi a cărţilor de cult, inclusiv a acatistelor, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie şi a manualelor de religie;
    d) semnalează Sfântului Sinod literatura teologică şi spirituală sincretistă şi confuză;
    e) hotărăşte în privinţa înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Patriarhiei Române, cu excepţia bunurilor sacre, care sunt inalienabile.
    (2) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală pentru mitropoliţi, pentru ierarhii din afara României aflaţi sub directa autoritate a Patriarhiei Române şi pentru episcopii-vicari patriarhali în ceea ce priveşte abaterile acestora.
    (3) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care analizează şi aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, trimiterea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române în judecata Consistoriului Arhieresc Prim.
    (4) Sinodul Permanent este autoritatea canonică disciplinară centrală care aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare.
    (5) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului României sau a membrilor săi, examinează şi formulează propuneri privind probleme ce urmează a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.
    (6) Sinodul Permanent exercită şi alte atribuţii date de către Sfântul Sinod sau prin Statut şi regulamente.
    (7) Sinodul Permanent aduce la cunoştinţă Sfântului Sinod, pentru aprobare, hotărârile luate în timpul dintre şedinţele acestuia."

    13. La articolul 20 alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Adunarea Naţională Bisericească este alcătuită din câte trei reprezentanţi ai fiecărei eparhii, un cleric şi 2 mireni, delegaţi de Adunările eparhiale din ţară şi din jurul graniţelor, pe termen de 4 ani. Ei pot fi delegaţi pentru cel mult două mandate.
(3) Preşedintele Adunării Naţionale Bisericeşti este Patriarhul României. În lipsa Patriarhului României, şedinţele sunt prezidate în ordinea prevăzută de art. 12 alin. (2) din prezentul Statut."

    14. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 22
    Atribuţiile Adunării Naţionale Bisericeşti sunt următoarele:

    (1) susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;

    (2) avizează regulamente de aplicare ale prezentului statut cu privire la domenii de activitate date în competenţa sa de către Sfântul Sinod;

    (3) la propunerea Patriarhului României, alege membrii Consiliului Naţional Bisericesc;

    (4) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;

    (5) stabileşte mijloacele de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;

    (6) examinează şi aprobă Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română şi hotărăşte cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti;

    (7) aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al instituţiilor centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (8) aprobă bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al instituţiilor centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (9) aprobă măsuri unitare privind administrarea bunurilor mobile şi imobile, aflate în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din întreaga Biserică Ortodoxă Română, precum şi a celor fundaţionale;

    (10) aprobă proiecte sociale, culturale, educaţionale şi comunicaţionale ale Bisericii Ortodoxe Române;

    (11) stabileşte mijloacele de ajutorare a românilor din afara graniţelor ţării;

    (12) exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele bisericeşti sau de către Sfântul Sinod."

    15. La articolul 23 alineatul (1), lit. e), şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "e) Comisia pentru românii ortodocşi de peste hotare şi pentru relaţii externe bisericeşti.
(2) La lucrările Comisiei pentru românii ortodocşi de peste hotare şi pentru relaţii externe bisericeşti pot fi invitaţi şi reprezentanţi clerici şi mireni ai eparhiilor ortodoxe române din afara graniţelor ţării, când ordinea de zi impune acest fapt."

    16. Titlul Secţiunii a II-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Organismele centrale executive"

    17. Titlul părţii A din Secţiunea a II-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "A. Patriarhul României"

    18. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 24
    Patriarhul României este Întâistătătorul între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi preşedintele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti."

    19. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 25
    (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei.
    (2) Titulatura sa este: "Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte (N), Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române" sau "Patriarhul României".
    (3) În conformitate cu Sfintele Canoane, cu tradiţia panortodoxă şi cu practica Bisericii Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul României este pomenit de către mitropoliţi, mitropoliţii sunt pomeniţi de către ierarhii sufragani, iar arhiepiscopii şi episcopii sunt pomeniţi de către preoţii slujitori.
    (4) Patriarhul României poartă ca însemne distinctive: o cruce şi două engolpioane, haine de culoare albă: reverendă şi rasă, culion şi camilafcă având cruce.
    (5) Patriarhul României exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti.
    (6) În exercitarea drepturilor şi îndatoririlor sale, Patriarhul României emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patriarhale, decizii şi dispoziţii patriarhale, acte de acordare a unor ordine, distincţii şi ranguri bisericeşti, prevăzute de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti."

    20. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 26
    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuţii:

    (1) convoacă şi prezidează organismele centrale deliberative şi executive bisericeşti şi veghează pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;

    (2) convoacă Sfântul Sinod în cel mult trei zile, în cazuri de urgenţă şi de forţă majoră;

    (3) când constată că aplicarea unei hotărâri a Sfântului Sinod nu mai este favorabilă vieţii bisericeşti, convoacă Sinodul Permanent, într-o şedinţă extraordinară, pentru a formula şi propune Sfântului Sinod, spre dezbatere şi aprobare, o nouă hotărâre prin care se modifică sau se completează hotărârea precedentă;

    (4) dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru pregătirea şi sfinţirea Marelui Mir la Patriarhia Română;

    (5) reprezintă Patriarhia Română în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, în justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi;

    (6) reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegaţi;

    (7) reprezintă, personal sau prin delegaţi, Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici creştine, organizaţii intercreştine, organizaţii religioase şi interreligioase, din ţară şi de peste hotare;

    (8) adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviinţarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;

    (9) efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, la invitaţia chiriarhilor acestora;

    (10) efectuează vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe şi adresează scrisori irenice întâistătătorilor acestora, în scopul menţinerii unităţii Ortodoxiei şi al promovării comuniunii frăţeşti;

    (11) efectuează vizite oficiale la alte Biserici creştine, la organizaţii creştine, religioase şi civile în folosul Bisericii Ortodoxe Române;

    (12) se îngrijeşte de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;

    (13) prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea mitropoliţilor ortodocşi români din ţară şi din afara graniţelor;

    (14) hirotoneşte împreună cu alţi ierarhi şi întronizează pe mitropoliţi;

    (15) emite tomosul patriarhal pentru proclamarea ridicării în rang a unei eparhii, pe baza aprobării Sfântului Sinod;

    (16) emite gramata patriarhală pentru întronizarea mitropoliţilor şi a chiriarhilor din afara graniţelor ţării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

    (17) emite gramata patriarhală pentru acordarea de ranguri onorifice unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific);

    (18) numeşte locţiitori de mitropoliţi în cazul vacanţei scaunelor mitropolitane;

    (19) sfătuieşte frăţeşte pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din ţară şi din afara graniţelor şi conciliază eventuale neînţelegeri dintre aceştia;

    (20) sesizează Sinodul Permanent, printr-o adresă scrisă, cu privire la abaterile mitropoliţilor, ale ierarhilor aflaţi sub autoritatea directă a Patriarhiei Române şi ale episcopilor-vicari patriarhali, solicitând cercetarea respectivei sesizări în vederea trimiterii în judecata Consistoriului Arhieresc Prim;

    (21) primeşte apelul motivat al unui ierarh sancţionat printr-o hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim aprobată de Sinodul Permanent şi îl trimite spre judecare Consistoriului Arhieresc Ultim;

    (22) în consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidaţi de episcop-vicar patriarhal şi prezidează alegerea acestora;

    (23) în consultare cu Adunarea eparhială a eparhiei vacante, propune Sinodului Permanent 2 (doi) candidaţi pentru slujirea de episcop eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

    (24) exercită dreptul de a primi apel şi dreptul de devoluţiune în mitropolii şi în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române pentru restabilirea ordinii canonice şi administrative;

    (25) numeşte, sancţionează şi revocă, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, personalul de conducere, precum şi celelalte categorii de personal clerical şi neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administraţia Patriarhală, de la Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă, de la celelalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar, precum şi personalul de la unităţile bisericeşti din interiorul ţării şi de la reprezentanţele, comunităţile şi unităţile bisericeşti din afara graniţelor ţării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;

    (26) convoacă şi prezidează şedinţele Comisiei de Pictură Bisericească, personal sau printr- un delegat, aprobă, modifică sau respinge hotărârile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxă autentică şi de a sprijini unităţile bisericeşti;

    (27) numeşte pe membrii Comisiei de Pictură Bisericească, iar în caz de indisciplină sau incompetenţă, îi sancţionează şi îi revocă;

    (28) emite, suspendă sau anulează atestatele de pictor/restaurator bisericesc într-o şedinţă a Comisiei de Pictură Bisericească, dacă ele nu corespund cu exigenţele Comisiei de Pictură Bisericească;

    (29) aprobă, modifică sau respinge soluţiile Comisiei de Pictură Bisericească în cazurile de apel sau arbitraj;

    (30) aprobă în regim de urgenţă proiecte/devize de pictură bisericească şi dispune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a procedurilor legale şi pentru realizarea obiectivelor aprobate;

    (31) aprobă anual lista pictorilor şi restauratorilor bisericeşti autorizaţi din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură Bisericească;

    (32) deleagă un membru al Comisiei de Pictură Bisericească sau mai mulţi pentru cercetarea sesizărilor primite de la eparhii asupra oricăror lucrări de pictură bisericească executate necorespunzător;

    (33) emite, suspendă sau anulează, într-o şedinţă a Comisiei de Pictură Bisericească, autorizaţiile în diferite domenii ale artei bisericeşti;

    (34) sancţionează pictorii sau restauratorii bisericeşti autorizaţi din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de Pictură Bisericească;

    (35) aprobă formatul documentelor utilizate de Comisia de Pictură Bisericească, la propunerea acesteia;

    (36) prin Decizie patriarhală, dizolvă Adunările eparhiale în vederea organizării de noi alegeri şi confirmă noile Adunări eparhiale;

    (37) în cazul unor acţiuni potrivnice Bisericii din partea Adunării eparhiale, la solicitarea Chiriarhului locului sau a locţiitorului acestuia, Patriarhul României, prin decizie, dizolvă respectiva Adunare eparhială în vederea organizării de noi alegeri;

    (38) în mod excepţional şi cu motivaţii justificate, în acord cu tradiţia ortodoxă şi cutuma românească, poate întemeia stravropighii în interes bisericesc, cu acordul prealabil al Chiriarhului locului şi cu aprobarea Sfântului Sinod, pe care le organizează şi administrează prin delegaţii săi;

    (39) conferă distincţii patriarhale clericilor şi mirenilor din Biserica Ortodoxă Română, precum şi unor personalităţi din ţară şi de peste hotare, care sprijină activităţile Patriarhiei Române;

    (40) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, cartea canonică de ieşire din Biserica Ortodoxă Română a unui cleric, de mir sau din cinul monahal, care a fost emisă de Chiriarhul lui;

    (41) aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, transferul monahilor în Muntele Athos sau în mănăstiri din alte Biserici Ortodoxe autocefale, după ce au obţinut în prealabil acordul Chiriarhului lor;

    (42) aprobă hirotonia absolvenţilor instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din România pentru comunităţi ale eparhiilor ortodoxe române din afara ţării, după ce au obţinut acordul scris al Chiriarhului care le-a acordat binecuvântarea pentru studii şi a Chiriarhului român din afara graniţelor ţării care solicită hirotonia absolventului respectiv;

    (43) aprobă transferul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din România, într-o altă Biserică Ortodoxă autocefală, în vederea hirotoniei, după obţinerea în prealabil a acordului Chiriarhului ortodox român care a acordat binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru studiile de teologie şi consultarea Chiriarhului ortodox român din regiunea respectivă (Europa, America şi Australia);

    (44) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru teologii ortodocşi români care doresc să studieze în străinătate;

    (45) aprobă aducerea moaştelor unor sfinţi din afara ţării, pentru pelerinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română şi informează Sfântul Sinod despre aceasta;

    (46) aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru pelerinaj cu moaşte ale unor sfinţi în afara României şi informează Sfântul Sinod despre acestea;

    (47) acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaştelor de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar, şi informează Sfântul Sinod despre aceasta;

    (48) aprobă efectuarea concediului de odihnă pentru mitropoliţii din ţară şi din afara graniţelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea sa directă, precum şi pentru personalul angajat în instituţiile bisericeşti centrale şi în unităţile bisericeşti care sunt sub autoritatea sa directă;

    (49) exercită şi alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut, de regulamentele bisericeşti şi cele încredinţate de Sfântul Sinod."

    21. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 27
    Pentru desfăşurarea activităţii curente, la dispoziţia Patriarhului României se află Cabinetul Patriarhului, coordonat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzător şi serviciile aferente: secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc."

    22. La articolul 29 alineatele (3), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul României, iar în lipsă locţiitorul său, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din prezentul Statut. Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorul general bisericesc sunt membri permanenţi ai Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot consultativ.
(7) Secretar al şedinţelor este vicarul patriarhal coordonator de la Cabinetul Patriarhului, iar în lipsa acestuia unul dintre consilierii patriarhali, desemnat de Patriarhul României."

    23. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 30
    Consiliul Naţional Bisericesc exercită, în timpul dintre şedinţele Adunării Naţionale Bisericeşti, atribuţiile acesteia prevăzute de art. 22 alin. (1), (4) şi (5), precum şi următoarele atribuţii:

    (1) susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;

    (2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;

    (3) stabileşte mijloace de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;

    (4) întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti;

    (5) întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (6) întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (7) aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei şi atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă;

    (8) aprobă modul de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;

    (9) stabileşte normele (instrucţiunile) de administrare a bunurilor bisericeşti centrale, în materiile care nu sunt stabilite printr-o altă normă statutară sau regulamentară;

    (10) decide, după aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent, în privinţa înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Patriarhiei Române, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

    (11) exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod şi ale Adunării Naţionale Bisericeşti."

    24. La articolul 31 alineatul (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se compune din Patriarhul României, ca preşedinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorul general bisericesc, ca membri, şi ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenţi. În funcţie de agenda şedinţei, pot participa şi conducătorii eparhiilor, reprezentanţelor, comunităţilor şi altor unităţi bisericeşti din interiorul şi din afara graniţelor ţării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.
(3) Din încredinţarea Patriarhului României, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc poate fi prezidată de unul din episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat. În această situaţie, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarhul României."

    25. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 32
    Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, prezidată de Patriarhul României, exercită atribuţiile Consiliului Naţional Bisericesc, în perioada dintre şedinţele sale, precum şi următoarele competenţe:

    (1) susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;

    (2) adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;

    (3) stabileşte mijloace de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;

    (4) întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti;

    (5) întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (6) întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (7) aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei şi atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă;

    (8) hotărăşte cu privire la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;

    (9) verifică şi aprobă inventarul bunurilor bisericeşti ce aparţin Patriarhiei Române, precum şi inventarele instituţiilor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, întocmite de sectorul de resort;

    (10) se îngrijeşte de păstrarea, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor Patriarhiei Române;

    (11) acordă subvenţii, ajutoare şi burse instituţiilor bisericeşti sărace şi şcolilor pentru pregătirea personalului bisericesc;

    (12) examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, culturală, socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară etc. din cadrul instituţiilor centrale bisericeşti ce urmează a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative şi executive şi face propuneri statutare;

    (13) examinează şi definitivează dările de seamă anuale asupra activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;

    (14) prezintă spre definitivare contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al instituţiilor centrale bisericeşti;

    (15) prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al instituţiilor centrale bisericeşti;

    (16) întocmeşte planurile anuale ale activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;

    (17) analizează şi face propuneri Consiliului Naţional Bisericesc privind modul de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale instituţiilor centrale bisericeşti şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;

    (18) administrează Fondul central misionar, în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod, şi prezintă anual acestuia contul de execuţie bugetară;

    (19) administrează fondurile special instituite la nivelul Administraţiei Patriarhale potrivit destinaţiei lor şi în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul Sinod despre situaţia acestora;

    (20) aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;

    (21) aprobă preţurile maximale ale lucrărilor de pictură bisericească, obligatorii şi unitare în toate unităţile de cult din Patriarhia Română;

    (22) aprobă, cu avizul Centrului eparhial, devizele suplimentare de pictură în cazuri excepţionale, temeinic motivate şi în procent de maxim 20% din valoarea devizului iniţial;

    (23) aprobă proiectele de investiţii ale Comisiei de Pictură Bisericească;

    (24) sprijină acţiunile cu caracter juridic şi patrimonial ale Comisiei de Pictură Bisericească;

    (25) evaluează de două ori pe an activitatea Comisiei de Pictură Bisericească;

    (26) face demersuri pe lângă autorităţile publice centrale şi locale şi pe lângă alte instituţii pentru obţinerea de sprijin destinat activităţilor interne şi internaţionale organizate de Patriarhia Română prin instituţiile centrale bisericeşti, precum şi pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unităţilor de cult din interiorul sau din afara graniţelor României;

    (27) decide în privinţa folosinţei bunurilor imobile bisericeşti ale Patriarhiei Române, cu excepţia bunurilor sacre, care sunt inalienabile;

    (28) hotărăşte cu privire la acceptarea donaţiilor, legatelor, sponsorizărilor şi cumpărării de bunuri în favoarea Patriarhiei Române, pentru instituţiile sale centrale, precum şi în legătură cu transmiterea folosinţei bunurilor imobile bisericeşti (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituţi a acestora;

    (29) aprobă înfiinţarea şi organizarea de instituţii cu caracter economic, cu sau fără personalitate juridică, distincte de instituţiile administrative centrale bisericeşti sau de unităţile subordonate lor, pentru susţinerea activităţilor misionar-pastorale şi social-filantropice ale acestora, în condiţiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericeşti şi legislaţiei în vigoare;

    (30) exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente şi prin hotărâri ale Sfântului Sinod, ale Sinodului Permanent şi ale Adunării Naţionale Bisericeşti."

    26. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 33
    (1) Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se întruneşte, de regulă, săptămânal, la convocarea Preşedintelui sau a delegatului său.
    (2) Vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului sau, în absenţa acestuia, unul dintre ceilalţi consilieri patriarhali, desemnat de Preşedinte, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc."

    27. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 34
    Hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sunt duse la îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod şi de sectoarele celorlalte instituţii centrale bisericeşti."

    28. Titlul Secţiunii a III-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Organismele centrale administrative"

    29. La articolul 35 alineatul (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) În exercitarea atribuţiilor sale executive de Preşedinte al organismelor centrale bisericeşti deliberative şi executive şi Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României este ajutat de:
    a. Cancelaria Sfântului Sinod,
    b. Administraţia Patriarhală.
(2) Din încredinţarea Patriarhului României, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administraţiei Patriarhale şi celelalte instituţii centrale bisericeşti sunt coordonate de episcopii-vicari patriarhali sau de către un delegat al Patriarhului.
(4) Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atribuţiile delegate lor, prin decizie, de către Patriarhul României şi desfăşoară activităţi liturgice în Capitală şi în Arhiepiscopia Bucureştilor, ca delegaţi ai Patriarhului României, de reprezentare în faţa autorităţilor centrale şi locale, precum şi în relaţiile cu organizaţii din ţară şi din străinătate."

    30. La articolul 36 alineatele (1), (3), (4) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării Naţionale Bisericeşti, al Patriarhului României, al Consiliului Naţional Bisericesc şi al Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.
(3) Vicarul administrativ patriarhal şi consilierul patriarhal din Cancelaria Sfântului Sinod, sub conducerea episcopului-vicar patriarhal, pregătesc lucrările pentru convocarea organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti şi cele care se supun examinării acestora.
(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaborează, păstrează şi pregăteşte pentru publicarea în revista "Biserica Ortodoxă Română", procesele-verbale ale şedinţelor de lucru ale organismelor centrale bisericeşti, comunică tuturor centrelor eparhiale hotărârile acestora şi ţine evidenţa modului de aducere a lor la îndeplinire, cu excepţia celor care sunt date în competenţa sectoarelor Administraţiei Patriarhale prevăzute de art. 38 din prezentul Statut sau altor instituţii centrale bisericeşti.
(9) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, ca organism central administrativ, Cancelaria Sfântului Sinod are următoarele servicii: Oficiul de reprezentare şi comunicare, Oficiul canonico-juridic, Corpul de inspecţie bisericească, Secretariat, Registratură şi Arhivele Patriarhiei Române, Serviciul Personal (Resurse umane), Serviciul IT, Biblioteca Sfântului Sinod, Responsabil pentru protecţia datelor cu caracter personal şi altele, a căror activitate este organizată de vicarul administrativ patriarhal."

