────────── Conţinute de ORDINUL nr. 3.237 din 5 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 125 din 5 februarie 2021.────────── ANEXA 1 PROGRAME pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a Anul şcolar 2020-2021 ● Limba şi literatura română ● Limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) ● Matematică PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Bucureşti, 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2020-2021 evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare. În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare. Competenţe generale şi competenţe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse 1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii 1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue şi multimodale 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare 2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii 2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale 3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise 3.1. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative 3.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse 3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă 3.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare 3.5. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală 3.6. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară 4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional 4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice 4.2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi 4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi 4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare Conţinuturi Teme generale – Eu şi universul meu familiar; Eu şi lumea din jurul meu; Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii; Reflecţii asupra lumii. Lectură – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; – Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar - în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acţiune, participanţi, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale - text şi imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar - în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar şi în textul nonliterar): textul explicativ; textul argumentativ; texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) – Tipuri de texte: textul epic, textul liric, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul dialogului); – Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor; – Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; integrarea informaţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conţinutului şi al structurii; – Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite. Redactare – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; adecvarea la temă; etica redactării; – Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; – Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ; comparaţie, analogie, pro-contra; integrarea părţilor etc.; – Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.; – Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea personajului; – Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, varietate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. Elemente de construcţie a comunicării Gramatică – Enunţul: enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative; propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată; propoziţia afirmativă, propoziţia negativă; fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune; conjuncţii coordonatoare; subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative, norme de punctuaţie; construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; realizări propoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă şi completiva prepoziţională; norme de punctuaţie. – Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînţeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziţia; complementul: complementul direct, complementul indirect şi complementul prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop; topica în propoziţie; norme de punctuaţie (virgula); – Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ) şi timpurile lor; timpuri simple şi compuse; verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilităţi combinatorii ale verbului; – Prepoziţia; – Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuaţia vocativului; posibilităţi combinatorii ale substantivului; – Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal); anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) în cazul unor complemente; posibilităţi combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negaţia în propoziţie; posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice; – Adjectivul; gradele de comparaţie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilităţi combinatorii ale adjectivului; – Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); – Numeralul; aspecte normative; – Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă. Ortoepie şi ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de dicţionar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondenţa sunet-literă; diftong, triftong, hiat; silaba, despărţirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă. Vocabular – Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; – Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; – Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse; – Confuzii paronimice; pleonasmul. Variaţie stilistică: limba standard; normă şi abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); limbaj popular; variaţie regională a limbii; termeni ştiinţifici: valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor. Elemente de interculturalitate – Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică; – Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale; – Valori ale culturii populare în spaţiul românesc; valori culturale româneşti. Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară Bucureşti, 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura româna pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2020-2021 evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare. În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri de dicţionare şi îndreptare. Competenţe generale şi competenţe specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale şi de detaliu din texte, a temei în relaţie cu ideile principale şi secundare din texte continue/discontinue/multimodale 1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale 1.3. Compararea informaţiilor şi a structurilor logice dintr-unul sau mai multe texte continue/ discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere personal 1.4. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale 1.5. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii sau sub aspectul tipurilor de comunicare artistică/nonartistică 1.6. Recunoaşterea particularităţilor grafice, lexico-semantice, morfosintactice şi de punctuaţie în comunicarea artistică/nonartistică 1.7. Identificarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice şi de punctuaţie, în texte continue/discontinue/multimodale 1.8. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului citit sau la context 1.9. Recunoaşterea modificării sensului unor cuvinte şi sintagme, pe baza relaţiei dintre diverse coduri de comunicare 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1. Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei situaţii de comunicare 2.2. Redactarea unui răspuns personal şi/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.3. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.4. Compararea răspunsurilor şi a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.5. Corelarea achiziţiilor lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbii române, în elaborarea de texte narative, descriptive, explicative 2.6. Utilizarea achiziţiilor metalingvistice în exprimarea nuanţată, în redactarea unor texte care actualizează tipuri de comunicare artistică/nonartistică 2.7. Manifestarea unei preocupări pentru originalitate şi etica redactării 3. Manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse 3.1. Identificarea valorilor promovate în cultura română, maternă şi universală 3.2. Manifestarea interesului faţă de limba română, ca limbă naţională 3.3. Recunoaşterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse 3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive faţă de diversitatea lingvistică şi culturală, faţă de valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse Conţinuturi Teme ● Eu şi universul meu familiar - Identitate personală. Jocuri şi jucării ● Eu şi lumea din jurul meu - Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalţi ● Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii - Tradiţii şi obiceiuri. Călătorii/aventură. Valori şi atitudini în diverse culturi ● Reflecţii asupra lumii - Microunivers şi macrounivers. Spaţiu şi timp. Simţ civic, responsabilitate, etică Lectură – Discursul narativ şi comunicarea narativă: narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, acţiune, etapele acţiunii; indici spaţio-temporali: unde şi când se desfăşoară acţiunea; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; personajul (mijloace de caracterizare); figuri de stil: personificarea, enumeraţia, repetiţia, antiteza, comparaţia; narativul nonliterar (comunicare narativă); narativul ficţional (literar şi nonliterar): naraţiunea care combină textul şi imaginea: banda desenată; narativul nonficţional; aplicativ: construcţia textului - compoziţia textului (părţi, capitole); raport incipit - final: discursul narativ şi semnificaţiile acestuia; – Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; – Modurile de expunere: naraţiune, descriere (autoportret, portret, tablou), dialog, monolog; – Discursul liric şi textul versificat; text liric/text versificat; relaţia conţinut formă: discurs liric/discurs narativ în versuri (narativ literar în versuri); autor/voce lirică: versificaţie: măsură, tipuri de rimă; figuri de stil: epitetul, metafora; aplicativ: construcţia textului liric - compoziţia textului (părţi, strofa, vers), imaginea poetică şi tabloul, discursul liric şi semnificaţiile acestuia; versificaţie: versul liber; – Aplicativ: discursul dramatic: rolul dialogului; personaj dramatic, indicaţii scenice; discursul dramatic şi semnificaţiile acestuia; comunicarea cotidiană (interviul); – Textul explicativ; – Textul continuu, discontinuu, multimodal; – Textul argumentativ (structură, conectori); – Aplicativ: descrierea ştiinţifică. Redactare – Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea; revizia, redactarea ciornei pe baza planului, încadrarea în subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie; – Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe, organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare; prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină; – Planul simplu, planul dezvoltat de idei; relatarea; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; povestirea; rezumatul; – Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor; – Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal; integrarea părţilor; – Stil: corectitudinea gramaticală, respectarea convenţiilor ortografice şi de punctuaţie, proprietatea termenilor, puritatea şi adecvarea situaţională; claritate, concizie, varietate; – Semnele de punctuaţie şi de ortografie. Elemente de construcţie a comunicării Nivel sintactico-morfologic – Enunţul: propoziţia şi fraza; aplicativ: organizarea structural-ierarhică a enunţului: propoziţia simplă, propoziţia dezvoltată, fraza: interdependenţa subiect - predicat: exprimarea afirmativă, negativă: exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă: exprimarea asertivă (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri): raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază: propoziţia principală/propoziţia secundară: propoziţia regentă/elementul regent: exprimarea argumentativă, persuasivă: exprimarea sentimentelor; – Textul: coeziunea sintactică (conectorii pragmatici), coerenţa semantică (concordanţa timpurilor), scopul comunicativ; – Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe - verbul: modul indicativ (timpurile prezent, imperfect, perfect compus şi viitor literar); verbele "a avea", "a vrea" (exersarea contextuală a valorilor predicative, auxiliare); aplicativ: verbul "a fi" (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare)\ verbul în propoziţie: predicat verbal şi nominal (verbele copulative "a fi", "a deveni", "a ieşi", "a ajunge", "a se face", "a rămâne"); modul imperativ (afirmativ şi negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent şi perfect; modul condiţional-optativ, timpurile prezent şi perfect; verbele reflexive; verbele impersonale; aplicativ: alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ - perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect); – Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii - substantivul; substantivul comun şi propriu; genul şi numărul substantivului; articularea substantivului (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv- genitival); cazurile substantivului; substantivul în propoziţie: subiect, nume predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod; – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor prepoziţia, locuţiunea prepoziţională; – Exprimarea persoanei - pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeţii - pronumele de politeţe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii - pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii - pronumele reflexiv; exprimarea posesiei - pronumele posesiv; exprimarea interogaţiei - pronumele interogativ; exprimarea relaţiei - pronumele relativ; aplicativ: alte forme de substituţie a substantivului: pronumele nehotărât; cazurile pronumelui; pronumele în propoziţie: subiect, nume predicativ cu verbul "a fi", atribut pronominal, complement direct, complement indirect; complement circumstanţial de loc/timp/mod; – Exprimarea cantităţii şi a ordinii - numeralul; numeralul cardinal, numeralul ordinal; – Exprimarea însuşirilor - adjectivul; genul şi numărul adjectivului; acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziţie: nume predicativ cu verbul "a fi", atributul; articularea, articolul demonstrativ, aplicativ: gradele de comparaţie, forme ale superlativului: – Exprimarea coordonatelor acţiunii - spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuţiunea adverbială); adverbul de loc, de timp şi de mod; exprimarea interogaţiei - adverbele interogative; adverbul în propoziţie: complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmaţiei; exprimarea negaţiei: exprimarea relaţiei - adverbul relativ; – Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură - interjecţia; aplicativ: interjecţia predicativă; – Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare-conjuncţia, conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare. Nivelul semantico-lexical – Vocabularul limbii române; cuvântul - unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu şi sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; câmpul lexico-semantic; cuvântul de bază, rădăcină, sufixe şi prefixe, derivatele, familia lexicală; aplicativ: sufixe diminutivale şi augmentative. Nivelul fonetic – Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele; alfabetul limbii române; vocale şi consoane; reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; aplicativ: scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftong, triftong, hiat; accentul; – Punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor; alte convenţii grafice: scrierea cu majuscule. Elemente de interculturalitate – Cartea - obiect cultural; Valori promovate în cultura română, maternă, universală (literatura, arta, tradiţiile şi obiceiurile); Oameni şi fapte: valori promovate în cultura română, în cultura maternă şi în cultura universală. Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. Programa Disciplina Limba şi literatura maghiară maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (în anul şcolar 2020-2021) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. A vizsgaprogram az ervenyben levo, 3393 / 28.02.2017 szammal jovahagyott Magyar nyelv es irodalom tanterv alapjan keszult. A kompetencia alapu tantervvel osszhangban a kimeneti kovetelmenyrendszer a tantervi alapkompetenciak, a hozzajuk tartozo specifikus kompetenciak es reszrendszereik (kepesseg- es keszsegrendszerek, ismeretkeszletek) ertekeleset, mereset celozza. A program szerkezete a tantervi kovetelmenyrendszer szerint a kovetkezokeppen epul fel: az alapkompetenciak menten a specifikus kompetenciak alrendszereben kovethetoek az adott kepesseg-, keszsegrendszer osszetevoire vonatkozo kovetelmenyek, ezeknek rendelodnek ala az eszkoztudas reszekent a tartalmak. Alapkompetenciak: 1. Irott szovegek ertese es ertelmezese
┌──────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek,keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├──────────────────┼──────────────────────┬─────────────────────┤
│ │A leiro es elbeszelo │ │
│ │szovegek │ │
│ │sajatossagainak │ │
│ │felismerese a beszeloi│Elbeszelo szovegek: │
│ │/elbeszeioi nezopont │hetyszin es │
│ │megfigyelese; a │szereplok; az │
│ │tortenetmondas │esemenyek linearis, │
│ │linearis rendjenek │idobeli elrendezese │
│ │megfigyelese; explicit│az elbeszelo │
│ │es implicit │szovegben; │
│ │informaciok │targyilagos es │
│ │visszakeresese a │szemelyes nezopont. │
│ │szovegbol; reszletek │Epikus szovegek: │
│ │tarsitasa nevekhez, │narrator, │
│ │helyszirıekhez; │cselekmerıy, │
│ │szavak, kifejezesek │szereplok/ │
│ │magyarazata; │szereplocsoportok; │
│ │egyszerubb ok- okozati│egyszeru ter- es │
│Kulonbozo tipusu │osszefuggesek │idovonatkozasok az │
│nyomtatott │felismerese; a tema │epikus szovegekben; a│
│szovegek erto/ │megragadasa; │beszelo es szerzo │
│ertelmezo oivasasa│kulesszavak kikeresese│viszonya az epikus │
│ │a szovegbol; │szovegekben; │
│ │szovegtomorites a │elbeszeloi es │
│ │lenyeg/fo gondolat │szereploi nezopontok │
│ │kiemelesevel es │az epikus │
│ │atfogalmazasaval; a │szovegekben, az │
│ │lenyeges es a │epikus muvek │
│ │kiegeszito/reszletezo │cselekmenyszerkezete;│
│ │informaciok │Lirai szovegek: lira,│
│ │elkulonitese; az │liraisag; az erzelmek│
│ │osszetartozo │kozvetett es │
│ │informaciok │kozvetlen kifejezese;│
│ │kapesolasa; │a lirai szoveg │
│ │ismeretterjeszto │hangulata; │
│ │szovegek tartalmanak │vershangzas: ritmus, │
│ │osszefoglalasa; a │rim, rimfajtak │
│ │tenyallitasok es a │ │
│ │hipotezisek/velemenyek│ │
│ │megkulonboztetese │ │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Szokepek es │
│ │A szokepek lehetseges │alakzatok: hasonlat, │
│ │jelenteseinek/ │megszemelyesites, │
│ │asszociacios │metafora; felsorolas,│
│ │lehetosegeinek │ismetles, ellentet, │
│ │foltarasa, │retorikai kerdes, │
│ │kapesolatteremtes a │tulzas, felkialtas. │
│ │retorikai alakzatok, a│Kozlesformak: │
│ │szokepek, a hasonlat │parbeszedes, │
│Az irodalmi szoveg│es a szoveghatas/ │elbeszelo, leiro. A │
│nyelvi │-hangulat kozott; az │szereplok rendszere: │
│megalkotottsaganak│epikai kozlesformak │foszereplok, │
│felismerese │(elbeszelo, leiro, │mellekszereplok, │
│ │parbeszedes, │epizodszereplok. A │
│ │monologikus) │jellemteremtes │
│ │szovegbeli funkcioinak│eljarasai: kozvetlen │
│ │megfigyelese es │- narrator, mas │
│ │ertelmezese; a │szereplo altali - es │
│ │hosteremtes │kozvetett - │
│ │eljarasainak es a │beszeltetes, │
│ │jellemzes fajtainak │cselekedtetes, │
│ │megfigyelese │kornyezet - │
│ │ │jellemzes. │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Irodalmi mufajok: │
│ │Lirai es epikus │dal, leiro koltemeny,│
│ │mufajok felismerese; a│ballada, mese es │
│Az olvasoi │mufaj jellemzo │mesefajtak, monda es │
│tapasztalatok │sajatossagainak │mondavaltozatok, │
│mukodtetese a │felismerese, a tema es│novella, ifjusagi │
│kulonbozo mufaju │mufaj osszefuggeseinek│regeny, naplo, level.│
│irodalmi szovegek │felismerese; a mufaj │Hangnemek: │
│befogadasaban │es a hangnem/hangnemek│targyilagos, │
│ │kozti osszefugges │szemelyes, humoros, │
│ │felfedezese │komikus, tragikus, │
│ │ │ironikus, unnepelyes │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A koznapi szovegek │ │
│ │valossgvonatkozssainak│ │
│ │megfigyelese; │ │
│ │tenyallitasok es │ │
│ │hipotezisek/ │ │
│ │velemenyek/ │ │
│ │izlesiteletek │ │
│ │megkulonboztetese; a │ │
│ │valoszeru es │ │
│ │valoszerutlen, illetve│ │
│ │valosnak tuno elemek │ │
│ │megkulonboztetese, a │Nezopont: az objektiv│
│Kulso │valosagot atformalo/ │es szubjektiv leiras │
│tenyvonatkozasok │torzito eljarasok │eszkoztara. A │
│es fiktiv │felismerese; a muvon │targyilagos es │
│mozzanatok │kivuli valosagnak │szemelyes nezopont │
│megkulonboztetese │megfeleltetheto es a │kifejezoeszkozei. │
│kulonbozo │fiktiv elemek │Tomegkommunikacio es │
│szovegekben │elkulonitese; a │manipulacio; teny es │
│ │manipulativ szandek │velemeny │
│ │felismerese; a fiktiv │ │
│ │ter, a fiktiv ido es a│ │
│ │fiktiv │ │
│ │cselekmenymozzanatok │ │
│ │felismerese, a realis │ │
│ │elethelyzet/ │ │
│ │lettapasztalat │ │
│ │felismerese az │ │
│ │irodalmi mu fiktiv │ │
│ │vilagaban; motivumok │ │
│ │kontextualis │ │
│ │vizsgalata │ │
├──────────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A szereplok altal │Alapveto ertekek: │
│Az irodalmi szoveg│kozvetitett ertekek/ │anyagi ertekek, │
│ertekviszonyainak │ertekrendek │szellemi ertekek, │
│felismerese │azonositasa az │erkolesi ertekek, │
│ │elbeszelo szovegekben │erzelmi ertekek │
└──────────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┘
2. Irasbeli szovegalkotas
┌───────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek, keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├───────────────────┼─────────────────────┬─────────────────┤
│ │Tortenet │ │
│ │osszefoglalasa/ │ │
│ │ujrairasa a cimzett │ │
│ │es nezopont │ │
│ │megvaltoztatasaval; │ │
│ │szovegtranszformacio:│ │
│ │parbeszedbol │ │
│ │elbeszeles, │ │
│ │elbeszelesbol │ │
│ │parbeszed, megadott │Elbeszelo │
│ │szoveghez eltero │szovegek: │
│Kulonbozo tipusu │befejezes illesztese,│tortenetmondas, │
│szovegek alkotasa a│a tortenet │naplo, │
│kommunikacios │folytatasa, egy-egy │elmenybeszamolo │
│funkciok │szereplo tovabbi │ │
│mukodtetesevel │sorsanak elkepzelese,│ │
│ │szoveg szukitese, │ │
│ │bovitese; bekezdesek │ │
│ │irasa megadott │ │
│ │tetelmondattal, │ │
│ │megadott kulesszavak │ │
│ │hasznalataval, kezdo │ │
│ │es/vagy zaromondattal│ │
│ ├─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Szemelyleiras, │Leiro szovegek: │
│ │jellemzes │szemelyleiras, │
│ │ │jellemzes. │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │Velemenynyilvanitas │Dokumentum │
│Reflektalt │az ertekitelet │szovegek: │
│szovegalkotas │indoklasaval, ervek │tajekoztato, │
│kulonbozo │felkutatasa, │utasito szovegek,│
│beszedhelyzetekben,│rendszerezese; az │ajanlas. │
│a beszedhelyzethez │ervek meggyozo │Hagyomanyos │
│igazodo komplex │megformalasa; ervek │maganlevel, │
│szovegek alkotasa │es ellenervek egymas │e-mail, │
│ │melle allitasa; │ajanlasok, │
│ │konkluzio │naplobejegyzes │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Szovegalkotas │
│ │ │megadott temaban,│
│A kommunikacios │ │celtetelezes/ │
│helyzethez igazodo │A beszedszandeknak │funkcio: az iroi │
│tudatos valogatas a│megfelelo, kulturalt │szandek es a │
│stilusjegyek es │nyelvi regiszter │cimzett (egyen, │
│regiszterek kozott │megvalasztasa │esoport, │
│ │ │nyilvanossag) │
│ │ │figyelembevetele;│
│ │ │nezopont. │
├───────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Mondatfajtak es │
│ │ │irasjelek; az │
│ │ │egyszeru es az │
│ │ │osszetett mondat │
