Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXE din 10 aprilie 2020  privind programele pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat naţional în anul şcolar 2019-2020    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXE din 10 aprilie 2020 privind programele pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat naţional în anul şcolar 2019-2020

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 323 bis din 17 aprilie 2020
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 4.115 din 10 aprilie 2020, publicat Monitorul Oficial, Partea I, nr. 323 din 17 aprilie 2020.
──────────
    ANEXA 1

                                      PROGRAME
    pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a
    Anul şcolar 2019-2020
        ● limba şi literatura română
        ● limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)
        ● matematică
                  PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura română are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.
    Prezenta programă pentru Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele pentru evaluarea naţională vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasele a V-a - a VIII-a (aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării cu nr. 5.097/09.09.2009).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelele de mai jos cuprind competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- idei principale, │
│ │idei secundare; │
│ │- ordinea logică şi │
│ │temporală a ideilor/a│
│ │întâmplărilor │
│ │dintr-un text; │
│ │- moduri de expunere │
│ │(naraţiune, │
│ │descriere, dialog); │
│ │- structuri în │
│ │textele epice (logica│
│ │acţiunii, timp, │
│ │spaţiu, modalităţi de│
│ │caracterizare a │
│ │personajelor, │
│ │relaţiile dintre │
│ │personaje, naratorul)│
│ │şi lirice │
│ │(concordanţa dintre │
│ │forma grafică a │
│ │poeziei şi ideea │
│ │transmisă de aceasta,│
│ │eul liric); │
│ │- subiectul operei │
│ │literare, momentele │
│ │subiectului; │
│ │- procedee de │
│ │expresivitate │
│ │artistică în textele │
│1.1 dovedirea │studiate (figuri de │
│înţelegerii unui│stil: personificarea,│
│text literar sau│repetiţia fonetică/ │
│nonliterar, │aliteraţia, metafora,│
│pornind de la │hiperbola, epitetul, │
│cerinţe date │comparaţia, │
│ │repetiţia, │
│ │enumeraţia, │
│ │antiteza); │
│ │- sensul propriu, │
│ │sensul figurat al │
│ │unor cuvinte │
│ │într-un context dat; │
│ │- elemente de │
│ │versificaţie (măsura,│
│ │rima, piciorul │
│ │metric, ritmul, │
│ │versul, strofa); │
│ │- trăsăturile │
│ │specifice genurilor │
│ │epic şi liric în │
│ │texte la prima │
│ │vedere; │
│ │- trăsături ale │
│ │speciilor literare în│
│ │texte la prima │
│ │vedere: schiţa, │
│ │basmul popular, │
│ │pastelul, fabula, │
│ │nuvela, doina │
│ │populară; │
│ │- texte literare │
│ │(populare şi culte - │
│ │aparţinând diverselor│
│ │genuri şi specii); │
│ │texte nonliterare. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- arhaisme, │
│ │regionalisme şi │
│ │neologisme; │
│ │- cuvinte derivate, │
│ │compuse sau obţinute │
│ │prin schimbarea │
│ │valorii gramaticale/ │
│ │conversiune; │
│ │- categorii semantice│
│ │studiate: sinonime, │
│ │antonime, omonime, │
│ │cuvinte │
│ │polisemantice; │
│ │- construcţii │
│ │pleonastice; │
│ │- sensurile │
│ │cuvintelor în │
│ │contexte diferite; │
│ │- mijloacele interne │
│ │de îmbogăţire a │
│ │vocabularului │
│ │(derivarea, │
│ │compunerea, │
│ │schimbarea valorii │
│ │gramaticale/ │
│ │conversiunea), │
│ │familia de cuvinte; │
│ │mijloacele externe de│
│ │îmbogăţire a │
│ │vocabularului; │
│ │- ortografierea │
│ │diftongilor, a │
│ │triftongilor şi a │
│ │vocalelor în hiat; │
│ │- despărţirea │
│ │cuvintelor în silabe;│
│ │- semne de │
│ │punctuaţie: punctul, │
│ │virgula, două puncte,│
│ │ghilimelele, linia de│
│ │dialog, semnul │
│ │întrebării, semnul │
│ │exclamării, cratima, │
│ │punctul şi virala, │
│ │linia de pauză; │
│ │- semne ortografice: │
│ │cratima, punctul; │
│ │- valori expresive │
│ │ale nivelelor limbii │
│ │(fonetic, lexical şi │
│ │morfosintactic) │
│ │într-un text dat; │
│ │- elemente de limbă │
│ │şi de stil în textul │
│ │literar; │
│ │- figurile de stil, │
│ │versificaţia; │
│ │- categorii │
│1.2 sesizarea │morfologice specifice│
│corectitudinii │părţilor de vorbire │
│şi a valorii │(conform programelor │
│expresive a │şcolare pentru │
│categoriilor │clasele a V-a - a │
│morfosintactice,│VIII-a): părţile de │
│a mijloacelor de│vorbire flexibile │
│îmbogăţire a │(verbul, │
│vocabularului şi│substantivul, │
│a categoriilor │articolul, pronumele,│
│semantice │numeralul, │
│studiate, a │adjectivul) şi │
│ortografiei şi a│neflexibile │
│punctuaţiei │(adverbul, │
│ │prepoziţia, │
│ │conjuncţia, │
│ │interjecţia); relaţii│
│ │şi funcţii │
│ │sintactice; │
│ │- elemente de sintaxă│
│ │a propoziţiei şi a │
│ │frazei: probleme de │
│ │acord; funcţii │
│ │sintactice │
│ │(predicatul verbal şi│
│ │predicatul nominal; │
│ │subiectul; atributul │
│ │adjectival; atributul│
│ │substantival │
│ │genitival, atributul │
│ │substantival │
│ │prepoziţional, │
│ │atributul │
│ │substantival │
│ │apoziţional; │
│ │atributul pronominal │
│ │genitival, atributul │
│ │pronominal │
│ │prepoziţional; │
│ │atributul adverbial; │
│ │atributul verbal; │
│ │complementul direct; │
│ │complementul │
│ │indirect; │
│ │complementele │
│ │circumstanţiale de │
│ │loc, de timp. de │
│ │mod); tipuri de │
│ │propoziţii - │
│ │principale şi │
│ │subordonate │
│ │(propoziţia │
│ │subordonată │
│ │predicativă, │
│ │propoziţia │
│ │subordonată │
│ │subiectivă; │
│ │propoziţia │
│ │subordonată │
│ │atributivă; │
│ │propoziţia │
│ │subordonată │
│ │completivă directă); │
│ │propoziţia regentă, │
│ │elementul regent, │
│ │cuvintele şi │
│ │construcţiile │
│ │incidente; relaţii │
│ │sintactice; topică şi│
│ │punctuaţie; valori │
│ │stilistice ale │
│ │folosirii acestora în│
│ │textul dat. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1.3 │- elemente etice şi │
│identificarea │culturale în texte │
│valorilor etice │literare şi │
│şi culturale │nonliterare şi │
│într-un text, cu│exprimarea propriei │
│exprimarea │atitudini faţă de │
│impresiilor şi │acestea. │
│preferinţelor │ │
└────────────────┴─────────────────────┘


    2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- elemente de redactare│
│ │a unor compuneri pe o │
│ │anumită temă/urmărind │
│ │un plan dat sau │
│ │conceput de elev; │
│ │- părţile componente │
│ │ale unei compuneri; │
│ │organizarea planului │
│ │unei compuneri pe o │
│ │temă dată; structurarea│
│ │detaliilor în jurul │
│ │ideii principale; │
│ │- dispunerea în pagină │
│ │a diverselor texte; │
│ │scrierea îngrijită, │
│ │lizibilă şi corectă; │
│ │- redactarea unor texte│
│ │reflexive şi │
│ │imaginative (compuneri │
│ │care presupun │
│ │exprimarea propriilor │
│ │sentimente cu ocazia │
│ │unui eveniment │
│ │personal, social sau │
│ │cultural); evidenţierea│
│ │unor trăsături ale unui│
│ │obiect (peisaj, operă │
│ │de artă, persoană) │
│ │într-o descriere; │
│ │- redactarea unor │
│ │scurte naraţiuni; │
│ │- continuarea unor │
│ │dialoguri; │
│ │- redactarea unor texte│
│2.1 redactarea│argumentative │
│diverselor │(susţinerea │
│texte, cu │preferinţelor şi a │
│scopuri şi │opiniilor); │
│destinaţii │- redactarea unor │
│diverse, │compuneri având ca │
│adaptându-le │suport texte literare │
│la situaţia de│la prima vedere - │
│comunicare │rezumat, caracterizare │
│concretă │de personaj; │
│ │- motivarea │
│ │apartenenţei unui text │
│ │la prima vedere la o │
│ │specie literară sau la │
│ │un gen literar; │
│ │- prezentarea unui │
│ │punct de vedere asupra │
│ │unor secvenţe din texte│
│ │la prima vedere, pe │
│ │baza unor cerinţe date │
│ │(de exemplu: elemente │
│ │de structură a operai │
│ │literare, figurile de │
│ │stil studiate, elemente│
│ │de versificaţie etc.) │
│ │sau prin exprimarea │
│ │argumentată a opiniei │
│ │personale privind │
│ │structura textului, │
│ │semnificaţia titlului, │
│ │procedeele do │
│ │expresivitate artistică│
│ │învăţate şi │
│ │semnificaţia/mesajul │
│ │textului dat; │
│ │- exprimarea │
│ │argumentată a unui │
│ │punct de vedere privind│
│ │un text la prima │
│ │vedere; aprecieri │
│ │personale referitoare │
│ │la fragmente din │
│ │textele la prima │
│ │vedere. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- elemente de lexic │
│ │studiate în clasele a │
│ │V-a - a VIII-a; │
│ │- aplicarea corectă a │
│ │cunoştinţelor de │
│ │morfosintaxă în │
│ │exprimarea scrisă; │
│ │- folosirea corectă a │
│2.2 utilizarea│semnelor de punctuaţie │
│în redactarea │la nivelul propoziţiei │
│unui text │şi al frazei │
│propriu a │(coordonare, │
│cunoştinţelor │subordonare, │
│de lexic şi de│incidenţă); │
│morfosintaxă, │- enunţul, fraza, părţi│
│folosind │de propoziţie şi │
│adecvat │propoziţii studiate │
│semnele │(predicatul şi │
│ortografice şi│propoziţia subordonată │
│de punctuaţie │predicativă, subiectul │
│ │şi propoziţia │
│ │subordonată subiectivă;│
│ │atributul şi propoziţia│
│ │subordonată atributivă;│
│ │complementul direct şi │
│ │propoziţia subordonată │
│ │completivă directă); │
│ │expansiunea şi │
│ │contragerea. │
└──────────────┴───────────────────────┘



               PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
               PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
               PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
              PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
        LIMBA SLOVACĂ
    A. Fonetică
        Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutaţia sunetelor. Silaba: împărţirea cuvintelor în silabe. Cuvinte selectate.

    B. Lexicologie
        Cuvântul. Îmbogăţirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferenţierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, sinonimele, antonimele, omonimele).

    C. Morfologia
        Părţile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziţii, conjuncţii). Categoriile gramaticale ale părţilor de vorbire (în conformitate cu programa şcolară).

    D. Sintaxa
        Propoziţia simplă şi compusă. Părţile de propoziţie. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziţii în fraza coordonată şi subordonată. Elementele de legătură.

        Cerinţe:
    - recunoaşterea categoriilor fenomenelor date;
    – aplicarea cunoştinţele în cuvinte şi propoziţii scurte;
    – menţionarea exemplelor: cuvinte, propoziţii scurte, redactarea textelor scurte, în care să se manifeste fenomenul solicitat;
    – analiza morfologică a părţilor de vorbire şi a categoriilor respective în baza textului dat;
    – formarea de propoziţii cu părţile de vorbire date;
    – determinarea predicatelor, a elementelor de legătură, segmentarea frazei în propoziţii, determinarea felurilor de propoziţii, a frazei şi marcarea raporturilor între părţile de propoziţie/între propoziţii;
    – determinarea funcţiei sintactice a cuvintelor marcate;
    – aplicarea cunoştinţelor din sintaxă în propoziţii, formularea propoziţiilor simple şi a frazelor.


        LITERATURA SLOVACĂ
    A. Texte literare (a se vedea imaginea asociată)

    B. Noţiuni de teorie literară
        Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiţă, nuvelă, roman. Creaţia populară, povestea, cântecul. Acţiunea literară, fazele acţiunii. Personajul literar.
        Mijloace şi procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, naraţiunea, dialogul, monologul.
        Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul.

        COMPUNEREA
        ● Reproducerea conţinutului. Redactarea planului de idei.
        ● Reproducerea acţiunii cu stabilirea fazelor acţiunii. Caracteristica personajului.
        ● Vorbirea directă şi indirectă. Texte funcţionale.

        BIBLIOGRAFIE (a se vedea imaginea asociată)


              PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin Ordinul cu nr. 3.393/28.02.2017.
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedete privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
│ │asociate │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- idei │
│ │ │principale, idei │
│ │ │secundare; │
│ │ │ordinea logică şi│
│ │ │cronologică a │
│ │ │ideilor/ a │
│ │ │întâmplărilor │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- moduri de │
│ │ │expunere │
│ │ │(naraţiune, │
│ │ │descriere, │
│ │ │dialog, monolog);│
│ │ │- subiectul │
│ │ │operei literare; │
│ │ │- procedee de │
│ │ │expresivitate │
│ │ │artistică în │
│ │ │textele studiate │
│ │ │(figuri de stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │enumeraţia, │
│ │ │antiteză); │
│ │ │- sensul propriu │
│ │ │şi sensul figurat│
│ │ │al unor cuvinte │
│ │ │într-un context │
│ │ │dat; │
│ │ │- trăsăturile │
│ │ │specifice genului│
│ │ │epic şi liric, în│
│ │ │opere literare │
│ │dovedirea │studiate sau în │
│ │înţelegerii unui│texte la prima │
│1.1│text literar sau│vedere; │
│ │nonliterar, │- trăsături ale │
│ │pornind de la │speciilor │
│ │cerinţe date │literare: mitul, │
│ │ │fabula; │
│ │ │- texte literare │
│ │ │(aparţinând │
│ │ │diverselor genuri│
│ │ │şi specii │
│ │ │studiate); - │
│ │ │texte nonliterare│
│ │ │(texte │
│ │ │publicitare, │
│ │ │articolul de ziar│
│ │ │/ de revistă, │
│ │ │anunţul, ştirea);│
│ │ │- reperarea unor │
│ │ │informaţii │
│ │ │esenţiale │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- completarea │
│ │ │unui text │
│ │ │lacunar; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │narative şi │
│ │ │dialogate │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │de cuvinte şi │
│ │ │expresii noi în │
│ │ │text; │
│ │ │- utilizarea unui│
│ │ │lexic │
│ │ │diversificat │
│ │ │recurgând la │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice │
│ │ │studiate. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Comunicarea │
│ │ │scrisă │
│ │ │Organizarea │
│ │ │textului scris. │
│ │ │Părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri: │
│ │ │introducerea, │
│ │ │cuprinsul, │
│ │ │încheierea. │
│ │ │Organizarea unui │
│ │ │text propriu │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj). │
│ │ │Ortografia şi │
│ │ │punctuaţia. │
│ │ │Scrierea corectă │
│ │ │a cuvintelor. │
│ │ │Consoanele duble,│
│ │ │diftongii, │
│ │ │triftongii, │
│ │ │apostroful, │
│ │ │trunchierea. │
│ │ │Contexte de │
│ │ │realizare: │
│ │ │a) Scrierea │
│ │ │funcţională: │
│ │ │scrisoarea, │
│ │ │invitaţia. Fişa │
│ │ │de lectură. │
│ │ │Completarea unor │
│ │ │formulare │
│ │ │tipizate. │
│ │ │Conspectul. │
│ │ │b) Scrierea │
│ │ │imaginativă: │
│ │ │compuneri libere │
│ │ │de mici │
│ │ │dimensiuni. │
│ │ │c) Scrierea │
│ │ │despre textul │
│ │ │literar sau │
│ │ │nonliterar. │
│ │ │Povestirea scrisă│
│ │ │a unor fragmente │
│ │ │din text. │
│ │ │Comentarea unor │
│ │ │secvenţe. │
│ │ │Semnificaţia │
│ │ │titlului. │
│ │ │Personajul │
│ │ │literar. │
│ │ │Rezumatul unui │
│ │ │text ştiinţific. │
│ │ │Fonetică şi │
│ │ │ortografie. │
│ │ │Aspecte fonetice │
│ │ │specifice limbii │
│ │ │italiene: │
│ │ │pronunţarea │
│ │ │vocalelor, a │
│ │ │consoanelor │
│ │ │(consoanele s şi │
│ │ │z; consoanele │
│ │ │duble), grupurile│
│ │ │gli, gn, sce, │
│ │ │sci, ce, ci, ge, │
│ │ │gi, ghe, ghi, │
│ │ │diftongii şi │
│ │ │triftongii, │
│ │ │eliziunea şi │
│ │ │apostroful. │
│ │ │Lexic: │
│ │ │Mijloace ce │
│ │ │îmbogăţire a │
│ │ │lexicului: │
│ │ │derivarea cu │
│ │ │sufixe şi │
│ │ │prefixe; familii │
│ │ │de cuvinte; │
│ │ │expresii │
│ │ │idiomatice; │
│ │ │cuvinte compuse; │
│ │ │Sinonime, │
│ │ │antonime │
│ │ │Gramatică: │
│ │ │1. Articolul: │
│ │ │hotărât, │
│ │ │nehotărât şi │
│ │ │partitiv; │
│ │ │folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii de│
│ │ │persoane. │
│ │ │Folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii │
│ │ │geografice. │
│ │ │2. Substantivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului; │
│ │ │formarea │
│ │ │pluralului; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective; │
│ │ │substantive cu │
│ │ │două forme de │
│ │ │plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │colective; │
│ │ │substantive │
│ │ │invariabile; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective de │
│ │ │singular/plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │compuse. │
│ │ │3. Adjectivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului │
│ │ │adjectivelor │
│ │ │calificative; │
│ │ │poziţia │
│ │ │adjectivului │
│ │sesizarea │calificativ; │
│ │corectitudinii │adjectivul │
│ │şi a valorii │demonstrativ; │
│ │expresive a │adjectivul │
│ │categoriilor │posesiv şi │
│ │morfosintactice,│omiterea │
│ │a mijloacelor de│articolului în │
│1.2│îmbogăţire a │cazul posesivelor│
│ │vocabularului şi│care însoţesc │
│ │a categoriilor │substantive │
│ │semantice │indicând │
│ │studiate, a │înrudirea; │
│ │ortografiei şi │adjectivul │
│ │punctuaţiei │nehotărât; │
│ │ │gradele de │
│ │ │comparaţie - │
│ │ │forme sintetice │
│ │ │(cele mai │
│ │ │frecvente: buono,│
│ │ │cattivo, grande, │
│ │ │piccolo, alto, │
│ │ │basso). │
│ │ │4. Numeralul: │
│ │ │cardinal (de la │
│ │ │1000 la 100.000);│
│ │ │ordinal │
│ │ │(formarea); │
│ │ │folosirea │
│ │ │numeralului │
│ │ │ordinal; │
│ │ │distributiv; │
│ │ │colectiv; │
│ │ │multiplicativ. │
│ │ │5. Pronumele │
│ │ │personal în │
│ │ │acuzativ cu şi │
│ │ │fără prepoziţie; │
│ │ │pronumele │
│ │ │personal în dativ│
│ │ │cu şi fără │
│ │ │prepoziţie; │
│ │ │pronumele relativ│
│ │ │che, chi, cui, il│
│ │ │/la quale, i/le │
│ │ │quali; locul │
│ │ │pronumelor │
│ │ │complemente în │
│ │ │grupurile │
│ │ │verbale, │
│ │ │propoziţia │
│ │ │asertivă si │
│ │ │imperativă. │
│ │ │6. Verbul: │
│ │ │indicativul │
│ │ │prezent al │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul compus │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate şi │
│ │ │neregulate; │
│ │ │imperfectul │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │viitorul simplu │
│ │ │şi viitorul │
│ │ │anterior; │
│ │ │condiţionalul │
│ │ │prezent şi │
│ │ │trecut; folosirea│
│ │ │condiţionalului; │
│ │ │imperativul (tu, │
│ │ │noi, voi); │
│ │ │folosirea │
│ │ │imperativului cu │
│ │ │pronumele de │
│ │ │politeţe; │
│ │ │concordanţa │
│ │ │timpurilor la │
│ │ │modul indicativ; │
│ │ │verbele │
│ │ │frazeologice │
│ │ │(cominciare, │
│ │ │iniziare, finire,│
│ │ │smettere). │
│ │ │7. Adverbul: │
│ │ │formarea │
│ │ │adverbelor din │
│ │ │adjectiv cu │
│ │ │sufixul "-mente”;│
│ │ │adverbele de loc │
│ │ │şi de timp (cele │
│ │ │mai frecvent │
│ │ │utilizate); │
│ │ │adverbe de │
│ │ │îndoială; adverbe│
│ │ │de mod; adverbe │
│ │ │interogative; │
│ │ │adverbe de │
│ │ │evaluare; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │adverbiale (cele │
│ │ │mai frecvente). │
│ │ │8. Conjuncţia: │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │coordonatoare; │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │subordonatoare: │
│ │ │se, perche, │
│ │ │affinche, │
│ │ │cosicche, benche,│
│ │ │nonostante, nel │
│ │ │caso che. │
│ │ │9. Prepoziţia: │
│ │ │folosirea celor │
│ │ │mai uzuale │
│ │ │prepoziţii - di, │
│ │ │a, da, in, su, │
│ │ │per, con, tra, │
│ │ │fra; prepoziţii │
│ │ │articulate; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │prepoziţionale │
│ │ │(cele mai │
│ │ │frecvente). │
│ │ │10. Interjecţia: │
│ │ │interjecţii │
│ │ │[..oprii - ah, │
│ │ │eh, ih,oh, ahi, │
│ │ │beh, uffa, ahime;│
│ │ │interjecţii │
│ │ │improprii - │
│ │ │bravo, coraggio, │
│ │ │avanti, via, su, │
│ │ │forza, guai, │
│ │ │peccato; │
│ │ │locuţiuni - santo│
│ │ │cielo, poveri │
│ │ │noi, miseri noi │
│ │ │etc. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │identificarea │- elemente etice │
│ │valorilor etice │şi culturale în │
│ │şi culturale │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi │
│ │exprimarea │exprimarea │
│ │impresiilor şi │propriei │
│ │preferinţelor │atitudini faţă de│
│ │ │acestea. │
└───┴────────────────┴─────────────────┘


    2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate│
│specifice │ │
├───┬─────────────┼────────────────────┤
│ │ │- redactarea în │
│ │ │scris de texte │
│ │ │funcţionale simple: │
│ │ │paragrafe pe │
│ │ │subiecte din viaţa │
│ │ │cotidiană, mesaje, │
│ │ │scrisori personale; │
│ │ │- - redactarea de │
│ │ │mesaje scurte pe o │
│ │ │anumită temă, │
│ │ │urmărind un plan │
│ │ │dat: pagină de │
│ │ │jurnal personal, │
│ │ │povestire, │
│ │ │descriere; - │
│ │ │realizarea de texte │
│ │ │de mică întindere, │
│ │ │ţinând seama de │
│ │ │părţile componente │
│ │ │ale unei compuneri, │
│ │ │respectând │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice şi │
│ │ │regulile gramaticale│
│ │ │studiante, folosind │
│ │ │corect semnele │
│ │ │ortografice şi de │
│ │ │punctuaţie; │
│ │ │- redarea în scris a│
│ │ │unor informaţii │
│ │ │receptate prin │
│ │ │lectură; │
│ │ │- cartea - obiect │
│ │ │cultural: teoria │
│ │ │literară, │
│ │ │destinatarul │
│ │ │mesajului, structura│
│ │ │textului narativ; │
│ │ │- descrierea │
│ │ │obiectivă şi │
│ │ │subiectivă, │
│ │ │dialogul, personajul│
│ │ │(caracterizarea │
│ │ │sumară - portret │
│ │ │fizic şi portret │
│ │ │moral); │
│ │ │- structura │
│ │ │prozodică (rimă, │
│ │ │ritm, vers, strofă, │
│ │ │vers liber); │
│ │ │- figurile de stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │enumerarea, │
│ │ │repetiţia, epitetul,│
│ │ │antiteza, metafora; │
│ │ │- sensul de bază, │
│ │ │sensul auxiliar; │
│ │ │sensul figurat; │
│ │ │genuri şi specii │
│ │redactarea │(genurile epic, │
│ │diverselor │liric şi dramatic); │
│ │texte, cu │- textul: texte │
│ │scopuri şi │literare aparţinând │
│ │destinaţii │diverselor genuri şi│
│2.1│diverse, │specii şi textul │
│ │adaptându-le │nonliterar utilitar;│
│ │la situaţia │- redactare de │
│ │de comunicare│mesaje, │
│ │concretă │instrucţiuni; │
│ │ │- completare de │
│ │ │texte lacunare, │
│ │ │rebus; │
│ │ │- redactare de │
│ │ │scrisori în registru│
│ │ │familiar; │
│ │ │- construirea unor │
│ │ │scurte povestiri; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │scopul evitării │
│ │ │repetiţiilor; │
│ │ │- diferenţierea │
│ │ │semnificaţiei │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │contexte diferite; │
│ │ │- folosirea corectă │
│ │ │a părţilor de │
│ │ │vorbire flexibile şi│
│ │ │neflexibile; │
│ │ │- folosirea corectă │
│ │ │a formelor verbale │
│ │ │în raport cu │
│ │ │cronologia faptelor │
│ │ │relatate; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │conectorilor │
│ │ │adecvaţi; │
│ │ │- folosirea unor │
│ │ │construcţii verbale │
│ │ │specifice pentru a │
│ │ │spori expresivitatea│
│ │ │comunicării; │
│ │ │- rezumare, │
│ │ │substituire, │
│ │ │transformare, │
│ │ │alegere multiplă; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │structurii textului │
│ │ │narativ; │
│ │ │- sesizarea │
│ │ │schimbării │
│ │ │semnificaţiei unor │
│ │ │cuvinte în funcţie │
│ │ │de context; │
│ │ │- stabilirea │
│ │ │relaţiilor de │
│ │ │sinonimie, antonimie│
│ │ │şi polisemie într-un│
│ │ │text dat; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │secvenţelor într-un │
│ │ │text narativ; │
│ │ │- structurarea unui │
│ │ │text în secvenţe │
│ │ │distincte în funcţie│
│ │ │de tipul acestuia │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj, scrisoare │
│ │ │etc.). │
├───┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │- elemente de lexic │
│ │ │studiate în clasele │
│ │ │a V-a - a VIII-a; │
│ │ │mijloace de │
│ │ │îmbogăţire a │
│ │utilizarea în│lexicului; │
│ │redactarea │- folosirea corectă │
│ │unui text │a semnelor de │
│ │propriu a │punctuaţie la │
│ │cunoştinţelor│nivelul propoziţiei │
│ │de lexic şi │şi al frazei; │
│2.2│de │- aplicarea adecvată│
│ │morfosintaxă,│a cunoştinţelor de │
│ │folosind │morfologie în │
│ │adecvat │exprimarea scrisă │
│ │semnele │corectă: articolul, │
│ │ortografice │substantivul, │
│ │şi de │adjectivul, │
│ │punctuaţie │numeralul, │
│ │ │pronumele, verbul, │
│ │ │adverbul, │
│ │ │conjuncţia, │
│ │ │prepoziţia, │
│ │ │interjecţia. │
└───┴─────────────┴────────────────────┘


        Teme recomandate:
    - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
    – Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;
    – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
    – Progres şi schimbare: obiective şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;
    – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;
    – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
    – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);
    – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;
    – Universul cultural italian: trecut şi prezent;
    – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;
    – Umorismul.


              PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.
        Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.
        Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii rromani materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin Ordinul cu nr. 3.393/28.02.2017.
        Programa de limba şi literatura maternă rromani favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:
    - înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;
    – asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;
    – cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;
    – dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;
    – asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul socio-cultural contemporan.

        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară).

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura rromani maternă.
    1. Receptarea şi redactarea textului scris de diverse tipuri

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Textul narativ │
│ │literar - în proză │
│ │- Instanţele │
│ │comunicării │
│ │narative: autor, │
│ │narator, personaje │
│ │- Naraţiunea la │
│ │persoana a III-a şi│
│ │la persoana I │
│ │- Momentele │
│ │subiectului/etapele│
│ │acţiunii. Idei │
│ │secundare. Planul │
│ │dezvoltat de idei │
│ │- Textul narativ │
│ │nonliterar │
│ │- Textul descriptiv│
│ │literar │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │reflecţii asupra │
│ │limbajului şi a │
│ │structurii textelor│
│ │de tip narativ, │
│ │descriptiv, │
│ │dialogat; discuţii │
│1.1. Prezentarea │pe marginea │
│informaţiilor şi a│textelor citite │
│intenţiilor de │Textul epic │
│comunicare din │Narativul literar. │
│texte continue, │Personajul. │
│discontinue şi │Mijloace de │
│multimodale │caracterizare │
│ │Textul liric │
│ │Versificaţie: rimă,│
│ │strofă, măsura │
│ │versurilor, ritmul │
│ │(intuitiv) │
│ │Exprimarea │
│ │emoţiilor şi a │
│ │sentimentelor │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │reflecţii asupra │
│ │limbajului şi a │
│ │structurii textelor│
│ │de tip epic, liric,│
│ │dramatic │
│ │- Strategii de │
│ │interpretare: │
│ │discuţii pe │
│ │marginea textelor │
│ │citite, │
│ │interpretarea │
│ │limbajului figurat │
│ │(repetiţia, │
│ │metafora, │
│ │aliteraţia, │
│ │hiperbola, │
│ │antiteza) │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │- Rescrierea │
│ │textului pentru a-i│
│ │da coerenţă şi │
│ │claritate, pentru a│
│ │nuanţa ideile. │
│ │- Corectarea │
│ │greşelilor de │
│ │literă, ortografie,│
│ │punctuaţie. │
│ │Tipare textuale de │
│ │structurare a │
│ │ideilor. │
│ │- „Întrebările │
│ │cheie” pentru │
│ │realizarea unui │
│ │interviu, eseu- │
│ │portretistic │
│ │eseu-argumentativ │
│ │(cine?/ kon?, ce? /│
│ │so?, când?/ kana? │
│ │unde? /kaj?, de ce?│
│ │/ sosbar?). │
│ │- Stil: naturaleţe,│
│ │eufonie, varietate,│
│ │originalitate, │
│ │concizie, varietate│
│1.2. Redactarea │- Structuri │
│unui text complex,│textuale: secvenţe │
│în care să îşi │de tip narativ, │
│exprime puncte de │explicativ, │
│vedere │descriptiv, │
│argumentate, pe │dialogal │
│diverse teme sau │- Prezentarea │
│cu referire la │textului: elemente │
│diverse texte │grafice specifice │
│citite │diverselor tipuri │
│ │de texte: scheme, │
│ │tabele corelate cu │
│ │conţinutul │
│ │textului. │
│ │- Organizarea unui │
│ │text în funcţie de │
│ │situaţia de │
│ │comunicare. │
│ │- Modalităţi de │
│ │exprimare a │
│ │preferinţelor şi a │
│ │opiniilor. │
│ │- Rezumatul /planul│
│ │de idei. │
│ │- Comentarea unor │
│ │pasaje din textele │
│ │citite, descrierea │
│ │unei emoţii │
│ │(bucurie, uimire, │
│ │frică). │
│ │- Caracterizarea │
│ │personajului pe │
│ │baza unor trăsături│
│ │definitorii extrase│
│ │dintr-o secvenţă a │
│ │textului. │
└──────────────────┴───────────────────┘


    2. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- Substantivul - │
│ │categoriile │
│ │gramaticale ale │
│ │acestuia: gen │
│ │(masculin şi feminin),│
│ │număr (singular şi │
│ │plural), determinare │
│ │(articol) şi cele │
│ │şapte cazuri │
│ │(nominativ, acuzativ, │
│ │dativ, genitiv, │
│ │ablativ, │
│ │sociativ-instrumental │
│ │şi vocativ). Flexiunea│
│ │nominală │
│ │- Adjectivul- tipurile│
│ │acestuia (buxle şi │
│ │tang), gradele de │
│ │comparaţie ale │
│ │adjectivului. │
│ │Realizări ale │
│ │atributului: prin │
│ │adjectiv, pronume, │
│ │numeral │
│ │Topica în propoziţie. │
│ │Norme de punctuaţie │
│ │Verbul - modurile │
│ │personale şi │
│ │nepersonale. │
│ │Distincţia între │
│ │verbele tematice şi │
│ │verbele atematice. │
│ │Posibilităţi │
│ │combinatorii ale │
│ │verbului. │
│2.1 Folosirea │Pronumele -tipurile şi│
│achiziţiilor │declinarea (pronumele │
│privind │personal/ i 3enutni │
│structuri │sarnavni, pronumele │
│morfosintactice│interogativ-relativ/ i│
│complexe ale │pućhutni- phandutni │
│limbii rromani │sarnavni, pronumele │
│literare pentru│posesiv/ i posesivo │
│înţelegere │sarnavni, pronumele │
│corectă şi │reflexiv/ i refleksмvo│
│exprimare │sarnavni, pronumele │
│nuanţată a │demonstrativ/ i │
│intenţiilor │sikavutni sarnavni, │
│comunicative │pronumele nehotărât/ i│
│ │nisavutni sarnavni şi │
│ │pronumele negativ/ i │
│ │negativo sarnavni │
│ │- Folosirea corectă a │
│ │pronumelor şi a │
│ │adjectivelor │
│ │pronominale: │
│ │interogativ, relativ │
│ │şi nehotărât │
│ │- Pronumele posesiv şi│
│ │exprimarea posesiei │
│ │sau marcarea lipsei │
│ │posesiei în │
│ │construcţii verbale │
│ │posesive (prezent, │
│ │imperfect şi perfect) │
│ │- Posibilităţi │
│ │combinatorii ale │
│ │pronumelor şi ale │
│ │adjectivelor │
│ │pronominale │
│ │- Topica adjectivului │
│ │(antepus │
│ │substantivului). │
│ │Acordul adjectivului │
│ │cu substantivul. │
│ │Adjectivul provenit │
│ │din participiu. │
│ │Posibilităţi │
│ │combinatorii ale │
│ │adjectivului │
│ │- Numeralul. Tipuri de│
│ │numeral (cardinal, │
│ │ordinal, colectiv, │
│ │distributiv, │
│ │adverbial) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Vocabular │
│ │- Structura │
│ │cuvântului: Cuvântul, │
│ │unitate de bază a │
│ │vocabularului; │
│ │Cuvântul şi contextul;│
│ │forma şi sensul │
│ │cuvintelor │
│2.2. Analizarea│- Categorii semantice,│
│elementelor de │sinonime, antonime │
│dinamică a │- Mijloace interne de │
│limbii, prin │îmbogăţire a │
│utilizarea │vocabularului: │
│achiziţiilor de│derivarea, compunerea;│
│lexic şi │cuvânt de bază şi │
│semantică │cuvânt derivat, │
│ │conversiunea │
│ │- Mijloacele externe │
│ │de îmbogăţire a │
│ │vocabularului; │
│ │împrumuturile lexicale│
│ │- Îmbinări libere de │
│ │cuvinte, locuţiuni, │
│ │cuvinte compuse │
│ │- Familia lexicală │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Ortoepie şi ortografie│
│ │- Alfabetul limbii │
│ │rromani. Ordonarea │
│ │cuvintelor după │
│ │criteriul alfabetic. │
│2.3. │Dicţionarul. Articolul│
│Valorificarea │de dicţionar │
│relaţiei dintre│- Tipuri de sunete: │
│normă, abatere │Vocală. Consoană │
│şi uz în │- Semivocală. │
│adecvarea │Accentul. Silaba │
│strategiilor │- Grupurile vocalice │
│individuale de │- Despărţirea în │
│comunicare │silabe │
│ │- Scrierea şi │
│ │pronunţia cuvintelor │
│ │de origine străină, │
│ │conţinând foneme │
│ │nespecifice limbii │
│ │rromani │
└───────────────┴──────────────────────┘



             PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
                          PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
        Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a este un examen naţional şi reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial.
        În cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a Matematica are statut de disciplină obligatorie.
        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolare în vigoare. Subiectele pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele formate/dezvoltate pe parcursul învăţământului gimnazial şi se elaborează în baza prezentei programe.
        COMPETENŢE GENERALE ALE DISCIPLINEI
    1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite
    2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
    3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete
    4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora
    5. Analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
    6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii
                       COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
                                  CLASA a V-a

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Numere naturale │
│ │• Scrierea şi │
│ │citirea numerelor│
│ │naturale în │
│ │sistemul de │
│ │numeraţie │
│ │zecimal; şirul │
│ │numerelor │
│ │naturale. │
│ │Reprezentarea │
│ │numerelor │
│1. Identificarea │naturale pe axa │
│caracteristicilor │numerelor. │
│numerelor naturale │Compararea, │
│şi a formei de │aproximarea şi │
│scriere a unui număr│ordonarea │
│natural în contexte │numerelor │
│variate │naturale; │
│2. Utilizarea │probleme de │
│operaţiilor │estimare │
│aritmetice şi a │• Adunarea │
│proprietăţilor │numerelor │
│acestora în calcule │naturale; │
│cu numere naturale │proprietăţi. │
│3. Selectarea şi │Scăderea │
│utilizarea de │numerelor │
│algoritmi pentru │naturale │
│efectuarea │• Înmulţirea │
│operaţiilor cu │numerelor │
│numere naturale şi │naturale; │
│pentru │proprietăţi. │
│divizibilitatea cu │Factor comun. │
│10, 2 şi 5 │Ordinea │
│4. Exprimarea, în │efectuării │
│rezolvarea sau │operaţiilor; │
│compunerea unor │utilizarea │
│probleme, a │parantezelor │
│soluţiilor unor │• Ridicarea la │
│ecuaţii de tipul: x │putere cu │
│± a = b; a ± x = b; │exponent natural │
│x ∙ a = b (a ≠ 0 , a│a unui număr │
│divizor al lui b); x│natural; │
│: a = b (a ≠ 0); a :│compararea │
│x = b (x ≠ 0, b │puterilor care au│
│divizor al lui a) şi│aceeaşi bază sau │
│a unor inecuaţii de │acelaşi exponent │
│tipul: x ± a ≤ b (≥,│împărţirea, cu │
│<, >) ; x∙ a ≤ b (≥,│rest zero, a │
│<, >), unde a este │numerelor │
│divizor al lui b; x │naturale când │
│: a ≤ b (≥, <, >), │împărţitorul are │
│cu a ≠ 0, unde a şi │mai mult de o │
│b sunt numere │cifră │
│naturale │• Împărţirea cu │
│5. Deducerea unor │rest a numerelor │
│proprietăţi ale │naturale │
│operaţiilor cu │• Ordinea │
│numere naturale │efectuării │
│pentru a estima sau │operaţiilor │
│pentru a verifica │• Noţiunea de │
│validitatea unor │divizor; noţiunea│
│calcule │de multiplu. │
│6. Transpunerea unei│Divizibilitatea │
│situaţii-problemă în│cu 10, 2, 5 │
│limbaj matematic, │• Media │
│rezolvarea problemei│aritmetică a două│
│obţinute (utilizând │numere naturale, │
│ecuaţii. inecuaţii, │cu rezultat număr│
│organizarea datelor)│natural │
│şi interpretarea │• Ecuaţii şi │
│rezultatului │inecuaţii în │
│ │mulţimea │
│ │numerelor │
│ │naturale │
│ │• Probleme care │
│ │se rezolvă cu │
│ │ajutorul │
│ │ecuaţiilor şi al │
│ │inecuaţiilor şi │
│ │probleme de │
│ │organizare a │
│ │datelor │
├────────────────────┼─────────────────┤
│1. Identificarea în │ │
│limbajul cotidian │ │
│sau în enunţuri │ │
│matematice a unor │ │
│noţiuni specifice │ │
│teoriei mulţimilor │Mulţimi │
│2. Evidenţierea, │• Mulţimi: │
│prin exemple, a │descriere şi │
│relaţiilor de │notaţii; element,│
│apartenenţă sau de │relaţia dintre │
│incluziune │element şi │
│3. Selectarea şi │mulţime (relaţia │
│utilizarea unor │de apartenenţă) │
│modalităţi adecvate │• Relaţia între │
│de reprezentare a │două mulţimi │
│mulţimilor şi a │(relaţia de │
│operaţiilor cu │incluziune); │
│mulţimi │submulţime │
│4. Exprimarea în │• Mulţimile N şi │
│limbaj matematic a │N* │
│unor situaţii │• Operaţii cu │
│concrete ce se pot │mulţimi: │
│descrie utilizând │intersecţie, │
│mulţimile │reuniune, │
│5. Interpretarea │diferenţă │
│unor contexte uzuale│• Exemple de │
│şi/sau matematice │mulţimi finite; │
│utilizând limbajul │exemple de │
│mulţimilor │mulţimi infinite │
│6. Transpunerea unei│ │
│situaţii-problemă în│ │
│limbaj matematic │ │
│utilizând mulţimi, │ │
│relaţii şi operaţii │ │
│cu mulţimi │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Numere raţionale │
│ │mai mari sau │
│ │egale cu 0, Q+ │
│ │Fracţii ordinare │
│ │• Fracţii │
│ │echiunitare, │
│ │subunitare, │
│ │supraunitare │
│ │• Aflarea unei │
│ │fracţii dintr-un │
│ │număr natural; │
│ │procent │
│ │• Fracţii │
│ │echivalente. │
│ │Amplificarea şi │
│ │simplificarea │
│ │fracţiilor │
│ │• Adunarea şi │
│ │scăderea unor │
│ │fracţii ordinare │
│ │care au acelaşi │
│ │numitor │
│ │• Reprezentarea │
│ │pe axa numerelor │
│ │a unei fracţii │
│ │ordinare │
│ │Fracţii zecimale │
│ │• Scrierea │
│1. Identificarea în │fracţiilor │
│limbajul cotidian │ordinare cu │
│sau în probleme a │numitori puteri │
│fracţiilor ordinare │ale lui 10, sub │
│şi a fracţiilor │formă de fracţii │
│zecimale │zecimale. │
│2. Reprezentarea pe │Transformarea │
│axa numerelor a │unei fracţii │
│fracţiilor ordinare │zecimale, cu un │
│şi a fracţiilor │număr finit de │
│zecimale │zecimale nenule, │
│3. Alegerea formei │într-o fracţie │
│de reprezentare a │ordinară │
│unui număr raţional │• Aproximări la │
│pozitiv şi │ordinul zecimilor│
│utilizarea de │/sutimilor. │
│algoritmi pentru │Compararea, │
│optimizarea │ordonarea şi │
│calculului cu │reprezentarea pe │
│fracţii zecimale │axa numerelor a │
│4. Exprimarea, în │fracţiilor │
│rezolvarea sau │zecimale │
│compunerea unor │•Adunarea şi │
│probleme, a │scăderea │
│soluţiilor unor │fracţiilor │
│ecuaţii de tipul: x │zecimale care au │
│± a = b; a ± x = b; │un număr finit de│
│x ∙ a = b (a ≠ 0); x│zecimale nenule │
│: a = b (a ≠ 0); a :│• Înmulţirea │
│x = b (x ≠ 0) şi a │fracţiilor │
│unor inecuaţii de │zecimale care au │
│tipul: x ± a ≤ b (≥,│un număr finit de│
│<, >); x∙ a ≤ b (≥, │zecimale nenule │
│<, >) ; x : a ≤ b │• Ridicarea la │
│(≥, <, >) , cu a ≠ │putere cu │
│0, unde a şi b sunt │exponent natural │
│numere naturale sau │a unei fracţii │
│fracţii zecimale │zecimale care are│
│finite │un număr finit de│
│5. Interpretarea │zecimale nenule │
│matematică a unor │• Ordinea │
│probleme practice │efectuării │
│prin utilizarea │operaţiilor cu │
│operaţiilor cu │fracţii zecimale │
│fracţii zecimale şi │finite │
│a ordinii efectuării│• Împărţirea a │
│operaţiilor │două numere │
│6. Transpunerea unei│naturale cu │
│situaţii-problemă în│rezultat fracţie │
│limbaj matematic, │zecimală. │
│rezolvarea problemei│Transformarea │
│obţinute (utilizând │unei fracţii │
│ecuaţii sau │ordinare într-o │
│inecuaţii) şi │fracţie zecimală.│
│interpretarea │Periodicitate │
│rezultatului │• Împărţirea unei│
│ │fracţii zecimale │
│ │finite la un │
│ │număr natural │
│ │nenul. Împărţirea│
│ │unui număr │
│ │natural la o │
│ │fracţie zecimală │
│ │finită. │
│ │Împărţirea a două│
│ │fracţii zecimale │
│ │finite │
│ │• Transformarea │
│ │unei fracţii │
│ │zecimale într-o │
│ │fracţie ordinară │
│ │• Ordinea │
│ │efectuării │
│ │operaţiilor │
│ │• Media │
│ │aritmetică a două│
│ │fracţii zecimale │
│ │finite │
│ │• Ecuaţii şi │
│ │inecuaţii; │
│ │probleme care se │
│ │rezolvă cu │
│ │ajutorul │
│ │ecuaţiilor │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Elemente de │
│ │geometrie şi │
│ │unităţi de măsură│
│ │• Dreapta, │
│ │segmentul de │
│ │dreaptă, │
│ │măsurarea unui │
│ │segment de │
│ │dreaptă │
│ │• Unghiul, │
│ │triunghiul, │
│ │patrulaterul, │
│1. Identificarea │cercul: │
│unor elemente de │prezentare prin │
│geometrie şi a unor │descriere şi │
│unităţi de măsură în│desen; │
│diferite contexte │recunoaşterea │
│2. Caracterizarea │elementelor lor: │
│prin descriere şi │laturi, unghiuri,│
│desen a unei │diagonale, │
│configuraţii │centrul şi raza │
│geometrice date │cercului │
│3. Determinarea │• Simetria, axa │
│perimetrelor, a │de simetrie şi │
│ariilor (pătrat, │translaţia: │
│dreptunghi) şi a │prezentare │
│volumelor (cub, │intuitivă, │
│paralelipiped │exemplificare în │
│dreptunghic) şi │triunghi, cerc, │
│exprimarea acestora │patrulater │
│în unităţi de măsură│• Cubul, │
│corespunzătoare │paralelipipedul │
│4. Transpunerea în │dreptunghic: │
│limbaj specific │prezentare prin │
│geometrici a unor │desen şi │
│probleme practice │desfăşurare; │
│referitoare la │recunoaşterea │
│perimetre, arii, │elementelor lor: │
│volume, utilizând │vârfuri, muchii, │
│transformarea │feţe │
│convenabilă a │• Unităţi de │
│unităţilor de măsură│măsură pentru │
│5. Interpretarea │lungime; │
│unei configuraţii │perimetre; │
│geometrice în sensul│transformări │
│recunoaşterii │• Unităţi de │
│elementelor ei şi a │măsură pentru │
│relaţionării cu │arie; aria │
│unităţile de măsură │pătratului şi a │
│studiate │dreptunghiului; │
│6. Analizarea şi │transformări │
│interpretarea │• Unităţi de │
│rezultatelor │măsură pentru │
│obţinute prin │volum; volumul │
│rezolvarea unor │cubului şi al │
│probleme practice cu│paralelipipedului│
│referire la figurile│dreptunghic; │
│geometrice şi la │transformări │
│unităţile de măsură │• Unităţi de │
│studiate │măsură pentru │
│ │capacitate; │
│ │transformări │
│ │• Unităţi de │
│ │măsură pentru │
│ │masă: │
│ │transformări │
│ │• Unităţi de │
│ │măsură pentru │
│ │timp; │
│ │transformări │
│ │• Unităţi │
│ │monetare; │
│ │transformări │
└────────────────────┴─────────────────┘