    31. După art. 36 se adaugă un nou articol, articolul 36^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 36^1
    (1) Corpul de inspecţie bisericească are atribuţii generale de inspecţie bisericească în domeniile liturgic, duhovnicesc şi administrativ-gospodăresc.
    (2) Corpul de inspecţie bisericească este coordonat de un inspector general bisericesc, care are şi atribuţia de referent la Consistoriul Superior Bisericesc;
    (3) Membrii Corpului de inspecţie bisericească îşi desfăşoară activitatea din dispoziţia Patriarhului României, potrivit atribuţiilor prevăzute de Statut, de regulamentele bisericeşti şi de legislaţia în vigoare."

    32. La articolul 37 alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Administraţia Patriarhală, ca organism central administrativ, are în atribuţiile sale studierea şi întocmirea referatelor privitoare la problemele bisericeşti de competenţa organismelor centrale deliberative şi executive, prin următoarele sectoare administrative de specialitate:
    a. Sectorul teologic-educaţional,
    b. Sectorul social-filantropic,
    c. Sectorul cultură şi patrimoniu religios (inclusiv Comisia de pictură bisericească, Comisia de arhitectură bisericească şi Centrul de pregătire pentru patrimoniu),
    d. Sectorul comunicaţii şi relaţii publice (Centrul de presă BASILICA),
    e. Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti,
    f. Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe,
    g. Sectorul pelerinaje,
    h. Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale,
    i. Sectorul economic-financiar (cu următoarele servicii: Contabilitate, Bunuri, Prognoză financiară),
    j. Control financiar şi audit intern.
(3) Prin Decizie patriarhală, episcopii-vicari patriarhali sau delegaţi ai Patriarhului României coordonează sectoarele Administraţiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort şi pe inspectorii de specialitate."

    33. La articolul 37 după alineatul 4, se adaugă un nou alineat, alineatul 5, cu următorul cuprins:
    "(5) La Administraţia Patriarhală se pot numi, prin Decizie patriarhală, unul sau mai mulţi vicari patriarhali, din rândurile clerului monahal şi de mir, având atribuţii de reprezentare şi de organizare a unor activităţi ale Patriarhiei Române, ca delegaţi ai Patriarhului României. Numărul posturilor şi responsabilităţile funcţiei de vicar patriarhal se stabilesc, prin decizie, de către Patriarhul României."

    34. Articolul 38 se abrogă.
    35. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 39
    (1) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorii patriarhali se numesc în condiţiile art. 26 alin. 25 din prezentul Statut, dintre preoţii doctori, absolvenţi de masterat, licenţiaţi în teologie sau în alte specializări, cu activităţi şi aptitudini deosebite, fără impedimente canonice sau condamnări penale. Clericii din instituţiile centrale bisericeşti pot fi numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Patriarhul României.
    (2) Vicarului administrativ patriarhal, vicarilor patriarhali, consilierilor patriarhali şi inspectorilor patriarhali li se fixează, prin decizie a Patriarhului României, sfera de activitate şi atribuţiile în cadrul Sectoarelor pe care le coordonează, ca membri ai Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sau ca invitaţi.
    (3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali şi consilierii patriarhali participă la şedinţele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti, cu vot consultativ, iar la şedinţele Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot deliberativ.
    (4) În cadrul instituţiilor centrale bisericeşti este încadrat, pe funcţii de execuţie, personal de specialitate clerical, monahal şi neclerical. Acesta este numit, transferat şi promovat de Patriarhul României într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.
    (5) Toate categoriile de personal clerical, monahal şi neclerical menţionate la alin. (1) şi (4) se sancţionează şi se revocă de către Patriarhul României într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare, conform prevederilor statutare şi regulamentare."

    36. La articolul 40, după alineatul (1), se adaugă un nou alineat, alineatul (1)^1, cu următorul cuprins:
    "(1)^1 Cu binecuvântarea Chiriarhului şi cu aprobarea Permanenţei Consiliului eparhial, se pot înfiinţa şi organiza asociaţii, fundaţii şi instituţii cu caracter economic, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, social-medicale, cultural-educaţionale şi misionare ale Bisericii."

    37. La articolul 41 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Patriarhia Română, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mănăstirea şi parohia sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul Statut."

    38. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 42
    Înfiinţarea şi desfiinţarea unităţilor componente ale Bisericii Ortodoxe Române se comunică, pentru evidenţă, instituţiei administraţiei publice centrale de resort."

    39. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 44
    Înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a parohiilor se aprobă de către Permanenţa Consiliului eparhial, ţinând seamă de cerinţele misionare şi pastorale din teritoriu."

    40. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 50
    În cadrul întreitei slujiri preoţeşti: învăţătorească, sfinţitoare şi pastoral- misionară, parohul exercită următoarele atribuţii:

    (1) săvârşeşte Sfânta Liturghie şi Laudele bisericeşti în duminici, sărbători şi în alte zile ale săptămânii, cu rostirea cuvântului de învăţătură; săvârşeşte Sfinte Taine şi ierurgii; catehizează copii, tineri şi adulţi conform îndrumărilor Centrului eparhial şi asigură accesul zilnic în lăcaşul de cult, conform programului afişat la intrarea în biserică;

    (2) preotul paroh sau unul dintre ceilalţi preoţi, dacă sunt mai mulţi, cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, în fiecare an şcolar, va solicita aprobarea inspectoratului şcolar judeţean pentru predarea orelor de religie la şcoala din parohie, dacă acestea nu sunt repartizate unui cadru didactic titular sau suplinitor;

    (3) aduce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericeşti şi ale organismelor bisericeşti centrale şi eparhiale în ceea ce priveşte parohia;

    (4) aduce la îndeplinire hotărârile organismelor eparhiale şi dispoziţiile autorităţii superioare bisericeşti (protopop, episcop sau arhiepiscop), precum şi cele ale Consiliului parohial, referitoare la viaţa parohială;

    (5) întocmeşte şi duce la îndeplinire prevederile programului anual al activităţilor pastoral-misionare, social-filantropice şi administrativ-gospodăreşti ale parohiei, comunicând Centrului eparhial, în scris, şi credincioşilor rezultatele acţiunilor întreprinse în acest sens;

    (6) fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, nu poate reprezenta parohia în justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi. În aceeaşi măsură, clericii din parohii, în virtutea jurământului de ascultare (subordonare) faţă de Chiriarh depus la hirotonie, nu pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal; încălcarea acestei prevederi atrage sancţiuni canonice şi disciplinare;

    (7) convoacă şi prezidează Adunarea parohială, Consiliul parohial şi Comitetul parohial;

    (8) duce la îndeplinire hotărârile Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial;

    (9) ţine registrul cu evidenţa tuturor parohienilor;

    (10) ţine la zi evidenţa botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor din parohie în registrele speciale (mitricale) şi emite certificate de botez şi de cununie;

    (11) administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Adunării parohiale şi ale Consiliului parohial şi controlează modul de administrare a bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din parohie;

    (12) întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva parohiei;

    (13) deţine sigiliul parohiei pe durata oficiului de paroh."

    41. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 53
    (1) Mai multe parohii (10-15) din cadrul unui protopopiat se constituie într-un cerc pastoral-misionar pentru desfăşurarea de activităţi bisericeşti, misionar-pastorale, culturale şi sociale.
    (2) Chiriarhul deleagă pe unul din preoţi drept coordonator al cercului pastoral-misionar."

    42. La articolul 54 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Preşedintele Adunării parohiale este preotul paroh, iar dacă acesta este absent sau suspendat din funcţie, un preot delegat de protopop dintre slujitorii parohiei sau de la o altă parohie învecinată. În cazul în care la Adunarea parohială ia parte protopopul sau un preot delegat de către Centrul eparhial, acesta prezidează şedinţa."

    43. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 55
    Adunarea parohială exercită următoarele atribuţii:

    (1) alege membrii Consiliului parohial şi pe cei ai Comitetului parohial;

    (2) aprobă raportul de activitate al Consiliului parohial;

    (3) aprobă raportul de activitate al Comitetului parohial;

    (4) avizează bugetul anual al parohiei spre a fi aprobat de către Permanenţa Consiliului eparhial;

    (5) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri ale parohiei, precum şi la conservarea şi restaurarea patrimoniului mobil, şi solicită aprobarea scrisă Permanenţei Consiliului eparhial, care verifică, prin specialiştii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea şi calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;

    (6) hotărăşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau social-filantropic şi stabileşte normele pentru completarea resurselor financiare necesare parohiei;

    (7) la propunerea Consiliului parohial fixează cuantumul contribuţiilor benevole de cult, potrivit nevoilor parohiei, informând despre aceasta Centrul eparhial;

    (8) examinează şi completează raportul anual privind desfăşurarea activităţilor din parohie;

    (9) avizează raportul anual privind situaţia economico-financiară a parohiei spre a fi aprobat de către Permanenţa Consiliului eparhial;

    (10) face propuneri spre aprobare de către Consiliul eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale parohiei;

    (11) aprobă măsuri pentru administrarea proprietăţilor mobile şi imobile ale parohiei, supraveghind buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale, social-filantropice şi fundaţionale."

    44. La articolul 56 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Adunarea parohială este convocată de preşedinte, cu cel puţin o săptămână înainte de data fixată pentru întrunire, înştiinţând despre aceasta pe protopop. În caz de neputinţă sau rea voinţă a parohului, constatată de Centrul eparhial, Adunarea parohială este convocată şi prezidată de protopop sau delegatul acestuia, din încredinţarea Chiriarhului."

    45. La articolul 59 alineatul (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Consiliul Parohial este organismul executiv al Adunării parohiale. Adunarea parohială alege din rândul ei pe membrii Consiliului parohial - în număr de 7, 9 sau 12 membri - în funcţie de categoria parohiei, precum şi 2-4 membri supleanţi.
(2) Membrii Consiliului parohial şi supleanţii, persoane majore, sunt aleşi pe termen de 4 ani dintre credincioşii care frecventează biserica, au o viaţă creştină pilduitoare, se bucură de respectul comunităţii şi nu au fost judecaţi şi condamnaţi penal; aceştia activează benevol şi pot fi realeşi.
(3) Membrii aceleiaşi familii: soţul şi soţia, părinţii şi copiii, fraţii, verii primari, ginerii, socrii, naşii şi finii nu pot fi, în acelaşi timp, membri ai Consiliului parohial."

    46. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    Pentru activitate ostilă Bisericii, comportament imoral şi ofensator, membrii Consiliului parohial pot fi revocaţi de Permanenţa Consiliului eparhial, la cererea motivată a parohului, avizată de protopop, sau în urma constatării de către autoritatea superioară bisericească. Membrii revocaţi nu pot fi realeşi timp de 5 ani în Consiliul parohial."

    47. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 61
    În afara atribuţiilor prevăzute de art. 55 alin. (1), (2), (3), (4), (5), (9) şi (10), între şedinţele Adunării parohiale, Consiliul parohial exercită toate atribuţiile acesteia, precum şi următoarele atribuţii:

    (1) desemnează dintre membrii Adunării parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunării eparhiale din circumscripţia respectivă, pe care îl comunică protopopului, pentru aprobare;

    (2) întocmeşte raportul anual privind situaţia economico-financiară a parohiei, iar o copie a acestui raport se va înainta spre informare Centrului eparhial;

    (3) elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care îl prezintă spre aprobare Adunării parohiale;

    (4) desemnează doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial, pe care îi comunică protopopului, pentru aprobare;

    (5) primeşte şi verifică justificarea financiară anuală a gestiunii Comitetului parohial;

    (6) aprobă propunerile preotului paroh privind înzestrarea bisericii cu veşminte, icoane, obiecte şi cărţi de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a instituţiilor parohiale (culturale, sociale, fundaţionale), precum şi alocarea fondurilor corespunzătoare;

    (7) veghează ca aprovizionarea pangarului parohiei cu lumânări, calendare, obiecte şi cărţi de cult, precum şi tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă numai de la Centrul eparhial, pentru susţinerea activităţilor misionare ale eparhiei respective;

    (8) unde sunt mai mulţi slujitori ai altarului, încredinţează, cu proces-verbal, pangarul unui alt slujitor decât parohul, cu asumarea întregii răspunderi materiale şi gestionare de către acesta, iar apoi îi comunică protopopului, pentru aprobare;

    (9) verifică anual şi înaintează în primul trimestru al anului următor Permanenţei Consiliului Eparhial inventarul bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sau folosinţa parohiei;

    (10) întocmeşte proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, şi cheltuieli) şi raportul economic-financiar, pe care le prezintă spre avizare protopopiatului, în vederea înaintării Permanenţei Consiliului eparhial spre aprobare;

    (11) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii, a casei parohiale şi a altor clădiri ale parohiei, precum şi la conservarea şi restaurarea patrimoniului mobil, şi solicită aprobarea scrisă Permanenţei Consiliului Eparhial, care verifică, prin Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea şi calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;

    (12) face propuneri spre aprobare Permanenţei Consiliului eparhial, cu privire la transmiterea folosinţei bunurilor imobile bisericeşti ale parohiei (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituţi a acestora, cu excepţia lăcaşurilor de cult.

    (13) face propuneri, spre aprobare, Consiliului Eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale parohiei;

    (14) propune Adunării parohiale, spre aprobare, cuantumul contribuţiilor de cult, potrivit nevoilor parohiei, cuantum ce va fi confirmat, modificat sau respins de Permanenţa Consiliului Eparhial;

    (15) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucţiuni ale autorităţilor superioare bisericeşti."

    48. La articolul 62 alineatul (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Consiliul Parohial se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea o face preotul paroh, cu prezentarea problemelor ce se află pe ordinea de zi."

    49. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 63
    Consiliul parohial deleagă unul sau doi membri care, în calitate de epitropi, sprijină parohul în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor parohiale. Numele epitropilor se comunică protopopiatului pentru aprobare."

    50. La articolul 64 alineatul (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde canonic-disciplinar şi administrativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru administrarea şi gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti răspunde şi în faţa instanţelor civile şi penale, în baza legislaţiei în vigoare.
(2) Când unele atribuţii gestionare au fost delegate altui preot sau unui diacon slujitor de la parohie, potrivit prevederilor art. 61 alin. (8) din prezentul Statut, acesta răspunde canonic- disciplinar, administrativ-bisericesc, civil şi penal pentru gestionarea bunurilor încredinţate."

    51. Articolul 65 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 65
    Preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are următoarele îndatoriri:

    (1) administrează corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, instituţiilor culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile parohiale pe baza registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar;

    (2) ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de valoare ale parohiei. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgenţă, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei;

    (3) ia măsuri pentru restaurarea, conservarea şi protejarea bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, potrivit legislaţiei bisericeşti şi civile în vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-naţional;

    (4) ţine registrul de venituri şi cheltuieli;

    (5) prezintă anual Consiliului parohial şi Adunării parohiale o informare asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi asupra modului de administrare şi gestionare a patrimoniului bisericesc din anul anterior;

    (6) se îngrijeşte, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropul sau epitropii, de luarea măsurilor pentru întreţinerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti, bunurilor mobile şi imobile parohiale, ale instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale, a patrimoniului cultural-naţional, a casei parohiale, a curţii şi cimitirului parohial, precum şi a altor bunuri bisericeşti parohiale;

    (7) se îngrijeşte să construiască sau să cumpere o casă parohială, acolo unde nu există;

    (8) se îngrijeşte, împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu epitropul sau epitropii, de înscrierea în evidenţele parohiale şi ale autorităţilor centrale şi locale competente a bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, de buna administrare a acestora, precum şi de întocmirea şi buna păstrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, a hotărârilor organismelor bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate a bunurilor parohiei se păstrează la protopopiat şi la Centrul eparhial;

    (9) sprijinit de epitrop, încasează sumele cuvenite parohiei potrivit hotărârilor Adunării parohiale şi face, la timp, plăţile curente.

    (10) semnează documente de administrare curentă, în calitate de reprezentant legal al parohiei, conform atribuţiilor din Decizia chiriarhală de numire şi aprobărilor organismelor superioare bisericeşti;

    (11) întocmeşte şi ţine la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva parohiei;

    (12) cu binecuvântarea scrisă a Chiriarhului, preotul paroh depune toate diligenţele în vederea recuperării bunurilor mobile şi imobile ale parohiei preluate abuziv în decursul timpului, precum şi în vederea înlăturării cauzelor punctuale de abuz asupra patrimoniului bisericesc, cu sprijinul autorităţilor competente, străduindu-se, împreună cu membrii Consiliului parohial, să conserve şi să sporească patrimoniul parohiei;

    (13) împreună cu ceilalţi preoţi slujitori şi cu membrii Consiliului parohial, este responsabil pentru asigurarea fondurilor proprii necesare întreţinerii bunurilor parohiale şi completării drepturilor salariale ale angajaţilor care deservesc parohia;

    (14) administrează patrimoniul parohiei în conformitate cu hotărârile Consiliului parohial şi controlează modul de administrare a cimitirului parohial, a bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din parohie;

    (15) întocmeşte şi ţine la zi registrul inventar al bunurilor parohiei de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva parohiei."

    52. La articolul 66 alineatul (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Comitetul parohial este organismul bisericesc parohial care funcţionează sub preşedinţia de drept a preotului paroh şi este subordonat Consiliului parohial. Membrii Comitetului parohial sunt aleşi de Adunarea parohială dintre membrii ei. Comitetul parohial are un număr dublu de membri faţă de cel al Consiliului parohial.
(3) Comitetul parohial este prezidat de preotul-paroh ajutat de un birou de conducere compus din: coordonator de programe, secretar şi casier.
(4) Comitetul parohial poate avea prevederi şi evidenţă gestionară proprie în cadrul bugetului parohial pentru activităţile desfăşurate utilizând, sub controlul preotului paroh, acelaşi cont bancar, şi face justificarea financiară anuală faţă de Consiliul parohial. Pentru controlul financiar al Comitetului parohial sunt desemnaţi doi cenzori de către Consiliul parohial."

    53. La articolul 67 alineatul (2), lit. c), subpunctul 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "7. organizează acţiuni multiple privind cunoaşterea operelor de artă bisericească, păstrarea şi promovarea tradiţiilor, a folclorului şi a specificului cultural local şi naţional."

    54. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 68
    Parohiile pot colabora cu asociaţii şi fundaţii bisericeşti, constituite cu aprobarea Sfântului Sinod sau cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, sau cu filiale ale acestora."

    55. La articolul 69 alineatul (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Înfiinţarea, desfiinţarea, delimitarea şi schimbarea întinderii teritoriale a protopopiatelor se aprobă de Permanenţa Consiliului eparhial, ţinând seama de cerinţele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor şi filiilor dintr-o zonă geografică, precum şi de posibilităţile economice de funcţionare.
(3) Fiecare protopopiat are o cancelarie administrativă proprie în cadrul căreia funcţionează personal clerical şi neclerical, potrivit competenţelor date prin Statut şi regulamentele bisericeşti."

    56. La articolul 70 alineatul (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Protopopul se numeşte de către Chiriarh pe o perioadă de patru ani, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial, ţinându-se seama de următoarele criterii: media generală de licenţă în teologie - minimum 8,50, cel puţin 5 ani vechime în preoţie, fără impedimente canonice sau condamnări penale, cu o activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară, culturală şi socială, bucurându-se de o bună apreciere în societate.
(4) Protopopul, precum şi celelalte categorii de personal clerical şi neclerical din cancelaria administrativă a protopopiatului, se sancţionează şi se revocă de Chiriarh, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare."

    57. La articolul 70, după alineatul (2), se adaugă un nou alineat, alineatul (2)^1 cu următorul cuprins:
    "(3) Protopopii pot fi numiţi, prin Decizie chiriarhală, pentru un nou mandat de 4 ani, doar dacă în cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluărilor periodice."