│ │ │kozpontozasa; a │
│ │ │parbeszed es az │
│ │ │idezet irasmodja;│
│ │ │a hangok │
│ │ │hosszusaganak │
│ │ │szabalyzatnak │
│ │ │megfelelo │
│ │ │jelolese a │
│ │ │begyakorolt │
│ │ │szokeszlet │
│ │ │koreben; az │
│ │ │egybeıras es │
│ │ │kuloniras │
│ │ │gyakoribb │
│ │Helyesirasi keszsegek│tipusai; az │
│Helyesiras │alkalmazasa onalloan │ismertebb │
│ │alkotott szovegekben │szemelynevek, │
│ │ │intezmenynevek, │
│ │ │egyszerubb │
│ │ │foldrajzi nevek │
│ │ │helyesirasa; │
│ │ │keltezes, │
│ │ │szamneves │
│ │ │szerkezetek │
│ │ │egybe- es │
│ │ │kulonirasa; az │
│ │ │igealakokkal, │
│ │ │fonevek, │
│ │ │melleknevek es │
│ │ │nevmasok │
│ │ │alakjaval │
│ │ │kapesolatos │
│ │ │helyesirasi │
│ │ │keszsegek; │
│ │ │szoelvalasztas │
└───────────────────┴─────────────────────┴─────────────────┘
3. A nyelvi megformalasra valo erzekenyseg es igenyesseg a szobeli es irasbeli kommunikacioban
┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Specifikus │Kepessegek,keszsegek es tartalmak │
│kompetenciak │ │
├───────────────────┼────────────────────┬─────────────────────┤
│ │ │Esemenyek idoben │
│ │ │lehorgonyzasanak │
│ │Esemenyek │nyelvi eszkozei, az │
│ │idobelisege es │idore jeloletlen │
│ │idorendisege, az │igealakok │
│ │esemenyek nem │ertelmezese, │
│ │tenyszeru voltara │idojeloles az igei es│
│ │utalo nyelvi │nevszoi allitmanyu │
│ │eszkozok, a tagadas │mondatban; │
│ │es negativ jellemzes│kronologia. Modra │
│ │nyelvi eszkozei │jelolt igealakok, - │
│ │ │hat/-het kepzos igek,│
│ │ │modositoszok. │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Esemenyszerkezet es │
│ │ │mondatszerkezet. Az │
│ │Esemenyek, │ige alanyi vonzata: a│
│ │korulmenyek es │fonevi esoport │
│ │resztvevok │jeloletlensege; │
│ │lekepezodese a │szemelyes nevmas es │
│ │mondat egysegeire (A│A-A egyeztetes. Az │
│ │mondat strukturaja: │ige targyi vonzata: a│
│ │az ige es vonzatai, │targyi szerepu fonevi│
│ │mondatreszek; az │esoport esetragja; │
│ │igekotok es egyeb │targyas igek es a │
│ │igemodositok; igei │hatarozottsagi │
│ │poliszemia; │egyeztetes. A │
│ │muvelteto, │hatarozoi szerepu │
│ │kolcsonos, │fonevi csoport mint │
│ │visszahato ige es │vonzat vagy szabad │
│ │vonzatai); a mondat │bovitmeny; esetragok,│
│Az elemi mondat │szerkezeti │nevutok a hatarozoi │
│nyelvi │egysegeinek │fonevi csoporton; │
│megformalasanak │(mondatreszeknek) │hatarozoszok. │
│mint │egymastol valo │Bovitmenyek │
│viszonyrendszernek │fuggese │osszefuggesei. │
│a megertese │ │Nevszoi (fonevi es │
│ │ │melleknevi) allitmany│
│ │ │es vonzatai. │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │A fonevi esoport │
│ │ │belso szerkezete: │
│ │ │nevelo es │
│ │ │refereneialitas; │
│ │ │koznev es │
│ │ │tulajdonnev; │
│ │ │nevmasok: szemelyes │
│ │ │nevmas ragos es │
│ │ │nevutos alakja, │
│ │ │deiktikus szerepu │
│ │ │mutato nevmas, │
│ │ │altalanos es │
│ │Az esemenyek │hatarozatlan nevmas. │
│ │szereploire valo │Fonevi modositok - │
│ │utalasok nyelvi │"jelzok" - : │
│ │eszkozei │melleknevi es │
│ │ │melleknevi igenevi │
│ │ │modosito, szamnevi │
│ │ │modosito, fonevi │
│ │ │modosito. Birtokos │
│ │ │szerkezet mint forma:│
│ │ │egyeztetes, a birtok │
│ │ │alakja, birtok es │
│ │ │birtokos tobbessege. │
│ │ │Mennyiseg es │
│ │ │szamossag kifejezese:│
│ │ │szam, szamialoszo, │
│ │ │tobbesjeiek. │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Hangsuiy, hangiejtes:│
│ │ │szohangs\'fbiy, │
│ │ │mondathangsuly, │
│ │A szorend, a szo- es│fohangsuly, │
│ │mondathangsuly es a │kontrasztiv hangsuiy:│
│ │mondatjelentes │grammatikai es │
│ │ketiranyu viszonyai │kontextualis │
│ │ │kotottsegek a │
│ │ │hangsulyozasban. │
│ │ │Szorendi lehetosegek │
│ │ │es a kontextus. │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Egyszeru mondat. │
│ │ │Osszetett mondat. │
│ │ │Melierendeles es │
│ │ │mellerendelo mondat: │
│ │ │kapesolatos │
│ │ │melierendeles, │
│ │Tobb esemeny/jelenet│kronologia: │
│ │nyelvi megjelemtese,│ellentetes │
│Mondat- es │a mondategesz │melierendeles; │
│szovegepito │jelentese es a │valaszto │
│eljarasok │mondatok osszefuzesi│melierendeles; │
│jelentesenek │modja kozotti │kovetkezteto es │
│levezetese nyelvi │kapcsolat │magyarazo │
│szerkesztesi │ │melierendeles, ok es │
│jellemzak menten │ │okozat. Kotoszok. │
│ │ │Alarendelo mondat: │
│ │ │mutato nevmas es │
│ │ │utaloszoi funkcio, │
│ │ │vonatkozo nevmas mint│
│ │ │kotoszo. │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Beszedcselekvesek es │
│ │ │beszedaktusok nyelvi │
│ │ │markerei. │
│ │ │Beszedszandekok es │
│ │Kulonbozo │beszedaktusok. Egyes │
│ │kommunikacios │beszedaktusok sajatos│
│ │szempontoknak │szoosztalyai: │
│ │megfelelo szovegek │indulatszo, kerdoszo │
│ │alkotasa es │- „nevmas”-. A tarsas│
│ │szovegtranszformacio│erintkezes formulai, │
│ │ │udvariassagi │
│ │ │repertoar, │
│ │ │regiszterek, │
│ │ │nyelvvaltozat. │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Az elemkeszlet │
│ │ │valtozasa es │
│A szokeszlet │ │valtozatai idoben: │
│valtozasanak es │ │elavult szavak es │
│valtozatossaganak, │A nyelvi allandosag │jelentesek, uj szavak│
│valamint a szavak │es valtozas │es jelentesek; belso │
│szerkesztettsegenek│jelensegei │szoalkotas: │
│felismerese │ │szokepzes, │
│ │ │szoosszetetel; │
│ │ │kolcsonzes, │
│ │ │jelentesvaltozas │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Jelentes es │
│ │ │kontextus. │
│ │ │Allandosult │
│ │ │szokapcsolat: idioma,│
│ │A szavak jelentese, │helyzetmondat, klise.│
│ │hasznalati kore, a │Lexikalis dontesek: │
│ │regiszter, az irott │regiszter, nezopont, │
│ │es beszelt nyelvi │szohangulat, │
│ │stilusok jellemzo │jelentesarnyalatok; │
│ │szokeszlete │jelentestani │
│ │ │kapesolatok: │
│ │ │szinonımia, │
│ │ │antonimia, │
│ │ │metaforikus │
│ │ │jelenteskiterjesztes.│
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │A szokincs │Az elemkeszlet │
│ │retegzettsege, │valtozatai tarsadalmi│
│ │nyelvvaltozatok │terben es foldrajzi │
│ │szakincsbeli es │terben. A │
│ │jelentesbeli │csoportidentitas │
│ │elteresei │nyelvi jeloloi │
├───────────────────┼────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Beszedszandekok es │ │
│ │egyes gyakori │ │
│ │beszedcselekvesek │Beszedszandekok. │
│ │nyelvi repertoarja, │Beszedcselekvesek es │
│ │a nyelv masokra │beszedaktusok. │
│ │gyakorolt hatasa, a │ │
│ │szovegek │ │
│ │hatasmeehanizmusa │ │
│ ├────────────────────┼─────────────────────┤
│ │Tenyallitasok es │ │
│ │hipotezisek/ │Az ironia mint │
│A tarsas-tarsadalmi│velemenyek, │beszedszandek. │
│egyutteleshez │szovegben ki nem │ │
│szukseges nyelvi │fejtett tartalmak │ │
│magatartas ├────────────────────┼─────────────────────┤
│maganjellegu es │ │Szoveg es helyzet. │
│kiskozossegi │ │Szoveg es │
│helyzetekben │ │nyelvvaltozat: │
│ │Nyelvvaltozatok │regionalis │
│ │kozotti elteresek a │nyelvvaltozat, │
│ │szoveg, a mondat, a │kontaktusvaltozat, │
│ │szoalak vagy a │sztenderd. │
│ │hangzas szintjen, a │Nyelvvaltozat es │
│ │kulonbozo valtozatok│identitas. A │
│ │erteke, a kodvaltas │nyelvvaltozatok es │
│ │ │tarsadalmi │
│ │ │megitelesuk a │
│ │ │beszedhelyzet │
│ │ │fuggvenyeben │
└───────────────────┴────────────────────┴─────────────────────┘
Programa Disciplina Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (în anul şcolar 2020-2021) I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura germană maternă. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. 1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Spezifische │Lerninhalte │
│Kompetenzen │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Schlusselworter │
│ │herausschreiben │
│ │- Wortfamilien/Synonyme/│
│ │Antonyme in gelesenen │
│ │Texten finden │
│ │- den Titel eines Textes│
│ │erklaren │
│1.1. Einem │- gattungsspezifische │
│Text gezielt │Merkmale eines Textes │
│Informationen│erarbeiten: Marchen │
│entnehmen │- Stilmittel in einer │
│ │Baliade identifizieren: │
│ │Epitheton, Vergleich, │
│ │Aufzahlung, │
│ │Wiederholung, │
│ │Personifikation │
│ │- die Problematik des │
│ │Textes erkennen │
└─────────────┴────────────────────────┘
2. Texte situationsgerecht verfassen
┌──────────────────┬──────────────────────┐
│Spezifische │Lerninhalte │
│Kompetenzen │ │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │- einen Brief │
│ │personlichen inhalts │
│ │verfassen │
│ │- einen │
│ │Tagebucheintrag │
│ │verfassen │
│ │- einen Textinhait aus│
│ │verschiedenen │
│ │Erzahlperspektiven │
│ │wiedergeben │
│ │- einen Text sinnvoll │
│ │fortsetzen │
│ │- kurze Dialoge │
│ │verfassen │
│ │- die eigene Meinung │
│ │schriftlich auβern │
│ │- eine Vorgeschichte │
│ │zu einem Text │
│ │schreiben │
│ │- Fragen zur Klarung │
│ │von Sinnzusammenhangen│
│2.1 Texte mit │formulieren und │
│vorgegebener │beantworten │
│Struktur verfassen│- den Inhalt eines │
│ │Textes in │
│ │chronologischer │
│ │Reihenfolge mit │
│ │eigenen Worten │
│ │zusammenfassen │
│ │- die Merkmale der │
│ │inhaltsangabe │
│ │beachten; die │
│ │Einleitung einer │
│ │Inhaltsangabe │
│ │formulieren und dabei │
│ │folgende Elemente │
│ │angeben: Textart, │
│ │Titel, Autor/in, │
│ │Thema; die │
│ │Inhaltsangabe im │
│ │Prasens verfassen; │
│ │keine direkte Rede und│
│ │keine Einzelheiten │
│ │einbauen; zum Inhalt │
│ │keine personliche │
│ │Meinung auβern │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │- Prafixe und Suffixe │
│ │richtig gebrauchen │
│ │- neue Worter durch │
│ │Zusammensetzung bilden│
│ │- Wortfamilien bilden │
│ │- Homonyme in │
│ │bedeutungstragenden │
│ │Satzen verwenden │
│ │- die Bedeutung der │
│2.2 Beim Verfassen│Worter in │
│von Texten einen │verschiedenen │
│angemessenen │Kontexten erschlieβen │
│Wortschatz │- Wortfelder │
│gebrauchen │zusammenstellen und │
│ │erweitern │
│ │- treffende und │
│ │differenzierte │
│ │Ausdrucksweisen │
│ │(Synonyme, Antonyme) │
│ │gebrauchen │
│ │- abgeleitete und │
│ │zusammengesetzte │
│ │Worter voneinander │
│ │unterscheiden │
├──────────────────┼──────────────────────┤
│ │Interpunktion und │
│ │Orthographie │
│ │- Regeln zur │
│ │Zeichensetzung │
│ │anwenden: Punkt, │
│ │Ausrufezeichen, │
│ │Fragezeichen am │
│ │Satzende, Doppelpunkt │
│ │vor angekundigter │
│ │direkter Rede und bei │
│ │Aufzahlungen, │
│ │Anfuhrungszeichen bei │
│ │direkter Rede, │
│ │Beistrich bei │
│ │Aufzahlungen und vor │
│ │den meisten │
│ │Konjunktionen │
│ │- Regeln zur │
│ │Rechtschreibung │
│ │anwenden: die Dehnung │
│ │der Vokale, die │
│ │Schreibung des [s] │
│ │-Lautes, die │
│ │Verdoppelung der │
│ │Konsonanten, die Groβ-│
│ │und Kleinschreibung │
│ │Morphologie │
│ │- Substantiv und │
│ │Artikel: Numerus, │
│ │Genus, Deklination mit│
│ │Schwerpunkt Dativ und │
│ │Akkusativ │
│ │- Gebrauch der │
│ │Prapositionen mit dem │
│ │richtigen Fall │
│ │- die Deklination des │
│ │Adjektivs │
│ │- das Pronomen: │
│ │Personal- und │
│ │Possessivpronomen │
│ │- das Verb und seine │
│ │Zeitformen (Prasens - │
│ │Prateritum - Perfekt -│
│ │Plusquamperfekt - │
│ │Futurum I) │
│ │- die Modalverben und │
│ │ihre Zeitformen │
│ │(Prasens und │
│ │Prateritum) │
│ │- die feste Verbindung│
│ │zwischen Verb und │
│2.3 │Praposition anwenden │
│Morphosyntaktische│- Konjunktivformen │
│und orthografische│bilden und │
│Gesetzmaβigkeiten │situationsbezogen │
│in Texten anwenden│verwenden (Konjuntiv I│
│ │- indirekte Rede; │
│ │Konjunktiv II - │
│ │irrealer Komparativ- │
│ │und Konditionalsatz, │
│ │Wunschsatz) │
│ │- die Zeitformen des │
│ │Vorgangspassivs │
│ │bilden: Prasens und │
│ │Prateritum │
│ │- das Aktiv ins │
│ │Vorgangspassiv │
│ │umwandeln und │
│ │umgekehrt Syntax │
│ │- die Satzglieder │
│ │erkennen: Subjekt, │
│ │Pradikat (einteilig │
│ │und mehrteilig), │
│ │Objekte (Akkusativ-, │
│ │Dativ-, │
│ │Prapositionalobjekt) │
│ │und die │
│ │Konditionalbestimmung │
│ │- das Attribut als │
│ │Satzgliedteil: │
│ │adjektivisches und │
│ │substantivisches │
│ │Attribut │
│ │(Genitivattribut, │
│ │Prapositionalattribut,│
│ │Apposition) │
│ │- Inhalt der │
│ │Nebensatze: │
│ │Subjektsatz, │
│ │Objektsatz, │
│ │Attributsatz und │
│ │Konditionalsatz │
│ │- Form der Nebensatze:│
│ │eingeleitet │
│ │(Konjunktionalsatz, │
│ │Relativsatz, │
│ │indirekter Fragesatz),│
│ │nicht eingeleitet │
│ │(verkappter Nebensatz,│
│ │Infinitivgruppe) │
│ │- Nebensatze │
│ │(Subjektsatz, │
│ │Objektsatz, │
│ │Attributsatz, │
│ │Konditionalsatz) in │
│ │Satzglieder umwandeln │
│ │und umgekehrt │
└──────────────────┴──────────────────────┘
Programa Disciplina Limba şi literatura sârbă maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (anul şcolar 2020-2021) I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. II. COMPETENTE DE EVALUAT ● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; ● njihovo primenjivanje u datom kontekstu; ● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; ● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; ● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimea knjizevnih tekstova; ● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog toka date knjizevne lektire; ● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; ● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja. Sadrzaj: 1. Fonetika: Prelaz suglasnika I u o; 2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Homonimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi; 3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; 4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa. Knjizevna lektira: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola - B. Nusic; Car Lazar i carica Milica; Geografija - B. Nusica; Kad mlidijah umreti - B. Radicevic; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti - L. Lazarevic; Pop Cira i pop Spira - S. Sremc; Pokondirena tikva - J. St. Popovic. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. Programa Disciplina Limba şi literatura slovacă maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (anul şcolar 2020-2021) I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V- a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura slovacă maternă 1. Recepcia pisonmeho textu rozneho druhu
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Specificke │Obsah │
│cielc │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Kl'ucove slova, │
│ │hlavna myslienka, tema │
│ │literarneho textu │
│ │• Jednoducha osnova │
│ │• Text s prvkami │
│ │rozpravania │
│ │■ Literarny text s │
│ │prvkami rozpravania v │
│ │proze a vo versoch │
│ │(autor, rozpravac, │
│ │rozpravanie, pribeh, │
│ │literarna postava, │
│ │prostriedky │
│ │charakteristiky, cas a │
│ │priestor v literarnom │
│ │texte, rozpravanie v │
│ │I., II. a III. osobe, │
│ │sujet literarneho diela│
│ │/fazy sujetu, │
│ │vedl'ajsie myslienky, │
│ │rozvitie jednoduchej │
│ │osnovy, dialog v │
│ │literarnom texte) │
│ │■ Neliterarny text s │
│ │prvkami rozpravania │
│1.1 │■ Literarny text s │
│Identifikacia │prvkami opisu v proze a│
│dolczitvch │vo versoch │
│informacii zo │■ Neliterarny text s │
│suvislych, │prvkami opisu │
│nesuvislych a │• Informacny/vykladovy │
│multimodalnych│text │
│textov │• Epika - text v proze;│
│1.2 │Lyrika - text vo versi │
│Identifikacia │(vyjadrovanie emocii a │
│temy │pocitov); Drama - text │
│a hlavnych │v prehovoroch (autor, │
│myslienok v │postava, uloha │
│roznych │scenickych pokynov, │
│textoch, │uloha dialogu/ │
│zhrnutie │prehovorov, herci, │
│obsahu textu │kulisy, kostymy, │
│roznych │osvetlenie, hudba) │
│stupnov │• Verzifikacia: vers, │
│obt’aznosti │strofa, rym, stopa, │
│1.3 │rytmus │
│Prezentacia │• Interpretacne │
│vlastnych, │strategie: │
│tvorivych a │■ Interpretacia │
│kritickych │umeleckych jazykovych │
│nazorov na │proslriedkov │
│margo textov │(personifikacia, │
│roznych druhov│prirovnanie, epiteton, │
│ │enumeracia, opakovanie,│
│ │metafora, aliteracia, │
│ │hyperbola, antiteza) │
│ │■ Prezentacia vlastnych│
│ │nazorov na margo │
│ │precitanych textov │
│ │Literarne texty: │
│ │Moric, R. - Pet’ko, │
│ │Podjavorinska, L’. - │
│ │Cakanka, Durickova, M. │
│ │- Zabict studna, │
│ │l'udova balada - isli │
│ │hudci horou, P. O. │
│ │Hviezdoslav - Zuzanka │
│ │Hraskovie, Zaborsky J. │
│ │- Tulipan a fialka, │
│ │Horak, J. - Sitniansky │
│ │vatrar, Tajovsky, J. G.│
│ │- Na chlieb, Sladkovic,│
│ │A. - Martin, Tajovsky, │
│ │J. G. - Prve hodinky, │
│ │Jesensky, J. - Doktor, │
│ │Bujtar, P. - Aneta, │
│ │Tajovsky, J. G. - │
│ │Statky-zmatky │
└──────────────┴───────────────────────┘
2. Tvorba pisomnych komunikatov rozneho druhu
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Specificke │Obsah │
│ciele │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │• Vzhl’ad textu: │
│ │rukopis, umiestnenie │
│ │textu na stranu │
│ │• Slohove postupy: │
│ │narativny slohovy │
│ │postup, deskriptivny │
│2.1 Tvorba │slohovy postup, │
│kratkych textov│narativno-deskriptivny│
│na zname temy, │slohovy postup, │
│beruc do uvahy │dialogicky slohovy │
│fazy tvorby │postup, argumentacny │
│textu a jeho │slohovy postup - │
│specificku │poradie argumentov v │
│strukturu, s │texte │
│ciel’om │• Textove predlohy/ │
│sprostredkovat’│vzory sluziace pri │
│myslienky a │strukturovani │
│informacie │myslienok: definicia, │
│alebo │delenie a triedenie, │
│porozpravat’ │priklady, │
│zazite, prip. │„zurnalisticke otazky”│
│vymyslene │(Kto?, Со?, Kedy?, │
│sktiscnosti │Kde?, Preco?) │
│2.2 │• Tvorba funkcnych │
│Prisposobenie │textov: list, │
│pisomneho textu│pohl’adnica, ziadost’,│
│komunikacnej │pozvanka, dotaznik │
│situacii a │• Prisposobenie │
│ucelu │pisomneho komunikatu │
│komunikacie │zadanej teme │
│2.3 Sustavne │• Struktura pisomneho │
│uplatnovanie │komunikatu: uvod, │
│etickych noriem│obsah, zaver, odseky │
│tvorby textu a │• Styl: gramaticka │
│pravidiel │spravnost’, pouzivanie│
│sucasneho │pravidiel slovenskeho │
│slovenskeho │pravopisu, myslienkova│
│jazyka │nadvaznost’, vyrazova │
│ │vecnost’, │
│ │primeranost’, │
│ │suvislost' a │
│ │ucelenost’, │
│ │originalita, │
│ │rozmanitost’, │
│ │strucnost’ │
└───────────────┴──────────────────────┘
3. Spravne, vhodne a efektivne pouzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Specificke ciele │Obsah │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Fonetika, │
│ │ortografia a │
│ │ortoepia │
│ │• Abeceda, │
│ │klasifikacia │
│ │hlasok: │
│ │samohlasky, │
│ │dvojhlasky, │
│ │spoluhlasky │
│ │• Ortograficka a│
│ │ortoepicka │
│ │klasifikacia │
│ │spoluhlasok │
│ │• Vybrane slova │
│ │Lexikologia │
│ │• Slovo, │
│ │zakladna │
│ │jednotka slovnej│
│ │zasoby │
│ │• Tvorba slov │
│ │odvodzovanim, │
│ │skladanim. │
│ │Skratky a │
│ │znacky. │
│ │• Semanticke │
│ │kategorie: │
│ │synonyma, │
│ │antonyma, │
│ │homonyma │
│ │• Rozdel’ovanie │
│ │slov na slabiky │
│ │Morfologia │
│ │• Podstatne mena│
│ │■ Druhy │
│ │podstatnych │
│ │mien: vseobecne │
│ │- vlastne, │
│ │konkretne - │
│ │abstraktne, │
│ │zivotne - │
│ │nezivotne, │
│ │hromadne - │
│ │pomnozne │
│ │■ Gramaticke │
│ │kategorie: rod, │
│ │cislo, pad │
│ │■ Sklonovacie │
│ │vzory │
│ │podstatnych │
│ │mien: chlap, │
│ │hrdina, dub, │
│ │stroj, zena, │
│ │ulica, dlan, │
│ │kost’, mesto, │
│3.1 Vyuzivanie │vysvedcenie, │
│nadobudnutych │srdce, dievca │
│znalosti tykajucich │■ Pravopis │
│sa komplexnych │vlastnych │
│morfosyntaktickych │podstatnych mien│
│struktur spisovneho │• Pridavne mena │
│jazyka pri spravnom │■ Druh │
│porozumeni │pridavnych mien │
│a nunasovom │■ Gramaticke │
│vyjadrovani │kategorie: rod, │
│komunikacnych zamerov│cislo, pad │
│3.2 Jasne vyjadrenie │■ Sklonovacie │
│komunikacneho zameru │vzory pridavnych│
│prostrednictvom │mien: pekny, │
│korelacie lexikalnych│cudzi, otcov/ │
│a semantickych │matkin, pavi │
│znalosti so │■ Pravidelne a │
│syntaktickymi a │nepravidelne │
│morfologickymi │stupnovanic │
│znalost'ami zo │pridavnych mien │
│sucasneho spisovneho │• Slovesa │
│jazyka │■ Gramaticke │
│3.3 Vedome │kategorie: │
│uplatnovanie │osoba, cislo, │
│pravidiel slovenskeho│cas, sposob │
│pravopisu v │■ Casovanie │
│komunikacii │slovies vo │
│3.4 Analyza │vsetkych casoch │
│jazykovych javov │a sposoboch │
│sucasneho spisovneho │■ Pomocne │
│jazyka │sloveso byt’ │
│prostrednictvom │• Zamena. Dnthy │
│nadobudnutych │zamen: osobne, │
│znalosti z oblasti │privlastnovacie,│
│svntaxe, morfologie, │ukazovacie, │
│fonetiky, lexikologie│opytovacie; │
│a semantiky │Gramaticke │
│ │kategorie: rod, │
│ │cislo, pad │
│ │• Cislovky. │
│ │Druhy cisloviek:│
│ │zakladne, │
│ │radove; │
│ │Gramaticke │
│ │kategorie: rod. │
│ │cislo; Pravopis │
│ │cisloviek │
│ │• Prislovky. │
│ │Prislovky │
│ │miesta, casu, │
│ │sposobu a │
│ │priciny; │
│ │Tvorenie │
│ │prisloviek; │
│ │Stupnovanic a │
│ │pravopis │
│ │prisloviek │
│ │Veta - vetna │
│ │syntax │
│ │• Veta. │
│ │Interpunkcne │
│ │znamienka. │
│ │Jednoducha veta │
│ │a rozvita veta. │
│ │Klasifikacia │
│ │viet podl’a │
│ │obsahu, zlozenia│
│ │a clenitosti │
│ │• Podmet. │
│ │Vyjadreny podmet│
│ │(jednoduchy a │
│ │viacnasobny), │
│ │nevyjadreny │
│ │podmet │
│ │• Prisudok: │
│ │slovesny a │
│ │neslovesny │
│ │(menny), zhoda │
│ │podmetu s │
│ │prisudkom │
│ │• Privlastok: │
│ │zhodny a │
│ │nezhodny │
│ │privlastok │
│ │• Predmet: │
│ │priamy a │
│ │nepriamy predmet│
│ │• Prislovkove │
│ │urcenie: miesta,│
│ │casu, sposobu a │
│ │priciny │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Prejavovanie empatickeho kulturneho a interkulturneho spravania
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Specificke ciele │Obsah │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1 Vyjadrovanie │• Materinsky │
│vlastneho nazoru na │jazyk - │
│konkretne tradicie a │nevyhnutny zdroj│
│hodnoty materskej │pre osobny │
│kultury alebo inej │rozvoj a │
│kultury opisanej у │obohatenie │
│precitanych knihach │kultumej │
│4.2 Argumentovanie │vybavenosti │
│vlastnych stanovisk к│• Slovensky │
│identifikovanym │jazyk a kultura │
│vzorom vo vlastnej │v Europe │
│kulture a v kulture │• Empatia a │
│inych narodov │otvorenost’. My │
│ │a ti druhi. │
└─────────────────────┴────────────────┘
NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. Programa Disciplina Limba şi literatura croată maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (pentru anul şcolar 2020-2021) I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT - Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjecnika, morfologije i sintakse; – Njihova primjena u datom kontekstu; – Morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu; – Motivacija uloge interpunkcije i reda rijeci u slozenim recenicama; – Odredivanje korespondencije izmedu djelova recenice zavisnog odnosa; – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju; – Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i sazetka knjizevnih tekstova; – Pismeno izlaganjc subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire: – Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnosti; – Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; – Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom i usmenom izrazavanju. Sadrzaj: 1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mjestu tvorbe; Nepostojano "a"; Sibilarizacija; Palatalizacija; Jotacija; 2. Rjecnik: Podrijetlo rijeci; Porodica rijeci; Sinonimi; Antonimi; Homonimi; Tvorba rijeci izvodenjem; Tvorba rijeci prefiksacijom; 3. Morfologija: Promjenjive vrste rijeci: Imenice znacenje i uporaba padeza; Pridjevi znacenje, podjela, stupnjevanje; Zamjenice - znacenje, podjela; Brojevi - znacenje, podjela; Glagoli- znacenje, glagolska vremena; Nepromjenjive vrste rijeci: prilozi, prijedlozi, veznici, usklici, cestice - znacenje, uporaba; 4. Sintaksa: Nezavisno slozene recenice; Zavisno slozene recenice Knjizevna djela: Ribar Palunko i njegova zena, Ivana Brlic-Mazuranic; Orac Dragonja, Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnickoj, narodna legenda; Ona i ja, Zlatko Krilic; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Carobno zrcalo, Michael Ende; Zlatni Ijudi, Jadranka Klepac; Mali Uckaric, Viktor Car Emin; Voda, Vladimir Nazor; Pravda, Vladan Desnica; Moze li covjek, Dragutin Tadijanovic; Moj dom, Silvije Strahimir Kranjcevic; Oblak, Dobrisa Cesaric; Alkar, Dinko Simunovic; Breza, Slavko Kolar. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA pentru EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a (pentru anul şcolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ Bucureşti, 2021 I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura italiană maternă. 1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
