Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024  al fondului forestier proprietate privată aparţinând Obştii Horezu - Căpăţâna, Unitatea de Producţie I Horezu - Căpăţâna, judeţul Gorj    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 AMENAJAMENT SILVIC din 8 februarie 2024 al fondului forestier proprietate privată aparţinând Obştii Horezu - Căpăţâna, Unitatea de Producţie I Horezu - Căpăţâna, judeţul Gorj

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 457 bis din 17 mai 2024
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 287 din 8 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 17 mai 2024.
──────────
                                     AMENAJAMENTUL
                                   FONDULUI FORESTIER
                             PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND
                               OBŞTII HOREZU - CĂPĂŢÂNA,
                                U.P. I HOREZU - CĂPĂŢÂNA
                                       JUD. GORJ
        ADMINISTRATOR - ing. ILIEŞ MARIUS
        ŞEF PROIECT - ing. MISTODIE LIVIU
        PROIECTANT - ing. SAVU ADRIAN-NICOLAE
                                EXEMPLARUL 1 (M.M.A.P.)
                                         2020
        STUDIU DE AMENAJARE A PĂDURILOR
        U.P. I HOREZU - CĂPĂŢÂNA

    CUPRINS

┌──────────┬─────────────────────────┬───┐
│ │Memoriul de prezentare al│7 │
│ │amenajamentului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Proces verbal CTE │19 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Fişa indicatorilor de │ │
│ │caracterizare a fondului │21 │
│ │forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │PARTEA I – MEMORIU TEHNIC│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│1. │SITUAŢIA │29 │
│ │TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Elemente de identificare │ │
│1.1. │a unităţii de protecţie │29 │
│ │şi producţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│1.2. │Vecinătăţi, limite şi │29 │
│ │hotare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│1.3. │Trupuri de pădure │30 │
│ │(bazinete) componente │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│1.4. │Administrarea fondului │30 │
│ │forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2. │ORGANIZAREA TERITORIULUI │31 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.1. │Constituirea unităţii de │31 │
│ │protecţie şi producţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Constituirea şi │ │
│2.2. │materializarea │31 │
│ │parcelarului şi │ │
│ │subparcelarului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.2.1. │Mărimea parcelelor si │32 │
│ │subparcelelor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.2.2. │Situaţia bornelor │32 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Corespondenţa între │ │
│2.2.3. │parcelarul şi │32 │
│ │subparcelarul precedent │ │
│ │şi cel actual │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Planuri de bază │ │
│ │utilizate. Ridicări în │ │
│2.3. │plan folosite pentru │37 │
│ │reambularea planurilor de│ │
│ │bază │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.4. │Suprafaţa fondului │37 │
│ │forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.4.1. │Determinarea suprafeţelor│37 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.4.2. │Modificări survenite în │37 │
│ │fondul forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa mişcărilor de │ │
│2.4.3. │suprafaţă din fondul │38 │
│ │forestier (Tabelul 1E) │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.4.4. │Utilizarea fondului │40 │
│ │forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa fondului │ │
│2.4.5. │forestier pe destinaţii │41 │
│ │şi deţinători │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Suprafaţa fondului │ │
│2.4.6. │forestier pe categorii de│42 │
│ │folosinţă şi specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Suprafaţa fondului │ │
│2.4.7. │forestier pe categorii de│43 │
│ │folosinţă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│2.5. │Enclave │43 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Organizarea │ │
│2.6. │administrativă │44 │
│ │(districte, cantoane) │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3. │GOSPODĂRIREA DIN TRECUT │45 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Istoricul şi analiza │ │
│ │modului de gospodărire a │ │
│3.1. │pădurilor din trecut până│45 │
│ │la intrarea în vigoare a │ │
│ │amenajamentului expirat │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3.1.1. │Evoluţia proprietăţii │45 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3.1.2. │Modul de gospodărire a │45 │
│ │pădurilor înainte de 1948│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3.1.3. │Modul de gospodărire a │46 │
│ │pădurilor după 1948 │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evoluţia constituirii │ │
│3.1.3.1. │proprietăţii şi a bazelor│46 │
│ │de amenajare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3.1.3.2. │Evoluţia reglementării │47 │
│ │producţiei │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Analiza critică a │ │
│3.2. │aplicării amenajamentului│47 │
│ │expirat │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│3.3. │Concluzii privind │48 │
│ │gospodărirea pădurilor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4. │STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL │51 │
│ │VEGETAŢIEI FORESTIERE │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Metode şi procedee de │ │
│4.1. │culegere şi prelucrare a │51 │
│ │datelor de teren │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Elemente generale privind│ │
│4.2. │cadrul natural, specifice│51 │
│ │fondului forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.1. │Geologie │51 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.2. │Geomorfologie │52 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.3. │Hidrologie │52 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.4. │Climatologie │53 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.4.1. │Regimul termic │53 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.4.2. │Regimul pluviometric │54 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.4.3. │Regimul eolian │55 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.2.4.4. │Indicatorii sintetici ai │55 │
│ │datelor climatice │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.3. │Soluri │56 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa şi răspândirea │ │
│4.3.1. │teritorială a tipurilor │56 │
│ │de sol │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.3.2. │Descrierea tipurilor de │56 │
│ │sol │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lista u.a.–urilor pe │ │
│4.3.3. │tipuri şi subtipuri de │59 │
│ │soluri │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.4. │Tipuri de staţiune │60 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa şi răspândirea │ │
│4.4.1. │teritorială a tipurilor │60 │
│ │de staţiuni │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lista unitatilor │ │
│4.4.2. │amenajistice pe tipuri de│61 │
│ │staţiune │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Descrierea tipurilor de │ │
│ │staţiuni, a factorilor │ │
│4.4.3. │limitativi şi măsurile de│61 │
│ │gospodărire impuse de │ │
│ │aceşti factori │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.5. │Tipuri de pădure │64 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.5.1. │Evidenţa tipurilor │64 │
│ │naturale de pădure │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lista unităţilor │ │
│4.5.2. │amenajistice pe tipuri de│64 │
│ │staţiuni şi păduri │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Formaţii forestiere şi │ │
│4.5.3. │caracterul actual al │65 │
│ │tipului de pădure │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.6. │Structura fondului de │67 │
│ │protecţie şi producţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.7. │Arborete slab productive │71 │
│ │şi provizorii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Arborete afectate de │ │
│4.8. │factori destabilizatori │72 │
│ │şi limitativi │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.1. │Arborete afectate de │74 │
│ │factori destabilizatori │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.1.1. │Arborete cu tulpini │74 │
│ │nesănătoase │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.1.2. │Arborete afectate de │74 │
│ │uscare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.1.3. │Arborete afectate de │74 │
│ │doborâturi de vânt │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.1.4. │Arborete afectate de │74 │
│ │rupturi de zăpadă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.8.2. │Arborete afectate de │75 │
│ │factori limitativi │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Arborete instalate pe │ │
│4.8.2.1. │terenuri cu rocă la │75 │
│ │suprafaţă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│4.9. │Starea sanitară a pădurii│75 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Concluzii privind │ │
│4.10. │condiţiile staţionale şi │76 │
│ │de vegetaţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │STABILIREA FUNCŢIILOR │ │
│5. │SOCIAL – ECONOMICE ALE │77 │
│ │PĂDURII ŞI A BAZELOR DE │ │
│ │AMENAJARE │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Stabilirea funcţiilor │ │
│5.1. │social-economice şi │77 │
│ │ecologice ale pădurii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Obiectivele │ │
│5.1.1. │social-economice şi │77 │
│ │ecologice │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.1.2. │Funcţiile pădurii │78 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Subunităţi de producţie │ │
│5.1.3. │sau de protecţie │79 │
│ │constituite │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Stabilirea bazelor de │ │
│5.2. │amenajare ale arboretelor│79 │
│ │şi ale pădurii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.2.1. │Regimul │80 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.2.2. │Compoziţia-ţel │80 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.2.3. │Tratamentul │81 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.2.4. │Exploatabilitatea │82 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.2.5. │Ciclul │82 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│5.3. │Conservarea │82 │
│ │biodiversitătii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │REGLEMENTAREA PROCESULUI │ │
│ │DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI │ │
│6. │MĂSURI DE GOSPODĂRIRE │87 │
│ │PENTRU ARBORETELE CU │ │
│ │FUNCŢII SPECIALE DE │ │
│ │PROTECŢIE │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Reglementarea procesului │ │
│6.1. │de recoltare a produselor│87 │
│ │principale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Reglementarea procesului │ │
│6.1.1. │de productie la S.U.P.”A”│87 │
│ │– codru regulat │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│6.1.1.1. │Stabilirea posibilitaţii │87 │
│ │de produse principale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Stabilirea indicatorului │ │
│6.1.1.1.1.│de posibilitate prin │87 │
│ │metoda creşterii │ │
│ │indicatoare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Stabilirea indicatorului │ │
│6.1.1.1.2.│de posibilitate după │89 │
│ │metoda claselor de vârstă│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│6.1.1.2. │Adoptarea posibilităţii │93 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│6.1.1.3. │Recoltarea posibilităţii │94 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│6.1.1.4. │Prognoza posibilităţii │95 │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Măsuri de gospodărie a │ │
│6.2. │arboretelor cu funcţia de│96 │
│ │protecţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Măsuri de gospodărie a │ │
│6.2.1. │arboretelor din tipul II │96 │
│ │de categorii functionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│6.3. │Lucrări de îngrijire şi │98 │