    58. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 71
    Protopopul are următoarele atribuţii exercitate prin mandat, în numele Chiriarhului:

    (1) îndrumă, coordonează şi supraveghează activitatea bisericească a parohiilor şi filiilor din protopopiat;

    (2) inspectează, cel puţin o dată pe an, parohiile, filiile şi aşezămintele sociale din protopopiat, constatând calitatea vieţii religioase, morale şi sociale; verifică registrele contabile, arhiva şi biblioteca, starea bisericii şi a obiectelor de patrimoniu cultural mobil, a clădirilor bisericeşti, a cimitirelor, precum şi a altor bunuri bisericeşti;

    (3) înscrie în registrul de inspecţie al parohiei procesul-verbal amănunţit privind constatările făcute. O copie a acestuia se înaintează Centrului eparhial, cu raport şi propuneri, iar al treilea exemplar rămâne la protopopiat;

    (4) supraveghează şi îndrumă activitatea catehetică, misionar-pastorală, culturală şi social-filantropică a clerului din protopopiat, astfel încât aceasta să se desfăşoare în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti, cu hotărârile Sfântului Sinod şi ale organismelor eparhiale;

    (5) întocmeşte şi prezintă anual Permanenţei Consiliului eparhial situaţia privind bunurile mobile şi imobile proprietăţi ale parohiilor şi filiilor din protopopiat;

    (6) întocmeşte şi prezintă anual Permanenţei Consiliului Eparhial situaţia privind bunurile mobile şi imobile ale protoieriei;

    (7) urmăreşte ca ordinele şi dispoziţiile autorităţilor superioare bisericeşti să fie transmise la timp unităţilor şi personalului bisericesc din protopopiat şi să fie aduse la îndeplinire;

    (8) face propuneri Chiriarhului cu privire la suplinirea posturilor vacante de preoţi, diaconi şi cântăreţi bisericeşti;

    (9) aprobă preoţilor şi diaconilor din protopopiat până la 8 zile pe an din concediul legal de odihnă, asigurând suplinirea parohiei cu un alt preot şi informând despre aceasta Centrul eparhial;

    (10) aprobă concediul de odihnă personalului neclerical de la parohii şi protopopiat, iar pentru personalul clerical înaintează Centrului eparhial, spre aprobare, planificarea concediului anual de odihnă;

    (11) întocmeşte un raport anual general privind întreaga viaţă bisericească din protopopiat, pe care îl înaintează Chiriarhului şi îl face cunoscut preoţilor din protopopiat la prima conferinţă administrativă din fiecare an;

    (12) avizează asupra tuturor lucrărilor organismelor parohiale care urmează a fi supuse aprobării Centrului eparhial;

    (13) avizează bugetele anuale ale parohiilor;

    (14) avizează decizia de inventariere a bunurilor parohiale şi aprobă propunerile preotului paroh privind componenţa comisiei de inventariere a bunurilor parohiale;

    (15) susţine acuzarea în cauzele aflate pe rolul Consistoriului disciplinar protopopesc;

    (16) coordonează, supraveghează şi răspunde de activitatea cancelariei administrative a protopopiatului, în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare, cu dispoziţiile date de conducerea eparhială şi cu normele legislaţiei civile în vigoare;

    (17) întocmeşte trimestrial un raport pastoral-misionar şi financiar privind activitatea protopopiatului, pe care îl înaintează pentru aprobare către Permanenţa Consiliului eparhial;

    (18) întocmeşte bugetul anual al protopopiatului şi îl prezintă spre aprobare Permanenţei Consiliului eparhial pe care, apoi, îl va face cunoscut preoţilor din protopopiat într-o şedinţă administrativă a acestuia;

    (19) propune Chiriarhului acordarea de ranguri şi distincţii de vrednicie clericilor şi credincioşilor merituoşi;

    (20) face propuneri Centrului eparhial privind notarea anuală a preoţilor, în vederea definitivării de către Permanenţa Consiliului eparhial;

    (21) analizează anual, împreună cu preotul paroh (şi cu ceilalţi preoţi din parohie), configuraţia confesională a teritoriului parohial, informând despre aceasta Centrul eparhial;

    (22) semnează documentele, în calitate de reprezentant legal al protoieriei, conform atribuţiilor din Decizia chiriarhală de numire şi aprobărilor organismelor superioare bisericeşti;

    (23) administrează corect bunurile mobile şi imobile ale protoieriei, instituţiilor culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile protoieriei, pe baza registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar;

    (24) ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de valoare ale protoieriei. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgenţă, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei;

    (25) ia măsuri pentru restaurarea, conservarea şi protejarea bunurilor mobile şi imobile ale protoieriei, potrivit legislaţiei bisericeşti şi civile în vigoare, referitoare la patrimoniul cultural-naţional;

    (26) întocmeşte şi ţine la zi inventarul bunurilor protoieriei de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva protoieriei;

    (27) îndeplineşte şi alte atribuţii date de organismele eparhiale sau de Chiriarh pentru bunul mers al vieţii bisericeşti."

    59. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 72
    (1) Protopopul este, pe teritoriul protopopiatului său, reprezentantul oficial al Centrului eparhial faţă de autorităţile publice locale şi faţă de terţi şi îndeplineşte sarcinile ce-i sunt atribuite prin prezentul Statut, prin regulamentele bisericeşti şi prin alte dispoziţii în vigoare. În această calitate, lucrează cu încuviinţarea Chiriarhului, pe care îl informează, în prealabil, cu privire la problemele respective.
    (2) Cu aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, reprezintă protopopiatul şi, când este cazul, unităţile bisericeşti din protopopiat, în justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi."

    60. La articolul 73 alineatul (1), (2), (3), (4), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Vicariatul este o unitate bisericească administrativă cu regim misionar-pastoral, aflată sub autoritatea directă a Patriarhiei Române, care cuprinde mai multe protopopiate, parohii şi mănăstiri.
(2) Organizarea şi funcţionarea vicariatului se fac pe baza unui regulament propriu aprobat de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României, şi care se comunică instituţiei administraţiei publice centrale de resort.
(3) Conducătorul vicariatului şi protopopii din cuprinsul acestuia sunt numiţi de Patriarhul României dintre preoţii din vicariat, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru personalul clerical de conducere de la eparhii.
(4) Numirea, transferarea şi sancţionarea personalului clerical şi neclerical de la unităţile bisericeşti din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarhul României, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu Chiriarhul locului.
(5) Pentru buna desfăşurare a activităţii sacramentale, învăţătoreşti, de conducere, pastoral- misionare şi social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul României poate apela frăţeşte la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcţionează unităţile bisericeşti din vicariat.
(7) Unităţile bisericeşti din cuprinsul vicariatului primesc Antimisul sfinţit, Sfântul şi Marele Mir, precum şi pastoralele chiriarhale de la Patriarhul României."

    61. La articolul 74 alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Mănăstirea depinde direct de Chiriarhul locului, care este conducătorul ei canonic, în condiţiile art. 78 alin. (1) din prezentul Statut."

    62. La articolul 75 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) În mănăstirea, schitul sau metocul date în folosinţă prin sfinţire, niciunul dintre ctitori, donatori şi binefăcători nu are vreun drept de proprietate, folosinţă sau amestec în conducerea, administrarea şi viaţa spirituală a acestora."

    63. Articolul 75 se abrogă.
    64. La articolul 78, după alineatul (5), se adaugă două alineate noi, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:
    "(6) Monahii care doresc să plece din diferite eparhii ortodoxe române din ţară şi din afara graniţelor ţării pentru a se stabili în Muntele Athos sau în mănăstiri aparţinând altei Biserici Ortodoxe trebuie să obţină, în prealabil, aprobarea scrisă a Chiriarhului ortodox român de care depind canonic, precum şi acordul Patriarhului României, la solicitarea ierarhului aparţinând unei alte Biserici Ortodoxe surori.
(7) Monahii, în virtutea votului monahal al ascultării, nu pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti fără aprobarea prealabilă scrisă a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes personal; încălcarea acestei prevederi atrage sancţiuni canonice şi disciplinare."

    65. La articolul 79 alineatul (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Chiriarhul este conducătorul canonic al mănăstirilor, schiturilor şi metocurilor din eparhia sa, cu excepţia prevăzută de art. 26 alin. (78) din prezentul Statut. Prin delegaţie din partea Chiriarhului, conducerea mănăstirii este asigurată de stareţ(ă), a schitului de egumen(ă), iar a metocului de persoana anume desemnată ca administrator.
(4) Cu aprobarea scrisă a Chiriarhului, stareţul(a) reprezintă mănăstirea în justiţie, în faţa autorităţilor locale şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi, în condiţiile art. 50 alin. (6) din prezentul Statut."

    66. La articolul 79, după alineatul (4), se adaugă un nou alineat, alineatul (5), următorul cuprins:
    "(5) Administrarea bunurilor mănăstireşti se face de stareţ sau de stareţă, cu ajutorul Consiliului economic şi al Soborului mănăstiresc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Statut, ale regulamentelor, hotărârilor sau instrucţiunilor date de autorităţile superioare bisericeşti."

    67. După art. 79 se adaugă un nou articol, articolul 79^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 79^1
    (1) Conducerea mănăstirii (schitului) are următoarele îndatoriri:
    a) să rânduiască programul în aşa fel încât mănăstirea (schitul) să devină un loc de aleasă viaţă duhovnicească, de practicare a virtuţilor creştineşti, de evlavioasă participare la slujbele religioase, de zidire sufletească, atât pentru vieţuitori, cât şi pentru închinători;
    b) să promoveze îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului, atât pentru folosul vieţuitorilor, cât şi al credincioşilor, dovedind prin fapte bune dragoste faţă de comunitatea monahală, de Biserică şi de popor;
    c) să vegheze ca toţi vieţuitorii din mănăstiri şi schituri, evlavioşi şi înclinaţi spre studiu, să fie îndatoraţi, cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, să urmeze studii la instituţiile de învăţământ teologic din eparhie sau din eparhiile învecinate, dacă nu există şcoli teologice în eparhia respectivă;
    d) să coopereze cu Centrul eparhial în organizarea şi susţinerea activităţilor social- filantropice, culturale şi misionare ale acestuia, potrivit mijloacelor materiale pe care le are mănăstirea sau schitul;
    e) să aprovizioneze mănăstirea (schitul) cu lumânări şi colportaj de la Centrul eparhial;
    f) să asigure călugărilor sau călugăriţelor condiţii adecvate vieţii chinoviale (de obşte).
    (2) Stareţul sau stareţa, ca administrator al bunurilor mănăstireşti, are următoarele atribuţii:
    a) semnează documente, în calitate de reprezentant legal al mănăstirii, conform atribuţiilor din Decizia chiriarhală de numire şi aprobărilor organismelor superioare bisericeşti;
    b) încredinţează membrilor Consiliului Economic, pe bază de inventare speciale, parte din bunurile mobile şi imobile înscrise în inventarul general al mănăstirii, astfel: economului - obiectele din gospodăria mănăstirii; casierului - casa de bani cu toate cele ce ţin de ea; eclesiarhului - biserica cu tot ce are şi ţine de dumnezeieştile slujbe; arhondarului - arhondaricul cu toate cele ce ţin de primirea oaspeţilor; trapezarului - inventarul ce ţine de trapeză, iar egumenului - atribuţii de ordin gospodăresc şi disciplinar;
    c) gestionează corect averea mănăstirii (mobilă şi imobilă), atât direct cât şi prin delegaţii săi, purtând grijă deosebită pentru toate bunurile şi mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-naţional;
    d) ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a bunurilor şi a documentelor de valoare ale mănăstirii. În caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informează, de urgenţă, Centrul eparhial, care ia măsurile adecvate pentru rezolvarea problemei;
    e) ia măsuri pentru restaurarea, conservarea şi protejarea bunurilor mobile şi imobile ale mănăstirii, potrivit legislaţiei civile în vigoare şi reglementărilor bisericeşti, referitoare la patrimoniul cultural-naţional;
    f) se îngrijeşte, împreună cu ceilalţi monahi, de luarea măsurilor pentru întreţinerea, repararea şi restaurarea edificiilor bisericeşti mănăstireşti, ale instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale, a stăreţiei, a chiliilor, a curţii şi cimitirului mănăstiresc, precum şi a altor bunuri bisericeşti mănăstireşti;
    g) se îngrijeşte de înscrierea bunurilor mobile şi imobile ale mănăstirii în evidenţele mănăstireşti şi ale autorităţilor centrale şi locale competente, de buna administrare a acestora, precum şi de întocmirea şi buna păstrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericeşti, a hotărârilor organismelor bisericeşti centrale şi eparhiale. Câte o copie legalizată a actelor de proprietate a bunurilor mănăstirii se păstrează la protopopiat şi la Centrul eparhial;
    h) administrează patrimoniul mănăstirii în conformitate cu hotărârile Consiliului Economic şi ale Soborului mănăstiresc şi controlează modul de administrare a cimitirului mănăstirii, a bunurilor instituţiilor culturale, social-filantropice şi fundaţionale bisericeşti din mănăstire;
    i) întocmeşte şi ţine la zi registrul inventar al bunurilor mănăstireşti de orice natură, biblioteca, precum şi arhiva mănăstirii;
    j) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucţiuni ale autorităţilor superioare bisericeşti.
    (3) Consiliul Economic al mănăstirii are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, şi cheltuieli) şi raportul economic-financiar ale mănăstirii, pe care le supune spre avizare Soborului mănăstiresc, în vederea înaintării Permanenţei Consiliului Eparhial spre aprobare;
    b) prezintă anual Soborului mănăstiresc şi Permanenţei Consiliului eparhial o informare asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale, sociale şi fundaţionale, asupra modului de administrare şi gestionare a patrimoniului bisericesc, precum şi inventarul bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sau folosinţa mănăstirii;
    c) hotărăşte executarea micilor reparaţii necesare mănăstirii;
    d) aprobă propunerile stareţului sau ale eclesiarhului privind înzestrarea bisericii cu veşminte, icoane, obiecte şi cărţi de cult, cele necesare pentru serviciul religios şi a instituţiilor mănăstireşti (culturale, sociale, fundaţionale), precum şi alocarea fondurilor corespunzătoare;
    e) veghează ca aprovizionarea pangarului mănăstirii cu lumânări, calendare, obiecte şi cărţi de cult, precum şi tipărituri de zidire duhovnicească, să se facă numai de la Centrul eparhial, pentru susţinerea activităţilor misionare ale eparhiei respective;
    f) ţine registrul de venituri şi cheltuieli, prin intermediul casierului;
    g) aprobă actele de plată încheiate de casier şi aduce la îndeplinire hotărârile Soborului mănăstiresc şi ale organismelor superioare bisericeşti;
    h) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucţiuni ale autorităţilor superioare bisericeşti.
    (4) Soborul mănăstiresc are următoarele atribuţii:
    a) avizează proiectul de buget şi raportul economic-financiar întocmite de Consiliul economic, pe care le înaintează Permanenţei Consiliului Eparhial spre aprobare;
    b) ia hotărâri cu privire la zidirea, repararea, restaurarea şi întreţinerea bisericii, a stăreţiei, a chiliilor şi a altor clădiri ale mănăstirii, precum şi la conservarea şi restaurarea patrimoniului mobil, şi solicită aprobarea scrisă Permanenţei Consiliului Eparhial, care verifică, prin specialiştii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea şi calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;
    c) face propuneri, spre aprobare, Permanenţei Consiliului Eparhial, cu privire la dobândirea bunurilor imobile bisericeşti mănăstireşti, transmiterea folosinţei acestora (închiriere, comodat, arendare etc.), grevarea cu sarcini, afectarea de servituţi, cu excepţia lăcaşurilor de cult;
    d) face propuneri, spre aprobare, Consiliului Eparhial, cu privire la înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale mănăstirii;
    e) verifică şi înaintează anual Permanenţei Consiliului Eparhial inventarul bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sau folosinţa mănăstirii;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt atribuite prin prezentul Statut, regulamente, hotărâri sau instrucţiuni ale autorităţilor superioare bisericeşti.
    (5) Controlul administrării bunurilor mănăstireşti, al casei şi al gestiunii se face de către exarh, de sectoarele de resort ale Centrului eparhial sau de către delegatul Chiriarhului."

    68. La articolul 80 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Rangurile de arhidiacon, singhel, protosinghel şi stareţă stavroforă se acordă de către Chiriarh, iar rangul de arhimandrit se conferă de Chiriarh, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod."

    69. La articolul 85, după alineatul (1), se adaugă două alineate noi, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:
    "(2) Bunurile eparhiilor (episcopii şi arhiepiscopii) se administrează de Consiliul Eparhial şi de Permanenţa Consiliului Eparhial, prin Sectoarele Bunuri Bisericeşti, Monumente şi Construcţii Bisericeşti şi Economic-financiar ale Administraţiei eparhiale, sub îndrumarea şi controlul Chiriarhului.
(3) Bunurile reşedinţei episcopale şi arhiepiscopale vor fi administrate de un referent sau inspector, ajutat de un econom, care vor îndeplini atribuţiile prevăzute în fişa postului. Ei se numesc de către Chiriarh, ca şi celălalt personal al reşedinţei eparhiale."

    70. La articolul 86 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Chiriarhul îşi exercită dreptul de a conduce eparhia din momentul întronizării şi al primirii gramatei din partea mitropolitului său canonic, respectiv, din partea Patriarhului României pentru mitropolit şi pentru chiriarhii din afara graniţelor ţării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române."

    71. La articolul 87 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Pe durata vacanţei, locţiitorul de arhiepiscop sau de episcop îndeplineşte toate prerogativele titularului de scaun, cu excepţia modificării structurilor (instituţiilor şi posturilor) eparhiale şi înstrăinării sau schimbării destinaţiei bunurilor bisericeşti."

    72. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 88
    Chiriarhul (arhiepiscopul sau episcopul) exercită următoarele atribuţii:

    (1) exercită slujirea de învăţător, slujitor al Sfintelor Taine şi păstor al eparhiei sale;

    (2) conduce eparhia în conformitate cu prevederile Sfintelor Canoane, ale Statutului şi regulamentelor bisericeşti, precum şi cu hotărârile Sfântului Sinod;

    (3) păstrează unitatea statutară, regulamentară şi administrativă bisericească şi se îngrijeşte de aducerea la îndeplinire în cuprinsul eparhiei a hotărârilor organismelor deliberative şi executive centrale şi eparhiale;

    (4) veghează la bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie, al organismelor şi instituţiilor ei;

    (5) convoacă şi prezidează organismele deliberative şi executive ale eparhiei, precum şi conferinţe şi întruniri ale preoţilor şi sinaxe ale personalului monahal;

    (6) reprezintă eparhia în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, în justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi;

    (7) reprezintă eparhia în relaţiile cu cultele religioase recunoscute de pe teritoriul eparhiei, în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod;

    (8) efectuează vizite canonice şi pastorale în eparhie cu scopul de a intensifica viaţa duhovnicească a clerului şi credincioşilor, precum şi dinamica activităţii liturgice, social-misionare şi administrativ-gospodăreşti a eparhiei;

    (9) prezintă Sfântului Sinod darea de seamă anuală cu privire la activitatea pastoral- misionară şi social-filantropică din eparhie;

    (10) dăruieşte tuturor lăcaşurilor de cult din eparhie Antimisul sfinţit, precum şi Sfântul şi Marele Mir primit de la Patriarhia Română;

    (11) după o consultare prealabilă, de principiu, cu Preşedintele Sfântului Sinod şi cu mitropolitul locului (conform canonului 34 apostolic) privind oportunitatea pastoral- misionară şi administrativă a alegerii unui episcop-vicar, respectiv, arhiereu-vicar şi, în consultare, prin vot secret, cu Sinodul mitropolitan, propune Sfântului Sinod doi candidaţi de episcop-vicar la arhiepiscopie şi doi candidaţi de arhiereu-vicar la episcopie. Chiriarhii care au împlinit vârsta de 75 de ani şi care nu au episcop-vicar sau arhiereu-vicar vor propune, statutar, doi candidaţi eligibili pentru această demnitate bisericească;

    (12) adresează scrisori pastorale clerului şi credincioşilor din eparhie;

    (13) hirotoneşte clerici şi se îngrijeşte de ocuparea la timp a parohiilor vacante, cu respectarea prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (14) numeşte, transferă, promovează, sancţionează şi revocă personalul clerical, monahal şi neclerical prevăzut de art. 69 alin. (4), art. 70 alin. (2) şi (3), art. 105 alin. (1) şi art. 109 alin. (1) şi (3) din prezentul Statut, în şedinţe ale Permanenţei Consiliului eparhial;

    (15) emite decizia de încetare a activităţii pentru personalul clerical şi neclerical, la limita de vârstă, în vederea pensionării;

    (16) aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea de posturi la Centrul eparhial şi la unităţile subordonate acestuia, în şedinţe ale Permanenţei Consiliului eparhial;

    (17) conferă distincţii clericilor şi mirenilor, precum şi ranguri bisericeşti preoţilor, diaconilor şi personalului monahal din eparhie, cu respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (18) avizează, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, proiectele lucrărilor de pictură/restaurare bisericească şi le trimite spre aprobare Comisiei de Pictură Bisericească, cu avizul consultativ al unui specialist în domeniu;

    (19) acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru numirea personalului didactic de predare a religiei din unităţile de învăţământ public şi particular, pentru încadrarea personalului didactic şi a personalului de conducere din şcolile confesionale şi de la instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar teologic din eparhia sa;

    (20) eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieşirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisă a unui ierarh ortodox român din ţară, care îl primeşte în eparhia lui;

    (21) cu acordul Patriarhului României, eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieşirea acestuia din eparhia sa, la solicitarea scrisă a unui ierarh ortodox român din afara graniţelor ţării, care îl primeşte în eparhia lui;

    (22) cu acordul Patriarhului României, eliberează Cartea canonică unui cleric (de mir sau din cinul monahal) pentru ieşirea acestuia din Patriarhia Română, la solicitarea scrisă a unui ierarh aparţinând unei alte Biserici Ortodoxe autocefale;

    (23) acordă dispense bisericeşti de căsătorie şi recăsătorire pentru credincioşii mireni, în limita prevederilor canonice;

    (24) acordă concediul de odihnă personalului clerical şi neclerical din administraţia eparhială, protopopilor, personalului clerical de la parohii, precum şi personalului monahal, pentru îngrijirea sănătăţii;

    (25) emite decizia de numire a membrilor Consistoriului eparhial aleşi de Adunarea eparhială, decizia de numire a membrilor Consistoriului eparhial monahal pe care i-a desemnat, a membrilor Consistoriilor protopopeşti propuşi de protopop, precum şi decizia de numire a apărătorilor bisericeşti, admişi în urma examenului pentru apărători;

    (26) aprobă sau respinge motivat hotărârile pronunţate de Consistoriul eparhial, Consistoriul eparhial monahal şi Consistoriile protopopeşti;

    (27) asigură disciplina clerului şi a celorlalte categorii de personal în eparhia sa, direct sau prin organismele eparhiale competente;

    (28) primeşte plângerile aduse împotriva personalului clerical şi neclerical din administraţia eparhială, de la protopopiate şi parohii, precum şi împotriva personalului monahal şi dispune măsuri corespunzătoare potrivit prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (29) în cazuri de vinovăţie gravă poate opri de la săvârşirea celor sfinte personalul clerical din eparhia sa şi dispune, fără întârziere, cercetarea cazului;

    (30) poate aplica preotului sau monahului pedeapsa transferului disciplinar, prin decizie chiriarhală, când se constată că acesta influenţează în rău viaţa parohială sau mănăstirească;

    (31) aprobă, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti cu caracter eparhial;

    (32) acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor cu caracter local, altele decât cele care au fondator unic sau membri asociaţi unităţi de cult, precum şi pentru filialele asociaţiilor şi fundaţiilor cu caracter naţional, care au binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Sfântului Sinod;

    (33) îndrumă şi controlează direct şi prin sectoarele de resort sau prin delegaţi, modul în care se face administrarea bunurilor eparhiale şi ale unităţilor componente ale eparhiei;

    (34) primeşte rapoartele sectoarelor administraţiei Centrului eparhial şi aprobă sau respinge într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial rapoartele motivate ale acestora, privind bunurile eparhiale sau ale unităţilor din subordine;

    (35) se îngrijeşte ca unităţile de cult şi personalul din eparhie să primească sprijinul financiar alocat de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din fondurile proprii ale eparhiei şi verifică modul de utilizare a acestuia, potrivit destinaţiei aprobate.