│ │asociate │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- idei │
│ │ │principale, idei │
│ │ │secundare; │
│ │ │ordinea logică şi│
│ │ │cronologică a │
│ │ │ideilor/ a │
│ │ │întâmplărilor │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- moduri de │
│ │ │expunere │
│ │ │(naraţiune, │
│ │ │descriere, │
│ │ │dialog, monolog);│
│ │ │- subiectul │
│ │ │operei literare; │
│ │ │- procedee de │
│ │ │expresivitate │
│ │ │artistică în │
│ │ │textele studiate │
│ │ │(figuri de stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │enumeraţia, │
│ │ │antiteză); │
│ │ │- sensul propriu │
│ │ │şi sensul figurat│
│ │ │al unor cuvinte │
│ │ │într-un context │
│ │ │dat; │
│ │ │- trăsăturile │
│ │ │specifice genului│
│ │ │epic şi liric, în│
│ │ │opere literare │
│ │dovedirea │studiate sau în │
│ │înţelegerii unui│texte la prima │
│1.1│text literar sau│vedere; │
│ │nonliterar, │- trăsături ale │
│ │pornind de la │speciilor │
│ │cerinţe date │literare: mitul, │
│ │ │fabula; │
│ │ │- texte literare │
│ │ │(aparţinând │
│ │ │diverselor genuri│
│ │ │şi specii │
│ │ │studiate); texte │
│ │ │nonliterare │
│ │ │(texte │
│ │ │publicitare, │
│ │ │articolul de ziar│
│ │ │/ de revistă, │
│ │ │anunţul); │
│ │ │- reperarea unor │
│ │ │informaţii │
│ │ │esenţiale │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- completarea │
│ │ │unui text │
│ │ │lacunar; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │narative şi │
│ │ │dialogate │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │de cuvinte şi │
│ │ │expresii noi în │
│ │ │text; │
│ │ │- utilizarea unui│
│ │ │lexic │
│ │ │diversificat │
│ │ │recurgând la │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice │
│ │ │studiate. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Comunicarea │
│ │ │scrisă │
│ │ │Organizarea │
│ │ │textului scris. │
│ │ │Părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri: │
│ │ │introducerea, │
│ │ │cuprinsul, │
│ │ │încheierea. │
│ │ │Organizarea unui │
│ │ │text propriu │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj). │
│ │ │Ortografia şi │
│ │ │punctuaţia. │
│ │ │Scrierea corectă │
│ │ │a cuvintelor. │
│ │ │Consoanele duble,│
│ │ │diftongii, │
│ │ │triftongii, │
│ │ │apostroful, │
│ │ │trunchierea. │
│ │ │Contexte de │
│ │ │realizare: │
│ │ │a) Scrierea │
│ │ │funcţională: │
│ │ │scrisoarea, │
│ │ │invitaţia. Fişa │
│ │ │de lectură. │
│ │ │b) Scrierea │
│ │ │imaginativă: │
│ │ │compuneri libere │
│ │ │de mici │
│ │ │dimensiuni. │
│ │ │c) Scrierea │
│ │ │despre textul │
│ │ │literar sau │
│ │ │nonliterar. │
│ │ │Povestirea scrisă│
│ │ │a unor fragmente │
│ │ │din text. │
│ │ │Comentarea unor │
│ │ │secvenţe. │
│ │ │Semnificaţia │
│ │ │titlului. │
│ │ │Personajul │
│ │ │literar. │
│ │ │Fonetică şi │
│ │ │ortografie: │
│ │ │Aspecte fonetice │
│ │ │specifice limbii │
│ │ │italiene: │
│ │ │pronunţarea │
│ │ │vocalelor, a │
│ │ │consoanelor │
│ │ │(consoanele s şi │
│ │ │z; consoanele │
│ │ │duble), grupurile│
│ │ │gli, gn, sce, │
│ │ │sci, ce, ci, ge, │
│ │ │gi, ghe, ghi, │
│ │ │diftongii şi │
│ │ │triftongii, │
│ │ │eliziunea şi │
│ │ │apostroful. │
│ │ │Lexic: │
│ │ │Mijloace de │
│ │ │îmbogăţire a │
│ │ │lexicului: │
│ │ │derivarea cu │
│ │ │sufixe şi │
│ │ │prefixe; familii │
│ │ │de cuvinte; │
│ │ │expresii │
│ │ │idiomatice; │
│ │ │cuvinte compuse; │
│ │ │Sinonime, │
│ │ │antonime. │
│ │ │Gramatică: │
│ │ │1. Articolul: │
│ │ │hotărât, │
│ │ │nehotărât şi │
│ │ │partitiv; │
│ │ │folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii de│
│ │ │persoane. │
│ │ │Folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii │
│ │ │geografice. │
│ │ │2. Substantivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului; │
│ │ │formarea │
│ │ │pluralului; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective; │
│ │ │substantive cu │
│ │ │două forme de │
│ │ │plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │colective; │
│ │ │substantive │
│ │ │invariabile; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective de │
│ │ │singular/plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │compuse. │
│ │ │3. Adjectivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului │
│ │ │adjectivelor │
│ │ │calificative; │
│ │sesizarea │poziţia │
│ │corectitudinii │adjectivului │
│ │şi a valorii │calificativ; │
│ │expresive a │adjectivul │
│ │categoriilor │demonstrativ; │
│ │morfosintactice,│adjectivul │
│1.2│a mijloacelor de│posesiv şi │
│ │îmbogăţire a │omiterea │
│ │vocabularului şi│articolului in │
│ │a categoriilor │cazul posesivelor│
│ │semantice │care însoţesc │
│ │studiate, a │substantive │
│ │ortografiei şi │indicând │
│ │punctuaţiei │înrudirea; │
│ │ │adjectivul │
│ │ │nehotărât; │
│ │ │gradele de │
│ │ │comparaţie - │
│ │ │forme sintetice │
│ │ │(cele ma │
│ │ │frecvente: buono,│
│ │ │cattivo, grande, │
│ │ │piccolo, alto, │
│ │ │basso). │
│ │ │4. Numeralul: │
│ │ │cardinal (de la │
│ │ │1000 la 100.000);│
│ │ │ordinal │
│ │ │(formarea); │
│ │ │folosirea │
│ │ │numeralului │
│ │ │ordinal; │
│ │ │distributiv; │
│ │ │colectiv; │
│ │ │multiplicativ. │
│ │ │5. Pronumele │
│ │ │personal în │
│ │ │acuzativ cu şi │
│ │ │fără prepoziţie; │
│ │ │pronumele │
│ │ │personal in dativ│
│ │ │cu şi fără │
│ │ │prepoziţie; │
│ │ │pronumele relativ│
│ │ │che, chi, cui, il│
│ │ │/la quale, i/le │
│ │ │quali; locul │
│ │ │pronumelor │
│ │ │complemente in │
│ │ │grupurile │
│ │ │verbale, │
│ │ │propoziţia │
│ │ │asertivă şi │
│ │ │imperativă. │
│ │ │6. Verbul: │
│ │ │indicativul │
│ │ │prezent al │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul compus │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate şi │
│ │ │neregulate; │
│ │ │imperfectul │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │viitorul simplu │
│ │ │şi viitorul │
│ │ │anterior; │
│ │ │condiţionalul │
│ │ │prezent; │
│ │ │folosirea │
│ │ │condiţionalului; │
│ │ │imperativul (tu, │
│ │ │noi, voi); │
│ │ │concordanţa │
│ │ │timpurilor la │
│ │ │modul indicativ; │
│ │ │verbele │
│ │ │frazeologice │
│ │ │(cominciare, │
│ │ │iniziare, finire,│
│ │ │smettere). │
│ │ │7. Adverbul: │
│ │ │formarea │
│ │ │adverbelor din │
│ │ │adjective cu │
│ │ │sufixul "-mente";│
│ │ │adverbele de loc │
│ │ │şi de timp (cele │
│ │ │mai frecvent │
│ │ │utilizate); │
│ │ │adverbe de │
│ │ │îndoială; adverbe│
│ │ │de mod; adverbe │
│ │ │interogative; │
│ │ │adverbe de │
│ │ │evaluare; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │adverbiale (cele │
│ │ │mai frecvente). │
│ │ │8. Conjuncţia: │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │coordonatoare; │
│ │ │9. Prepoziţia: │
│ │ │folosirea celor │
│ │ │mai uzuale │
│ │ │prepoziţii - di, │
│ │ │a, da, in, su, │
│ │ │per, con, tra, │
│ │ │fra; prepoziţii │
│ │ │articulate; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │prepoziţionale │
│ │ │(cele mai │
│ │ │frecvente). │
│ │ │10. Interjecţia: │
│ │ │interjecţii │
│ │ │proprii - ah, eh,│
│ │ │ih, oh, ahi, beh,│
│ │ │uffa, ahime; │
│ │ │interjecţii │
│ │ │improprii - │
│ │ │bravo, coraggio, │
│ │ │avanti, via, su, │
│ │ │forza, guai, │
│ │ │peccato; │
│ │ │locuţiuni - santo│
│ │ │cielo, poveri │
│ │ │noi, miseri noi │
│ │ │etc. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │identificarea │- elemente etice │
│ │valorilor etice │şi culturale în │
│ │şi culturale │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi │
│ │exprimarea │exprimarea │
│ │impresiilor şi │propriei │
│ │preferinţelor │atitudini faţă de│
│ │ │acestea. │
└───┴────────────────┴─────────────────┘
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │asociate │
├───┬───────────────┼──────────────────┤
│ │ │- redactarea în │
│ │ │scris de texte │
│ │ │funcţionale │
│ │ │simple: paragrafe │
│ │ │pe subiecte din │
│ │ │viaţa cotidiană, │
│ │ │mesaje, scrisori │
│ │ │personale; │
│ │ │- redactarea de │
│ │ │mesaje scurte pe o│
│ │ │anumită temă, │
│ │ │urmărind un plan │
│ │ │dat: povestire, │
│ │ │descriere; │
│ │ │- realizarea de │
│ │ │texte de mică │
│ │ │întindere, ţinând │
│ │ │seama de părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri, │
│ │ │respectând │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice şi │
│ │ │regulile │
│ │ │gramaticale │
│ │ │studiate, folosind│
│ │ │corect semnele │
│ │ │ortografice şi de │
│ │ │punctuaţie; │
│ │ │- redarea în scris│
│ │ │a unor informaţii │
│ │ │receptate prin │
│ │ │lectură; │
│ │ │- cartea - obiect │
│ │ │cultural: │
│ │ │destinatarul │
│ │ │mesajului, │
│ │ │structura textului│
│ │ │narativ; │
│ │ │- descrierea │
│ │ │obiectivă şi │
│ │ │subiectivă, │
│ │ │dialogul, │
│ │ │personajul │
│ │ │(caracterizarea │
│ │ │sumară - portret │
│ │ │fizic şi portret │
│ │ │moral); │
│ │ │- structura │
│ │ │prozodică (rimă, │
│ │ │vers, strofă); │
│ │ │- figurile de │
│ │ │stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │enumerarea, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │antiteza, │
│ │ │metafora; │
│ │ │- sensul de bază, │
│ │ │sensul figurat; │
│ │ │- genuri şi specii│
│ │ │(genurile epic, │
│ │ │liric şi │
│ │redactarea │dramatic); │
│ │diverselor │- textul: texte │
│ │texte, cu │literare │
│ │scopuri şi │aparţinând │
│2.1│destinaţii │diverselor genuri │
│ │diverse, │şi specii şi │
│ │adaptându-le la│textul nonliterar │
│ │situaţia de │utilitar; │
│ │comunicare │- redactare de │
│ │concretă │mesaje; │
│ │ │- completare de │
│ │ │texte lacunare, │
│ │ │rebus; │
│ │ │- redactare de │
│ │ │scrisori în │
│ │ │registru familiar;│
│ │ │- construirea unor│
│ │ │scurte povestiri; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │scopul evitării │
│ │ │repetiţiilor; │
│ │ │- diferenţierea │
│ │ │semnificaţiei │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │contexte diferite;│
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a părţilor│
│ │ │de vorbire │
│ │ │flexibile şi │
│ │ │neflexibile; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a formelor│
│ │ │verbale în raport │
│ │ │cu cronologia │
│ │ │faptelor relatate;│
│ │ │- folosirea │
│ │ │conectorilor │
│ │ │adecvaţi; │
│ │ │- folosirea unor │
│ │ │construcţii │
│ │ │verbale specifice │
│ │ │pentru a spori │
│ │ │expresivitatea │
│ │ │comunicării; │
│ │ │- rezumare, │
│ │ │substituire, │
│ │ │transformare, │
│ │ │alegere multiplă; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │structurii │
│ │ │textului narativ; │
│ │ │- sesizarea │
│ │ │schimbării │
│ │ │semnificaţiei unor│
│ │ │cuvinte în funcţie│
│ │ │de context; │
│ │ │- stabilirea │
│ │ │relaţiilor de │
│ │ │sinonimie, │
│ │ │antonimie într-un │
│ │ │text dat; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │într-un text │
│ │ │narativ; │
│ │ │- structurarea │
│ │ │unui text în │
│ │ │secvenţe distincte│
│ │ │în funcţie de │
│ │ │tipul acestuia │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj, │
│ │ │scrisoare etc.). │
├───┼───────────────┼──────────────────┤
│ │ │- elemente de │
│ │ │lexic studiate în │
│ │ │clasele a V-a - a │
│ │ │VIII-a; mijloace │
│ │ │de îmbogăţire a │
│ │ │lexicului; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │corectă a semnelor│
│ │utilizarea în │de punctuaţie la │
│ │redactarea unui│nivelul │
│ │text propriu a │propoziţiei şi al │
│ │cunoştinţelor │frazei; │
│ │de lexic şi de │- aplicarea │
│2.2│morfosintaxă, │adecvată a │
│ │folosind │cunoştinţelor de │
│ │adecvat semnele│morfologie în │
│ │ortografice şi │exprimarea scrisă │
│ │de punctuaţie │corectă: │
│ │ │articolul, │
│ │ │substantivul, │
│ │ │adjectivul, │
│ │ │numeralul, │
│ │ │pronumele, verbul,│
│ │ │adverbul, │
│ │ │conjuncţia, │
│ │ │prepoziţia, │
│ │ │interjecţia. │
└───┴───────────────┴──────────────────┘
Teme recomandate: - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa; – Universul adolescenţei: stiluri de viaţă; – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie; – Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni; – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, călătorii; – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante; – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale; – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme; – Universul cultural italian: trecut şi prezent; – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, radioul şi televiziunea, internetul; – Umorismul. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Programa Disciplina Limba şi literatura ucraineană maternă Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (anul şcolar 2020-2021) I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele de evaluat sunt ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor evalua atât competenţele specifice, cât şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare aprobate prin ordinul nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmăreşte atât înţelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenţei la o specie literară). II. COMPETENŢE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competenţele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa şcolară, cât şi detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a la limba şi literatura ucraineană maternă. 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Tipare textuale de │
│ │structurare a ideilor: │
│ │narativ, descriptiv │
│ │- Cuvinte-cheie, idee │
│ │principală, temă │
│ │- Textul narativ │
│ │literar │
│ │• Coordonatele lumii │
│ │ficţionale: acţiune, │
│ │personaj, timp, spaţiu │
│ │• Analiza coordonatelor│
│ │textului: analiza │
│ │acţiunii │
│ │- Textul narativ │
│ │nonliterar │
│ │- Textul narativ │
│ │- Textul descriptiv │
│ │(literar/nonliterar) │
│ │- Figuri de stil: │
│ │personificarea, │
│ │comparaţia │
│ │• Narativul literar. │
│ │Personajul. Mijloace de│
│ │caracterizare │
│ │- Dialogul în textul │
│ │scris │
│ │- Textul liric. Imnul │
│ │- Figuri de stil: │
│ │personificarea, │
│1. │metafora, repetiţia, │
│Identificarea │enumeraţia │
│informaţiilor │- Descrierea în poezie │
│importante din│şi proză (portretul) │
│texte │• Structura textului │
│continue, │narativ (logica │
│discontinue şi│acţiunii, timpul şi │
│mulţi modale │spaţiul naraţiunii) │
│2. │- Structura textului │
│Identificarea │descriptiv │
│temei şi a │- Structuri în textele │
│ideilor │epice şi lirice │
│principale din│• Discursul epic. │
│texte diverse │Discursul liric │
│ │- Textul epic: │
│ │momentele subiectului, │
│ │relaţiile dintre │
│ │personaje, procedee de │
│ │expresivitate artistică│
│ │- Textul liric: temă, │
│ │motive, cui liric. │
│ │Compoziţia textului │
│ │- Figuri de stil: │
│ │invocaţia/interogaţia/ │
│ │exclamaţia retorică │
│ │inversiunea, repetiţia │
│ │- Forme strofice. │
│ │Măsura versurilor │
│ │- Textul umoristic. │
│ │Anecdota/Gluma │
│ │- Valori etice şi │
│ │culturale în textul │
│ │literar │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune: │
│ │compararea a două sau │
│ │mai multe texte sub │
│ │aspectul conţinutului │
│ │şi al structurii; │
│ │argumentarea punctelor │
│ │de vedere pe marginea │
│ │textelor citite; │
│ │interpretări multiple │
└──────────────┴───────────────────────┘
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
┌────────────────────────┬─────────────┐
│Competenţe specifice │Conţinuturi │
├────────────────────────┼─────────────┤
│ │• Etapele │
│ │scrierii: │
│ │generarea │
│ │ideilor, │
│ │planificare, │
│ │scriere │
│ │- │
│ │Descoperirea │
│ │unor subiecte│
│ │din universul│
│ │familiar │
│Redactarea unui text │- Încadrarea │
│scurt pe teme familiare,│în subiect │
│având în vedere etapele │• Prezentarea│
│procesului de scriere şi│textului: │
│structurile specifice, │aşezarea în │
│pentru a comunica idei │pagină │
│şi informaţii sau pentru│- Părţile │
│a relata experienţe │textului: │
│trăite sau imaginate │introducere, │
│ │cuprins, │
│ │încheiere; │
│ │paragrafe │
│ │• Stil: │
│ │corectitudine│
│ │gramaticală, │
│ │respectarea │
│ │convenţiilor │
│ │ortografice │
│ │şi de │
│ │punctuaţie │
└────────────────────────┴─────────────┘
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
┌────────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼──────────────────────┤
│ │• Ortoepie şi │
│ │ortografie │
│ │- Alfabetul limbii │
│ │ucrainene. Ordonarea │
│ │cuvintelor după │
│ │criteriul alfabetic. │
│ │Dicţionarul. Articolul│
│ │de dicţionar │
│ │- Tipuri de sunete: │
│ │Vocala. Consoana │
│ │- Semnul moale. │
│ │înmuierea consoanelor │
│ │- Sunete iotate; │
│ │Accentul: Silaba: │
│ │Apostroful │
│ │- Corespondenţa │
│ │sunet-literă (redarea │
│ │aceluiaşi sunet prin │
│ │litere diferite: │
│ │sunete diferite redate│
│ │prin aceeaşi literă) │
│ │- Scrierea şi │
│ │pronunţia cuvintelor │
│ │care conţin foneme │
│ │specifice limbii │
│1. Aplicarea │ucrainene │
│conştientă a │• Vocabular │
│achiziţiilor │- Structura │
│lexicale şi │cuvântului. Cuvântul, │
│semantice de │unitate de bază a │
│bază, din limba │vocabularului: │
│ucraineană │Cuvântul şi contextul:│
│standard, pentru│forma şi sensul │
│exprimarea │cuvintelor. Categorii │
│corectă a │semantice: sinonime, │
│intenţiei │antonime │
│comunicative │- Cuvintele moştenite │
│ │şi cuvintele │
│ │împrumutate. Limba │
│ │literară, limba │
│ │populară, limba │
│ │vorbită, limba scrisă.│
│ │Neologismele. │
│ │Regionalismele. │
│ │Mijloacele de │
│ │îmbogăţire a │
│ │vocabularului: interne│
│ │şi externe. Familia de│
│ │cuvinte. Cuvintele │
│ │polisemantice. │
│ │Polisemia în │
│ │raporturile ei cu │
│ │omonimia. Variaţie │
│ │stilistică │
│ │- Construcţia frazei │
│ │în limba vorbită şi în│
│ │limba scrisă │
│ │- Organizarea coerentă│
│ │a textului: │
│ │succesiunea ideilor, │
│ │folosirea corectă a │
│ │timpurilor verbale │
├────────────────┼──────────────────────┤
│ │Gramatica │
│ │- Enunţul. Punctuaţia │
│ │- Propoziţia simplă. │
│ │Propoziţia dezvoltată │
│ │- Propoziţia │
│ │afirmativă. Propoziţia│
│ │negativă │
│ │- Enunţuri asertive. │
│ │interogative, │
│ │exclamative │
│ │- Verbul (flexiunea │
│ │verbului în raport cu │
│2. Folosirea │numărul, persoana, │
│achiziţiilor │modul şi timpul). │
│privind │Moduri verbale: │
│structuri │indicativul, │
│morfosintactice │condiţional-optativul.│
│complexe ale │imperativul şi │
│limbii ucrainene│infinitivul │
│literare pentru │- Substantivul: genul,│
│înţelegere │numărul, cazurile. │
│corectă şi │Tipuri de substantive:│
│exprimare │comun, propriu, │
│nuanţată a │însufleţit, │
│intenţiilor │neînsufleţit │
│comunicative │- Prepoziţia │
│3. Aplicarea │- Pronumele. │
│achiziţiilor │Clasificarea │
│lingvistice │pronumelui (Flexiunea │
│pentru │pronumelui personal în│
│înţelegerea şi │raport cu persoana, │
│producerea unor │numărul, genul, cazul)│
│texte diverse │- Adjectivul. │
│4. Raportarea │Clasificarea │
│conştientă la │adjectivelor. Acordul │
│normă în │substantivului cu │
│exprimarea │adjectivul │
│intenţiei de │- Numeralul. │
│comunicare, din │Clasificarea │
│perspectiva │numeralelor │
│morfosintactică,│• Noţiuni de sintaxă │
│fonetică şi │- Sintaxa propoziţiei │
│lexicală │- Predicatul. │
│ │Predicatul verbal şi │
│ │cel nominal │
│ │- Subiectul. Subiectul│
│ │exprimat şi cel │
│ │neexprimat │
│ │- Atributul. Tipurile │
│ │de atribute în limba │
│ │ucraineană │
│ │- Părţile de vorbire │
│ │neflexibile: adverbul,│
│ │prepoziţia, │
│ │conjuncţia, particula,│
│ │interjecţia │
└────────────────┴──────────────────────┘
4. Manifestarea unui comportament empatic cultural şi intercultural
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │• Carte şi │
│ │cultură: elemente│
│ │de cultură │
│ │slavonă în │
│ │cultura │
│ │ucraineană │
│ │- Limba maternă -│
│ │sursa esenţială │
│ │pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │personală şi │
│1. Exprimarea unui │pentru │
│punct de vedere faţă│îmbogăţirea │
│de anumite tradiţii │bagajului │
│şi valori ale │cultural │
│culturii naţionale │- Identitate │
│sau ale unei alte │personală: │
│culturi, descrise în│identitate │
│cărţile citite │naţională: │
│2. Argumentarea unui│diversitate │
│punct de vedere │culturală şi │
│privitor la tiparele│lingvistică │
│identificate în │• Valori estetice│
│cultura proprie şi │şi morale în │
│în cultura altor │creaţiile │
│popoare │literare (binele,│
│ │adevărul, │
│ │frumosul, ţinutul│
│ │natal, patrie şi │
│ │popor) │
│ │- Empatie şi │
│ │deschidere. Noi │
│ │şi ceilalţi │
│ │- Valori │
│ │culturale │
│ │ucrainene în │
│ │context european/│
│ │mondial │
└────────────────────┴─────────────────┘