│ │conducere a arboretelor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Masa lemnoasă totală de │ │
│6.4. │extras. Indici de │99 │
│ │recoltare. Indici de │ │
│ │creştere │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lucrări de ajutorare a │ │
│6.5. │regenerării naturale şi │100│
│ │împădurii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Refacerea arboretelor │ │
│6.6. │slab productive şi │102│
│ │provizorii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Măsuri de gospodărire a │ │
│6.7. │arboretelor afectate de │102│
│ │factori destabilizatorii │ │
│ │şi limitativi │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Recomandări primind │ │
│6.8. │menţinerea şi dezvoltarea│103│
│ │biodiversităţii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │VALORIFICAREA SUPERIOARĂ │ │
│7. │A ALTOR PRODUSE ALE │105│
│ │FONDULUI FORESTIER ÎN │ │
│ │AFARA LEMNULUI │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│7.1. │Producţia cinegetică │105│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│7.2. │Pescuitul în apele de │105│
│ │munte │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│7.3. │Producţia de fructe de │106│
│ │pădure │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│7.4. │Producţia de ciuperci │106│
│ │comestibile │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│7.5. │Resurse melifere │106│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│8. │PROTECŢIA FONDULUI │107│
│ │FORESTIER │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Protecţia împotriva │ │
│8.1. │doborâturilor şi │107│
│ │rupturilor de vânt şi de │ │
│ │zăpadă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│8.2. │Protecţia împotriva │108│
│ │incendiilor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│8.3. │Protecţia împotriva │109│
│ │poluării industriale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Protecţia împotriva │ │
│8.4. │bolilor şi a altor │109│
│ │dăunători │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Măsuri de gospodărire a │ │
│8.5. │arboretelor cu uscare │110│
│ │anormală │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│8.6. │Paza pădurii │110│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Obligaţiile │ │
│8.7. │proprietarilor de păduri │110│
│ │privind regimul silvic │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │INSTALAŢII DE TRANSPORT, │ │
│9. │TEHNOLOGII DE EXPLOATARE │113│
│ │ŞI CONSTRUCŢII SILVICE │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│9.1. │Instalaţii de transport │113│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│9.2. │Tehnologii de exploatare │113│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│9.3. │Construcţii silvice │114│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ANALIZA EFICACITĂŢII │ │
│10. │MODULUI DE GOSPODĂRIRE A │115│
│ │PĂDURILOR │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│10.1. │Realizarea continuităţii │115│
│ │funcţionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│10.2. │Dinamica dezvoltării │117│
│ │fondului forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│10.3. │Bilanţul producţiei de │117│
│ │lemn │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│11. │DIVERSE │119│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Data intrării în vigoare │ │
│11.1. │a amenajamentului. Durata│119│
│ │de aplicabilitate a │ │
│ │acestuia │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Recomandări privind │ │
│ │tinerea evidenţei │ │
│11.2. │lucrărilor executate pe │119│
│ │parcursul duratei de │ │
│ │valabilitate a │ │
│ │amenajamentului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│11.3. │Indicarea hărţilor │119│
│ │anexate amenajamentului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│11.4. │Colectivul de elaborare │119│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│11.5. │Bibliografie │120│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │PARTEA A II-A. PLANURI DE│ │
│ │AMENAJAMENT │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│12. │PLANURI DE RECOLTARE ŞI │123│
│ │CULTURĂ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Planul decenal de │ │
│12.1. │recoltare a produselor │123│
│ │principale - SUP „A” │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa arboretelor din │ │
│ │care urmează să se │ │
│12.1.1. │recolteze posibilitatea │123│
│ │decenală de produse │ │
│ │principale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Planul decenal de │ │
│12.1.2. │recoltare a produselor │124│
│ │principale – codru │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Recapitulaţia │ │
│12.1.3. │posibilităţii decenale de│129│
│ │produse principale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Planul lucrărilor de │ │
│12.2. │îngrijire şi conducere a │130│
│ │arboretelor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│12.2.1. │Planul lucrărilor de │130│
│ │îngrijire a arboretelor │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Recapitulaţia volumului │ │
│12.2.2. │posibil de recoltat din │131│
│ │lucrări de îngrijire, pe │ │
│ │specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│12.3. │Planul lucrărilor de │132│
│ │conservare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│12.4. │Planul de regenerare şi │135│
│ │împădurire │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa unităţilor │ │
│12.5. │amenajistice în funcţie │137│
│ │de lucrările propuse │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │PLANURI PRIVIND │ │
│13. │INSTALAŢIILE DE TRANSPORT│139│
│ │ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│13.1. │Planul drumurilor │139│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│13.2. │Planul construcţiilor │139│
│ │silvice │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14. │PROGNOZA DEZVOLTĂRII │141│
│ │FONDULUI FORESTIER │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14.1. │Dinamica dezvoltării │141│
│ │fondului forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14.2. │Dinamica structurii │143│
│ │fondului forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Dinamica structurii │ │
│14.2.1. │arboretelor pe clase de │143│
│ │vârstă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14.2.2. │Situatia suprafetelor pe │147│
│ │categorii de folosinţă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14.2.3. │Repartitia suprafetelor │148│
│ │pe categorii functionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│14.2.4. │Compozitia arboretelor │149│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │PARTEA A III-A. EVIDENŢE │ │
│ │DE AMENAJAMENT │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15. │EVIDENŢE DE CARACTERIZARE│155│
│ │A FONDULUI FORESTIER │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţe privind │ │
│15.1. │descrierea unităţilor │157│
│ │amenajistice │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.1.1. │Descrierea parcelară │157│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.1.2. │Evidenţa pe u.a. a │182│
│ │datelor complementare │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.1.3. │Evidenţa u.a. │186│
│ │inventariate │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţe privind mărimea │ │
│15.2. │şi structura fondului │187│
│ │forestier │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia suprafeţelor │ │
│15.2.1. │pe categorii de folosinţă│188│
│ │forestieră şi grupe │ │
│ │funcţionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.2.2. │Repartiţia suprafeţelor │189│
│ │pe categorii funcţionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.2.3. │Situaţia sintetică pe │190│
│ │specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│15.2.4. │fondului forestier pe │190│
│ │grupe, subgrupe şi │ │
│ │categorii funcţionale │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│15.2.5. │fondului forestier pe │190│
│ │grupe funcţionale şi │ │
│ │specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│15.2.6. │fondului forestier pe │191│
│ │specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│ │fondului forestier pe │ │
│15.2.7. │grupe funcţionale şi │191│
│ │specii pentru fondul │ │
│ │productiv │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│15.2.8. │fondului forestier pe │191│
│ │specii pentru fondul │ │
│ │neproductiv │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Structura şi mărimea │ │
│ │fondului forestier pe │ │
│15.2.9. │subunităţi de producţie /│192│
│ │protecţie după vârstă, │ │
│ │grupe funcţionale şi │ │
│ │specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţe privind │ │
│15.3. │condiţiile naturale de │195│
│ │vegetatie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa tipurilor de │ │
│15.3.1. │staţiune şi a tipurilor │196│
│ │de pădure │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.3.2. │Recapitulaţie formaţii │196│
│ │forestiere │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia suprafeţelor │ │
│15.3.3. │pe formaţii forestiere, │197│
│ │altitudine, înclinare şi │ │
│ │expoziţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia suprafeţelor │ │
│15.3.4. │pe etaje fitoclimatice, │197│
│ │înclinare şi expoziţie │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│15.3.5. │Evidenţa arboretelor slab│198│
│ │productive şi provizorii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia suprafeţelor │ │
│15.3.6. │în raport cu eroziunea şi│198│
│ │înclinarea terenului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia suprafetelor │ │
│15.3.7. │în raport cu natura şi │200│
│ │intensitatea poluării │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţe ajutătoare │ │
│ │pentru întocmirea │ │
│15.4. │planurilor de │201│
│ │reglementare a procesului│ │
│ │de producţie lemnoasă │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia arboretelor │ │
│ │exploatabile pe │ │
│15.4.1. │subunităţi, urgenţe de │202│
│ │regenerare, │ │
│ │accesibilitate şi specii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Repartiţia speciilor în │ │
│15.4.2. │raport cu │203│
│ │exploatabilitatea şi │ │
│ │participarea în amestec │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Stabilirea vârstei medii │ │
│15.4.3. │a exploatabilităţii şi a │204│
│ │ciclului │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lista unităţilor │ │
│15.4.4. │amenajistice exploatabile│205│
│ │şi preexploatabile │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţe privind │ │
│15.5. │accesibilitatea fondului │207│
│ │forestier şi a │ │
│ │posibilităţii │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Accesibilitatea fondului │ │
│15.5.1. │forestier şi a masei │208│
│ │lemnoase de recoltat │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Situaţia fondului │ │
│15.5.2. │forestier şi a masei │208│
│ │lemnoase de recoltat │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Lista drumurilor şi a │ │
│15.5.3. │unităţilor amenajistice │208│
│ │deservite │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │PARTEA A IV - A - │ │
│ │APLICAREA AMENAJAMENTULUI│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│16. │EVIDENŢE PRIVIND │211│
│ │APLICAREA AMENAJAMENTULUI│ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa şi bilanţul │ │
│ │aplicării anuale a │ │
│16.1. │prevederilor │211│
│ │amenajamentului cu │ │
│ │privire la exploatări şi │ │
│ │împăduriri │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │Evidenţa dinamicii │ │
│16.2. │procesului de regenerare │212│
│ │naturală │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│17. │DOCUMENTE │217│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│ │ │ │
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│17.1. │Documente de proprietate │219│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│17.2. │Documente de recepţie │221│
├──────────┼─────────────────────────┼───┤
│17.3. │Anexe │223│
└──────────┴─────────────────────────┴───┘

        Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
        Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

        TERA SILVA PROIECT Bucureşti
                       MEMORIUL DE PREZENTARE AL AMENAJAMENTULUI
                   FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARŢINÂND
                              OBŞTII HOREZU - CĂPĂŢÂNA
                         U.P. I HOREZU - CĂPĂŢÂNA JUDEŢUL GORJ
        Data intrării în vigoare a amenajamentului: 01.01.2020
        Prestator servicii silvice: Ocolul silvic Jiul din comuna Schela, judeţul Gorj.
        Din suprafaţa totală de 688,3 ha a U.P. I Horezu - Căpăţâna, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curţi construcţii şi depozite permanente şi 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest".
        La Conferinţa a II-a de amenajarea pădurilor a participat ing. Bobic Costel reprezentant A.N.A.N.P., iar din partea APM Gorj nu a participat niciun reprezentant, dar au transmis punctul lor de vedere prin adresa nr. 2026/17.03.2020.
     În cadrul fondului forestier analizat nu s-au identificat arborete virgine şi cvasivirgine, conform prevederilor, criteriilor şi indicatorilor din Ordinul nr. 3397/2012, Ordinul nr. 1417/2016 şi a precizărilor din adresele WWF nr. 391/2014 şi nr. 89/2016, a Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, precum şi a informaţiilor primite de la personalul Ocolului silvic.
        Punctele de contur ale unităţii de producţie analizate în coordonatele Stereografice 1970 sunt următoarele:

┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Y / X │Y / X │
├─────────────────────┼──────────┬──────────┤
│Trup Susita Verde │Y= │X= │
│ │366556.793│408077.699│
├──────────┬──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365514.371│423460.705│366614.795│407899.863│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365927.536│423086.247│367042.202│407218.879│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366702.544│422940.055│367235.961│406655.470│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366108.948│421962.758│367324.492│406217.484│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366618.312│421406.314│367114.471│406119.657│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365587.566│421242.218│366984.278│406376.098│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364912.566│420002.385│366677.947│406599.301│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364547.731│419982.447│366267.329│406850.090│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364467.705│420131.057│365980.527│407100.693│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364133.437│420040.380│365398.526│408081.516│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364022.249│420311.520│364946.095│408474.908│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│363968.880│420829.353│364801.987│408655.969│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │ │ │
│363875.514│421439.679│Y= │X= │
│Y= │X= │364804.575│408808.350│
│364077.875│422199.760│ │ │
├──────────┼──────────┼──────────┴──────────┤
│Y= │X= │Trup Sâmbotin │
│364749.773│422894.191│ │
├──────────┼──────────┼──────────┬──────────┤
│ │ │Y= │X= │
│Y= │X= │367152.658│409406.725│
│365514.371│423460.705│Y= │X= │
│ │ │368135.464│409749.523│
├──────────┴──────────┼──────────┼──────────┤
│Trup Cartiu │Y= │X= │
│ │368669.743│409620.974│
├──────────┬──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│364804.575│408808.350│368722.512│408750.796│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365281.137│408984.987│368587.821│408000.610│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365470.500│408672.718│368349.025│407994.789│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365694.576│408579.668│368046.162│408082.104│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│365917.077│408390.414│367667.582│408707.858│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366087.504│408540.240│367420.627│408754.502│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366297.381│408656.947│367217.455│409007.617│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │Y= │X= │
│366482.008│408660.100│367130.986│409182.558│
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Y= │X= │ │ │
│366620.874│408656.947│Y= │X= │
│Y= │X= │367152.658│409406.72 │
│366526.194│408384.105│ │ │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘


    1. Suprafaţa fondului forestier
        Reconstituirea dreptului de proprietate pentru Obştea Horezu-Căpăţâna (Obştea Muntelui Dâlma Căpăţâna şi Obştea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obştea Horezu-Căpăţâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, judeţul Gorj), s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafeţe din fosta Unitate de Producţie I Şuşiţa Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producţie II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbeşti şi din fosta Unitate de Producţie III Bârseşti a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, fiind emise:
        ● Titlu de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 pentru suprafaţa de 428,2 ha;
        ● Proces verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006 pentru suprafaţa de 143,1 ha;
        ● Proces verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009 pentru suprafaţa de 117,0 ha.

        Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obştea Horezu - Căpăţâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafaţă, constituindu-se Unitatea de Producţie I Horezu-Căpăţâna, cu suprafaţa de 694,9 ha, suprafaţă mai mare cu 6,6 ha decât suprafaţa conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferenţă provenită în urma determinării suprafeţelor; la actuala amenajare adoptându-se suprafaţa conform documentelor de proprietate prin compensarea suprafeţelor.
        La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparţine Obştii Horezu-Căpăţâna, judeţul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinţei I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecţie şi producţie (U.P.) I Horezu-Căpăţâna, suprafaţa de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.
        Diferenţa se justifică astfel:

┌──────────┬────────────┬─────────┬────────────────────┐
│ │Suprafaţa │ │ │
│ │amenajarea │Diferenţe│Justificări │
│Suprafaţa │actuală │ │ │
│la │conform │ │ │
│amenajarea│documentelor├──┬──────┼───────┬────────────┤
│precedentă│de │ │ │ │ │
│- ha - │proprietate │+ │- │Intrări│Ieşiri │
│ │- ha - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼──┼──────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │adoptarea │
│ │ │ │ │ │suprafeţei │
│694,9 │688,3 │- │6,6 │- │conform │
│ │ │ │ │ │documentelor│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │proprietate │
└──────────┴────────────┴──┴──────┴───────┴────────────┘


        Date generale

┌─────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────┐
│ │ │Din care (ha) │Păduri cu rol de: │ │
│ │ ├──────┬────────┬─────────┬───────┬──────┬─────────┼─────────┬─────────┬───────┤ │
│ │ │ │ │ │ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│ │Suprafaţa│ │ │ │ │ │scoase │ │Protecţie│Prod. │Compoziţia │
│Amena- │totală │ │Terenuri│Terenuri │ │Ter. │temporar │Protecţie│şi │si │arboretelor│
│jament │(ha) │Pădure│de │degradate│Ter. │afect.│din │ │producţie│protecţ│fond │
│ │ │ │împăd. │destinate│neprod.│gosp. │fondul │ │ │ │productiv │
│ │ │ │ │împăd. │ │Silv. │forestier│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ ├───┬─────┼─────────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │ │ │ │ │F │M │T I / II │T III-IV │T V-VI │ │
├─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼───────┼──────┼───┼─────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │83FA 7PI │
│Precedent│694,9 │659,2 │- │- │17,8 │11,6 │- │- │277,4 │388,1 │- │5GO 2ME 1BR│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1MO 1DT │
├─────────┼─────────┼──────┼────────┼─────────┼───────┼──────┼───┼─────┼─────────┼─────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │89FA 5GO │
│Actual │688,3 │660,6 │- │- │17,8 │9,2 │ │0,7 │252,5 │408,1 │- │2BR 2PI 1ME│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1MO 3DT 1DM│
└─────────┴─────────┴──────┴────────┴─────────┴───────┴──────┴───┴─────┴─────────┴─────────┴───────┴───────────┘


        Diferenţa de 6,6 ha pe total suprafaţă se datorează adoptării la actuala amenajare a suprafeţei conform actelor de proprietate, prin compensarea suprafeţelor.
        În cazul terenurilor care servesc nevoilor de cultură, u.a. 319P/319V - 1,0 ha, la etapa de amenajare ce a stat la baza punerii în posesie, era încadrată ca teren pentru hrana vânatului (119 V), iar la etapa anterioară la cererea proprietarului fiind încadrat ca pepinieră; la actuala amenajare deoarece în deceniul expirat nu a fost constituită pepinieră s-a revenit la folosinţa iniţială (319 V).
        În cazul terenurilor care servesc nevoilor de administraţie forestieră, diferenţa de 2,4 ha se datorează: u.a. 128C (0,2 ha) este mai mic cu 0,1 ha decât la amenajarea precedentă datorită măsurătorilor din teren şi a determinării suprafeţelor, iar în cazul culoarelor pentru reţeaua de înaltă tensiune diferenţa de 2,3ha se datorează măsurătorilor şi determinării suprafeţelor, în conformitate cu lăţimea culoarelor, curăţate din teren şi normativelor în domeniu.
        În cazul terenurilor neproductive nu sunt diferenţe la actuala amenajare.
        La actuala amenajare a fost încadrată suprafaţa de 0,7 ha ca ocupaţii şi litigii (316M), reprezentată de o fâneaţă şi livadă, parţial îngrădită, care conform planului topografic cu curbe de nivel echipat silvic este fond forestier.