                                  CLASA a VI-a

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe specific│Conţinuturi │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea în│ │
│exemple, în │ALGEBRĂ │
│exerciţii sau în │Mulţimea numerelor│
│probleme a │naturale │
│noţiunilor: │• Operaţii cu │
│divizor, multiplu, │numere naturale; │
│numere prime, │reguli de calcul │
│numere compuse, │cu puteri │
│c.m.m.d.c, │• Divizor, │
│c.m.m.m.c │multiplu. │
│2. Aplicarea │Criteriile de │
│criteriilor de │divizibilitate cu │
│divizibilitate (cu │10, 2, 5, 3, 9 │
│10, 2, 5, 3, 9) │• Numere prime şi │
│pentru │numere compuse │
│descompunerea │• Descompunerea │
│numerelor naturale │numerelor naturale│
│în produs de puteri│în produs de │
│de numere prime │puteri de numere │
│3. Utilizarea │prime │
│algoritmilor pentru│• Proprietăţi ale │
│determinarea │relaţiei de │
│c.m.m.d.c, │divizibilitate în │
│c.m.m.m.c a două │N : a|a , pentru │
│sau a mai multor │orice a ϵ N; │
│numere naturale │a|b şi b|a => a = │
│4. Exprimarea unor │b, pentru orice a,│
│caracteristici ale │b ϵ N; │
│relaţiei de │a|b şi b|c => a|c,│
│divizibilitate în │pentru orice a, b,│
│mulţime; numerelor │c ϵ N; a|b=>a|k · │
│naturale, în │b, pentru orice a,│
│exerciţii şi │b, k ϵ N; │
│probleme care se │a|b şi a|c=>a|(b ±│
│rezolvă folosind │c), pentru orice │
│divizibilitatea │a, b, c ϵ N │
│5. Deducerea unor │• Divizori comuni │
│reguli de calcul cu│a două sau mai │
│puteri şi a unor │multor numere │
│proprietăţi ale │naturale; │
│divizibilităţii în │c.m.m.d.c.; numere│
│mulţimea numerelor │prime între ele │
│naturale, în │• Multipli comuni │
│exerciţii şi │a două sau mai │
│probleme │multor numere │
│6. Transpunerea │naturale; │
│unei │c.m.m.m.c.;, │
│situaţii-problemă │relaţia dintre │
│în limbajul │c.m.m.d.c. şi │
│divizibilităţii în │c.m.m.m.c. │
│mulţimea numerelor │• Probleme simple │
│naturale, │care se rezolvă │
│rezolvarea │folosind │
│problemei obţinute │divizibilitatea │
│şi interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│fracţiilor │ │
│echivalente, a │Mulţimea numerelor│
│fracţiilor │raţionale pozitive│
│ireductibile şi a │• Fracţii │
│formelor de scriere│echivalente; │
│a unui număr │fracţie │
│raţional │ireductibilă; │
│2. Aplicarea │noţiunea de număr │
│regulilor de calcul│raţional; forme de│
│cu numere raţionale│scriere a unui │
│pozitive pentru │număr raţional; N │
│rezolvarea │⸦ Q │
│ecuaţiilor de │• Adunarea │
│tipul: x±a = b, │numerelor │
│x ∙ a = b, x:a = b │raţionale │
│(a ≠0) , ax±b = c, │pozitive; scăderea│
│unde a,b,c sunt │numerelor │
│numere raţionale │raţionale pozitive│
│pozitive │înmulţirea │
│3. Utilizarea │numerelor │
│proprietăţilor │raţionale pozitive│
│operaţiilor în │• Ridicarea la │
│efectuarea │putere cu exponent│
│calculelor cu │natural a unui │
│numere raţionale │număr raţional │
│pozitive │pozitiv; reguli de│
│4. Redactarea │calcul cu puteri │
│soluţiilor unor │• Împărţirea │
│probleme rezolvate │numerelor │
│prin ecuaţiile │raţionale pozitive│
│studiate în │• Ordinea │
│mulţimea numerelor │efectuării │
│raţionale pozitive │operaţiilor cu │
│5. Determinarea │numere raţionale │
│regulilor de calcul│pozitive │
│eficiente în │• Media aritmetică│
│efectuarea │ponderată a unor │
│calculelor cu │numere raţionale │
│numere raţionale │pozitive │
│pozitive │• Ecuaţii în │
│6. Interpretarea │mulţimea numerelor│
│matematică a unor │raţionale pozitive│
│probleme practice │• Probleme care se│
│prin utilizarea │rezolvă cu │
│operaţiilor cu │ajutorul │
│numere raţionale │ecuaţiilor │
│pozitive şi a │ │
│ordinii efectuării │ │
│operaţiilor │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│rapoartelor, │ │
│proporţiilor şi a │ │
│mărimilor direct │ │
│sau invers │ │
│proporţionale în │ │
│enunţuri diverse │ │
│2. Reprezentarea │Rapoarte şi │
│unor date sub formă│proporţii │
│de tabele sau de │• Rapoarte │
│diagrame statistice│procente; probleme│
│în vederea │în care intervin │
│înregistrării, │procente │
│prelucrării şi │• Proporţii; │
│prezentării │proprietatea │
│acestora │fundamentală a │
│3. Alegerea metodei│proporţiilor, │
│adecvate de │aflarea unui │
│rezolvare a │termen necunoscut │
│problemelor în care│dintr-o proporţie │
│intervin rapoarte, │• Proporţii │
│proporţii şi mărimi│derivate │
│direct sau invers │• Mărimi direct │
│proporţionale │proporţionale; │
│4. Caracterizarea │regula de trei │
│şi descrierea │simplă │
│mărimilor care apar│• Mărimi invers │
│în rezolvarea unor │proporţionale; │
│probleme prin │regula de trei │
│regula de trei │simplă │
│simplă │• Elemente de │
│5. Analizarea unor │organizare a │
│situaţii practice │datelor; │
│cu ajutorul │reprezentarea │
│rapoartelor, │datelor prin │
│procentelor sau │grafice; │
│proporţiilor │probabilităţi │
│6. Rezolvarea cu │ │
│ajutorul │ │
│rapoartelor şi │ │
│proporţiilor a unor│ │
│situaţii-problemă │ │
│şi interpretarea │ │
│rezultatelor │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Numere întregi │
│ │• Mulţimea │
│1. Identificarea │numerelor întregi │
│caracteristicilor │Z; opusul unui │
│numerelor întregi │număr întreg; │
│în contexte variate│reprezentarea pe │
│2. Utilizarea │axa numerelor: │
│operaţiilor cu │valoare absolută │
│numere întregi şi a│(modulul); │
│proprietăţilor │compararea şi │
│acestora în │ordonarea │
│rezolvarea │numerelor întregi │
│ecuaţiilor şi a │• Adunarea │
│inecuaţiilor │numerelor întregi;│
│3. Aplicarea │proprietăţi │
│regulilor de calcul│• Scăderea │
│şi folosirea │numerelor întregi │
│parantezelor în │• Înmulţirea │
│efectuarea │numerelor întregi;│
│operaţiilor cu │proprietăţi; │
│numere întregi │mulţimea │
│4. Redactarea │multiplilor unui │
│soluţiilor │număr întreg │
│ecuaţiilor şi │• Împărţirea │
│inecuaţiilor │numerelor întregi │
│studiate în │când deîmpărţitul │
│mulţimea numerelor │este multiplu al │
│întregi, în │împărţitorului; │
│rezolvarea sau în │mulţimea │
│compunerea unei │divizorilor unui │
│probleme │număr întreg │
│5. Interpretarea │• Puterea unui │
│unor date din │număr întreg cu │
│probleme care se │exponent număr │
│rezolvă utilizând │natural; reguli de│
│numerele întregi │calcul cu puteri │
│6. Transpunerea │• Ordinea │
│unei │efectuării │
│situaţii-problemă │operaţiilor şi │
│în limbaj algebric,│folosirea │
│rezolvarea │parantezelor │
│problemei obţinute │• Ecuaţii în Z; │
│şi interpretarea │inecuaţii în Z │
│rezultatului │• Probleme care se│
│ │rezolvă cu │
│ │ajutorul │
│ │ecuaţiilor │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │GEOMETRIE │
│ │Dreapta │
│ │• Punct, dreaptă, │
│ │plan, semiplan, │
│ │semidreaptă, │
│ │segment │
│ │(descriere, │
│ │reprezentare, │
│ │notaţii) │
│ │• Poziţiile │
│ │relative ale unui │
│ │punct faţă de o │
│ │dreaptă; puncte │
│ │coliniare; “prin │
│ │două puncte │
│ │distincte trece o │
│1. Recunoaşterea şi│dreaptă şi numai │
│descrierea unor │una” (introducerea│
│figuri geometrice │noţiunilor de: │
│plane în │axiomă, teoremă │
│configuraţii date │directă, ipoteză, │
│2. Stabilirea │concluzie, │
│coliniarităţii unor│demonstraţie, │
│puncte şi │teoremă reciprocă)│
│verificarea │• Poziţiile │
│faptului că două │relative a două │
│unghiuri sunt │drepte, drepte │
│adiacente, │concurente, drepte│
│complementare sau │paralele │
│suplementare │• Distanţa dintre │
│3. Utilizarea │două puncte, │
│proprietăţilor │lungimea unui │
│referitoare la │segment │
│drepte şi unghiuri │• Segmente │
│pentru calcularea │congruente; │
│unor lungimi de │mijlocul unui │
│segmente şi a │segment; │
│măsurilor unor │simetricul unui │
│unghiuri │punct fiţă de un │
│4. Exprimarea prin │punct; construcţia│
│reprezentări │unui segment │
│geometrice a │congruent cu un │
│noţiunilor legate │segment dat │
│de drepte şi │Unghiuri │
│unghiuri │• Definiţie, │
│5. Alegerea │notaţii, elemente;│
│reprezentărilor │interiorul unui │
│geometrice adecvate│unghi, exteriorul │
│în vederea │unui unghi; unghi │
│optimizării │nul, unghi cu │
│calculelor de │laturile în │
│lungimi de segmente│prelungire │
│şi de măsuri de │• Măsurarea │
│unghiuri │unghiurilor cu │
│6. Interpretarea │raportorul; │
│informaţiilor │unghiuri │
│conţinute în │congruente: unghi │
│reprezentări │drept, unghi │
│geometrice în │ascuţit, unghi │
│corelaţie cu │obtuz │
│determinarea unor │• Calcule cu │
│lungimi de segmente│măsuri de unghiuri│
│şi a unor măsuri de│exprimate în grade│
│unghiuri │şi minute │
│ │sexagesimale. │
│ │Unghiuri │
│ │suplementare, │
│ │unghiuri │
│ │complementare │
│ │• Unghiuri │
│ │adiacente; │
│ │bisectoarea unui │
│ │unghi │
│ │• Unghiuri opuse │
│ │la vârf, │
│ │congruenţa lor; │
│ │unghiuri formale │
│ │în jurul unui │
│ │punct, suma │
│ │măsurilor lor │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│triunghiurilor în │ │
│configuraţii │ │
│geometrice date │ │
│2. Stabilirea │ │
│congruenţei │Congruenţa │
│triunghiurilor │triunghiurilor │
│oarecare │• Triunghi: │
│3. Clasificarea │definiţie, │
│triunghiurilor după│elemente; │
│anumite criterii │clasificarea │
│date sau alese │triunghiurilor; │
│4. Exprimarea │perimetrul │
│proprietăţilor │triunghiului │
│figurilor │• Construcţia │
│geometrice în │triunghiurilor: │
│limbaj matematic │cazurile LUL, ULU,│
│5. Interpretarea │LLL. Congruenţa │
│cazurilor de │triunghiurilor │
│congruenţă a │oarecare: criterii│
│triunghiurilor în │de congruenţă a │
│corelaţie cu │triunghiurilor: │
│cazurile de │LUL, ULU, LLL │
│construcţie a │• Metoda │
│triunghiurilor │triunghiurilor │
│6. Aplicarea │congruente │
│metodei │ │
│triunghiurilor │ │
│congruente în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme matematice│ │
│sau practice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Perpendicularitate│
│ │• Drepte │
│ │perpendiculare │
│ │(definiţie, │
│ │notaţie, │
│ │construcţie cu │
│ │echerul); oblice; │
│ │distanţa de la un │
│ │punct la o │
│ │dreaptă. înălţimea│
│ │în triunghi │
│1. Recunoaşterea şi│(definiţie, │
│descrierea unor │desen). Concurenţa│
│elemente de │înălţimilor │
│geometrie plană în │într-un triunghi │
│configuraţii │(fără │
│geometrice date │demonstraţie) │
│2. Utilizarea │• Criteriile de │
│instrumentelor │congruenţă ale │
│geometrice (riglă, │triunghiurilor │
│echer, raportor, │dreptunghice: IC, │
│compas) pentru a │IU, CC, CU │
│desena figuri │• Aria │
│geometrice plane │triunghiului │
│descrise în │(intuitiv pe │
│contexte matematice│reţele de pătrate)│
│date │• Mediatoarea unui│
│3. Determinarea şi │segment; │
│aplicarea │proprietatea │
│criteriilor de │punctelor de pe │
│congruenţă ale │mediatoarea unui │
│triunghiurilor │segment; │
│dreptunghice │construcţia │
│4. Exprimarea │mediatoarei unui │
│poziţiei dreptelor │segment cu rigla │
│în plan │şi compasul; │
│(paralelism, │concurenţa │
│perpendicularitate)│mediatoarelor │
│prin definiţii, │laturilor unui │
│notaţii, desen │triunghi; simetria│
│5. Interpretarea │faţă de o dreaptă │
│perpendicularităţii│• Proprietatea │
│în relaţie cu │punctelor de pe │
│paralelismul şi cu │bisectoarea unui │
│distanţa dintre │unghi; construcţia│
│două puncte │bisectoarei unui │
│6. Transpunerea │unghi cu rigla şi │
│unei │compasul: │
│situaţii-problemă │concurenţa │
│în limbaj │bisectoarelor │
│geometric, │unghiurilor unui │
│rezolvarea │triunghi │
│problemei obţinute │Paralelism │
│şi interpretarea │• Drepte paralele │
│rezultatului │(definiţie, │
│ │notaţie); │
│ │construirea │
│ │dreptelor paralele│
│ │(prin translaţie);│
│ │axioma paralelelor│
│ │• Criterii de │
│ │paralelism │
│ │(unghiuri formate │
│ │de două drepte │
│ │paralele cu o │
│ │secantă) │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea şi│ │
│descrierea unor │ │
│proprietăţi ale │Proprietăţi ale │
│triunghiurilor în │triunghiurilor │
│configuraţii │• Suma măsurilor │
│geometrice date │unghiurilor unui │
│2. Calcularea unor │triunghi; unghi │
│lungimi de segmente│exterior unui │
│şi a unor măsuri de│triunghi, teorema │
│unghiuri utilizând │unghiului exterior│
│metode adecvate │• Mediana în │
│3. Utilizarea unor │triunghi; │
│concepte matematice│concurenţa │
│în triunghiul │medianelor unui │
│isoscel, în │triunghi (fără │
│triunghiul │demonstraţie) │
│echilateral sau în │• Proprietăţi ale │
│triunghiul │triunghiului │
│dreptunghic │isoscel (unghiuri,│
│4. Exprimarea │linii importante, │
│caracteristicilor │simetrie) │
│matematice ale │• Proprietăţi ale │
│triunghiurilor şi │triunghiului │
│ale liniilor │echilateral │
│importante în │(unghiuri, linii │
│triunghi prin │importante, │
│definiţii, notaţii │simetrie) │
│şi desen │• Proprietăţi ale │
│5. Deducerea unor │triunghiului │
│proprietăţi ale │dreptunghic │
│triunghiurilor │(cateta opusă │
│folosind noţiunile │unghiului de 30° ,│
│studiate │mediana │
│6. Interpretarea │corespunzătoare │
│informaţiilor │ipotenuzei - │
│conţinute în │teoreme directe şi│
│probleme legate de │reciproce) │
│proprietăţi ale │ │
│triunghiurilor │ │
└───────────────────┴──────────────────┘

                                 CLASA a VII-a

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│caracteristicilor │ │
│numerelor raţionale│ │
│şi a formelor de │ │
│scriere a acestora │ALGEBRĂ │
│în contexte variate│Mulţimea numerelor│
│2. Aplicarea │raţionale │
│regulilor de calcul│• Mulţimea │
│cu numere │numerelor │
│raţionale, a │raţionale Q; │
│estimărilor şi a │reprezentarea │
│aproximizărilor │numerelor │
│pentru rezolvarea │raţionale pe axa │
│unor ecuaţii │numerelor, opusul │
│3. Utilizarea │unui număr │
│proprietăţilor │raţional; valoarea│
│operaţiilor în │absolută │
│efectuarea │(modulul); N ⸦ Z ⸦│
│calculelor cu │Q │
│numere raţionale │• Operaţii cu │
│4. Caracterizarea │numere raţionale, │
│mulţimilor de │proprietăţi │
│numere şi a │• Compararea şi │
│relaţiilor dintre │ordonarea │
│acestea utilizând │numerelor │
│limbajul logicii │raţionale │
│matematice şi │• Ordinea │
│teoria mulţimilor │efectuării │
│5. Determinarea │operaţiilor şi │
│regulilor eficiente│folosirea │
│de calcul în │parantezelor │
│efectuarea │• Ecuaţia de forma│
│operaţiilor cu │ax + b = 0, cu a ϵ│
│numere raţionale │Q*, b ϵ Q │
│6. Interpretarea │• Probleme care se│
│matematică a unor │rezolvă cu │
│probleme practice │ajutorul │
│prin utilizarea │ecuaţiilor │
│operaţiilor cu │ │
│numere raţionale şi│ │
│a ordinii │ │
│efectuării │ │
│operaţiilor │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Mulţimea numerelor│
│ │reale │
│ │• Rădăcina pătrată│
│ │a unui număr │
│ │natural pătrat │
│ │perfect │
│ │• Algoritmul de │
│1. Identificarea │extragere a │
│caracteristicilor │rădăcinii pătrate │
│numerelor reale şi │dintr-un număr │
│a formelor de │natural; │
│scriere a acestora │aproximări │
│în contexte variate│• Exemple de │
│2. Aplicarea │numere iraţionale;│
│regulilor de calcul│mulţimea numerelor│
│cu numere reale, a │reale, R ; modulul│
│estimărilor şi a │unui număr real: │
│aproximărilor │definiţie, │
│pentru rezolvarea │proprietăţi; │
│unor ecuaţii │compararea şi │
│3. Utilizarea │ordonarea │
│proprietăţilor │numerelor reale; │
│operaţiilor în │reprezentarea │
│efectuarea │numerelor reale pe│
│calculelor cu │axa numerelor prin│
│numere reale │aproximări; N ⸦ Z │
│4. Caracterizarea │⸦ Q ⸦ R │
│mulţimilor de │• Reguli de calcul│
│numere şi a │cu radicali: │
│relaţiilor dintre │scoaterea │
│acestea utilizând │factorilor de sub │
│limbajul logicii │radical, │
│matematice şi │introducerea │
│teoria mulţimilor │factorilor sub │
│5. Determinarea │radical, √a ∙ √b =│
│regulilor de calcul│√ab , unde a ≥ 0 ,│
│eficiente în │b ≥ 0 şi √a : √b =│
│efectuarea │√a:b, unde a ≥ 0 ,│
│operaţiilor cu │b > 0 │
│numere reale │• Operaţii cu │
│6. Interpretarea │numere reale │
│matematică a unor │(adunare, scădere,│
│probleme practice │înmulţire, │
│prin utilizarea │împărţire, │
│operaţiilor cu │ridicare la │
│numere reale şi a │putere, │
│ordinii efectuării │raţionalizarea │
│operaţiilor │numitorului de │
│ │forma a√b ) │
│ │• Media aritmetică│
│ │a n numere reale, │
│ │n ≥ 2 ; media │
│ │geometrică a două │
│ │numere reale │
│ │pozitive │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor reguli de │ │
│calcul numeric sau │ │
│algebric pentru │ │
│simplificarea unor │ │
│calcule │ │
│2. Utilizarea │Calcul algebric │
│operaţiilor cu │• Calcule cu │
│numere reale şi a │numere reale │
│proprietăţilor │reprezentate prin │
│acestora în │litere: adunare/ │
│rezolvarea unor │scădere, │
│ecuaţii şi a unor │înmulţire, │
│inecuaţii │împărţire, │
│3. Aplicarea │ridicare la │
│regulilor de calcul│putere, reducerea │
│şi folosirea │termenilor │
│parantezelor în │asemenea │
│efectuarea │• Formule de │
│operaţiilor cu │calcul prescurtat:│
│numere reale │(a ± b)² = a² ± │
│4. Redactarea │2ab + b², (a-b) │
│rezolvării │(a+b) = a² - b², │
│ecuaţiilor şi a │unde a, b ϵ R │
│inecuaţiilor │• Descompuneri în │
│studiate în │factori utilizând │
│mulţimea numerelor │reguli de calcul │
│reale │în R │
│5. Obţinerea unor │• Ecuaţia de forma│
│inegalităţi │x² = a, unde a ϵ │
│echivalente prin │Q+ │
│operare în ambii │Ecuaţii şi │
│membri: │inecuaţii │
│1) a ≤ a, pentru │• Proprietăţi ale │
│orice a ϵ R; │relaţiei de │
│2) a ≤ b şi b ≤ a │egalitate în │
│=>a = b , pentru │mulţimea numerelor│
│orice a, b ϵ R; │reale │
│3) a ≤ b şi b≤ c =>│• Ecuaţii de forma│
│a ≤ c , pentru │ax + b = 0, unde │
│orice a, b,c ϵ R; │a, b ϵ R; mulţimea│
│4) a ≤ b şi c ϵ R │soluţiilor unei │
│=> a ± c ≤ b ± c, │ecuaţii; ecuaţii │
│pentru orice a, b ϵ│echivalente │
│R; │• Proprietăţi ale │
│5) a ≤ b şi c > 0 │relaţiei de │
│=> ac ≤ bc şi │inegalitate „≤ ” │
│a : c ≤ b : c, │pe mulţimea │
│pentru orice a, b ϵ│numerelor reale │
│R; │• Inecuaţii de │
│6) a ≤ b şi c < 0 │forma ax + b > 0 │
│=> ac ≥ bc şi │(<, ≤, ≥), cu a, b│
│a : c ≥ b:c, pentru│ϵ R şi x ϵ Z │
│orice a, b ϵ R │• Probleme care se│
│6. Transpunerea │rezolvă cu │
│unei │ajutorul │
│situaţii-problemă │ecuaţiilor şi │
│în limbajul │inecuaţiilor │
│ecuaţiilor şi/sau │ │
│a. inecuaţiilor, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei obţinute │ │
│şi interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor corespondenţe │ │
│între diferite │ │
│reprezentări ale │ │
│aceloraşi date │ │
│2. Reprezentarea │Elemente de │
│unor date sub formă│organizare a │
│de grafice, tabele │datelor │
│sau diagrame │• Produsul │
│statistice în │cartezian a două │
│vederea │mulţimi nevide. │
│înregistrării, │Reprezentarea │
│prelucrării şi │într-un sistem de │
│prezentării │axe perpendiculare│
│acestora │(ortogonale) a │
│3. Alegerea metodei│unor perechi de │
│adecvate de │numere întregi │
│rezolvare a │• Reprezentarea │
│problemelor în care│punctelor în plan │
│intervin dependenţe│cu ajutorul │
│funcţionale sau │sistemului de axe │
│calculul │ortogonale; │
│probabilităţilor │distanţa dintre │
│4. Caracterizarea │două puncte din │
│şi descrierea unor │plan │
│elemente geometrice│• Reprezentarea şi│
│într-un sistem de │interpretarea unor│
│axe ortogonale │dependenţe │
│5. Analizarea unor │funcţionale prin │
│situaţii practice │tabele, diagrame │
│cu ajutorul │şi grafice │
│elementelor de │• Probabilitatea │
│organizare a │realizării unor │
│datelor │evenimente │
│6. Transpunerea │ │
│unei relaţii │ │
│dintr-o formă în │ │
│alta (text, │ │
│formulă, diagramă, │ │
│grafic) │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea şi│ │
│descrierea │ │
│patrulaterelor în │ │
│configuraţii │ │
│geometrice date │ │
│2. Identificarea │ │
│patrulaterelor │ │
│particulare │ │
│utilizând │ │
│proprietăţi │GEOMETRIE │
│precizate │Patrulatere │
│3. Utilizarea │• Patrulater │
│proprietăţilor │convex (definiţie,│
│calitative şi │desen) │
│metrice ale │• Suma măsurilor │
│patrulaterelor în │unghiurilor unui │
│rezolvarea unor │patrulater convex │
│probleme │• Paralelogram; │
│4. Exprimarea prin │proprietăţi │
│reprezentări │• Paralelograme │
│geometrice a │particulare: │
│noţiunilor legate │dreptunghi, romb │
│de patrulatere │şi pătrat; │
│5. Alegerea │proprietăţi │
│reprezentărilor │• Trapez, │
│geometrice adecvate│clasificare; │
│în vederea │trapez isoscel, │
│optimizării │proprietăţi │
│calculelor de │• Arii │
│lungimi de │(triunghiuri, │
│segmente, de măsuri│patrulatere) │
│de unghiuri şi de │ │
│arii │ │
│6. Interpretarea │ │
│informaţiilor │ │
│deduse din │ │
│reprezentări │ │
│geometrice în │ │
│corelaţie cu │ │
│anumite situaţii │ │
│practice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│perechilor de │ │
│triunghiuri │ │
│asemenea în │Asemănarea │
│configuraţii │triunghiurilor │
│geometrice date │• Segmente │
│2. Stabilirea │proporţionale │
│relaţiei de │• Teorema │
│asemănare între │paralelelor │
│două triunghiuri │echidistante. │
│prin metode │Împărţirea unui │
│diferite │segment în părţi │
│3. Utilizarea │proporţionale cu │
│noţiunii de │numere (segmente) │
│paralelism pentru │date. Teorema lui │
│caracterizarea │Thales (fără │
│locală a unei │demonstraţie). │
│configuraţii │Teorema reciprocă │
│geometrice date │a teoremei lui │
│4. Exprimarea │Thales │
│proprietăţilor │• Linia mijlocie │
│figurilor │în triunghi; │
│geometrice │proprietăţi. │
│(segmente, │Centrul de │
│triunghiuri, │greutate al unui │
│patrulatere) în │triunghi │
│limbaj matematic │• Linia mijlocie │
│5. Interpretarea │în trapez; │
│asemănării │proprietăţi │
│triunghiurilor în │• Triunghiuri │
│corelaţie cu │asemenea │
│proprietăţi │• Criterii de │
│calitative şi/ sau │asemănare a │
│metrice │triunghiurilor │
│6. Aplicarea │• Teorema │
│asemănării │fundamentală a │
│triunghiurilor în │asemănării │
│rezolvarea unor │ │
│probleme matematice│ │
│sau practice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea şi│ │
│descrierea │ │
│elementelor unui │ │
│triunghi │ │
│dreptunghic într-o │ │
│configuraţie │Relaţii metrice în│
│geometrică dată │triunghiul │
│2. Aplicarea │dreptunghic │
│relaţiilor metrice │• Proiecţii │
│într-un triunghi │ortogonale pe o │
│dreptunghic pentru │dreaptă │
│determinarea unor │• Teorema │
│elemente ale │înălţimii │
│acestuia │• Teorema catetei │
│3. Deducerea │• Teorema lui │
│relaţiilor metrice │Pitagora; teorema │
│într-un triunghi │reciprocă a │
│dreptunghic │teoremei lui │
│4. Exprimarea, în │Pitagora │
│limbaj matematic, a│• Noţiuni de │
│perpendicularităţii│trigonometrie în │
│a două drepte prin │triunghiul │
│relaţii metrice │dreptunghic: │
│5. Interpretarea │sinusul, │
│perpendicularităţii│cosinusul, │
│în relaţie cu │tangenta şi │
│rezolvarea │cotangenta unui │
│triunghiului │unghi ascuţit │
│dreptunghic │• Rezolvarea │
│6. Transpunerea │triunghiului │
│rezultatelor │dreptunghic │
│obţinute prin │ │
│rezolvarea unor │ │
│triunghiuri │ │
│dreptunghice la │ │
│situaţii-problemă │ │
│date │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Cercul │
│ │• Cercul: │
│ │definiţie; │
│ │elemente în cerc: │
│ │centru, rază, │
│ │coardă, diametru, │
│ │arc; interior, │
│ │exterior; discul │
│1. Recunoaşterea şi│• Unghi la centru;│
│descrierea │măsura arcelor; │
│elementelor unui │arce congruente │
│cerc, într-o │• Coarde şi arce │
│configuraţie │în cerc (la arce │
│geometrică dată │congruente │
│2. Calcularea unor │corespund coarde │
│lungimi de segmente│congruente, şi │
│şi a unor măsuri de│reciproc; │
│unghiuri utilizând │proprietatea │
│metode adecvate în │diametrului │
│configuraţii │perpendicular pe o│
│geometrice care │coardă: │
│conţin un cerc │proprietatea │
│3. Utilizarea │arcelor cuprinse │
│informaţiilor │între coarde │
│oferite de o │paralele; │
│configuraţie │proprietatea │
│geometrică pentru │coardelor egal │
│deducerea unor │depărtate de │
│proprietăţi ale │centru) │
│cercului │• Unghi înscris în│
│4. Exprimarea │cerc; triunghi │
│proprietăţilor │înscris în cerc │
│elementelor unui │• Poziţiile │
│cerc în limbaj │relative ale unei │
│matematic │drepte faţă de un │
│5. Deducerea unor │cerc; tangente │
│proprietăţi ale │dintr-un punct │
│cercului │exterior la un │
│poligoanelor │cerc; triunghi │
│regulate folosind │circumscris unui │
│reprezentări │cerc │
│geometrice şi │• Poligoanele │
│noţiuni studiate. │regulate; │
│6. Interpretarea │definiţie, desen │
│informaţiilor │• Calculul │
│conţinute în │elementelor │
│probleme practice │(latură, apotemă, │
│legate de cerc şi │arie, perimetru) │
│de poligoane │în următoarele │
│regulate │poligoane │
│ │regulate: │
│ │triunghi, │
│ │echilateral, │
│ │pătrat, hexagon │
│ │regulat. │
│ │• Lungimea │
│ │cercului şi aria │
│ │discului │
└───────────────────┴──────────────────┘

                                 CLASA a VIII-a

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specific │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│în exemple, în │ │
│exerciţii sau în │ │
│probleme a │ALGEBRĂ │
│numerelor reale şi│1. Numere reale │
│a formulelor de │• N ⸦ Z ⸦ Q ⸦ R. │
│calcul prescurtat │Reprezentare │
│2. Utilizarea în │numerelor reale pe │
│exerciţii a │axa numerelor prin │
│definiţiei │aproximări. Modulul│
│intervalelor de │unui număr real. │
│numere reale şi │Intervale de numere│
│reprezentarea │reale │
│acestora pe axa │• Operaţii cu │
│numerelor │numere reale; │
│3. Alegerea formei│raţionalizarea │
│de reprezentare a │numitorului de │
│unui număr real şi│forma a√b sau a ± │
│utilizarea de │√b , a, b ϵ N* │
│algoritmi pentru │• Calcule cu numere│
│optimizarea │reale reprezentate │
│calculului cu │prin litere; │
│numere reale │formule de calcul │
│4. Folosirea │prescurtat: │
│terminologici │(a ± b)² = a² ± 2ab│
│aferente noţiunii │+ b²; │
│de număr real │(a +b)(a-b) = a² - │
│(semn, modul, │b²; │
│opus, invers, │(a + b + c) ² = a² │
│parte întreagă, │+ b² + c² + 2ab + │
│parte fracţionară)│2bc + 2ac │
│în contexte │• Descompuneri în │
│variate │factori (factor │
│5. Deducerea şi │comun, grupare de │
│aplicarea │termeni, formule de│
│formulelor de │calcul) │
│calcul prescurtat │ │
│pentru optimizarea│ │
│unor calcule │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │GEOMETRIE │
│ │Relaţii între │
│ │puncte, drepte şi │
│ │plane │
│ │• Puncte, drepte, │
│ │plane: convenţii de│
│ │desen şi de notaţie│
│ │• Determinarea │
│ │dreptei; │
│ │determinarea │
│ │planului │
│1. Recunoaşterea │• Piramida: │
│şi descrierea unor│descriere şi │
│proprietăţi ale │reprezentare; │
│unor figuri │tetraedrul │
│geometrice plane │• Prisma: descriere│
│în configuraţii │şi reprezentare; │
│date în spaţiu sau│paralelipipedul │
│pe desfăşurări ale│dreptunghic; cubul │
│acestora │• Poziţii relative │
│2. Folosirea │a două drepte în │
│instrumentelor │spaţiu; relaţia de │
│geometrice │paralelism în │
│adecvate pentru │spaţiu │
│reprezentarea, │• Unghiuri cu │
│prin desen, în │laturile respectiv │
│plan, a corpurilor│paralele (fără │
│geometrice. │demonstraţie); │
│3. Utilizarea │unghiul a două │
│proprietăţilor │drepte în spaţiu; │
│referitoare la │drepte │
│drepte şi unghiuri│perpendiculare │
│în spaţiu pentru │• Poziţii relative │
│analizarea │ale unei drepte │
│poziţiilor │faţă de un plan; │
│relative ale │dreapta │
│acestora │perpendiculară pe │
│4. Exprimarea prin│un plan; distanţa │
│reprezentări │de la un punct la │
│geometrice a │un plan (descriere │
│noţiunilor legate │şi reprezentare); │
│de drepte şi │înălţimea piramidei│
│unghiuri în plan │(descriere şi │
│şi în spaţiu │reprezentare) │
│5. Alegerea │• Poziţii relative │
│reprezentărilor │a două plane; plane│
│geometrice │paralele; distanţa │
│adecvate în │dintre două plane │
│vederea │paralele (descriere│
│optimizării │şi reprezentare); │
│descrierii │înălţimea prismei │
│configuraţiilor │(descriere şi │
│spaţiale şi în │reprezentare); │
│vederea │secţiuni paralele │
│optimizării │cu baza în │
│calculelor de │corpurile │
│lungimi de │geometrice studiate│
│segmente şi de │• Trunchiul de │
│măsuri de unghiuri│piramidă: descriere│
│6. Interpretarea │şi reprezentare │
│reprezentărilor │Proiecţii │
│geometrice şi a │ortogonale pe un │
│unor informaţii │plan │
│deduse din │• Proiecţii de │
│acestea, în │puncte, de segmente│
│corelaţie cu │de dreaptă şi de │
│determinarea unor │drepte pe un plan │
│lungimi de │• Unghiul dintre o │
│segmente şi a unor│dreaptă şi un plan;│
│măsuri de unghiuri│lungimea proiecţiei│
│ │unui segment │
│ │• Teorema celor │
│ │trei │
│ │perpendiculare; │
│ │calculul distanţei │
│ │de la un punct la o│
│ │dreaptă; calculul │
│ │distanţei de la un │
│ │punct la un plan; │
│ │calculul distanţei │
│ │dintre două plane │
│ │paralele │
└──────────────────┴───────────────────┘

        Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conţinuturilor din perspectiva formării/dezvoltării competenţelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea demersului didactic asupra acţiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competenţele prevăzute de programa şcolară şi pentru ca aceştia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însuşirea acestora.