Texte: Dolyva. Meni tiynadtsyatyy mynalo, Taras Shevchenko Batko ta syn, Petro Hulak-Artemovskyy Vovk i Kit, Leonid Hlibov Mykoli stalo lehshe, Petrvk i Pavlyk. Pozbyray yiyi sl'ozy, Serhiykova kvifka, Syniy ofivets, Vasyl' Sukhomlyns'kyy Pisenka vesnyanoyi vody, Uzhe vesnyane sontse prypikaye, Vyshenky, Lito krasneye mynulo, Lesya Ukrayinka Hrymyt'l Blahodatna pora nastupaye..., Hriye sonechko!. Zemle. moya vseplodyushchaya. Malyy Myron, Ivan Franko Molytva, Maria Ciubica SHKIL'NI USMISHKY Pavlo Hal'chenko Konyk-stryhunets, Lehid, Shchuka i Rak, Leonid Ivanovych Hlibov Krasne pysannya, Ivan Franko Sestra, Marko Vovchok V ODESINA PRYVOZI, Humoresky Stcpana Oliynyka dlya ditey Zhenya i Syn'ko, Viktor Blyznets I zolotoyi y dorohoyi, Taras Shevchenko Malenkyy hrishnyk, Mvkhaylo Kotsyubynskyy Dialoh u prerodi, Maria Ciubica Ridna mova, Ilarion Hrabovyej Nadia, Lesia Ucrainka Dva koliory, D. Pavlycjko Dva svny, Marko Vovciok Hreteva skiljna nauka, Ivan Franko Mova, Maksym Rylskvj Davnia Vesna..., Lesia Uckrainka Dobryj zarobok, Ivan Franko NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA pentru EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a DISCIPLINA MATEMATICĂ Bucureşti, 2021 PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a MATEMATICĂ Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile Programei şcolare pentru disciplina matematică, clasele a V-a - a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Subiectele de matematică pentru Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a. COMPETENŢELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ŞI COMPETENŢELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ŞI CONŢINUTURILE ASOCIATE Competenţele generale (CG) şi competenţele specifice (CS) CG1. Identificarea unor date, mărimi şi relaţii matematice, în contextul în care acestea apar V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor şi relaţiei de divizibilitate în N VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparţinând diferitelor submulţimi ale lui R VII.CS1.2. Identificarea unei situaţii date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informaţii din tabele, grafice şi diagrame VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configuraţii geometrice date VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configuraţii geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configuraţii geometrice date VII.CS1.7. Recunoaşterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată VIII.CS1.1. Recunoaşterea apartenenţei unui număr real la o mulţime VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaţionale V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configuraţii geometrice VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate şi a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10^n, 3 şi 9 în N VI.CS.2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte şi proporţii pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi inecuaţiilor VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x + a = b, x . a = b, x : a = b (a diferit de 0), ax + b = c, unde a, b şi c sunt numere raţionale VI.CS2.5. Recunoaşterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularităţii a două drepte VI.CS.2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului VII.CS.2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale VII.CS.2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării şi prezentării acestora VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiţii şi proprietăţi ale acestora, în configuraţii geometrice date VII.CS2.5. Descrierea proprietăţilor poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulţimi definite printr-o proprietate a elementelor ei VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora CG3. Utilizarea conceptelor şi a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c. VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea şi efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcţii geometrice VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă şi a proprietăţilor unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configuraţii geometrice VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale şi reprezentări ale acestora VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri şi arii VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operaţii cu intervale şi rezolvarea inecuaţiilor în R VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcţii cu scopul caracterizării acestora VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor şi planelor VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informaţiilor, concluziilor şi demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situaţii date V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile şi divizibilitatea în N VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi VI.CS.4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operaţii în mulţimea numerelor raţionale VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor şi ale liniilor importante în triunghi VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noţiunilor legate de patrulatere VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor poligoanelor în limbaj matematic VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulţime, de interval numeric şi de inecuaţii VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependenţe funcţionale VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configuraţii geometrice VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule V.CS5.3. Interpretarea prin recunoaşterea elementelor, a măsurilor lor şi a relaţiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor şi al divizibilităţii în N VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăţi ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configuraţii geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale şi inecuaţii VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra şi interdisciplinar VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spaţială să verifice anumite cerinţe date CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achiziţiilor din diferite domenii V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situaţii date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracţiile, a unei situaţii date, în context intra şi interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.) V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operaţii cu mulţimi şi divizibilitatea în N VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuaţiei sau inecuaţiei obţinute şi interpretarea rezultatului VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc 1 VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situaţii practice care implică operaţii cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situaţii date, utilizând ecuaţii şi/sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situaţii date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situaţii date prin reprezentări geometrice cu patrulatere VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situaţii practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relaţii metrice în triunghiul dreptunghic VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuaţii VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viaţa reală VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configuraţii spaţiale VIII.CS6.5. Interpretarea informaţiilor referitoare la distanţe, arii şi volume după modelarea printr-o configuraţie spaţială a unei situaţii date din cotidian Conţinuturi asociate Domeniul de conţinut: Mulţimi. Numere Subdomeniul: Mulţimi ● Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi ● Mulţimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor ● Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite ● Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă ● Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor naturale Operaţii cu numere naturale ● Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea numerelor naturale; aproximări, estimări ● Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale ● Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun ● Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale ● Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10 ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor ● Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade ● Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze Divizibilitatea numerelor naturale ● Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni ● Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10^n, 3 şi 9; numere prime; numere compuse ● Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele ● Proprietăţi ale divizibilităţii în N: a│a, unde a ∈ N; a│b şi b│c => a│c, unde a, b, c ∈ N; a│b şi a│c => a│(b ± c), unde a, b, c ∈ N; a│bc şi (a,b) = 1 => a│c , unde a, b, c ∈ N Subdomeniul: Mulţimea numerelor întregi ● Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi ● Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi ● Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi ● Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului ● Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor raţionale ● Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări) ● Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare ● Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie ● Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile ● Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor ● Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor ● Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară ● Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară ● Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie zecimală; periodicitate ● Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule ● Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară ● Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracţii în care intervin şi unităţi de măsură pentru lungime, arie volum, capacitate, masă, timp şi unităţi monetare ● Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale ● Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale ● Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri ● Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor Subdomeniul: Mulţimea numerelor reale ● Rădăcina pătrătă a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional ● Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical ● Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile N inclus în Z inclus în Q inclus în R; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări ● Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a√b ● Media aritmetică ponderată a n numere reale, n≥2 ; media geometrică a două numere reale pozitive Domeniul de conţinut: Algebră Subdomeniul: Calcul algebric ● Operaţii cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea ● Formule de calcul prescurtat (a±b)^2 = a^2 ± 2ah + b^2, unde a, b ∈ R (a - b)(a + b) = a^2 - b^2, unde a, b ∈ R ● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat) Subdomeniul: Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme de ecuaţii ● Transformarea unei egalităţi într-o egalitate echivalentă; identităţi ● Ecuaţii de forma ax + b = 0, unde a, b ∈ R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente ● Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare ● Inecuaţii de forma ax + b ≥ 0, (≤,<,>), unde a, b ∈ R Subdomeniul: Funcţii ● Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan ● Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice ● Funcţii de forma f: R -> R, f(x) = ax + b, unde a şi b sunt numere reale, graficul acestor funcţii, reprezentarea şi interpretarea geometrică a graficului acestor funcţii, lecturi grafice Domeniul de conţinut: Geometrie Subdomeniul: Noţiuni geometrice fundamentale în plan şi spaţiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri ● Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii*1)) *1) Notaţia AB reprezintă dreapta AB, segmentul AB, lungimea segmentului AB sau distanţa de la punctul A la punctul B, în funcţie de context. ● Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; "prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una"; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele ● Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice ● Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct ● Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităţilor de măsură ● Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi*2), unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale *2) Notaţia unghiul AOB reprezintă atât unghiul AOB, cât şi măsura unghiului AOB, în funcţie de context. ● Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi ● Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicaţii practice în poligoane şi corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul ● Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului ● Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa ● Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment ● Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăţi ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30°, mediana corespunzătoare ipotenuzei - teoreme directe şi reciproce) ● Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date ● Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicaţii: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind asemănarea ● Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora ● Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit ● Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral şi în pătrat; aproximarea în situaţii practice a distanţelor folosind relaţii metrice ● Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex ● Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi ● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi ● Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi ● Perimetre şi arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez ● Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; lungimea cercului şi aria discului ● Poligoane regulate înscrise într-un cerc Subdomeniul: Corpuri geometrice ● Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; reprezentare, elemente caracteristice, desfăşurări ● Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele ● Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spaţiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicaţii: înălţimea unei piramide, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, plane perpendiculare; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicaţie: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele ● Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate ● Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral sau pătrat), paralelipiped dreptunghic, cub Domeniul de conţinut: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică Subdomeniul: Rapoarte. Proporţii ● Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate ● Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilităţi şi elemente de statistică matematică ● Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte) ● Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice; ● Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date) Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. ANEXA 2 EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2021 PROGRAME PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SCRISE ● Limba şi literatura română ● Limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale) ● Matematică ● Istorie ● Fizică ● Chimie ● Biologie ● Informatică ● Geografie ● Logică, argumentare şi comunicare ● Psihologie ● Economie ● Sociologie ● Filosofie PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic) I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli ale │
│ │monologului (contactul │
│ │vizual cu auditoriul; │
│ │raportarea la reacţiile│
│ │auditoriului şi în │
│ │condiţii de examinare),│
│ │tehnici de construire a│
│ │monologului; tipuri de │
│ │monolog: povestire/ │
│ │relatare orală, │
│ │descriere orală, │
│ │monolog informativ, │
│ │monolog argumentativ, │
│ │exprimarea orală a │
│ │reacţiilor şi a │
│ │opiniilor privind texte│
│ │literare şi │
│ │nonliterare, filme │
│ │artistice şi │
│ │documentare, spectacole│
│ │de teatru, expoziţii de│
│ │pictură etc.; adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (auditoriu, │
│1.1. Utilizarea │context) şi la scopul │
│adecvată a │comunicării (informare,│
│strategiilor şi a │argumentare/persuasiune│
│regulilor de │etc.) │
│exprimare orală în│- reguli şi tehnici de │
│monolog şi în │construire a dialogului│
│dialog, în vederea│(atenţia acordată │
│realizării unei │partenerului, preluarea│
│comunicări │/redarea cuvântului la │
│corecte, eficiente│momentul oportun, │
│şi personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor │dialog etc.); tipuri: │
│situaţii de │conversaţia, discuţia │
│comunicare diverse│argumentativă, │
│ │interviul (interviul │
│ │publicistic, interviul │
│ │de angajare); adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (partener, │
│ │context etc.) şi la │
│ │scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare│
│ │/persuasiune etc.); │
│ │argumentare şi │
│ │contraargumentare în │
│ │dialog │
│ │- stilurile funcţionale│
│ │adecvate situaţiei de │
│ │comunicare │
│ │- rolul elementelor │
│ │verbale, paraverbale şi│
│ │nonverbale în │
│ │comunicarea orală: │
│ │privire, gestică, │
│ │mimică, spaţiul dintre │
│ │persoanele care │
│ │comunică, tonalitate, │
│ │ritmul vorbirii etc. │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli generale în │
│ │redactare (structurarea│
│ │textului, adecvarea la │
│ │cerinţa de redactare, │
│ │adecvare stilistică, │
│ │aşezare în pagină, │
│ │lizibilitate) │
│ │- relatarea unei │
│ │experienţe personale, │
│ │descriere, povestire, │
│ │argumentare, ştiri, │
│ │anunţuri publicitare, │
│ │corespondenţă privată │
│ │şi oficială; cerere, │
│1.2. Utilizarea │proces-verbal, │
│adecvată a │curriculum vitae, │
│tehnicilor de │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a │scrisoarea în format │
│formelor │electronic (e-mail) │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de │texte literare │
│comunicare în │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse │argumentare, rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj, analiză, │
│ │comentariu, sinteză, │
│ │paralelă, eseu │
│ │structurat, eseu liber/│
│ │nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii │
│ │literare la nivelurile:│
│ │ortografic şi de │
│ │punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard, │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor │colocvial, limbaj │
│stilistice ale │popular, limbaj │
│limbii în │regional, limbaj │
│receptarea │arhaic; argou, jargon │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în │
│de mesaje/texte │limbajul comun şi în │
│ │limbajul poetic │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- texte literare │
│ │(proză, poezie, │
│ │dramaturgie); texte │
│ │nonliterare, │
│ │- memorialistice, │
│ │epistolare, │
│ │jurnalistice, │
│ │juridic-administrative,│
│ │ştiinţifice, │
│1.4. Receptarea │argumentative, mesaje │
│adecvată a │din domeniul │
│sensului/ │audio-vizualului │
│sensurilor unui │- sens denotativ şi │
│mesaj transmis │sensuri conotative │
│prin diferite │- elemente care │
│tipuri de texte │înlesnesc sau perturbă │
│orale sau scrise │receptarea: canalul, │
│ │codul, contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie,│
│ │invenţie; realitate, │
│ │adevăr │
│ │- scopul comunicării: │
│ │informare, delectare, │
│ │divertisment etc. │
│ │- reacţiile │
│ │receptorului: cititor, │
│ │ascultător │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- componentele şi │
│ │funcţiile actului de │
│ │comunicare │
│ │- niveluri ale │
│ │receptării şi │
│ │producerii textelor │
│ │orale şi scrise: │
│ │fonetic, ortografic şi │
│ │de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual, │
│1.5. Utilizarea │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a │- normele limbii │
│achiziţiilor │literare la toate │
│lingvistice în │nivelurile: fonetic, │
│producerea şi în │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea │de punctuaţie, │
│diverselor texte │morfosintactic, │
│orale şi scrise, │lexico-semantic, │
│cu explicarea │stilistico-textual │
│rolului acestora │- tipuri textuale şi │
│în construirea │structura acestora: │
│mesajului │narativ, descriptiv, │
│ │informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul publicistic│
│ │- rolul verbelor în │
│ │naraţiune; rolul │
│ │adjectivelor în │
│ │descriere │
│ │- rolul formulelor de │
│ │adresare, de iniţiere, │
│ │de menţinere şi de │
│ │închidere a contactului│
│ │verbal în monolog şi în│
│ │dialog │
└──────────────────┴───────────────────────┘
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate│
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- temă, motiv/motive│
│ │identificat(e) în │
│2.1. │texte, viziune │
│Identificarea │despre lume │
│temei şi a │- genuri literare: │
│modului de │epic, liric, │
│reflectare a │dramatic │
│acesteia în │- modul de │
│textele studiate │reflectare a unei │
│sau în texte la │idei sau a unei teme│
│prima vedere │în mai multe opere │
│ │literare, aparţinând│
│ │unor genuri sau │
│ │epoci diferite │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textele narative │
│ │- particularităţi │
│ │ale compoziţiei în │
│ │textele narative: │
│ │incipit, final, │
│ │episoade/secvenţe │
│ │narative, tehnici │
│ │narative │
│2.2. │- instanţele │
│Identificarea şi │comunicării în │
│analiza │textul narativ │
│principalelor │- construcţia │
│componente de │personajelor; │
│structură, de │modalităţi de │
│compoziţie şi de │caracterizare a │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje │
│ │- tipuri de │
│ │perspectivă narativă│
│ │- specii epice: basm│
│ │cult, nuvelă, roman │
│ │- registre │
│ │stilistice, limbajul│
│ │personajelor, │
│ │limbajul naratorului│
│ │- stilul direct, │
│ │stilul indirect, │
│ │stilul indirect │
│ │liber │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textul dramatic │
│ │- particularităţi │
│2.3. │ale compoziţiei │
│Identificarea şi │textului dramatic │
│analiza │- modalităţi de │
│principalelor │caracterizare a │
│componente de │personajelor │
│structură şi de │- registre │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor, │
│ │notaţiile autorului │
│ │- specii dramatice: │
│ │comedia │
│ │- cronica de │
│ │spectacol │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- titlu, incipit, │
│ │relaţii de opoziţie │
│ │şi de simetrie, │
│ │elemente de │
│ │recurenţă: motiv │
│ │poetic, laitmotiv, │
│2.4. │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică │
│analiza │- sugestie şi │
│elementelor de │ambiguitate │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic, │
│limbaj în textul │figuri semantice │
│poetic │(tropi); elemente de│
│ │prozodie │
│ │- poezie epică, │
│ │poezie lirică │
│ │- instanţele │
│ │comunicării în │
│ │textul poetic │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- viziune despre │
│2.5. Compararea │lume, teme şi │
│unor viziuni │motive, concepţii │
│despre lume, │despre artă, sensuri│
│despre condiţia │multiple ale │
│umană sau despre │textelor literare │
│artă reflectate │- limbajul │
│în texte │literaturii, │
│literare, │limbajul │
│nonliterare sau │cinematografic, │
│în alte arte │limbajul picturii; │
│ │limbajul muzicii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6. │- lectură critică: │
│Interpretarea │elevii evaluează │
│textelor studiate│ceea ce au citit; │
│sau la prima │lectură creativă: │
│vedere prin │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări │
│valori şi a │personale, prin │
│propriei │raportări la propria│
│experienţe de │sensibilitate, │
│lectură │experienţă de viaţă │
│ │şi de lectură │
└─────────────────┴────────────────────┘
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3.1. │ │
│Identificarea │ │
│şi explicarea │- trăsături ale │
│relaţiilor │curentelor culturale/ │
│dintre operele │literare reflectate în│
│literare şi │textele literare │
│contextul │studiate sau în texte │
│cultural în │la prima vedere │
│care au apărut │ │
│acestea │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- curente culturale/ │
│ │literare în secolele │
│ │XVII-XVIII: umanismul │
│ │şi iluminismul │
│ │- perioada modernă: │
│ │a. secolul al XIX-lea │
│ │- începutul secolului │
│ │al XX-lea (perioada │
│ │paşoptistă; │
│ │criticismul junimist) │
│ │b. curente culturale/ │
│3.2. │literare în secolul al│
│Construirea │XIX-lea - începutul │
│unei viziuni de│secolului al XX-lea │
│ansamblu asupra│(romantismul, │
│fenomenului │realismul, │
│cultural │simbolismul) │
│românesc, prin │c. perioada │
│integrarea şi │interbelică (orientări│
│relaţionarea │tematice în romanul │
│cunoştinţelor │interbelic, tipuri de │
│asimilate │roman: psihologic şi │
│ │al experienţei; poezia│
│ │interbelică, │
│ │diversitate tematică, │
│ │stilistică şi de │
│ │viziune; curente │
│ │culturale/literare în │
│ │perioada interbelică: │
│ │modernism, │
│ │tradiţionalism; │
│ │identitate culturală │
│ │în context european) │
└───────────────┴──────────────────────┘
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- construcţia │
│ │textului │
│4.1. │argumentativ; rolul │
│Identificarea │conectorilor în │
│structurilor │argumentare, │
│argumentative în│structuri şi tehnici │
│texte literare │argumentative în │
│şi nonliterare │texte literare şi │
│studiate sau la │nonliterare, scrise │
│prima vedere │sau orale │
│ │- logica şi coerenţa │
│ │mesajului │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │- verbe evaluative, │
│ │adverbe de mod/ │
│ │predicative ca mărci │
│ │ale subiectivităţii │
│4.2. │evaluative, cuvinte │
│Argumentarea │cu rol argumentativ, │
│unui punct de │structuri sintactice │
│vedere faţă de o│în argumentare │
│problematică │- construcţia │
│pusă în discuţie│discursului │
│ │argumentativ: │
│ │structuri specifice, │
│ │conectori, tehnici │
│ │argumentative, eseul │
│ │argumentativ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│4.3. Compararea │- interpretări şi │
│şi evaluarea │judecăţi de valoare │
│unor argumente │exprimate în critica │
│diferite, pentru│şi în istoria │
│formularea unor │literară │
│judecăţi proprii│- eseul structurat, │
│ │eseul liber │
└────────────────┴─────────────────────┘
PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI a. LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul – cacofonia; hipercorectitudinea – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii) – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată) – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie) – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – stil direct, stil indirect, stil indirect liber – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil umanist Filiera vocaţională - profil pedagogic I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. II. COMPETENŢE DE EVALUAT Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