    2. Prevederile şi realizările amenajamentului expirat
        Aplicarea prevederilor ultimului amenajament (2010-2019)

┌──────────┬─┬──────────┬────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────────────┬──────────┬──────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │Accidentale │Produse │ │
│ │P│Împăduriri│Degajări│Curăţiri │Rărituri │T. igienă│T.conservare ├──────────┬────────┤principale│Indici│
│Anul │R│ │ │ │ │ │ │I │II │ │ │
│amenajării│%├──────────┼────────┼────┬────┼────┬────┼─────┬───┼──────┬──────┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼──────┤
│ │ │ha/an │ha/an │ha/ │mc/ │ha/ │mc/ │ha/an│mc/│ha/an │mc/an │ha │mc │ha │mc │ha/an│mc/ │mc/an │
│ │ │ │ │an │an │an │an │ │an │ │ │ │ │ │ │ │an │/ha │
├──────────┼─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│ │P│3,6 │2,3 │0,3 │- │3,9 │105 │286,2│270│19,7 │791 │- │- │- │- │10,6 │1250│3,6 │
│ ├─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│2010 │R│0,3 │1,2 │0,2 │1 │4,5 │99 │76,3 │120│17,8 │707 │248,1│4650│44,6│748│8,3 │789 │3,3 │
│ ├─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│ │%│8 │52 │67 │- │115 │94 │27 │44 │90 │89 │- │- │- │- │78 │65 │92 │
└──────────┴─┴──────────┴────────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───┴──────┴──────┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴──────┘


        Volumul total recoltat în deceniu din produse principale este de 7887 mc, iar din produse accidentale I s-a recoltat un volum de 4494 mc (restul de 156 mc până la 4650 mc fiind recoltaţi din SUP M), rezultând un volum total recoltat de 12381 mc. Comparând volumul recoltat cu posibilitatea decenală adoptată (12499 mc) rezultă că nu a fost depăşită posibilitatea.
    2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
    2.1.1. Evoluţia compoziţiei

┌────────────┬───────┬──────────────────────────┐
│Anul │Supraf │Specii forestiere (%) │
│amenajării │ha ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│ │ │FA│GO│ME│BR│PI│SC│CA│DT│DM│
├────────────┼───────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2010 │665,5 │81│3 │4 │1 │4 │3 │3 │- │1 │
├────────────┼───────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2020 │660,6 │82│4 │5 │2 │1 │2 │1 │2 │1 │
└────────────┴───────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘


    2.1.2. Dinamica claselor de vârstă - fond productiv

┌──────────┬─────────┬────────────────────┐
│ │ │Clase de vârstă (%) │
│Anul │Suprafaţa├──┬──┬───┬──┬─┬─────┤
│amenajării│ha │I │II│III│IV│V│VI şi│
│ │ │ │ │ │ │ │peste│
├──────────┼─────────┼──┼──┼───┼──┼─┼─────┤
│2010 │388,1 │4 │6 │13 │11│4│62 │
├──────────┼─────────┼──┼──┼───┼──┼─┼─────┤
│2020 │408,1 │16│2 │11 │13│3│55 │
└──────────┴─────────┴──┴──┴───┴──┴─┴─────┘

        Diferenţele dintre cele două etape de amenajare se datorează diferenţelor de suprafaţă din cadrul subunităţii de gospodărire, trecerii arboretelor între clasele de vârstă.

    2.1.3. Evoluţia claselor de producţie

┌──────────┬─────────┬────────────────┬─────┐
│ │ │Clase de │Clasa│
│Anul │Suprafaţa│producţie (%) │de │
│amenajării│-ha- ├─┬───┬───┬──┬───┤prod.│
│ │ │I│II │III│IV│V │medie│
├──────────┼─────────┼─┼───┼───┼──┼───┼─────┤
│2010 │665,5 │-│3 │52 │45│3,3│III_4│
│ │ │ │ │ │ │ha │ │
├──────────┼─────────┼─┼───┼───┼──┼───┼─────┤
│2020 │660,6 │-│1,0│62 │33│5 │III_4│
│ │ │ │ha │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴─┴───┴───┴──┴───┴─────┘

        Aşa cum se observă şi din tabel constatăm că arboretele din U.P. I Horezu - Căpăţâna înregistrează productivităţi medii spre inferioare, arboretele de productivitate medie au o pondere de 62% (52% la amenajarea din 2010) iar cele de productivitate inferioară au o pondere de 38% (45% la amenajarea din 2010) şi sub 1% arborete de productivitate superioară. Diferenţele apărute se datorează separării de noi arborete de productivitate mijlocie din cadrul arboretelor de productivitate inferioară, iar în cazul arboretelor de productivitate superioară se datorează reducerii proporţiei pinului (artificial) ce înregistra poductivitate superioară staţiunii şi ce se afla în amestec cu speciile principale de bază, astfel ţelul arboretului mutându-se după speciile natural fundamentale ce au productivitate conforme cu bonitatea staţiunii.

    2.1.4. Evoluţia densităţii arboretelor

┌──────────┬─────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │Consistenţa│ │
│ │ │(%) │ │
│Anul │Suprafaţa├───┬───┬───┤Consistenţa│
│amenajării│ │< │0,4│0,7│medie │
│ │ │0,4│– │– │ │
│ │ │ │0,6│1,0│ │
├──────────┼─────────┼───┼───┼───┼───────────┤
│2010 │665,5 │9 │7 │84 │0,72 │
├──────────┼─────────┼───┼───┼───┼───────────┤
│2020 │660,6 │9 │3 │88 │0,74 │
└──────────┴─────────┴───┴───┴───┴───────────┘




    3. Structura fondului forestier
        Structura fondului forestier analizat se prezintă astfel:

┌───────────┬──────────┬───┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │Specii │
│Specificări│Fond │UM ├─────┬─────┬─────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────────┬─────┬─────┬─────┤
│ │forest. │ │FA │GO │ME │BR │PI │SC │CA │MO │DT │DM │TOTAL│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │U.P. │
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │81 │6 │4 │2 │2 │- │- │1 │3 │1 │100 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│Compoziţia │A21-22 │% │84 │2 │7 │- │- │4 │3 │- │- │- │100 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Total U.P.│ │82 │4 │5 │2 │1 │2 │1 │- │2 │1 │100 │
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │III_2│III_0│III_3│III_0│II_9│IV0 │- │III_0 │III_0│III_0│III_2│
│Cls. de ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│prod. │A21-22 │- │III_8│IV_0 │IV_4 │IV_0 │- │III8 │IV_5 │IV_0 │IV_0 │III_0│III_9│
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │TotalU.P. │ │III_4│III_1│III_9│III_1│II_9│III8 │IV_5 │III_1 │III_0│III_0│III_4│
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │0,72 │0,86 │0,87 │0,82 │0,81│0,80 │- │0,74 │0,78 │0,67 │0,74 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│Consistenţa│A21-22 │- │0,73 │0,70 │0,74 │0,70 │- │0,80 │0,70 │0,70 │0,70 │0,70 │0,74 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Total U.P.│ │0,73 │0,84 │0,80 │0,82 │0,81│0,80 │0,70 │0,73 │0,78 │0,68 │0,74 │
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │3,6 │6,3 │4,2 │3,9 │6,9 │6,2 │- │7,7 │5,4 │6,4 │3,9 │
│ ├──────────┤mc/├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│Creşt. crt.│A21-22 │an/│4,0 │2,1 │2,6 │- │- │6,2 │3,0 │- │- │2,0 │3,9 │
│ ├──────────┤ha ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Total U.P.│ │3,7 │5,8 │3,4 │3,7 │6,9 │6,2 │3,0 │7,0 │5,4 │5,7 │3,9 │
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │301 │217 │76 │67 │373 │6 │- │92 │115 │65 │274 │
│Volum ├──────────┤mc/├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│unitar │A21-22 │ha │273 │261 │148 │- │- │156 │130 │- │- │246 │253 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Total U.P.│ │290 │223 │115 │63 │373 │146 │130 │83 │114 │93 │266 │
├───────────┼──────────┼───┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │A11-13 │ │111 │60 │33 │18 │52 │20 │- │25 │42 │37 │98 │
│Vârsta ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│medie │A21-22 │ani│107 │125 │63 │5 │- │55 │82 │5 │5 │73 │100 │
│ ├──────────┤ ├─────┼─────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Total U.P.│ │109 │68 │49 │17 │52 │53 │82 │23 │42 │42 │99 │
├───────────┴──────────┴───┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────────┴─────┴─────┴─────┤
│STRUCTURA PE CLASE DE VARSTĂ │
│(ha/%) │
├──────────────┬─────────┬──────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┬────────────┬────────┤
│ │I (1-20 )│II (21-40)│III │IV(61-80) │V(81-100)│VI │VII (>120) │Total │
│Clasa de │ │ │(41-60)│ │ │(101-120)│ │ │
│vârstă (ani) ├────┬────┼────┬─────┼───┬───┼───┬──────┼───┬─────┼─────┬──┼──────┬─────┼───┬────┤
│ │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │
├──────────────┼────┼────┼────┼─────┼───┼───┼───┼──────┼───┼─────┼─────┼──┼──────┼─────┼───┼────┤
│A11-A13 │66,5│16 │6,1 │2 │44,1│11 │53,9│13 │14,0│3 │- │- │223,5 │55 │408,1│100 │
├──────────────┼────┼────┼────┼─────┼───┼───┼───┼──────┼───┼─────┼─────┼──┼──────┼─────┼───┼────┤
│A21-A22 │1,0 │- │- │- │2,3│1 │81,0│32 │28,9│12 │0,3 │- │139,0 │55 │252,5│100 │
├──────────────┼────┼────┼────┼─────┼───┼───┼───┼──────┼───┼─────┼─────┼──┼──────┼─────┼───┼────┤
│TOTAL │67,5│10 │6,1 │1 │46,4│7 │134,9│21 │42,9│6 │0,3 │- │362,5 │55 │660,6│100 │
└──────────────┴────┴────┴────┴─────┴───┴───┴───┴──────┴───┴─────┴─────┴──┴──────┴─────┴───┴────┘