    ANEXA 2

                           EXAMENUL DE BACALAUREAT NAŢIONAL
                                         2020
        Programe pentru susţinerea probelor scrise
        ● limba şi literatura română
        ● limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale)
        ● matematică
        ● istorie
        ● fizică
        ● chimie
        ● biologie
        ● informatică
        ● geografie
        ● logică, argumentare şi comunicare
        ● psihologie
        ● economie
        ● sociologie
        ● filosofie

                         PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                             LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Filiera teoretică - profil real
        Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările
        Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
        Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:
    1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli ale │
│ │monologului (contactul │
│ │vizual cu auditoriul; │
│ │raportarea la reacţiile│
│ │auditoriului şi în │
│ │condiţii de examinare),│
│ │tehnici de construire a│
│ │monologului; tipuri de │
│ │monolog: povestire/ │
│ │relatare orală, │
│ │descriere orală, │
│ │monolog informativ, │
│ │monolog argumentativ, │
│ │exprimarea orală a │
│ │reacţiilor şi a │
│ │opiniilor privind texte│
│ │literare şi │
│ │nonliterare, filme │
│ │artistice şi │
│ │documentare, spectacole│
│ │de teatru, expoziţii de│
│ │pictură etc.; adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (auditoriu, │
│1.1. Utilizarea │context) şi la scopul │
│adecvată a │comunicării (informare,│
│strategiilor şi a │argumentare/persuasiune│
│regulilor de │etc.) │
│exprimare orală în│- reguli şi tehnici de │
│monolog şi în │construire a dialogului│
│dialog, în vederea│(atenţia acordată │
│realizării unei │partenerului, preluarea│
│comunicări │/redarea cuvântului la │
│corecte, eficiente│momentul oportun, │
│şi personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor │dialog etc.); tipuri: │
│situaţii de │conversaţia, discuţia │
│comunicare diverse│argumentativă, │
│ │interviul (interviul │
│ │publicistic, interviul │
│ │de angajare); adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (partener, │
│ │context etc.) şi la │
│ │scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare│
│ │/persuasiune etc.); │
│ │argumentare şi │
│ │contraargumentare în │
│ │dialog │
│ │- stilurile funcţionale│
│ │adecvate situaţiei de │
│ │comunicare │
│ │- rolul elementelor │
│ │verbale, paraverbale şi│
│ │nonverbale în │
│ │comunicarea orală: │
│ │privire, gestică, │
│ │mimică, spaţiul dintre │
│ │persoanele care │
│ │comunică, tonalitate, │
│ │ritmul vorbirii etc. │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli generale în │
│ │redactare (structurarea│
│ │textului, adecvarea la │
│ │cerinţa de redactare, │
│ │adecvare stilistică, │
│ │aşezare în pagină, │
│ │lizibilitate) │
│ │- relatarea unei │
│ │experienţe personale, │
│ │descriere, povestire, │
│ │argumentare, ştiri, │
│ │anunţuri publicitare, │
│ │corespondenţă privată │
│ │şi oficială; cerere, │
│1.2. Utilizarea │proces-verbal, │
│adecvată a │curriculum vitae, │
│tehnicilor de │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a │scrisoarea în format │
│formelor │electronic (e-mail) │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de │texte literare │
│comunicare în │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse │argumentare, rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj, analiză, │
│ │comentariu, sinteză, │
│ │paralelă, eseu │
│ │structurat, eseu liber/│
│ │nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii │
│ │literare la nivelurile:│
│ │ortografic şi de │
│ │punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard, │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor │colocvial, limbaj │
│stilistice ale │popular, limbaj │
│limbii în │regional, limbaj │
│receptarea │arhaic; argou, jargon │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în │
│de mesaje/texte │limbajul comun şi în │
│ │limbajul poetic │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- texte literare │
│ │(proză, poezie, │
│ │dramaturgie); texte │
│ │nonliterare; │
│ │- memorialistice, │
│ │epistolare, │
│ │jurnalistice, │
│ │juridic-administrative,│
│ │ştiinţifice, │
│1.4. Receptarea │argumentative, mesaje │
│adecvată a │din domeniul │
│sensului/ │audio-vizualului │
│sensurilor unui │- sens denotativ şi │
│mesaj transmis │sensuri conotative │
│prin diferite │- elemente care │
│tipuri de texte │înlesnesc sau perturbă │
│orale sau scrise │receptarea: canalul, │
│ │codul, contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie,│
│ │invenţie; realitate, │
│ │adevăr │
│ │- scopul comunicării: │
│ │informare, delectare, │
│ │divertisment etc. │
│ │- reacţiile │
│ │receptorului: cititor, │
│ │ascultător │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- componentele şi │
│ │funcţiile actului de │
│ │comunicare │
│ │- niveluri ale │
│ │receptării şi │
│ │producerii textelor │
│ │orale şi scrise: │
│ │fonetic, ortografic şi │
│ │de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual, │
│1.5. Utilizarea │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a │- normele limbii │
│achiziţiilor │literare la toate │
│lingvistice în │nivelurile: fonetic, │
│producerea şi în │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea │de punctuaţie, │
│diverselor texte │morfosintactic, │
│orale şi scrise, │lexico-semantic, │
│cu explicarea │stilistico-textual │
│rolului acestora │- tipuri textuale şi │
│în construirea │structura acestora: │
│mesajului │narativ, descriptiv, │
│ │informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul publicistic│
│ │- rolul verbelor în │
│ │naraţiune; rolul │
│ │adjectivelor în │
│ │descriere │
│ │- rolul formulelor de │
│ │adresare, de iniţiere, │
│ │de menţinere şi de │
│ │închidere a contactului│
│ │verbal în monolog şi în│
│ │dialog │
└──────────────────┴───────────────────────┘


    2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate│
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- temă, motiv/motive│
│ │identificat(e) în │
│2.1. │texte, viziune │
│Identificarea │despre lume │
│temei şi a │- genuri literare: │
│modului de │epic, liric, │
│reflectare a │dramatic │
│acesteia în │- modul de │
│textele studiate │reflectare a unei │
│sau în texte la │idei sau a unei teme│
│prima vedere │în mai multe opere │
│ │literare, aparţinând│
│ │unor genuri sau │
│ │epoci diferite │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textele narative │
│ │- particularităţi │
│ │ale compoziţiei în │
│ │textele narative, │
│ │incipit, final, │
│ │episoade/secvenţe │
│ │narative, tehnici │
│ │narative │
│2.2. │- instanţele │
│Identificarea şi │comunicării în │
│analiza │textul narativ │
│principalelor │- construcţia │
│componente de │personajelor; │
│structură, de │modalităţi de │
│compoziţie şi de │caracterizare a │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje │
│ │- tipuri de │
│ │perspectivă narativă│
│ │- specii epice: basm│
│ │cult, nuvelă, roman │
│ │- registre │
│ │stilistice, limbajul│
│ │personajelor, │
│ │limbajul naratorului│
│ │- stilul direct, │
│ │stilul indirect, │
│ │stilul indirect │
│ │liber │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textul dramatic │
│ │- particularităţi │
│2.3. │ale compoziţiei │
│Identificarea şi │textului dramatic │
│analiza │- modalităţi de │
│principalelor │caracterizare a │
│componente de │personajelor │
│structură şi de │- registre │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor, │
│ │notaţiile autorului │
│ │- specii dramatice: │
│ │comedia │
│ │- cronica de │
│ │spectacol │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- titlu, incipit, │
│ │relaţii de opoziţie │
│ │şi de simetrie, │
│ │elemente de │
│ │recurenţă: motiv │
│ │poetic, laitmotiv, │
│2.4. │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică │
│analiza │- sugestie şi │
│elementelor de │ambiguitate │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic, │
│limbaj în textul │figuri semantice │
│poetic │(tropi); elemente de│
│ │prozodie │
│ │- poezie epică, │
│ │poezie lirică │
│ │- instanţele │
│ │comunicării în │
│ │textul poetic │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- viziune despre │
│2.5. Compararea │lume, teme şi │
│unor viziuni │motive, concepţii │
│despre lume, │despre artă, sensuri│
│despre condiţia │multiple ale │
│umană sau despre │textelor literare │
│artă reflectate │- limbajul │
│în texte │literaturii, │
│literare, │limbajul │
│nonliterare sau │cinematografic, │
│în alte arte │limbajul picturii; │
│ │limbajul muzicii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6. │- lectură critică: │
│Interpretarea │elevii evaluează │
│textelor studiate│ceea ce au citit; │
│sau la prima │lectură creativă: │
│vedere prin │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări │
│valori şi a │personale, prin │
│propriei │raportări la propria│
│experienţe de │sensibilitate, │
│lectură │experienţă de viaţă │
│ │şi de lectură │
└─────────────────┴────────────────────┘


    3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3.1. │ │
│Identificarea │ │
│şi explicarea │- trăsături ale │
│relaţiilor │curentelor culturale/ │
│dintre operele │literare reflectate în│
│literare şi │textele literare │
│contextul │studiate sau în texte │
│cultural în │la prima vedere │
│care au apărut │ │
│acestea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- curente culturale/ │
│ │literare în secolele │
│ │XVII-XVIII: umanismul │
│ │şi iluminismul │
│ │- perioada modernă: │
│ │a. secolul al XIX-lea │
│ │- începutul secolului │
│ │al XX-lea (perioada │
│ │paşoptistă; │
│ │criticismul junimist) │
│ │b. curente culturale/ │
│3.2. │literare în secolul al│
│Construirea │XIX-lea - începutul │
│unei viziuni de│secolului al XX-lea │
│ansamblu asupra│(romantismul, │
│fenomenului │realismul, │
│cultural │simbolismul) │
│românesc, prin │c. perioada │
│integrarea şi │interbelică (orientări│
│relaţionarea │tematice în romanul │
│cunoştinţelor │interbelic, tipuri de │
│asimilate │roman: psihologic şi │
│ │al experienţei; poezia│
│ │interbelică, │
│ │diversitate tematică, │
│ │stilistică şi de │
│ │viziune; curente │
│ │culturale/literare în │
│ │perioada interbelică: │
│ │modernism, │
│ │tradiţionalism; │
│ │identitate culturală │
│ │în context european) │
└───────────────┴──────────────────────┘


    4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- construcţia │
│ │textului │
│4.1. │argumentativ; rolul │
│Identificarea │conectorilor în │
│structurilor │argumentare, │
│argumentative în│structuri şi tehnici │
│texte literare │argumentative în │
│şi nonliterare │texte literare şi │
│studiate sau la │nonliterare, scrise │
│prima vedere │sau orale │
│ │- logica şi coerenţa │
│ │mesajului │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- verbe evaluative, │
│ │adverbe de mod/ │
│ │predicative ca mărci │
│ │ale subiectivităţii │
│4.2. │evaluative, cuvinte │
│Argumentarea │cu rol argumentativ, │
│unui punct de │structuri sintactice │
│vedere faţă de o│în argumentare │
│problematică │- construcţia │
│pusă în discuţie│discursului │
│ │argumentativ: │
│ │structuri specifice, │
│ │conectori, tehnici │
│ │argumentative, eseul │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│4.3. Compararea │- interpretări şi │
│şi evaluarea │judecăţi de valoare │
│unor argumente │exprimate în critica │
│diferite, pentru│şi în istoria │
│formularea unor │literară │
│judecăţi proprii│- eseul structurat, │
│ │eseul liber │
└────────────────┴─────────────────────┘




        PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    a) LITERATURĂ
        Autori canonici:
        ● Mihai Eminescu
        ● Ion Creangă
        ● I. L. Caragiale
        ● Titu Maiorescu
        ● Ioan Slavici
        ● G. Bacovia
        ● Lucian Blaga
        ● Tudor Arghezi
        ● Ion Barbu
        ● Mihail Sadoveanu
        ● Liviu Rebreanu
        ● Camil Petrescu
        ● G. Călinescu
        ● E. Lovinescu.

    Notă:
    Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
        Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
        Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.


    b) LIMBĂ ŞI COMUNICARE
        Conţinuturile de mai jos vizează:
    - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
    – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

        Niveluri de constituire a mesajului
        Nivelul fonetic
    - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
    – cacofonia; hipercorectitudinea
    – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

        Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale; câmpuri semantice
    – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
    – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
    – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
    – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
    – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
    – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
    – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

        Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
    – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
    – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

        Nivelul ortografic şi de punctuaţie
    - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
    – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

        Nivelul stilistico-textual
    - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
    – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
    – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
    – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
    – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
    – stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
    – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor



        NOTĂ:
        Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare, în temeiul reglementărilor legale generate de instituirea unor măsuri referitoare la limitarea riscului de răspândire a COVID-19. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

                        PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                            LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Filiera teoretică - profil umanist
        Filiera vocaţională - profil pedagogic
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.
        Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

    II. COMPETENŢE DE EVALUAT
        Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele doua cicluri liceale:
    1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli ale │
│ │monologului (contactul │
│ │vizual cu auditoriul; │
│ │raportarea la reacţiile│
│ │auditoriului şi în │
│ │condiţii de examinare),│
│ │tehnici de construire a│
│ │monologului; tipuri de │
│ │monolog: povestire/ │
│ │relatare orală, │
│ │descriere orală, │
│ │monolog informativ, │
│ │monolog argumentativ, │
│ │exprimarea orală a │
│ │reacţiilor şi a │
│ │opiniilor privind texte│
│ │literare şi │
│ │nonliterare, filme │
│ │artistice şi │
│ │documentare, spectacole│
│ │de teatru, expoziţii de│
│ │pictură etc.; adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (auditoriu, │
│1.1. Utilizarea │context) şi la scopul │
│adecvată a │comunicării (informare,│
│strategiilor şi a │argumentare/persuasiune│
│regulilor de │etc.) │
│exprimare orală în│- reguli şi tehnici de │
│monolog şi în │construire a dialogului│
│dialog, în vederea│(atenţia acordată │
│realizării unei │partenerului, preluarea│
│comunicări │/redarea cuvântului la │
│corecte, eficiente│momentul oportun, │
│şi personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor │dialog etc.); tipuri: │
│situaţii de │conversaţia, discuţia │
│comunicare diverse│argumentativă, │
│ │interviul (interviul │
│ │publicistic, interviul │
│ │de angajare); adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (partener, │
│ │context etc.) şi la │
│ │scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare│
│ │/persuasiune etc.); │
│ │argumentare şi │
│ │contraargumentare în │
│ │dialog │
│ │- stilurile funcţionale│
│ │adecvate situaţiei de │
│ │comunicare │
│ │- rolul elementelor │
│ │verbale, paraverbale şi│
│ │nonverbale în │
│ │comunicarea orală: │
│ │privire, gestică, │
│ │mimică, spaţiul dintre │
│ │persoanele care │
│ │comunică, tonalitate, │
│ │ritmul vorbirii etc. │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli generale în │
│ │redactare (structurarea│
│ │textului, adecvarea la │
│ │cerinţa de redactare, │
│ │adecvare stilistică, │
│ │aşezare în pagină, │
│ │lizibilitate) │
│ │- relatarea unei │
│ │experienţe personale, │
│ │descriere, povestire, │
│ │argumentare, ştiri, │
│ │anunţuri publicitare, │
│ │corespondenţă privată │
│ │şi oficială; cerere, │
│1.2. Utilizarea │proces-verbal, │
│adecvată a │curriculum vitae, │
│tehnicilor de │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a │scrisoarea în format │
│formelor │electronic (e-mail) │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de │texte literare │
│comunicare în │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse │argumentare, rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj, analiză, │
│ │comentariu, sinteză │
│ │paralelă, eseu │
│ │structurat, eseu liber/│
│ │nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii │
│ │literare la nivelurile:│
│ │ortografic şi de │
│ │punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard, │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor │colocvial, limbaj │
│stilistice ale │popular, limbaj │
│limbii în │regional, limbaj │
│receptarea │arhaic; argou, jargon │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în │
│de mesaje/texte │limbajul comun şi în │
│ │limbajul poetic │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- texte literare │
│ │(proză, poezie, │
│ │dramaturgie); texte │
│ │nonliterare, │
│ │- memorialistice, │
│ │epistolare, │
│ │jurnalistice, │
│ │juridic-administrative,│
│ │ştiinţifice, │
│ │argumentative, mesaje │
│ │din domeniul │
│ │audio-vizualului │
│ │- sens denotativ şi │
│ │sensuri conotative │
│1.4. Receptarea │- calităţile generale │
│adecvată a │şi particulare ale │
│sensului/ │stilului: claritate, │
│sensurilor unui │proprietate, concizie, │
│mesaj transmis │precizie, puritate, │
│prin diferite │corectitudine, variaţie│
│tipuri de texte │stilistică, simetrie, │
│orale sau scrise │naturaleţe, │
│ │cursivitate, eufonie │
│ │- elemente care │
│ │înlesnesc sau perturbă │
│ │receptarea: canalul, │
│ │codul, contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie,│
│ │invenţie; realitate, │
│ │adevăr │
│ │- scopul comunicării: │
│ │informare, delectare, │
│ │divertisment etc. │
│ │- reacţiile │
│ │receptorului: cititor, │
│ │ascultător │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- componentele şi │
│ │funcţiile actului de │
│ │comunicare │
│ │- niveluri ale │
│ │receptării şi │
│ │producerii textelor │
│ │orale şi scrise: │
│ │fonetic, ortografic şi │
│ │de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, lexico-│
│ │semantic, │
│ │stilistico-textual, │
│1.5. Utilizarea │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a │- normele limbii │
│achiziţiilor │literare la toate │
│lingvistice în │nivelurile: fonetic, │
│producerea şi în │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea │de punctuaţie, │
│diverselor texte │morfosintactic, │
│orale şi scrise, │lexico-semantic, │
│cu explicarea │stilistico-textual │
│rolului acestora │- tipuri textuale şi │
│în construirea │structura acestora: │
│mesajului │narativ, descriptiv, │
│ │informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul publicistic│
│ │- rolul verbelor în │
│ │naraţiune; rolul │
│ │adjectivelor în │
│ │descriere │
│ │- rolul formulelor de │
│ │adresare, de iniţiere, │
│ │de menţinere şi de │
│ │închidere a contactului│
│ │verbal în monolog şi în│
│ │dialog │
└──────────────────┴───────────────────────┘


    2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate│
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- temă, motiv/motive│
│ │identificat(e) în │
│2.1. │texte, viziune │
│Identificarea │despre lume │
│temei şi a │- genuri literare: │
│modului de │epic, liric, │
│reflectare a │dramatic │
│acesteia în │- modul de │
│textele studiate │reflectare a unei │
│sau în texte la │idei sau a unei teme│
│prima vedere │în mai multe opere │
│ │literare, aparţinând│
│ │unor genuri sau │
│ │epoci diferite │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în te/ │
│ │tete narative │
│ │- particularităţi │
│ │ale compoziţiei în │
│ │textele narative: │
│ │incipit, final, │
│ │episoade/secvenţe │
│ │narative, tehnici │
│ │narative │
│2.2. │- instanţele │
│Identificarea şi │comunicării în │
│analiza │textul narativ │
│principalelor │- construcţia │
│componente de │personajelor; │
│structură, de │modalităţi de │
│compoziţie şi de │caracterizare a │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje │
│ │- tipuri de │
│ │perspectivă narativă│
│ │- specii epice: basm│
│ │cult, nuvelă, roman │
│ │- registre │
│ │stilistice, limbajul│
│ │personajelor, │
│ │limbajul naratorului│
│ │- stilul direct, │
│ │stilul indirect, │
│ │stilul indirect │
│ │liber │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textul dramatic │
│ │- particularităţi │
│2.3. │ale compozitei │
│Identificarea şi │textului dramatic │
│analiza │- modalităţi de │
│principalelor │caracterizare a │
│componente de │personajelor │
│structură şi de │- registre │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor, │
│ │notaţiile autorului │
│ │- specii dramatice: │
│ │comedia, drama │
│ │- cronica de │
│ │spectacol │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- titlu, incipit, │
│ │relaţii de opoziţie │
│ │şi de simetrie, │
│ │elemente de │
│ │recurenţă: motiv │
│ │poetic, laitmotiv, │
│2.4. │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică │
│analiza │- sugestie şi │
│elementelor de │ambiguitate │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic, │
│limbaj în textul │figuri semantice │
│poetic │(tropi); elemente de│
│ │prozodie │
│ │- poezie epică, │
│ │poezie lirică │
│ │- instanţele │
│ │comunicării în │
│ │textul poetic │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- viziune despre │
│2.5. Compararea │lume, teme şi │
│unor viziuni │motive, concepţii │
│despre lume, │despre artă, sensuri│
│despre condiţia │multiple ale │
│umană sau despre │textelor literare │
│artă reflectate │- limbajul │
│în texte │literaturii, │
│literare, │limbajul │
│nonliterare sau │cinematografic, │
│în alte arte │limbajul picturii; │
│ │limbajul muzicii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6. │- lectură critică: │
│Interpretarea │elevii evaluează │
│textelor studiate│ceea ce au citit; │
│sau la prima │lectură creativă: │
│vedere prin │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări │
│valori şi a │personale, prin │
│propriei │raportări la propria│
│experienţe de │sensibilitate, │
│lectură │experienţă de viaţă │
│ │şi de lectură │
└─────────────────┴────────────────────┘


    3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│3.1. │ │
│Identificarea │ │
│şi explicarea │- trăsături ale │
│relaţiilor │curentelor culturale/ │
│dintre operele│literare reflectate în │
│literare şi │textele literare │
│contextul │studiate sau în texte │
│cultural în │la prima vedere │
│care au apărut│ │
│acestea │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- fundamente ale │
│ │culturii române │
│ │(originile şi evoluţia │
│ │limbii române) │
│ │- perioada veche │
│ │(formarea conştiinţei │
│ │istorice) │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare în secolele │
│ │XVII-XVIII: umanismul │
│ │şi iluminismul │
│ │- perioada modernă: │
│ │a. secolul al XIX-lea -│
│ │începutul secolului al │
│ │XX-lea (perioada │
│ │paşoptistă; România, │
│ │între Occident şi │
│ │Orient; criticismul │
│3.2. │junimist) │
│Construirea │b. curente culturale/ │
│unei viziuni │literare în secolul al │
│de ansamblu │XIX-lea - începutul │
│asupra │secolului al XX-lea │
│fenomenului │(romantismul, │
│cultural │realismul, simbolismul,│
│românesc, prin│prelungiri ale │
│integrarea şi │romantismului şi │
│relaţionarea │clasicismului) │
│cunoştinţelor │c. perioada interbelică│
│asimilate │(orientări tematice în │
│ │romanul interbelic, │
│ │tipuri de roman: │
│ │psihologic şi al │
│ │experienţei; poezia │
│ │interbelică, │
│ │diversitate tematică, │
│ │stilistică şi de │
│ │viziune; curente │
│ │culturale/literare în │
│ │perioada interbelică: │
│ │modernism, │
│ │tradiţionalism; │
│ │orientări avangardiste,│
│ │identitate culturală în│
│ │context european) │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare româneşti în │
│ │context european │
└──────────────┴───────────────────────┘


    4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- construcţia │
│ │textului │
│4.1. │argumentativ; rolul │
│Identificarea │conectorilor în │
│structurilor │argumentare, │
│argumentative în│structuri şi tehnici │
│texte literare │argumentative în │
│şi nonliterare │texte literare şi │
│studiate sau la │nonliterare, scrise │
│prima vedere │sau orale │
│ │- logica şi coerenţa │
│ │mesajului │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- verbe evaluative, │
│ │adverbe de mod/ │
│ │predicative ca mărci │
│ │ale subiectivităţii │
│4.2. │evaluative, cuvinte │
│Argumentarea │cu rol argumentativ, │
│unui punct de │structuri sintactice │
│vedere faţă de o│în argumentare │
│problematică │- construcţia │
│pusă în discuţie│discursului │
│ │argumentativ: │
│ │structuri specifice, │
│ │conectori, tehnici │
│ │argumentative, eseul │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- textul critic │
│ │(recenzia, cronica │
│ │literară, eseul, │
│4.3. Compararea │studiul critic) în │
│şi evaluarea │raport cu textul │
│unor argumente │discutat │
│diferite, pentru│- interpretări şi │
│formularea unor │judecăţi de valoare │
│judecăţi proprii│exprimate în critica │
│ │şi în istoria │
│ │literară │
│ │- eseul structurat, │
│ │eseul liber │
└────────────────┴─────────────────────┘




    III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    a) LITERATURĂ
        Autori canonici:
        ● Mihai Eminescu
        ● Ion Creangă
        ● I. L. Caragiale
        ● Titu Maiorescu
        ● Ioan Slavici
        ● G. Bacovia
        ● Lucian Blaga
        ● Tudor Arghezi
        ● Ion Barbu
        ● Mihail Sadoveanu
        ● Liviu Rebreanu
        ● Camil Petrescu
        ● G. Călinescu
        ● E. Lovinescu.