┌──────────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli ale │
│ │monologului (contactul │
│ │vizual cu auditoriul; │
│ │raportarea la reacţiile│
│ │auditoriului şi în │
│ │condiţii de examinare),│
│ │tehnici de construire a│
│ │monologului; tipuri de │
│ │monolog: povestire/ │
│ │relatare orală, │
│ │descriere orală, │
│ │monolog informativ, │
│ │monolog argumentativ, │
│ │exprimarea orală a │
│ │reacţiilor şi a │
│ │opiniilor privind texte│
│ │literare şi │
│ │nonliterare, filme │
│ │artistice şi │
│ │documentare, spectacole│
│ │de teatru, expoziţii de│
│ │pictură etc.; adecvarea│
│ │la situaţia de │
│1.1. Utilizarea │comunicare (auditoriu, │
│adecvată a │context) şi la scopul │
│strategiilor şi a │comunicării (informare,│
│regulilor de │argumentare/persuasiune│
│exprimare orală în│etc.) │
│monolog şi în │- reguli şi tehnici de │
│dialog, în vederea│construire a dialogului│
│realizării unei │(atenţia acordată │
│comunicări │partenerului, preluarea│
│corecte, eficiente│/redarea cuvântului la │
│şi │momentul oportun, │
│personalizate, │dozarea participării la│
│adaptate unor │dialog ctc.); tipuri: │
│situaţii de │conversaţia, discuţia │
│comunicare diverse│argumentativă, │
│ │interviul (interviul │
│ │publicistic, interviul │
│ │de angajare); adecvarea│
│ │la situaţia de │
│ │comunicare (partener, │
│ │context etc.) şi la │
│ │scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare│
│ │/persuasiune etc.); │
│ │argumentare şi │
│ │contraargumentare în │
│ │dialog │
│ │- stilurile funcţionale│
│ │adecvate situaţiei de │
│ │comunicare │
│ │- rolul elementelor │
│ │verbale, paraverbale şi│
│ │nonverbale în │
│ │comunicarea orală: │
│ │privire, gestică, │
│ │mimică, spaţiul dintre │
│ │persoanele care │
│ │comunică, tonalitate, │
│ │ritmul vorbirii etc. │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- reguli generale în │
│ │redactare (structurarea│
│ │textului, adecvarea la │
│ │cerinţa de redactare, │
│ │adecvare stilistică, │
│ │aşezare în pagină, │
│ │lizibilitate) │
│ │- relatarea unei │
│ │experienţe personale, │
│ │descriere, povestire, │
│ │argumentare, ştiri, │
│ │anunţuri publicitare, │
│ │corespondenţă privată │
│ │şi oficială; cerere, │
│1.2. Utilizarea │proces-verbal, │
│adecvată a │curriculum vitae, │
│tehnicilor de │scrisoare de intenţie, │
│redactare şi a │scrisoarea în format │
│formelor │electronic (e-mail) │
│exprimării scrise │- exprimarea reacţiilor│
│compatibile cu │şi a opiniilor faţă de │
│situaţia de │texte literare │
│comunicare în │(studiate sau la prima │
│elaborarea unor │vedere) şi nonliterare,│
│texte diverse │argumentare, rezumat, │
│ │caracterizare de │
│ │personaj, analiză, │
│ │comentariu, sinteză, │
│ │paralelă, eseu │
│ │structurat, eseu liber/│
│ │nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii │
│ │literare la nivelurile:│
│ │ortografic şi de │
│ │punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│1.3. Identificarea│- limbaj standard, │
│particularităţilor│limbaj literar, limbaj │
│şi a funcţiilor │colocvial, limbaj │
│stilistice ale │popular, limbaj │
│limbii în │regional, limbaj │
│receptarea │arhaic; argou, jargon │
│diferitelor tipuri│- expresivitatea în │
│de mesaje/texte │limbajul comun şi în │
│ │limbajul poetic │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- texte literare │
│ │(proză, poezie, │
│ │dramaturgie); texte │
│ │nonliterare, │
│ │- memorialistice, │
│ │epistolare, │
│ │jurnalistice, │
│ │juridic-administrative,│
│ │ştiinţifice, │
│ │argumentative, mesaje │
│ │din domeniul │
│ │audio-vizualului │
│ │- sens denotativ şi │
│ │sensuri conotative │
│1.4. Receptarea │- calităţile generale │
│adecvată a │şi particulare ale │
│sensului/ │stilului: claritate, │
│sensurilor unui │proprietate, concizie, │
│mesaj transmis │precizie, puritate, │
│prin diferite │corectitudine, variaţie│
│tipuri de texte │stilistică, simetrie, │
│orale sau scrise │naturaleţe, │
│ │cursivitate, eufonie │
│ │- elemente care │
│ │înlesnesc sau perturbă │
│ │receptarea: canalul, │
│ │codul, contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie,│
│ │invenţie; realitate, │
│ │adevăr │
│ │- scopul comunicării: │
│ │informare, delectare, │
│ │divertisment etc. │
│ │- reacţiile │
│ │receptorului: cititor, │
│ │ascultător │
├──────────────────┼───────────────────────┤
│ │- componentele şi │
│ │funcţiile actului de │
│ │comunicare │
│ │- niveluri ale │
│ │receptării şi │
│ │producerii textelor │
│ │orale şi scrise: │
│ │fonetic, ortografic şi │
│ │de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, │
│ │lexico-semantic, │
│ │stilistico-textual, │
│1.5. Utilizarea │nonverbal şi paraverbal│
│adecvată a │- normele limbii │
│achiziţiilor │literare la toate │
│lingvistice în │nivelurile: fonetic, │
│producerea şi în │ortoepic, ortografic şi│
│receptarea │de punctuaţie, │
│diverselor texte │morfosintactic, │
│orale şi scrise, │lexico-semantic, │
│cu explicarea │stilistico-textual │
│rolului acestora │- tipuri textuale şi │
│în construirea │structura acestora: │
│mesajului │narativ, descriptiv, │
│ │informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul publicistic│
│ │- rolul verbelor în │
│ │naraţiune; rolul │
│ │adjectivelor în │
│ │descriere │
│ │- rolul formulelor de │
│ │adresare, de iniţiere, │
│ │de menţinere şi de │
│ │închidere a contactului│
│ │verbal în monolog şi în│
│ │dialog │
└──────────────────┴───────────────────────┘
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate│
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- temă, motiv/motive│
│ │identificat(e) în │
│2.1. │texte, viziune │
│Identificarea │despre lume │
│temei şi a │- genuri literare: │
│modului de │epic, liric, │
│reflectare a │dramatic │
│acesteia în │- modul de │
│textele studiate │reflectare a unei │
│sau în texte la │idei sau a unei teme│
│prima vedere │în mai multe opere │
│ │literare, aparţinând│
│ │unor genuri sau │
│ │epoci diferite │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textele narative │
│ │- particularităţi │
│ │ale compoziţiei în │
│ │textele narative: │
│ │incipit. final, │
│ │episoade/secvenţe │
│ │narative, tehnici │
│ │narative │
│2.2. │- instanţele │
│Identificarea şi │comunicării în │
│analiza │textul narativ │
│principalelor │- construcţia │
│componente de │personajelor; │
│structură, de │modalităţi de │
│compoziţie şi de │caracterizare a │
│limbaj specifice │personajului; tipuri│
│textului narativ │de personaje │
│ │- tipuri de │
│ │perspectivă narativă│
│ │- specii epice: basm│
│ │cult, nuvelă, roman │
│ │- registre │
│ │stilistice, limbajul│
│ │personajelor, │
│ │limbajul naratorului│
│ │- stilul direct, │
│ │stilul indirect, │
│ │stilul indirect │
│ │liber │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- particularităţi │
│ │ale construcţiei │
│ │subiectului în │
│ │textul dramatic │
│ │- particularităţi │
│2.3. │ale compoziţiei │
│Identificarea şi │textului dramatic │
│analiza │- modalităţi de │
│principalelor │caracterizare a │
│componente de │personajelor │
│structură şi de │- registre │
│limbaj specifice │stilistice, limbajul│
│textului dramatic│personajelor, │
│ │notaţiile autorului │
│ │- specii dramatice: │
│ │comedia, drama │
│ │- cronica de │
│ │spectacol │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- titlu, incipit, │
│ │relaţii de opoziţie │
│ │şi de simetrie, │
│ │elemente de │
│ │recurenţă: motiv │
│ │poetic, laitmotiv, │
│2.4. │simbol central, idee│
│Identificarea şi │poetică │
│analiza │- sugestie şi │
│elementelor de │ambiguitate │
│compoziţie şi de │- imaginar poetic, │
│limbaj în textul │figuri semantice │
│poetic │(tropi); elemente de│
│ │prozodie │
│ │- poezie epică, │
│ │poezie lirică │
│ │- instanţele │
│ │comunicării în │
│ │textul poetic │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- viziune despre │
│2.5. Compararea │lume, teme şi │
│unor viziuni │motive, concepţii │
│despre lume, │despre artă, sensuri│
│despre condiţia │multiple ale │
│umană sau despre │textelor literare │
│artă reflectate │- limbajul │
│în texte │literaturii, │
│literare, │limbajul │
│nonliterare sau │cinematografic, │
│în alte arte │limbajul picturii; │
│ │limbajul muzicii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│2.6. │- lectură critică: │
│Interpretarea │elevii evaluează │
│textelor studiate│ceea ce au citit; │
│sau la prima │lectură creativă: │
│vedere prin │elevii extrapolează,│
│prisma propriilor│caută interpretări │
│valori şi a │personale, prin │
│propriei │raportări la propria│
│experienţe de │sensibilitate, │
│lectură │experienţă de viaţă │
│ │şi de lectură │
└─────────────────┴────────────────────┘
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│3.1. │ │
│Identificarea │ │
│şi explicarea │- trăsături ale │
│relaţiilor │curentelor culturale/ │
│dintre operele│literare reflectate în │
│literare şi │textele literare │
│contextul │studiate sau în texte │
│cultural în │la prima vedere │
│care au apărut│ │
│acestea │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- fundamente ale │
│ │culturii române │
│ │(originile şi evoluţia │
│ │limbii române │
│ │- perioada veche │
│ │(formarea conştiinţei │
│ │istorice) │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare în secolele │
│ │XVII-XVIII: umanismul │
│ │şi iluminismul │
│ │- perioada modernă: │
│ │a. secolul al XIX-lea -│
│ │începutul secolului al │
│ │XX-Iea (perioada │
│ │paşoptistă; România, │
│ │între Occident şi │
│ │Orient; criticismul │
│3.2. │junimist) │
│Construirea │b. curente culturale/ │
│unei viziuni │literare în secolul al │
│de ansamblu │XIX-lea - începutul │
│asupra │secolului al XX-lea │
│fenomenului │(romantismul, │
│cultural │realismul, simbolismul,│
│românesc, prin│prelungiri ale │
│integrarea şi │romantismului şi │
│relaţionarea │clasicismului) │
│cunoştinţelor │c. perioada interbelică│
│asimilate │(orientări tematice în │
│ │romanul interbelic, │
│ │tipuri de roman: │
│ │psihologic şi al │
│ │experienţei; poezia │
│ │interbelică, │
│ │diversitate tematică, │
│ │stilistică şi de │
│ │viziune; curente │
│ │culturale/literare în │
│ │perioada interbelică: │
│ │modernism, │
│ │tradiţionalism; │
│ │orientări avangardiste,│
│ │identitate culturală în│
│ │context european) │
│ │- curente culturale/ │
│ │literare româneşti în │
│ │context european │
└──────────────┴───────────────────────┘
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi asociate │
│specifice │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- construcţia textului│
│4.1. │argumentativ; rolul │
│Identificarea │conectorilor în │
│structurilor │argumentare, structuri│
│argumentative │şi tehnici │
│în texte │argumentative în texte│
│literare şi │literare şi │
│nonliterare │nonliterare, scrise │
│studiate sau la│sau orale │
│prima vedere │- logica şi coerenţa │
│ │mesajului argumentativ│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- verbe evaluative, │
│ │adverbe de mod/ │
│ │predicative ca mărci │
│ │ale subiectivităţii │
│4.2. │evaluative, cuvinte cu│
│Argumentarea │rol argumentativ, │
│unui punct de │structuri sintactice │
│vedere faţă de │în argumentare │
│o problematică │- construcţia │
│pusă în │discursului │
│discuţie │argumentativ: │
│ │structuri specifice, │
│ │conectori, tehnici │
│ │argumentative, eseul │
│ │argumentativ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │- textul critic │
│ │(recenzia, cronica │
│4.3. Compararea│literară, eseul, │
│şi evaluarea │studiul critic) în │
│unor argumente │raport cu textul │
│diferite, │discutat │
│pentru │- interpretări şi │
│formularea unor│judecăţi de valoare │
│judecăţi │exprimate în critica │
│proprii │şi în istoria literară│
│ │- eseul structurat, │
│ │eseul liber │
└───────────────┴──────────────────────┘
III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI a. LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; – aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul – cacofonia; hipercorectitudinea – pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică – derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale – relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) – unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii) – câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale – sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului – elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată) – elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie) – rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare – coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă – tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ – stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon – stil direct, stil indirect, stil indirect liber – rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului – rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2021 NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ 1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciakra, az alkalmazott ismeretekre iranyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteruleteken. I. Kommunikacios kepessegek ● Tudatos nyelvi viselkedes ● Helyes anyanyelvhasznalat szoban es irasban ● Velemenynyilvanitas szoban es irasban II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegel ● Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotasnak a megragadasa; ● A szoveggel valo viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozgositasa, sajat olvasat letrehozasa; ● Az erteklatas kepessege; ● A nyelvi kulturalis hagyomanyok felismerese az irasban es az olvasasban; ● Kulturalis tajekozottsag: kapcsolatteremtes az olvasott muvek kozott korszak, stilusiranyzat alapjan; 2. Reszletezett kimeneti kovetelmenyek I. Kommunikacios kepessegek
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Kompetenciak, │Tartalmak │
│kepessegek │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │1.1 A nyelvi kozles│
│ │tenyezoi (ado, │
│ │vevo, csatorna, │
│ │kod, uzenet, │
│ │kontextus), │
│ │funkcioi │
│ │(ismeretkozlo, │
│ │erzelemkifejezo, │
│ │felhivo, │
│ │kapesolatteremto, │
│ │metanyelvi, │
│ │stilisztikai). │
│ │1.2 Mindennapi │
│ │kommunikacio │
│ │(parbeszed, │
│ │monolog); nyilvanos│
│1. Kozlesi │kommunikacio; │
│helyzetek, │tomegkommunikacio. │
│nyelvvaltozatok, │1.3 Retegzettseg es│
│nyelvi regiszterek│norma a │
│felismerese es │nyelvhasznalatban │
│hasznalata. │(koznyelv, irodalmi│
│Stilaris │nyelv; │
│kovetelmenyek │csoportnyelvek; │
│felismerese es │tajnyelvi │
│alkalmazasa a │valtozatok); a │
│nyelvhasznalatban.│nyelvvaltozatok │
│ │eltero kifejezesi │
│ │formai. │
│ │1.4 Stilusretegek, │
│ │stilusarnyalatok │
│ │(tarsalgasi, │
│ │tudomanyos szakmai,│
│ │publicisztikai, │
│ │hivatalos, │
│ │szepirodalmi). │
│ │1.5 Stiluselem, │
│ │stilushatas; │
│ │allando es alkalmi │
│ │stilusertek; │
│ │denotativ es │
│ │konnotativ │
│ │jelentes. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │2.1 A szoveg. │
│ │Szovegszervezo │
│ │eljarasok. │
│ │Szovegszerkezet, │
│ │szovegosszefugges, │
│ │grammatikai │
│2. A szovegertes │kapcsoloelemek, │
│kepessege. │szovegjelentes │
│A szovegszeruseg │(tetelmondat, │
│felismerese es │kulcsszo, │
│alkalmazăsa a │temahalozat). │
│szovegalkotasban. │2.2 Szovegtipusok, │
│ │szovegmufajok │
│ │(elbeszelo, leiro, │
│ │ervelo; hivatalos │
│ │irasmuvek: │
│ │hivatalos level, │
│ │szakmai oneletrajz;│
│ │level). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │3.1 │
│ │Ervelo-meggyozo, │
│ │ertekezo szovegek │
│ │(szonoklat, │
│ │ertekezes). │
│3. Az │3.2 Az │
│ervelo-meggyozo, │ervelo-meggyozo, │
│ertekezo szovegek │ertekezo szoveg │
│felismerese; │jellemzoi: │
│erveles szoban es │szokincs, │
│irasban. │terminologia, az │
│ │erveles technikaja │
│ │(ervek, ellenervek;│
│ │deduktiv, induktiv │
│ │erveles; │
│ │bizonyitas, │
│ │cafolat). │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │4.1 Szobeli es │
│ │irott szovegek │
│ │jellemzoi. │
│ │4.2 A kommunikacios│
│ │helyzethez es a │
│4. Tudatos nyelvi │targyhoz igazodo │
│magatartas: helyes│megnyilatkozas. │
│beszed es a │4.3 A magyar │
│helyesirasi │helyesiras │
│keszseg │alapelvei (a │
│mukodtetese; a │kiejtes, a │
│nyelvhelyessegi │szoelemzes, a │
│vetsegek es │hagyomany es az │
│stilustalansagok, │egyszerusites │
│stilustoresek │elve); az egybeiras│
│felismerese es │es kuloniras │
│javitasa. │szabalyai; a │
│ │tulajdonnevek │
│ │irasanak szabalyai;│
│ │az idegen szavak │
│ │helyesirasa; a │
│ │kozpontozas │
│ │szabalyai. │
├──────────────────┼───────────────────┤
│5. Velemenyalkotas│5.1 Velemeny, │
│kulonbozo │magyarazat; │
│kommunikacios │informaciok │
│helyzetekben es │kiemelese, │
│adott szoveggel │osszefuggesek │
│kapesolatosan; a │megragadasa, │
│velemeny kifejtese│elfogadas, │
│osszefuggu │elutasitas │
│szovegben (szoban │megfogalmazasa. │
│es irasban). │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│6. Bibliografia │6.1 Konyv- es │
│hasznalata a │konyvtarhasznalat; │
│tajekozodasban, az│a forrashasznalat │
│onallo │etikai normai es │
│szovegalkotasban. │formai kotottsegei;│
│ │idezes, hivatkozas.│
└──────────────────┴───────────────────┘
II-III. A szovegolvasas es a torteneti latas kepessegei
┌──────────────────┬─────────────────────┐
│Kompetenciak, │Tartalmak │
│kepessegek │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │1.1 Esztetikai │
│ │tapasztalat, │
│ │esztetikai ertek, │
│ │megjelenitett │
│ │ertekek, ertekrend, │
│ │ertekszerkezet. │
│ │1.2 Esztetikai │
│1. Az erteklatas │minosegek: fenseges, │
│kepessege, sajat │alantas, tragikus, │
│olvasat │elegikus, idilli, │
│letrehozasa. │komikus, ironikus, │
│ │groteszk. │
│ │1.3 Hangnemek: │
│ │unnepelyes, │
│ │patetikus, humoros, │
│ │szatirikus, │
│ │nosztalgikus, │
│ │elegikus, │
│ │targyilagos. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│2. A nyelvi, │ │
│kulturalis │ │
│hagyomanyok │ │
│felismerese │2.1 Irodalmi kanon, │
│szepirodalmi │korstilus, │
│szovegekben, │stilusjegyek. │
│tajekozodas az │ │
│irodalmi │ │
│korszakokban es │ │
│stilusokban. │ │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │3.1 Szokepek: │
│ │metafora, │
│ │megszemelyesites, │
│ │szinesztezia, │
│ │allegoria, metonimia,│
│ │szimbolum. Hasonlat. │
│ │Vandormotivum, │
│ │archetipus. │
│ │Alakzatok: ismetles, │
│ │ellentet, kihagyas, │
│ │felcsereles, │
│ │gondolatparhuzam. │
│ │3.2 Verstani │
│ │fogalmak: ritmus, │
│ │hangsulyos ritmus, │
│ │idomortekes ritmus, │
│ │rim es rimfajtak. │
│3. Irodalmi formak│Balassi-strofa, │
│es kodok │szonett. │
│felismerese es │3.3 Ter- es │
│ertelmezese. │idoszerkezet az │
│ │epikai, lirai, dramai│
│ │alkotasokban. │
│ │3.4 Epikai mufajok: │
│ │eposz, ballada, │
│ │legenda, novella, │
│ │regeny, naplo, │
│ │irodalmi level. │
│ │3.5 Lirai mufajok: │
│ │dal, epigramma, oda, │
│ │himnusz, koltoi │
│ │level, eletkep, │
│ │elegia, leiro │
│ │koltemeny. │
│ │3.6 Dramai mufajok: │
│ │tragedia, │
│ │tragikomedia, dramai │
│ │koltemeny. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │4.1 Elbeszeles es │
│ │tanitas a legendaban.│
│4. Narracios │4.2 Hosteremtes a │
│eljarasok │torteneti targyu │
│felismerese es │epikaban (barokk │
│ertelmezese epikus│eposz, torteneti │
│muvekben │targyu muballada, │
│(tortenetalakitas:│tortenelmi regeny). │
│metaforikus, │4.3 Az enelbeszeles │
│metonimikus; │valtozatai (level, │
│reszletezes, │naplo, irodalmi │
│surites, │level, │
│jelenetezes; a │szentimentalista │
│folytonossag es │enregeny). Az │
│megszakitottsag │elbeszeloi ent │
│alakzatai; │letrehozo narracios │
│teridoszerkezet, │eljarasok. │
│idokezeles; │4.4 Tortenetalakitas │
│hosteremtes; │es idokezeles a │
│elbeszeloi │romantikus, realista,│
│nezopontok, │klasszikus modern │
│elbeszeloi es │epikus alkotasokban. │
│szereploi │4.5 Romantikus, │
│szolamok, │realista, │
│nezopontvaltas). │naturalista, modern │
│ │emberkep az epikus │
│ │alkotasokban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │5.1 Elbeszeloi formak│
│5. Elbeszeloi │jateka: elbeszeloi │
│formak jatekanak │modalitas, │
│felismerese es │intertextualitas. │
│ertelmezese. │5.2 Imitacio a barokk│
│ │eposzban. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │6.1 A kozossegi en │
│ │megnyilatkozasformai;│
│ │a himnusz valtozatai │
│ │(kereszteny, │
│ │kozossegi), az oda │
│ │torteneti valtozatai │
│ │(klasszicista, │
│ │romantikus, modern). │
│6. A lirai en │6.2 Lirai on a │
│valtozatainak │romantikaban (teremto│
│felismerese es │zseni, latnok, │
│ertelmezese. │hasonmas), a │
│ │klasszikus │
│ │modernsegben (az en │
│ │felnovesztese, az en │
│ │megsokszorozodasa), a│
│ │keso modernsegben (az│
│ │en megsokszorozodasa,│
│ │az en hatterbe │
│ │huzodasa, │
│ │onertelmezes). │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │7.1 Szemelyesseg, │
│ │szemelytelenseg; │
│ │kozvetlenseg, │
│7. A lirai beszed │kozvetettseg. │
│valtozatainak │7.2 Egyszolamıısag, │
│felismerese es │tobbszolamusag, │
│ertelmezese. │onmegszolitas. │
│ │7.3 Allegorikussag, │
│ │szimbolikussag, │
│ │targyiassag. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │8.1 Imitacio, antik │
│ │minta, imitacio es │
│ │versszerkezet │
│ │(piktura, │
│8. Az imitacioelv │szentencia), imitacio│
│mukodesenek, a │es verseles │
│koltoszerep es │(klasszikus │
│imitacio │idomertekes verseles:│
│osszefuggeseinek │hexameter, │
│felismerese a │pentameter, │
│lirai │disztichon), imitacio│
│alkotasokban. │es mufajok (oda, │
│ │elegia, epigramma). │
│ │8.2 Imitacio a │
│ │humanista es │
│ │klasszicista liraban.│
├──────────────────┼─────────────────────┤
│9. A dramai mu │9.1 Cselekmeny, │
│jellemzoinek a │konfliktus, szereplok│
│felismerese es │rendszere, dramai │
│ertelmezese. │hos, szerkezet, │
│ │beszedfajtak. │
├──────────────────┼─────────────────────┤
│ │10.1 A romantikus │
│10. A │drama. │
│dramavaltozatok │10.2 Eszmetorteneti │
│kulturalis │osszefuggesek a │
│osszefuggeseinek │dramai koltemenyben. │
│felismerese es │10.3 A cselekmeny, │
│ertelmezese. │konfliktus, hos │
│ │atertelmezodese a 20.│
│ │szazadi dramaban. │
└──────────────────┴─────────────────────┘