    (36) exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut şi de regulamentele bisericeşti, în baza cărora emite decizii şi dispoziţii chiriarhale, acordă ranguri bisericeşti şi distincţii;

    (37) îndeplineşte şi alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, Statut şi regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod."

    73. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 89
    (1) Asociaţiile şi fundaţiile menţionate la art. 88 alin. 32 şi 33 au obligaţia de a prezenta Centrului eparhial, de două ori pe an (primăvara şi toamna), rapoarte privind activitatea desfăşurată şi, o dată pe an, raportul privind situaţia financiară.
    (2) Centrul eparhial, prin Corpul de control financiar şi audit, poate verifica inopinat situaţia financiară şi patrimonială a respectivelor asociaţii sau fundaţii, împreună sau separat de cenzor sau comisia de cenzori. În cazul în care constată deficienţe şi lipsuri, Centrul eparhial adoptă măsuri pentru remedierea acestora."

    74. La articolul 91 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Adunarea eparhială se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni, cu o viaţă morală şi religioasă demnă de un creştin, care au candidat cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) ierarhului locului. Pentru activitate potrivnică Bisericii, mandatele acestora se revocă de Adunarea eparhială, la propunerea Chiriarhului."

    75. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 92
    Atribuţiile Adunării eparhiale sunt următoarele:

    (1) susţine interesele şi drepturile Bisericii şi ale eparhiei, conform prevederilor canonice, statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (2) veghează la respectarea, în cuprinsul eparhiei, a măsurilor cu caracter unitar prevăzute de Statut, de regulamentele bisericeşti şi de hotărârile organismelor bisericeşti centrale privitoare la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale unităţilor de cult din întreaga eparhie, precum şi a altor bunuri patrimoniale, culturale şi epitropeşti ale acestora;

    (3) promovează activităţile educaţionale, culturale, social-filantropice, misionare ale eparhiei şi identifică mijloace şi resurse economico-financiare pentru susţinerea acestora;

    (4) deleagă un cleric şi 2 mireni, dintre membrii Adunării eparhiale, ca reprezentanţi eparhiali, în Adunarea Naţională Bisericească;

    (5) alege membrii Consiliului eparhial, la propunerea Chiriarhului;

    (6) alege pe cei 3 membri ai Consistoriului eparhial şi pe cei 2 supleanţi, la propunerea Chiriarhului;

    (7) la propunerea Chiriarhului, desemnează unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobaţi de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan;

    (8) aprobă raportul general anual întocmit de Consiliul eparhial şi hotărăşte măsuri pentru o bună desfăşurare a activităţilor eparhiei;

    (9) aprobă contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale, precum şi măsuri pentru asigurarea bunurilor bisericeşti;

    (10) aprobă bugetul general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

    (11) hotărăşte cu privire la modul de administrare a bunurilor eparhiei, precum şi ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

    (12) exercită şi alte atribuţii date prin prezentul Statut şi regulamentele bisericeşti."

    76. La articolul 93 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Convocarea Adunării eparhiale, cu precizarea ordinii de zi, se face de către preşedinte, cu cel puţin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru şedinţă, iar în cazuri excepţionale, în cel mai scurt timp posibil."

    77. La articolul 96 alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic şi contabilul-şef sunt membri permanenţi ai Consiliului eparhial, cu vot consultativ. Conducătorii instituţiilor de învăţământ teologic din eparhie participă la lucrări în calitate de invitaţi."

    78. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 98
    Consiliul eparhial exercită în timpul dintre şedinţele Adunării eparhiale atribuţiile acesteia prevăzute de art. 92 alin. (1), (2), (3) şi (11), precum şi următoarele atribuţii:

    (1) întocmeşte darea de seamă anuală asupra activităţii Cancelariei şi sectoarelor Administraţiei eparhiale, a instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

    (2) întocmeşte şi prezintă Adunării eparhiale contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale şi propune măsuri de asigurare a bunurilor bisericeşti;

    (3) întocmeşte bugetul general anual al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

    (4) sprijină catehizarea copiilor, tinerilor şi adulţilor şi ia măsuri pentru procurarea mijloacelor materiale necesare susţinerii programelor culturale şi educativ-religioase în eparhie;

    (5) îngrijeşte de bunul mers al instituţiilor de învăţământ teologic şi al şcolilor confesionale din eparhie, în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare bisericeşti;

    (6) înfiinţează, organizează şi supraveghează activitatea editurii şi tipografiei eparhiale, a atelierelor de lumânări şi pentru producerea veşmintelor şi a obiectelor de cult, precum şi a magazinelor pentru desfacerea acestora şi a produselor achiziţionate de la tipografia şi atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă;

    (7) hotărăşte înfiinţarea de fonduri eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituţiile de învăţământ, precum şi sprijinirii programelor locale de asistenţă social-filantropică şi cultural-misionară;

    (8) hotărăşte în privinţa înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unităţilor bisericeşti din eparhie, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

    (9) stabileşte normele (instrucţiunile) de administrare ale bunurilor bisericeşti eparhiale, în materiile care nu sunt stabilite prin prezentul Statut, regulamente sau hotărâri ale organismelor superioare bisericeşti;

    (10) verifică respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti cu privire la alegerile de membri mireni şi clerici în organismele bisericeşti deliberative şi executive;

    (11) confirmă, suspendă sau dizolvă Consiliul parohial, la sesizarea preotului şi la propunerea motivată a protopopului, dispunând instituirea unui consiliu interimar până la noi alegeri;

    (12) verifică, aprobă, respinge sau modifică hotărârile organismelor parohiale, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (10) din prezentul Statut;

    (13) exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotărâri ale organismelor centrale bisericeşti şi ale Adunării eparhiale."

    79. Articolul 99 se abrogă.
    80. La articolul 101 alineatele (1), (2), (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Permanenţa Consiliului eparhial se compune din Chiriarh, ca preşedinte, episcopul- vicar sau arhiereul-vicar, vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, secretarul eparhial, exarhul, consilierul juridic şi contabilul-şef, ca membri. În caz de vacanţă, prezidează locţiitorul desemnat canonic şi statutar.
(2) Permanenţa Consiliului eparhial se întruneşte, de regulă, săptămânal, la convocarea Chiriarhului sau a delegatului său.
(3) Din încredinţarea Chiriarhului, Permanenţa Consiliului eparhial poate fi prezidată de episcopul-vicar, arhiereul-vicar, vicarul eparhial sau de unul dintre consilierii eparhiali. În acest caz, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Chiriarhului.
(5) Hotărârile Permanenţei Consiliului eparhial se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi şi sunt aduse la îndeplinire de Cancelaria şi sectoarele Administraţiei eparhiale, potrivit competenţelor date prin Statut şi regulamentele bisericeşti."

    81. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 102
    Permanenţa Consiliului eparhial exercită atribuţiile Consiliului eparhial în perioada dintre şedinţele acestuia, cu excepţia celor prevăzute de art. 98 alin. (1), (2), (3), (8), şi (12), precum şi următoarele atribuţii:

    (1) examinează şi definitivează dările de seamă anuale privind activităţile Cancelariei şi sectoarelor Administraţiei eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

    (2) analizează şi definitivează contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

    (3) prezintă Consiliului eparhial, spre verificare şi avizare, proiectul bugetului general al eparhiei, al instituţiilor şi fundaţiilor sale;

    (4) face propuneri privind planurile de activitate ale editurii şi tipografiei eparhiale, precum şi ale atelierelor eparhiale şi mănăstireşti;

    (5) aprobă înfiinţarea, desfiinţarea, delimitarea şi schimbarea întinderii teritoriale a protopopiatelor, ţinând seama de cerinţele misionar-pastorale locale, de situarea dintr-o zonă geografică, precum şi de posibilităţile economice de funcţionare;

    (6) aprobă înfiinţarea, desfiinţarea şi delimitarea teritorială a parohiilor, precum şi transformarea filiilor în parohii, ţinând seama de cerinţele misionar-pastorale locale, de situarea parohiilor şi filiilor dintr-o zonă geografică, precum şi de posibilităţile economice de funcţionare;

    (7) aprobă clasificarea pe categorii a parohiilor, în conformitate cu prevederile art. 47 din prezentul Statut;

    (8) definitivează notarea anuală a preoţilor, la propunerea protopopului, într-o şedinţă de lucru din prima lună a anului următor perioadei evaluate;

    (9) hotărăşte în privinţa modului de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale;

    (10) aprobă înfiinţarea şi organizarea de instituţii cu caracter economic, cu sau fără personalitate juridică, distincte de instituţiile administrative ale eparhiei sau de unităţile subordonate, pentru susţinerea activităţilor misionar-pastorale şi social-filantropice ale acestora, în condiţiile prezentului Statut, ale regulamentelor bisericeşti şi legislaţiei în vigoare;

    (11) aprobă înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi desfiinţarea Casei de Ajutor Reciproc eparhiale, eventuala divizare sau fuzionare, precum şi statutul acesteia, concordant cu Regulamentul Caselor de Ajutor Reciproc ale clerului şi salariaţilor bisericeşti, de pe lângă eparhii, aprobat de Sfântul Sinod;

    (12) administrează fondurile eparhiale, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale destinate ajutorării parohiilor sărace, acordării de burse tinerilor care se pregătesc în instituţiile de învăţământ, precum şi sprijinirii programelor locale de asistenţă social-filantropică şi cultural-misionară;

    (13) administrează bunurile mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor culturale, social- filantropice şi fundaţionale eparhiale, în conformitate cu hotărârile Adunării eparhiale;

    (14) verifică şi aprobă raportul anual privind situaţia bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sau folosinţa unităţilor de cult din eparhie (inventar, stare fizică etc.), întocmit de sectorul de resort;

    (15) se îngrijeşte de păstrarea, întreţinerea, repararea, construcţia şi punerea în valoare a bunurilor mobile şi imobile eparhiale;

    (16) stabileşte normele de administrare ale bunurilor bisericeşti eparhiale, în materiile care nu sunt stabilite prin prezentul Statut, regulamente sau hotărâri ale organismelor superioare bisericeşti;

    (17) aprobă propunerea Ecleziarhului privind înzestrarea şi dotarea Catedralei eparhiale cu odoare, veşminte şi mobilier necesar;

    (18) asigură buna funcţionare şi întreţinerea reşedinţei chiriarhale, a reşedinţei episcopului sau arhiereului vicar, a casei arhiereşti a arhiereului pensionar sau retras, precum şi cheltuielile necesare acestora;

    (19) aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului anual al eparhiei;

    (20) aprobă proiectele de buget şi rapoartele economico-financiare ale protopopiatelor, ale parohiilor şi ale mănăstirilor;

    (21) face demersuri către autorităţile publice centrale şi locale pentru obţinerea de sprijin destinat susţinerii activităţilor pastoral-misionare, culturale şi social-filantropice ale eparhiei şi unităţilor sale, restaurării monumentelor bisericeşti, precum şi construirii de noi biserici în cuprinsul eparhiei;

    (22) întocmeşte raportul către Consiliul eparhial privind inventarul protopopiatelor, parohiilor şi mănăstirilor;

    (23) verifică şi aprobă inventarul bunurilor mobile şi imobile ale eparhiei, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, întocmit de sectorul de resort, pe care îl prezintă anual Adunării eparhiale şi Sinodului mitropolitan;

    (24) hotărăşte în privinţa acceptării donaţiilor de bunuri imobile, legatelor şi sponsorizărilor şi cumpărării de bunuri în favoarea eparhiei sau unităţilor bisericeşti din eparhie;

    (25) referă, pentru Consiliul eparhial, în privinţa folosului înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unităţilor bisericeşti din eparhie, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

    (26) pune în aplicare hotărârea Sinodului Mitropolitan în legătură cu înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Centrului eparhial, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

    (27) solicită în scris protopopiatelor inventarierea bunurilor oficiilor protopopeşti şi aprobă componenţa comisiei de inventariere a bunurilor oficiilor protopopeşti;

    (28) decide cu privire la contestaţiile făcute împotriva hotărârilor organismelor parohiale;

    (29) ia măsuri şi controlează, prin delegaţi, ca unităţile componente bisericeşti din subordine să administreze în mod legal şi unitar bunurile bisericeşti;

    (30) exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotărâri ale Adunării eparhiale şi ale Consiliului eparhial."

    82. După articolul 102 se adaugă un nou articol, art. 102^1 (fostul art. 99), cu următorul cuprins:
    "ART. 102^1
    Hotărârile Adunării eparhiale, ale Consiliului eparhial şi ale Permanenţei Consiliului eparhial devin executorii după confirmarea lor în scris de către Chiriarhul locului. În caz de neconfirmare, Chiriarhul dispune rediscutarea problemei."

    83. Articolul 103 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 103
    În exercitarea atribuţiilor sale, Chiriarhul este ajutat de un episcop-vicar sau de un arhiereu-vicar, potrivit rangului eparhiei (arhiepiscopie sau episcopie), de Cancelaria şi Administraţia eparhială."

    84. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 104
    (1) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organismelor deliberative şi executive eparhiale, iar, în cadrul Administraţiei eparhiale, au atribuţiile ce le sunt delegate, prin decizie, de chiriarhi, cu aprobarea Sfântului Sinod. Ei poartă, cu aprobarea Sfântului Sinod, titluri legate de eparhiile respective ori, după caz, titluri speciale, hotărâte de Sfântul Sinod.
    (2) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari au îndatorirea pastorală şi misionară de a fi prezenţi în cuprinsul eparhiei, cel puţin trei zile pe săptămână, iar lunar să aducă la cunoştinţa Chiriarhului lor, prin rapoarte de activitate liturgică, pastorală şi de inspecţie pe teren, lucrarea desfăşurată ca delegat al Chiriarhului, în relaţiile eparhiei cu instituţiile de stat, cu organizaţii şi persoane particulare care sprijină activitatea eparhiei, formulând propuneri de rezolvare a problemelor sesizate."

    85. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 105
    (1) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial şi secretarul eparhial se numesc prin Decizie chiriarhală, pe o perioadă de 4 ani, într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului eparhial, ţinându-se seama de următoarele criterii: media generală de licenţă în teologie - minimum 8,50, fără impedimente canonice sau condamnări penale şi având o activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară şi culturală.
    (2) Personalul din Administraţia şi Cancelaria eparhială (vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial, exarhul, consilierul juridic, contabilul şef şi secretarul eparhial), precum şi protopopii, pot fi numiţi, prin Decizie chiriarhală, pentru un nou mandat de 4 ani, doar dacă în cursul celor 4 ani de activitate au primit calificativul maxim cu ocazia evaluărilor periodice.
    (3) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial şi secretarul eparhial au atribuţii stabilite, prin decizie, de Chiriarh. Ei participă fără drept de vot la şedinţele Adunării eparhiale, iar la şedinţele Permanenţei Consiliului eparhial, cu vot deliberativ. Clericii din Cancelaria şi Administraţia eparhială pot fi numiţi slujitori la parohii direct (fără concurs) de către Chiriarh."

    86. Articolele 106, 107, 108 şi 109 se modifică şi reorganizează, şi vor avea următorul cuprins:
    "ART. 106
    (1) Din încredinţarea Chiriarhului, Cancelaria eparhială pregăteşte, împreună cu vicarul eparhial şi sectoarele Administraţiei eparhiale, lucrările organismelor deliberative şi executive eparhiale şi duce la îndeplinire hotărârile acestora.
    (2) Cancelaria eparhială are următoarele servicii şi compartimente: cabinetul chiriarhului, secretariatul, oficiul canonico-juridic, corpul de inspecţie bisericească, biroul de comunicaţii şi relaţii cu publicul, registratură, arhivă.
    (3) Vicarul eparhial are, în principal, atribuţii de protocol, reprezentare şi relaţii cu instituţii şi organizaţii care sprijină activităţile eparhiei. În acest sens, el activează ca delegat al Chiriarhului, căruia îi prezintă raport scris despre modul de îndeplinire a activităţilor încredinţate.
    ART. 107
    (1) Corpul de inspecţie bisericească al chiriarhului este încadrat cu următorul personal, numit de Chiriarh într-o şedinţă de lucru a Permanenţei Consiliului epahial:
    a) Un inspector eparhial bisericesc, numit în condiţiile art. 105 alin. (1) din prezentul Statut, cu atribuţii generale de inspecţie bisericească şi de acuzator la Consistoriul eparhial şi la Consistoriul mitropolitan pentru dosarele instrumentate de către acesta, judecate în apel sau recurs;
    b) Un inspector pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar teologic (seminarii teologice liceale, şcoli de cântăreţi bisericeşti/şcoli de arte şi meserii), având competenţe în domeniile liturgic, duhovnicesc şi administrativ-gospodăresc;
    c) Exarhul mănăstirilor numit dintre arhimandriţi sau protosingheli, cu atribuţii generale de îndrumare, de inspecţie, de control la mănăstiri şi de referent pentru problemele mănăstireşti. Acesta poate conduce şi Sectorul Exarhatul mănăstirilor.
    (2) Membrii Corpului de inspecţie bisericească al chiriarhului îşi desfăşoară activitatea din dispoziţia acestuia, potrivit atribuţiilor prevăzute de statut, de regulamentele bisericeşti şi de legislaţia civilă în vigoare.
    ART. 108
    (1) Administraţia eparhială duce la îndeplinire hotărârile organismelor deliberative şi executive centrale şi eparhiale, prin următoarele sectoare de activitate:
    a) Sectorul administrativ-bisericesc,
    b) Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul,
    c) Sectorul cultural şi comunicaţii media,
    d) Sectorul social-filantropic şi misionar,
    e) Sectorul economic-financiar,
    f) Sectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti,
    g) Sectorul Exarhatul mănăstirilor,
    h) Control financiar şi audit intern.
    (2) În funcţie de cerinţele pastorale şi administrative locale, Permanenţa Consiliului eparhial poate înfiinţa şi alte sectoare de activitate.
    (3) În cadrul sectoarelor Administraţiei eparhiale pot funcţiona următoarele servicii şi compartimente: bibliotecă, muzeu, personal-resurse umane, contabilitate, tehnic, editură, tipografie, ateliere, precum şi altele, potrivit cerinţelor locale specifice.
    (4) Administraţia eparhială este condusă de Chiriarh, ajutat de episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, împreună cu vicarul eparhial şi consilierii eparhiali.
    ART. 109
    (1) În Cancelaria şi Administraţia eparhială este încadrat, pe funcţii de execuţie, personal de specialitate, clerical, monahal şi neclerical. Acesta este numit, transferat şi promovat de Chiriarh în şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial.
    (2) Consilierii eparhiali împreună cu personalul de specialitate studiază şi întocmesc referate asupra problemelor ce urmează a fi dezbătute de organismele deliberative eparhiale sau a fi rezolvate de Chiriarh.
    (3) Toate categoriile de personal clerical, monahal şi neclerical menţionate la art. 105 alin. (1), art. 107 alin. (1) şi la alin. (1) din prezentul articol se sancţionează şi se revocă de către Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, pentru activitate necorespunzătoare sau abateri disciplinare."

