Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXĂ din 11 decembrie 2019  privind modificarea Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXĂ din 11 decembrie 2019 privind modificarea "Curriculumului de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie"

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 115 bis din 14 februarie 2020
──────────
    Conţinută de ORDINUL nr. 1.850/2019/3.069/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 14 februarie 2020.
──────────
        MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
        CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
                        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
                                OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
        CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
        Definiţia specialităţii:
        OBSTETRICA ŞI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere şi tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.


     Introducere
        Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute şi 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.
        Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenţii vor fi obligatoriu incluşi în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere şi îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă şi cu acordul Coordonatorului de rezidenţiat.
        Coordonatorul de Rezidenţiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfăşura stagiile de pregătire în rezidenţiat.
        Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naţionale/internaţionale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.
        Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidenţiat trebuie să urmărească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care îl are în coordonare.
        Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidenţiat va fi absolvit numai după susţinerea unui examen scris şi practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (şapte).
        La sfârşitul pregătirii în rezidenţiat, rezidenţii vor susţine examenul de obţinere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor de sfârşit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă în Anexa 1.
    1. Probă scrisă (10 subiecte)
    2. Proba clinică Obstetrică
    3. Proba clinică Ginecologie
    4. Probă practică, de interpretare a unor investigaţii/de efectuare de manevre.

        La examenul de medic specialist:
        ● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;
        ● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
        ● media minimă de promovare este 7,00 (şapte).

        Parcursul de pregătire în rezidenţiatul specialităţii Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
        ORGANIZAREA PROGRAMULUI
    1. Durata programului

┌──────────────┬───────────────────────┐
│NUMĂRUL TOTAL │5 │
│DE ANI │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL TOTAL │14 │
│DE MODULE │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 1 │Obstetrică-Ginecologie,│
│ │pregătirea de bază │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│36 de luni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂISĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 2 │Obstetrică-Ginecologie,│
│ │elemente de competenţă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│5 luni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Ultrasonografie în │
│MODULUL 3 │obstetrică şi │
│ │ginecologie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│8 săptămâni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 4 │Chirurgie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│4 luni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 5 │Gineco-oncologie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 luni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 6 │Endocrinologie │
│ │reproductivă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 lună │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 7 │Genetică medicală │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 lună │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 8 │Neonatologie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUN/│1 lună │
│IMODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 9 │Bioetica │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 săptămâni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │10 ore / săptămână │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 10 │Elemente juridice │
│ │medicale şi malpraxis │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│2 săptămâni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │5 ore / săptămână │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 11 │Urologie şi │
│ │uroginecologie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│1 lună │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 12 │Colposcopie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMARUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│6 săptămâni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 13 │Histeroscopie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│6 săptămâni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│MODULUL 14 │Laparoscopie │
│ │ginecologică │
├──────────────┼───────────────────────┤
│NUMĂRUL DE │ │
│SĂPTĂMÂNI/LUNI│3 luni │
│/MODUL │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ORE DE CURS/ │20 ore / lună, 5 ore / │
│LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ│săptămână │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Total ore │ │
│pregătire │1000 ore │
│teoretică │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Total ore │ │
│pregătire │3000 ore │
│practică │ │
└──────────────┴───────────────────────┘

        Secvenţa modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PARCURS REZIDENŢIAT 5 ANI - Module/ani de rezidenţiat şi durata (luni) │
├────────────────────┬───────────────────┬────────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│ANUL I │ANUL II │ANUL III │ANUL IV │ANUL V │
├────────────────┬───┼───────────────┬───┼───────────────┬────┼───────────────┬───┼──────────────┬───┤
│Obstetrică- │ │ │ │ │ │ │ │Obstetrică- │ │
│Ginecologie, │5,5│ │ │ │ │ │ │Ginecologie, │5 │
│pregătirea de │ │Endocrinologie │ │ │ │ │ │elemente de │ │
│bază │ │reproductivă │1 │ │ │ │ │competenţă │ │
├────────────────┼───┤ │ │ │ │ │ ├──────────────┼───┤
│Ultrasonografie │0,5│ │ │ │ │ │ │ │ │
│în Ob-Gin (1) │ │ │ │ │ │ │ │Urologie şi │ │
├────────────────┼───┼───────────────┼───┤ │ │ │ │uroginecologie│1 │
│Chirurgie │4 │Genetică │1 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Medicală │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───┼───────────────┼───┤Obstetrică- │ │Obstetrică- │ ├──────────────┼───┤
│ │ │Neonatologie │1 │Ginecologie, │11,5│Ginecologie, │11,│ │ │
│ │ ├───────────────┼───┤pregătirea de │ │pregătirea de │5 │Colposcopie │1,5│
│ │ │Bioetica │0,5│bază │ │bază │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼───┤ │ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │Elemente │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │juridice │0,5│ │ │ │ │Histeroscopie │1,5│
│ │ │medicale şi │ │ │ │ │ │ │ │
│Gineco-oncologie│2 │malpraxis │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────────────┼───┤ │ │ │ ├──────────────┼───┤
│ │ │Obstetrică- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Ginecologie, │7,5│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pregătirea de │ │ │ │ │ │Laparoscopie │ │
│ │ │bază │ │ │ │ │ │în ginecologie│3 │
│ │ ├───────────────┼───┼───────────────┼────┼───────────────┼───┤ │ │
│ │ │Ultrasonografie│0,5│Ultrasonografie│0,5 │Ultrasonografie│0,5│ │ │
│ │ │în Ob-Gin (2) │ │în Ob-Gin (3) │ │în Ob-Gin (4) │ │ │ │
└────────────────┴───┴───────────────┴───┴───────────────┴────┴───────────────┴───┴──────────────┴───┘


        Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică - Ginecologie 6 luni.
        Pregătirea în perioada de rezidenţiat în Obstetrică - Ginecologie este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică şi Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidenţiatului este structurată în mai multe etape:
    A. Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică - Ginecologie, cu următoarele caracteristici:
    - Durata acestui modul este de minim 36 luni.
    – Modulul este comun pentru toţi rezidenţii.
    – Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.

    B. Modulul de Elemente de competenţă în Obstetrică-Ginecologie:
    - Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialităţii Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.
    – 2 sau 3 stagii de subspecialităţi trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.
    – Are scopul de a permite aprofundarea noţiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.

    C. Module conexe specialităţii:
    - Însumează 11 luni şi cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie şi Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale şi malpraxis.

    D. Module de subspecialitate (competenţă)
        Se referă la abilităţi dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obţinerea respectivelor specializări. Predarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care deţin atestat în competenţele respective.



    2. Structura programului, conţinutul stagiilor
     Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază - anii I, II, III, IV, 36 luni
        Nr. ore curs: 720 ore
        Nr. ore practică: 2160 ore
    1. Tematică:
        OBSTETRICĂ
    1. Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale
        ● Noţiuni de anatomie
        ● Noţiuni de endocrinologie a reproducerii

    2. Sarcina normală
        ● Fiziologia maternă
        ● Consultaţia preconcepţională
        ● Îngrijirea prenatală

    3. Diagnosticul prenatal
    4. Avortul
    5. Boala trofoblastică gestaţională
    6. Hemoragiile obstetricale antepartum
    7. Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină
    8. Medicină fetală
        ● Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală
        ● Genetică
        ● Teratologie
        ● Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum
        ● Restricţia de creştere fetală
        ● Suferinţa fetală
        ● Moartea fetală

    9. Naşterea normală şi patologică
        ● Naşterea normală
        ● Prezentaţiile distocice
        ● Anomalii ale travaliului
        ● Naşterea vaginală operatorie
        ● Analgezia şi anestezia în obstetrică
        ● Hemoragia postpartum
        ● Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului

    10. Anemia fetală. Alloimunizarea
    11. Afecţiuni hipertensive în sarcină
    12. Sarcina multiplă
    13. Naşterea înainte de termen
    14. Sarcina prelungită
    15. Patologia anexelor fetale
        ● Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical
        ● Lichidul amniotic

    16. Lehuzia
        ● Lehuzia fiziologică
        ● Complicaţiile puerperale

    17. Urgenţe vitale în obstetrică
        ● Sepsisul şi şocul în obstetrică
        ● Embolia cu lichid amniotic
        ● Colapsul matern peripartum


                                      GINECOLOGIE
    1. Sindroame în ginecologie
        ● Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncţionale, amenoreea
        ● Durerea pelvină

    2. Infecţiile ginecologice
    3. Sarcina extrauterină
    4. Endometrioza
    5. Anomaliile congenitale ale organelor genitale
    6. Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică
        ● Patologia benignă şi preinvazivă a tractului reproducător inferior
        ● Tumorile uterine
        ● Tumorile ovariene şi tubare
        ● Patologia benignă şi preinvazivă a sânului

    7. Ginecologie pediatrică
    8. Menopauza


    2. Obiective educaţionale
    1. Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra anatomiei şi fiziologiei aparatului reproductiv feminin
    2. Cunoaştinţe teroretice şi practice cu privire la diagnosticul şi managenmentul patologiei gineco-obstetricale.
    3. Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
    4. Diagnosticul şi terapia de urgenţă a patologiei gineco-obstetricale şi orientarea către un centru superior a cazurilor care depăşesc competenţele şi posibilităţile centrelor de nivel inferior.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)
        Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente:
    I. Elementele generale OG:
        ● Cunoaşterea elementelor anatomice şi fiziopatologice ale afecţiunilor
        ● Anamneza completă, examenul fizic general şi de specialitate
        ● Diagnosticul pozitiv susţinut de date clinice şi de laborator
        ● Corecta recomandare şi interpretare a explorărilor paraclinice
        ● Cunoaşterea criteriilor de internare şi de externare pentru afecţiunile respective
        ● Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii şi administrării de oxigen, medicamente şi tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar
        ● Managementul durerii
        ● Recunoaşterea complicaţiilor cu risc vital-septic, resuscitare, complicaţii peri-partum
        ● Comunicarea cu pacientul şi aparţinătorii, inclusiv consimţămîntul informat, şi comunicarea adecvată în echipă
        ● Cunoaşterea complicaţiilor perioperatorii, indicaţii - contraindicaţii - complicaţii ale metodei chirurgicale, evoluţia postoperatorie
        ● Înţelegerea consecinţelor socio-psihologice, de comportament sexual şi familial ale bolii şi tratamentului propus