    Notă
    Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.
        Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.
        Tematica studiilor de caz a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.


    b) LIMBĂ ŞI COMUNICARE
        Conţinuturile de mai jos, vizează:
    - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
    – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

        Niveluri de constituire a mesajului
        Nivelul fonetic
    - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
    – cacofonia; hipercorectitudinea
    – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

        Nivelul lexico-semantic
    - variante lexicale; câmpuri semantice
    – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
    – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
    – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
    – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
    – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
    – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
    – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

        Nivelul morfosintactic
    - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire, mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
    – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată;
    – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

        Nivelul ortografic şi de punctuaţie
    - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
    – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

        Nivelul stilistico-textual
    - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
    – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
    – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
    – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
    – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
    – stil direct, stil indirect, stil indirect liber
    – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
    – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor




    NOTĂ:
    Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare, în temeiul reglementărilor legale generate de instituirea unor măsuri referitoare la limitarea riscului de răspândire a COVID-19. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe.

                         PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                         LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
    I. Kommunikációs képességek

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Kompetenciák, │Tartalmak │
│képességek │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │1.1. A nyelvi │
│ │közlés tényezői │
│ │(adó, vevő, │
│ │csatorna, kód, │
│ │üzenet, kontextus),│
│ │funkciói │
│ │(ismeretközlő, │
│ │érzelemkifejező, │
│ │felhívó, │
│ │kapcsolatteremtő, │
│ │metanyelvi, │
│ │stilisztikai). │
│ │1.2. Mindennapi │
│ │kommunikáció │
│ │(párbeszéd, │
│ │monológ); nyilvános│
│1. Közlési │kommunikáció; │
│helyzetek, │tömegkommunikáció. │
│nyelvváltozatok, │1.3. Rétegzettség │
│nyelvi regiszterek│és norma a │
│felismerése és │nyelvhasználatban │
│használata. │(köznyelv, irodalmi│
│Stiláris │nyelv; │
│követelmények │csoportnyelvek; │
│felismerése és │tájnyelvi │
│alkalmazása a │változatok); a │
│nyelvhasználatban.│nyelvváltozatok │
│ │eltérő kifejezési │
│ │formái. │
│ │1.4. Stílusrétegek,│
│ │stílusárnyalatok │
│ │(társalgási, │
│ │tudományosszakmai, │
│ │publicisztikai, │
│ │hivatalos, │
│ │szépirodalmi). │
│ │1.5. Stíluselem, │
│ │stílushatás; │
│ │állandó és alkalmi │
│ │stílusérték; │
│ │denotatív és │
│ │konnotatív │
│ │jelentés. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │2.1. A szöveg. │
│ │Szövegszervező │
│ │eljárások. │
│ │Szövegszerkezet, │
│ │szövegösszefüggés, │
│ │grammatikai │
│2. A szövegértés │kapcsolóelemek, │
│képessége. A │szövegjelentés │
│szövegszerűség │(tételmondat, │
│felismerése és │kulcsszó, │
│alkalmazása a │témahálózat). │
│szövegalkotásban. │2.2. Szövegtípusok,│
│ │szövegműfajok │
│ │(elbeszélő, leíró, │
│ │érvelő; hivatalos │
│ │írásművek: │
│ │hivatalos levél, │
│ │szakmai önéletrajz;│
│ │levél). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │3.1. │
│ │Érvelő-meggyőző, │
│ │értekező szövegek │
│ │(szónoklat, │
│ │értekezés). │
│3. Az │3.2. Az │
│érvelő-meggyőző, │érvelő-meggyőző, │
│értekező szövegek │értekező szöveg │
│felismerése; │jellemzői: │
│érvelés szóban és │szókincs, │
│írásban. │terminológia, az │
│ │érvelés technikája │
│ │(érvek, ellenérvek;│
│ │deduktív, induktív │
│ │érvelés; │
│ │bizonyítás, │
│ │cáfolat). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │4.1. Szóbeli és │
│ │írott szövegek │
│ │jellemzői. │
│ │4.2. A │
│ │kommunikációs │
│ │helyzethez és a │
│4. Tudatos nyelvi │tárgyhoz igazodó │
│magatartás: helyes│megnyilatkozás. │
│beszéd és a │4.3. A magyar │
│helyesírási │helyesírás │
│készség │alapelvei (a │
│működtetése; a │kiejtés, a │
│nyelvhelyességi │szóelemzés, a │
│vétségek és │hagyomány és az │
│stílustalanságok, │egyszerűsítés │
│stílustörések │elve); az egybeírás│
│felismerése és │és különírás │
│javítása. │szabályai; a │
│ │tulajdonnevek │
│ │írásának szabályai;│
│ │az idegen szavak │
│ │helyesírása; a │
│ │központozás │
│ │szabályai. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│5. Véleményalkotás│5.1. Vélemény, │
│különböző │magyarázat; │
│kommunikációs │információk │
│helyzetekben és │kiemelése, │
│adott szöveggel │összefüggések │
│kapcsolatosan; a │megragadása, │
│vélemény kifejtése│elfogadás │
│összefüggő │elutasítás │
│szövegben (szóban │megfogalmazása. │
│és írásban). │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Bibliográfia │6.1. Könyv-és │
│használata a │könyvtárhasználat; │
│tájékozódásban, az│a forráshasználat │
│önálló │etikai normái és │
│szövegalkotásban. │formai kötöttségei;│
│ │idézés, hivatkozás.│
└──────────────────┴───────────────────┘


    II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

┌──────────────────┬─────────────────────┐
│Kompetenciák, │Tartalmak │
│képességek │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │1.1. Esztétikai │
│ │tapasztalat, │
│ │esztétikai érték, │
│ │megjelenített │
│ │értékek, értékrend, │
│ │értékszerkezet. │
│ │1.2. Esztétikai │
│1. Az értéklátás │minőségek: fenséges, │
│képessége, saját │alantas, tragikus, │
│olvasat │elégikus, idilli, │
│létrehozása. │komikus, ironikus, │
│ │szatirikus. │
│ │1.3. Hangnemek: │
│ │ünnepélyes, │
│ │patetikus, humoros, │
│ │szatirikus, │
│ │nosztalgikus, │
│ │elégikus, │
│ │tárgyilagos. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│2. A nyelvi, │ │
│kulturális │ │
│hagyományok │ │
│felismerése │2.1. Irodalmi kánon, │
│szépirodalmi │korstílus, │
│szövegekben, │stílusjegyek. │
│tájékozódás az │ │
│irodalmi │ │
│korszakokban és │ │
│stílusokban. │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │3.1. Szóképek: │
│ │metafora, │
│ │megszemélyesítés, │
│ │szinesztézia, │
│ │allegória, metonímia,│
│ │szimbólum. Hasonlat. │
│ │Vándormotívum, │
│ │archetípus. │
│ │Alakzatok: ismétlés, │
│ │ellentét, kihagyás, │
│ │felcserélés, │
│ │gondolatpárhuzam. │
│ │3.2. Verstani │
│ │fogalmak: ritmus, │
│ │hangsúlyos ritmus, │
│ │időmértékes ritmus, │
│ │rím és rímfajták. │
│3. Irodalmi formák│Balassi-strófa, │
│és kódok │szonett. │
│felismerése és │3.3. Tér- és │
│értelmezése. │időszerkezet az │
│ │epikai, lírai, drámai│
│ │alkotásokban. │
│ │3.4. Epikai műfajok: │
│ │eposz, ballada, │
│ │legenda, novella, │
│ │regény, napvó, │
│ │irodalmi levél. │
│ │3.5. Lírai műfajok: │
│ │dai, epigramma, óda, │
│ │himnusz, költői │
│ │levél, életkép, │
│ │elégia, leíró │
│ │költemény. │
│ │3.6. Drámai műfajok: │
│ │tragédia, │
│ │tragikomédia, drámai │
│ │költemény. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │4.1. Elbeszélés és │
│ │tanítás a legendában │
│4. Narrációs │és a tézisregényben. │
│eljárások │4.2. Hősteremtés a │
│felismerése és │történeti tárgyú │
│értelmezése epikus│epikában (barokk │
│művekben │eposz, történeti │
│(történetalakítás:│tárgyú műballada, │
│metaforikus, │történelmi regény). │
│metonimikus; │4.3. Az énelbeszélés │
│részletezés, │változatai (levél, │
│sűrítés, │napló, irodalmi │
│jelenetezés; a │levél, │
│folytonosság és │szentimentalista │
│megszakítottság │énregény). Az │
│alakzatai, │elbeszélői ént │
│téridőszerkezet, │létrehozó narrációs │
│időkezoiés; │eljárások. │
│hősteremtés; │4.4. Történetalakítás│
│elbeszélöi │és idökezelés a │
│nézőpontok, │romantikus, realista,│
│elbeszéőlői és │klasszikus modern │
│szereplői │epikus alkotásokban. │
│szólamok, │4.5. Romantikus, │
│nézőpontváltás). │realista, │
│ │naturalista, modern │
│ │emberkép az epikus │
│ │alkotásokban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │5.1. Elbeszélői │
│5. Elbeszélői │formák játéka: │
│formák játékának │elbeszélői modalitás,│
│felismerése és │intertextualitás. │
│értelmezése. │5.2. Imitáció a │
│ │barokk eposzban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │6.1. A közösségi én │
│ │megnyilatkozásformái;│
│ │a himnusz változatai │
│ │(keresztény, │
│ │közösségi), az óda │
│ │történeti változatai │
│6. A lírai én │(klasszicista, │
│változatainak │romantikus, modern). │
│felismerése és │6.2. Lírai én a │
│értelmezése. │romantikában (teremtő│
│ │zseni, látnok, │
│ │hasonmás), a │
│ │klasszikus │
│ │modernségben (az én │
│ │felnövesztése, az én │
│ │megsokszorozódása). │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │7.1. Személyesség, │
│ │személytelenség; │
│ │közvetlenség, │
│7. A lírai beszéd │közvetettség. │
│változatainak │7.2. Egyszólamúság, │
│felismerése és │többszólamúság, │
│értelmezése. │önmegszólitás. │
│ │7.3. Allegorikusság, │
│ │szimbolikusság, │
│ │tárgyiasság. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │8.1. Imitáció, antik │
│ │minta, imitáció és │
│ │versszerkezet │
│ │(piktúra, │
│8. Az imitációelv │szentencia), imitáció│
│működésének, a │és verselés │
│költőszerep és │(klasszikus │
│imitáció │időmértékes verselés:│
│összefüggéseinek │hexameter, │
│felismerése a │pentameter, │
│lírai │disztichon), imitáció│
│alkotásokban. │és műfajok (óda, │
│ │elégia, epigramma). │
│ │8.2. Imitáció a │
│ │humanista és │
│ │klasszicista lírában.│
├──────────────────┼─────────────────────┤
│9. A drámai mü │9.1 Cselekmény, │
│jellemzőinek a │konfliktus, szereplők│
│felismerése és │rendszere, drámai │
│értelmezése. │hós, szerkezet, │
│ │beszédfajták. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│10. A │10.1. A romantikus │
│drámaváltozatok │dráma. │
│kulturális │10.2. Eszmetörteneti │
│összefüggéseinek │összefüggések a │
│felismerése és │drámai költeményben. │
│értelmezése. │ │
└──────────────────┴─────────────────────┘


 (a se vedea imaginea asociată)
                          PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                          LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
                          PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                           LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
                          PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                          LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ
    I. LITERATURA SLOVACĂ
    1. Textul. Aspecte generale.
    - elemente de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, context);
    – funcţiile comunicării;
    – textul literar/nonliterar;
    – textul şi contextual;
    – teme şi motive literare;
    – literatura şi alte specii ale artei.

    2. Proza
    a) proza epică - explicarea noţiunilor, dezvoltarea şi tipologia (proza romantică, realistă şi fantastică);
    b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac);
    c) structura textului epic:
    - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul);
    – tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotştiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I. şi a III-a);
    – compoziţia operei epice; acţiunea, conflictul, fazele acţiunii, povestirea cadru;
    – personajele;
    – tipuri de personaje (principale, secundare, episodice);
    – caractere (moduri, caracterizarea personajelor).

    d) limbajul operei epice
    - modalităţi de povestire: povestirea, dialogul, descrierea;
    – limbajul personajelor, vorbirea directă şi indirectă, vorbirea semidirectă


    3. Poezia
    a) explicarea noţiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică şi epică),
    b) structura operei lirice
    - comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relaţia autorul - subiectul liric).

    c) limbajul operei lirice
    - caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.); imaginaţia poetică;
    – mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiţia, refrenul, întrebarea retorică, exclamaţia retorică, epitetul, metafora);
    – versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul.


    4. Drama
    a) explicarea noţiunii;
    b) genurile (comedia, tragedia, drama);
    c) structura textului dramatic; compoziţia textului dramatic: act, scena, replica, indicaţii scenice, personajul dramatic, modalităţile de caracterizare;
    d) limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificităţi, construcţia dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice.

    5. Curente literare
    - clasicismul;
    – romantismul;
    – realismul;
    – perioada interbelică.

    6. Autorii canonici (a se vedea imaginea asociată)


    II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
    - aplicarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie;
    – utilizarea adecvată a unităţilor lexicale şi semantice;
    – fonetică:
        ● legea ritmică,
        ● clasificarea sunetelor,
        ● asimilare fonetică.


    III. LEXICOLOGIE
    - cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime;
    – clasificarea vocabularului;
    – frazeologia şi sensul cuvintelor.

    IV. STILISTICA
    - stilurile funcţionale;
    – texte funcţionale.

    V. BIBLIOGRAFIE (a se vedea imaginea asociată)

                    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                     LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
                    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                    LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
    I. STATUTUL DISCIPLINEI
        Limba şi literatura italiană are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă.
        Curriculumul de Limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.
        Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă / de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
        Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a IX-a - a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competenţele specifice cât şi conţinuturile asociate acesteia.
        Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ - pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.
        Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care au ca material suport texte literare şi nonliterare.
        În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe, care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).
        De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

    II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE
        Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a XII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a IX-a - a XII-a.
    1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- idei principale, │
│ │idei secundare; │
│ │ordinea logică şi │
│ │cronologică a ideilor│
│ │/a întâmplărilor │
│ │dintr-un text; │
│ │- moduri de expunere │
│ │(naraţiune, │
│ │descriere, dialog, │
│ │monolog); │
│ │- subiectul operei │
│ │literare; │
│ │- procedee de │
│ │expresivitate │
│ │artistică în textele │
│ │studiate (figuri de │
│ │stil: personificarea,│
│ │epitetul, comparaţia,│
│ │repetiţia, │
│ │enumeraţia, antiteză,│
│ │ingambament, │
│ │metafora, │
│ │aliteraţia); │
│ │- sensul propriu şi │
│ │sensul figurat al │
│ │unor cuvinte într-un │
│1.1. dovedirea │context dat; │
│înţelegerii unui│- trăsăturile │
│text literar sau│specifice genului │
│nonliterar, │epic şi liric, în │
│pornind de la │opere literare │
│cerinţe date │studiate sau în texte│
│ │la prima vedere; │
│ │- texte literare │
│ │(aparţinând │
│ │diverselor genuri şi │
│ │specii studiate); │
│ │texte nonliterare │
│ │(texte publicitare, │
│ │articolul de ziar/de │
│ │revistă, anunţul, │
│ │ştirea); │
│ │- reperarea unor │
│ │informaţii esenţiale │
│ │dintr-un text; │
│ │- completarea unui │
│ │text lacunar; │
│ │- recunoaşterea │
│ │secvenţelor narative │
│ │şi dialogate dintr-un│
│ │text; │
│ │- recunoaşterea de │
│ │cuvinte şi expresii │
│ │noi în text; │
│ │- utilizarea unui │
│ │lexic diversificat │
│ │recurgând la │
│ │categoriile semantice│
│ │studiate. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Comunicarea scrisă │
│ │Organizarea textului │
│ │scris. Părţile │
│ │componente ale unei │
│ │compuneri: │
│ │introducerea, │
│ │cuprinsul, │
│ │încheierea. │
│ │Organizarea unui text│
│ │propriu (rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj). │
│ │Ortografia şi │
│ │punctuaţia. Scrierea │
│ │corectă a cuvintelor.│
│ │Consoanele duble, │
│ │diftongii, │
│ │triftongii, │
│ │apostroful, │
│ │trunchierea. │
│ │Contexte de │
│ │realizare: │
│ │a) Scrierea │
│ │funcţională: │
│ │scrisoarea, │
│ │invitaţia. Analiza. │
│ │Conspectul. Eseul │
│ │structurat. │
│ │b) Scrierea │
│ │imaginativă: │
│ │compuneri libere după│
│ │un plan dat. Eseul │
│ │liber. Scrierea │
│ │despre textul literar│
│ │sau nonliterar. │
│ │Povestirea scrisă a │
│ │unor fragmente din │
│ │text. Comentarea unor│
│ │secvenţe. │
│ │Semnificaţia │
│ │titlului. Personajul │
│ │literar. │
│ │Fonetică şi │
│ │ortografie: │
│ │Aspecte fonetice │
│ │specifice limbii │
│ │italiene: eliziunea │
│ │şi apostroful, │
│ │accentul cuvintelor. │
│ │Lexic: │
│ │Mijloace de │
│ │îmbogăţire a │
│ │lexicului: derivarea │
│ │cu sufixe şi prefixe;│
│ │familii de cuvinte; │
│ │expresii idiomatice; │
│ │cuvinte compuse, │
│ │neologisme; │
│ │Sinonime, antonime, │
│ │omonime, cuvinte │
│ │polisemantice; │
│ │Sensul denotativ şi │
│ │sensul conotativ al │
│ │cuvintelor. │
│ │Gramatică │
│ │• Articolul: hotărât,│
│ │nehotărât şi │
│ │partitiv; folosirea │
│ │articolului cu numele│
│ │proprii de persoane │
│ │şi geografice; │
│ │• Substantivul: │
│ │formarea femininului;│
│ │formarea pluralului; │
│ │substantive │
│ │defective; │
│ │substantive cu două │
│ │forme de plural; │
│ │substantive │
│ │colective; │
│ │substantive │
│ │invariabile; │
│ │substantive defective│
│ │de singular/plural; │
│ │substantive compuse; │
│ │substantive derivate │
│ │cu un sufix │
│ │diminutival, │
│ │peiorativ, etc; │
│ │• Adjectivul: │
│ │formarea femininului │
│ │adjectivelor │
│ │calificative; poziţia│
│ │adjectivului │
│ │calificativ; │
│ │adjectivul │
│ │demonstrativ; │
│ │adjectivul posesiv şi│
│ │omiterea articolului │
│ │în cazul posesivelor │
│ │care însoţesc │
│ │substantive indicând │
│ │înrudirea; adjectivul│
│ │nehotărât; gradele de│
│ │comparaţie - forme │
│ │sintetice; │
│ │• Numeralul: │
│ │cardinal, ordinal │
│ │(formarea); folosirea│
│ │numeralului ordinal │
│ │(exprimarea │
│ │secolelor); │
│ │distributiv; │
│ │colectiv, │
│ │multiplicativ; │
│ │• Pronumele personal │
│ │în acuzativ cu şi │
│ │fără prepoziţie; │
│1.2. sesizarea │pronumele în dativ cu│
│corectitudinii │şi fără prepoziţie; │
│şi a valorii │pronumele relativ; │
│expresive a │locul pronumelor │
│categoriilor │combinate cu în │
│morfosintactice,│grupurile verbale, │
│a mijloacelor de│propoziţia asertivă │
│îmbogăţire a │şi imperativă; │
│vocabularului şi│pronumele de │
│a categoriilor │politeţe; pronumele │
│semantice │demonstrativ; │
│studiate, a │particulele │
│ortografiei şi │pronominale ci, ne; │
│punctuaţiei │pronumele posesiv; │
│ │pronumele │
│ │interogative; │
│ │pronumele nehotărâte;│
│ │• Verbul: indicativul│
│ │prezent al verbelor │
│ │regulate şi │
│ │neregulate; perfectul│
│ │compus al verbelor │
│ │regulate şi │
│ │neregulate; │
│ │imperfectul verbelor │
│ │regulate şi │
│ │neregulate; perfectul│
│ │simplu al verbelor │
│ │regulate şi │
│ │neregulate; viitorul │
│ │simplu şi viitorul │
│ │anterior; │
│ │condiţionalul prezent│
│ │şi trecut; folosirea │
│ │condiţionalului; │
│ │modul imperativul │
│ │(tu, noi, voi); │
│ │folosirea │
│ │imperativului cu │
│ │pronumele de │
│ │politeţe; │
│ │conjunctivul prezent │
│ │şi trecut; │
│ │conjunctivul │
│ │imperfect şi │
│ │trapassato; │
│ │concordanţa │
│ │timpurilor la modul │
│ │indicativ; │
│ │concordanţa │
│ │timpurilor la modul │
│ │conjunctiv; fraza │
│ │ipotetică; verbele │
│ │frazeologice │
│ │(cominciare, │
│ │iniziare, finire, │
│ │smettere); verbe │
│ │tranzitive şi │
│ │intranzitive │
│ │(alegerea │
│ │auxiliarului), forma │
│ │activă, pasivă şi │
│ │reflexivă; verbele │
│ │modale (dovere, │
│ │patere, volere); │
│ │verbele impersonale; │
│ │verbe defective; │
│ │• Adverbul: formarea │
│ │adverbelor din │
│ │adjective cu sufixul │
│ │"-mente”; adverbele │
│ │de loc şi de timp; │
│ │adverbe de îndoială; │
│ │adverbe de mod; │
│ │adverbe interogative;│
│ │adverbe de evaluare; │
│ │locuţiuni adverbiale;│
│ │particulele │
│ │adverbiale ci, vi, │
│ │ne; gradele │
│ │adverbului; poziţia │
│ │adverbului; │
│ │• Conjuncţia: │
│ │conjuncţiile │
│ │coordonatoare; │
│ │conjuncţia │
│ │subordonatoare; │
│ │locuţiuni │
│ │conjuncţionale; │
│ │• Prepoziţia: │
│ │folosirea │
│ │prepoziţiilor; │
│ │prepoziţii │
│ │articulate; locuţiuni│
│ │prepoziţionale; │
│ │• Interjecţia: │
│ │interjecţii proprii │
│ │(care exprimă │
│ │uimirea, bucuria, │
│ │ameninţarea, │
│ │îndemnul, regretul, │
│ │indignarea): ah, eh, │
│ │ih, oh, ahi, beh, │
│ │uffa, ahime; │
│ │interjecţii improprii│
│ │bravo, coraggio, │
│ │avanii, via, su, │
│ │forza, guai, peccato;│
│ │locuţiuni; │
│ │• Sintaxa: Propoziţia│
│ │simplă: Părţi │
│ │principale de │
│ │propoziţie │
│ │(Subiectul; │
│ │Predicatul); Părţi │
│ │secundare de │
│ │propoziţie │
│ │(Atributul; │
│ │Complementul direct │
│ │şi indirect; │
│ │Complemente │
│ │circumstanţiale: de │
│ │loc, de timp, de mod,│
│ │de cauză, de scop, │
│ │concesie, opoziţie); │
│ │• Sintaxa frazei: │
│ │Propoziţia simplă; │
│ │Propoziţia │
│ │condiţională si fraza│
│ │ipotetică; │
│ │Concordanţa în │
│ │indicativ şi │
│ │conjunctiv. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1.3 │- elemente etice şi │
│identificarea │culturale în texte │
│valorilor etice │literare şi │
│şi culturale │nonliterare şi │
│într-un text, cu│exprimarea propriei │
│exprimarea │atitudini faţă de │
│impresiilor şi │acestea. │
│preferinţelor │ │
└────────────────┴─────────────────────┘