    87. La articolul 111 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Sinodul mitropolitan veghează ca pe cuprinsul mitropoliei, prin consultare şi cooperare ierarhică, să fie apărate şi promovate credinţa ortodoxă, unitatea liturgică şi disciplina canonică a clerului şi monahilor, precum şi întrajutorarea frăţească între eparhii."

    88. La articolul 111, după alineatul (3), se adaugă un nou alineat, alineatul (3)^1, cu următorul cuprins:
    "(4) Sinodul mitropolitan este autoritatea canonică disciplinară locală pentru ierarhii din mitropolie (mitropolit onorific, arhiepiscop, arhiepiscop onorific, episcop, episcop-vicar, arhiereu-vicar) în ceea ce priveşte abaterile acestora."

    89. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 112
    (1) Sinodul mitropolitan este prezidat de mitropolit, care îl convoacă ori de câte ori este nevoie.
    (2) În caz de vacanţă a mitropolitului, Sinodul mitropolitan este prezidat de Patriarhul României sau ierarhul desemnat de acesta canonic şi statutar.
    (3) Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, în situaţia examinării acuzaţiilor (sesizărilor) referitoare la un ierarh din mitropolie, este prezidat de unul dintre arhiepiscopii din mitropolie desemnat de Patriarhul României.
    (4) Sinodul mitropolitan ia hotărâri cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.
    (5) Lucrările Sinodului mitropolitan se pregătesc de către personalul clerical de conducere, respectiv consilier eparhial şi secretar eparhial, desemnaţi de mitropolit, iar hotărârile acestuia se păstrează distinct în arhiva eparhiei de reşedinţă a mitropolitului, împreună cu procesele-verbale ale şedinţelor."

    90. Articolul 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 113
    Pe lângă atribuţiile enumerate mai sus, Sinodul mitropolitan are şi următoarele atribuţii:

    (1) propune Sfântului Sinod înfiinţarea de noi eparhii, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii eparhiilor din mitropolie, în consultare cu Adunarea eparhială, ţinând seama de cerinţele pastoral-misionare, de posibilităţile economice de funcţionare, precum şi de organizarea administrativ-teritorială a Statului, după o consultare prealabilă a mitropolitului şi ierarhului eparhiot cu Patriarhul României şi a Patriarhiei Române cu instituţiile administraţiei publice centrale, care au competenţe în domeniul cultelor, privind posibilitatea de susţinere materială a noilor eparhii;

    (2) hotărăşte în legătură cu înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Centrulor eparhiale şi ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale din mitropolie, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;

    (3) analizează şi avizează solicitările venite de la eparhiile sufragane privind canonizarea de sfinţi, proiectele de texte liturgice şi icoane pentru cinstirea acestora şi înaintează Sfântului Sinod propunerile sale;

    (4) aprobă tematicile cursurilor pentru obţinerea de către personalul clerical a gradelor profesionale (definitiv şi gradul II), organizate de unităţile de învăţământ universitar teologic din mitropolie, aprobate de Sfântul Sinod;

    (5) avizează, prin consultare deschisă, urmată de vot secret consultativ, propunerile chiriarhilor eparhiilor din mitropolie pentru alegerea episcopilor-vicari şi arhiereilor- vicari de către Sfântul Sinod;

    (6) aprobă, la solicitarea scrisă a Chiriarhului, înfiinţarea, desfiinţarea şi transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugăriţe sau a mănăstirilor de călugăriţe în mănăstiri de călugări, precum şi ridicarea schiturilor la rang de mănăstiri, în condiţiile art. 75 alin. (1) din prezentul Statut;

    (7) aprobă propunerile eparhiilor sufragane privind componenţa Consistoriului mitropolitan şi desemnează reprezentanţii mitropoliei în Consistoriul Superior Bisericesc şi în Consistoriul Superior Bisericesc Monahal;

    (8) aprobă, modifică sau respinge hotărârile propuse de Consistoriul mitropolitan pentru cauzele privind depunerea din slujirea clericală;

    (9) validează sau invalidează hotărâri ale Consiliilor eparhiale din cuprinsul mitropoliei privind înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile (clădiri sau terenuri) eparhiale;

    (10) exercită şi alte atribuţii date lui prin Sfintele Canoane, prin prezentul Statut şi regulamentele bisericeşti sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod."

    91. La articolul 114 alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Mitropolitul are următoarele atribuţii:
    a) convoacă şi prezidează Sinodul mitropolitan;
    b) prezidează şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de arhiepiscopi şi episcopi sufragani;
    c) hirotoneşte, împreună cu alţi ierarhi, pe arhiepiscopii şi episcopii sufragani, iar pe episcopii-vicari şi arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, împreună cu chiriarhii acestora;
    d) emite gramata mitropolitană pentru întronizarea arhiepiscopilor şi episcopilor sufragani şi îi întronizează;
    e) numeşte locţiitori de arhiepiscopi şi episcopi, în caz de vacanţă, la eparhiile sufragane;
    f) efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile din mitropolie, la invitaţia chiriarhilor acestora;
    g) exercită dreptul de a primi apel şi dreptul de devoluţiune în eparhiile sufragane pentru restabilirea ordinii canonice şi administrative;
    h) convoacă sinaxele (consfătuirile) stareţilor şi duhovnicilor de la mănăstirile din eparhiile sufragane cel puţin o dată la 3 ani;
    i) prezidează comisia mitropolitană de pictură bisericească, constituită din 3-5 membri, pictori/restauratori de pictură bisericească autorizaţi;
    j) primeşte acuzaţiile (sesizările) privind mitropoliţii onorifici, arhiepiscopii, arhiepiscopii onorifici, episcopii, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari de la eparhiile din mitropolie, şi, în consultare cu Patriarhul României, le înaintează Sinodului Permanent printr-o adresă scrisă, solicitând examinarea acestora în vederea trimiterii în judecata Consistoriului Arhieresc Prim;
    k) sesizează Sinodul mitropolitan în situaţia unor presupuse abateri atribuite ierarhilor din mitropolie, pentru clarificarea cazului;
    l) emite decizia mitropolitană de numire a preşedintelui Consistoriului mitropolitan şi a Consistoriului mitropolitan monahal. Comunică Patriarhiei Române numele clericilor de mir, ale exarhilor de mănăstiri şi ale altor clerici din rândul cinului monahal din mitropolie, desemnaţi de Sinodul mitropolitan pentru a fi membri titulari sau supleanţi în Consistoriul Superior Bisericesc şi în Consistoriul Superior Bisericesc Monahal;
    m) aprobă, modifică sau respinge hotărârile propuse de Consistoriul mitropolitan şi de Consistoriul mitropolitan monahal pentru cauzele privind caterisirea;
    n) exercită şi alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut şi regulamentele bisericeşti sau de hotărâri ale Sfântului Sinod."

    92. La articolul 115 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) În funcţie de cerinţele specifice, Biserica Ortodoxă Română poate organiza şi unităţi proprii de învăţământ teologic, de cercetare ştiinţifică-teologică şi pentru formare profesională, precum şi alte unităţi de învăţământ proprii (preşcolar, primar, gimnazial şi liceal), în condiţiile prevăzute de lege."

    93. Articolul 116 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 116
    (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar teologic integrate în învăţământul de stat, respectiv şcolile de cântăreţi bisericeşti şi seminariile teologice liceale, se înfiinţează, organizează şi desfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor funcţiona, cu avizul sinoadelor mitropolitane şi aprobarea Sfântului Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Planurile şi programele pentru învăţământul preuniversitar teologic se avizează de sinoadele mitropolitane şi se aprobă de Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale."

    94. Articolul 117 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 117
    (1) Unităţile de învăţământ universitar teologic, respectiv facultăţile de teologie, se înfiinţează, organizează şi desfiinţează de către eparhiile pe teritoriul cărora vor funcţiona, cu aprobarea Sfântului Sinod, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Planurile şi programele pentru învăţământul universitar teologic se elaborează de unităţile de învăţământ şi se aprobă de Sfântul Sinod, cu respectarea prevederilor legale."

    95. La articolul 118 alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(4) Inspecţia unităţilor de învăţământ teologic în domeniile liturgic, duhovnicesc şi administrativ-gospodăresc, precum şi controlul gestiunii bunurilor unităţilor de învăţământ teologic care aparţin Bisericii se exercită prin organismele abilitate ale eparhiilor pe raza cărora acestea funcţionează, cu respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti.
(5) Admiterea candidaţilor pentru şcolarizare în unităţile de învăţământ teologic de toate gradele se face numai cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului locului."

    96. La articolul 119 alineatul (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Personalul didactic care predă religia în unităţile de învăţământ de stat şi particular se numeşte cu acordul (aprobarea scrisă a) Chiriarhului fiecărei eparhii.
(4) Preotul paroh împreună cu profesorul de religie au responsabilitatea asigurării asistenţei religioase în unităţile de învăţământ din cuprinsul parohiei.
(5) În cazul în care un cadru didactic, cleric sau laic, dintre cei care predau disciplina Religie, săvârşeşte abateri de la doctrina şi morala Bisericii, în urma cercetării, Chiriarhul îi poate retrage acordul (aprobarea scrisă) de a preda religia, fapt care duce la desfacerea contractului individual de muncă. Această dispoziţie este comună şi pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, universitar teologic şi confesional."

    97. Articolul 120 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 120
    Cu binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului locului şi aprobarea Sfântului Sinod, eparhiile şi unităţile de cult dependente de acestea au dreptul de a înfiinţa şi administra forme de învăţământ confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în conformitate cu prevederile prezentului Statut, cu regulamentele bisericeşti şi în condiţiile legii."

    98. La articolul 121 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Sfântul Sinod aprobă şi comunică ministerului de resort, pentru acord, facultăţile de teologie atestate pentru organizarea cursurilor şi examenelor în vederea perfecţionării şi obţinerii gradelor profesionale şi didactice (definitiv, II şi I) de către personalul clerical şi de către cadrele didactice care predau Religia sau discipline teologice în învăţământul preuniversitar teologic."

    99. La articolul 121, după alineatul (2), se adaugă un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Cadrelor didactice din rândul personalului clerical, care predau Religia sau discipline teologice în învăţământul preuniversitar, li se echivalează ca grade profesionale în preoţie gradele didactice (definitiv, II şi I) obţinute în învăţământ."

    100. Articolul 122 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 122
    Cântăreţii bisericeşti (cantorii), dascălii (cateheţii), paracliserii, clopotarii şi întreg personalul neclerical se numesc de către Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, la propunerea preotului paroh şi a Consiliului parohial. Pentru motive de indisciplină, aceştia pot fi sancţionaţi sau revocaţi în condiţiile prevăzute de art. 148-150 din prezentul Statut."

    101. La articolul 123 alineatele (3), (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Numirea şi transferarea preoţilor şi a diaconilor la parohii se fac prin concurs, cu excepţiile prevăzute de art. 39 alin. (1), art. 105 alin. (2), art. 124 alin. (5) şi art. 125 alin. (3).
(6) Într-o parohie, prezenţa frecventă a unor clerici de mir sau de mănăstire din afara parohiei, pentru activităţi pastorale şi misionare, este îngăduită numai cu aprobarea scrisă a Chiriarhului locului.
(8) Fără binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului locului, nu este îngăduit preoţilor, diaconilor şi călugărilor să înfiinţeze, să fie membri sau să participe în asociaţii, fundaţii şi organizaţii de orice tip."

    102. La articolul 123, după alineatul (8) se adaugă un alineat nou, alineatul (8)^1, cu următorul cuprins:
    "(9) Este interzis clericilor şi călugărilor să înfiinţeze sau să facă parte din organizaţii de tip sindical."

    103. La articolul 123, după alineatul (9) se adaugă un alineat nou, alineatul (9)^1, cu următorul cuprins:
    "(11) Primirea sau reprimirea clericilor dintr-o altă Biserică Ortodoxă autocefală în Biserica Ortodoxă Română se face cu acordul scris al Chiriarhului eparhiei unde este (re)primit şi cu aprobarea scrisă a Patriarhului României."

    104. La articolul 124 alineatul (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) La parohiile din mediul urban (municipii şi oraşe), preoţii se numesc prin concurs, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie. Aceştia sunt datori să aibă minimum cinci ani de vechime în cler şi să promoveze examenul de selecţionare pentru parohiile din mediul urban.
(2) La parohiile din mediul rural (comune şi sate), preoţii şi diaconii se numesc prin concurs dintre doctorii în teologie, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie care au promovat examenul de capacitate preoţească. În cazul preoţilor care solicită transferul, aceştia sunt datori să aibă cel puţin cinci ani de la ultimul transfer."

    105. La articolul 124, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alineatul (3)^1, cu următorul cuprins:
    "(4) În situaţii misionare urgente, transferul preoţilor se poate face o singură dată şi după o perioadă mai mică de cinci ani de la ultimul transfer, dacă aceştia au calităţi şi merite deosebite."

    106. La articolul 125 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 125
    (1) Promovarea examenelor pentru obţinerea gradelor profesionale (definitiv, II şi I) dă dreptul preoţilor şi diaconilor de a concura sau a solicita transferul pentru ocuparea de posturi în parohii de categorii superioare. Cursurile şi examenele pentru obţinerea gradelor profesionale (definitiv, II şi I) sunt obligatorii ca formă continuă de perfecţionare a pregătirii clerului şi se desfăşoară potrivit metodologiei, la instituţiile de învăţământ universitar teologic, care se aprobă de către Sfântul Sinod."

    107. Articolul 126 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 126
    (1) Alegerea de Patriarh al României, mitropolit, arhiepiscop şi episcop eparhiot se face, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului şi mirenilor din organismele bisericeşti, în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv sau de la înfiinţarea unei noi eparhii.
    (2) Sfântul Sinod, în cazul alegerilor de ierarhi, este constituit statutar cu prezenţa a trei pătrimi dintre membrii săi.
    (3) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de Patriarh al României, mitropolit, arhiepiscop şi episcop eparhiot are loc după ce s-a îndeplinit procedura de consultare prevăzută de prezentul Statut.
    (4) În vederea întocmirii listei de candidaţi eligibili pentru ocuparea scaunelor vacante de mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi eparhioţi, niciun ierarh eparhiot nu poate fi desemnat candidat pentru alegere la o altă eparhie, într-o perioadă mai scurtă de 7 ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstoreşte, nici dacă are vârsta peste 70 de ani, nici nu poate trece la o eparhie de acelaşi rang. Eventuala excepţie la întocmirea listelor de candidaţi eligibili, motivată doar de apărarea credinţei ortodoxe şi de situaţii de urgenţă misionară la eparhiile din ţară şi din afara graniţelor ţării, se aprobă, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, cu două treimi din voturile valide, îndată după vacantarea unei eparhii sau înfiinţarea uneia noi."

    108. La Capitolul II, Secţiunea a II-a, titlul părţii A se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "A. Alegerea Patriarhului României"

    109. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 127
    (1) Pentru slujirea, demnitatea şi răspunderea de Patriarh al României este eligibil oricare dintre mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi în funcţiune, cetăţeni români, care sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au impus în conştiinţa Bisericii şi a societăţii prin dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc, având o vechime de cel puţin 7 ani de slujire ca ierarh eparhiot, la data alegerii de Patriarh. Lista eligibililor se întocmeşte de Cancelaria Sfântului Sinod pe baza Condicii Sfinte a hirotoniei arhiereilor şi constituie buletin de vot consultativ.
    (2) Pentru alegerea Patriarhului României, Sfântul Sinod, prezidat de mitropolitul cu cea mai mare vechime în slujirea arhierească şi care anunţă public, în deschiderea şedinţei, că nu acceptă să fie propus pentru candidatură, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, o listă de 2 candidaţi dintre chiriarhii eligibili, cu motivarea fiecărei propuneri, după cum urmează:
    a) Preşedintele de şedinţă, ajutat de Secretarul Sfântului Sinod, verifică dacă buletinele de vot sunt ştampilate şi conţin numele chiriarhilor eligibili, cu excepţia cazului în care vreunul s-ar retrage de pe listă;
    b) La apelul secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot, sărută Sfânta Evanghelie şi, mergând în cabina de votare, cu frică de Dumnezeu şi dragoste de Biserică, bifează pe buletin numele celui pe care îl consideră vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi cabina, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în 4, în aşa fel încât ştampila să fie vizibilă;
    c) Apoi, fiecare votant depune buletinul în prima urnă;
    d) Votarea este obligatorie. Buletinele de vot nebifate, bifate incorect sau cu adăugiri sunt voturi nule şi nu se iau în considerare la constatarea rezultatului votării;
    e) Preşedintele numără buletinele de vot, trecându-le din prima urnă în cea de-a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi;
    f) Preşedintele desface fiecare buletin din cea de-a doua urnă, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de preşedinte;
    g) Secretarul, după ce a verificat dacă numărul voturilor este egal cu cel al buletinelor, semnează lista întocmită în ordinea numărului de voturi obţinute şi o predă preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează;
    h) În caz de egalitate de voturi între mai mulţi candidaţi, se va organiza o nouă votare la care participă doar aceştia, până când vor rezulta primii 2 eligibili care au obţinut cele mai multe voturi;
    i) În urma votului secret consultativ, pe lista candidaţilor sunt înscrişi, în ordinea dipticelor, primii 2 eligibili care au obţinut cele mai multe voturi.
    (3) În numele şi pe baza listei stabilite de Sfântul Sinod, Sinodul Permanent, prezidat în condiţiile alin. (2), se consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii clerici şi mireni din Adunarea Naţională Bisericească şi cu membrii Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, la care se adaugă decanul Facultăţii de teologie şi directorul Seminarului teologic din Arhiepiscopia Bucureştilor care, împreună, formează Colegiul Naţional Consultativ. Consultarea are loc la sediul Patriarhiei Române, la data stabilită de locţiitorul de Patriarh al României împreună cu Sinodul Permanent.
    (4) Lista celor 2 candidaţi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul consultărilor din Sfântul Sinod este prezentată Colegiului Naţional Consultativ, de către preşedinte, care solicită opinia acestuia privind menţinerea listei cuprinzând numele celor 2 candidaţi sau completarea ei motivată cu încă un candidat eligibil.
    a) Dacă votul deschis al Colegiului este pozitiv, adică jumătate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secretă pentru a se obţine încă un candidat din lista candidaţilor eligibili; fiecare votant va propune doar un nume din lista candidaţilor eligibili;
    b) Votarea se face cu respectarea procedurii prevăzute de alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate;
    c) Preşedintele, ajutat de secretar şi de doi bărbaţi de încredere desemnaţi din rândul membrilor clerici şi mireni ai Colegiului Naţional Consultativ, verifică dacă buletinele de vot sunt ştampilate şi conţin numele chiriarhilor eligibili, în ordinea dipticelor, stabiliţi prin votul secret consultativ al celor prezenţi;
    d) În cadrul votării secrete consultative se vor exprima prin vot numai membrii organismelor bisericeşti participanţi la şedinţa specială. Membrii Sinodului Permanent nu votează. Numele candidatului care a obţinut jumătate plus unu din voturile valide, după una sau mai multe votări, va fi adăugat de Sfântul Sinod pe lista cu cei doi candidaţi, stabilită anterior consultării."