    II. Asistenţa prenatală
        ● Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noţiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică şi obstetricală).
    1. Stabilirea viabilităţii embrionului şi fătului
    2. Localizarea sarcinii
    3. Vârsta gestaţională
    4. Numărul feţilor
    5. Lungimea colului
    6. Corionicitatea
    7. Biometria fetală
    8. Prezentaţia
    9. Inserţia placentară
    10. Evaluarea lichidului amniotic
    11. Fluxul pe artera ombilicală

        ● Informare şi consiliere
    1. Alăptarea la sân
    2. Sarcina la adolescente
    3. Sarcina şi diabetul
    4. Sarcina şi obezitatea
    5. Sarcina la vârste înaintate
    6. HTA preexistentă şi cea indusă de sarcină
    7. Medicaţia în sarcină
    8. Incompetenţa cervicală
    9. Sarcina multiplă
    10. Colestaza în sarcină
    11. Consecinţele naşterii complicate
    12. Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale

        ● Tratament
    1. Sarcina cu localizare neprecizată
    2. Disgravidia emetizantă
    3. Avortul recurent
    4. Sângerarea în primul trimestru
    5. Sângerarea în trimestrele 2-3
    6. Incompatibilitate de grup de sânge
    7. Starea de purtător pentru Streptococul grup B
    8. Durerile abdominale
    9. Traumatisme abdominal minor în sarcină
    10. Anomalii de prezentaţie
    11. Diabet gestaţional
    12. Oligoamnios
    13. Polihidramnios
    14. Complicaţiile HT ale sarcinii
    15. Diminuarea activităţii fetale
    16. Restricţia de creştere fetală intrauterină
    17. Ruptura prematură aspontană a membranelor
    18. Moartea fetală in utero
    19. Sarcina supramaturată
    20. Infecţiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)


    III. Asistenţa intra şi postpartum
        ● Diagnostic: fezabilitatea naşterii vaginale
        ● Indicaţii de tratament:
    1. Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine

        ● Principii generale de tratament
    1. Maturizarea pulmonară fetală
    2. Contracţiile uterine debutate prematur (naşterea prematură)
    3. Travaliul staţionar
    4. Starea febrilă intrapartum
    5. Lichidul amniotic meconial
    6. Anamneza uterului post-cezariană
    7. Managementul durerii peripartum
    8. Mastita postpartum
    9. Retenţia urinară postpartum
    10. Accidentele trombo-embolice
    11. Hemoragia postpartum

        ● Abilităţi specifice de tratament:
    a) Pentru sarcină
    1. Cerclajul colului uterin: 3

    b) Pentru naştere
    1. Asistenţa naştere necomplicată: 50
    2. Asistenţa naşterii premature
    3. Ventuza obstetricală 10-20
    4. Aplicare forceps sau spatule obstetricale* 0-10
    5. Naştere în pelvină* 5
    6. Asistenţa la naştere în sarcina multiplă
    7. Cezariana 20
    8. Cezariana pe uter cicatricial 15-20
    9. Cezariana pe paciente obeze 0-10
        La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)

    c) Pentru suferinţa fetală
    1. Monitorizare cardiotocografică fetală
    2. pH scalp fetal*
    3. Epiziotomie
    4. Cezariana în urgenţă

    d) Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgenţă
    e) Pentru ruptura uterină: cezariana în urgenţă
    f) Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*
    g) Pentru hemoragia postpartum:
    1. Tamponada intrauterină
    2. Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*
    3. Histerectomia de hemostază*

    h) Pentru retenţia placentară: extracţia manuală şi instrumentală
    i) Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*
    j) Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală
    k) Hematomul vulvar: evacuarea hematomului
    l) Epiziotomia: epiziorafia
    m) Sutura laceraţiilor cervicale
    n) Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura
    o) Ruptura perineală gradul 4: sutura*
        Notă
        * Pot fi efectuate şi pe simulator.



    IV. Ginecologie - afecţiuni benigne
        ● Diagnostic - manevre (cuprinse în module)
    1. Anomalii vulvare - biopsie
    2. Anomalii intrauterine - ecografie, histeroscopie
    3. Anomalii uterine şi anexiale - ecografie, laparoscopie diagnostică
    4. Anomalii ovariene - ecografie
    5. Anomalii mamare - ecografie

        ● Indicaţii pentru tratament:
    1. Planificare familiala, contracepţia la adultul sănătos
    2. Contracepţia la adultul cu patologie
    3. Endometrioză
    4. Abcesul tubo-ovarian
    5. Hipermenoree
    6. Fibromul uterin
    7. Septul vaginal

        ● Principii generale de tratament:
    1. Bolile cu transmitere sexuală
    2. Boala inflamatorie pelvină
    3. Durerile abdominale şi pelvine
    4. Sindromul premenstrual
    5. Dismenoreea
    6. Hipermenoreea
    7. Hemoragiile disfuncţionale
    8. Simptomele menopauzale
    9. Scurgerile vaginale anormale
    10. Vulvo-vaginita
    11. Fibroamele uterine
    12. Patologia anexială
    13. Endometrioza
    14. Condiloamele vulvare
    15. Chistul de glanda Bartholin
    16. Abcesele vulvare

        ● Abilităţi de tratament specifice:
    1. Contracepţia - aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 20
    2. Recoltarea probelor cervico-vaginale: 50
    3. Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 10
    4. Curetajul biopsic: 15
    5. Avortul spontan precoce: dilatare şi aspiraţie/chiuretaj - 15
    6. Chistul de glandă Bartholin: marsupializare - 5
    7. Abcesul vulvar: evacuare, drenaj
    8. Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie
    9. Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie
    10. Sindrom aderenţial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervenţiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc şi în cadrul modulului de Laparoscopie)

        N.B.: Abilităţile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii.

    V. Ginecologia adolescenţei şi sănătatea sexuală
        ● Identificarea patologiei
    1. Disfuncţia sexuală
    2. Abuzul sexual
    3. Mutilarea genitală
    4. Scurgeri vaginale la fetiţe
    5. Durerea pelvi-abdominală acută la fetiţe
    6. BTS la fetiţe
    7. Traumatismul vulvar, vaginal, perineal şi/sau rectal la copii
    8. Suspiciunea de violenţă domestică şi abuzarea copiilor

        ● Abilităţi specifice de diagnostic: patologia ginecologică la copii
        ● Adaptarea comunicării la copii
        ● Examinarea de specialitate la copii
        ● Indicaţii generale de tratament: contracepţia la adolescenţii sănătoşi
        ● Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulţi, adolescenţi şi copii
        ● Abilităţi specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistenţa de urgenţă în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rect

    VI. Medicina reproducerii, infertilitate şi reproducere umană asistată
        ● Identificarea patologiei
        ● Evaluarea fertilităţii şi subfertilităţii masculine şi feminine
        ● Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară şi secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)
        ● Tehnici de prezervare a fertilităţii
        ● Elemente generale de diagnostic:
    1. Amenoreea primară
    2. Galactoreea

        ● Abilităţi specifice pentru diagnostic - nr. total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie
    1. Permeabilitatea tubară: verificarea permeabilităţii prin laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică
    2. Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea şi măsurarea foliculilor
    3. Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor şi lichidului intraperitoneal

        ● Informare şi consiliere
    1. Factori prognostici pentru sarcină în general
    2. Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort şi sarcina ectopică

        ● Indicaţii generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)
        ● Abilităţi generale pentru tratament:
    1. Patologia ovulatorie, inducţia ovulaţiei cu clomifen citrat
    2. Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord iniţial, tratament în urgenţă


    VII. Uroginecologie şi patologia planşeului pelvin
        ● Identificarea patologiei: recunoaşterea necesităţii trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competenţe pentru incontinenţa urinară de efort/imperiozitate
        ● Elemente generale de diagnostic: prolaps de compartiment median, prolaps compartiment anterior, prolaps compartiment posterior, fistula rectovaginală: stadializarea POP-Q
        ● Indicaţii generale de tratament:
    1. Repararea vaginală compartiment anteriorIposterior
    2. Repararea vaginală compartiment median

        ● Abilităţi de tratament specifice:
    1. Prolaps uterin: aplicarea şi urmărirea pesarului; colpocleizis* 10
        * realizat măcar în condiţii de simulator

    2. Cistocel: reparare vaginală simplă 10
    3. Enterocel/rectocel: reparare vaginală simplă 10


    VIII. Patologia premalignă
        ● Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidităţi şi medicaţie; leziuni premaligne vulvare
        ● Abilităţi specifice de diagnostic:
    1. Screening cervical: prelevare frotiu cito-diagnostic -
    2. Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20

        ● Indicaţii generale de tratament: leziunile premaligne genitale
        ● Abilităţi specifice de tratament:
    1. Leziuni premaligne cervicale - excizii ale zonei de transformare 20

        Abilităţile specifice de diagnostic şi tratament se regăsesc şi în cadrul modulului de Colposcopie.