    2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situaţii de comunicare

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- redactarea în scris│
│ │de texte funcţionale │
│ │pe subiecte din viaţa│
│ │cotidiană, mesaje, │
│ │scrisori personale; │
│ │- redactarea de │
│ │mesaje pe o anumită │
│ │temă, urmărind un │
│ │plan dat: pagină de │
│ │jurnal personal, │
│ │povestire, descriere;│
│ │- realizarea de │
│ │texte, ţinând seama │
│ │de părţile componente│
│ │ale unei compuneri, │
│ │respectând │
│ │categoriile semantice│
│ │şi regulile │
│ │gramaticale │
│ │studiante, folosind │
│ │corect semnele │
│ │ortografice şi de │
│ │punctuaţie; │
│ │- redarea în scris a │
│ │unor informaţii │
│ │receptate prin │
│ │lectură; │
│ │- cartea - obiect │
│ │cultural: teoria │
│ │literară, │
│ │destinatarul │
│ │mesajului, structura │
│ │textului narativ; │
│ │- descrierea │
│ │obiectivă şi │
│ │subiectivă, dialogul,│
│ │personajul │
│ │(caracterizarea │
│ │sumară - portret │
│ │fizic şi portret │
│ │moral); │
│ │- structura prozodică│
│ │(rimă, ritm, vers, │
│ │strofă, vers liber); │
│ │- figurile de stil: │
│ │personificarea, │
│ │comparaţia, │
│ │enumerarea, │
│ │repetiţia, epitetul, │
│ │antiteza metafora; │
│ │- sensul de bază, │
│ │sensul auxiliar; │
│ │sensul figurat; │
│ │- genuri şi specii │
│ │(genurile epic, liric│
│ │şi dramatic); │
│2.1. redactarea │- textul: texte │
│diverselor │literare aparţinând │
│texte, cu │diverselor genuri şi │
│scopuri şi │specii şi textul │
│destinaţii │nonliterar; │
│diverse, │- redactare de │
│adaptându-le la │mesaje; │
│situaţia de │- completare de texte│
│comunicare │lacunare; │
│concretă │- redactare de │
│ │scrisori în registru │
│ │familiar; │
│ │- construirea unor │
│ │scurte povestiri; │
│ │- folosirea │
│ │sinonimelor în scopul│
│ │evitării │
│ │repetiţiilor; │
│ │- diferenţierea │
│ │semnificaţiei │
│ │sinonimelor în │
│ │contexte diferite; │
│ │- folosirea corectă a│
│ │părţilor de vorbire │
│ │flexibile şi │
│ │neflexibile; │
│ │- folosirea corectă a│
│ │formelor verbale în │
│ │raport cu cronologia │
│ │faptelor relatate; │
│ │- folosirea │
│ │conectorilor │
│ │adecvaţi; │
│ │- folosirea unor │
│ │construcţii verbale │
│ │specifice pentru a │
│ │spori expresivitatea │
│ │comunicării; │
│ │- rezumare, │
│ │substituire, │
│ │transformare, alegere│
│ │multiplă; │
│ │- identificarea │
│ │structurii textului │
│ │narativ; │
│ │- sesizarea │
│ │schimbării │
│ │semnificaţiei unor │
│ │cuvinte în funcţie de│
│ │context; │
│ │- stabilirea │
│ │relaţiilor de │
│ │sinonimie, antonimie │
│ │şi polisemie într-un │
│ │text dat; │
│ │- identificarea │
│ │secvenţelor într-un │
│ │text narativ; │
│ │- structurarea unui │
│ │text în secvenţe │
│ │distincte în funcţie │
│ │de tipul acestuia │
│ │(rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj, scrisoare │
│ │etc.). │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- elemente de lexic │
│ │studiate în clasele a│
│ │IX-a - a XII-a; │
│ │mijloace de │
│ │îmbogăţire a │
│ │lexicului; │
│ │- folosirea corectă a│
│2.2. utilizarea │semnelor de │
│în redactarea │punctuaţie la nivelul│
│unui text │propoziţiei şi al │
│propriu a │frazei; │
│cunoştinţelor de│- aplicarea adecvată │
│lexic şi de │a cunoştinţelor de │
│morfosintaxă, │morfologie în │
│folosind adecvat│exprimarea scrisă │
│semnele │corectă: articolul, │
│ortografice şi │substantivul, │
│de punctuaţie │adjectivul, │
│ │numeralul, pronumele,│
│ │verbul, adverbul, │
│ │conjuncţia, │
│ │prepoziţia, │
│ │interjecţia, sintaxa │
│ │propoziţiei şi a │
│ │frazei. │
└────────────────┴─────────────────────┘



    Notă:
    Se recomandă următoarele texte:

┌──────────┬────────────────┬──────────┐
│ │“Tanto gentile e│ │
│ │tanto onesta │ │
│ │pare” │ │
│ │Canto V │ │
│ │dell’Inferno, La│ │
│ │Divina Commedia │Dante │
│ │“Solo e pensoso”│Alighieri │
│ │“Erano i capei │Dante │
│ │d’oro a l'aura │Alighieri │
│ │sparso” │Francesco │
│ │“Trionfo di │Petrarca │
│ │Bacco e Arianna”│Francesco │
│ │“I mi trovai, │Petrarca │
│ │fanciulle, un │Lorenzo │
│Testo │bel mattino" da │de’ Medici│
│poetico │Le Rime │Angelo │
│ │“L’apparizione │Poliziano │
│ │di Angelica”, │Matteo │
│ │Canto Idi │Maria │
│ │Orlando │Boiardo │
│ │innamorato │Ludovico │
│ │“Orlando in │Ariosto │
│ │cerca di │Torquarto │
│ │Angelica”, di │Tasso │
│ │Orlando Furioso │ │
│ │“Ermina fra i │ │
│ │pastori”, Canto │ │
│ │VII di │ │
│ │Gerusalemme │ │
│ │liberata │ │
├──────────┼────────────────┼──────────┤
│ │“Federigo degli │ │
│ │Alberighi” (V │Giovanni │
│ │giornata, IX │Boccaccio │
│Testo │novella, Il │Alessandro│
│narrativo │Decameron) │Manzoni │
│(racconto)│“I promessi │Giovanni │
│ │sposi" │Verga │
│ │(frammenti) │ │
│ │“La lupa ” │ │
├──────────┼────────────────┼──────────┤
│Testo │“La Locandiera” │Carlo │
│drammatico│(frammento) │Goldoni │
└──────────┴────────────────┴──────────┘



        Teme recomandate:
    - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;
    – Problemele adolescenţilor: integrarea în grup şi acceptarea diferenţelor; responsabilitate şi implicare socială;
    – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;
    – Progres şi schimbare: ocupaţii şi profesiuni de viitor, invenţii şi descoperiri;
    – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;
    – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii,
    – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;
    – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);
    – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi, filme, muzica italiană;
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Începuturile literaturii italiene. Evul Mediu, începuturile Renaşterii - principalele etape şi răspândirea modelului renascentist (secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, al XV-lea);
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Renaşterea. Umanismul. Reforma şi Contrareforma. Clasicismul. Barocul. Commedia dell'arte. Începuturile Iluminismului, (secolul al XV-lea, al XVI-lea, începuturile secolului al XVII-lea);
    – Elemente culturale ale spaţiului italian: Romantismul. Verismul.

                        PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
                       LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
                         PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
    LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ
    (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
                   PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
        În cadrul examenului naţional de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcţie de filieră, profil şi specializare. Astfel, programele de examen se diferenţiază, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite, în:
    - programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică şi pentru filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică;
    – programa M_şt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii;
    – programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale;
    – programa M_pedagogic pentru filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare.

                                PROGRAMA M_mate-info
        Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
        Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
                      COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
                       CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea,│ │
│în limbaj │ │
│cotidian sau în │ │
│probleme de │ │
│matematică, a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii│ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │Mulţimi şi elemente │
│2. Utilizarea │de logică matematică│
│proprietăţilor │• Mulţimea numerelor│
│operaţiilor │reale: operaţii │
│algebrice ale │algebrice cu numere │
│numerelor, a │reale, ordonarea │
│estimărilor şi │numerelor reale, │
│aproximărilor în │modulul unui număr │
│contexte variate │real, aproximări │
│3. Alegerea │prin lipsă sau prin │
│formei de │adaos, partea │
│reprezentare a │întreagă, partea │
│unui număr real │fracţionară a unui │
│şi utilizarea │număr real; operaţii│
│unor algoritmi │cu intervale de │
│pentru │numere reale │
│optimizarea │• Propoziţie, │
│calculelor cu │predicat, │
│numere reale │cuantificatori │
│4. Deducerea unor│• Operaţii logice │
│rezultate şi │elementare (negaţie,│
│verificarea │conjuncţie, │
│acestora │disjuncţie, │
│utilizând │implicaţie, │
│inducţia │echivalenţă), │
│matematică sau │corelate cu │
│alte raţionamente│operaţiile şi cu │
│logice │relaţiile dintre │
│5. Redactarea │mulţimi │
│rezolvării unei │(complementară. │
│probleme, │intersecţie, │
│corelând limbajul│reuniune, │
│uzual cu cel al │incluziune, │
│logicii │egalitate): │
│matematice şi al │raţionament prin │
│teoriei │reducere la absurd │
│mulţimilor │• Inducţia │
│6. Transpunerea │matematică │
│unei │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt │ │
│funcţii, şiruri, │ │
│progresii │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor modalităţi │ │
│variate de │ │
│descriere a │ │
│funcţiilor în │ │
│scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │Şiruri │
│3. Descrierea │• Modalităţi de a │
│unor şiruri/ │defini un şir, │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite, │
│reprezentarea │şiruri monotone │
│geometrică a unor│• Şiruri │
│cazuri │particulare: │
│particulare şi │progresii │
│raţionamentul │aritmetice, │
│inductiv │progresii │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri │termenului general │
│folosind diverse │în funcţie de un │
│reprezentări │termen dat şi raţie,│
│(formule, │suma primilor n │
│grafice) sau │termeni ai unei │
│proprietăţi │progresii │
│algebrice ale │• Condiţia ca n │
│acestora │numere să fie în │
│5. Analizarea │progresie aritmetică│
│unor valori │sau geometrică, │
│particulare în │pentru n ≥ 3 │
│vederea │ │
│determinării │ │
│formei analitice │ │
│a unei funcţii │ │
│definite pe N │ │
│prin raţionament │ │
│de tip inductiv │ │
│6. Transpunerea │ │
│unor │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic │ │
│utilizând funcţii│ │
│definite pe N │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian; │
│ │reprezentarea prin │
│ │puncte a unui produs│
│1. Identificarea │cartezian de mulţimi│
│valorilor unei │numerice; condiţii │
│funcţii folosind │algebrice pentru │
│reprezentarea │puncte aflate în │
│grafică a │cadrane; drepte în │
│acesteia │plan de forma x = m │
│2. Caracterizarea│sau y = m, cu m ∈ R │
│egalităţii a două│• Funcţia: │
│funcţii prin │definiţie, exemple, │
│utilizarea unor │exemple de │
│modalităţi │corespondenţe care │
│variate de │nu sunt funcţii, │
│descriere a │modalităţi de a │
│funcţiilor │descrie o funcţie, │
│3. Operarea cu │lecturi grafice. │
│funcţii │Egalitatea a două │
│reprezentate în │funcţii, imaginea │
│diferite moduri │unei mulţimi │
│şi caracterizarea│printr-o funcţie, │
│calitativă a │graficul unei │
│acestor │funcţii, restricţii │
│reprezentări │ale unei funcţii │
│4. Caracterizarea│• Funcţii numerice │
│unor proprietăţi │(F = {f : D → R, D ⊆│
│ale funcţiilor │R}); reprezentarea │
│numerice prin │geometrică a │
│utilizarea │graficului: │
│graficelor │intersecţia cu axele│
│acestora şi a │de coordonate, │
│ecuaţiilor │rezolvări grafice │
│asociate │ale unor ecuaţii şi │
│Deducerea unor │inecuaţii de forma f│
│proprietăţi ale │(x) = g(x), (≤, <, │
│funcţiilor │>, ≥); proprietăţi │
│numerice prin │ale funcţiilor │
│lectură grafică │numerice introduse │
│Analizarea unor │prin lectură │
│situaţii practice│grafică: mărginire, │
│şi descrierea lor│monotonie; alte │
│cu ajutorul │proprietăţi: │
│funcţiilor │paritate/imparitate,│
│ │simetria graficului │
│ │faţă de drepte de │
│ │forma x = m, m ∈ R, │
│ │periodicitate │
│ │• Compunerea │
│ │funcţiilor; exemple │
│ │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul I descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2. Utilizarea │Funcţia de gradul I │
│unor metode │• Definiţie; │
│algebrice şi │reprezentarea │
│grafice pentru │grafică a funcţiei f│
│rezolvarea │: R → R, f(x) = ax +│
│ecuaţiilor, │b , unde a, b ∈ R, │
│inecuaţiilor şi │intersecţia │
│sistemelor │graficului cu axele │
│3. Descrierea │de coordonate, │
│unor proprietăţi │ecuaţia f(x) = 0 │
│desprinse din │• Interpretarea │
│reprezentarea │grafică a │
│grafică a │proprietăţilor │
│funcţiei de │algebrice ale │
│gradul I sau din │funcţiei: monotonia │
│rezolvarea │şi semnul funcţiei; │
│ecuaţiilor, │studiul monotoniei │
│inecuaţiilor şi │prin semnul │
│sistemelor de │diferenţei f(x₁) - f│
│ecuaţii │(x₂) (sau prin │
│4. Exprimarea │studierea semnului │
│legăturii între │raportului f(x₁) - f│
│funcţia de gradul│(x₂)/x₁ - x₂, x₁, x₂│
│I şi │∈ R, x₁ ≠ x₂) │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului │intervale de numere │
│funcţiei de │reale │
│gradul I │• Poziţia relativă a│
│utilizând │două drepte, sisteme│
│proprietăţile │de ecuaţii de tipul │
│algebrice ale │{ax + by = c │
│funcţiei │{mx + ny = p, │
│6. Modelarea unor│a, b, e, m, n, p │
│situaţii concrete│numere reale │
│prin utilizarea │• Sisteme de │
│ecuaţiilor şi/sau│inecuaţii de gradul │
│a inecuaţiilor, │I │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│ │
│prin exemple, a │ │
│variaţiei liniare│ │
│de cea pătratică │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori pentru │ │
│trasarea │ │
│graficului │ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea │
│trasarea │• Reprezentarea │
│graficului │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de │: R → R, f(x) = ax² │
│gradul al II-lea │+ bx + c, cu a, b, c│
│(prin puncte │∈ R şi a ≠ 0 │
│semnificative) │intersecţia │
│4. Exprimarea │graficului cu axele │
│proprietăţilor │de coordonate, │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0, │
│condiţii │simetria faţă de │
│algebrice sau │drepte de forma x = │
│geometrice │m, cu m ∈ R │
│5. Utilizarea │• Relaţiile lui │
│relaţiilor lui │Viιte, rezolvarea │
│Viιte pentru │sistemelor de forma │
│caracterizarea │{x + y = s │
│soluţiilor │{xy = p, │
│ecuaţiei de │cu s, p ∈ R │
│gradul al II-lea │ │
│şi pentru │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme de │ │
│ecuaţii │ │
│6. Utilizarea │ │
│funcţiilor în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme │ │
│şi în modelarea │ │
│unor procese │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│corespondenţei │ │
│dintre seturi de │ │
│date şi │ │
│reprezentări │ │
│grafice │ │
│2. Determinarea │Interpretarea │
│unor funcţii care│geometrică a │
│verifică anumite │proprietăţilor │
│condiţii │algebrice ale │
│precizate │funcţiei de gradul │
│3. Utilizarea │al II-lea │
│unor algoritmi │• Monotonie; studiul│
│pentru rezolvarea│monotoniei prin │
│ecuaţiilor, │semnul diferenţei f │
│inecuaţiilor şi a│(x₁) - f(x₂) sau │
│sistemelor de │prin rata creşterii/│
│ecuaţii şi pentru│descreşterii: │
│reprezentarea │f(x₁) - f(x₂)/x₁ - │
│grafică a │x₂, x₁, x₂ ∈ R, x₁ ≠│
│soluţiilor │x₂, punct de extrem,│
│acestora │vârful parabolei │
│4. Exprimarea │• Poziţionarea │
│prin reprezentări│parabolei faţă de │
│grafice a unor │axa Ox, semnul │
│condiţii │funcţiei, inecuaţii │
│algebrice; │de forma ax² + bx + │
│exprimarea prin │c ≤ 0 (≥, <, >), a, │
│condiţii │b, c ∈ R, a ≠ 0, │
│algebrice a unor │studiate pe R sau pe│
│reprezentări │intervale de numere │
│grafice │reale, interpretare │
│5. Utilizarea │geometrică: imagini │
│unor metode │ale unor intervale │
│algebrice sau │(proiecţiile unor │
│grafice pentru │porţiuni de parabolă│
│determinarea sau │pe axa Oy) │
│aproximarea │• Poziţia relativă a│
│soluţiilor │unei drepte faţă de │
│ecuaţiei asociate│o parabolă: │
│funcţiei de │rezolvarea │
│gradul al II-lea │sistemelor de forma │
│6. Interpretarea │{mx + n = y │
│informaţiilor │{ax² + bx + c = y, │
│conţinute în │a, b, c, m, n ∈ R │
│reprezentări │ │
│grafice prin │ │
│utilizarea de │ │
│estimări, │ │
│aproximări şi │ │
│strategii de │ │
│optimizare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor elemente de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2. Transpunerea │ │
│unor operaţii cu │ │
│vectori în │Vectori în plan │
│contexte │• Segment orientat, │
│geometrice date │vectori, vectori │
│3. Utilizarea │coliniari │
│operaţiilor cu │• Operaţii cu │
│vectori pentru a │vectori: adunarea │
│descrie o │(regula │
│problemă practică│triunghiului, regula│
│4. Utilizarea │paralelogramului), │
│limbajului │proprietăţi ale │
│calculului │operaţiei de │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie │cu un scalar, │
│configuraţii │proprietăţi ale │
│geometrice │înmulţirii cu un │
│5. Identificarea │scalar; condiţia de │
│condiţiilor │coliniaritate, │
│necesare pentru │descompunerea după │
│ca o configuraţie│doi vectori │
│geometrică să │necoliniari │
│verifice cerinţe │ │
│date │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme de │ │
│fizică │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea │ │
│sintetică sau │ │
│vectorială a │ │
│proprietăţilor │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice în │ │
│plan │ │
│2. Caracterizarea│ │
│sintetică sau/şi │ │
│vectorială a unei│ │
│configuraţii │Coliniaritate, │
│geometrice date │concurenţă, │
│3. Alegerea │paralelism - calcul │
│metodei adecvate │vectorial în │
│de rezolvare a │geometria plană │
│problemelor de │• Vectorul de │
│coliniaritate, │poziţie a unui punct│
│concurenţă sau │• Vectorul de │
│paralelism │poziţie a punctului │
│4. Trecerea de la│care împarte un │
│caracterizarea │segment într-un │
│sintetică la cea │raport dat, teorema │
│vectorială (şi │lui Thales (condiţii│
│invers) într-o │de paralelism) │
│configuraţie │• Vectorul de │
│geometrică dată │poziţie a centrului │
│5. Interpretarea │de greutate al unui │
│coliniarităţii, │triunghi (concurenţa│
│concurenţei sau │medianelor unui │
│paralelismului în│triunghi) │
│relaţie cu │• Teorema lui │
│proprietăţile │Menelau, teorema lui│
│sintetice sau │Ceva │
│vectoriale ale │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice │ │
│6. Analizarea │ │
│comparativă a │ │
│rezolvărilor │ │
│vectorială şi │ │
│sintetică ale │ │
│aceleiaşi │ │
│probleme │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│legăturilor între│ │
│coordonate │ │
│unghiulare, │ │
│coordonate │Elemente de │
│metrice şi │trigonometrie │
│coordonate │• Cercul │
│carteziene pe │trigonometric, │
│cercul │definirea funcţiilor│
│trigonometric │trigonometrice: sin:│
│2. Calcularea │[0,2π] → [-1,1], │
│unor măsuri ne │cos:[0,2π] → [-1,1],│
│unghiuri şi arce │tg:[0,π]\{π/2} → R, │
│utilizând relaţii│ctg:(0,π) → R │
│trigonometrice │• Definirea │
│3. Determinarea │funcţiilor │
│măsurii unor │trigonometrice: │
│unghiuri şi a │sin : R → [-1,1], │
│lungimii unor │cos : R → [-1,1], tg│
│segmente │: R \ D → R, cu D = │
│utilizând relaţii│{π/2+ kπ | k ∈ Z}, │
│metrice │ctg : R \ D) → R, cu│
│4. Caracterizarea│D = {kπ | k ∈ Z} │
│unor configuraţii│• Reducerea la │
│geometrice plane │primul cadran; │
│utilizând │formule │
│calculul │trigonometrice: sin │
│trigonometric │(a + b), sin(a - b),│
│5. Determinarea │cos(a + b), cos(a - │
│unor proprietăţi │b), sin 2a, cos 2a, │
│ale funcţiilor │sin a + sin b, sin a│
│trigonometrice │- sin b, cos a + cos│
│prin lecturi │b, cos a - cos b │
│grafice │(transformarea sumei│
│6. Optimizarea │în produs) │
│calculului │ │
│trigonometric │ │
│prin alegerea │ │
│adecvată a │ │
│formulelor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│posibile în │ │
│rezolvarea │ │
│problemelor de │ │
│geometrie │Aplicaţii ale │
│2. Aplicarea unor│trigonometriei şi │
│metode diverse │ale produsului │
│pentru │scalar a doi vectori│
│determinarea unor│în geometria plană │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de │doi vectori: │
│unghiuri şi a │definiţie, │
│unor arii │proprietăţi. │
│3. Prelucrarea │Aplicaţii: teorema │
│informaţiilor │cosinusului, │
│oferite de o │condiţii de │
│configuraţie │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea │
│deducerea unor │triunghiului │
│proprietăţi ale │dreptunghic │
│acesteia │• Aplicaţii │
│4. Analizarea │vectoriale şi │
│unor configuraţii│trigonometrice în │
│geometrice pentru│geometrie: teorema │
│alegerea │sinusurilor, │
│algoritmilor de │rezolvarea │
│rezolvare │triunghiurilor │
│5. Aplicarea unor│oarecare │
│metode variate │• Calcularea razei │
│pentru │cercului înscris şi │
│optimizarea │a razei cercului │
│calculelor de │circumscris în │
│distanţe, de │triunghi, calcularea│
│măsuri de │lungimilor unor │
│unghiuri şi de │segmente importante │
│arii │din triunghi, │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│utilizând metode │ │
│vectoriale sau │ │
│sintetice │ │
└─────────────────┴────────────────────┘

                       CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │Mulţimi de numere │
│caracteristicilor │• Numere reale: │
│tipurilor de numere│proprietăţi ale │
│utilizate în │puterilor cu │
│algebră şi a formei│exponent raţional,│
│de scriere a unui │iraţional şi real │
│număr real în │ale unui număr │
│contexte specifice │pozitiv nenul, │
│2. Determinarea │aproximări │
│echivalenţei între │raţionale pentru │
│forme diferite de │numere reale │
│scriere a unui │• Radical de ordin│
│număr, compararea │n (n ∈ N şi n ≥ 2)│
│şi ordonarea │dintr-un număr, │
│numerelor reale │proprietăţi ale │
│3. Aplicarea unor │radicalilor │
│algoritmi specifici│• Noţiunea de │
│calculului cu │logaritm, │
│numere reale sau │proprietăţi ale │
│complexe pentru │logaritmilor, │
│optimizarea unor │calcule cu │
│calcule şi │logaritmi, │
│rezolvarea de │operaţia de │
│ecuaţii │logaritmare │
│4. Alegerea formei │• Mulţimea C . │
│de reprezentare a │Numere complexe │
│unui număr real sau│sub formă │
│complex în funcţie │algebrică, │
│de contexte în │conjugatul unui │
│vederea optimizării│număr complex, │
│calculelor │operaţii cu numere│
│5. Alegerea │complexe. │
│strategiilor de │Interpretarea │
│rezolvare în │geometrică a │
│vederea optimizării│operaţiilor de │
│calculelor │adunare şi de │
│6. Determinarea │scădere a │
│unor analogii între│numerelor complexe│
│proprietăţile │şi a înmulţirii │
│operaţiilor cu │acestora cu un │
│numere reale sau │număr real │
│complexe scrise în │• Rezolvarea în C │
│forme variate şi │a ecuaţiei de │
│utilizarea acestora│gradul al doilea │
│în rezolvarea unor │având coeficienţi │
│ecuaţii │reali. Ecuaţii │
│ │bipătrate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Funcţii şi ecuaţii│
│ │• Funcţia putere │
│ │cu exponent │
│ │natural: f : R → │
│ │D, f(x) = xⁿ, n ∈ │
│ │N, n ≥ 2 şi │
│ │funcţia radical: f│
│ │: D → R , f(x) = │
│ │ⁿ√x, n ∈ N şi n ≥ │
│ │2, unde D = [0,+∞)│
│ │pentru n par şi D │
│ │= R pentru n impar│
│ │• Funcţia │
│ │exponenţială: f : │
│ │R → (0,+∞), │
│ │f(x) = aˣ, a ∈ │
│ │(0,+∞), a ≠ 1 şi │
│1. Trasarea prin │funcţia │
│puncte a graficelor│logaritmică: f : │
│unor funcţii │(0,+∞) → R , │
│2. Prelucrarea │f(x) = logₐx, a ∈ │
│informaţiilor │(0,+∞), a ≠ 1 │
│ilustrate prin │• Injectivitate, │
│graficul unei │surjectivitate, │
│funcţii în scopul │bijectivitate; │
│deducerii unor │funcţii │
│proprietăţi │inversabile: │
│algebrice ale │definiţie, │
│acesteia, │proprietăţi │
│(monotonie, semn, │grafice, condiţia │
│bijectivitate, │necesară şi │
│inversabilitate, │suficientă ca o │
│convexitate) │funcţie să fie │
│3. Utilizarea de │inversabilă │
│proprietăţi ale │• Funcţii │
│funcţiilor în │trigonometrice │
│trasarea graficelor│directe şi inverse│
│şi în rezolvarea de│• Rezolvări de │
│ecuaţii │ecuaţii folosind │
│4. Exprimarea în │proprietăţile │
│limbaj matematic a │funcţiilor: │
│unor situaţii │1. Ecuaţii care │
│concrete şi │conţin radicali de│
│reprezentarea prin │ordinul 2 sau de │
│grafice a unor │ordinul 3 │
│funcţii care │2. Ecuaţii │
│descriu situaţii │exponenţiale, │
│practice │ecuaţii │
│5. Interpretarea, │logaritmice │
│pe baza lecturii │3. Ecuaţii │
│grafice, a │trigonometrice: │
│proprietăţilor │sin x = a, cos x =│
│algebrice ale │a, a ∈ [1,1], │
│funcţiilor │tg x = a, ctg x = │
│6. Utilizarea │a, a ∈ R , │
│echivalenţei dintre│sin f(x) = sin g │
│bijectivitate şi │(x), cos f(x) = │
│inversabilitate în │cos g(x), │
│trasarea unor │tg f(x) = tg g(x),│
│grafice şi în │ctg f(x) = ctg g │
│rezolvarea unor │(x) │
│ecuaţii algebrice │Notă: Pentru toate│
│şi trigonometrice │tipurile de │
│ │funcţii se vor │
│ │studia: │
│ │intersecţia cu │
│ │axele de │
│ │coordonate, │
│ │ecuaţia f(x) = 0, │
│ │reprezentarea │
│ │grafică prin │
│ │puncte, simetrie, │
│ │lectura grafică a │
│ │proprietăţilor │
│ │algebrice ale │
│ │funcţiilor: │
│ │monotonie, │
│ │bijectivitate, │
│ │inversabilitate, │
│ │semn, convexitate.│
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Metode de numărare│
│ │• Mulţimi finite │
│ │ordonate. Numărul │
│ │funcţiilor f : A →│
│ │B, A şi B sunt │
│ │mulţimi finite │
│ │• Permutări │
│1. Diferenţierea │- numărul de │
│problemelor în │mulţimi ordonate │
│funcţie de numărul │care se obţin prin│
│de soluţii admise │ordonarea unei │
│2. Identificarea │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n demente │
│de numărare │- numărul │
│adecvată unei │funcţiilor │
│situaţii-problemă │bijective f : A → │
│date │B, unde A şi B │
│3. Utilizarea unor │sunt mulţimi │
│formule │finite │
│combinatoriale în │• Aranjamente │
│raţionamente de tip│- numărul │
│inductiv │submulţimilor │
│4. Exprimarea, în │ordonate cu câte k│
│moduri variate, a │elemente fiecare, │
│caracteristicilor │k ≤ n, care se pot│
│unor probleme în │forma cu cele n │
│scopul │elemente ale unei │
│simplificării │mulţimi finite │
│modului de numărare│- numărul │
│5. Interpretarea │funcţiilor │
│unor │injective f : A → │
│situaţii-problemă │B, unde A şi B │
│având conţinut │sunt mulţimi │
│practic cu ajutorul│finite │
│funcţiilor şi a │• Combinări - │
│elementelor de │numărul │
│combinatorică │submulţimilor cu │
│6. Alegerea │câte k elemente, │
│strategiilor de │unde 0 ≤ k ≤ n, │
│rezolvare a unor │ale unei mulţimi │
│situaţii practice │finite cu n │
│în scopul │elemente. │
│optimizării │Proprietăţi: │
│rezultatelor │formula │
│ │combinărilor │
│ │complementare, │
│ │numărul tuturor │
│ │submulţimilor unei│
│ │mulţimi cu n │
│ │elemente │
│ │• Binomul lui │
│ │Newton │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor date de tip │Matematici │
│probabilistic sau │financiare │
│statistic în │• Elemente de │
│situaţii concrete │calcul financiar: │
│2. Interpretarea │procente, dobânzi,│
│primară a datelor │TVA │
│statistice sau │• Culegerea, │
│probabilistice cu │clasificarea şi │
│ajutorul calculului│prelucrarea │
│financiar, al │datelor │
│graficelor şi al │statistice: date │
│diagramelor │statistice, │
│3. Utilizarea unor │reprezentarea │
│algoritmi specifici│grafică a datelor │
│calculului │statistice │
│financiar, │• Interpretarea │
│statisticii sau │datelor statistice│
│probabilităţilor │prin parametri de │
│pentru analiza de │poziţie: medii, │
│caz │dispersia, abateri│
│4. Transpunerea în │de la medie │
│limbaj matematic │• Evenimente │
│prin mijloace │aleatoare egal │
│statistice sau │probabile, │
│probabilistice a │operaţii cu │
│unor probleme │evenimente, │
│practice │probabilitatea │
│5. Analizarea şi │unui eveniment │
│interpretarea unor │compus din │
│situaţii practice │evenimente egal │
│cu ajutorul │probabile │
│conceptelor │Notă: Aplicaţiile │
│statistice sau │vor fi din │
│probabilistice │domeniul │
│6. Corelarea │financiar: profit,│
│datelor statistice │preţ de cost al │
│sau probabilistice │unui produs, │
│în scopul │amortizări de │
│predicţiei │investiţii, tipuri│
│comportării unui │de credite, metode│
│sistem prin │de finanţare, │
│analogie cu modul │buget personal, │
│de comportare în │buget familial. │
│situaţii studiate │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │ │
│configuraţii │ │
│geometrice analitic│ │
│sau utilizând │Geometrie │
│vectori │• Reper cartezian │
│2. Descrierea │în plan, │
│analitică, │coordonatele unui │
│sintetică sau │vector în plan, │
│vectorială a │coordonatele sumei│
│relaţiilor de │vectoriale, │
│paralelism şi de │coordonatele │
│perpendicularitate │produsului dintre │
│3. Utilizarea │un vector şi un │
│informaţiilor │număr real, │
│oferite de o │coordonate │
│configuraţie │carteziene ale │
│geometrică pentru │unui punct din │
│deducerea unor │plan, distanţa │
│proprietăţi ale │dintre două puncte│
│acesteia şi │în plan │
│calcularea unor │• Ecuaţii ale │
│distanţe şi a unor │dreptei în plan │
│arii │determinate de un │
│4. Exprimarea │punct şi de o │
│analitică, │direcţie dată şi │
│sintetică sau │ale dreptei │
│vectorială a │determinate de │
│caracteristicilor │două puncte │
│matematice ale unei│distincte │
│configuraţii │• Condiţii de │
│geometrice │paralelism, │
│5. Interpretarea │condiţii de │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu │a două drepte din │
│paralelismul şi │plan; calcularea │
│minimul distanţei │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor │unor arii │
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│analitic, sintetic │ │
│sau vectorial │ │
└───────────────────┴──────────────────┘