    110. Articolul 128 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 128
    (1) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea Patriarhului României sunt deschise şi închise de către locţiitorul de Patriarh şi sunt prezidate de către ierarhul eparhiot cu cea mai mare vechime în slujirea arhierească, în ordinea dipticelor, dintre mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi, aşa cum rezultă din Condica Sfântă a hirotoniei arhiereilor.
    (2) Pentru desfăşurarea votării, pe durata şedinţei, preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii 2 episcopi-vicari sau arhierei-vicari cu cea mai mare vechime în slujirea arhierească. Secretar de şedinţă este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia 4 alcătuiesc Biroul Sfântului Sinod.
    (3) Cei 2 asistenţi ai preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Buletinele de vot poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod. Pe fiecare buletin de vot sunt înscrise, în ordinea Dipticelor, numele celor 2 sau 3 candidaţi nominalizaţi în urma consultărilor din Sfântul Sinod şi din Colegiul Naţional Consultativ, completat conform prevederilor art. 127 alin. (2)-(4).
    (4) Votarea se desfăşoară în conformitate cu procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-h) din prezentul Statut, cu adaptările adecvate.
    (5) Patriarh ales al României devine candidatul care a obţinut două treimi din totalul voturilor valide. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este ales cel care a obţinut două treimi din totalul voturilor valide. Votarea se repetă până la obţinerea de către unul dintre candidaţi a majorităţii de două treimi din voturile valide.
    (6) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care conducerea şedinţei îi este predată locţiitorului de Patriarh al României, spre a o închide."

    111. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 129
    (1) Eligibil pentru slujirea, demnitatea şi răspunderea de mitropolit este oricare dintre mitropoliţii onorifici, arhiepiscopii, arhiepiscopii onorifici sau episcopii eparhioţi membri ai Sfântului Sinod, care sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au distins prin dragoste faţă de Dumnezeu şi de Biserică, viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar, simţ gospodăresc şi care, la data alegerii de mitropolit, au o vechime de cel puţin 7 ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstoresc şi au vârsta de până la 70 de ani. În situaţia în care numărul ierarhilor eparhioţi, care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate menţionate la art. 126 alin. (4), coboară la minimum patru sau scaunul vacant de mitropolit se află în afara graniţelor ţării, pe lista candidaţilor eligibili sunt incluşi, după consultarea prealabilă a chiriarhilor lor, episcopi-vicari patriarhali, episcopi-vicari şi arhierei-vicari. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte de către Cancelaria Sfântului Sinod cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (4), se aprobă şi se comunică de către Patriarhul României mitropoliei vacante. Nerespectarea acestei liste duce la anularea de către Sfântul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.
    (2) Pentru alegerea de mitropolit, Sinodul mitropolitan, prezidat de Patriarhul României sau de locţiitorul desemnat canonic şi statutar de acesta, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, o listă de 2 candidaţi dintre ierarhii eligibili, în ordinea Dipticelor, cu motivarea fiecărei propuneri. Votarea se desfăşoară în conformitate cu procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-i) din prezentul Statut, cu adaptările adecvate. Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili. În situaţia neîntrunirii acestei condiţii, secretarul şedinţei este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili.
    (3) După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consultă, într- o şedinţă specială, cu membrii Adunării eparhiale ai eparhiei vacante la care se adaugă membrii clerici şi mireni din celelalte eparhii ale mitropoliei respective, delegaţi în Adunarea Naţională Bisericească. La şedinţă participă, de asemenea, un decan şi un director de la unităţile de învăţământ teologic din mitropolie, desemnaţi de Patriarhul României sau locţiitorul de mitropolit, cu consultarea ierarhilor din mitropolie. Consultarea are loc la sediul mitropoliei vacante, la data stabilită de Patriarhul României sau locţiitorul desemnat canonic şi statutar de acesta.
    (4) În numele şi pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, în cadrul consultării deschise cu Adunarea eparhială şi cu delegaţii de drept, Patriarhul României sau locţiitorul desemnat de acesta expune cerinţele pastorale ale mitropoliei vacante şi prezintă lista celor 2 candidaţi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul consultării din Sinodul mitropolitan, apoi solicită opinia Adunării eparhiale şi a delegaţilor de drept privind menţinerea listei cuprinzând numele celor 2 candidaţi sau completarea ei motivată cu încă un candidat dintre ierarhii eligibili care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1), respectând procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate, astfel:
    a) Dacă votul deschis al Adunării eparhiale şi al delegaţilor de drept este pozitiv, adică jumătate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secretă pentru a se obţine încă un candidat din lista candidaţilor eligibili; fiecare votant va propune doar un nume din lista candidaţilor eligibili;
    b) Votarea se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate;
    c) Preşedintele, ajutat de secretarul cleric şi secretarii mireni permanenţi ai Adunării eparhiale sau, în caz de absenţă, de alte persoane desemnate de Preşedinte din rândul membrilor clerici şi mireni ai Adunării eparhiale, verifică dacă buletinele de vot sunt ştampilate şi conţin numele candidaţilor eligibili, în ordinea dipticelor, stabiliţi prin votul secret consultativ al celor prezenţi;
    d) În cadrul votării secrete consultative se exprimă prin vot numai membrii Adunării eparhiale şi delegaţii de drept participanţi la şedinţa specială. Numele candidatului care a obţinut jumătate plus unu din voturile valide, după una sau mai multe votări, este adăugat la lista întocmită de Sinodul mitropolitan;
    (5) Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, completată în urma consultării prevăzute de alin. (3)-(4), va fi înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.
    (6) Sfântul Sinod, primind lista candidaţilor eligibili, întocmită, în ordinea Dipticelor, în conformitate cu prevederile alin. (1)-(4), examinează motivarea fiecărei propuneri de candidaţi, în vederea confirmării. În cazul în care, în urma discuţiilor, se consideră necesar, prin vot deschis, cu jumătate plus unu din voturile valide, Sfântul Sinod dispune completarea listei cu încă un candidat eligibil dintre cei care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1), în conformitate cu procedura înscrisă la alin. (4), cu adaptările adecvate.
    (7) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea mitropolitului sunt prezidate de către Patriarhul României.
    (8) În vederea alegerii mitropolitului de către Sfântul Sinod, pe buletinul de vot se vor înscrie, în ordinea Dipticelor, numele celor 2, 3 sau 4 ierarhi eligibili propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de către Sfântul Sinod.
    (9) Alegerea mitropolitului de către Sfântul Sinod se desfăşoară în conformitate cu modalitatea de votare prevăzută de art. 128 alin. (2)-(3) şi art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate.
    (10) Mitropolit ales devine candidatul care a obţinut jumătate plus unu din totalul voturilor valide. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este ales cel care a întrunit jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În caz de paritate, decid sorţii.
    (11) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care închide şedinţa de lucru."

    112. La Capitolul II, Secţiunea a II-a, titlul părţii C se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "C. Alegerea arhiepiscopului sau episcopului eparhiot."

    113. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 130
    (1) Pentru slujirea, demnitatea şi răspunderea de arhiepiscop sunt eligibili episcopii eparhioţi, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari, care au vârsta cuprinsă între minim 35 de ani şi cel mult 70 de ani, sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au distins prin dragoste faţă de Dumnezeu şi Biserică, viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte de către Cancelaria Sfântului Sinod cu respectarea prevederilor art. 126 alin. (4), se aprobă şi se comunică de către Patriarhul României mitropoliei în care se află eparhia vacantă. Nerespectarea acestei liste duce la anularea de către Sfântul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.
    (2) Pentru slujirea, demnitatea şi răspunderea de episcop eparhiot sunt eligibili episcopii- vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari, arhimandriţii şi preoţii văduvi (prin deces), care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1) şi (4).
    (3) Episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari pot fi propuşi pentru demnitatea de episcop eparhiot după consultarea prealabilă a Chiriarhului lor sau a locţiitorului acestuia, în caz de vacanţă a scaunului chiriarhal, iar arhimandriţii şi preoţii văduvi (prin deces), numai la propunerea scrisă şi motivată a Chiriarhului eparhiei de care aparţin aceştia sau a locţiitorului acestuia, în caz de vacanţă a scaunului chiriarhal. Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari de la eparhiile vacante sunt înscrişi, de drept, în lista ierarhilor eligibili pentru alegerile în vederea ocupării scaunelor chiriarhale de la eparhiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
    (4) În scopul aprobării de către Sfântul Sinod a candidaţilor eligibili pentru demnitatea de episcop eparhiot, episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar şi arhiereu-vicar, arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces) trebuie să întrunească următoarele condiţii:
    a) au vârsta de cel puţin 35 de ani, o viaţă duhovnicească aleasă şi prezintă recomandarea duhovnicului pentru slujirea arhierească;
    b) au dat dovadă, în mod constant, de ascultare faţă de Chiriarh şi de fidelitate faţă de Centrul eparhial;
    c) sunt doctori, absolvenţi de masterat sau cel puţin licenţiaţi în teologie, cu media minimă de 8,50;
    d) au publicat cel puţin o carte sau 10 studii teologice ştiinţifice de minimum 10 pagini, fiecare, redactate cu onestitate academică;
    e) au cel puţin 5 ani de slujire liturgică şi de activitate administrativă la Centrul eparhial sau în învăţământul teologic ori în cadrul unei mănăstiri sau în alte activităţi misionare încredinţate de Chiriarhul lor;
    f) sunt buni cunoscători a cel puţin unei limbi moderne de circulaţie internaţională;
    g) sunt buni oratori, au capacitate de comunicare deosebită şi spirit de lucru în echipă.
    (5) În cazuri excepţionale, de urgenţă pastorală şi misionară, cu precădere privind eparhiile din afara graniţelor ţării sau în situaţii similare din ţară, Sfântul Sinod poate aproba derogări de la condiţiile prevăzute de alin. (4) lit. d), e) şi f).
    (6) Propunerea de candidaţi dintre arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces) trebuie să fie însoţită de recomandarea scrisă a Chiriarhului eparhiei de care aceştia aparţin, de curriculum-vitae şi de memoriul de activitate.
    (7) Pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot, Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, în ordinea Dipticelor sau a rangurilor bisericeşti, o listă de 2 candidaţi, ierarhi eligibili sau alte persoane care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1)-(6), cu motivarea fiecărei propuneri. Votarea se desfăşoară în conformitate cu procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-i) din prezentul Statut, cu adaptările adecvate. Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili. În situaţia neîntrunirii acestei condiţii, secretarul şedinţei este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili.
    (8) După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consultă, într- o şedinţă specială, cu membrii Adunării eparhiale ai eparhiei vacante, la care participă un decan şi un director de la instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul eparhiei, desemnaţi de mitropolit. Consultarea are loc la sediul mitropoliei, la data stabilită de mitropolit în acord cu ierarhii din mitropolia respectivă, informând despre aceasta pe Patriarhul României.
    (9) În numele şi pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, în cadrul consultării deschise cu Adunarea eparhială şi cu delegaţii de drept, mitropolitul expune cerinţele pastorale ale eparhiei vacante şi prezintă lista celor 2 candidaţi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul consultării din Sinodul mitropolitan, apoi solicită opinia Adunării eparhiale şi a delegaţilor de drept privind menţinerea listei cuprinzând numele celor 2 candidaţi sau completarea ei motivată cu încă un candidat dintre ierarhii eligibili sau dintre arhimandiţii şi preoţii văduvi (prin deces), care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1)-(6), respectând procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate, astfel:
    a) Dacă votul deschis al Adunării eparhiale şi al delegaţilor de drept este pozitiv, adică jumătate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secretă pentru a se obţine încă un candidat din lista candidaţilor eligibili; fiecare votant va propune doar un nume din lista candidaţilor eligibili;
    b) Votarea se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate;
    c) Preşedintele, ajutat de secretarul cleric şi secretarii mireni permanenţi ai Adunării eparhiale sau, în caz de absenţă, de alte persoane desemnate de Preşedinte din rândul membrilor clerici şi mireni ai Adunării eparhiale, verifică dacă buletinele de vot sunt ştampilate şi conţin numele candidaţilor eligibili, stabiliţi prin votul secret consultativ al celor prezenţi;
    d) În cadrul votării secrete consultative se exprimă prin vot numai membrii Adunării eparhiale şi delegaţii de drept participanţi la şedinţa specială. Numele candidatului care a obţinut jumătate plus unu din voturile valide, după una sau mai multe votări, este adăugat la lista întocmită de Sinodul mitropolitan.
    (10) Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, completată în urma consultării prevăzute de alin. (8)-(9), este înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.
    (11) Sfântul Sinod, primind lista candidaţilor eligibili, în ordinea Dipticelor şi a rangurilor bisericeşti, întocmită în conformitate cu prevederile alin. (1)-(9), examinează motivarea fiecărei propuneri de candidaţi, în vederea confirmării. În cazul în care, în urma discuţiilor, se consideră necesar, prin vot deschis, cu jumătate plus unu din voturile valide, Sfântul Sinod dispune completarea listei cu încă un candidat eligibil dintre cei care întrunesc condiţiile prevăzute de alin. (1)-(6), potrivit procedurii înscrise la alin. (9), cu adaptările adecvate.
    (12) În cazul candidaţilor înscrişi pe listă, care nu sunt arhierei, înaintea alegerii, Sfântul Sinod dispune cercetarea lor canonică privind: canoanele care se referă la demnitatea şi activitatea arhierească, prevederile statutare referitoare la atribuţiile Sfântului Sinod, atribuţiile ierarhilor eparhioţi, atribuţiile episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari şi arhiereilor-vicari, priorităţile pastorale şi misionare ale Bisericii Ortodoxe Române şi principalele activităţi aflate în desfăşurare în Biserică.
    (13) Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot sunt deschise şi închise de către Patriarhul României şi sunt prezidate de către mitropolitul locului. În caz de absenţă motivată sau vacanţă a scaunului mitropolitan, alegerea este prezidată de Patriarhul României.
    (14) În vederea alegerii arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod, pe buletinul de vot se înscriu, în ordinea dipticelor şi a rangurilor bisericeşti, numele celor 2, 3 sau 4 candidaţi propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de către Sfântul Sinod.
    (15) Alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod se desfăşoară în conformitate cu modalitatea de votare prevăzută de art. 128 alin. (2)-(3) şi art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate.
    (16) Arhiepiscop sau episcop eparhiot ales devine candidatul care a obţinut jumătate plus unu din totalul voturilor valide. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este ales cel care a întrunit jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În caz de paritate, decid sorţii.
    (17) Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care predă conducerea şedinţei Patriarhului României."

    114. Articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 131
    (1) Alegerea episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari şi arhiereilor-vicari se face prin votul secret al Sfântului Sinod, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În acest scop, Patriarhul României, mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi propun 2 candidaţi dintre arhimandriţii sau dintre preoţii văduvi (prin deces), care întrunesc condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (1)-(6), chiar şi din alte eparhii, cu acordul prealabil al chiriarhilor eparhiilor de care aceştia aparţin canonic. În situaţia unei stringente necesităţi pastorale şi în scop misionar, la solicitarea Chiriarhului eparhiei pentru care se organizează alegeri, pot fi propuşi şi arhierei-vicari şi episcopi-vicari de la alte eparhii, cu acordul prealabil al Chiriarhilor eparhiilor în care activează în prezent.
    (2) Episcopii-vicari patriarhali se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului României, făcută în consultare cu Sinodul Permanent.
    (3) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari de la eparhii se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului, făcută în consultare cu Sinodul mitropolitan.
    (4) Propunerea candidaţilor de episcop-vicar la arhiepiscopii şi de arhiereu-vicar la episcopii, precum şi înfiinţarea posturilor aferente, se pot face numai cu respectarea prevederilor art. 88 lit. k) din prezentul Statut.
    (5) Propunerile Patriarhului României pentru alegerea episcopilor-vicari patriarhali, precum şi propunerile chiriarhilor pentru alegerea episcopilor-vicari şi arhiereilor-vicari se fac în cadrul consultării deschise cu organismele bisericeşti menţionate la alin. (2)-(3), iar hotărârea se ia prin vot secret consultativ, respectând procedura prevăzută de art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate.
    (6) Candidaţii pentru funcţiile de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar şi arhiereu-vicar trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (4) şi vor fi examinaţi canonic în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (12) şi pe baza dosarului de candidare care cuprinde: curriculum-vitae, acte de stare civilă, acte de studii, acte de hirotonie, memoriul de activitate, binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului.
    (7) Şedinţa Sfântului Sinod pentru alegerea de episcop-vicar patriarhal, episcop-vicar şi arhiereu-vicar este prezidată de Patriarhul României. Alegerea se desfăşoară în condiţiile art. 127 alin. (2) lit. b)-h), cu adaptările adecvate.
    (8) Niciun candidat nu poate fi ales dacă nu a obţinut jumătate plus unu din voturile valide şi dacă nu a întrunit un număr de voturi egal cu o treime din numărul ierarhilor prezenţi. În această situaţie, conform art. 127 alin. (2) lit. b)-g), Sfântul Sinod, prin vot secret consultativ, va desemna un nou candidat dintre arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces), care întrunesc condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (1)-(6). Numele celui desemnat se adăugă pe buletinul de vot alături de candidatul care, la votarea precedentă, a întrunit cel mai mare număr de voturi, deşi nu a obţinut majoritatea necesară. Votarea se desfăşoară potrivit art. 127 alin. (2) lit. b)-h) şi se repetă până la obţinerea unui rezultat pozitiv."

    115. La Capitolul II, Secţiunea a II-a, titlul părţii E se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "E. Alegerea ierarhilor de la eparhiile ortodoxe române din afara graniţelor ţării."

    116. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 132
    (1) Alegerea mitropoliţilor, arhiepiscopilor şi episcopilor de la eparhiile ortodoxe române din afara graniţelor ţării se face de către Sfântul Sinod din cei unu sau doi candidaţi propuşi de Adunarea eparhială a eparhiei vacante, conform statutului de organizare şi funcţionare al acesteia, aprobat de Sfântul Sinod. În cazul în care Adunarea eparhială propune un singur candidat, iar acesta nu este ales de Sfântul Sinod, Adunarea eparhială va propune Sfântului Sinod un al doilea candidat.
    (2) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari de la eparhiile ortodoxe române de peste hotare se aleg, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, la propunerea Chiriarhului, făcută în consultare cu Sinodul mitropolitan sau cu organismele eparhiale prevăzute în propriile statute de organizare şi funcţionare aprobate de Sfântul Sinod şi în acord cu prevederile prezentului statut."

    117. La articolul 133 alineatul (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) Întronizarea se face potrivit rânduielilor canonice şi după datinile Bisericii Ortodoxe Române. Numele celor aleşi se comunică Preşedintelui României, primului-ministru şi instituţiei administraţiei publice centrale de resort. Întronizarea ierarhilor eparhioţi din afara graniţelor României va fi adusă la cunoştinţa principalelor autorităţi civile şi bisericeşti din ţările respective.
(2) Gramata de întronizare este emisă de către Sfântul Sinod pentru Patriarhul României (gramata sinodală), de către Patriarhul României pentru mitropoliţi şi pentru ierarhii eparhiilor care sunt sub autoritatea directă a Patriarhiei Române (gramata patriarhală) şi de către mitropolit pentru arhiepiscopii şi episcopii din mitropolie (gramata mitropolitană). Pentru episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari, Preşedintele Sfântului Sinod emite actul patriarhal de confirmare a alegerii."

    118. După articolul 133 se adaugă o nouă Secţiune, Secţiunea a III-a, cu un singur articol, articolul 133^1, cu următorul cuprins:
    " SECŢIUNEA a III-a
    Despre încetarea activităţii clericale
    ART. 133^1
    (1) Activitatea clericilor încadraţi în Biserica Ortodoxă Română poate înceta în următoarele situaţii:
    a) deces,
    b) pensionare pe motiv de vârstă sau boală,
    c) retragerea pentru binele Bisericii.
    (2) Pensionarea preoţilor şi diaconilor, pe motiv de vârstă sau boală, atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale, se aprobă de Chiriarh într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, cu precizarea locului de îmbisericire.
    (3) Pensionarea la cerere a ierarhilor, pe motiv de vârstă sau boală, atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale, se aprobă de Sfântul Sinod, cu stabilirea titulaturii şi a drepturilor de care vor beneficia (domiciliu, îmbisericire, sprijin financiar, logistic şi medical).
    (4) Cererile de retragere pentru totdeauna din activitatea clericală a preoţilor şi diaconilor se aprobă de către Chiriarh prin Decizie chiriarhală, în care se precizează că solicitantul a redevenit laic.
    (5) Cererile ierarhilor de retragere din funcţie pentru binele Bisericii se aprobă de Sfântul Sinod, cu stabilirea condiţiilor privind domiciliul şi sprijinul financiar necesar."

    119. La articolul 134 alineatul (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(1) În caz de vacanţă a scaunului de Patriarh al României, locotenenţa patriarhală îi revine de drept primului ierarh din ordinea prevăzută de art. 12 alin. (2) din prezentul Statut; când se constată indisponibilitate sau refuz, următorului, şi aşa mai departe.
(2) La vacantarea scaunului de mitropolit, arhiepiscop şi episcop eparhiot, sau la înfiinţarea unei noi eparhii, Patriarhul României, pentru mitropoliţi şi mitropoliţii, pentru eparhiile sufragane, vor numi locţiitor până la întronizarea noilor titulari.
(3) Pe durata vacanţei, locţiitorul de Patriarh al României, de mitropolit, de arhiepiscop şi de episcop eparhiot rezolvă doar problemele curente ale eparhiei vacante, respectiv ale Administraţiei Patriarhale, în cazul locţiitorului de Patriarh, fără dreptul de a desfiinţa structurile (instituţii şi posturi) bisericeşti şi de a înstrăina sau de a schimba destinaţia bunurilor bisericeşti."