    IX. Gineco-oncologie
        ● Identificarea patologiei
    1. Cancerele ginecologice stadii avansate
    2. Atitudinea în reacţii atipice ale pacientei la informare

        ● Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare şi cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică
        ● Abilităţi specifice de diagnostic
    1. Boala trofoblastică gestaţională - prin ecografia vaginală
    2. Leziunile maligne şi premaligne ale endometrului - prin biopsie endometrială

        ● Informare şi consiliere:
    1. Cancerul de ovar
    2. Cancerul cervical
    3. Recurenţa sau progresia patologiei oncologice


    X. Patologia mamară
        ● Identificarea patologiei:
    1. Patologia maligna a sânului
    2. Riscul genetic în cancerul de sân
    3. Metode de screening în patologia mamară

        ● Abilităţi specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului
    1. Galactoree
    2. Mastodinie





     Modulul 2: Obstetrică - Ginecologie, Elemente de competenţă - anul V, 5 luni
        Nr. ore curs: 100 ore
        Nr. ore practică: 300 ore
    1. Tematică:
    I. Medicina materno-fetală
        ● Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicţie
        ● Elemente diagnostice generale:
    1. Anomalii psihiatrice în sarcină şi postpartum
    2. Frica de naştere şi abordul traumei psihice post-partum
    3. Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii
    4. Abuzul de toxice
    5. Managementul depresiei

        ● Abilităţi specifice de diagnostic
    1. Fluxul anormal pe artera uterină - prin evaluarea Doppler
    2. Fluxul anormal pe cerebrala medie - prin evaluarea Doppler
    3. Fluxul anormal pe ductul venos - prin evaluarea Doppler
    4. Anomaliile congenitale - ecografia avansată de screening
    5. Anomalii cromozomiale - amniocenteza

        ● Informaţii şi consiliere
    1. Comunicarea riscului procedurilor obstetricale
    2. Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii

        ● Elemente generale de tratament
    1. Bolile hipertensive asociate sarcinii
    2. Diabetul preexistent
    3. Sarcina multiplă
    4. Colestaza în sarcină
    5. Depresia postpartum

        Medicii care au absolvit stagiul de Medicină materno-fetală din cadrul curriculum-ului de pregătire a rezidenţilor de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de Medicină Materno-fetală nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialităţi decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al acestui atestat.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare cu medici care deţin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.

    II. Ginecologia benignă
        ● Stabilirea indicaţiei de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice
        ● Abilităţi specifice de tratament
    1. Contracepţia: sterilizarea histeroscopică şi laparoscopică
    2. Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecţia histeroscopică
    3. Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică
    4. Hipermenoree: ablaţia sau rezecţia endometrială
    5. Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic
    6. Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic
    7. Aderenţe pelvine: adezioliza laparoscopică


    III. Medicina reproducerii: infertilitate şi reproducerea umană asistată
        ● Identificarea patologiei
    1. Micro-aspiraţia percutană spermă
    2. Biopsie testiculară cu extracţie spermatozoizi
    3. Anomaliile genetice
    4. Diagnosticul preimplantator

        ● Indicaţiile de tratament: situaţia psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)
        ● Elemente generale de tratament:
    1. Tehnicile de inducţie ovulaţie
    2. Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)
    3. Galactoreea
    4. Hiperproactinemia
    5. Adenomul pituitar

        ● Abilităţi specifice de tratament
    1. Subfertilitate: inseminare intrauterină
    2. Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză

        Medicii care au absolvit stagiul de Medicină a reproducerii, infertilitate şi reproducerea umană asistată din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul Tratamentul infertilităţii cuplului şi reproducere umană asistată/Fertilizare în vitro, nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decât sub indrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al acestui atestat.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entităţi medicale private de tratament al infertilităţii.

    IV. Uroginecologie şi anomaliile de planşeu pelvin
        ● Identificarea patologiei: bolile neurologice
        ● Abilităţi specifice de diagnostic:
    1. Anomalii de tonus şi motilitate ale planşeului pelvin şi ridicătorilor anali - evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală

        ● Indicaţii de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenţei şi proplapsului
        ● Abilităţi specifice de tratament:
    1. Incontinenţa urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale
    2. Prolaps uterin:

        ● Procedeu Manchester
        ● Histerectomie vaginală
        ● Colpocleizis
        Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire îl uroginecologie.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu.

    V. Patologia tractului genital inferior şi sexologie
        ● Abilităţi specifice de diagnostic
    1. Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
    2. Probleme sexuale - consiliere sexologică modelul PLISSIT
    3. Dureri genitale şi de penetrare, vaginism - examen ginecologic educativ

        ● Indicaţie de tratament:
    1. Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale
    2. Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale
    3. Aspecte psiho-sociale ale violenţei sexuale

        ● Elemente nespecifice de tratament
    1. Dermatoza vulvară
    2. Diminuarea libidoului
    3. Aspecte medicale ale violenţei sexuale

        ● Abilitaţi specifice de tratament
    1. Condilomatoza genitală - excizie chirurgicală
    2. Mutilare genitală - chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale şi genitale


    VI. Ginecologie pediatrică şi a adolescenţei
        ● Abilităţi specifice de diagnostic
    1. Persistenţa unor probleme vaginale sau vulvare - cistoscopie/vaginoscopie

        ● Informaţii şi consiliere
    1. Hemoragia vaginală pre-pubertală
    2. Masele anexiale

        ● Indicaţii de tratament
    1. Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale

        ● Elemente generale de tratament
    1. Contracepţia la adolescenţii cu probleme de sănătate
    2. Durerea vulvo-vaginală
    3. Scurgerile vaginale
    4. Durerea acută abdominală
    5. Durerea abdominală cronică
    6. Pubertatea prematură
    7. Intârzierea pubertară
    8. Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)
    9. Anomalii de dezvoltare ale tractului genital
    10. Patologii vulvo-vaginale (de ex. lichen scleros)

        ● Abilităţi specifice de tratament
    1. Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străini


    VII. Gineco-oncologie
        ● Abilităţi specifice de diagnostic
    1. Leziuni premaligne şi maligne vulvare - vulvoscopie cu biopsie
    2. Cancerul ovarian - calcularea indicelui de risc de malignitate

        ● Abilităţi specifice de tratament
    1. Leziuni premaligne ale colului - conizaţii (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)
    2. Cancerul de endometru, stadiul I - histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică
    3. Anexectomia profilactică la cazuri cu mutaţii genetice - anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie

        Medicii care au absolvit stagiul de Gineco-oncologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie, nu vor putea practica intervenţii lege complexe în cancere ginecologice decât sub indrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în
     Gineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care deţin atestat în Gineco-oncologie.

    VIII. Patologia mamară
        ● Abilităţi diagnostice specifice
    1. Leziuni mamare precanceroase sau cancer - biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)

        ● Informaţii şi consiliere
    1. Recurenţa sau progresia cancerelor de sân
    2. Patologia mamară borderline
    3. Genetica cancerului mamar

        ● Indicaţii de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne
        ● Elemente generale de tratament
    1. Galactoreea
    2. Mastodinie
    3. Mastita puerperală

        ● Abilităţi specifice de tratament
    1. Leziunile borderline ale sânului - excizia chirurgicală a leziunilor de sân
    2. Abcesul mamar post-partum - puncţia şi drenarea abcesului

        Medicii care au absolvit stagiul de Patologie mamară din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie sau Senologie imagistică, nu vor putea practica intervenţii specifice decât sub indrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al respectivelor atestate de pregătire.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală şi Radiologie şi imagistică - Senologie imagistică.



     Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI GINECOLOGICĂ, anii I - IV, 2 luni (2 săptămâni/an)
        Nr. ore curs 40
        Nr. ore practică 120
        Modulul de Ultrasonografie Obstetricală şi Ginecologică se desfăşoară în strânsă legătură şi pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic şi monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidenţiat are mai degrabă rolul de a statua noţiunile teoretice minime care trebuie predate şi testate în cadrul perioadei de rezidenţiat, corelate cu gradul de dificultate şi anul de pregătire.
        Conţinutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanţă cu declaraţia internaţională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidenţiat, adoptată recent de principalele societăţi internaţionale de specialitate: International Society of Ultrasound îl Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound îl Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists îl Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]
        Conform principiilor europene de training în ultrasonografia ginecologică şi obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape:
    1. Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică şi raportare. Noţiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor şi/sau e-learning.
    2. Pregătirea practică - se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experienţa rezidentului şi este atins nivelul de independenţă.

        Tematică
    1. Submodul 1 (An 1)
        Principii de bază ale ecografiei medicale.
        ● Principii fizice de bază ale ultrasonografiei
        ● Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)
        ● Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable)
        ● Artefactele ultrasonografice
        ● Declaraţii oficiale ale societăţilor profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)

        Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.
        ● Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor şi aplicaţii practice ale acestora.
        ● Penetrarea ultrasunetelor şi bioefectele în funcţie de puterea acustică.
        ● Influenţa frecvenţei ultrasunetelor asupra rezoluţiei şi penetraţiei în ţesuturi.
        ● Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat şi a dimensiunii imaginii.
        ● Reglarea funcţiei "gain" pentru optimizarea luminozităţii imaginii cu minim de putere acustică.
        ● Rolul focalizării pentru obţinerea unei rezoluţii optime în zona de interes.
        ● Setările de persistenţă a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.
        ● Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.

        Aspecte ale examinării ultrasonografice
        ● Poziţionarea corectă a pacientelor şi folosirea soluţiilor de contact (geluri speciale).
        ● Poziţii ergonomice de examinare şi poziţionare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.
        ● Manipularea corectă a sondei şi orientarea imaginii.
        ● Etichetarea imaginilor şi stocarea acestora.
        ● Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alţi specialişti în medicină.
        ● Protocolul de curăţare şi dezinfectare a sondelor.

        Ecografia în primul trimestru al sarcinii
        ● Paşii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.
        ● Indicaţii pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.
        ● Evaluarea sacului gestaţional (localizarea intrauterină, discordanţa cu nivelurile de β-HCG seric şi diferenţierea de fluidul endometrial - pseudosac).
        ● Vezicula vitelină.
        ● Vezicula amniotică.
        ● Numărul embrionilor/feţilor.
        ● Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.
        ● Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluţie în primul trimestru.
        ● Componente de datare a sarcinii în primul trimestru.
        ● Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.
        ● Hematomul subcorionic.
        ● Aspectele ecografice ale sarcinii molare.
        ● Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenţei nucale cu anomalii cromozomiale.