                          CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.
 (a se vedea imaginea asociată)
                          CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor cu │ │
│care este │ │
│înzestrată o │ │
│mulţime │ │
│2. Evidenţierea │ │
│asemănărilor şi a│ │
│deosebirilor │ │
│dintre │ │
│proprietăţile │ │
│unor operaţii │ │
│definite pe │ │
│mulţimi diferite │ │
│3.1. Determinarea│ELEMENTE DE ALGEBRĂ │
│şi verificarea │Grupuri │
│proprietăţilor │• Lege de compoziţie│
│structurilor │internă (operaţie │
│algebrice, │algebrică), tabla │
│inclusiv │operaţiei, parte │
│verificarea │stabilă │
│faptului că o │• Grup, exemple: │
│funcţie dată este│grupuri numerice, │
│morfism sau │grupuri de matrice, │
│izomorfism │grupuri de │
│4. Utilizarea │permutări, grupul │
│unor proprietăţi │aditiv al claselor │
│ale operaţiilor │de resturi modulo n │
│în calcule │• Subgrup │
│specifice unei │• Grup finit, tabla │
│structuri │operaţiei, ordinul │
│algebrice │unui element │
│5.1. Utilizarea │• Morfism, │
│unor proprietăţi │izomorfism de │
│ale structurilor │grupuri │
│algebrice în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme de │ │
│aritmetică │ │
│6.1. │ │
│Transferarea, │ │
│între structuri │ │
│izomorfe, a │ │
│datelor iniţiale │ │
│şi a │ │
│rezultatelor, pe │ │
│baza │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │ELEMENTE DE ANALIZA │
│ │MATEMATICĂ │
│ │• Probleme care │
│ │conduc la noţiunea │
│ │de integrală │
│ │Primitive │
│ │(antiderivate) │
│ │• Primitivele unei │
│1. Identificarea │funcţii definite pe │
│legăturilor │un interval. │
│dintre o funcţie │Integrala nedefinită│
│continuă şi │a unei funcţii, │
│derivata sau │proprietăţi ale │
│primitiva │integralei │
│acesteia │nedefinite, │
│2. Identificarea │liniaritate. │
│unor metode de │Primitive uzuale │
│calcul ale │Integrala definită │
│integralelor, │• Diviziuni ale unui│
│prin realizarea │interval [a, b], │
│de legături cu │norma unei │
│reguli de │diviziuni, sistem de│
│derivare │puncte intermediare,│
│3. Utilizarea │sume Riemann, │
│algoritmilor │interpretare │
│pentru calcularea│geometrică. │
│unor integrale │Definiţia │
│definite │integrabilităţii │
│4. Explicarea │unei funcţii pe un │
│opţiunilor de │interval [a, b] │
│calcul al │• Proprietăţi ale │
│integralelor │integralei definite:│
│definite, în │liniaritate, │
│scopul │monotonie, │
│optimizării │aditivitate în │
│soluţiilor │raport cu intervalul│
│5. Folosirea │de integrare. │
│proprietăţilor │• Formula Leibniz - │
│unei funcţii │Newton │
│continue, pentru │• Integrabilitatea │
│calcularea │funcţiilor continue,│
│integralei │teorema de medic, │
│acesteia pe un │interpretare │
│interval │geometrică, teorema │
│6.1. Utilizarea │de existenţă a │
│proprietăţilor de│primitivelor unei │
│monotonie a │funcţii continue │
│integralei în │• Metode de calcul │
│estimarea valorii│al integralelor │
│unei integrale │definite: integrarea│
│definite şi în │prin părţi, │
│probleme cu │integrarea prin │
│conţinut predic │schimbare de │
│6.2. Modelarea │variabilă. │
│comportării unei │Notă: Se utilizează │
│funcţii prin │exprimarea │
│utilizarea │„proprietate" sau │
│primitivelor sale│„regulă”, pentru a │
│ │sublinia faptul că │
│ │se face referire la │
│ │un rezultat │
│ │matematic utilizat │
│ │în aplicaţii, dar a │
│ │cărui demonstraţie │
│ │este în afara │
│ │programei. │
└─────────────────┴────────────────────┘

                                  PROGRAMA M_şt-nat
        Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
                       COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
                         CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea,│ │
│în limbaj │ │
│cotidian sau în │ │
│probleme de │ │
│matematică, a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii│ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │Mulţimi şi elemente │
│2. Utilizarea │de logică matematică│
│proprietăţilor │• Mulţimea numerelor│
│operaţiilor │reale: operaţii │
│algebrice ale │algebrice cu numere │
│numerelor, a │reale, ordonarea │
│estimărilor şi │numerelor reale, │
│aproximărilor în │modulul unui număr │
│contexte variate │real, aproximări │
│3. Alegerea │prin lipsă sau prin │
│formei de │adaos, partea │
│reprezentare a │întreagă, partea │
│unui număr real │fracţionară a unui │
│şi utilizarea │număr real; operaţii│
│unor algoritmi │cu intervale de │
│pentru │numere reale │
│optimizarea │• Propoziţie, │
│calculelor cu │predicat, │
│numere reale │cuantificatori │
│4. Deducerea unor│• Operaţii logice │
│rezultate şi │elementare (negaţie,│
│verificarea │conjuncţie, │
│acestora │disjuncţie, │
│utilizând │implicaţie, │
│inducţia │echivalenţă), │
│matematică sau │corelate cu │
│alte raţionamente│operaţiile şi cu │
│logice │relaţiile dintre │
│5. Redactarea │mulţimi │
│rezolvării unei │(complementară, │
│probleme, │intersecţie, │
│corelând limbajul│reuniune, │
│uzual cu cel al │incluziune, │
│logicii │egalitate); │
│matematice şi al │raţionament prin │
│teoriei │reducere la absurd │
│mulţimilor │• Inducţia │
│6. Transpunerea │matematică │
│unei │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt │ │
│funcţii, şiruri, │ │
│progresii │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor modalităţi │ │
│variate de │ │
│descriere a │ │
│funcţiilor în │ │
│scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │Şiruri │
│3. Descrierea │• Modalităţi de a │
│unor şiruri/ │defini un şir, │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite, │
│reprezentarea │şiruri monotone │
│geometrică a unor│• Şiruri │
│cazuri │particulare: │
│particulare şi │progresii │
│raţionamentul │aritmetice, │
│inductiv │progresii │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri │termenului general │
│folosind diverse │în funcţie de un │
│reprezentări │termen dat şi raţie,│
│(formule, │suma primilor n │
│grafice) sau │termeni ai unei │
│proprietăţi │progresii │
│algebrice ale │• Condiţia ca n │
│acestora │numere să fie în │
│5. Analizarea │progresie aritmetică│
│unor valori │sau geometrică, │
│particulare în │pentru n ≥ 3 │
│vederea │ │
│determinării │ │
│formei analitica │ │
│a unei funcţii │ │
│definite pe N │ │
│prin raţionament │ │
│de tip inductiv │ │
│6. Transpunerea │ │
│unor │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic │ │
│utilizând funcţii│ │
│definite pe N │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian; │
│ │reprezentarea prin │
│ │puncte a unui produs│
│1. Identificarea │cartezian de mulţimi│
│valorilor unei │numerice: condiţii │
│funcţii folosind │algebrice pentru │
│reprezentarea │puncte aliate în │
│grafică a │cadrane; drepte în │
│acesteia │plan de forma x = m │
│2. Caracterizarea│sau y = m, cu m ∈ R │
│egalităţii a două│• Funcţia: │
│funcţii prin │definiţie, exemple, │
│utilizarea unor │exemple de │
│modalităţi │corespondenţe care │
│variate de │nu sunt funcţii, │
│descriere a │modalităţi de a │
│funcţiilor │descrie o funcţie, │
│3. Operarea cu │lecturi grafice. │
│funcţii │Egalitatea a două │
│reprezentate în │funcţii, imaginea │
│diferite moduri │unei mulţimi │
│şi caracterizarea│printr-o funcţie, │
│calitativă a │graficul unei │
│acestor │funcţii, restricţii │
│reprezentări │ale unei funcţii │
│4. Caracterizarea│• Funcţii numerice │
│unor proprietăţi │(F = {f : D → R, D ⊆│
│ale funcţiilor │R}); reprezentarea │
│numerice prin │geometrică a │
│utilizarea │graficului: │
│graficelor │intersecţia cu axele│
│acestora şi a │de coordonate, │
│ecuaţiilor │rezolvări grafice │
│asociate │ale unor ecuaţii şi │
│5. Deducerea unor│inecuaţii de forma f│
│proprietăţi ale │(x) = g(x), (≤, <, │
│funcţiilor │>, ≥) ; proprietăţi │
│numerice prin │ale funcţiilor │
│lectură grafică │numerice introduse │
│6. Analizarea │prin lectură │
│unor situaţii │grafică: mărginire, │
│practice şi │monotonie; alte │
│descrierea lor cu│proprietăţi: │
│ajutorul │paritate/imparitate,│
│funcţiilor │simetria graficului │
│ │faţă de drepte de │
│ │forma x = m, m ∈ R, │
│ │periodicitate │
│ │• Compunerea │
│ │funcţiilor; exemple │
│ │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul I descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor metode │Funcţia de gradul 1 │
│algebrice şi │• Definiţie; │
│grafice pentru │reprezentarea │
│rezolvarea │grafică a funcţiei f│
│ecuaţiilor, │: R → R , f(x) = ax │
│inecuaţiilor şi │+ b , unde a, b ∈ R,│
│sistemelor de │intersecţia │
│ecuaţii │graficului cu axele │
│3. Descrierea │de coordonate, │
│unor proprietăţi │ecuaţia f(x) = 0 │
│desprinse din │• Interpretarea │
│reprezentarea │grafică a │
│grafică a │proprietăţilor │
│funcţiei de │algebrice ale │
│gradul I sau din │funcţiei: monotonia │
│rezolvarea │şi semnul funcţiei; │
│ecuaţiilor, │studiul monotoniei │
│inecuaţiilor şi │prin semnul │
│sistemelor de │diferenţei f(x₁) - f│
│ecuaţii │(x₂) (sau prin │
│4. Exprimarea │studierea semnului │
│legăturii între │raportului f(x₁) - f│
│funcţia de gradul│(x₂)/x₁ - x₂, x₁, x₂│
│I şi │∈ R, x₁ ≠ x₂) │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului │intervale de numere │
│funcţiei de │reale │
│gradul I │• Poziţia relativă a│
│utilizând │două drepte, sisteme│
│proprietăţile │de ecuaţii de tipul │
│algebrice ale │{ax + by = c │
│funcţiei │{mx + ny = p, │
│6. Modelarea unor│a, b, c, m, n, p ∈ R│
│situaţii concrete│• Sisteme de │
│prin utilizarea │inecuaţii de gradul │
│ecuaţiilor şi/sau│I │
│a inecuaţiilor, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│ │
│prin exemple, a │ │
│variaţiei liniare│ │
│de cea pătratică │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori pentru │ │
│trasarea │ │
│graficului │ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea │
│trasarea │• Reprezentarea │
│graficului │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de │: R → R, f(x) = ax² │
│gradul al II-lea │+ bx + c , cu a, b, │
│(prin puncte │c ∈ R şi a ≠ 0, │
│semnificative) │intersecţia │
│4. Exprimarea │graficului cu axele │
│proprietăţilor │de coordonate, │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0 , │
│condiţii │simetria faţă de │
│algebrice sau │drepte de forma x = │
│geometrice │m, cu m ∈ R │
│5. Utilizarea │• Relaţiile lui │
│relaţiilor lui │Viιte, rezolvarea │
│Viιte pentru │sistemelor de forma │
│caracterizarea │{x + y = s │
│soluţiilor │{xy = p, │
│ecuaţiei de │cu s,p ∈ R │
│gradul al II-lea │ │
│şi pentru │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme de │ │
│ecuaţii │ │
│6. Utilizarea │ │
│funcţiilor în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme şi în │ │
│modelarea unor │ │
│procese │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│corespondenţei │ │
│dintre seturi de │ │
│date şi │ │
│reprezentări │ │
│grafice │ │
│2. Determinarea │Interpretarea │
│unor funcţii care│geometrică a │
│verifică anumite │proprietăţilor │
│condiţii │algebrice ale │
│precizate │funcţiei de gradul │
│3. Utilizarea │al II-lea │
│unor algoritmi │• Monotonie; studiul│
│pentru rezolvarea│monotoniei prin │
│ecuaţiilor, │semnul diferenţei f │
│inecuaţiilor şi a│(x₁) - f(x₂) sau │
│sistemelor de │prin rata creşterii/│
│ecuaţii şi pentru│descreşterii: f(x₁) │
│reprezentarea │- f(x₂)/x₁ - x₂, x₁,│
│grafică a │x₂ ∈ R , x₁ ≠ x₂, │
│soluţiilor │punct de extrem, │
│acestora │vârful parabolei │
│4. Exprimarea │• Poziţionarea │
│prin reprezentări│parabolei faţă de │
│grafice a unor │axa Ox, semnul │
│condiţii │funcţiei, inecuaţii │
│algebrice; │de forma ax² + bx + │
│exprimarea prin │c ≤ 0 , (≥, <, >), │
│condiţii │a, b, c ∈ R, a ≠ 0, │
│algebrice a unor │studiate pe R sau pe│
│reprezentări │intervale de numere │
│grafice │reale, interpretare │
│5. Utilizarea │geometrică: imagini │
│unor metode │ale unor intervale │
│algebrice sau │(proiecţiile unor │
│grafice pentru │porţiuni de parabolă│
│determinarea sau │pe axa Oy) │
│aproximarea │• Poziţia relativă a│
│soluţiilor │unei drepte faţă de │
│ecuaţiei asociate│o parabolă: │
│funcţiei de │rezolvarea │
│gradul al II-lea │sistemelor de forma │
│6. Interpretarea │{mx + n = y │
│informaţiilor │{ax2 + bx + c = y, │
│conţinute în │a, b, c, m, n ∈ R │
│reprezentări │ │
│grafice prin │ │
│utilizarea de │ │
│estimări, │ │
│aproximări şi │ │
│strategii de │ │
│optimizare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor elemente de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2. Transpunerea │ │
│unor operaţii cu │ │
│vectori în │Vectori în plan │
│contexte │• Segment orientat, │
│geometrice date │vectori, vectori │
│3. Utilizarea │coliniari │
│operaţiilor cu │• Operaţii cu │
│vectori pentru a │vectori: adunarea │
│descrie o │(regula │
│problemă practică│triunghiului, regula│
│4. Utilizarea │paralelogramului), │
│limbajului │proprietăţi ale │
│calculului │operaţiei de │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie │cu un scalar, │
│configuraţii │proprietăţi ale │
│geometrice │înmulţirii cu un │
│5. Identificarea │scalar: condiţia de │
│condiţiilor │coliniaritate, │
│necesare pentru │descompunerea după │
│ca o configuraţie│doi vectori │
│geometrică să │necoliniari │
│verifice cerinţe │ │
│date │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme de │ │
│fizică │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea │ │
│sintetică sau │ │
│vectorială a │ │
│proprietăţilor │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice în │ │
│plan │ │
│2. Caracterizarea│ │
│sintetică sau/şi │ │
│vectorială a unei│ │
│configuraţii │Coliniaritate, │
│geometrice date │concurenţă, │
│3. Alegerea │paralelism - calcul │
│metodei adecvate │vectorial în │
│de rezolvare a │geometria plană │
│problemelor de │• Vectorul de │
│coliniaritate, │poziţie a unui punct│
│concurenţă sau │• Vectorul de │
│paralelism │poziţie a punctului │
│4. Trecerea de la│care împarte un │
│caracterizarea │segment într-un │
│sintetică la cea │raport dat, teorema │
│vectorială (şi │lui Thales (condiţii│
│invers) într-o │de paralelism) │
│configuraţie │• Vectorul de │
│geometrică dată │poziţie a centrului │
│5. Interpretarea │de greutate al unui │
│coliniarităţii, │triunghi (concurenţa│
│concurenţei sau │medianelor unui │
│paralelismului în│triunghi) │
│relaţie cu │• Teorema lui │
│proprietăţile │Menelau, teorema lui│
│sintetice sau │Ceva │
│vectoriale ale │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice │ │
│6. Analizarea │ │
│comparativă a │ │
│rezolvărilor │ │
│vectorială şi │ │
│sintetică ale │ │
│aceleiaşi │ │
│probleme │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│legăturilor între│ │
│coordonate │ │
│unghiulare, │ │
│coordonate │Elemente de │
│metrice şi │trigonometrie │
│coordonate │• Cercul │
│carteziene pe │trigonometric, │
│cercul │definirea funcţiilor│
│trigonometric │trigonometrice: sin │
│2. Calcularea │: [0,2π] → [-1,1], │
│unor măsuri de │cos:[0,2π] → [-1,1],│
│unghiuri şi arce │tg:[0,π]\{π/2}→ R, │
│utilizând relaţii│ctg:(0,π) → R │
│trigonometrice │• Definirea │
│3. Determinarea │funcţiilor │
│măsurii unor │trigonometrice: sin │
│unghiuri şi a │: R → [-1,1], cos : │
│lungimii unor │R → [-1,1], tg : R \│
│segmente │D → R, cu D = {π/2 +│
│utilizând relaţii│kπ|k ∈ Z}, ctg: R \ │
│metrice │D → R, cu │
│4. Caracterizarea│D = {kπ\k ∈ Z} │
│unor configuraţii│• Reducerea la │
│geometrice plane │primul cadran; │
│utilizând │formule │
│calculul │trigonometrice: sin │
│trigonometric │(a + b), sin(a - b),│
│5. Determinarea │cos(a + b), cos(a - │
│unor proprietăţi │b), sin 2a, cos 2a, │
│ale funcţiilor │sin a + sin b, sin a│
│trigonometrice │- sin b, cos a + cos│
│prin lecturi │b, cos a - cos b │
│grafice │(transformarea sumei│
│6. Optimizarea │în produs) │
│calculului │ │
│trigonometric │ │
│prin alegerea │ │
│adecvată a │ │
│formulelor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│posibile în │ │
│rezolvarea │ │
│problemelor de │ │
│geometrie │Aplicaţii ale │
│2. Aplicarea unor│trigonometriei şi │
│metode diverse │ale produsului │
│pentru │scalar a doi vectori│
│determinarea unor│în geometria plană │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de │doi vectori: │
│unghiuri şi a │definiţie, │
│unor arii │proprietăţi. │
│3. Prelucrarea │Aplicaţii: teorema │
│informaţiilor │cosinusului, │
│oferite de o │condiţii de │
│configuraţie │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea │
│deducerea unor │triunghiului │
│proprietăţi ale │dreptunghic │
│acesteia │• Aplicaţii │
│4. Analizarea │vectoriale şi │
│unor configuraţii│trigonometrice în │
│geometrice pentru│geometrie: teorema │
│alegerea │sinusurilor, │
│algoritmilor de │rezolvarea │
│rezolvare │triunghiurilor │
│5. Aplicarea unor│oarecare │
│metode variate │• Calcularea razei │
│pentru │cercului înscris şi │
│optimizarea │a razei cercului │
│calculelor de │circumscris în │
│distanţe, de │triunghi, calcularea│
│măsuri de │lungimilor unor │
│unghiuri şi de │segmente importante │
│arii │din triunghi, │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│utilizând metode │ │
│vectoriale sau │ │
│sintetice │ │
└─────────────────┴────────────────────┘