    120. La articolul 135 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Personalul clerical din aceste domenii de activitate se recrutează, cu acordul scris al Chiriarhului locului, dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii în teologie, cu respectarea prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti, în condiţiile legii."

    121. La articolul 136 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Preoţii, diaconii şi cântăreţii bisericeşti de la parohii au îndatorirea de a acorda asistenţă religioasă tuturor categoriilor de credincioşi din unităţile militare, penitenciare, unităţile medicale, de asistenţă socială şi din unităţile de învăţământ de pe raza parohiilor lor, ori de câte ori vor fi solicitaţi."

    122. La Capitolul III, titlul Secţiunii a II-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Asistenţa socială şi medicală în Biserica Ortodoxă Română."

    123. Articolul 137 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 137
    (1) Sistemul de asistenţă socială şi medicală al Bisericii Ortodoxe Române este integrat şi funcţionează în cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau în organizaţii social-filantropice patronate de Biserică.
    (2) Biserica Ortodoxă Română, prin unităţile sale componente locale şi centrale (parohia, mănăstirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia şi Patriarhia), precum şi prin organizaţiile neguvernamentale care funcţionează cu aprobarea autorităţilor bisericeşti competente, asigură servicii sociale şi medicale, acreditate conform legislaţiei în vigoare.
    (3) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în aşezămintele de asistenţă socială ale Bisericii se recrutează, în primul rând, dintre absolvenţii facultăţilor de teologie, specializarea teologie-asistenţă socială, iar cel din aşezămintele de asistenţă medical din rândul personalului specializat, în condiţiile legii.
    (4) Beneficiarii serviciilor sociale şi medicale oferite în cadrul Bisericii Ortodoxe Române sunt persoane, grupuri şi comunităţi aflate în situaţii de dificultate, fără discriminare.
    (5) Furnizorii de servicii sociale şi medicale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, prevăzuţi la alin. (2), îşi desfăşoară activitatea socială şi medicală în nume propriu sau prin parteneriate cu instituţiile specializate ale statului, ale administraţiei locale sau ale organizaţiilor neguvernamentale.
    (6) Furnizorii de servicii sociale şi medicale pot înfiinţa şi administra cabinete medicale, centre de diagnostic şi tratament, unităţi spitaliceşti cu internare de zi şi continuă, farmacii cu regim închis şi deschis, precum şi centre de recuperare şi îngrijiri paleative, cu respectarea prevederilor prezentului Statut şi a legislaţiei bisericeşti şi civile în vigoare."

    124. Articolul 138 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 138
    (1) Strategia şi planurile de acţiune în domeniul asistenţei sociale şi medicale bisericeşti se aprobă de către Sfântul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de către Permanenţa Consiliului eparhial.
    (2) Elaborarea strategiei şi a planurilor de acţiune în domeniul asistenţei sociale şi medicale bisericeşti se realizează de către Sectorul social-filantropic, care funcţionează atât la nivelul Administraţiei Patriarhale, cât şi la cel al eparhiilor."

    125. La articolul 139 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Finanţarea activităţii în domeniul social şi medical se asigură din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale şi medicale, din subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, din donaţii şi sponsorizări obţinute în condiţiile prevăzute de lege, din subscripţii publice, din fonduri nerambursabile şi din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislaţiei în vigoare sau prevederilor prezentului statut."

    126. La articolul 140 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Preoţii şi diaconii, inclusiv cei din mănăstiri, precum şi cei care acordă asistenţă religioasă în unităţile menţionate la art. 136 alin. (1) sunt obligaţi să participe la conferinţele pastoral-misionare semestriale, de primăvară şi de toamnă, precum şi la conferinţele administrative lunare, ca formă continuă de perfecţionare a pregătirii profesionale, după absolvirea unei şcoli teologice."

    127. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 144
    Pentru activitate deosebită în domeniul lucrării bisericeşti, sub raport liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodăresc-edilitar sau administrativ-economic, diaconii de mir pot primi rangul bisericesc onorific de arhidiacon, iar preoţii de mir pot primi următoarele ranguri bisericeşti onorifice:
    a) sachelar,
    b) iconom,
    c) iconom stavrofor."

    128. La articolul 145 alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Rangul de arhidiacon se acordă de Chiriarh, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, diaconilor din rândul clerului de mir, cu dreptul de a purta cruce pectorală."

    129. La articolul 146 alineatul (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Vicarul eparhial, consilierii eparhiali şi inspectorii eparhiali cu funcţii de conducere de la eparhii, precum şi inspectorii cu funcţii de conducere de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion ciclamen.
(3) Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorul general bisericesc de la Patriarhia Română, pe durata funcţionării lor în aceste calităţi, poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu şi culion violet."

    130. Articolul 147 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 147
    (1) Pentru recompensarea morală a strădaniilor şi rezultatelor activităţii unor personalităţi, clerici şi mireni, din ţară şi de peste hotare, în diferite domenii ale vieţii bisericeşti sau publice în sprijinul Bisericii, Patriarhul României acordă următoarele diplome de onoare, ordine şi distincţii patriarhale:
    a) Distincţiile şi diplomele omagiale şi comemorative anuale;
    b) Diploma de onoare "Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României", clericilor şi mirenilor cu o activitate bogată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ şi social-filantropic, al promovării dialogului interortodox, intercreştin şi interreligios;
    c) Ordinul "Anton Pann" pentru mireni (însoţit de insignă) şi Ordinul "Macarie Protopsaltul" pentru clerici (însoţit de cruce pectorală) cu o activitate deosebită în promovarea muzicii bisericeşti, dar şi a celei de inspiraţie folclorică;
    d) Ordinul "Sanctus Stephanus Magnus", cu gramată, pentru clerici (însoţit de cruce pectorală) şi mireni cu o activitate remarcabilă în apărarea şi promovarea valorilor creştine şi în slujirea Bisericii Ortodoxe;
    e) Ordinul "Sfinţii Martiri Brâncoveni", cu gramată, pentru ierarhi (însoţit de engolpion), pentru clerici (însoţit de cruce pectorală), pentru mireni (însoţit de cruce insignă), cu o activitate deosebită în apărarea şi slujirea dreptei credinţe, precum şi în promovarea culturii şi spiritualităţii româneşti;
    f) Ordinul "Crucea Maria Brâncoveanu", cu gramată, pentru cinstirea femeii creştine, cu activitate deosebită în slujirea rodnică şi folositoare a Bisericii şi a societăţii;
    g) Ordinul "Sfântul Ioan Gură de Aur", cu gramată, pentru ierarhi (însoţit de engolpion), pentru clerici (însoţit de cruce pectorală), pentru mireni (însoţit de cruce insignă), cu o activitate deosebită în apărarea şi slujirea dreptei credinţe, precum şi în promovarea valorilor familiei creştine şi a filantropiei;
    h) Ordinul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", cu gramată, pentru clerici (însoţit de cruce pectorală) şi mireni cu o activitate deosebită în apărarea şi promovarea valorilor creştine, în slujirea Bisericii Ortodoxe, precum şi în susţinerea dialogului interortodox şi intercreştin;
    i) Ordinul "Sfântul Antim Ivireanul", cu gramată,, pentru ierarhi (însoţit de engolpion), pentru clerici (însoţit de cruce pectorală), pentru mireni (însoţit de cruce insignă), cu o activitate deosebită în apărarea şi slujirea dreptei credinţe, precum şi în promovarea culturii şi artei creştine;
    j) Ordinul "Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României", cu gramată, pentru ierarhi (însoţit de engolpion), pentru clerici (însoţit de cruce pectorală) şi mireni (clasa I - aurit, cu cocardă, clasa a II-a - argintat, clasa a III-a - bronz), unor mari personalităţi bisericeşti şi civile, din ţară şi de peste hotare, pentru a recompensa moral strădaniile şi rezultatele activităţii de excepţie în diferite domenii ale vieţii bisericeşti sau civile în sprijinul Bisericii;
    k) Distincţia onorifică "Crucea Patriarhală" pentru clerici şi mireni, cu gramată, pentru activitate excepţională şi îndelungată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ- bisericesc, didactic-educativ şi social-filantropic, al promovării dialogului interortodox, intercreştin şi interreligios.
    (2) La nivelul eparhiilor, prin hotărâre a Permanenţei Consiliului eparhial, se pot institui distincţii arhiepiscopale sau episcopale, cu gramată, pentru clerici şi mireni, după rangul eparhiei, iar la mitropolii, prin hotărâre a Sinodului mitropolitan, se pot institui distincţii mitropolitane, cu gramată, pentru clerici şi mireni. Numele şi imaginea distincţiilor eparhiale şi mitropolitane vor fi comunicate Cancelariei Sfântului Sinod, care va ţine evidenţa tuturor distincţiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. La instituirea acestor distincţii se va avea în vedere, cu prioritate, cinstirea sfinţilor români.
    (3) Acordarea distincţiilor patriarhale, mitropolitane şi eparhiale se va face pe bază de recomandare scrisă şi motivată însoţită de curriculum-vitae al celui propus.
    (4) Descrierea distincţiilor se aprobă de către organismul bisericesc care le instituie, respectiv: Sfântul Sinod pentru diplomele, ordinele şi distincţiile patriarhale, Sinodul mitropolitan pentru distincţiile mitropolitane şi Permanenţa Consiliului eparhial pentru distincţiile eparhiale."

    131. Articolul 148 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 148
    (1) În conformitate cu Sfintele Canoane şi tradiţia Bisericii Ortodoxe Române, din încredinţarea organismului de autoritate (episcop sau sinod de episcopi), exercitarea puterii de judecată se face prin consistoriu, care instrumentează şi propune hotărâri spre aprobare respectivului organism de autoritate.
    (2) Pentru cauzele de judecată ale personalului bisericesc clerical de mir şi monahal, în activitate sau pensionat, precum şi pentru întreg personalul neclerical, în probleme ce privesc abateri de natură administrativă, morală şi dogmatică, funcţionează următoarele consistorii:
    1. De judecare în fond a cauzei:
    a) Consistoriul disciplinar protopopesc;
    b) Consistoriul eparhial;
    c) Consistoriul eparhial monahal.
    2. De judecare în apel:
    a) Consistoriul mitropolitan;
    b) Consistoriul mitropolitan monahal.
    3. De judecare în recurs:
    a) Consistoriul Superior Bisericesc;
    b) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal.
    (3) Cauzele de judecată bisericească se introduc pe rolul instanţelor disciplinare şi de judecată cu aprobarea Chiriarhului - în cazul consistoriilor protopopeşti şi eparhiale, a mitropolitului - în cazul consistoriilor mitropolitane, şi a Patriarhului României - în cazul Consistoriului Superior Bisericesc."

    132. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 149
    (1) Consistoriul disciplinar protopopesc este instanţa disciplinară şi de judecată pentru personalul neclerical şi organismul de împăcare pentru neînţelegerile ivite în rândul personalului bisericesc, precum şi între parohieni şi preot.
    (2) Consistoriul disciplinar protopopesc funcţionează pe lângă fiecare protopopiat, cu aprobarea Chiriarhului, şi este format dintr-un preşedinte cleric şi trei membri, dintre care doi membri clerici, numiţi pe termen de patru ani, de către Chiriarh, dintre preoţii din protopopiat, cu cel puţin gradul II, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice, precum şi un membru din rândul cântăreţilor bisericeşti din protopopiat. Consistoriul disciplinar protopopesc are un grefier desemnat de preşedinte şi numit de Chiriarh.
    (3) Când sunt judecate cazuri ale preoţilor, membrul mirean (cântăreţul) nu participă la şedinţa de judecată.
    (4) Dacă, prin hotărârea dată de Consistoriul disciplinar protopopesc, părţile nu s-au declarat împăcate, cazul se transferă, în ultimă instanţă, la Consistoriul eparhial.
    (5) Hotărârile Consistoriului disciplinar protopopesc privind cântăreţii bisericeşti sunt definitive, după aprobarea lor de către Chiriarh şi nu pot fi atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, cu excepţia celor care prevăd pedeapsa destituirii acestora."

    133. Articolul 150 se abrogă.
    134. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 151
    (1) Consistoriul eparhial este instanţă disciplinară şi de judecată pentru abaterile şi delictele clerului de mir, care judecă şi propune Chiriarhului spre aprobare, hotărâri privind sancţionarea acestora. Hotărârile Consistoriului eparhial devin definitive după aprobarea lor de către Chiriarh.
    (2) Când se judecă numai cazuri ale personalului neclerical, în care s-a aplicat pedeapsa destituirii, la şedinţă participă şi un cântăreţ bisericesc numit de Chiriarh, la propunerea protopopului, altul decât cel care face parte din Consistoriul disciplinar protopopesc.
    (3) Hotărârile Consistoriului protopopesc în cazul destituirii personalului neclerical, atacate cu recurs la Consistoriul eparhial, devin definitive şi irevocabile, după ce hotărârea Consistoriului eparhial a fost aprobată de către Chiriarh.
    (4) Consistoriul eparhial funcţionează la fiecare arhiepiscopie şi episcopie, din încredinţarea Chiriarhului, şi este format din 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi. Membrii acestui Consistoriu sunt preoţi, cu cel puţin gradul II, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice.
    (5) Membrii Consistoriului eparhial se aleg la propunerea Chiriarhului de către Adunarea eparhială, pe termen de 4 ani.
    (6) Numirea membrilor Consistoriului eparhial, precum şi a preşedintelui, din rândul titularilor, se face prin decizie chiriarhală.
    (7) Consistoriul eparhial are un grefier cleric, numit de Chiriarh."

    135. După articolul 151 se adaugă două noi articole, articolul 151^1 şi articolul 151^2, cu următorul cuprins:
    "ART. 151^1
    (1) Consistoriul eparhial monahal este instanţă disciplinară şi de judecată pentru abaterile şi delictele clerului monahal, care judecă şi propune Chiriarhului spre aprobare hotărâri privind sancţionarea acestora. Hotărârile Consistoriului eparhial monahal devin definitive după aprobarea lor de către Chiriarh.
    (2) Consistoriul eparhial monahal funcţionează la fiecare arhiepiscopie şi episcopie, din încredinţarea Chiriarhului şi este format din 3 membri titulari şi 2 membri supleanţi.
    (3) Membrii Consistoriului eparhial monahal sunt desemnaţi de Chiriarh dintre arhimandriţii şi protosinghelii din mănăstirile eparhiei, care s-au remarcat printr-o viaţă duhovnicească aleasă, doctori, absolvenţi de masterat sau licenţiaţi în teologie, care au cunoştinţe canonice şi juridice.
    (4) Numirea membrilor Consistoriului eparhial monahal, precum şi a preşedintelui, din rândul titularilor, se face prin decizie chiriarhală, pe o perioadă de 4 ani.
    (5) Consistoriul eparhial monahal are un grefier numit de Chiriarh, din rândul clerului monahal de la Centrul eparhial.
    ART. 151^2
    Eparhiile care nu au un număr suficient de monahi pentru a constitui Consistoriul eparhial monahal, cu acordul mitropolitului locului, pot apela la un Consistoriu eparhial monahal al unei eparhii învecinate."

    136. Articolul 153 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 153
    (1) Consistoriul mitropolitan este instanţă disciplinară şi de judecată a recursurilor clerului de mir aparţinând de eparhiile sufragane mitropoliei, sancţionat cu depunerea din treapta preoţiei, precum şi a apelurilor împotriva hotărârilor de caterisire.
    (2) Hotărârile Consistoriului mitropolitan privind depunerea din treapta preoţiei sunt definitive şi irevocabile, după aprobarea de către Sinodul mitropolitan. Hotărârile Consistoriului mitropolitan privind apelul împotriva pedepsei caterisirii se aprobă de către mitropolitul locului şi pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.
    (3) Consistoriul mitropolitan funcţionează la fiecare mitropolie, din încredinţarea Sinodului Mitropolitan, şi este format din 3-5 membri titulari şi 2 supleanţi, aprobaţi de Sinodul mitropolitan, dintre preoţii desemnaţi de Adunările eparhiale ale eparhiilor din mitropolie (aleşi pe o perioadă de 4 ani), alţii decât cei desemnaţi în Consistoriile eparhiale, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 150 alin. (4) din prezentul Statut.
    (4) Preşedintele Consistoriului mitropolitan este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobaţi de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical al Centrului eparhial de reşedinţă a mitropoliei."

    137. Articolul 154 se abrogă.
    138. După articolul 153 se adaugă un nou articol, articolul 153^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 155
    (1) Consistoriul mitropolitan monahal este instanţă disciplinară şi de judecată a recursurilor clerului monahal aparţinând de eparhiile sufragane mitropoliei, sancţionat cu depunerea din treapta preoţiei, precum şi a apelurilor împotriva hotărârilor de caterisire.
    (2) Hotărârile Consistoriului mitropolitan monahal privind depunerea din treapta preoţiei sunt definitive şi irevocabile, după aprobarea de către Sinodul mitropolitan. Hotărârile Consistoriului mitropolitan monahal privind apelul împotriva pedepsei caterisirii se aprobă de mitropolitul locului şi pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.
    (3) Consistoriul mitropolitan monahal funcţionează la fiecare mitropolie, din încredinţarea Sinodului Mitropolitan, şi este format din 3-5 membri titulari şi doi supleanţi, numiţi de mitropolit dintre arhimandriţii şi protosinghelii recomandaţi de eparhiile din mitropolie, alţii decât cei desemnaţi în consistoriile eparhiale monahale, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 151 alin. (3) din prezentul Statut.
    (4) Preşedintele Consistoriului mitropolitan monahal este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobaţi de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical monahal al Centrului eparhial de reşedinţă a mitropoliei."

    139. Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 155
    (1) Consistoriul Superior Bisericesc şi Consistoriul Superior Bisericesc Monahal sunt cele mai înalte instanţe disciplinare şi de judecată pentru clerul de mir sau monahal, care judecă recursurile împotriva hotărârilor de caterisire pronunţate de un consistoriu eparhial sau consistoriu eparhial monahal şi menţinute de un consistoriu mitropolitan, respectiv de un consistoriu mitropolitan monahal. Hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc şi ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile împotriva pedepsei caterisirii sunt definitive şi irevocabile, după aprobarea lor de către Sfântul Sinod.
    (2) Consistoriul Superior Bisericesc funcţionează la Patriarhia Română şi este format din 6 membri, titulari şi câte un supleant pentru fiecare dintre aceştia, preoţi având gradul I, desemnaţi de sinoadele mitropolitane din ţară, alţii decât cei desemnaţi în consistoriile eparhiale sau mitropolitane, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 150 alin. (4) din prezentul Statut.
    (3) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal funcţionează la Patriarhia Română şi este format din 6 membri titulari, din rândul exarhilor de mănăstiri, desemnaţi de sinoadele mitropolitane din ţară, alţii decât cei desemnaţi în consistoriile eparhiale sau mitropolitane monahale, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 113 lit. f) şi art. 114 alin. (4) lit. k) din prezentul Statut.
    (4) În cazul judecării recursurilor în materie de caterisire pronunţate de un consistoriu eparhial şi menţinute de un consistoriu mitropolitan din afara graniţelor ţării, la şedinţe participă, în calitate de membru, şi un cleric desemnat de Sinodul mitropolitan, în condiţiile prevăzute de alin. (2).
    (5) Preşedintele Consistoriului Superior Bisericesc şi preşedintele Consistoriului Superior Bisericesc Monahal sunt numiţi prin decizie a Patriarhului României dintre membrii titulari aprobaţi de Sfântul Sinod, iar grefierii sunt numiţi de Patriarh din personalul Cancelariei Sfântului Sinod."

    140. După articolul 155 se adaugă un nou articol, articolul 155^1, cu următorul cuprins:
    "ART. 155^1
    Pentru atitudine părtinitoare în exercitarea funcţiei lor în consistorii, membrii oricărui consistoriu pot fi revocaţi de către autoritatea care i-a numit sau confirmat."