        Evaluarea ecografică în trimestrele II şi III ale sarcinii
        ● Parametrii de bază ai examinării ecografice în trimestrele II şi III.
        ● Parametrii biometriei fetale în trimestrele II şi III.
        ● Factori predispozanţi pentru macrosomia fetală şi restricţia de creştere intrauterină în trimestrul III.
        ● Evaluarea localizării placentei.
        ● Indicaţii şi riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.

        Evaluarea ecografică în sarcinile multiple
        ● Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.
        ● Corionicitatea şi amnionicitatea în sarcinile multiple.

        Anomalii placentare
        ● Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei praevia şi al placentei jos inserate.
        ● Factori de risc pentru acretizările placentare.

        Evaluarea lichidului amniotic
        ● Metode de diagnostic pentru oligoamnios.
        ● Metode de diagnostic pentru polihidramnios.

        Examinarea uterului negravid
        ● Indicaţiile evaluării ecografice pelvine.
        ● Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.
        ● Caracteristicile chisturilor ovariene simple.


    2. Submodul 2 (An 2)
        Ecografia în primul trimestru al sarcinii
        ● Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.
        ● Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstiţială, ovariană, cervicală, abdominală şi a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).
        ● Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.

        Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple
        ● Metode ecografice de evaluare a placentaţiei în cazul sarcinilor gemelare.
        ● Rolul monitorizării ecografice în cazul feţilor cu creştere discordantă.
        ● Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.

        Anomaliile placentare
        ● Factori de risc şi diagnosticul ecografic al vasa praevia.
        ● Factori de risc şi diagnosticul ecografic al placentei accreta.
        ● Rolul ecografiei în decolarea de placentă.

        Evaluarea lichidului amniotic
        ● Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.

        Cervixul
        ● Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II şi III de sarcină.

        Anomaliile uterului negravid
        ● Evaluarea ecografică a leiomioamelor.
        ● Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.

        Evaluarea ecografică a anexelor uterului
        ● Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice şi evolutia acestora (scala de gri şi Doppler color).
        ● Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri şi Doppler color).
        ● Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri şi Doppler color).
        ● Caracteristicile ecografice ale leiomioamelor pediculate şi fibroamelor ovariene.
        ● Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.
        ● Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).
        ● Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.
        ● Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.
        ● Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.
        ● Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.


    3. Submodul 3 (An 3)
        Ecografia în trimestrele II şi III
        ● Anatomia normală a craniului fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a feţei fetale şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a toracelui fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a cordului fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a abdomenului fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a pelvisului fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Anatomia normală a scheletului fetal şi malformaţiile frecvente.
        ● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricţia de creştere intrauterină.
        ● Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.
        ● Formularea raportului examinării ecografice.

        Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
        ● Rolul ecografiei în diagnosticul şi managementul sindromului transfuzor-transfuzat.
        ● Rolul ecografiei în evaluarea secvenţei anemie-policitemie şi a restricţiei de creştere intrauterină selectivă fetală la feţii monocorionici.
        ● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor-transfuzat.

        Evaluarea ecografică a uterului negravid
        ● Aspecte ecografice în adenomioză.
        ● Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D şi 3D)
        ● Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D şi 3D)

        Evaluarea ecografică a anexelor uterului
        ● Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.
        ● Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.
        ● International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) - reguli pentru clasificarea maselor anexiale.
        ● Aspecte ecografice în endometrioză.


    4. Submodul 4 (An 4)
        Ecografia în trimestrele II şi III
        ● Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală

        Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
        ● Rolul ultrasonografiei în diagnosticul şi evaluarea secvenţei de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)

        Evaluarea competenţei
        Evaluarea performanţei rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată şi realizarea unei colecţii de imagini la finalul rezidenţiatului, drept certificare a abilităţilor în obţinerea imaginilor de calitate şi recunoaşterea patologiilor - un portofoliu cu cel puţin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT - EBCOG.
        Testarea abilităţilor presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.
        Lista evaluării abilităţilor pentru submodulele 1 - 4 (anii 1-4)
    1. Evaluarea abilităţilor: submodul 1 (an 1)
    a. Diametrul mediu al sacului gestaţional
    b. Lungimea cranio-caudala embrio-fetală
    c. Stabilirea prezentaţiei
    d. Evaluarea extremităţilor fetale
    e. Diametrul biparietal
    f. Circumferinţa craniană
    g. Circumferinţa abdominală
    h. Lungimea diafizei femurale
    i. Scorul biofizic (parametrii ecografici)
    j. Indicele de lichid amniotic
    k. Diametrul maxim vertical de lichid amniotic

    2. Evaluarea abilităţilor submodul 2 (an 2)
    a. Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)
    b. Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)
    c. Grosimea endometrului
    d. Măsurătorile uterului
    e. Măsurătorile ovarului
    f. Evaluarea transvaginală a uterului
    g. Evaluarea transvaginală a ovarelor

    3. Evaluarea abilităţilor submodul 3 (an 3)
    a. Craniu: planul transventricular
    b. Craniu: planul transtalamic
    c. Craniu: planul transcerebelos
    d. Faţa: buza superioară şi şanţul nazo-labial
    e. Imaginea de patru camere
    f. Fluxul de ejecţie ventricular stâng
    g. Fluxul de ejecţie ventricular drept
    h. Abdomen: secţiunea de circumferinţă abdominală
    i. Abdomen: rinichi
    j. Abdomen: inserţia cordonului ombilical
    k. Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical
    l. Pelvis: vezica urinară
    m. Coloana vertebrală: longitudinal
    n. Coloana vertebrală: axial
    o. Formularea unui raport ecografic obstetrical
    p. Formularea unui raport ecografic ginecologic

    4. Evaluarea abilităţilor: submodul 4 (an 4)
    a. Faţa: profil facial
    b. Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală

        Abilităţi adiţionale:
    a. Imaginea de trei vase şi trahee
    b. Faţa: orbite
    c. Doppler artera ombilicală
    d. Translucenţa nucală
    e. Sonohisterografia cu substanţă de contrast





        Modulul de Ultrasonografie obstetricală şi ginecologică din cadrul programului de rezidenţiat corespunde unei competenţe de asistenţă medicală primară, în care investigaţia ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului şi corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competenţă presupune ca examinatorul să aibă cunostinţe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
        Absolvirea acestui modul în cadrul rezidenţiatului nu conferă medicului rezident sau specialist competenţa de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive (biopsie de vilozităţi coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competenţa pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obţinută în urma obţinerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică şi ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală.

     Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni
        Nr. ore curs: 80 ore
        Nr. ore practică: 240 ore
    1. Tematică:
    1. Principii de asepsie şi antisepsie în chirurgie
    2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical
    3. Pregătirea preoperatorie în chirurgie
    4. Îngrijirea postoperatorie
    5. Complicaţile postoperatorii (imediate şi precoce; locale şi generale; specifice şi nespecifice)
    6. Abdomenul acut chirurgical
        ● apendicita acută
        ● colecistita acută
        ● pancreatita acută
        ● ulcerul gastro-duodenal perforat
        ● peritonita acută difuză
        ● peritonita localizată
        ● ocluzia intestinală
        ● hemoperitoneul
        ● abdomenul acut în sarcină (particularităţi)
        ● abdomenul acut traumatic în sarcină

    7. Boala tromboembolică
    8. Şoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic
    9. Noţiuni de terapie intensivă
        ● principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică)
        ● resuscitarea cardio-respiratorie


    2. Obiective educaţionale
    1. Cunoştinţe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale şi noţiuni de terapie intensivă.
    2. Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului chirurgical.
    3. Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
    4. Capacitatea de a diagnostica şi a institui terapia de urgenţă în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situaţia când necesită terapie complexă.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
        ● Medicii rezidenţi vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală şi şoc şi vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
        ● Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de pregătire preoperatorie şi îngrijire postoperatorie, terapie intensivă - reechilibrare complexa parenterala şi cardio-respiratorie.
        ● Medicii rezidenţi vor cunoaşte complicaţile postoperatorii
        ● Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg şi ginecolog şi pot fi impicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei şi obstetricii.
        ● Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos:
        Baremul activităţilor practice
    1. Tehnici chirurgicale elementare:
        ● Incizia: 10
        ● sutura chirurgicală: 10
        ● hemostaza - pensare ligaturare: 30
        ● drenajul: 10

    2. Explorarea chirurgicală a abdomenului:
        ● asistat: 20
        ● efectuat: 3

    4. Visceroliza:
        ● asistat: 20
        ● efectuat: 3

    5. Apendicectomie:
        ● asistat: 10

    6. Enterectomia segmentară:
        ● asistat: 5

    7. Enterorafia segmentară:
        ● asistat: 5

    8. Colorafia:
        ● asistat: 5

    9. Omentectomia:
        ● asistat: 5





     Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni
        Nr. ore curs: 40
        Nr. ore practică: 120
    1. Tematică
    1. Cunoaşterea metodelor de diagnostic şi stadializare în cancerele genitale:
        ● Cancerul de col uterin
        ● Cancerul vulvar
        ● Cancerul vaginal
        ● Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine
        ● Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale
        ● Cancerul de trompa uterină

    2. Cunoaşterea metodelor de diagnostic paraclinic şi stadializare a cancerului mamar:
        ● Mamografia, ecografia, puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.

    3. Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
        ● histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
        ● conizaţia în patologia colului uterin (CIN III)
        ● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
        ● excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală
        ● tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii şi tehnica), mastectomia radicală modificată (operaţia Patey)
        ● mastectomia simplă.