                       CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │Mulţimi de numere │
│caracteristicilor │• Numere reale: │
│tipurilor de numere│proprietăţi ale │
│utilizate în │puterilor cu │
│algebră şi a formei│exponent raţional,│
│de scriere a unui │iraţional şi real │
│număr real în │ale unui număr │
│contexte specifice │pozitiv nenul, │
│2. Determinarea │aproximări │
│echivalenţei între │raţionale pentru │
│forme diferite de │numere reale │
│scriere a unui │• Radical de ordin│
│număr, compararea │n (n ∈ N şi n ≥ 2)│
│şi ordonarea │dintr-un număr, │
│numerelor reale │proprietăţi ale │
│3. Aplicarea unor │radicalilor │
│algoritmi specifici│• Noţiunea de │
│calculului cu │logaritm, │
│numere reale sau │proprietăţi ale │
│complexe pentru │logaritmilor, │
│optimizarea unor │calcule cu │
│calcule şi în │logaritmi, │
│rezolvarea de │operaţia de │
│ecuaţii │logaritmare │
│4. Alegerea formei │• Mulţimea C. │
│de reprezentare a │Numere complexe │
│unui număr real sau│sub formă │
│complex în funcţie │algebrică, │
│de contexte în │conjugatul unui │
│vederea optimizării│număr complex, │
│calculelor │operaţii cu numere│
│5. Alegerea │complexe. │
│strategiilor de │Interpretarea │
│rezolvare în │geometrică a │
│vederea optimizării│operaţiilor de │
│calculelor │adunare şi de │
│6. Determinarea │scădere a │
│unor analogii între│numerelor complexe│
│proprietăţile │şi a înmulţirii │
│operaţiilor cu │acestora cu un │
│numere reale sau │număr real │
│complexe scrise în │• Rezolvarea în C │
│forme variate şi │a ecuaţiei de │
│utilizarea acestora│gradul al doilea │
│în rezolvarea unor │având coeficienţi │
│ecuaţii │reali. Ecuaţii │
│ │bipătrate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Funcţii şi ecuaţii│
│ │• Funcţia putere │
│ │cu exponent │
│ │natural: f : R → │
│ │D, f(x) = xn, n ∈ │
│ │N şi n ≥ 2 şi │
│ │funcţia radical: f│
│ │: D → R, f(x) = │
│ │ⁿ√x, n ∈ N şi n ≥ │
│ │2 , unde D = │
│ │[0,+∞) pentru n │
│ │par şi D = R │
│ │pentru n impar │
│ │• Funcţia │
│ │exponenţială: f : │
│ │R → (0, +∞), f(x) │
│ │= aˣ, a ∈ (0, +∞),│
│1. Trasarea prin │a ≠ 1 şi funcţia │
│puncte a graficelor│logaritmică: f : │
│unor funcţii │(0, +∞) → R, f(x) │
│2. Prelucrarea │= logₐx, a ∈ │
│informaţiilor │(0,+∞), a ≠ 1 │
│ilustrate prin │• Injectivitate, │
│graficul unei │surjectivitate, │
│funcţii în scopul │bijectivitate; │
│deducerii unor │funcţii │
│proprietăţi │inversabile: │
│algebrice ale │definiţie, │
│acesteia │proprietăţi │
│(monotonie, semn, │grafice, condiţia │
│bijectivitate, │necesară şi │
│inversabilitate, │suficientă ca o │
│convexitate) │funcţie să fie │
│3. Utilizarea de │inversabilă │
│proprietăţi ale │• Funcţii │
│funcţiilor în │trigonometrice │
│trasarea graficelor│directe şi inverse│
│şi rezolvarea de │• Rezolvări de │
│ecuaţii │ecuaţii folosind │
│4. Exprimarea în │proprietăţile │
│limbaj matematic a │funcţiilor: │
│unor situaţii │1. Ecuaţii care │
│concrete şi │conţin radicali de│
│reprezentarea prin │ordinul 2 sau de │
│grafice a unor │ordinul 3 │
│funcţii care │2. Ecuaţii │
│descriu situaţii │exponenţiale, │
│practice │ecuaţii │
│5. Interpretarea, │logaritmice │
│pe baza lecturii │3. Ecuaţii │
│grafice, a │trigonometrice: │
│proprietăţilor │sin x = a, cos x =│
│algebrice ale │a, a ∈ [-1,1], │
│funcţiilor │tg x = a, ctg x = │
│6. Utilizarea │a, a ∈ R, │
│echivalenţei dintre│sin f(x) = sin g │
│bijectivitate şi │(x), cos f(x) = │
│inversabilitate în │cos g(x), │
│trasarea unor │tg f(x) = tg g(x),│
│grafice şi în │ctg f(x) = ctg g │
│rezolvarea unor │(x) │
│ecuaţii algebrice │Notă: Pentru toate│
│şi trigonometrice │tipurile de │
│ │funcţii se vor │
│ │studia: │
│ │intersecţia cu │
│ │axele de │
│ │coordonate, │
│ │ecuaţia f(x) = 0, │
│ │reprezentarea │
│ │grafică prin │
│ │puncte, simetrie, │
│ │lectura grafică a │
│ │proprietăţilor │
│ │algebrice ale │
│ │funcţiilor: │
│ │monotonie, │
│ │bijectivitate, │
│ │inversabilitate, │
│ │semn, convexitate │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Metode de numărare│
│ │• Mulţimi finite │
│ │ordonate. Numărul │
│ │funcţiilor f : A →│
│ │B, unde A şi B │
│ │sunt mulţimi │
│ │finite │
│ │• Permutări │
│1. Diferenţierea │- numărul de │
│problemelor în │mulţimi ordonate │
│funcţie de numărul │care se obţin prin│
│de soluţii admise │ordonarea unei │
│2. Identificarea │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n elemente │
│de numărare │- numărul │
│adecvată unei │funcţiilor │
│situaţii-problemă │bijective f : A → │
│date │B, unde A şi B │
│3. Utilizarea unor │sunt mulţimi │
│formule │finite │
│combinatoriale în │• Aranjamente │
│raţionamente de tip│- numărul │
│inductiv │submulţimilor │
│4. Exprimarea, în │ordonate cu câte k│
│moduri diferite, a │elemente fiecare, │
│caracteristicilor │k ≤ n, care se pot│
│unor probleme în │forma cu cele n │
│scopul │elemente ale unei │
│simplificării │mulţimi finite │
│modului de numărare│- numărul │
│5. Interpretarea │funcţiilor │
│unor │injective f : A → │
│situaţii-problemă │B, unde A şi B │
│având conţinut │sunt mulţimi │
│practic cu ajutorul│finite │
│funcţiilor şi a │• Combinări - │
│elementelor de │numărul │
│combinatorică │submulţimilor cu │
│6. Alegerea │câte k elemente, │
│strategiilor de │unde 0 ≤ k ≤ n, │
│rezolvare a unor │ale unei mulţimi │
│situaţii practice │finite cu n │
│în scopul │elemente. │
│optimizării │Proprietăţi: │
│rezultatelor │formula │
│ │combinărilor │
│ │complementare, │
│ │numărul tuturor │
│ │submulţimilor unei│
│ │mulţimi cu n │
│ │elemente │
│ │• Binomul lui │
│ │Newton │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor date de tip │Matematici │
│probabilistic sau │financiare │
│statistic în │• Elemente de │
│situaţii concrete │calcul financiar: │
│2. Interpretarea │procente, dobânzi,│
│primară a datelor │TVA │
│statistice sau │• Culegerea, │
│probabilistice cu │clasificarea şi │
│ajutorul calculului│prelucrarea │
│financiar, al │datelor │
│graficelor şi al │statistice: date │
│diagramelor │statistice, │
│3. Utilizarea unor │reprezentarea │
│algoritmi specifici│grafică a datelor │
│calculului │statistice │
│financiar, │• Interpretarea │
│statisticii sau │datelor statistice│
│probabilităţilor │prin parametri de │
│pentru analiza de │poziţie: medii, │
│caz │dispersia, abateri│
│4. Transpunerea în │de la medie │
│limbaj matematic │• Evenimente │
│prin mijloace │aleatoare egal │
│statistice sau │probabile, │
│probabilistice a │operaţii cu │
│unor probleme │evenimente, │
│practice │probabilitatea │
│5. Analizarea şi │unui eveniment │
│interpretarea unor │compus din │
│situaţii practice │evenimente egal │
│cu ajutorul │probabile │
│conceptelor │Notă: Aplicaţiile │
│statistice sau │vor fi din │
│probabilistice │domeniul │
│6. Corelarea │financiar: profit,│
│datelor statistice │preţ de cost al │
│sau probabilistice │unui produs, │
│în scopul │amortizări de │
│predicţiei │investiţii, tipuri│
│comportării unui │de credite, metode│
│sistem prin │de finanţare, │
│analogie cu modul │buget personal, │
│de comportare în │buget familial. │
│situaţii studiate │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │ │
│configuraţii │ │
│geometrice analitic│ │
│sau utilizând │Geometrie │
│vectori │• Reper cartezian │
│2. Descrierea │în plan, │
│analitică, │coordonatele unui │
│sintetică sau │vector în plan, │
│vectorială a │coordonatele sumei│
│relaţiilor de │vectoriale, │
│paralelism şi de │coordonatele │
│perpendicularitate │produsului dintre │
│3. Utilizarea │un vector şi un │
│informaţiilor │număr real, │
│oferite de o │coordonate │
│configuraţie │carteziene ale │
│geometrică pentru │unui punct din │
│deducerea unor │plan, distanţa │
│proprietăţi ale │dintre două puncte│
│acesteia şi │în plan │
│calcularea unor │• Ecuaţii ale │
│distanţe şi a unor │dreptei în plan │
│arii │determinate de un │
│4. Exprimarea │punct şi de o │
│analitică, │direcţie dată şi │
│sintetică sau │ale dreptei │
│vectorială a │determinate de │
│caracteristicilor │două puncte │
│matematice ale unei│distincte │
│configuraţii │• Condiţii de │
│geometrice │paralelism │
│5. Interpretarea │condiţii de │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu │a două drepte din │
│paralelismul şi │plan; calcularea │
│minimul distanţei │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor │unor arii │
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│analitic, sintetic │ │
│sau vectorial │ │
└───────────────────┴──────────────────┘

                        CLASA a XI-a - 3 ore/săpt.
 (a se vedea imaginea asociată)
                       CLASA a XII-a - 3 ore/săpt.

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1. Recunoaşterea│ │
│structurilor │ │
│algebrice, a │ │
│mulţimilor de │ │
│numere şi de │ │
│matrice │ │
│2.1. │ │
│Identificarea │ │
│unei structuri │ │
│algebrice prin │ │
│verificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│acesteia │ │
│2.2. │ │
│Determinarea şi │ │
│verificarea │ELEMENTE DE ALGEBRĂ │
│proprietăţilor │Grupuri │
│unei structuri │• Lege de compoziţie │
│3.1. Verificarea│internă, tabla │
│faptului că o │operaţiei │
│funcţie dată │• Grup, exemple: │
│este morfism sau│grupuri numerice, │
│izomorfism │grupuri de matrice, │
│4. Explicarea │grupul aditiv al │
│modului în care │claselor de resturi │
│sunt utilizate, │modulo n │
│în calcule │• Morfism şi │
│specifice, │izomorfism de grupuri│
│proprietăţile │ │
│operaţiilor unei│ │
│structuri │ │
│algebrice │ │
│5.1. Utilizarea │ │
│structurilor │ │
│algebrice în │ │
│rezolvarea de │ │
│probleme │ │
│practice │ │
│6.1. Exprimarea │ │
│unor probleme │ │
│practice, │ │
│folosind │ │
│structuri │ │
│algebrice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │ELEMENTE DE ANALIZĂ │
│ │MATEMATICĂ │
│ │• Probleme care │
│ │conduc la noţiunea de│
│ │integrală │
│ │Primitive │
│ │(antiderivate) │
│ │• Primitivele unei │
│ │funcţii definite pe │
│ │un interval. │
│Identificarea │Integrala nedefinită │
│legăturilor │a unei funcţii │
│dintre o funcţie│continue, │
│continuă şi │proprietatea de │
│derivata sau │liniaritate a │
│primitiva │integralei │
│acesteia │nedefinite. Primitive│
│2. Stabilirea │uzuale │
│unor proprietăţi│Integrala definită │
│ale calculului │• Definirea │
│integral, prin │integralei Riemann a │
│analogie cu │unei funcţii continue│
│proprietăţi ale │prin formula │
│calculului │Leibniz-Newton │
│diferenţial │• Proprietăţi ale │
│3. Utilizarea │integralei definite: │
│algoritmilor │liniaritate, │
│pentru │monotonie, │
│calcularea unor │aditivitate în raport│
│integrale │cu intervalul de │
│definite │integrare │
│4. Explicarea │• Metode de calcul al│
│opţiunilor de │integralelor │
│calcul al │definite: integrarea │
│integralelor │prin părţi, │
│definite, în │integrarea prin │
│scopul │schimbare de │
│optimizării │variabilă. │
│soluţiilor │Notă: Se utilizează │
│ │exprimarea │
│ │„proprietate" sau │
│ │„regulă" pentru a │
│ │sublinia faptul că se│
│ │face referire la un │
│ │rezultat matematic │
│ │utilizat în │
│ │aplicaţii, dar a │
│ │cărui demonstraţie │
│ │este în afara │
│ │programei. │
└────────────────┴─────────────────────┘

                             PROGRAMA M_tehnologic
        Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale
                     COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
                      CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│în limbaj │ │
│cotidian sau în │ │
│probleme de │ │
│matematică a unor│ │
│noţiuni specifice│ │
│logicii │ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│2. Reprezentarea │ │
│adecvată a │Mulţimi şi elemente │
│mulţimilor şi a │de logică matematică│
│operaţiilor │• Mulţimea numerelor│
│logice în scopul │reale: operaţii │
│identificării │algebrice cu numere │
│unor proprietăţi │reale, ordonarea │
│ale acestora │numerelor reale, │
│3. Alegerea şi │modulul unui număr │
│utilizarea de │real, aproximări │
│algoritmi pentru │prin lipsă sau prin │
│efectuarea unor │adaos; operaţii cu │
│operaţii cu │intervale de numere │
│numere reale, cu │reale │
│mulţimi, cu │• Propoziţie, │
│propoziţii/ │predicat, │
│predicate │cuantificatori │
│4. Deducerea unor│• Operaţii logice │
│rezultate şi │elementare (negaţie,│
│verificarea │conjuncţie, │
│acestora │disjuncţie, │
│utilizând │implicţie, │
│inducţia │echivalenţă), │
│matematică sau │corelate cu │
│alte raţionamente│operaţiile şi cu │
│logice │relaţiile dintre │
│5. Redactarea │mulţimi │
│rezolvării unei │(complementară, │
│probleme, │intersecţie, │
│corelând limbajul│reuniune, │
│uzual cu cel al │incluziune, │
│logicii │egalitate) │
│matematice şi al │• Inducţia │
│teoriei │matematică │
│mulţimilor │ │
│6. Transpunerea │ │
│unei │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt şiruri,│ │
│progresii │ │
│aritmetice sau │ │
│geometrice │ │
│2. Calcularea │ │
│valorilor unor │ │
│şiruri care │ │
│modelează │ │
│situaţii practice│Şiruri │
│în scopul │• Modalităţi de a │
│caracterizării │descrie un şir; │
│acestora │şiruri particulare: │
│3. Alegerea şi │progresii │
│utilizarea unor │aritmetice, │
│modalităţi │progresii │
│adecvate de │geometrice, │
│calculare a │determinarea │
│elementelor unui │termenului general │
│şir │al unei progresii; │
│4. Interpretarea │suma primilor n │
│grafică a unor │termeni ai unei │
│relaţii provenite│progresii │
│din probleme │• Condiţia ca n │
│practice │numere să fie în │
│5. Analizarea │progresie aritmetică│
│datelor în │sau geometrică, │
│vederea aplicării│pentru n ≥ 3 │
│unor formule de │ │
│recurenţă sau a │ │
│raţionamentului │ │
│de tip inductiv │ │
│în rezolvarea │ │
│problemelor │ │
│6. Analizarea şi │ │
│adaptarea │ │
│scrierii │ │
│termenilor unui │ │
│şir în funcţie de│ │
│context │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian, │
│ │reprezentarea prin │
│1. Identificarea │puncte a unui produs│
│valorilor unei │cartezian de mulţimi│
│funcţii folosind │numerice; condiţii │
│reprezentarea │algebrice pentru │
│grafică a │puncte aflate în │
│acesteia │cadrane; drepte în │
│2. Determinarea │plan de forma x = m │
│soluţiilor unor │sau de forma y = m, │
│ecuaţii, │m ∈ R │
│inecuaţii │• Funcţia: │
│utilizând │definiţie, exemple, │
│reprezentările │exemple de │
│grafice │corespondenţe care │
│3. Alegerea şi │nu sunt funcţii, │
│utilizarea unei │modalităţi de a │
│modalităţi │descrie o funcţie, │
│adecvate de │egalitatea a două │
│reprezentare │funcţii, imaginea │
│grafică în │unei funcţii │
│vederea │• Funcţii numerice f│
│evidenţierii unor│: I → R, I interval │
│proprietăţi ale │de numere reale; │
│funcţiilor │graficul unei │
│4. Exprimarea │funcţii, │
│monotoniei unei │reprezentarea │
│funcţii prin │geometrică a │
│condiţii │graficului, │
│algebrice sau │intersecţia │
│geometrice │graficului cu axele │
│5. Reprezentarea │de coordonate, │
│geometrică a │interpretarea │
│graficului unei │grafică a unor │
│funcţii prin │ecuaţii de forma f │
│puncte şi │(x) = g(x); │
│aproximarea │proprietăţi ale │
│acestuia printr-o│funcţiilor numerice │
│curbă continuă │introduse prin │
│6. Deducerea unor│lectură grafică; │
│proprietăţi ale │mărginire, │
│funcţiilor │monotonie, paritate/│
│numerice prin │imparitate (simetria│
│lectură grafică │graficului faţă de │
│ │axa Oy sau origine),│
│ │periodicitate │
│ │• Compunerea │
│ │funcţiilor; exemple │
│ │de funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul 1 descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor metode │ │
│algebrice sau │ │
│grafice pentru │ │
│rezolvarea │Funcţia de gradul 1 │
│ecuaţiilor, │• Definiţie; │
│inecuaţiilor, │reprezentarea │
│sistemelor de │grafică a funcţiei f│
│ecuaţii │: R→ R , f(x) = ax +│
│3. Descrierea │b unde a, b ∈ R, │
│unor proprietăţi │intersecţia │
│desprinse din │graficului cu axele │
│reprezentarea │de coordonate, │
│grafică a │ecuaţia f(x) = 0 │
│funcţiei de │• Interpretarea │
│gradul I sau din │grafică a │
│rezolvarea │proprietăţilor │
│ecuaţiilor, │algebrice ale │
│inecuaţiilor, │funcţiei: monotonie,│
│sistemelor de │semnul funcţiei │
│ecuaţii │• Inecuaţii de forma│
│4. Exprimarea │ax + b ≤ 0 (<, >,≥) │
│legăturii între │, a, b ∈ R , │
│funcţia de gradul│studiate pe R │
│1 şi │• Poziţia relativă a│
│reprezentarea ei │două drepte, sisteme│
│geometrică │de tipul │
│5. Interpretarea │{ax + by = c │
│graficului │{mx + ny = p, │
│funcţiei de │a, b, c, m, n, p │
│gradul I │numere reale │
│utilizând │ │
│proprietăţile │ │
│algebrice ale │ │
│funcţiei │ │
│6. Rezolvarea cu │ │
│ajutorul │ │
│funcţiilor a unei│ │
│situaţii-problemă│ │
│şi interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│ │
│prin exemple, a │ │
│variaţiei liniare│ │
│de cea pătratică │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori necesare │ │
│pentru trasarea │ │
│graficului │ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea │
│trasarea │• Reprezentarea │
│graficului │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de │: R → R , f(x) = ax²│
│gradul al II-lea │+ bx + c cu a, b, c │
│(prin puncte │∈ R şi a ≠ 0, │
│semnificative) │intersecţia │
│4. Exprimarea │graficului cu axele │
│proprietăţilor │de coordonate, │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0, │
│condiţii │simetria faţă de │
│algebrice sau │drepte de forma x = │
│geometrice │m cu m ∈ R │
│5. Utilizarea │• Relaţiile lui │
│relaţiilor lui │Viιte, rezolvarea │
│Viιte pentru │sistemelor de forma │
│caracterizarea │{x + y = s │
│soluţiilor │{xy = p, │
│ecuaţiei de │cu s, p ∈ R │
│gradul al II-lea │ │
│şi pentru │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme de │ │
│ecuaţii │ │
│6. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│grafice de │ │
│rezolvare a │ │
│ecuaţiilor sau a │ │
│sistemelor de │ │
│ecuaţii │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│corespondenţei │ │
│dintre seturi de │ │
│date şi │ │
│reprezentări │ │
│grafice │ │
│2. Reprezentarea │ │
│grafică a unor │Interpretarea │
│date diverse în │geometrică a │
│vederea │proprietăţilor │
│comparării │algebrice ale │
│variaţiei lor │funcţiei de gradul │
│3. Aplicarea │al II-lea │
│formulelor de │• Monotonie; punct │
│calcul şi a │de extrem, vârful │
│lecturii grafice │parabolei, │
│pentru rezolvarea│interpretare │
│de ecuaţii, │geometrică │
│inecuaţii şi │• Poziţionarea │
│sisteme de │parabolei faţă de │
│ecuaţii │axa Ox , semnul │
│4. Exprimarea │funcţiei, inecuaţii │
│prin reprezentări│de forma │
│grafice a unor │ax² + bx + c ≤ 0 (≥,│
│condiţii │<, >) , a, b, c ∈ R,│
│algebrice; │a ≠ 0 interpretare │
│exprimarea prin │geometrică │
│condiţii │• Poziţia relativă a│
│algebrice a unor │unei drepte faţă de │
│reprezentări │o parabolă: │
│grafice │rezolvarea │
│5. Determinarea │sistemelor de forma │
│unor relaţii │{mx + n = y │
│între condiţii │{ax² + bx + c = y, │
│algebrice date şi│cu a, b, c, m, n ∈ │
│graficul funcţiei│R, interpretare │
│de gradul al │geometrică │
│II-lea │ │
│6. Utilizarea │ │
│monotoniei şi a │ │
│punctelor de │ │
│extrem în │ │
│optimizarea │ │
│rezultatelor unor│ │
│probleme practice│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor elemente de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2. Aplicarea │ │
│regulilor de │ │
│calcul pentru │ │
│determinarea │ │
│caracteristicilor│ │
│unor segmente │Vectori în plan │
│orientate pe │• Segment orientat, │
│configuraţii date│vectori, vectori │
│3. Utilizarea │coliniari │
│operaţiilor cu │• Operaţii cu │
│vectori pentru a │vectori: adunarea │
│descrie │(regula │
│configuraţii │triunghiului, regula│
│geometrice date │paralelogramului), │
│4. Utilizarea │proprietăţi ale │
│limbajului │operaţiei de │
│calculului │adunare; înmulţirea │
│vectorial pentru │cu un scalar, │
│a descrie anumite│proprietăţi ale │
│configuraţii │înmulţirii cu un │
│geometrice │scalar; condiţia de │
│5. Identificarea │coliniaritate, │
│condiţiilor │descompunerea după │
│necesare pentru │doi vectori │
│ca o configuraţie│ │
│geometrică să │ │
│verifice cerinţe │ │
│date │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme din │ │
│domenii conexe │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Trigonometrie şi │
│1. Identificarea │aplicaţii ale │
│elementelor │trigonometrici în │
│necesare pentru │geometrie │
│calcularea unor │• Rezolvarea │
│lungimi de │triunghiului │
│segmente şi a │dreptunghic │
│unor măsuri de │• Cercul │
│unghiuri │trigonometric, │
│2. Utilizarea │definirea funcţiilor│
│unor tabele şi │trigonometrice: │
│formule pentru │sin:[0,2 π ] → │
│calcule în │[-1,1], │
│trigonometrie şi │cos:[0,2 π] → │
│în geometrie │[-1,1], │
│3. Determinarea │tg:[0,π]\{π/2} → R, │
│măsurii unor │ctg:(0,π) → R │
│unghiuri şi a │• Definirea │
│lungimii unor │funcţiilor │
│segmente │trigonometrice: │
│utilizând relaţii│sin: R→ [-1,1], cos:│
│metrice │R → [-1,1], │
│4. Transpunerea │tg: R\ D → R , │
│într-un limbaj │cu D = {π/2 + kπ | k│
│specific │∈ Z }, │
│trigonometriei şi│ctg: R \ D →R, │
│geometriei a unor│cu D = {kπ | k ∈ Z} │
│probleme practice│• Reducerea la │
│5. Utilizarea │primul cadran; │
│unor elemente de │formule │
│trigonometrie în │trigonometrice: sin │
│rezolvarea │(a + b) , sin(a - b)│
│triunghiului │, │
│oarecare │cos(a + b), cos(a - │
│6. Analizarea şi │b), sin 2a, cos 2a, │
│interpretarea │• Modalităţi de │
│rezultatelor │calcul a lungimii │
│obţinute prin │unui segment şi a │
│rezolvarea unor │măsurii unui unghi: │
│probleme practice│teorema sinusurilor │
│ │şi teorema │
│ │cosinusului │
└─────────────────┴────────────────────┘

                       CLASA a X-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
 (a se vedea imaginea asociată)
                       CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)
 (a se vedea imaginea asociată)
                       CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│structurilor │ │
│algebrice, a │ │
│mulţimilor de │ │
│numere şi de │ │
│matrice │ │
│2.1. Identificarea │ │
│unei structuri │ │
│algebrice prin │ │
│verificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│acesteia │ELEMENTE DE │
│2.2. Determinarea │ALGEBRĂ │
│şi verificarea │Grupuri │
│proprietăţilor unei│• Lege de │
│structuri algebrice│compoziţie │
│3.1. Verificarea │internă, tabla │
│faptului că o │operaţiei │
│funcţie dată este │• Grup, exemple: │
│morfism sau │grupuri numerice, │
│izomorfism │grupul aditiv al │
│4. Explicarea │claselor de │
│modului în care │resturi modulo n │
│sunt utilizate, în │• Morfism şi │
│calcule specifice, │izomorfism de │
│proprietăţile │grupuri │
│operaţiilor unei │ │
│structuri algebrice│ │
│5.1. Utilizarea │ │
│structurilor │ │
│algebrice în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme practice │ │
│6.1. Exprimarea │ │
│unor probleme │ │
│practice, folosind │ │
│structuri algebrice│ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │ELEMENTE DE │
│1. Identificarea │ANALIZĂ MATEMATICĂ│
│legăturilor dintre │Primitive │
│o funcţie continuă │(antiderivate) │
│şi derivata sau │• Primitivele unei│
│primitiva acesteia │funcţii definite │
│2. Stabilirea unor │pe un interval. │
│proprietăţi ale │Integrala │
│calculului │nedefinită a unei │
│integral, prin │funcţii continue, │
│analogie cu │proprietatea de │
│proprietăţi ale │liniaritate a │
│calculului │integralei │
│diferenţial │nedefinite. │
│3. Utilizarea │Primitive uzuale │
│algoritmilor pentru│Integrala definită│
│calcularea unor │• Definirea │
│integrale definite │integralei Riemann│
│4. Explicarea │a unei funcţii │
│opţiunilor de │continue prin │
│calcul al │formula Leibniz- │
│integralelor │Newton │
│definite, în scopul│• Proprietăţi ale │
│optimizării │integralei │
│soluţiilor │definite: │
│Notă: Se utilizează│liniaritate, │
│exprimarea │monotonie, │
│„proprietate" sau │aditivitate în │
│„regulă" pentru a │raport cu │
│sublinia faptul că │intervalul de │
│se face referire la│integrare │
│un rezultat │• Metode de calcul│
│matematic utilizat │al integralelor │
│în aplicaţii, dar a│definite: │
│cărui demonstraţie │integrarea prin │
│este în afara │părţi, integrarea │
│programei. │prin schimbare de │
│ │variabilă. │
└───────────────────┴──────────────────┘

                                   PROGRAMA M_pedagogic
        Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare
                         COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
                           CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│în limbaj cotidian│ │
│sau în probleme a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii │Mulţimi şi elemente│
│matematice şi/sau │de logică │
│a teoriei │matematică │
│mulţimilor │• Mulţimea │
│2. Transcrierea │numerelor reale: │
│unui enunţ în │operaţii algebrice │
│limbajul logicii │cu numere reale, │
│matematice sau al │ordonarea numerelor│
│teoriei mulţimilor│reale, modulul unui│
│3. Utilizarea │număr real, │
│reprezentărilor │aproximări, prin │
│grafice (diagrame,│lipsă sau prin │
│reprezentări pe │adaos; operaţii cu │
│axă), a tabelelor │intervale de numere│
│de adevăr, pentru │reale │
│efectuarea unor │• Propoziţie, │
│operaţii │predicat, │