        ● A11-A13: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale;
        ● A21-A22: Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale;


    4. Zonarea funcţională
        Potrivit prevederilor din normele tehnice existente şi corespunzător obiectivelor ecologice, sociale şi economice. fixate s-a realizat zonarea. funcţională astfel:

┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│ │Grupa I-a funcţională │ │
│ ├───────────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │
│ │T II │T IV │ │
│Anul ├────────────────────────┬────┬─────┼────────┬────────────────┬─────┤ │
│amenajării│2A │2C │2I │1C │2L │5Q │TOTAL│
│ ├────┬──────┬──────┬─────┼────┼─────┼───┬────┼────┬──────┬────┼─────┤ │
│ │ │2A1C5Q│2A2C5Q│2A5Q │2C5Q│2I1C │ │1C5Q│ │2L1C5Q│2L5Q│5Q │ │
│ │2A1C│(5N) │(5N) │(5N) │(5N)│5Q │1C │(5N)│2L1C│(5N) │(5N)│(5N) │ │
│ │ │ │ │ │ │(5N) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┴──────┴──────┴─────┼────┼─────┼───┴────┼────┴──────┴────┼─────┼─────┤
│ │253,9 │ │ │61,2 │68,0 │ │ │
│2010 ├────┬──────┬──────┬─────┤23,5│- ├───┬────┼────┬──────┬────┤258,9│665,5│
│ │67,9│46,4 │- │139,6│ │ │3,7│57,5│54,8│13,2 │- │ │ │
├──────────┼────┴──────┴──────┴─────┼────┼─────┼───┴────┼────┴──────┴────┼─────┼─────┤
│ │231,4 │ │ │75,2 │145,9 │ │ │
│2020 ├────┬──────┬──────┬─────┤20,0│1,1 ├───┬────┼────┬──────┬────┤187,0│660,6│
│ │79,4│33,2 │0,9 │117,9│ │ │5,7│69,5│38,5│13,2 │94,2│ │ │
└──────────┴────┴──────┴──────┴─────┴────┴─────┴───┴────┴────┴──────┴────┴─────┴─────┘


        Indicativul categoriei funcţionale din paranteză este cel înlocuit de O.M. 766/23.07.2018.
        Între cele două etape de amenajare se observă existenţa unor diferenţe, acestea datorându-se în mare parte a diferenţei pe total suprafaţă şi a diferenţei din cadrul terenurilor afectate gospodăriri silvice dar şi a ocupaţiilor şi litigiilor.
        Justificarea diferenţelor de suprafaţă:
    - la actuala amenajare suprafaţă de 260,1 ha (parcelele 21, 52-54, 56, 316-321, 327, 328, 338) încadrată în categoria I.1C Arboretele situate pe versanţii râurilor şi a pâraielor din zona montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale - T. IV, fiind încadrare principală sau secundară; a suferit mici modificări în urma măsurătorilor din teren;
    – în cadrul categoriei I.2A (Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - TII) diferenţa se datorează din trecerea suprafeţei de 13,4 ha (u.a.: 52 B, 53 D, 54 A, 54 E, 318 E) la I.1C, din trecerea suprafeţei de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) la I.2L, din trecerea suprafeţei de 17,0 ha (u.a.: 123 C) la I.5Q şi din trecerea suprafeţei de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, din diferenţele de suprafaţă pe total înregistrată între cele două etape de amenajare dar şi a măsurătorilor din teren şi a determinări suprafeţelor; verificarea pantelor pe planurile cu curbe de nivel, sunt prezentate la subcapitolul 10.1.
    – în cadrul categoriei I.2C Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - T II diferenţa se datorează încadrării la actuala amenajare a suprafeţei de 1,6 ha reprezentată de u.a.-urilor 123 B (A%) şi 123 D(A%) neevidenţiate la amenajarea precedentă dar şi a diferenţelor obţinute în urma măsurătorilor din teren şi determinării suprafeţei.
    – categoria I.2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (sezonieră sau temporară) - TII, nou constituită la actuala amenajare prin încadrarea u.a. 52 C, reprezentată de un arboret de anin negru din lunca interioară, cu rol de protecţie a acestuia, fiind habit forestier protejat în cadrul Sitului Natura 2000 şi nu prezintă pericol de inundare permanentă, ci doar sezonieră sau de scurtă durată, ce la amenajarea precedentă a fost încadrată în categoria I.2A.
    – la actuala amenajare diferenţele înregistrate în cazul categoriei I.2L Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A - TIV, de datorează trecerii suprafeţei de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, trecerii suprafeţei de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) din I.2A în I.2L, încadrării suprafeţei de 89,6 ha (u.a. 127 D, 128 A, 129 A, 129 F, 130 B, 130 D) în I.2L ce la amenajarea precedentă au fost încadrate în categoria I.5Q(5N), acum fiind secundară dar şi din diferenţele obţinute în urma măsurătorilor din teren şi determinării suprafeţei.
    – la actuala amenajare, la fel ca la amenajarea precedentă, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curţi clădiri şi depozite permanente şi 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" şi are ca încadrare principală sau secundară categoria I.5Q (Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor - din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI - TIV) în conformitate cu O.M. 766/23.07.2018, cu menţiunea că la etapa de amenajare precedentă avea atribuită categoria I.5N - Pădurile din parcuri naturale (zonă de gospodărire durabilă), care cuprind suprafeţe de teren din fondul forestier în care se urmăreşte menţinerea peisajului natural existent şi a folosinţelor actuale, constituite potrivit "Legii privind protecţiei mediului înconjurător, ,Aria naturală protejată - Sit Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest - TIV (Păduri încadrate convenţional la I.5N, din parcuri naturale neincluse în categoriile funcţionale I.5A, I.5C, I.5D, I.5E).


    5. Subunităţi de gospodărire

┌───────────┬─────────────────────┬─────┐
│ │Subunitati de │ │
│Amenajament│gospodarire –ha- │Total│
│ ├──────────┬──────────┤-ha- │
│ │"A" │"M" │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Precedent │388,1 │277,4 │665,5│
├───────────┼──────────┼──────────┼─────┤
│Actual │408,1 │252,5 │660,6│
└───────────┴──────────┴──────────┴─────┘

        Diferenţele sunt detaliate la punctul 4.

    6. Bazele de amenajare
        Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
    6.1. Regim (S.U.P. în producţie):

┌───────────┬───────────────────────────┐
│ │Suprafaţa tratată în regim │
│Amenajament│: -ha- │
│ ├─────────────┬─────────────┤
│ │codru │crâng │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│Precedent │387,3 │0,8 │
├───────────┼─────────────┼─────────────┤
│Actual │407,3 │0,8 │
└───────────┴─────────────┴─────────────┘

        Diferenţele se datorează mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier, a unor modificări a încadrărilor pe categorii de folosinţă (detaliat la punctul 1) şi a reanalizări încadrării funcţionale (detaliat la punctual 4).