Ajanlott szerzok listaja: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Berzsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Jokai Mor, Jozsef Attila, Karman Jozsef, Katona Jozsef, Kazinczy Ferenc, Kos Karoly, Kosztolanyi Dezso, Kolcsey Ferenc, Krudy Gyula, Madach Imre, Mikes Kelemen, Mikszath Kalman, Moricz Zsigmond, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Tamaşi Aron, Toth Arpad, Vajda Janos, Vorosmarty Mihaly, Zrinyi Miklos. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Richtlinien fur die Abiturprufung 2021 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen. Anforderungen Die zu Prufenden sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Bereichen nachweisen konnen: ● Wissen, selbststandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen; ● Wiedergabe von Kenntnissen und Sachverhalten eines bestimmten vorgegebenen Bereichs im gelernten Zusammenhang; ● Anwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen; ● Selbststandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbststandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte; ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbststandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen: ● Das Lebensgefuhl der literarischen Epochen und das Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarische oder freie Erorterungen miteinbeziehen; ● Fahigkeit, poetische und nicht-poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern; ● Fahigkeit, zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben, Stellung zu beziehen; ● Fahigkeit, in literarischen Texten und Sachtexten einen Aktualitatsbezug zu erkennen und Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen; ● Fahigkeit schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (Bewerbungsschreiben, Beschwerde) zu verfassen; ● Fahigkeit gattungsspezifische Merkmale zu identifizieren und daruber hinaus gattungstheoretische Grundkenntnisse (Kurzgeschichte, Kunstmarchen, Novelle und Drama) zu beweisen; Inhalte: a. Literatur: ● Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. Gotthold Ephraim Lessing als Vertreter der Aufklarung. G. E. Lessing: Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. Georg Buchner (Woyzeck), Bertolt Brecht, Friedrich Durrenmatt. ● Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente der zur Trummerliteratur zugerechneten Kurzgeschichten. ● Lyrik: Strukturen, Themen und Motive vom Sturm und Drang bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: ● Prazise Ausdrucksweise, logischer Gedankenaufbau, Fachsprache, normgerechter Sprachgebrauch. 3. Die schriftliche Prufung Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden ab der Verteilung der Prufungsaufgaben. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach Ablauf der Prufungsdauer bekannt gegeben. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas; ● strukturierte und differenzierte Argumentation; ● Transfervermogen; ● zweckmaβige Gliederung der Arbeit; ● Beachtung der sprachlichen Normen. Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die mundliche Prufung Die mundliche Prufung im Fach Deutsch untersteht vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhangende Auβerung zu einem gegebenen Thema; ● Prufungsgesprach uber groβere fachliche Zusammenhange; ● Textinterpretation. Bewertet wird: ● inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches; ● Transfervermogen; ● sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben. Die Abiturprufung in den beiden Spezialabteilungen am Colegiul German Goethe in Bukarest und am Liceul Teoretic Nikolaus Lenau wird in allen Prufungsfachern (auβer dem Fach Rumanisch, fur welches die Bestimmungen der rumanischen Prufungsordnung gelten) gemaβ der von beiden Seiten genehmigten Prufungsordnung durchgefuhrt. PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti 1. Narodna knjizevnost: (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Pocetak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin). 2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo. 3. Prosvetiteljstvo: Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo. 4. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar). 5. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic (Danga - knjizevni komentar); Borisav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar). 6. Knjizevnost XX - og veka: Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar); Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar. Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Cmjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Dobrica Cosic (Koreni - opsti prikaz); Napomene: Kandidati Filoloskog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII razred: Recnik. Sintaksa. Morfoloska analiza. Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava; – primenjivanje teorijskih stedenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; – raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; – raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; – poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; – postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; – elaboraeija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; – argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevno-teoretskih pojmova. Literatura: Sipski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ I. LITERATURA SLOVACĂ 1. Textul. Aspecte generale. - elemente de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, context); – funcţiile comunicării; – textul literar/nonliterar; – textul şi contextual; – teme şi motive literare; – literatura şi alte specii ale artei. 2. Proza a) proza epică - explicarea noţiunilor, dezvoltarea şi tipologia (proza romantică, realistă şi fantastică); b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); c) structura textului epic: - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); – tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotştiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I şi a III-a); – compoziţia operei epice; acţiunea, conflictul, fazele acţiunii, povestirea cadru; – personajele; – tipuri de personaje (principale, secundare, episodice); – caractere (moduri, caracterizarea personajelor). d) limbajul operei epice - modalităţi de povestire: povestirea, dialogul, descrierea; – limbajul personajelor, vorbirea directă şi indirectă, vorbirea semidirectă 3. Poezia a) explicarea noţiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică şi epică); b) structura operei lirice - comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relaţia autorul - subiectul liric). c) limbajul operei lirice - caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.); – imaginaţia poetică; – mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiţia, refrenul, întrebarea retorică, exclamaţia retorică, epitetul, metafora); – versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul. 4. Drama a) explicarea noţiunii; b) genurile (comedia, tragedia, drama); c) structura textului dramatic; compoziţia textului dramatic: act, scena, replica, indicaţii scenice, personajul dramatic, modalităţile de caracterizare; d) limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificităţi, construcţia dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice. 5. Curente literare - clasicismul; – romantismul; – realismul; – perioada interbelică. 6. Autorii canonici Jan Kollar (Slavy dcera), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral' (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca, Statky zmatky), Ivan Krasko (Otcova rol'a), Ladislav Nadasi Jege (Adam Sangala), Jozef Ciger Hronsky (Jozef Mak), Milo Urban (Zivy bic), Frantisek Svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gastanove kone). II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE - aplicare normelor ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie; – utilizarea adecvată a unităţilor lexicale şi semantice; – fonetică: ● legea ritmică, ● clasificarea sunetelor, ● asimilare fonetică. III. LEXICOLOGIE - cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime; – clasificarea vocabularului; – frazeologia şi sensul cuvintelor. IV. STILISTICA - stilurile funcţionale; – texte funcţionale. V. BIBLIOGRAFIE MARCOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) Bratislava, 2004. SEDLAK, Imrich şi col., Dejiny slovenskej literatury, (Istoria literaturii slovace) volumul I şi II, Martin, Bratislava, 2009. KMETOVA, Elena Darina, MOTOVSKA, Anna, Antologia slovenskej literatury, (Antologia literaturii slovace) volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S. S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar). Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz). 2. Diskurzivni knjizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz). 3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz). 4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz). 5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz). 6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz). 7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, Hrvatski narodni preporod, Ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Marko Marulic (zivot i knjizevni rad), Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar). 8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad), Zlatarovo zlato (opci prikaz). 9. Realizam (pojam opeenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar). 10. Moderna (opcenito). A. G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz). 11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Literatura: Udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom. Napomene: Nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s nastavnim programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ BACALAUREAT 2021 PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba şi literatura italiana are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă. Curriculumul de Limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc. Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă / de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a IX-a - a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competenţele specifice cât şi conţinuturile asociate acestora. Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ - pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care au ca material suport texte literare şi nonliterare. În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe, care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.). II. COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a XII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a IX-a a XII-a. 1. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Competenţe specifice│Conţinuturi │
│ │asociate │
├───┬────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- idei │
│ │ │principale, idei │
│ │ │secundare; │
│ │ │ordinea logică şi│
│ │ │cronologică a │
│ │ │ideilor/ a │
│ │ │întâmplărilor │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- moduri de │
│ │ │expunere │
│ │ │(naraţiune, │
│ │ │descriere, │
│ │ │dialog, monolog);│
│ │ │- subiectul │
│ │ │operei literare; │
│ │ │- procedee de │
│ │ │expresivitate │
│ │ │artistică în │
│ │ │textele studiate │
│ │ │(figuri de stil: │
│ │ │personificarea, │
│ │ │epitetul, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │enumeraţia, │
│ │ │antiteză, │
│ │ │metafora, │
│ │ │aliteraţia); │
│ │ │- sensul propriu │
│ │ │şi sensul figurat│
│ │ │al unor cuvinte │
│ │ │într-un context │
│ │ │dat; │
│ │dovedirea │- trăsăturile │
│ │înţelegerii unui│specifice genului│
│ │text literar sau│epic şi liric, în│
│1.1│nonliterar, │opere literare │
│ │pornind de la │studiate sau în │
│ │cerinţe date │texte la prima │
│ │ │vedere; │
│ │ │- texte literare │
│ │ │(aparţinând │
│ │ │diverselor genuri│
│ │ │şi specii │
│ │ │studiate); texte │
│ │ │nonliterare │
│ │ │(texte │
│ │ │publicitare, │
│ │ │articolul de ziar│
│ │ │/ de revistă); │
│ │ │- reperarea unor │
│ │ │informaţii │
│ │ │esenţiale │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- completarea │
│ │ │unui text │
│ │ │lacunar; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │secvenţelor │
│ │ │narative şi │
│ │ │dialogate │
│ │ │dintr-un text; │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │de cuvinte şi │
│ │ │expresii noi în │
│ │ │text; │
│ │ │- utilizarea unui│
│ │ │lexic │
│ │ │diversificat │
│ │ │recurgând la │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice │
│ │ │studiate. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Comunicarea │
│ │ │scrisă │
│ │ │Organizarea │
│ │ │textului scris. │
│ │ │Părţile │
│ │ │componente ale │
│ │ │unei compuneri: │
│ │ │introducerea, │
│ │ │cuprinsul, │
│ │ │încheierea. │
│ │ │Organizarea unui │
│ │ │text propriu │
│ │ │(rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj). │
│ │ │Ortografia şi │
│ │ │punctuaţia. │
│ │ │Scrierea corectă │
│ │ │a cuvintelor. │
│ │ │Consoanele duble,│
│ │ │diftongii, │
│ │ │triftongii, │
│ │ │apostroful, │
│ │ │trunchierea. │
│ │ │Contexte de │
│ │ │realizare: │
│ │ │a) Scrierea │
│ │ │funcţională: │
│ │ │scrisoarea, │
│ │ │invitaţia. │
│ │ │Analiza. │
│ │ │Conspectul. Eseul│
│ │ │structurat. │
│ │ │Textul │
│ │ │argumentativ. │
│ │ │b) Scrierea │
│ │ │imaginativă: │
│ │ │compuneri libere │
│ │ │de mici │
│ │ │dimensiuni. Eseul│
│ │ │liber. Scrierea │
│ │ │despre textul │
│ │ │literar sau │
│ │ │nonliterar. │
│ │ │Povestirea scrisă│
│ │ │a unor fragmente │
│ │ │din text. │
│ │ │Comentarea unor │
│ │ │secvenţe. │
│ │ │Semnificaţia │
│ │ │titlului. │
│ │ │Personajul │
│ │ │literar. │
│ │ │Fonetică şi │
│ │ │ortografie: │
│ │ │Aspecte fonetice │
│ │ │specifice limbii │
│ │ │italiene: │
│ │ │eliziunea şi │
│ │ │apostroful, │
│ │ │accentul │
│ │ │cuvintelor. │
│ │ │Lexic: │
│ │ │Mijloace de │
│ │ │îmbogăţire a │
│ │ │lexicului: │
│ │ │derivarea cu │
│ │ │sufixe şi │
│ │ │prefixe; familii │
│ │ │de cuvinte; │
│ │ │expresii │
│ │ │idiomatice; │
│ │ │cuvinte compuse; │
│ │ │arhaisme, │
│ │ │neologisme. │
│ │ │Sinonime, │
│ │ │antonime, │
│ │ │omonime, cuvinte │
│ │ │polisemantice; │
│ │ │Sensul denotativ │
│ │ │şi sensul │
│ │ │conotativ al │
│ │ │cuvintelor. │
│ │ │Gramatică: │
│ │ │• Articolul: │
│ │ │hotărât, │
│ │ │nehotărât şi │
│ │ │partitiv; │
│ │ │folosirea │
│ │ │articolului cu │
│ │ │numele proprii de│
│ │ │persoane şi │
│ │ │geografice. │
│ │ │• Substantivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului; │
│ │ │formarea │
│ │ │pluralului; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective; │
│ │ │substantive cu │
│ │ │două forme de │
│ │ │plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │colective; │
│ │ │substantive │
│ │ │invariabile; │
│ │ │substantive │
│ │ │defective de │
│ │ │singular/plural; │
│ │ │substantive │
│ │ │compuse; │
│ │ │substantive │
│ │ │derivate cu un │
│ │ │sufix │
│ │ │diminutival, │
│ │ │peiorativ, etc.; │
│ │ │• Adjectivul: │
│ │ │formarea │
│ │ │femininului │
│ │ │adjectivelor │
│ │ │calificative; │
│ │ │poziţia │
│ │ │adjectivului │
│ │ │calificativ; │
│ │ │adjectivul │
│ │ │demonstrativ; │
│ │ │adjectivul │
│ │ │posesiv şi │
│ │ │omiterea │
│ │ │articolului în │
│ │ │cazul posesivelor│
│ │ │care însoţesc │
│ │ │substantive │
│ │ │indicând │
│ │ │înrudirea; │
│ │ │adjectivul │
│ │ │nehotărât; │
│ │ │gradele de │
│ │ │comparaţie - │
│ │ │forme sintetice; │
│ │ │• Numeralul: │
│ │ │cardinal, ordinal│
│ │ │(formarea); │
│ │ │folosirea │
│ │ │numeralului │
│ │ │ordinal │
│ │ │(exprimarea │
│ │ │secolelor); │
│ │ │distributiv; │
│ │ │colectiv; │
│ │ │multiplicativ. │
│ │ │• Pronumele │
│ │sesizarea │personal în │
│ │corectitudinii │acuzativ cu şi │
│ │şi a valorii │fără prepoziţie; │
│ │expresive a │pronumele │
│ │categoriilor │personal în dativ│
│ │morfosintactice,│cu şi fără │
│ │a mijloacelor de│prepoziţie; │
│1.2│îmbogăţire a │pronumele │
│ │vocabularului şi│relativ; locul │
│ │a categoriilor │pronumelor │
│ │semantice │combinate în │
│ │studiate, a │grupurile │
│ │ortografiei şi │verbale, │
│ │punctuaţiei │propoziţia │
│ │ │asertivă şi │
│ │ │imperativă, │
│ │ │pronumele de │
│ │ │politeţe; │
│ │ │pronumele │
│ │ │demonstrativ; │
│ │ │particulele │
│ │ │pronominale ci, │
│ │ │ne; pronumele │
│ │ │posesiv; │
│ │ │pronumele │
│ │ │interogative; │
│ │ │pronumele │
│ │ │nehotărâte; │
│ │ │• Verbul: │
│ │ │indicativul │
│ │ │prezent al │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul compus │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate şi │
│ │ │neregulate; │
│ │ │imperfectul │
│ │ │verbelor regulate│
│ │ │şi neregulate; │
│ │ │perfectul simplu │
│ │ │al verbelor │
│ │ │regulate şi │
│ │ │neregulate; │
│ │ │viitorul simplu │
│ │ │şi viitorul │
│ │ │anterior; │
│ │ │condiţionalul │
│ │ │prezent şi │
│ │ │trecut; folosirea│
│ │ │condiţionalului; │
│ │ │modul imperativul│
│ │ │(tu, noi, voi); │
│ │ │folosirea │
│ │ │imperativului cu │
│ │ │pronumele de │
│ │ │politeţe; │
│ │ │conjunctivul │
│ │ │prezent şi │
│ │ │trecut; │
│ │ │conjunctivul │
│ │ │imperfect şi │
│ │ │trapassato; │
│ │ │concordanţa │
│ │ │timpurilor la │
│ │ │modul indicativ; │
│ │ │concordanţa │
│ │ │timpurilor la │
│ │ │modul conjunctiv;│
│ │ │fraza ipotetică; │
│ │ │verbele │
│ │ │frazeologice │
│ │ │(cominciare, │
│ │ │iniziare, finire,│
│ │ │smettere); verbe │
│ │ │tranzitive şi │
│ │ │intranzitive │
│ │ │(alegerea │
│ │ │auxiliarului); │
│ │ │forma activă, │
│ │ │pasivă şi │
│ │ │reflexivă; │
│ │ │verbele modale │
│ │ │(dovere, potere, │
│ │ │volere); verbele │
│ │ │impersonale; │
│ │ │verbe defective; │
│ │ │• Adverbul: │
│ │ │formarea │
│ │ │adverbelor din │
│ │ │adjective cu │
│ │ │sufixul "-mente”;│
│ │ │adverbele de loc │
│ │ │şi de timp; │
│ │ │adverbe de │
│ │ │îndoială; adverbe│
│ │ │de mod; adverbe │
│ │ │interogative; │
│ │ │adverbe de │
│ │ │evaluare; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │adverbiale; │
│ │ │particulele │
│ │ │adverbiale ci, │
│ │ │vi, ne; gradele │
│ │ │adverbului; │
│ │ │poziţia │
│ │ │adverbului; │
│ │ │• Conjuncţia: │
│ │ │conjuncţiile │
│ │ │coordonatoare; │
│ │ │conjuncţia │
│ │ │subordonatoare; │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │conjuncţionale; │
│ │ │• Prepoziţia: │
│ │ │folosirea │
│ │ │prepoziţiilor; │
│ │ │prepoziţii │
│ │ │articulate: │
│ │ │locuţiuni │
│ │ │prepoziţionale; │
│ │ │• Interjecţia: │
│ │ │interjecţii │
│ │ │proprii (care │
│ │ │exprimă uimirea, │
│ │ │bucuria, │
│ │ │ameninţarea, │
│ │ │îndemnul, │
│ │ │regretul, │
│ │ │indignarea): ah, │
│ │ │eh, ih, oh, ahi, │
│ │ │beh, uffa, ahime;│
│ │ │interjecţii │
│ │ │improprii bravo, │
│ │ │coraggio, avanti,│
│ │ │via, su, forza, │
│ │ │guai. peccato; │
│ │ │locuţiuni; │
│ │ │• Sintaxa: │
│ │ │Propoziţia │
│ │ │simplă: Părţi │
│ │ │principale de │
│ │ │propoziţie │
│ │ │(Subiectul; │
│ │ │Predicatul): │
│ │ │Părţi secundare │
│ │ │de propoziţie │
│ │ │(Atributul; │
│ │ │Complementul │
│ │ │direct şi │
│ │ │indirect; │
│ │ │Complemente │
│ │ │circumstanţiale: │
│ │ │de loc, de timp, │
│ │ │de mod, de cauză,│
│ │ │de scop, │
│ │ │concesie, │
│ │ │opoziţie); │
│ │ │• Sintaxa frazei:│
│ │ │Propoziţia │
│ │ │simplă; │
│ │ │Propoziţia │
│ │ │condiţională şi │
│ │ │fraza ipotetică; │
│ │ │Concordanţa în │
│ │ │indicativ şi │
│ │ │conjunctiv. │
├───┼────────────────┼─────────────────┤
│ │identificarea │- elemente etice │
│ │valorilor etice │şi culturale în │
│ │şi culturale │texte literare şi│
│1.3│într-un text, cu│nonliterare şi │
│ │exprimarea │exprimarea │
│ │impresiilor şi │propriei │
│ │preferinţelor │atitudini faţă de│
│ │ │acestea. │
└───┴────────────────┴─────────────────┘
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situaţii de comunicare
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │asociate │
├───┬──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- redactarea în │
│ │ │scris de texte │
│ │ │funcţionale pe │
│ │ │subiecte din viaţa │
│ │ │cotidiană, mesaje, │
│ │ │scrisori personale;│
│ │ │- redactarea de │
│ │ │mesaje pe o anumită│
│ │ │temă, urmărind un │
│ │ │plan dat: │
│ │ │povestire, │
│ │ │descriere; │
│ │ │- realizarea de │
│ │ │texte, ţinând seama│
│ │ │de părţile │
│ │ │componente ale unei│
│ │ │compuneri, │
│ │ │respectând │
│ │ │categoriile │
│ │ │semantice şi │
│ │ │regulile │
│ │ │gramaticale │
│ │ │studiante, folosind│
│ │ │corect semnele │
│ │ │ortografice şi de │
│ │ │punctuaţie; │
│ │ │- redarea în scris │
│ │ │a unor informaţii │
│ │ │receptate prin │
│ │ │lectură; │
│ │ │- cartea - obiect │
│ │ │cultural: teoria │
│ │ │literară, │
│ │ │destinatarul │
│ │ │mesajului, │
│ │ │structura textului │
│ │ │narativ; │
│ │ │- descrierea │
│ │ │obiectivă şi │
│ │ │subiectivă, │
│ │ │dialogul, │
│ │ │personajul │
│ │ │(caracterizarea │
│ │ │sumară - portret │
│ │ │fizic şi portret │
│ │ │moral); │
│ │ │- structura │
│ │ │prozodică (rimă, │
│ │ │ritm, vers, strofa,│
│ │ │vers liber); │
│ │ │- figurile de stil:│
│ │ │personificarea, │
│ │ │comparaţia, │
│ │ │enumerarea, │
│ │ │repetiţia, │
│ │ │epitetul, antiteza,│
│ │ │metafora; │
│ │ │- sensul de bază, │
│ │ │sensul auxiliar; │
│ │ │sensul figurat; │
│ │redactarea │- genuri şi specii │
│ │diverselor │(genurile epic, │
│ │texte, cu │liric şi dramatic);│
│ │scopuri şi │- - textul: texte │
│ │destinaţii │literare aparţinând│
│2.1│diverse, │diverselor genuri │
│ │adaptându-le │şi specii şi textul│
│ │la situaţia de│nonliterar; │
│ │comunicare │- redactare de │
│ │concretă │mesaje; redactare │
│ │ │de scrisori în │
│ │ │registru familiar; │
│ │ │- completare de │
│ │ │texte lacunare; │
│ │ │- construirea unor │
│ │ │scurte povestiri; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │scopul evitării │
│ │ │repetiţiilor; │
│ │ │- diferenţierea │
│ │ │semnificaţiei │
│ │ │sinonimelor în │
│ │ │contexte diferite; │
│ │ │- folosirea corectă│
│ │ │a părţilor de │
│ │ │vorbire flexibile │
│ │ │şi neflexibile; │
│ │ │- folosirea corectă│
│ │ │a formelor verbale │
│ │ │în raport cu │
│ │ │cronologia faptelor│
│ │ │relatate; │
│ │ │- folosirea │
│ │ │conectorilor │
│ │ │adecvaţi; │
│ │ │- folosirea unor │
│ │ │construcţii verbale│
│ │ │specifice pentru a │
│ │ │spori │
│ │ │expresivitatea │
│ │ │comunicării; │
│ │ │- rezumare, │
│ │ │substituire, │
│ │ │transformare, │
│ │ │alegere multiplă; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │structurii textului│
│ │ │narativ; │
│ │ │- sesizarea │
│ │ │schimbării │
│ │ │semnificaţiei unor │
│ │ │cuvinte în funcţie │
│ │ │de context; │
│ │ │- stabilirea │
│ │ │relaţiilor de │
│ │ │sinonimie, │
│ │ │antonimie şi │
│ │ │polisemie într-un │
│ │ │text dat; │
│ │ │- identificarea │
│ │ │secvenţelor într-un│
│ │ │text narativ; │
│ │ │- structurarea unui│
│ │ │text în secvenţe │
│ │ │distincte în │
│ │ │funcţie de tipul │
│ │ │acestuia (rezumat, │
│ │ │caracterizare de │
│ │ │personaj, scrisoare│
│ │ │etc.). │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │- elemente de lexic│
│ │ │studiate în clasele│
│ │ │a IX-a - a XII-а; │
│ │ │mijloace de │
│ │ │îmbogăţire a │
│ │ │lexicului; │
│ │ │- folosirea corectă│
│ │utilizarea în │a semnelor de │
│ │redactarea │punctuaţie la │
│ │unui text │nivelul propoziţiei│
│ │propriu a │şi al frazei; │
│ │cunoştinţelor │- aplicarea │
│ │de lexic şi de│adecvată a │
│2.2│morfosintaxă, │cunoştinţelor de │
│ │folosind │morfologie în │
│ │adecvat │exprimarea scrisă │
│ │semnele │corectă: articolul,│
│ │ortografice şi│substantivul, │
│ │de punctuaţie │adjectivul, │
│ │ │numeralul, │
│ │ │pronumele, verbul, │
│ │ │adverbul, │
│ │ │conjuncţia, │
│ │ │prepoziţia, │
│ │ │interjecţia, │
│ │ │sintaxa propoziţiei│
│ │ │şi a frazei. │
└───┴──────────────┴───────────────────┘
Notă: Se recomandă următoarele texte:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │“Tanto gentile e tanto │
│ │onesta pare ” Dante │
│ │Alighieri │
│ │Canto Vdell’Inferno, La │
│ │Divina Commedia Dante │
│ │Alighieri │
│Testo │“Erano i capei d’oro а │
│poetico │l'aura sparsi” Francesco │
│ │Petrarca │
│ │“Orlando in cerca di │
│ │Angelica”, di Orlando │
│ │Furioso Ludovico Ariosto │
│ │“La morte di Clorinda ”, │
│ │Canto XII di Gerusalemme │
│ │liberata Torquarto Tasso │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │"Federigo degli Alberighi" │
│ │(V giornata, IX novella, │
│Testo │II Decameron) Giovanni │
│narrativo │Boccaccio │
│(racconto)│“I promessi sposi ” │
│ │(frammenti) Alessandro │
│ │Manzoni │
│ │"La lupa " Giovanni Verga │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Testo │“La Locandiera "(frammento)│
│drammatico│Carlo Goldoni │
└──────────┴───────────────────────────┘