    4. Radioterapia: indicaţii, tehnică, complicaţii
    5. Chimioterapia: principii, indicaţii, scheme de tratament, complicaţii
    6. Hormonoterapia şi imunoterapia

    2. Obiective educaţionale
    1. Cunoştinţe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.
    2. Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.
    3. Capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
    4. Capacitatea de relaţionare cu specialităţile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia şi chirurgia oncologică, precum şi de a orienta cazul către un centru competent în situaţia când necesită terapie complexă.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)
    - Medicii rezidenţi vor cunoaşte principiile de diagnostic al cancerelor genito-mamare, evoluţia, prognosticul, tratamentul şi complicaţiile specifice.
    – Medicii rezidenţi vor avea cunoştinţele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare şi vor deprinde cunoştinţele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
    – Medicii rezidenţi vor fi capabili să relaţioneze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog şi oncolog şi pot fi implicaţi în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.
    – Îndeplinirea baremului de activităţi practice, enunţat mai jos:
        Baremul activităţilor practice:
        Asistare la intervenţii exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:
    1. Chiuretaj bioptic: 10
    2. Biopsie cervicală, conizaţie: 10
    3. Mamografia: 10
    4. Ecografia de sân în tumori mamare: 10
    5. Ecografia pelvină în tumori genitale: 20
    6. Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncţia aspirativă cu ac fin (puncţia citologică), puncţia biopsie cu ac gros (puncţia tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 5
    7. Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50

        Asistare în intervenţii curative, radicale şi paleative în cancere genito-mamare:
    8. Histerectomie radicală: 3
    9. Cancer de ovar, second look: 3
    10. Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 3
    11. Mastectomie radicală: 3




        Stagiul aferent acestui modul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care deţin atestat în Gineco-oncologie sau în unităţi cu parteneriat între clinici de Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie.

     Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună
        Nr. ore curs: 20
        Nr. ore practică: 60
    1. Tematică
    1. Metode de studiu şi diagnostic în patologia endocrinologică:
        ● Diagnostic clinic:
    - anamneza în afecţiunile gineco-endocrinologice

        ● Investigaţii paraclinice în endocrinologia ginecologică:
    - temperatura bazală
    – examenul mucusului cervical
    – sexul genetic
    – sexul cromozomial
    – dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari şi a prolactinei
    – dozarea hormonilor gonadotropi corionici
    – dozarea hormonilor estrogenici
    – dozarea hormonilor progesteronici
    – dozarea hormonilor androgenici
    – explorarea funcţiei ovariene
    – explorarea funcţiei tiroidiene şi corticosuprarenaliene
    – radiografia de şa turcească
    – examenul fundului de ochi şi acuităţii vizuale
    – explorări radioizotopice
    – reflexograma ahiliană


    2. Diagnosticul şi tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
        ● patologia ovariană primară
        ● patologia ovariană de origine hipotalamică
        ● patologia diferenţierii sexuale
        ● patologia ovariană corelativă
        ● sindromul galactoree-amenoree
        ● aspecte endocrine ale sterilităţii şi infertilităţii

    3. Tratamentul hormonal în ginecologie:
        ● tratamentul cu hormoni estrogeni
        ● tratamentul cu progesteron şi progestative de sinteză
        ● tratamentul estroprogestativ de sinteză
        ● tratamentul cu hormoni androgeni
        ● tratamentul cu hormoni corticosteroizi


    2. Obiective educaţionale
        Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicaţii în sfera genitală şi cunoaşterea planului de management.

    3. Rezultate aşteptate
    - Abilitatea de a identifica femeile cu afecţiuni gineco-endocrinologice.
    – Abilitatea de a formula, implementa şi modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecţiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncţională.
    – Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluţia şi complicaţiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament şi influenţa asupra funcţiei reproductive.

        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Endocrinologie.

     Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună
        Nr. ore curs: 20
        Nr. ore practică: 60
    1. Tematică
    1. Genetica clinică în practica medicală obstetricală şi ginecologică
    - Organizarea şi rolul serviciilor de genetică medicală
    – Testarea genetică în practica clinică
    – Aspecte bioetice şi sociale
    – Testarea de diagnostic, testarea predictive şi testarea statusului de purtător
    – Beneficii şi limite ale testelor genetice
    – Indicaţi de testare genetică

    2. Elemente de teorie genetică
    - Cromozomii umani
    – Diviziunea celulară - meioza
    – Anomalii cromozomiale - clasificare, exemple
    – Mozaicism cromozomial - clasificare şi management
    – Acizi nucleici - ADN şi ARN
    – Replicarea ADN
    – Sinteza proteică - transcripţia şi translaţia
    – Gena - structură şi funcţie
    – Mutaţii genetice - mecanismele şi efecte
    – Heritabilitatea şi susceptibilitatea genetică
    – Transmiterea ereditară în afecţiunile monogenice
    – Heterogenitatea genetică (locus, alela)
    – Expresia genică, expresivitatea şi penetranţa
    – Transmiterea multifactorială (interacţii intergenice, interacţii genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)
    – Ereditatea mitocondrială

    3. Boli cromozomiale
    - Epidemiologie
    – Elemente clinice patologice
    – Prognostic
    – Risc de recurenţă
    – Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice şi structural

    4. Boli monogenice
    - Epidemiologie
    – Ereditatea mendeliană
    – Efectele biologice ale mutaţiilor genetice şi patologiile asociate
    – Elemente de patologie clinică
    – Prognostic
    – Risc de recurenţă
    – Diagnosticul prenatal al unor afecţiuni monogenice

    5. Anomalii congenitale multiple şi sindroame genetice
    - Anomalii sindromice şi posibile asocieri clinice
    – Epidemiologie
    – Exemple de sindroame genetice şi elementele clinice patologice
    – Prognostic
    – Ereditate şi risc de recurenţă
    – Diagnostic prenatal

    6. Tehnici de screening şi diagnostic prenatal - indicaţii, tehnică, posibile complicaţii
    - Markeri biochimici
    – Ecografia fetală - markeri ecografici (ecografia de trimestru I şi II) şi posibila lor asociere cu diferitele afecţiuni genetice
    – Amniocenteza
    – Biopsia din vilozităţi coriale
    – Cordocenteza
    – Biopsia tisulară fetală
    – Diagnostic de laborator - metode, rate de eşec şi de eroare


        Obiective educaţionale: Deprinderea recunoaşterii afecţiunilor genetice şi stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.
        Rezultate aşteptate, abilitaţi profesionale dobândite
    - Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică
    – Abilitatea de a formula, implementa şi modifica planul de management al cazului în funcţie de afecţiunea genetică (riscul şi impactul anomaliei, opţiuni de diagnostic prenatal, opţiuni de management post-testare)
    – Abilitatea de a iniţia colaborare cu un genetician clinician şi cu laboratorul asociat (citogenetic şi/sau molecular) pentru a trimite pacienţii cu indicaţie clinică
    – Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecţiune genetică şi pentru viitoarele sarcini
    – Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate
    – Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opţiunile de screening şi diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) şi opţiunile reproductive

        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Genetică medicală.

     Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună
        Nr. ore curs: 20
        Nr. ore practică: 60
    1. Tematică
    1. Tranziţia şi adaptarea neo-natală la naştere
    2. Nou-născutul prematur, definiţie, clasificare, particularităţi morfo-funcţionale şi de adaptare la naştere
    3. Nou-născutul cu risc (diabet gestaţional, HTA de sarcină)
    4. Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspiraţie de meconiu, hemoragia pulmonară
    5. Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală
    6. Resuscitarea neonatală la sala de naşteri
    7. Infecţiile neonatale, precoce şi tardive
    8. Patologie neurologică neonatală
    9. Traumatismele obstetricale la naştere
    10. Particularităţi ale nou-născutului din sarcina multiplă şi ale sarcinilor cu FIV

    2. Obiective educaţionale:
    1. Recunoaşterea şi implementarea principiilor de reanimare neo-natală
    2. Cunoaşterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.
    3. Cunoaşterea şi descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur şi la cel la termen
    4. Descrierea maturării pulmonare in utero şi în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului
    5. Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut
    6. Cunoaşterea şi discutarea indicaţiilor şi limitările oxigenoterapiei
    7. Cunoaşterea indicaţiilor administrării de surfactant şi efectele adverse
    8. Cunoaşterea indicaţiilor şi posibilele complicaţii în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilaţia convenţională şi ventilaţia cu frecvenţă înaltă
    9. Cunoaşterea condiţiilor care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii
    10. Descrierea şi recunoaşterea modificărilor radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu
    11. Cunoaşterea complicaţiilor şi managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu (SAM)

    3. Rezultate aşteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoştinţe minimale
    - Să cunoască şi să descrie mecanismul normal al respiraţiilor la nou-născutul prematur şi la cel la termen
    – Să descrie maturarea pulmonară in utero şi în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului
    – Să descrie detresa respiratorie la nou-născut
    – Să descrie şi să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou-născut
    – Să cunoască şi să discute indicaţiile limitării oxigeno-terapiei
    – Să ştie indicaţiile administrării de surfactant şi efectele adverse
    – Să descrie indicaţiile şi posibilele complicaţii în suportul respirator
    – Să ştie condiţiile care pot duce la obstrucţia căilor respiratorii
    – Să descrie şi să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspiraţie de meconiu
    – Să cunoască complicaţiile şi să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspiraţie de meconiu
    – Să ştie cauzele de apnee la nou-născutul la termen şi la nou-născutul prematur
    – Să descrie mecanismul şi prevenţia bolii pulmonare cronice

        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Neonatologie.

     Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni
        Nr. ore curs: 20
        Nr. ore seminarii: 30
    1. Tematică
    1. Introducere în Bioetică
        ● Morală, etică, etică medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
        ● Contextul apariţiei bioeticii
        ● Definirea bioeticii
        ● Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
        ● Teorii şi metode în bioetică

    2. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii
        ● Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
        ● Conceptele de sanatate, boala şi suferinţa în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
        ● Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţa religioasă, etnie, etc)

    3. Relaţia medic-pacient I
        ● Valori ale relaţiei medic-pacient
        ● Paternalism versus autonomie
        ● Modele ale relaţiei medic-pacient
        ● Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

    4. Relaţia medic-pacient II
        ● Consimţamântul informat
        ● Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
        ● Relaţia medic-pacient minor
        ● Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

    5. Greşeli şi erori în practica medicală
        ● Definirea noţiunilor de greseală şi eroare
        ● Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
        ● Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

    6. Probleme etice la începutul vieţii
        ● Liberertatea procreaţiei
        ● Dileme etice în avort
        ● Etica reproducerii umane asistate medical
        ● Probleme etice în clonarea reproductivă

    7. Probleme etice la finalul vieţii
        ● Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
        ● Probleme etice în stările terminale
        ● Tratamente inutile în practica medicală
        ● Eutanasia şi suicidul asistat
        ● Îngrijirile paliative

    8. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane
        ● Donarea de organe de la cadavru
        ● Donarea de organe de la persoana vie
        ● Etica alocării de resurse în transplant

    9. Probleme etice în genetică şi genomică
        ● Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
        ● Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
        ● Etica şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
        ● Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
        ● Terapia genică
        ● Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

    10. Etica cercetării pe subiecţi umani
        ● Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
        ● Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
        ● Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
        ● Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaţionale
        ● Comitetele de etică a cercetarii
        ● Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiinţifică


        Tematica seminariilor
    1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică
    2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
        ● Juramântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a juramântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
        ● Alternative ale juramântului lui Hipocrate
        ● Alte coduri de etica şi deontologie medicală folosite în prezent

    3. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
        ● Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
        ● Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
        ● Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

    4. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice
        ● Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
        ● Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
        ● Rolul comitetelor de etică din spitale

    5. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete
        ● Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
        ● Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
        ● Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

    6. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete
    7. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete
    8. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete
    9. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete
    10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete


     Modulul 10: Elemente juridice medicale şi malpraxis anul II, 2 săptămâni
        Nr. ore curs: 10
        Nr. ore practică: 30
    1. Tematică
    1. Răspunderea profesională în practica medicală
        ● Relaţionare şi responsabilitate în practica medicală
        ● Răspunderea juridică a medicului. Consideraţii generale
        ● Tipuri de răspundere juridică a medicului

    2. Raspunderea civilă
        ● Importanţa respectării legislaţiei medicale în contextul unei acuzaţii de malpraxis
        ● Apariţia legislaţiei medicale moderne în România
        ● Legislaţia medicală - necesitate educaţională recunoscută
        ● Domenii de aplicare a legislaţiei medicale:
        ● Malpraxis individual
        ● Malpraxis instituţional
        ● Drepturile pacientului - de la reglementări legale la cerinţe calitative impuse actului medical

    3. Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
        ● Acordul pacientului informat şi raportul privind asistenţa medicală în situaţiile de urgenţă
        ● Acordul pentru participarea la învăţământul medical clinic
        ● Acordul pentru comunicarea datelor medicale
        ● Solcitare privind comunicarea documentelor medicale
        ● Declaratie privind comunicarea documentelor medicale
        ● Acordul pentru filmare/fotografiere în instituţia medicală
        ● Notificare privind încetarea acordării asistenţei medicale

    4. Răspunderea penală şi răspunderea disciplinară a personalului medical
        ● Etapele procesului penal
        ● Drepturile şi obligaţiile martorului, persoanei cercetate şi persoanei vătămate
        ● Statutul de funcţionar public al medicului
        ● Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
        ● Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor

    5. Vulnerabilitatile practicii medicale în faţa acuzaţiilor de malpraxis
        ● Locul şi relevanţa prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
        ● Reacţia imediată în cazul formulării acuzaţiei de malpraxis medical

    6. Practica judiciară relevantă
        ● Soluţionarea cauzelor penale
        ● Procesul civil
        ● Procedura civilă extrajudiciară
        ● Medierea
        ● Procedura cercetării disciplinare

    7. Protecţia practicii medicale
        ● Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală
    - rolul legal
    – limite
    – tipuri de daune
    – retroactivitatea

        ● Forme alternative de protecţie a practicii medicale


    2. Obiective educaţionale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.
    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire)
        ● Să cunoască principiile şi situaţiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală şi disciplinară) a medicului
        ● Să cunoască utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
        ● Să poată identifica vulnerabilităţile practicii medicale în faţa acuzaţiilor de malpraxis
        ● Să poată preciza principiile de protecţie a practicii medicale


     Modulul 11: UROLOGIE - UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni
        Nr. ore curs 40
        Nr. ore practică 120
    1. Tematică

┌────────────────────────────┬─────────┐
│Tema │Durata │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Evaluarea şi instrumentarea │ │
│aparatului urogenital │ │
│Anatomia pelvină - organe │ │
│genitale interne şi externe │1 │
│Anatomia planşeului pelvic │săptămână│
│Investigaţia imagistică a │ │
│aparatului uro-genital │ │
│Urodinamica │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Diagnostic şi tratament în │2 │
│prolapsul urogenital şi │săptămâni│
│incontinenţa urinară │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Complicaţiile chirurgiei │2 │
│vaginale şi pelvine │săptămâni│
├────────────────────────────┼─────────┤
│Patologia uroginecologică în│1 │
│evoluţia sarcinii │săptămână│
├────────────────────────────┼─────────┤
│Fistulele urogenitale │1 │
│ │săptămână│
├────────────────────────────┼─────────┤
│Vezica hiperactivă, LUTS │ │
│(Lower Urinary Tract │1 │
│Symptoms)-include infecţiile│săptămână│
│urinare │ │
└────────────────────────────┴─────────┘

        Baremul activităţilor practice
    1. Diagnosticul clinic şi imagistic al tulburarilor de statică pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu şi posterior
    2. Diagnosticul clinic şi paraclinic al incontinenţei urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficienţă sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)
    3. Tratamentul prolapsului uterovaginal - cunoaşterea procedeelor reconstructive cu ţesuturi native, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta:
        ● tripla intervenţie de la Manchester
        ● cura cistocelului cu ţesuturi native
        ● cura rectocelului cu ţesuturi native
        ● procedee pentru compartimentul mediu - plicatura ligamentelor uterosacrate
        ● tehnici de perineoplastie
        ● nr. proceduri din fiecare tip: 2- operator principal
        ● nr. proceduri din fiecare tip: 4 - asistent operator principal

    4. Tratamentul prolapsului uterovaginal - procedeee obliterative - colpocleizisul parţial sau total, discutarea şi explicarea acestor procedee cu pacienta
        ● nr. procedure: 2 - operator principal
        ● nr. procedure: 8 - asistent operator principal

    5. Procedee de tratament chirurgical al IUE cu ţesuturi native
        ● nr. procedure: 2 - operator principal
        ● nr. procedure: 8 - asistent operator principal

    6. Cunoaşterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică - legerea tipului de pesar, inserţie şi întreţinere pesar, tehnici de radiofrecvenţă, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea şi explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei - avantaje, dezavantaje.
    7. Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal - histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcţie de patologia ginecologică asociată.
        ● histerectomie vaginală totală sau subtotală:
        ● nr procedure: 2 - operator principal
        ● nr procedure: 8 - asistent operator principal

    8. Traumatismele vezicii urinare - lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanţe de risc, recunoaştere, tehnici de cistorafie) - efectuate ca operator principal sau asistent operator principal
        Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenţa intraoperatorie a vezicii urinare.

    9. Traumatismele ureterului - lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanţe de risc, recunoaştere, conduită)
        ● cunoaşterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuităţii ureterale în functie de sediul leziunii) - participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal
        Dezvoltarea abilităţii de a discuta şi explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.

    10. Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale, fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită, tehnici) - cunoaşterea teoretică a tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenţii ca ajutor principal.


    2. Obiective educaţionale
    1. Cunoştinţe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal şi a patologiei uroginecologice.
    2. Evaluarea anamnestică şi clinică corectă a pacientului uroginecologic.
    3. Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiţii de siguranţă pentru paciente manevrele şi tehnicile diagnostice şi operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.
    4. Diagnosticul şi terapia de urgenţă a patologiei uroginecologice şi orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
        Medicii rezidenţi vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital şi vor deprinde cunoştiinţele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigaţii invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoştinţele necesare pentru stabilirea planului terapeutic şi îndrumarea pacientului către specialişti cu competenţă în uroginecologie.
        În ceea ce priveşte tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârşitul rezidenţiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu ţesuturi native al prolapsului uterovaginal gr. II/III şi al incontinenţei urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile avansate ce necesită pentru tratament procedee complexe în toate cele trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competenţă în uroginecologie.
        Medicii rezidenţi vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog şi ginecolog şi pot fi implicaţi în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicaţii ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.
        Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în uroginecologie.
        Stagiul aferent acestui submodul se va desfăşura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care deţin atestat în Uroginecologie.


     Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni
        Nr. ore curs 30
        Nr. ore practică 90
    1. Tematică
    1. Noţiuni de bază
        ● Istoricul afecţiunii cervicale
        ● Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei
        ● Inserarea speculum-ului vaginal
        ● Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)
        ● Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior
        ● Prelevarea de probe pentru testarea HPV
        ● Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
        ● Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic
        ● Colposcopul

    2. Examinarea colposcopică
        ● Poziţionarea şi ajustarea colposcopului
        ● Determinarea vizibilităţii zonei de transformare (ZT)
        ● Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei
        ● Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale
        ● Examinarea ZT cu ser fiziologic şi filtru verde
        ● Examinarea ZT cu acid acetic
        ● Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic
        ● Utilizarea speculum-ului endocervical
        ● Testul Lahm-Schiller
        ● Examinarea vaginului cu acid acetic

    3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
        ● Recunoaşterea epiteliului scuamos original
        ● Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular)
        ● Recunoaşterea epiteliului metaplazic
        ● Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală
        ● Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză
        ● Recunoaşterea efectelor unei sarcini

    4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
        ● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut
        ● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt
        ● Trăsături sugestive ale cancerului invaziv
        ● Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)
        ● Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)
        ● Nivelul epiteliului anormal
        ● Modificări acute inflamatorii
        ● Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminata
        ● Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare
        ● Polipi cervicali benigni

    5. Proceduri practice
        ● Analgezie locală
        ● Biopsii cervicale ţintite
        ● Biopsii vaginale ţintite
        ● Biopsii vulvare ţintite
        ● Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice

    6. Măsuri organizatorice
        ● Rezultatele documentării. Arhivarea datelor
        ● Urmarirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate

    7. Măsuri de comunicare
        ● Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitara
        ● Obţinerea acordului în mod corect
        ● Modalitatea comunicarii informaţiilor negative
    ● Comunicarea eficientă cu ceilalţi specialişti în domeniu

        Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie
    1. Manevre
        ● poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic
        ● punerea în funcţiune a colposcopului
        ● reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii şi dimensiunilor
        ● pregătirea colului pentru examenul colposcopic

    2. Tehnici
        ● introducerea speculum-ului
        ● prelevarea frotiurilor citologice şi efectuarea acestora
        ● pregătirea colului cu acid acetic
        ● testul de impregnare cu lugol
        ● prelevarea unei biopsii
        ● examinarea colposcopică şi interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât şi a fundurilor de sac, pereţilor vaginali şi valvei
        ● examen genital complet
        ● prescrierea şi efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.

    3. Activităţi practice fiecare cursant va învăţa în timpul stagiilor să efectueze:
        ● examinări colposcopice,
        ● prelevarea de frotiuri citologice
        ● biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,
        ● biopsierea endocervixului cu chiureta
        ● conizaţii sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).
        Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.

        ● În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.



    2. Obiective educaţionale
    1. Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal şi lezional, descrierea gradului şi localizării leziunilor precanceroase,
    2. Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,
    3. Cunoaşterea şi consilierea cu privire la prevenţia cancerului de col uterin.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
        ● Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin
        ● Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale
        ● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale
        ● Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.


     Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni
        Nr. ore curs 30
        Nr. ore practică 90
    1. Tematică
    1. Anatomia aparatului genital feminin
        ● anatomia
        ● embriologia aparatului genital feminin
        ● malformaţii ale tractului genital inferior şi ale uterului
        ● histologia tractului genital inferior şi a uterului

    2. Examinarea histeroscopică
        ● istoric, baze morfologice
        ● aparatura,instrumentar: histeroscopul propriu-zis şi aparatura auxiliară
        ● etape

    3. Histeroscopia diagnostică
        ● tehnică
        ● aspecte normale
        ● indicaţii şi contraindicaţii
        ● incidente,accidente, complicaţii

    4. Histeroscopia terapeutică
        ● tehnici chirurgicale histeroscopice
        ● minoră: tehnici, indicaţii, contraindicaţii
        ● majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.

    5. Ablaţia de endometru (la ce se refera ?? aşa este scris în curricula 2007)
        ● definiţie, indicaţii, contraindicaţii
        ● selecţia cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului
        ● tehnică, anestezie

    6. Miomectomia histeroscopică
        ● indicaţii, contraindicaţii, avantaje
        ● tehnică
        ● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

    7. Polipectomia histeroscopică
        ● indicaţii, contraindicaţii, avantaje
        ● tehnică
        ● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

    8. Metroplastia histeroscopică
        ● indicaţii, contraindicaţii, avantaje
        ● tehnici
        ● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

    9. Sinechioliza tubară histeroscopică
        ● indicaţii, contraindicaţii, avantaje
        ● tehnici
        ● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

    10. Sterilizarea tubară histeroscopică
        ● indicaţii, contraindicaţii, avantaje
        ● tehnici
        ● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii

    11. Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deteriorat
        Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie
    1. Manevre
        ● Poziţionarea pacientei
        ● Montarea şi demontarea histeroscopului
        ● pregătirea mediilor de distensie
        ● Montarea camerei video şi a fibrei optice

    2. Tehnici
        ● Introducerea speculului,
        ● Dilataţia colului uterin
        ● Introducerea histeroscopului
        ● Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine

    3. Activităţi practice
        ● În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de 50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competenţa în histeroscopie
        ● Efectuarea acestor examinări este obligatoriu şi se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul supraveghetor şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă
        ● Rezecţie de polip perhisteroscopic
        ● Excizia fibromului submucos
        ● Sinechioliza
        ● Extracţie DIU



    2. Obiective educaţionale
    1. Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavităţii uterine şi localizării anomaliilor,
    2. Identificarea şi efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.

    3. Rezultate aşteptate (Competenţe teoretice şi practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de pregătire).
        ● Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavităţii uterine
        ● Cunoaşterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.
        ● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavităţii uterine.
        ● Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în histeroscopie.


     Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni
        Nr. ore curs 60
        Nr. ore practică 180
    1. Tematică
    1. Istoric, principii, etape de formare şi atestare în laparoscopie
        ● Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.
        ● Chirugia laparoscopică - principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii.
        ● Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice
        ● Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice şi obţinerea acordului informat.

    2. Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei
        ● Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă
        ● Efectele mecanice ale distensiei abdominale
        ● Efectele farmacologice ale CO2 (locale şi sistemice).
        ● Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.

    3. Prezentarea aparaturii şi instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice, mod de funcţionare, incidente, accidente specifice - tehnice şi chirurgicale)
        ● Aparatura laparoscopică: lanţul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspiraţie, generator de electrochirurgie.
        ● Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc.)
        ● Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.
        ● Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente.
        ● Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumente

    4. Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor
        ● Electrochirurgia - mono şi bipolară - aparatura, mod de funcţionare şi utilizare, incidente, accidente specifice.
        ● Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor (indicaţii, avantaje, dezavantaje, alternative).

    5. Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicaţiile şi contraindicaţiile abordului laparoscopic.
        ● Abordul laparoscopic
    - Sala de operaţii laparoscopice (organizare)
    – Dispozitivul operator în intervenţiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)
    – Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziţionarea trocarelor, finalizarea intervenţiei.
    – Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.

        ● Laparoscopia diagnostică
    - Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.
    – Explorarea pelvică şi abdominală.
    – Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.
    – Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.


    6. Laparoscopia operatorie ginecologică
        ● Patologia anexială posibilităţi terapeutice laparoscopice - (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi chirurgicale laparoscopice)
    - Patologia tubară:
    - Sterilizarea chirurgicală tubară
    – Sarcina tubară
    – Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală

    – Patologia ovariană benignă:
    - Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) şi conduita terapeutică chirurgicală
    – Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)
    – Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice
    – Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatorii


        ● Patologia inflamatorie genitală
    - Patologia anexială inflamatorie
    – Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană

        ● Endometrioza
    - Evaluare şi posibilităţi terapeutice laparoscopice - complicaţii, incidente, accidente

        ● Sindromul aderenţial în chirurgia laparoscopică
    - Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică
    – Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în antecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.
    – Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.

        ● Patologia tumorală uterină benignă
    - Fibromul uterin - posibilităţi terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).

        ● Incidente, accidente şi complicaţii în chirurgia laparoscopică ginecologică
    - Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.
    – Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.
    – Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.
    – Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.
    – Complicaţii postoperatorii (imediate şi tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică
    – Conversia la laparotomie.

        ● Anestezia în laparoscopia ginecologică

        Baremul activităţilor practice
        ● Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică
    1. Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice - organizare, aparatură, instrumentar.
    2. Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.
    3. Aparatura laparoscopică.
    4. Instrumentar specific laparoscopic.
    5. Pregătirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.
    6. Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnică manevrării instrumentelor laparoscopice).
    7. Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.
    8. Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.
    9. Extragerea pieselor operatorii din abdomen - trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.
    10. Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.
    11. Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.
    12. Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.
    13. Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.
    14. Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.
    15. Tehnica explorării cavităţii peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).
    16. Tehnici de disecţie laparoscopică (disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia).
    17. Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.
    18. Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.
    19. Drenajul cavităţii peritoneale.
    20. Sutura breşelor parietale.

        ● Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică
    1. Tehnica explorării pelviene şi abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale).
    2. Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.
    3. Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.
    4. Adezioliza chirurgicală - tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.
    5. Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.
    6. Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.
    7. Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.
    8. Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.
    9. Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţială a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.
    10. Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.
    11. Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică
    12. Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.
    13. Conversia la laparotomie.


        În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:
    - etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori
    – etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.
    – etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.
    – etapa clinică - participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.
    – video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs (pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.

        Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenţilor de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea şi responsabilitatea unui medic deţinător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică.