    6.2. Compoziţia ţel

┌───────────┬────┬─────────────┬───────┐
│ │ │S.U.P. │ │
│Amenajament│U.P.├──────┬──────┤UP │
│ │ │A │M │ │
├───────────┼────┼──────┼──────┼───────┤
│ │ │63FA │88FA │ │
│ │ │10PAM │5BR │73FA │
│Precedent │I │9BR │1PAM │7PAM │
│ │ │8GO │1MO │7BR 5GO│
│ │ │7MO │5DT │4MO 4DT│
│ │ │3DT │ │ │
├───────────┼────┼──────┼──────┼───────┤
│ │ │67FA │79FA │72FA │
│ │ │8GO │3GO │6GO 6BR│
│Actual │I │8BR │3BR │4MO │
│ │ │6MO │2MO │4PAM │
│ │ │6PAM │3CA │1CA 7DT│
│ │ │5DT │10DT │ │
└───────────┴────┴──────┴──────┴───────┘


    6.3. Tratament

┌───────────┬────┬─────────────────────┐
│ │ │Suprafaţa de parcurs │
│ │ │cu tratamente: - ha/ │
│Amenajament│U.P.│an - │
│ │ ├───────────────┬─────┤
│ │ │tăieri │Total│
│ │ │progresive │ │
├───────────┼────┼───────────────┼─────┤
│Precedent │I │10,6 │10,6 │
├───────────┼────┼───────────────┼─────┤
│Actual │I │9,2 │9,2 │
└───────────┴────┴───────────────┴─────┘


    6.4. Vârsta explotabilităţii

┌───────────┬────┬─────────────────────┐
│ │ │Subunitati de │
│Amenajament│U.P.│gospodarire - ani - │
│ │ ├─────────────────────┤
│ │ │A │
├───────────┼────┼─────────────────────┤
│Precedent │I │108 │
├───────────┼────┼─────────────────────┤
│Actual │I │110 │
└───────────┴────┴─────────────────────┘


    6.5. Ciclu

┌───────────┬────┬─────────────────────┐
│ │ │Subunitati de │
│Amenajament│U.P.│gospodarire – ani - │
│ │ ├─────────────────────┤
│ │ │A │
├───────────┼────┼─────────────────────┤
│Precedent │I │110 │
├───────────┼────┼─────────────────────┤
│Actual │I │110 │
└───────────┴────┴─────────────────────┘



    7. Reglementarea procesului de producţie
    7.1. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă la arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat
        În vederea stabilirii posibilităţii s-au determinat indicatorii de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare şi după metoda claselor de vârstă.
        Indicatorii de posibilitate, astfel calculaţi, prin cele două metode precum şi adoptarea posibilităţii se prezintă în tabelul următor:
        Adoptarea posibilităţii

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│Metoda de calcul │ │
├─────────┬───────────────────────────────────────┬──────────────────────┤ │
│ │Prin intermediul creşterii indicatoare │După metoda claselor │Posibilitatea│
│An │ │de vârstă │adoptată, mc/│
│amenajare├────┬────┬────┬────┬────┬───┬─────┬────┼────────┬────────┬────┤an │
│UP │Ci │Vd/ │Ve/ │Vf/ │Vg/ │q │m’ │Pci │P. │P. │Pcv │ │
│ │ │10 │20 │40 │60 │ │ │ │inductiv│deductiv│ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────────┼────────┼────┼─────────────┤
│2010 │1247│3639│2587│1799│2495│2,0│1,133│1412│1757 │1627 │1627│1250 │
│U.P. I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────┼────────┼────────┼────┼─────────────┤
│2020 │1254│3340│2448│2569│1886│1,9│1,119│1403│1683 │1636 │1636│1403 │
│U.P. I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴─────┴────┴────────┴────────┴────┴─────────────┘


        Cu ocazia Conferinţei a II-a de amenajare pentru acest SUP s-a adoptat posibilitatea obţinută după metoda creşteri indicatoare (1403 mc/an), la etapa precedentă fiind adoptată posibilitatea egală cu creşterea indicatoare.
    7.1.1. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare
        Calculul posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare

┌──────┬──────┬────┬────┬────┬──┬───┬──┬───┬───┬──┬──────┐
│SPECIA│FA │GO │ME │PI │BR│MO │FR│ANN│DT │DM│TOTAL │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│CI │1004 │75 │33 │49 │54│9 │5 │3 │18 │4 │1254 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VD │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │33404 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VD1 │6911 │ │ │ │ │ │ │ │133│ │7044 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VD2 │6499 │ │ │ │ │118│ │347│ │ │6964 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VD3 │68635 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │68635 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │48962 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VE1 │6968 │ │ │ │ │ │ │ │116│ │7084 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VE2 │6534 │ │6 │100 │ │121│ │351│ │ │7112 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VE3 │74274 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │74274 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VF │100922│ │1015│102 │ │225│ │352│157│ │102773│
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│VG │107714│1574│1120│1829│ │231│ │356│344│ │113168│
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│DD1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │41728 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│DD2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23882 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│DD3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │52613 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│DD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │37928 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23882 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│Q │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.9 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼──┼───┼───┼──┼──────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1403 │
├──────┴──────┴────┴────┴────┼──┴───┴──┴───┴───┴──┴──────┤
│A : 0.8670 M : 1.119 │ │
├────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│CICLUL │110.0 ANI │
├────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│SUPRAFATA TOTALA │408.1 HA │
├────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. I FUNC. │408.1 HA │
├────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. II FUNC.(CU│0.0 HA │
│TEL 2 SAU 3) │ │
└────────────────────────────┴───────────────────────────┘



    7.1.2. Calculul indicatorului de posibilitate prin metoda claselor de vârstă -procedeul deductiv

┌─────────────┬──────┬──────────┬──────┐
│Unitatea de │S.U.P.│ │ │
│protecţie şi │“A” │Clasă de │Ciclul│
│producţie I │408,1 │regenerare│110 │
│Horezu – │ha │= - ha │ani │
│Căpăţana │ │ │ │
├─────────────┴─────┬┴───────┬──┴──────┤
│Perioada 30 ani │S.P.N. =│S.P. 1 = │
│ │111,3 ha│111,8 ha │
└───────────────────┴────────┴─────────┘


┌─────────┬──────┬──────┬──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │ │SP I │SP II │Suprafeţe │
│ │ │ │ │ │periodice │
│ │ │ ├──────┬───────────────┼──────┬──────────────────┼──────┬──────┤
│Clasa de │Supraf│Volum │ │Volum + 5 │ │Volum │III │IV (20│
│vârstă │-ha- │-m - │Supraf│Creşteri │Supraf│ │ │ani) │
│ │ │ │-ha- ├────┬────┬─────┤-ha- ├──────┬─────┬─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │ │Vj │Vk │Vi │ │Actual│25XCr│Total│Supraf│Supraf│
│ │ │ │ │-mc-│-mc-│-mc- │ │ │- mc-│ │-ha- │-ha- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│C.R. │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│I │66,5 │173,9 │- │- │- │- │0,8 │5 │125 │130 │- │65,7 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│II │6,1 │341 │- │- │- │- │- │- │- │- │6,1 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│III │44,1 │10994 │- │- │- │- │0,3 │92 │50 │142 │43,8 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│IV │53,9 │15626 │- │- │- │- │- │- │- │- │53,9 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│V │14,0 │4947 │- │- │- │- │13,5 │4780 │1950 │6730 │0,5 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│VI │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│VII │223,5 │78346 │111,8 │6165│7248│19742│111,7 │45966 │8525 │54491│- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Total │408,1 │111993│111,8 │6165│7248│19742│126,3 │50843 │10650│61493│104,3 │65,7 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Normal │- │- │111,3 │- │- │- │111,3 │- │- │- │111,3 │74,2 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Diferenţe│- │- │0,5 │- │- │- │15,0 │- │- │- │-7,0 │-8,5 │
├─────────┴──────┴──────┴──┬───┴────┴────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┤
│ │P= Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 658 + 362 + 616 = 1636 mc/an │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘

        P(inductiv) = 1683 mc/an
        P(deductiv) = 1636 mc/an
        Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă va fi dat de valoarea minimă a rezultatelor obţinute prin cele două procedee, ea fiind P2 = 1636 mc/an.