Teme recomandate: - Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa; – Problemele adolescenţilor: integrarea în grup şi acceptarea diferenţelor; responsabilitate şi implicare socială; – Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie; – Progres şi schimbare: ocupaţii şi profesiuni de viitor, invenţii şi descoperiri; – Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: radioul şi televiziunea, internetul: – Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, călătorii; – Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante; – Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale; – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi, filme, muzica italiană; – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Începuturile literaturii italiene. Evul Mediu, Începuturile Renaşterii - principalele etape şi răspândirea modelului renascentist (secolul al XII - lea, al XIII - lea, al XIV - lea, al XV - lea); – Elemente culturale ale spaţiului italian: Referinţe istorice. Renaşterea. Umanismul. Reforma şi Controreforma. Clasicismul. Barocul. Începuturile Iluminismului, (secolul al XV - lea, al XVI - lea, începuturile secolului al XVII - lea); – Elemente culturale ale spaţiului italian: Romantismul. Verismul. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. Programa de examen Disciplina Limba şi literatura ucraineană maternă Examenul naţional de bacalaureat (anul şcolar 2020-2021) Tip program: Profil Real şi Pedagogic I. LITERATURA (a se vedea imaginea asociată) II. GRAMATICA (a se vedea imaginea asociată) III. LITERATURĂ PENTRU COPII - PROFIL PEDAGOGIC - (a se vedea imaginea asociată) NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. LIMBA ŞI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ (PROFIL TEOLOGIC ŞI PEDAGOGIC) I. OKUMA - ANLAMA - Bir olay yazisini anlamli bir şekilde okuyabilme; – Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme; – Metin icinde cumleyi taniyabilme; – Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme; – Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme; – Paragraf ve paragraftaki duşunceyi kavrayabilme; – Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek; – Bir şiirin şekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme; – Olay yazilarinda sebep-sonuc ilişkisini kavrayabilmek; – Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kişiler); – Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme; – Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme; – Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek; – Bir metindeki olaylari karşilaştirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme; – Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem...); – Okunan bir yazidaki sebep-sonuc ilişkilerini kavrayabilme; – Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme. II. ANLATIM A) SOZLU ANLATIM; B) YAZILI ANLATIM - Dogru ve duzgun konuşabilmek; – Turkte derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek; – Bir tartişmaya katilabilmek; – Gorulen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve duşuncelerini anlatip, yazabilmek; – Atasozlerini, ozdeyişleri ve deyimleri aciklayabilmek; – Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek; – Ozel mektup, iş mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek; – Paragraflardaki duşunceleri aciklayabilmek; – Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili); – Topluluk karşisinda aciş konuşmasi, kapaniş konuşmasi yapabilmek; – Yazilarim uygun bir plana gore geliştirebilmek; – Okuduklanndan notlar alabilmek; – Konuşmalarini uygun bir plana gore geliştirebilmek; – Kompozisyon ceşitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek. III. DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI A) SES BILGISI - Tuirkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek; – Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek; – Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek; – Unsuzlerin benzeşmesi kuralini kavrayabilmek; – Unlu duşmesi kuralini kavrayabilmek; – Sureksiz sert unsuzlerin yumuşamasi kuralim kavrayabilmek; – Turkce'de başta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek; – Seslerin birleşmesini, hece ve hece ceşitlerini kavrayabilmek. B) KELIME BILGISI - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek: Isimler ve isimlerin yapilari; Isim tamlamalari; Isim ceşitleri; Sifatlar ve sifatlann yapilari; Sifatlarin ceşitleri; Sifat tamlamalari; Zamirler ve zamirlerin yapilari; Zamirlerin ceşitleri. C) CUMLE BILGISI - Anlamlarina gore cumle ceşitlerini kavrayabilmek Olumlu cumleler; Olumsuz cumleler; Soru cumleleri; Unlem cumleleri; Şart cumleleri. – Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek Basit cumle; Bileşik cumle; Sirali cumle, bagli cumle; Sirali -bagli cumle. – Cumlenin ogelerini kavrayabilmek Ozne; Yuklem; Zarf tumleci; Dolayli tumlec; Belirtili nesne; Belirtisiz nesne. D) ANLAM BILGISI - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gercek anlami; Kelimelerin mecaz anlami; Kelimelerin terim anlami; Kelimelerin deyim anlami; Zit anlamli kelimeler; Eş anlamli kelimeler. E) YAPI BILGISI EKLER Yapim ekleri; Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri); Basit kelime; Turemiş kelime; Bileşik kelime; F) EDEBÎ BILGILER - Yazi turlerini kavrayabilmek; Roman ve roman ceşitleri; Hikaye; Masal; Tiyatro ve ceşitleri; Şiir ve şiir ceşitleri; Gezi yazilari. – Edebiyatinin tanimi ve konusu; – Şiirle ilgili bilgiler; – Halk edebiyati ve ozellikleri; – Halk edebiyati nazim şekilleri; G) IMLA VE NOKTALAMA - Buyuk harflerin imlasi; – Ozel isimlerin imlasi; – Eklerin imlasi; – Yabanci kelimelerin imlasi; Nokta; Virgul; Noktali virgule; Tirnak işareti; Iki nokta; Soru işareti; Unlem işareti. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ BACALAUREAT 2021 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ Examenul naţional de bacalaureat reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului liceal. În cadrul examenului naţional de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcţie de filieră, profil şi specializare. Astfel, programele de examen se diferenţiază, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite, în: ● programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică şi pentru filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică; ● programa M_şt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii; ● programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale; ● programa M_pedagogic pentru filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul naţional de bacalaureat evaluează competenţele şi conţinuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare şi de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerinţelor. PROGRAMA M mate-info Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea.│ │
│în limbaj │ │
│cotidian sau în │ │
│probleme de │ │
│matematică, a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii│ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│2. Utilizarea │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor │ │
│algebrice ale │Mulţimi şi elemente │
│numerelor, a │de logică matematică│
│estimărilor şi │• Mulţimea numerelor│
│aproximărilor în │reale: operaţii │
│contexte variate │algebrice cu numere │
│3. Alegerea │reale, ordonarea │
│formei de │numerelor reale, │
│reprezentare a │modulul unui număr │
│unui număr real │real, aproximări │
│şi utilizarea │prin lipsă sau prin │
│unor algoritmi │adaos, partea │
│pentru │întreagă, partea │
│optimizarea │fracţionară a unui │
│calculelor cu │număr real; operaţii│
│numere reale │cu intervale de │
│4. Deducerea unor│numere reale │
│rezultate şi │• Propoziţie, │
│verificarea │predicat, │
│acestora │cuantificatori; │
│utilizând │operaţii logice │
│inducţia │elementare (negaţie,│
│matematică sau │conjuncţie, │
│alte raţionamente│disjuncţie, │
│logice │implicaţie, │
│5. Redactarea │echivalenţă); │
│rezolvării unei │raţionament prin │
│probleme, │reducere la absurd │
│corelând limbajul│• Inducţia │
│uzual cu cel al │matematică │
│logicii │ │
│matematice şi al │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│6. Transpunerea │ │
│unei │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt │ │
│funcţii, şiruri, │ │
│progresii │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor modalităţi │ │
│variate de │ │
│descriere a │ │
│funcţiilor în │ │
│scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │Şiruri │
│3. Descrierea │• Modalităţi de a │
│unor şiruri/ │defini un şir, │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite, │
│reprezentarea │şiruri monotone │
│geometrică a unor│• Şiruri │
│cazuri │particulare: │
│particulare şi │progresii │
│raţionamentul │aritmetice, │
│inductiv │progresii │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri │termenului general │
│folosind diverse │în funcţie de un │
│reprezentări │termen dat şi raţie,│
│(formule, │suma primilor n │
│grafice) sau │termeni ai unei │
│proprietăţi │progresii │
│algebrice ale │• Condiţia ca n │
│acestora │numere să fie în │
│5. Analizarea │progresie aritmetică│
│unor valori │sau geometrică, │
│particulare în │pentru n ≥ 3 │
│vederea │ │
│determinării │ │
│formei analitice │ │
│a unei funcţii │ │
│definite pe N │ │
│prin raţionament │ │
│de tip inductiv │ │
│6. Transpunerea │ │
│unor │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic │ │
│utilizând funcţii│ │
│definite pe N │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian; │
│ │reprezentarea prin │
│ │puncte a unui produs│
│ │cartezian de mulţimi│
│ │numerice; condiţii │
│1. Identificarea │algebrice pentru │
│valorilor unei │puncte aflate în │
│funcţii folosind │cadrane; drepte în │
│reprezentarea │plan de forma x = m │
│grafică a │sau y = m, cu │
│acesteia │m ϵ R │
│2. Caracterizarea│• Funcţia: │
│egalităţii a două│definiţie, exemple, │
│funcţii prin │exemple de │
│utilizarea unor │corespondenţe care │
│modalităţi │nu sunt funcţii, │
│variate de │modalităţi de a │
│descriere a │descrie o funcţie, │
│funcţiilor │lecturi grafice. │
│3. Operarea cu │Egalitatea a două │
│funcţii │funcţii, imaginea │
│reprezentate în │unei mulţimi │
│diferite moduri │printr-o funcţie, │
│şi caracterizarea│graficul unei │
│calitativă a │funcţii, restricţii │
│acestor │ale unei funcţii │
│reprezentări │• Funcţii numerice F│
│4. Caracterizarea│= {f : D→R, D⊆ R}; │
│unor proprietăţi │reprezentarea │
│ale funcţiilor │geometrică a │
│numerice prin │graficului: │
│utilizarea │intersecţia cu axele│
│graficelor │de coordonate, │
│acestora şi a │intersecţia │
│ecuaţiilor │graficelor a două │
│asociate │funcţii, rezolvări │
│5. Deducerea unor│grafice ale unor │
│proprietăţi ale │ecuaţii şi inecuaţii│
│funcţiilor │de forma f(x) = g │
│numerice prin │(x), (≤, <, >, ≥); │
│lectură grafică │proprietăţi ale │
│6. Analizarea │funcţiilor numerice │
│unor situaţii │introduse prin │
│practice şi │lectură grafică: │
│descrierea lor cu│mărginire, │
│ajutorul │monotonie; alte │
│funcţiilor │proprietăţi: │
│ │paritate/imparitate,│
│ │simetria graficului │
│ │faţă de drepte de │
│ │forma x = m, m ϵ R, │
│ │periodicitate │
│ │• Compunerea │
│ │funcţiilor; exemple │
│ │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul I descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor metode │ │
│algebrice şi │ │
│grafice pentru │ │
│rezolvarea │ │
│ecuaţiilor, │ │
│inecuaţiilor şi │Funcţia de gradul I │
│sistemelor │• Definiţie; │
│3. Descrierea │reprezentarea │
│unor proprietăţi │grafică a funcţiei f│
│desprinse din │: R→R, f(x) = ax + │
│reprezentarea │b, unde a, b ϵ R, │
│grafică a │intersecţia │
│funcţiei de │graficului cu axele │
│gradul I sau din │de coordonate, │
│rezolvarea │ecuaţia │
│ecuaţiilor, │f(x) = 0 │
│inecuaţiilor şi │• Interpretarea │
│sistemelor │grafică a │
│4. Exprimarea │proprietăţilor │
│legăturii între │algebrice ale │
│funcţia de gradul│funcţiei: monotonia │
│I şi │şi semnul funcţiei │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului │intervale de numere │
│funcţiei de │reale │
│gradul I │• Sisteme de │
│utilizând │inecuaţii de gradul │
│proprietăţile │I │
│algebrice ale │ │
│funcţiei │ │
│6. Modelarea unor│ │
│situaţii concrete│ │
│prin utilizarea │ │
│ecuaţiilor şi/sau│ │
│a inecuaţiilor, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│ │
│prin exemple, a │ │
│variaţiei liniare│ │
│de cea pătratică │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori pentru │ │
│trasarea │ │
│graficului │ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │Funcţia de gradul al│
│3. Aplicarea unor│II-lea │
│algoritmi pentru │• Reprezentarea │
│trasarea │grafică a funcţiei f│
│graficului │: R→ R, f(x) = ax^2 │
│funcţiei de │+ bx + c, cu a, b, c│
│gradul al II-lea │ϵ R şi a ≠ 0 │
│(prin puncte │intersecţia │
│semnificative) │graficului cu axele │
│4. Exprimarea │de coordonate, │
│proprietăţilor │ecuaţia f(x) = 0, │
│unei funcţii prin│simetria faţă de │
│condiţii │drepte de forma x = │
│algebrice sau │m, cu m ϵ R │
│geometrice │• Relaţiile lui │
│5. Utilizarea │Viete. rezolvarea │
│relaţiilor lui │sistemelor de │
│Viete pentru │forma │
│caracterizarea │{x + y = s │
│soluţiilor │{xy = p, │
│ecuaţiei de │cu s, p ∈ R │
│gradul al II-lea │ │
│şi pentru │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme de │ │
│ecuaţii │ │
│6. Utilizarea │ │
│funcţiilor în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme şi în │ │
│modelarea unor │ │
│procese │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│corespondenţei │ │
│dintre seturi de │ │
│date şi │ │
│reprezentări │ │
│grafice │ │
│2. Determinarea │ │
│unor funcţii care│ │
│verifică anumite │ │
│condiţii │ │
│precizate │ │
│3. Utilizarea │ │
│unor algoritmi │ │
│pentru rezolvarea│Interpretarea │
│ecuaţiilor, │geometrică a │
│inecuaţiilor şi │proprietăţilor │
│pentru │algebrice ale │
│reprezentarea │funcţiei de gradul │
│grafică a │al II-lea │
│soluţiilor │• Monotonie, punct │
│acestora │de extrem, vârful │
│4. Exprimarea │parabolei │
│prin reprezentări│• Poziţionarea │
│grafice a unor │parabolei faţă de │
│condiţii │axa Ox, semnul │
│algebrice; │funcţiei, inecuaţii │
│exprimarea prin │de forma ax^2+bx+c ≤│
│condiţii │0 (≥, <, >), a, b, c│
│algebrice a unor │ϵ R şi a ≠ 0, │
│reprezentări │studiate pe R sau pe│
│grafice │intervale de numere │
│5. Utilizarea │reale, interpretare │
│unor metode │geometrică: imagini │
│algebrice sau │ale unor intervale │
│grafice pentru │(proiecţiile unor │
│determinarea sau │porţiuni de parabolă│
│aproximarea │pe axa Oy) │
│soluţiilor │ │
│ecuaţiei asociate│ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│6. Interpretarea │ │
│informaţiilor │ │
│conţinute în │ │
│reprezentări │ │
│grafice prin │ │
│utilizarea de │ │
│estimări, │ │
│aproximări şi │ │
│strategii de │ │
│optimizare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor elemente de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2. Transpunerea │ │
│unor operaţii cu │ │
│vectori în │Vectori în plan │
│contexte │• Segment orientat, │
│geometrice date │vectori, vectori │
│3. Utilizarea │coliniari │
│operaţiilor cu │• Operaţii cu │
│vectori pentru a │vectori: adunarea │
│descrie o │(regula │
│problemă practică│triunghiului. regula│
│4. Utilizarea │paralelogramului), │
│limbajului │proprietăţi ale │
│calculului │operaţiei de │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie │cu un scalar, │
│configuraţii │proprietăţi ale │
│geometrice │înmulţirii cu un │
│5. Identificarea │scalar; condiţia de │
│condiţiilor │coliniaritate, │
│necesare pentru │descompunerea după │
│ca o configuraţie│doi vectori │
│geometrică să │necoliniari │
│verifice cerinţe │ │
│date │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme de │ │
│fizică │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea │ │
│sintetică sau │ │
│vectorială a │ │
│proprietăţilor │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice în │ │
│plan │ │
│2. Caracterizarea│ │
│sintetică sau/şi │ │
│vectorială a unei│ │
│configuraţii │ │
│geometrice date │ │
│3. Alegerea │ │
│metodei adecvate │ │
│de rezolvare a │ │
│problemelor de │Coliniaritate, │
│coliniaritate, │concurenţă, │
│concurenţă sau │paralelism - calcul │
│paralelism │vectorial în │
│4. Trecerea de la│geometria plană │
│caracterizarea │• Vectorul de │
│sintetică la cea │poziţie a unui punct│
│vectorială (şi │• Vectorul de │
│invers) într-o │poziţie a punctului │
│configuraţie │care împarte un │
│geometrică dată │segment orientat │
│5. Interpretarea │într-un raport dat │
│coliniarităţii, │ │
│concurenţei sau │ │
│paralelismului în│ │
│relaţie cu │ │
│proprietăţile │ │
│sintetice sau │ │
│vectoriale ale │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice │ │
│6. Analizarea │ │
│comparativă a │ │
│rezolvărilor │ │
│vectorială şi │ │
│sintetică ale │ │
│aceleiaşi │ │
│probleme │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│legăturilor între│ │
│coordonate │ │
│unghiulare, │ │
│coordonate │Elemente de │
│metrice şi │trigonometrie │
│coordonate │• Cercul │
│carteziene pe │trigonometric, │
│cercul │definirea funcţiilor│
│trigonometric │trigonometrice: │
│2. Calcularea │sin: [0,2π] → │
│unor măsuri de │[-1,1], │
│unghiuri şi arce │cos: [0,2π]→ [-1,1],│
│utilizând relaţii│tg:[0,π]/{π/2} → R, │
│trigonometrice │ctg:(0,π) → R │
│3. Determinarea │• Definirea │
│măsurii unor │funcţiilor │
│unghiuri şi a │trigonometrice: │
│lungimii unor │sin : R → [-1,1], │
│segmente │cos : R → [-1,1], │
│utilizând relaţii│tg : R / D → R, cu D│
│metrice │= {π/2+ kπ | k ∈ Z},│
│4. Caracterizarea│ctg : R / D → R, cu │
│unor configuraţii│D = {kπ | k ∈ Z} │
│geometrice plane │• Reducerea la │
│utilizând │primul cadran; │
│calculul │formule │
│trigonometrie │trigonometrice: sin │
│5. Determinarea │(a + b), sin(a - b),│
│unor proprietăţi │cos(a + b), cos(a - │
│ale funcţiilor │b), sin 2a, cos 2a, │
│trigonometrice │sin a + sin b, sin a│
│prin lecturi │- sin b, cos a + cos│
│grafice │b, cos a - cos b │
│6. Optimizarea │(transformarea sumei│
│calculului │în produs) │
│trigonometric │ │
│prin alegerea │ │
│adecvată a │ │
│formulelor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│posibile în │ │
│rezolvarea │ │
│problemelor de │ │
│geometrie │Aplicaţii ale │
│2. Aplicarea unor│trigonometrici şi │
│metode diverse │ale produsului │
│pentru │scalar în geometria │
│determinarea unor│plană │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de │doi vectori: │
│unghiuri şi a │definiţie, │
│unor arii │proprietăţi. │
│3. Prelucrarea │Aplicaţii: teorema │
│informaţiilor │cosinusului, │
│oferite de o │condiţii de │
│configuraţie │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea │
│deducerea unor │triunghiului │
│proprietăţi ale │dreptunghic │
│acesteia │• Aplicaţii │
│4. Analizarea │vectoriale şi │
│unor configuraţii│trigonometrice în │
│geometrice pentru│geometrie: teorema │
│alegerea │sinusurilor, │
│algoritmilor de │rezolvarea │
│rezolvare │triunghiurilor │
│5. Aplicarea unor│oarecare │
│metode variate │• Calcularea razei │
│pentru │cercului înscris şi │
│optimizarea │a razei cercului │
│calculelor de │circumscris în │
│distanţe, de │triunghi, calcularea│
│măsuri de │lungimilor unor │
│unghiuri şi de │segmente importante │
│arii │din triunghi, │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│utilizând metode │ │
│vectoriale sau │ │
│sintetice │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│caracteristicilor │ │
│tipurilor de numere│Mulţimi de numere │
│utilizate în │• Numere reale: │
│algebră şi a formei│proprietăţi ale │
│de scriere a unui │puterilor cu │
│număr real în │exponent raţional,│
│contexte specifice │iraţional şi real │
│2. Determinarea │ale unui număr │
│echivalenţei între │pozitiv nenul, │
│forme diferite de │aproximări │
│scriere a unui │raţionale pentru │
│număr, compararea │numere reale │
│şi ordonarea │• Radical de ordin│
│numerelor reale │n ( n ∈ N şi n ≥ │
│3. Aplicarea unor │2) dintr- un │
│algoritmi specifici│număr, proprietăţi│
│calculului cu │ale radicalilor │
│numere reale sau │• Noţiunea de │
│complexe pentru │logaritm, │
│optimizarea unor │proprietăţi ale │
│calcule şi │logaritmilor, │
│rezolvarea de │calcule cu │
│ecuaţii │logaritmi, │
│4. Alegerea formei │operaţia de │
│de reprezentare a │logaritmare │
│unui număr real sau│• Mulţimea С. │
│complex în funcţie │Numere complexe │
│de contexte în │sub formă │
│vederea optimizării│algebrică, modulul│
│calculelor │unui număr │
│5. Alegerea │complex, │
│strategiilor de │conjugatul unui │
│rezolvare în │număr complex, │
│vederea optimizării│operaţii cu numere│
│calculelor │complexe │
│6. Determinarea │• Rezolvarea în С │
│unor analogii între│a ecuaţiei de │
│proprietăţile │gradul al doilea │
│operaţiilor cu │având coeficienţi │
│numere reale sau │reali; ecuaţii │
│complexe scrise în │bipătrate având │
│forme variate şi │coeficienţi reali │
│utilizarea acestora│ │
│în rezolvarea unor │ │
│ecuaţii │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Funcţii şi ecuaţii│
│ │• Funcţia putere │
│ │cu exponent │
│ │natural: │
│ │f : R → D, f(x) = │
│ │x^n, n ∈ N, n ≥ 2 │
│ │şi funcţia │
│ │radical: f : D → R│
│1. Trasarea prin │, f(x) = ⁿ√x, │
│puncte a graficelor│n ∈ N şi n ≥ 2, │
│unor funcţii │unde D = [0,+ ∞) │
│2. Prelucrarea │pentru n par şi D │
│informaţiilor │= R pentru n impar│
│ilustrate prin │• Funcţia │
│graficul unei │exponenţială: f : │
│funcţii în scopul │R → (0,+∞), │
│deducerii unor │f(x) = a^x, a ∈ │
│proprietăţi │(0,+∞), a ≠ 1 şi │
│algebrice ale │funcţia │
│acesteia │logaritmică: f : │
│(monotonie, semn, │(0,+∞) → R, │
│bijectivitate, │f(x) = logₐx, a ∈ │
│inversabilitate, │(0,+∞), a ≠ 1 │
│convexitate) │• Injectivitate, │
│3. Utilizarea de │surjectivitate, │
│proprietăţi ale │bijectivitate; │
│funcţiilor în │funcţii │
│trasarea graficelor│inversabile: │
│şi în rezolvarea de│definiţie, │
│ecuaţii │proprietăţi │
│4. Exprimarea în │grafice, condiţia │
│limbaj matematic a │necesară şi │
│unor situaţii │suficientă ca o │
│concrete şi │funcţie să fie │
│reprezentarea prin │inversabilă │
│grafice a unor │• Funcţii │
│funcţii care │trigonometrice │
│descriu situaţii │directe şi inverse│
│practice │• Rezolvări de │
│5. Interpretarea, │ecuaţii folosind │
│pe baza lecturii │proprietăţile │
│grafice, a │funcţiilor: │
│proprietăţilor │1. Ecuaţii care │
│algebrice ale │conţin radicali de│
│funcţiilor │ordinul 2 sau de │
│6. Utilizarea │ordinul 3 │
│echivalenţei dintre│2. Ecuaţii │
│bijectivitate şi │exponenţiale, │
│inversabilitate în │ecuaţii │
│trasarea unor │logaritmice │
│grafice şi în │3. Ecuaţii │
│rezolvarea unor │trigonometrice: │
│ecuaţii algebrice │sin x = a, cos x =│
│şi trigonometrice │a, a ∈ [-1,1], │
│ │tg x = a, ctg x = │
│ │a, a ∈ R, │
│ │sin f(x) = sin g │
│ │(x), │
│ │cos f(x) = cos g │
│ │(x), │
│ │tg f(x) = tg g(x),│
│ │ctg f(x) = ctg g │
│ │(x) │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Metode de numărare│
│ │• Mulţimi finite. │
│ │Numărul funcţiilor│
│ │f : A → B, unde A │
│ │şi B sunt mulţimi │
│ │finite │
│ │• Permutări │
│1. Diferenţierea │- numărul de │
│problemelor în │mulţimi ordonate │
│funcţie de numărul │care se obţin prin│
│de soluţii admise │ordonarea unei │
│2. Identificarea │mulţimi finite cu │
│tipului de formulă │n elemente │
│de numărare │- numărul │
│adecvată unei │funcţiilor │
│situaţii-problemă │bijective f : A → │
│date │B, unde A şi B │
│3. Utilizarea unor │sunt mulţimi │
│formule │finite │
│combinatoriale în │• Aranjamente │
│raţionamente de tip│- numărul │
│inductiv │submulţimilor │
│4. Exprimarea, în │ordonate cu câte k│
│moduri variate, a │elemente, k ≤ n, │
│caracteristicilor │care se pot forma │
│unor probleme în │cu cele n elemente│
│scopul │ale unei mulţimi │
│simplificării │finite │
│modului de numărare│- numărul │
│5. Interpretarea │funcţiilor │
│unor │injective f : A → │
│situaţii-problemă │B, unde A şi B │
│având conţinut │sunt mulţimi │
│practic cu ajutorul│finite │
│funcţiilor şi a │• Combinări │
│elementelor de │- numărul │
│combinatorică │submulţimilor cu │
│6. Alegerea │câte k elemente, │
│strategiilor de │unde 0 ≤ k ≤ n, │
│rezolvare a unor │ale unei mulţimi │
│situaţii practice │finite cu n │
│în scopul │elemente. │
│optimizării │Proprietăţi: │
│rezultatelor │formula │
│ │combinărilor │
│ │complementare, │
│ │numărul tuturor │
│ │submulţimilor unei│
│ │mulţimi cu n │
│ │elemente │
│ │• Binomul lui │
│ │Newton │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor date de tip │ │
│probabilistic sau │ │
│statistic în │ │
│situaţii concrete │ │
│2. Interpretarea │ │
│primară a datelor │ │
│statistice sau │ │
│probabilistice cu │ │
│ajutorul calculului│ │
│financiar, al │ │
│graficelor şi al │ │
│diagramelor │Matematici │
│3. Utilizarea unor │financiare │
│algoritmi specifici│• Elemente de │
│calculului │calcul financiar: │
│financiar, │procente, dobânzi,│
│statisticii sau │TVA │
│probabilităţilor │• Interpretarea │