    141. Articolul 156 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 156
    (1) Hotărârile instanţelor de judecată sunt puse în aplicare de către autoritatea bisericească învestită în acest scop.
    (2) Hotărârile instanţelor de judecată devin executorii din momentul aprobării lor de către Chiriarh, Mitropolit, Sinodul mitropolitan sau Sfântul Sinod, după caz, conform art. 14 alin. (17) şi (18), art. 88 alin. (27), art. 113 alin. (7) şi art. 114 alin. (4) lit. m) din prezentul Statut.
    (3) Hotărârile instanţelor superioare de judecată bisericească (Consistoriul mitropolitan, Consistoriul mitropolitan monahal, Consistoriul Superior Bisericesc) au caracter obligatoriu în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Române. În situaţia în care o astfel de hotărâre nu este acceptată în eparhia din care provine clericul sancţionat, Chiriarhul locului este îndatorat să prezinte, în scris, motivele acestui refuz, în faţa Sinodului mitropolitan pentru cazuri de depunere din treaptă şi în faţa Sfântului Sinod pentru cazuri de caterisire, care vor stabili modalităţile de aplicare a hotărârii instanţei de judecată bisericească.
    (4) În baza autonomiei cultelor, prevăzută de lege şi a competenţelor specifice lor, instanţele de judecată bisericească soluţionează probleme de disciplină internă, iar hotărârile instanţelor bisericeşti la toate nivelurile nu sunt atacabile în faţa instanţelor civile."

    142. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 157
    (1) Pentru cauzele de judecată ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române funcţionează următoarele Consistorii Arhiereşti:
    a) de judecare în fond a cauzei: Consistoriul Arhieresc Prim;
    b) de judecare în apel: Consistoriul Arhieresc Ultim.
    (2) Consistoriul Arhieresc Prim este alcătuit din 5 membri şi 2 supleanţi propuşi de Sinodul Permanent şi aprobaţi de Sfântul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi, dintre ierarhii eparhioţi cu o deosebită competenţă şi corectitudine administrativă. Doi dintre cei 5 membri ai Consistoriului Arhieresc Prim sunt aleşi dintre mitropoliţi, unul fiind preşedinte, iar celălalt vicepreşedinte.
    (3) Consistoriul Arhieresc Ultim este alcătuit din 13 membri şi 2 supleanţi propuşi de Sinodul Permanent şi aprobaţi de Sfântul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi, dintre ierarhii eparhioţi cu o deosebită competenţă şi corectitudine administrativă. Trei dintre cei 13 membri ai Consistoriului Arhieresc Ultim sunt aleşi dintre mitropoliţi, unul fiind preşedinte, iar ceilalţi doi vicepreşedinţi.
    (4) Ierarhul din ţară, cel mai nou în slujirea de eparhiot, îndeplineşte responsabilităţile de grefier al Consistoriului Arhieresc.
    (5) Ierarhii eparhioţi care sunt membri în Consistoriul Arhieresc Prim nu pot fi desemnaţi membri şi în Consistoriul Arhieresc Ultim.
    (6) Ierarhii eparhioţi din Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină nu pot fi membri ai Consistoriilor Arhiereşti."

    143. Articolul 158 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 158
    În caz de urgenţă pastorală, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane, Chiriarhul poate hotărî singur sancţiuni disciplinare pentru personalul bisericesc, conform Regulamentului de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române."

    144. Articolul 159 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 159
    (1) Personalul bisericesc trimis în faţa instanţelor de judecată bisericească în calitate de acuzat, poate fi asistat în faţa tuturor instanţelor bisericeşti de un apărător ales de acuzat din lista de apărători bisericeşti, numiţi prin decizie chiriarhală din rândul celor admişi în urma examenului pentru apărători bisericeşti.
    (2) Ierarhul trimis în faţa instanţelor de judecată bisericească în calitate de acuzat îşi prezintă singur apărarea sau poate fi asistat de un alt ierarh, membru al Sfântului Sinod, care nu face parte din instanţele de acuzare şi de judecată arhiereşti."

    145. Articolul 159 se elimină (abrogă).
    146. Articolul 160 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 160
    (1) Sfântul Sinod aprobă sau respinge cererile de iertare ale preoţilor şi diaconilor sancţionaţi prin caterisire care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare.
    (2) Sfântul Sinod aprobă sau respinge cererile de iertare ale ierarhilor sancţionaţi prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească, care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp îndelungat, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare.
    (3) Sinodul mitropolitan aprobă sau respinge cererile de iertare ale preoţilor şi diaconilor sancţionaţi prin depunerea (destituirea) din slujirea clericală care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare.
    (4) Cererile de revizuire a sentinţelor de caterisire a preoţilor şi diaconilor, bine motivate, însoţite de actele necesare, vor fi adresate Preşedintelui Sfântului Sinod, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului Superior Bisericesc, respectiv Consistoriului Superior Bisericesc Monahal, iar cele de revizuire a sentinţelor de depunere (destituire) din slujirea clericală a preoţilor şi diaconilor, bine motivate, însoţite de actele necesare, vor fi adresate mitropolitului locului, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului mitropolitan, respectiv Consistoriului mitropolitan monahal, dacă sunt îndeplinite condiţiile regulamentare.
    (5) Cererile de revizuire a sentinţelor de caterisire sau de depunere (destituire) din slujirea arhierească a ierarhilor, bine motivate, însoţite de actele necesare, vor fi adresate Preşedintelui Sfântului Sinod, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului Arhieresc Ultim, dacă sunt îndeplinite condiţiile regulamentare."

    147. La articolul 161 literele A, B şi C se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "A. Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă cu patrimoniu distinct, având sectoarele: editură, tipografie şi ateliere, la nivelul central al Patriarhiei Române.
B. Instituţii media: posturi de radio şi televiziune, centre şi birouri de presă, agenţii de ştiri, edituri, cotidiane şi periodice etc., la nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor.
C. Centre sociale, medicale, culturale şi educaţionale."

    148. La Partea a III-a, titlul părţii A se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "A. Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă."

    149. Articolul 162 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 162
    (1) Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă este condus de Patriarhul României, iar fiecare dintre sectoarele lui este condus de un director sub îndrumarea unui episcop-vicar patriarhal sau a unui consilier patriarhal coordonator. Hotărârile privind bunul mers al Institutului se iau în şedinţe ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, prezidate de Patriarhul României sau delegatul său.
    (2) Produsele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă se distribuie eparhiilor, parohiilor, mănăstirilor şi credincioşilor prin magazinele bisericeşti eparhiale.
    (3) Editura şi tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă au exclusivitate în privinţa editării, tipăririi şi difuzării Sfintei Scripturi, a cărţilor de cult şi acatistelor, a manualelor de teologie şi a manualelor de religie, care se vor tipări numai cu aprobarea Sfântului Sinod."

    150. Articolul 163 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 163
    (1) Eparhiile pot organiza singure edituri şi tipografii, precum şi ateliere de pictură şi de confecţionat icoane, de ţesătorie şi croitorie de veşminte preoţeşti, de broderie, de ţesut covoare, de lumânări, mobilier bisericesc etc., pentru a împlini în exclusivitate cerinţele unităţilor de cult din eparhie.
    (2) La propunerea temeinic motivată a chiriarhilor şi după obţinerea avizului Comisiei de Pictură Bisericească, în scopul păstrării, promovării şi apărării unităţii de credinţă şi artistice bisericeşti, Sfântul Sinod aprobă sau respinge funcţionarea atelierelor de pictură bisericească din eparhii (ale centrelor eparhiale, mănăstirilor şi parohiilor, de grup şi particulare)."

    151. Articolul 165 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 165
    Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă, precum şi eparhiile care au tipografii şi ateliere proprii, sunt obligate să ia măsurile necesare pentru respectarea prevederilor legale în vigoare privind dreptul exclusiv al Bisericii de a produce şi a valorifica obiectele şi bunurile necesare activităţii de cult."

    152. Articolul 167 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 167
    (1) La nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor pot funcţiona, sub directa îndrumare a Chiriarhului, instituţii media (posturi de radio şi de televiziune, centre şi birouri de presă, agenţii de ştiri, edituri, cotidiane şi periodice etc.), a căror activitate se aprobă de organismele bisericeşti abilitate, în condiţiile legii.
    (2) În scopul păstrării, promovării şi apărării unităţii de credinţă, a unităţii vieţii bisericeşti şi pentru coordonarea misiunii ortodoxe româneşti, precum şi pentru a evita dublarea cheltuielilor prin acţiuni care se suprapun în acelaşi teritoriu, înfiinţarea şi desfiinţarea de noi instituţii media scrise (reviste, ziare şi periodice oficiale) şi audiovizuale (radio, televiziune şi altele) ale Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale, se face cu aprobarea Sfântului Sinod, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării, pe baza unui studiu bine fundamentat misionar şi economic."

    153. După art. 167 se adaugă un nou subcapitol C. cu un singur articol, articolul 167^1, cu următorul cuprins:
    "C. Centre sociale, medicale, culturale şi educaţionale
    ART. 167^1
    La nivelul Patriarhiei Române şi al eparhiilor se pot înfiinţa şi organiza, sub directa îndrumare a Chiriarhului, centre sociale, medicale, culturale şi educaţionale, în conformitate cu prevederile statutare, regulamentare şi legale în vigoare."

    154. Articolul 168 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 168
    Casele de ajutor reciproc ale clerului şi salariaţilor bisericeşti din eparhii au ca scop acordarea de împrumuturi şi ajutoare membrilor lor, la cererea acestora, iar activitatea lor se va desfăşura potrivit propriului regulament."

    155. Articolul 169 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 169
    (1) Totalitatea bunurilor care se află în proprietatea parohiilor, schiturilor, mănăstirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei Române, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, bisericilor fundaţionale şi fondurile destinate unui scop bisericesc constituie bunuri bisericeşti şi fac parte din patrimoniul bisericesc.
    (2) Bunurile aflate în folosinţa unităţilor de cult au regimul bunurilor bisericeşti şi se evidenţiază în registre separate, cu menţionarea documentelor în baza cărora se exercită dreptul de folosinţă."

    156. La articolul 170 alineatul (4), (5), (6), (7) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre şi beneficiază de acelaşi regim juridic şi casa parohială, vatra parohială şi mănăstirească, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal, reşedinţele chiriarhale, chiliile mănăstirilor şi ale schiturilor, muzeele de artă sacră (bisericeşti), bunurile de patrimoniu, bunurile preţioase, cu valoare artistică, istorică sau datorită materialului din care sunt confecţionate, precum: picturile, sculpturile, ţesăturile artistice, miniaturile, cărţile rare, documentele, lucrările din materiale scumpe etc.
(5) Bunurile comune sunt cele destinate întreţinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale, de caritate şi asistenţă socială şi medicală, precum şi pentru îndeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii;
(6) Bunurile comune destinate întreţinerii bisericilor şi slujitorilor bisericeşti, operelor culturale, de asistenţă socială, medicală şi filantropică, precum şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: aşezămintele şi instituţiile culturale, social-medicale, filantropice şi economice, terenurile agricole, pădurile, păşunile, viile, livezile, grădinile, drepturile patrimoniale, creanţele, acţiunile, fondurile, titlurile de valoare, averea în numerar şi alte garanţii bancare.
(7) Terenurile agricole (arabil, păşune, islaz, livadă etc.) şi pădurile unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române vor fi folosite conform dispoziţiilor stabilite de organismele bisericeşti competente.
(10) Înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unităţilor bisericeşti din eparhie, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile, se aprobă de Consiliul eparhial, iar acceptarea donaţiilor, legatelor, sponsorizărilor şi cumpărarea de bunuri în favoarea eparhiei sau a unităţilor bisericeşti din eparhie, precum şi transmiterea folosinţei bunurilor imobile bisericeşti (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituţi a acestora, se aprobă de către Permanenţa Consiliului eparhial."

    157. La articolul 170, după alineatul (9) se adaugă un nou alineat, alin. (9)^1, cu următorul cuprins:
    "(9)^1 În cazul unui bun care este în proprietatea sau în folosinţa Patriarhiei Române, apartenenţa sa la categoria bunurilor sacre, în caz de îndoială, se stabileşte de către Sinodul Permanent."

    158. La articolul 170, după alineatul (10) se adaugă trei noi alineate, alin. (10)^1, (10)^2 şi (10)^3,cu următorul cuprins:
    "(10)^1 Cu aprobarea prealabilă a Sinodului mitropolitan, Consiliul eparhial ia hotărâri în legătură cu înstrăinarea în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Centrului eparhial, ale instituţiilor şi fundaţiilor eparhiale.
(10)^2 Ori de câte ori, în documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericeşti, se vorbeşte de mitropolie ca proprietar, prin aceasta se înţelege arhiepiscopia unde este sediul mitropoliei şi organismele de conducere şi reprezentare ale arhiepiscopiei respective.
(10)^3 Ori de câte ori, în documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericeşti, se utilizează pentru proprietar denumiri care nu mai sunt în uz (epitropia, eforia etc.), prin aceasta se înţelege actuala persoană juridică bisericească, căreia îi revine de drept patrimoniul respectiv; în cazul în care identificarea acesteia nu mai este posibilă, dreptul de proprietate revine Centrului eparhial sub jurisdicţia căruia s-a aflat."

    159. La articolul 171 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Fondurile arhivistice şi bibliotecile mănăstirilor, parohiilor, protopopiatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi ale Patriarhiei Române sunt proprietatea exclusivă a acestora, nu pot fi înstrăinate, grevate sau urmărite şi au regimul juridic al arhivelor şi bibliotecilor private."

    160. La articolul 175 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Situaţia bunurilor bisericeşti sau similare din străinătate, proprietate a statului român, date în administrare eparhiilor ortodoxe române din afara graniţelor ţării şi unităţilor lor, precum şi reprezentanţelor şi comunităţilor Patriarhiei Române din străinătate, se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale între Patriarhia Română, unitatea interesată şi statul român."

    161. La articolul 176 alineatul (2) se elimină (abrogă), iar alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Dobândirea, înstrăinarea, grevarea şi administrarea patrimoniului bisericesc, controlul şi verificarea gestionară se desfăşoară în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare în vigoare. Forma definitivă a acestor acte este cea aprobată de Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, de Permanenţa Consiliului eparhial sau de Sinodul mitropolitan, în conformitate cu prevederile prezentului Statut."

    162. La articolul 178 alineatul (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) În municipiile-reşedinţă eparhială ca şi în municipiile-reşedinţă de judeţ, Chiriarhul va stabili catedrala. Acolo unde există episcop-vicar sau arhiereu-vicar, Chiriarhul îi va încredinţa acestuia o biserică de slujire.
(3) Se consideră anexe ale lăcaşului de cult şi urmează regimul juridic al acestuia următoarele construcţii: clopotniţa, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependinţele sale, muzeul eparhial, mănăstiresc sau parohial, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu caracter social- filantropic, arhondaricul, chilia, trapeza, orice incintă pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului precum şi altele asemenea. Prin aşezământ cu caracter social-filantropic se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice altă incintă destinată unei activităţi asemănătoare, iar prin aşezământ cu caracter medical, se înţeleg cele menţionate la art. 138 alin. (6) din prezentul Statut."

    163. La articolul 178, după alineatul (2), se adaugă un nou alineat, alin. (2)^1, cu următorul cuprins:
    "(2)^1 În eparhia sa, Chiriarhul poate desemna unele biserici ca paraclise chiriarhale, după rangul eparhiei pe care o păstoreşte."

    164. La articolul 180 alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Dacă o asociaţie sau fundaţie bisericească cu scop social-filantropic, medical ori cultural-educaţional se desfiinţează, întregul ei patrimoniu trece în proprietatea eparhiei pe teritoriul căreia se află."

    165. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 181
    O biserică, imediat după sfinţirea ei, trece în proprietatea şi în folosinţa unităţii de cult din cadrul eparhiei, pe teritoriul căreia a fost edificată, cu tot terenul şi clădirile afectate ei şi stă sub dispoziţiile prezentului Statut, ţinându-se seama şi de actele de fundaţie. Eventualele condiţii testamentare contrare prezentului statut se vor considera nule."

    166. La articolul 183 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Paraclisele de la Reşedinţele eparhiale şi cele din eparhie sunt sub autoritatea directă a Chiriarhului, iar cele de la mănăstiri sub autoritatea mănăstirii de care aparţin."

    167. Articolul 184 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 184
    Bisericile de orice categorie şi clădirile afectate acestora se pot edifica şi sfinţi doar dacă se află situate pe teren proprietate a Bisericii sau concesionat acestui scop, pe bază de cereri şi documente depuse la Centrul eparhial, numai cu aprobarea şi binecuvântarea (aprobarea scrisă a) Chiriarhului, fie că sunt noi, se reclădesc sau se transformă dintr-un alt edificiu."

    168. În Partea a IV-a, la litera B, titlul subcapitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "II. Cimitirele parohiale, mănăstireşti şi eparhiale."

    169. La articolul 187 alineatul (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(5) Tarifele şi taxele pentru concesionarea şi întreţinerea locurilor de înmormântare din cimitirele bisericeşti se vor stabili de Consiliul parohial sau de Consiliul economic al mănăstirii şi se vor aproba de Centrul eparhial.
(6) Este interzisă condiţionarea oficierii slujbei înmormântării de plata oricărei taxe sau contribuţii benevole fixate de organismele parohiale, ca donaţii din partea familiei pentru întreţinerea bisericii parohiale."

    170. Articolul 188 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 188
    (1) Cimitire parohiale şi mănăstireşti noi se înfiinţează cu aprobarea Permanenţei Consiliului eparhial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    (2) Centrele eparhiale pot înfiinţa şi administra cimitire proprii, prin hotărâri ale Permanenţei Consiliului eparhial, în condiţiile prevăzute de art. 189 din prezentul Statut pentru cimitirele parohiale şi mănăstireşti, cu adaptările de rigoare.
    (3) Cimitirele parohiale, mănăstireşti şi eparhiale se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Sfântul Sinod."

    171. La articolul 191 alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Activitatea unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române, în calitate de furnizor de servicii sociale şi medicale, este recunoscută şi sprijinită de stat, scop în care pot fi încheiate parteneriate şi acorduri."

    172. Articolul 195 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 195
    Patriarhia Română are propriul drapel în următoarea descriere: formă dreptunghiulară, lăţimea fiind egală cu două treimi din lungimea sa; culoarea de fond este albă; în centru se află imprimată stema oficială a Patriarhiei Române."

    173. La articolul 196 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Stema Patriarhiei Române, precum şi stemele mitropoliilor, arhiepiscopiilor şi episcopiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării se aprobă de Sfântul Sinod."

    174. La articolul 197 alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Sfântul Sinod are un sigiliu aflat în păstrarea Cancelariei Sfântului Sinod, care se aplică pe documentele semnate de Patriarhul României în calitate de preşedinte al organismelor centrale deliberative şi executive, pe tomosurile sinodale, pe gramatele şi actele sinodale şi patriarhale.
(4) Organismele centrale administrative şi instituţiile centrale bisericeşti cu scop misionar cu sectoarele lor, Cancelaria şi Administraţia eparhială cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile şi mănăstirile au propriile sigilii, cu aprobarea autorităţii superioare bisericeşti."

    175. Articolul 199 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 199
    În întreaga Biserică Ortodoxă Română nimeni nu poate fi în acelaşi timp:
    a) Membru al Consiliului eparhial şi al Consistoriului eparhial, Consistoriului mitropolitan sau al Consistoriului Superior Bisericesc;
    b) Vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop şi membru ales al Adunării eparhiale;
    c) Vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop şi membru al consistoriilor bisericeşti;
    d) Nu pot fi aleşi membri ai Consistoriului disciplinar protopopesc, ai Consistoriului eparhial, ai Consistoriului eparhial monahal, ai Consistoriului mitropolitan, ai Consistoriului mitropolitan monahal şi ai Consistoriului Superior Bisericesc cei ce sunt înrudiţi între ei sau cu Chiriarhul respectiv, până la al patrulea grad de sânge şi al doilea de cuscrie;
    e) Salariat în administraţia şi controlul bisericesc eparhial şi membru în organismele bisericeşti de disciplină, cu excepţia exarhilor de mănăstiri, în situaţia prevăzută de art. 156 alin. (3) din prezentul Statut.
    f) La nivelul sectoarelor, unităţilor şi subunităţilor instituţiilor centrale bisericeşti, al eparhiilor, al protopopiatelor, al parohiilor şi mănăstirilor, precum şi în instituţiile de învăţământ teologic, nu pot fi angajaţi în acelaşi timp soţul/soţia sau rudele până la gradul III (soţ/soţie, părinte/copii, fraţi, unchi/nepot), într-o relaţie ierarhică şi/sau funcţională."

    176. La articolul 201, după alineatul (2) se adaugă un nou alineat, alineatul (2)^1, cu următorul cuprins:
    "(3) Până la elaborarea şi aprobarea noilor regulamente, rămân în vigoare prevederile actualelor regulamente, în măsura în care acestea nu contravin prezentului Statut."

    177. Articolele 202, 203, 204 şi 205 se elimină (abrogă).

                                    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016