    7.2. Urgenţe de regenerare

┌───────────┬───────┬─────────┬─────┬──────┬────┬────────┐
│ │ │ │Volum│Volum │Ind.│Ind. │
│Subunitatea│Urgenţa│Suprafaţa│total│de │rec.│crestere│
│ │ │ │ │extras│ │curentă │
├───────────┼───────┼─────────┼─────┼──────┼────┼────────┤
│ │1 │32,6 │4350 │4350 │0,7 │- │
│ ├───────┼─────────┼─────┼──────┼────┼────────┤
│"A" – codru│2 │35,5 │9078 │6005 │1,8 │- │
│regulat ├───────┼─────────┼─────┼──────┼────┼────────┤
│ │3 │23,9 │10574│3675 │0,9 │- │
│ ├───────┼─────────┼─────┼──────┼────┼────────┤
│ │Total │92,0 │24002│14030 │3,4 │3,9 │
└───────────┴───────┴─────────┴─────┴──────┴────┴────────┘


    7.3. Volum estimat a rezulta din aplicarea lucrărilor de îngrijire

┌───────────┬─────────────┬───────────┬─────────┐
│ │Suprafaţa │Volum (mc) │Indici de│
│Specificări│(ha) │ │recoltare│
│ ├──────┬──────┼─────┬─────┤(mc/an/ │
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│ha) │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│Degajări │18,2 │1,8 │- │- │- │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│Curăţiri │67,8 │6,8 │261 │26 │0,04 │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│Rărituri │64,9 │6,5 │1102 │110 │0,16 │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│Total │ │ │ │ │ │
│curăţiri + │132,7 │13,3 │1363 │136 │0,2 │
│rărituri │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│L. de │318,3 │318,3 │3100 │310 │0,5 │
│igienă │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴──────┴─────┼─────┼─────────┤
│Total volum din lucrări de │446 │0,7 │
│îngrjire │ │ │
└───────────────────────────────┴─────┴─────────┘


    7.4. Volum estimat a rezulta din aplicarea lucrărilor de conservare

┌─────────┬─────────────┬───────────┬─────────┐
│Denumirea│Supraf. de │Volum de │Indice de│
│lucrării │parcurs │extras │recoltare│
│silvice ├──────┬──────┼─────┬─────┤(mc/an/ │
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│ha) │
├─────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────────┤
│Total SUP│138,1 │13,8 │4938 │494 │2,0 │
│M │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────────┘

        În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
     ● prevederile H.G. nr. 447/2017, aşa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:
    - pentru tipul II funcţional = SxVn = 252,5 ha x 1,97 mc/an/ha = 497,425 mc/an.

        şi
     ● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

        Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "M" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:

┌──────┬─────┬────┬────┬────┬───┬───┬──┬──┬───┬┬─────┐
│SPECIA│FA │ME │SC │CA │GO │ANN│BR│MO│PAM││TOTAL│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│CI │611 │37 │ │13 │7 │3 │2 │1 │ ││674 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VD │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││14714│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VD1 │371 │ │ │ │ │ │ │ │ ││371 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VD2 │102 │ │ │ │ │262│ │ │ ││364 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VD3 │39364│1579│ │643 │897│ │ │ │ ││42483│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VE │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││23743│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VE1 │373 │ │ │ │ │ │ │ │ ││373 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VE2 │102 │ │ │ │ │264│ │ │ ││366 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VE3 │42594│1599│484 │663 │913│ │ │ │ ││46253│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VF │61825│3442│1927│1319│913│266│ │ │ ││69692│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│VG │67085│3555│2579│1340│946│271│ │ │ ││75776│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│DD1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││15948│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│DD2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││10263│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│DD3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││42732│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│DD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││35336│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││10263│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│Q │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.7 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼──┼──┼───┼┼─────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││756 │
├──────┴─────┴────┴────┴────┼───┴───┴──┴──┴───┴┴─────┤
│A : 0.8250 M : 1.122 │ │
├───────────────────────────┼────────────────────────┤
│CICLUL │100.0 ANI │
├───────────────────────────┼────────────────────────┤
│SUPRAFATA TOTALA │252.5 HA │
├───────────────────────────┼────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. I FUNC. │0.0 HA │
├───────────────────────────┼────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. II FUNC. │252.5 HA │
│(CU TEL 2 SAU 3) │ │
└───────────────────────────┴────────────────────────┘

        VD/10 = 1471; VE/20 = 1187; VF/40 = 1742; VG/60 = 1263.
        CI=674 şi Pci = 756 mc/an.

        În urma calculului a rezultat un volum de 756 mc/an.


    8. Suprafaţa afectată de factori destabilizatori şi limitativi (pe grade de vătămare) şi măsurile de gospodărire propuse

┌────────────────────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Lucrări prevăzute │
│ │ ├───────────────┬──────────┬──────┬─────────┬──────────┤
│Natura si gradul de │Supraf.│T. progresive │ │ │ │ │
│afectare │-ha- ├───────┬───────┤L. │L. │Lucrări │ │
│ │ │în │în │conservare│igienă│de │Completări│
│ │ │deceniu│deceniu│ │ │îngrijire│ │
│ │ │ │următor│ │ │ │ │
├───────────┬────────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │124 A, │54 A, │ │317 B,│ │ │
│ │ │ │125 D, │123 C, │ │318 A,│125 C, │ │
│ │0,1 S │160,2 │126 D, │125 A, │126 B │318 C,│126 A, │- │
│ │ │ │129 F, │126 C, │ │318 D,│130 D, │ │
│ │ │ │ │128 B │ │327 A │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │24,8 │57,2 │5,2 │51,0 │22,0 │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │123 B, 125│ │ │ │
│ │ │ │ │127 D, │B, 127 B, │52 C, │ │ │
│ │0,2 S │77,6 │- │130 B │128 C, 129│126 F,│128 A │- │
│Rocă la │ │ │ │ │C, 134 B, │316 A │ │ │
│suprafaţă │ │ │ │ │134 C, │ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │36,9 │15,1 │4,0 │21,6 │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │123 A, 124│125 E,│ │ │
│ │0,3 S │102,3 │- │- │C, 130 A, │133 B │- │128 F │
│ │ │ │ │ │131, 133 A│ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │80,9 │20,4 │- │1,0 │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │0,5 S │11,6 │- │- │- │132 │- │- │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │11,6 │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │319 A,│ │ │
│ │10% │38,2 │- │- │- │320 A,│- │- │
│ │ │ │ │ │ │321 A,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │328 │ │ │
│Tulpini ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│nesănătoase│ha │- │- │- │38,2 │- │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │20% │20,0 │- │- │- │317 B,│- │- │
│ │ │ │ │ │ │327 D │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │20,0 │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │124 B, │128 B, │123 A, 128│ │ │ │
│ │slabă │141,0 │127 C, │129 D, │C, 129 C, │- │- │- │
│ │ │ │128 D, │130 B │130 A, │ │ │ │
│ │ │ │134 A │ │131, 134 C│ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│Uscare │ha │36,3 │28,7 │76,0 │- │- │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │mijlocie│23,6 │- │- │- │- │53 C, 54 │- │
│ │ │ │ │ │ │ │B │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │- │23,6 │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │127 C, │ │52 A, 53 │ │ │ │
│ │izolate │145,3 │134 A, │127 A │A, 131, │- │- │- │
│Doborâturi │ │ │134 D │ │133 A │ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │32,4 │19,4 │93,5 │- │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │izolate │0,8 │- │- │- │327 A │- │- │
│Rupturi ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │0,8 │- │- │
└───────────┴────────────────┴───────┴───────┴──────────┴──────┴─────────┴──────────┘


    9. Situaţia lucrărilor de regenerare şi împăduriri la nivel de unitate de producţie se prezintă astfel:

┌─────────────────┬─────────┬─────────────────────┐
│ │Suprafaţa│Suprafaţa efectivă de│
│ │efectivă │parcurs │
│Tipul lucrării │de ├───┬────┬───┬────┬───┤
│ │împădurit│LA │BR │PAM│FR │DT │
│ ├─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│ │ha │ha │ha │ha │ha │ha │
├─────────────────┼─────────┼───┴────┴───┴────┴───┤
│A.1. Lucrări de │ │ │
│ajutorarea │25,0 │- │
│regenrării │ │ │
│naturale │ │ │
├─────────────────┼─────────┼─────────────────────┤
│A.2. Lucrări de │ │ │
│îngrijire a │24,5 │- │
│regenerării │ │ │
│naturale │ │ │
├─────────────────┼─────────┼─────────────────────┤
│TOTAL A │49,5 │- │
├─────────────────┼─────────┼───┬────┬───┬────┬───┤
│B.1. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în terenuri goale│- │ │ │ │ │ │
│din fondul │ │ │ │ │ │ │
│forestier │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│B.2. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în suprafeţe │ │ │ │ │ │ │
│parcurse sau │ │ │ │ │ │ │
│prevăzute a fi │8,2 │2,2│2,0 │1,2│2,1 │0,7│
│parcurse cu │ │ │ │ │ │ │
│tăieri de │ │ │ │ │ │ │
│regenerare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│B.3. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în suprafeţe │ │ │ │ │ │ │
│parcurse sau │ │ │ │ │ │ │
│propuse a fi │ │ │ │ │ │ │
│parcurse cu │- │- │- │- │- │- │
│tăieri de │ │ │ │ │ │ │
│înlocuire a │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor │ │ │ │ │ │ │
│cecorespunzătoare│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL B │8,2 │2,2│2,0 │1,2│2,1 │0,7│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│C.1. Completări │ │ │ │ │ │ │
│în arboretele │0,6 │- │0,4 │0,2│- │- │
│tinere existente │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│C.2. Completări │ │ │ │ │ │ │
│în arboretele nou│ │ │ │ │ │ │
│create │1,5 │0,4│0,4 │0,2│0,4 │0,1│
│(reprezentând 20%│ │ │ │ │ │ │
│din B+C1) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL C │2,1 │0,8│0,8 │0,4│0,4 │0,1│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│Total B+C │10,3 │3,0│2,8 │1,6│2,5 │0,8│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│PUIEŢI NECESARI –│4,47 │2,5│5,0 │5,0│5,0 │5,0│
│mii/ha │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL PUIEŢI │ │ │ │ │ │ │
│NECESAR- mii │46,0 │7,5│14,0│8,0│12,5│4,0│
│bucăţi │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┴────┴───┴────┴───┤
│TOTAL D │8,2 │- │
└─────────────────┴─────────┴─────────────────────┘

        DT: PAM, FR, ULM, CI

    10. Instalaţii de transport
        Reţeaua instalaţiilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestier însumează 3,6 km, din care: 3,2 km - drumuri forestiere şi 0,4 km -drumuri publice, asigurând accesibilitatea:
    - fondului forestier în proporţie de 71%;
    – fondului forestier productiv în proporţie de 60%.