│pentru analiza de │datelor statistice│
│caz │prin parametri de │
│4. Transpunerea în │poziţie: medii │
│limbaj matematic │• Evenimente │
│prin mijloace │aleatoare egal │
│statistice sau │probabile, │
│probabilistice a │operaţii cu │
│unor probleme │evenimente, │
│practice │probabilitatea │
│5. Analizarea şi │unui eveniment │
│interpretarea unor │compus din │
│situaţii practice │evenimente egal │
│cu ajutorul │probabile │
│conceptelor │ │
│statistice sau │ │
│probabilistice │ │
│6. Corelarea │ │
│datelor statistice │ │
│sau probabilistice │ │
│în scopul │ │
│predicţiei │ │
│comportării unui │ │
│sistem prin │ │
│analogie cu modul │ │
│de comportare în │ │
│situaţii studiate │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Descrierea unor │ │
│configuraţii │ │
│geometrice analitic│ │
│sau utilizând │ │
│vectori │Geometrie │
│2. Descrierea │• Reper cartezian │
│analitică, │în plan, │
│sintetică sau │coordonatele unui │
│vectorială a │vector în plan, │
│relaţiilor de │coordonatele sumei│
│paralelism şi de │a doi vectori, │
│perpendicularitate │coordonatele │
│3. Utilizarea │produsului dintre │
│informaţiilor │un vector şi un │
│oferite de o │număr real, │
│configuraţie │coordonate │
│geometrică pentru │carteziene ale │
│deducerea unor │unui punct din │
│proprietăţi ale │plan, distanţa │
│acesteia şi │dintre două puncte│
│calcularea unor │în plan │
│distanţe şi a unor │• Ecuaţia unei │
│arii │drepte care trece │
│4. Exprimarea │prin două puncte, │
│analitică, │panta unei drepte,│
│sintetică sau │ecuaţia unei │
│vectorială a │drepte care trece │
│caracteristicilor │printr-un punct şi│
│matematice ale unei│are pantă dată │
│configuraţii │• Condiţii de │
│geometrice │paralelism, │
│5. Interpretarea │condiţii de │
│perpendicularităţii│perpendicularitate│
│în relaţie cu │a două drepte din │
│paralelismul şi │plan; calcularea │
│minimul distanţei │unor distanţe şi a│
│6. Modelarea unor │unor arii │
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│analitic, │ │
│sintetic sau │ │
│vectorial │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor situaţii │ │
│practice │ │
│concrete, │ELEMENTE DE CALCUL │
│care necesită │MATRICEAL ŞI │
│asocierea unui │SISTEME DE ECUAŢII │
│tabel de date cu │LINIARE │
│reprezentarea │Matrice │
│matriceală a unui│• Matrice, mulţimi │
│proces specific │de matrice │
│domeniului │• Operaţii cu │
│economic sau │matrice: adunarea │
│tehnic │matricelor. │
│2. Asocierea unui│înmulţirea unei │
│tabel de date cu │matrice cu un │
│reprezentarea │scalar, înmulţirea │
│matriceală a unui│matricelor; │
│proces │proprietăţi │
│3. Aplicarea │Determinanţi │
│algoritmilor de │• Determinant de │
│calcul în │ordin n, proprietăţi│
│situaţii │Sisteme de ecuaţii │
│practice │liniare │
│4. Rezolvarea │• Matrice │
│unor ecuaţii şi │inversabile din Mn │
│sisteme utilizând│(С), n≤ 4 │
│algoritmi │• Ecuaţii matriceale│
│specifici │• Sisteme liniare cu│
│5. Stabilirea │cel mult 4 │
│unor condiţii de │necunoscute, │
│existenţă şi/sau │sisteme de tip │
│compatibilitate a│Cramer, rangul unei │
│unor sisteme şi │matrice │
│identificarea │• Studiul │
│unor metode │compatibilităţii şi │
│adecvate de │rezolvarea │
│rezolvare a │sistemelor: │
│acestora │proprietatea │
│6. Optimizarea │Kroneker-Capelli, │
│rezolvării unor │proprietatea │
│probleme sau │Rouche │
│situaţii-problemă│ │
│prin alegerea │ │
│unor strategii şi│ │
│metode adecvate │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │ELEMENTE DE ANALIZĂ │
│ │MATEMATICĂ │
│ │Limite de funcţii │
│ │• Noţiuni elementare│
│ │despre mulţimi de │
│ │puncte pe │
│ │dreapta reală: │
│ │intervale, │
│ │mărginire, │
│ │vecinătăţi. │
│ │dreapta încheiată, │
│ │simbolurile +∞ şi -∞│
│ │• Funcţii reale de │
│ │variabilă reală: │
│ │funcţia │
│ │polinomială, funcţia│
│ │raţională, funcţia │
│ │putere, │
│ │funcţia radical, │
│ │funcţia logaritm, │
│ │funcţia │
│ │exponenţială, │
│ │funcţii │
│ │trigonometrice │
│ │directe şi │
│ │inverse │
│ │• Limita unui şir │
│ │utilizând │
│ │vecinătăţi, şiruri │
│ │convergente │
│ │• Monotonie, │
│ │mărginire, limite; │
│ │proprietatea lui │
│ │Weierstrass. │
│ │Exemple │
│ │semnificative: │
│ │[a^n](n), │
│ │[n^a](n), [[1+1/n]^ │
│1. Caracterizarea│n](n), numărul e; │
│unor şiruri şi a │limita şirului │
│unor funcţii │[[1+u(n)]^1/n](n), u│
│utilizând │(n) → 0, u(n) ≠ 0, │
│reprezentarea │pentru orice număr │
│geometrică a unor│natural n │
│cazuri │• Operaţii cu şiruri│
│particulare │care au limită │
│2. Interpretarea │• Limite de funcţii:│
│unor proprietăţi │interpretarea │
│ale şirurilor şi │grafică a limitei │
│ale │unei funcţii într-un│
│altor funcţii cu │punct utilizând │
│ajutorul │vecinătăţi, │
│reprezentărilor │limite laterale │
│grafice │• Calculul limitelor│
│3. Aplicarea unor│pentru funcţiile │
│algoritmi │studiate; │
│specifici │cazuri exceptate la │
│calculului │calculul limitelor │
│diferenţial în │de funcţii: │
│rezolvarea unor │0/0, ∞/∞, ∞-∞, 0∙∞, │
│probleme şi │1^∞, ∞^0, 0^0 │
│modelarea unor │• Asimptotele │
│procese │graficului │
│4. Exprimarea cu │funcţiilor studiate:│
│ajutorul │asimptote verticale,│
│noţiunilor de │orizontale şi oblice│
│limită, │Continuitate │
│continuitate, │• Continuitatea unei│
│derivabilitate, │funcţii într-un │
│monotonie, a unor│punct al │
│proprietăţi │domeniului de │
│cantitative şi/ │definiţie, funcţii │
│sau calitative │continue, │
│ale unei │interpretarea │
│funcţii │grafică a │
│5. Studierea unor│continuităţii unei │
│funcţii din punct│funcţii, │
│de vedere │studiul │
│cantitativ şi/sau│continuităţii în │
│calitativ │puncte de pe dreapta│
│utilizând diverse│reală │
│procedee: │pentru funcţiile │
│majorări sau │studiate, operaţii │
│minorări pe un │cu funcţii │
│interval │continue │
│dat, proprietăţi │• Proprietatea lui │
│algebrice şi de │Darboux. semnul unei│
│ordine ale │funcţii │
│mulţimii │continue pe un │
│numerelor reale │interval de numere │
│în studiul │reale, studiul │
│calitativ │existenţei │
│local, utilizare │soluţiilor unor │
│a reprezentării │ecuaţii în R │
│grafice a unei │Derivabilitate │
│funcţii pentru │• Tangenta la o │
│verificarea unor │curbă, derivata unei│
│rezultate şi/sau │funcţii │
│pentru │într-un punct, │
│identificarea │funcţii derivabile, │
│unor proprietăţi │operaţii cu funcţii │
│6. Explorarea │derivabile, calculul│
│unor proprietăţi │derivatelor de ordin│
│cu caracter local│I şi al II-lea │
│şi/sau global ale│pentru funcţiile │
│unor funcţii │studiate │
│utilizând │• Proprietăţile │
│reprezentarea │funcţiilor │
│grafică, │derivabile pe un │
│continuitatea sau│interval: │
│derivabilitatea │puncte de extrem ale│
│ │unei funcţii, │
│ │teorema lui │
│ │Fermat, teorema lui │
│ │Rolle, teorema lui │
│ │Lagrange │
│ │şi interpretarea lor│
│ │geometrică, │
│ │corolarul │
│ │teoremei lui │
│ │Lagrange referitor │
│ │la derivata unei │
│ │funcţii într-un │
│ │punct │
│ │• Rolul derivatei I │
│ │în studiul │
│ │funcţiilor: │
│ │monotonia │
│ │funcţiilor, puncte │
│ │de extrem │
│ │• Rolul derivatei a │
│ │II-a în studiul │
│ │funcţiilor: │
│ │concavitate, │
│ │convexitate, puncte │
│ │de inflexiune │
│ │• Regulile lui │
│ │l'Hospital │
│ │Reprezentarea │
│ │grafică a funcţiilor│
│ │• Reprezentarea │
│ │grafică a funcţiilor│
│ │• Rezolvarea grafică│
│ │a ecuaţiilor, │
│ │utilizarea │
│ │reprezentării │
│ │grafice a funcţiilor│
│ │în determinarea │
│ │numărului de soluţii│
│ │ale unei ecuaţii │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor cu │ │
│care este │ │
│înzestrată o │ │
│mulţime │ │
│2. Evidenţierea │ │
│asemănărilor şi a│ │
│deosebirilor │ELEMENTE DE ALGEBRĂ │
│dintre │Grupuri │
│proprietăţile │• Lege de │
│unor operaţii │compoziţie, │
│definite pe │proprietăţi, parte │
│mulţimi diferite │stabilă a unei │
│3.1. Determinarea│mulţimi în raport cu│
│şi verificarea │o lege de compoziţie│
│proprietăţilor │dată │
│structurilor │• Grup, exemple: │
│algebrice, │grupuri numerice, │
│inclusiv │grupuri de matrice, │
│verificarea │grupuri de │
│faptului că o │permutări, grupul │
│funcţie dată este│aditiv al claselor │
│morfism sau │de resturi modulo n │
│izomorfism │• Subgrup │
│4. Utilizarea │• Grup finit, │
│unor proprietăţi │ordinul unui element│
│ale operaţiilor │• Morfism, │
│în calcule │izomorfism de │
│specifice unei │grupuri │
│structuri │Inele şi corpuri │
│algebrice │• Inel, exemple: │
│5.1. Utilizarea │inele numerice (Z,Q,│
│unor proprietăţi │R, С), │
│ale structurilor │Zn, inele de matrice│
│algebrice în │• Corp, exemple: │
│rezolvarea unor │corpuri numerice (Q,│
│probleme de │R, С), Zp, p prim │
│aritmetică │• Morfisme de inele │
│6.1. │şi de corpuri │
│Transferarea, │ │
│între structuri │ │
│izomorfe, a │ │
│datelor iniţiale │ │
│şi a │ │
│rezultatelor, pe │ │
│baza │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │ELEMENTE DE ANALIZĂ │
│ │MATEMATICĂ Primitive│
│ │• Primitivele unei │
│1. Identificarea │funcţii definite pe │
│legăturilor │un interval. │
│dintre o funcţie │Integrala nedefinită│
│continuă şi │a unei funcţii, │
│derivata sau │proprietăţi ale │
│primitiva │integralei │
│acesteia │nedefinite, │
│2. Identificarea │liniaritate. │
│unor metode de │Primitive uzuale │
│calcul ale │Integrala definită │
│integralelor, │• Diviziuni ale unui│
│prin realizarea │interval [a,b], │
│de legături cu │norma unei │
│reguli │diviziuni, sistem de│
│de derivare │puncte intermediare,│
│3. Utilizarea │sume Riemann, │
│algoritmilor │interpretare │
│pentru calcularea│geometrică. │
│unor integrale │Definiţia │
│definite │integrabilităţii │
│4. Explicarea │unei funcţii pe un │
│opţiunilor de │interval [a,b] │
│calcul al │• Proprietăţi ale │
│integralelor │integralei definite:│
│definite, în │liniaritate, │
│scopul │monotonie, │
│optimizării │aditivitate în │
│soluţiilor │raport cu intervalul│
│5. Folosirea │de integrare. │
│proprietăţilor │• Formula Leibniz - │
│unei funcţii │Newton │
│continue, pentru │• Integrabilitatea │
│calcularea │funcţiilor continue,│
│integralei │teorema de medie, │
│acesteia pe un │teorema de existenţă│
│interval [a,b] │a primitivelor unei │
│6.1.Utilizarea │funcţii continue │
│proprietăţilor de│• Metode de calcul │
│monotonie a │al integralelor │
│integralei în │definite: integrarea│
│estimarea valorii│prin părţi, │
│unei integrale │integrarea prin │
│definite şi în │schimbare de │
│probleme cu │variabilă. Calculul │
│conţinut practic │integralelor de │
│6.2. Modelarea │forma │
│comportării unei │b │
│funcţii prin │∫P(x)/Q(x) dx, grad │
│utilizarea │Q≤4 │
│primitivelor sale│a │
│ │prin metoda │
│ │descompunerii în │
│ │fracţii simple │
└─────────────────┴────────────────────┘
PROGRAMA M_şt-nat Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea,│ │
│în limbaj │ │
│cotidian sau în │ │
│probleme de │ │
│matematică, a │ │
│unor noţiuni │ │
│specifice logicii│ │
│matematice şi │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│2. Utilizarea │ │
│proprietăţilor │ │
│operaţiilor │ │
│algebrice ale │Mulţimi şi elemente │
│numerelor, a │de logică matematică│
│estimărilor şi │• Mulţimea numerelor│
│aproximărilor în │reale: operaţii │
│contexte variate │algebrice cu numere │
│3. Alegerea │reale, ordonarea │
│formei de │numerelor reale, │
│reprezentare a │modulul unui număr │
│unui număr real │real, aproximări │
│şi utilizarea │prin lipsă sau prin │
│unor algoritmi │adaos, partea │
│pentru │întreagă, partea │
│optimizarea │fracţionară a unui │
│calculelor cu │număr real; operaţii│
│numere reale │cu intervale de │
│4. Deducerea unor│numere reale │
│rezultate şi │• Propoziţie, │
│verificarea │predicat, │
│acestora │cuantificatori; │
│utilizând │operaţii logice │
│inducţia │elementare (negaţie,│
│matematică sau │conjuncţie, │
│alte raţionamente│disjuncţie, │
│logice │implicaţie, │
│5. Redactarea │echivalenţă), │
│rezolvării unei │raţionament prin │
│probleme, │reducere la absurd │
│corelând limbajul│• Inducţia │
│uzual cu cel al │matematică │
│logicii │ │
│matematice şi al │ │
│teoriei │ │
│mulţimilor │ │
│6. Transpunerea │ │
│unei │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│unor │ │
│corespondenţe │ │
│care sunt │ │
│funcţii, şiruri, │ │
│progresii │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor modalităţi │ │
│variate de │ │
│descriere a │ │
│funcţiilor în │ │
│scopul │ │
│caracterizării │ │
│acestora │Şiruri │
│3. Descrierea │• Modalităţi de a │
│unor şiruri/ │defini un şir, │
│funcţii utilizând│şiruri mărginite, │
│reprezentarea │şiruri monotone │
│geometrică a unor│• Şiruri │
│cazuri │particulare: │
│particulare şi │progresii │
│raţionamentul │aritmetice, │
│inductiv │progresii │
│4. Caracterizarea│geometrice, formula │
│unor şiruri │termenului general │
│folosind diverse │în funcţie de un │
│reprezentări │termen dat şi raţie,│
│(formule, │suma primilor n │
│grafice) sau │termeni ai unei │
│proprietăţi │progresii │
│algebrice ale │• Condiţia ca n │
│acestora │numere să fie în │
│5. Analizarea │progresie aritmetică│
│unor valori │sau geometrică, │
│particulare în │pentru n ≥ 3 │
│vederea │ │
│determinării │ │
│formei analitice │ │
│a unei funcţii │ │
│definite pe N │ │
│prin raţionament │ │
│de tip inductiv │ │
│6. Transpunerea │ │
│unor │ │
│situaţii-problemă│ │
│în limbaj │ │
│matematic │ │
│utilizând funcţii│ │
│definite pe N │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Funcţii; lecturi │
│ │grafice │
│ │• Reper cartezian, │
│ │produs cartezian; │
│ │reprezentarea prin │
│ │puncte a unui produs│
│ │cartezian de mulţimi│
│ │numerice; condiţii │
│1. Identificarea │algebrice pentru │
│valorilor unei │puncte aflate în │
│funcţii folosind │cadrane; drepte în │
│reprezentarea │plan de forma x = m │
│grafică a │sau у = m, cu m ∈ R │
│acesteia │• Funcţia: │
│2. Caracterizarea│definiţie, exemple, │
│egalităţii a două│exemple de │
│funcţii prin │corespondenţe care │
│utilizarea unor │nu sunt funcţii, │
│modalităţi │modalităţi de a │
│variate de │descrie o funcţie, │
│descriere a │lecturi grafice. │
│funcţiilor │Egalitatea a două │
│3. Operarea cu │funcţii, imaginea │
│funcţii │unei mulţimi │
│reprezentate în │printr-o funcţie, │
│diferite moduri │graficul unei │
│şi caracterizarea│funcţii, restricţii │
│calitativă a │ale unei funcţii │
│acestor │• Funcţii numerice F│
│reprezentări │= {f : D → R, D ⊆ │
│4. Caracterizarea│R}; │
│unor proprietăţi │reprezentarea │
│ale funcţiilor │geometrică a │
│numerice prin │graficului: │
│utilizarea │intersecţia cu axele│
│graficelor │de coordonate, │
│acestora şi a │intersecţia │
│ecuaţiilor │graficelor a două │
│asociate │funcţii, rezolvări │
│5. Deducerea unor│grafice ale unor │
│proprietăţi ale │ecuaţii şi inecuaţii│
│funcţiilor │de forma f(x) = g │
│numerice prin │(x), │
│lectură grafică │(≤, <, >, ≥) ; │
│6. Analizarea │proprietăţi ale │
│unor situaţii │funcţiilor numerice │
│practice şi │introduse prin │
│descrierea lor cu│lectură grafică: │
│ajutorul │mărginire, │
│funcţiilor │monotonie; alte │
│ │proprietăţi: │
│ │paritate/imparitate,│
│ │simetria graficului │
│ │faţă de drepte de │
│ │forma x = m, m ∈ R, │
│ │periodicitate │
│ │• Compunerea │
│ │funcţiilor; exemple │
│ │pe funcţii numerice │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│funcţiei de │ │
│gradul I descrisă│ │
│în moduri │ │
│diferite │ │
│2. Utilizarea │ │
│unor metode │ │
│algebrice şi │ │
│grafice pentru │ │
│rezolvarea │ │
│ecuaţiilor, │ │
│inecuaţiilor şi │ │
│sistemelor │Funcţia de gradul I │
│3. Descrierea │• Definiţie; │
│unor proprietăţi │reprezentarea │
│desprinse din │grafică a funcţiei │
│reprezentarea │f : R → R , f(x) = │
│grafică a │ax + b , unde a, b ∈│
│funcţiei de │R, intersecţia │
│gradul I sau din │graficului cu axele │
│rezolvarea │de coordonate, │
│ecuaţiilor, │ecuaţia f(x) = 0 │
│inecuaţiilor şi │• Interpretarea │
│sistemelor │grafică a │
│4. Exprimarea │proprietăţilor │
│legăturii între │algebrice ale │
│funcţia de gradul│funcţiei: monotonia │
│I şi │şi semnul funcţiei; │
│reprezentarea ei │• Inecuaţii de forma│
│geometrică │ax + b ≤ 0 (<, >, ≥)│
│5. Interpretarea │studiate pe R sau pe│
│graficului │intervale de numere │
│funcţiei de │reale │
│gradul I │• Sisteme de │
│utilizând │inecuaţii de gradul │
│proprietăţile │I │
│algebrice ale │ │
│funcţiei │ │
│6. Modelarea unor│ │
│situaţii concrete│ │
│prin utilizarea │ │
│ecuaţiilor şi/sau│ │
│a inecuaţiilor, │ │
│rezolvarea │ │
│problemei │ │
│obţinute şi │ │
│interpretarea │ │
│rezultatului │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Diferenţierea,│ │
│prin exemple, a │ │
│variaţiei liniare│ │
│de cea pătratică │ │
│2. Completarea │ │
│unor tabele de │ │
│valori pentru │ │
│trasarea │ │
│graficului │ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│3. Aplicarea unor│Funcţia de gradul al│
│algoritmi pentru │II-lea │
│trasarea │• Reprezentarea │
│graficului │grafică a funcţiei f│
│funcţiei de │: R → R, f(x) = ax^2│
│gradul al II-lea │+ bx + c , cu a, b, │
│(prin puncte │c ∈ R şi a ≠ 0, │
│semnificative) │intersecţia │
│4. Exprimarea │graficului cu axele │
│proprietăţilor │de coordonate, │
│unei funcţii prin│ecuaţia f(x) = 0 , │
│condiţii │simetria faţă de │
│algebrice sau │drepte de forma x = │
│geometrice │m, cu m ∈ R │
│5. Utilizarea │• Relaţiile lui │
│relaţiilor lui │Viιte, rezolvarea │
│Viete pentru │sistemelor de forma │
│caracterizarea │{x + y = s │
│soluţiilor │{xy = p, │
│ecuaţiei de │cu s,p ∈ R │
│gradul al II-lea │ │
│şi pentru │ │
│rezolvarea unor │ │
│sisteme de │ │
│ecuaţii │ │
│6. Utilizarea │ │
│funcţiilor în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme şi în │ │
│modelarea unor │ │
│procese │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Recunoaşterea │ │
│corespondenţei │ │
│dintre seturi de │ │
│date şi │ │
│reprezentări │ │
│grafice │ │
│2. Determinarea │ │
│unor funcţii care│ │
│verifică anumite │ │
│condiţii │ │
│precizate │ │
│3. Utilizarea │ │
│unor algoritmi │ │
│pentru rezolvarea│Interpretarea │
│ecuaţiilor, │geometrică a │
│inecuaţiilor şi a│proprietăţilor │
│sistemelor de │algebrice ale │
│ecuaţii şi pentru│funcţiei de gradul │
│reprezentarea │al II-lea │
│grafică a │• Monotonie, punct │
│soluţiilor │de extrem, vârful │
│acestora │parabolei │
│4. Exprimarea │• Poziţionarea │
│prin reprezentări│parabolei faţă de │
│grafice a unor │axa Ox, semnul │
│condiţii │funcţiei, inecuaţii │
│algebrice; │de forma │
│exprimarea prin │ax^2 + bx + c ≤ 0 , │
│condiţii │(≥, <, >), a, b, c ∈│
│algebrice a unor │R, a ≠ 0, studiate │
│reprezentări │pe R sau pe │
│grafice │intervale de numere │
│5. Utilizarea │reale, interpretare │
│unor metode │geometrică: imagini │
│algebrice sau │ale unor intervale │
│grafice pentru │(proiecţiile unor │
│determinarea sau │porţiuni de parabolă│
│aproximarea │pe axa Oy) │
│soluţiilor │ │
│ecuaţiei asociate│ │
│funcţiei de │ │
│gradul al II-lea │ │
│6. Interpretarea │ │
│informaţiilor │ │
│conţinute în │ │
│reprezentări │ │
│grafice prin │ │
│utilizarea de │ │
│estimări, │ │
│aproximări şi │ │
│strategii de │ │
│optimizare │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor elemente de │ │
│geometrie │ │
│vectorială în │ │
│diferite contexte│ │
│2. Transpunerea │ │
│unor operaţii cu │ │
│vectori în │Vectori în plan │
│contexte │• Segment orientat, │
│geometrice date │vectori, vectori │
│3. Utilizarea │coliniari │
│operaţiilor cu │• Operaţii cu │
│vectori pentru a │vectori: adunarea │
│descrie o │(regula │
│problemă practică│triunghiului, regula│
│4. Utilizarea │paralelogramului), │
│limbajului │proprietăţi ale │
│calculului │operaţiei de │
│vectorial pentru │adunare; înmulţirea │
│a descrie │cu un scalar, │
│configuraţii │proprietăţi ale │
│geometrice │înmulţirii cu un │
│5. Identificarea │scalar; condiţia de │
│condiţiilor │coliniaritate, │
│necesare pentru │descompunerea după │
│ca o configuraţie│doi vectori │
│geometrică să │necoliniari │
│verifice cerinţe │ │
│date │ │
│6. Aplicarea │ │
│calculului │ │
│vectorial în │ │
│rezolvarea unor │ │
│probleme de │ │
│fizică │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Descrierea │ │
│sintetică sau │ │
│vectorială a │ │
│proprietăţilor │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice în │ │
│plan │ │
│2. Caracterizarea│ │
│sintetică sau/şi │ │
│vectorială a unei│ │
│configuraţii │ │
│geometrice date │ │
│3. Alegerea │ │
│metodei adecvate │ │
│de rezolvare a │ │
│problemelor de │Coliniaritate, │
│coliniaritate, │concurenţă, │
│concurenţă sau │paralelism - calcul │
│paralelism │vectorial în │
│4. Trecerea de la│geometria plană │
│caracterizarea │• Vectorul de │
│sintetică la cea │poziţie a unui punct│
│vectorială (şi │• Vectorul de │
│invers) într-o │poziţie a punctului │
│configuraţie │care împarte un │
│geometrică dată │segment orientat │
│5. Interpretarea │într-un raport dat │
│coliniarităţii, │ │
│concurenţei sau │ │
│paralelismului în│ │
│relaţie cu │ │
│proprietăţile │ │
│sintetice sau │ │
│vectoriale ale │ │
│unor configuraţii│ │
│geometrice │ │
│6. Analizarea │ │
│comparativă a │ │
│rezolvărilor │ │
│vectorială şi │ │
│sintetică ale │ │
│aceleiaşi │ │
│probleme │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│legăturilor între│ │
│coordonate │Elemente de │
│unghiulare, │trigonometrie │
│coordonate │• Cercul │
│metrice şi │trigonometric, │
│coordonate │definirea funcţiilor│
│carteziene pe │trigonometrice: │
│cercul │sin : [0,2π] → │
│trigonometric │[-1,1], │
│2. Calcularea │cos:[0,2π] → [-1,1],│
│unor măsuri de │tg:[0,π] / {π/2} → │
│unghiuri şi arce │R, │
│utilizând relaţii│ctg:(0,π) → R │
│trigonometrice │• Definirea │
│3. Determinarea │funcţiilor │
│măsurii unor │trigonometrice: │
│unghiuri şi a │sin : R → [-1,1], │
│lungimii unor │cos : R → [-1,1], │
│segmente │tg : R / D → R, cu D│
│utilizând relaţii│= {π/2 + kπ | k ∈ │
│metrice │Z}, │
│4. Caracterizarea│ctg: R / D → R, cu D│
│unor configuraţii│= {kπ / k ∈ Z} │
│geometrice plane │• Reducerea la │
│utilizând │primul cadran; │
│calculul │formule │
│trigonometric │trigonometrice: sin │
│5. Determinarea │(a + b), sin(a - b),│
│unor proprietăţi │cos(a + b), cos(a - │
│ale funcţiilor │b), sin 2a, cos 2a, │
│trigonometrice │sin a + sin b, sin a│
│prin lecturi │- sin b, cos a + cos│
│grafice │b, │
│6. Optimizarea │cos a - cos b │
│calculului │(transformarea sumei│
│trigonometric │în produs) │
│prin alegerea │ │
│adecvată a │ │
│formulelor │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│unor metode │ │
│posibile în │ │
│rezolvarea │ │
│problemelor de │ │
│geometrie │Aplicaţii ale │
│2. Aplicarea unor│trigonometrici şi │
│metode diverse │ale produsului │
│pentru │scalar în geometria │
│determinarea unor│plană │
│distanţe, a unor │• Produsul scalar a │
│măsuri de │doi vectori: │
│unghiuri şi a │definiţie, │
│unor arii │proprietăţi. │
│3. Prelucrarea │Aplicaţii: teorema │
│informaţiilor │cosinusului, │
│oferite de o │condiţii de │
│configuraţie │perpendicularitate, │
│geometrică pentru│rezolvarea │
│deducerea unor │triunghiului │
│proprietăţi ale │dreptunghic │
│acesteia │• Aplicaţii │
│4. Analizarea │vectoriale şi │
│unor configuraţii│trigonometrice în │
│geometrice pentru│geometrie: teorema │
│alegerea │sinusurilor, │
│algoritmilor de │rezolvarea │
│rezolvare │triunghiurilor │
│5. Aplicarea unor│oarecare │
│metode variate │• Calcularea razei │
│pentru │cercului înscris şi │
│optimizarea │a razei cercului │
│calculelor de │circumscris în │
│distanţe, de │triunghi, calcularea│
│măsuri de │lungimilor unor │
│unghiuri şi de │segmente importante │
│arii │din triunghi, │
│6. Modelarea unor│calcularea unor arii│
│configuraţii │ │
│geometrice │ │
│utilizând metode │ │
│vectoriale sau │ │
│sintetice │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│1. Identificarea │ │
│caracteristicilor │ │
│tipurilor de numere│Mulţimi de numere │
│utilizate în │• Numere reale: │
│algebră şi a formei│proprietăţi ale │
│de scriere a unui │puterilor cu │
│număr real în │exponent raţional,│
│contexte specifice │iraţional şi real │
│2. Determinarea │ale unui număr │
│echivalenţei între │pozitiv nenul, │
│forme diferite de │aproximări │