     Competenţe generale şi aptitudini speciale
        Competenţele generale şi speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică şi Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiţionale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societăţii şi ale colectivelor de ginecologie. Competenţele generale şi aptitudinile de fineţe sunt structurate în patru arii: "Îngrijiri acordate pacientului", "Munca în echipă", "Practica bazată pe principiile sistemului" şi "Dezvoltare personală şi profesională". Competenţele şi aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor ştiinţifice efectuate de către toţi responsabilii europeni din domeniu. Competenţele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declaraţia Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizaţia Mondială a Naţiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidenţialitatea şi beneficiile în urma progresului ştiinţific.
        Competenţele generale şi aptitudinile speciale ce vor fi exersate
        Îngrijiri acordate pacientului
        ● Examinaţi pacientul în ansamblu, respectaţi diversitatea şi acordaţi îngrijiri medicale personalizate
        ● Comunicaţi într-un mod respectuos, ascultaţi pacientul şi încercaţi să acordaţi încredere
        ● Încredinţaţi pacientului decizia de a alege şi de a semna consimţământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale şi preferinţele pacientului
        ● Demonstraţi capacitate de a conduce un caz medical şi de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului
        ● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanţă cu standardele etice şi drepturile femeii

        Munca în echipă
        ● Colaboraţi respectuos cu ceilalţi medici, asistente, moaşe şi contribuiţi la un mediu de muncă sigur şi constructiv
        ● Facilitaţi luarea deciziilor medicale între specialităţi, recunoscând şi luând în considerare şi expertiza medicală adiacentă
        ● Concentraţi-vă pe performanţele în echipă având în vedere standardele medicale şi aspectele legale
        ● Demonstraţi calitatea de lider, în mod special în situaţii critic

        Practica bazată pe principiile sistemului
        ● Înţelegeţi şi lucraţi în mod eficient în organizaţiile din domeniul sănătăţii, respectând legile aferente
        ● Înţelegeţi şi adaptaţi-vă la diversitate, dezvoltare şi inovaţie
        ● Lucraţi conform ghidurilor şi standardelor de sănatate, şi puneţi în aplicare normele de siguranţă a pacienţilor
        ● Puneţi în balanţă beneficiile pacientului, dar şi costurile necesare
        ● Efectuaţi triajul şi prioritizarea pacienţilor luând în considerare resursele disponibile
        ● Asiguraţi intimitate şi comfort pacienţilor în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical şi context.

        Dezvoltare personală şi profesională
        ● Continuaţi studiile în domeniu şi încercaţi să fiţi un model
        ● Recunoaşteţi-vă capacităţile personale şi limitările
        ● Acordaţi, cereţi şi acceptaţi feedback-ul, reflectaţi asupra lui şi folosiţi-vă de el pentru îmbunătăţiri
        ● Continuaţi să vă îmbunătăţiţi ascultarea empatică cât şi comunicarea eficientă şi clară
        ● Contribuiţi la progresele în domeniul sănătăţii prin cercetare, educaţie şi facilitarea implementării de metode inovative.



     Comunicarea şi formarea aptitudinilor psiho-sociale
        Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esenţială în interacţiunea pacient-doctor, aşa cum este stipulat şi în competenţele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătăţeşte starea de sănătate cât şi satisfacţia pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacităţile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale şi raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienţilor. Competenţa în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătăţită prin antrenament, feedback şi evaluare.
        Îndrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esenţial în dobândirea capacităţilor de comunicare şi abilităţilor psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversaţie cu pacientul, respectându-i în acelaşi timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat şi de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical şi ginecologic.
        Comunicarea şi abilităţile psiho-sociale
        Comunicarea este baza interacţiunii între medic şi pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât şi doctorul să se simtă comfortabil în discuţie. Formarea abilităţilor de comunicare vor asigura medicului rezident şi pacientului un schimb de informaţii eficient şi capacitatea de a stabili o relaţie medicală doctor-pacient în diferite situaţii clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul şi autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat şi aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată şi transparentă ce urmăreşte ascultarea activă, aşteptarea, verificarea, reflecţia şi însumarea informaţiilor şi adaptarea informaţiilor.
        Un alt aspect al comunicării priveşte rolul medicului în echipă. Colaborarea şi împărţirea responsabilităţii în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerinţe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informaţiilor medicale în mod constant: fişa de observaţie a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca şi informaţii medicale ci şi ca documente medico-legale.
        Este necesar ca medicii rezidenţi să dezvolte abilităţi de înregistrare şi întocmire a rapoartelor medicale


     Formarea şi evaluarea abilităţilor de comunicare şi psiho-sociale
        Precum alte abilităţi din specialitatea Obstetrică şi Ginecologie, învăţarea şi perfecţionarea abilităţilor în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informaţiilor teoretice, experienţei dobândite în urma simulărilor şi practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient şi abilităţile specifice necesare. Feedback-ul şi auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.
        Formarea abilităţilor psiho-sociale şi de comunicare orală
        Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă şansa de a practica diferite situaţii medic-pacient şi munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final şi pot conduce la un managment mai bun al pacienţilor în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale şi non-verbale şi impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esenţială furnizarea unui feedback într-un mod structurat şi care să aibă în vedere şi personalitatea stagiarului.

        Evaluarea abilităţilor bio-psiho-sociale şi de comunicare
        Observarea directă reprezintă cea mai bună metodă de predare şi evaluare a abilităţilor de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât şi cea non-verbală. Alţi membri ai echipei medicale şi chiar pacienţii pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.
        Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de provenienţă multiplă să fie păstrat, acesta poate conţine scurte auto-evaluări ale stagiarului.



    ANEXA 1

        Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie
        Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică - Ginecologie
    A. PROBA SCRISĂ
    B. PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ
    C. PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE
    D. PROBA PRACTICĂ

    A. PROBA SCRISĂ
    1. Anatomia clinică şi fiziologia organelor genitale
    1. Noţiuni de anatomie (1, pg. 16-34)
    2. Noţiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)

    2. Sarcina normală
    1. Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)
    2. Consultaţia preconcepţională (1, pg. 156-165)
    3. Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)
    4. Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)

    3. Avortul (1, pg. 350-371)
    4. Boala trofoblastică gestaţională (2, pg. 898-917)
    5. Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)
    6. Complicaţii medicale şi chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 - 1282)
    7. Ecografia în obstetrică şi ginecologie (1, pg. 194 - 222), (4, pg. 805-833)
    8. Medicină fetală
    1. Embriogeneza şi dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)
    2. Genetică (1, pg. 259-280)
    3. Teratologie (1, pg. 240-255)
    4. Monitorizarea fetală antepartum şi intrapartum (3, pg. 377-389)
    5. Restricţia de creştere fetală (1, pg. 874-884)
    6. Suferinţa fetală (1, pg. 491-497)
    7. Moartea fetală (1, pg. 661-666)

    9. Naşterea normală şi patologică
    1. Naşterea normală (3, pg. 351-360)
    2. Prezentaţiile distocice (3, pg. 361-376)
    3. Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)
    4. Naşterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)
    5. Analgezia şi anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)
    6. Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)
    7. Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)

    10. Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)
    11. Afecţiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)
    12. Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)
    13. Naşterea înainte de termen (1, pg. 829 - 855)
    14. Sarcina prelungită (1, pg. 862 - 870)
    15. Patologia anexelor fetale
    1. Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice şi ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)
    2. Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)

    16. Lehuzia
    1. Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 - 679)
    2. Complicaţiile puerperale (1, pg. 682 - 692)

    17. Urgenţe vitale în obstetrică
    1. Sepsisul şi şocul în obstetrică (5, pg. 223-239)
    2. Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)
    3. Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)

    18. Sindroame în ginecologie
    1. Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală - menoragia, metroragii disfuncţionale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)
    2. Durerea pelvină (2, pg. 304-328)

    19. Infecţiile ginecologice (2, pg. 64-107)
    20. Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)
    21. Endometrioza (2, pg. 281-298)
    22. Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)
    23. Tulburările de statică pelvină: Incontinenţa urinară (2, pg. 606-632) şi Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)
    24. Patologia benignă şi preinvazivă ginecologică
    1. Patologia benignă şi preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)
    2. Tumorile uterine (2, pg. 246-261)
    3. Tumorile ovariene şi tubare (2, pg. 262-274)
    4. Patologia benignă şi preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)

    25. Cancerele ginecologice
    1. Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)
    2. Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)
    3. Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)
    4. Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152). Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)
    5. Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene şi stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)
    6. Cancerul de sân (2, pg. 345-352)

    26. Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)
    27. Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)
    28. Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)
    29. Contracepţie şi sterilitate (2, pg. 132-149 şi 152-164)

     Bibliografie
    1. Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediţiei în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, Bucureşti, 2017.
    2. Williams Ginecologie, Ed. a II-a, Hoffman, Schorge, Schaffer, Halvorson, Bradshaw, Cunningham, Coordonatorul ediţiei în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Editura Hipocrate, Bucureşti, 2015.
    3. Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică şi Ginecologie, sub redacţia Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, Bucureşti, 2014.
    4. Callen, Ultrasonografie în Obstetrică şi Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, Bucureşti, Editura Hipocrate, 2017.
    5. Urgenţele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.
    6. Tratat de patologie neoplazică şi preneoplazică a colului uterin, sub redacţia Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, 2018.
    7. Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbaşa, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019.
    8. Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacţia Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaş Cadariu, Nicolae Bacalbaşa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, Bucureşti 2017.

    D. PROBA PRACTICĂ
    1. Ecografia în obstetrică şi ginecologie
    2. Monitorizarea cardiotocografică
    3. Asistenţa la naştere în prezentaţiile craniene şi pelviană, epiziotomia/rafia
    4. Aplicaţia de forceps în OP, OS, OIDA, OISA
    5. Aplicaţia vidextractorului
    6. Versiunea internă
    7. Manevre în cazul distociei de umeri
    8. Operaţia cezariană
    9. Cerclajul colului uterin
    10. Laceraţiile cervicale şi perineale postpartum
    11. Intervenţii biopsice, ablative şi distructive la nivelul colului uterin
    12. Colposcopia
    13. Recoltarea probelor cervico-vaginale
    14. Chiuretajul uterin
    15. Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubaţie)
    16. Histeroscopia diagnostică
    17. Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)
    18. Histeroscopia operatorie (rezecţie de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)
    19. Investigaţii în cazul prolapsului genital şi IUE (scorul POP-Q)
    20. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului
    21. Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.
    22. Anexectomia
    23. Miomectomia
    24. Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului
    25. Histerectomia vaginală
    26. Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)
    27. Tratamentul plăgii complicate
    28. Inserţie de DIU
    29. Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau ameninţare de naştere prematură)

 (a se vedea imaginea asociată)

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016