┌────────────────┬─────────────────────┐
│Întocmit, │Certificat datele │
│Şef proiect │tehnice │
│ing. Mistodie │Expert C.T.A.P. │
│Liviu │dr. ing. Dolocan │
│ │Costel │
└────────────────┴─────────────────────┘


        S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L. Bucureşti
                              PROCES VERBAL CTE Nr. 61
                         Avizare de recepţie din 03.06.2020
    A. OBIECTUL AVIZĂRII:
        Amenajamentul Unităţii de Protecţie şi Producţie I Horezu - Căpăţâna
        Faza de proiectare: redactare
        Beneficiar: Obştea Horezu - Căpăţâna, judeţul Gorj

    B. PARTICIPANŢI:
    - Membru C. T. A. P. dr. ing. Dolocan Costel
    – Şef proiect ing. Mistode Liviu
    – Proiectant ing. Savu Adrian-Nicolae

    C. CONSTATĂRI:
        Din analiza documentaţiilor şi constatărilor din teren au rezultat următoarele:
        Unitatea de protecţie şi producţie (U.P.) I Horezu - Căpăţâna, care face obiectul acestui studiu, are o suprafaţă de 688,3 ha şi este fond forestier proprietate privată ce aparţine Obştii Horezu - Căpăţâna, judeţul Gorj, format în urma reconstituirii de proprietate pentru Obştea Horezu-Căpăţâna (Obştea Muntelui Dâlma Căpăţâna şi Obştea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obştea Horezu-Căpăţâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, judeţul Gorj), s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafeţe din fosta Unitate de Producţie I Şuşiţa Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producţie II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbeşti şi din fosta Unitate de Producţie III Bârseşti a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcţiei Silvice Gorj.

        Fondul forestier are ca folosinţă:
    - Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 660,6 ha;
    – Terenuri afectate gospodăriri silvice - 9,2 ha;
    – Terenuri neproductive - 17,8 ha;
    – Ocupaţii şi litigii - 0,7 ha.

        Suprafaţa U.P. I Horezu - Căpăţâna este încadrată integral în Grupa I funcţională, arboretele având stabilite următoarele categorii funcţionale:
    - I.1C (1C / 1C5Q) Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare (T IV) - 75,2 ha;
    – I.2A (2A1C / 2A1C5Q / 2A2C5Q / 2A5Q) Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30° pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35°, pe alte substrate (T II) - 231,4 ha;
    – I.2C (2C5Q) Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine (T II) - 20,0 ha;
    – I.2I (2I1C5Q) Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă (sezonieră sau temporară) (T II) - 1,1 ha;
    – I.2L (2L1C / 2L1C5Q / 2L5Q) Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A (T IV) - 145,9 ha;
    – I.5Q Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor - din reţeaua ecologică Nituri 2000 - SCI - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" (T IV) - 187,0 ha.

        În privinţa repartiţiei pe subgrupe şi categorii funcţionale facem precizarea că unele arborete prezintă multiplă încadrare, având prioritate categoria funcţională ce implică cel mai mare grad de protecţie.
        Staţiunile din cadrul acestei unităţii de protecţie şi producţie sunt încadrate în FM2 - etajul montan de amestecuri (64%) şi FD3 etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (36%).
        Compoziţia actuală a arboretelor este 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM, clasa de producţie medie III4, consistenţa medie 0,74, volumul mediu la hectar de 266 mc la vârsta medie de 99 ani, creşterea curentă 3,9 mc/an/ha.
        Structura pe clase de vârstă a fondului productiv este dezechilibrată, se constată un excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă şi peste şi un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.
        În vederea unei mai bune gospodăriri a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social economice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele din cadrul unităţii analizate au fost grupate în următoarele S.U.P.-uri:
        ● S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite" - 408,1 ha (62%);
        ● S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită"- 252,5 ha (38%).

        Bazele de amenajare adoptate sunt: regimul codru şi crâng pentru salcâm şi anin negru, compoziţia ţel corespunzătoare tipului natural de pădure, exploatabilitatea de protecţie (vârsta exploatabilităţii 110 ani), tratamentele tăierilor progresive, ciclul de producţie de 110 ani pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A".
        Posibilitatea anuală de produse principale adoptată pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A" este de 1403 mc, iar din lucrări de conservare se estimează a se recolta anual un volum de 494 mc.
        În planul lucrărilor de îngrijire s-a prevăzut a fi efectuate anual următoarele lucrări:
    - degajări 1,8 ha;
    – curăţiri 6,8 ha;
    – rărituri 6,5 ha;
    – lucrări de igienă 318,3 ha.

        Volumul estimat a se recolta anual din aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor este de 136 mc (26 mc din aplicarea curăţirilor şi 110 mc din aplicarea răriturilor) şi 310 mc din aplicarea lucrărilor de igienă.
        Lucrările de împăduriri s-au prevăzut anual pe 1,0 ha, din care împăduriri integrale pe 0,8 ha.
        Instalaţiile de transport însumează 3,6 km asigurând o densitate de 5,2 m/ha şi o accesibilitate a fondului de 60%.
        Lucrarea este întocmită respectând prevederile NORMELOR TEHNICE SILVICE privind gospodărirea vegetaţiei forestiere din cadrul fondului forestier naţional.
        Specialistul C.T.A.P. avizează favorabil lucrarea şi propune avizarea C.T.E. în Comisia de Avizare pentru Silvicultura a M.A.P.


┌─────────────────────┬────────────────┐
│U.P. I HOREZU – │ │
│CĂPĂŢANA │Anul aplicării │
│OBŞTEA HOREZU - │2020 │
│CĂPĂŢANA │ │
└─────────────────────┴────────────────┘

                         FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A
                                   FONDULUI FORESTIER
        Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
        Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

┌──────────────────┬──────────────────────────┐
│ │SUPRAFAŢA ( ha) │
│FOLOSINŢE ├─────┬─────┬────────┬─────┤
│ │Grupa│Grupa│Alte │Total│
│ │I │II │terenuri│ │
├────┬─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│A │DESTINATE │660,6│- │- │660,6│
│ │ÎMPDURIRII │ │ │ │ │
│ │SAU │ │ │ │ │
│ │REÎMPĂDURIRII│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │DESTINATE │ │ │ │ │
│ │ÎMPĂDURIRII │ │ │ │ │
│ │PENTRU CARE │ │ │ │ │
│A1 │SE │408,1│- │- │408,1│
│ │REGLEMENTEAZĂ│ │ │ │ │
│ │RECOLTAREA DE│ │ │ │ │
│ │PRODUSE │ │ │ │ │
│ │PRINCIPALE, │ │ │ │ │
│ │DIN CARE: │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Păduri, │ │ │ │ │
│ │plantaţii cu │ │ │ │ │
│ │reuşita │ │ │ │ │
│ │definitivă, │ │ │ │ │
│A11-│regenerări pe│408,1│- │- │408,1│
│A13 │cale │ │ │ │ │
│ │artificială │ │ │ │ │
│ │sau naturală │ │ │ │ │
│ │cu reuşită │ │ │ │ │
│ │parţială │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Terenuri de │ │ │ │ │
│ │reîmpădurit │ │ │ │ │
│ │în urma │ │ │ │ │
│A14 │tăierilor │- │- │- │- │
│ │rase a │ │ │ │ │
│ │doborâturilor│ │ │ │ │
│ │de vânt sau a│ │ │ │ │
│ │altor cauze │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Poieni sau │ │ │ │ │
│A15 │goluri │- │- │- │- │
│ │destinate │ │ │ │ │
│ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│A16 │degradate │- │- │- │- │
│ │prevăzute a │ │ │ │ │
│ │se împăduri │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Răchitării │ │ │ │ │
│A17 │naturale sau │- │- │- │- │
│ │create prin │ │ │ │ │
│ │culturi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │PĂDURI ŞI │ │ │ │ │
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │DESTINATE │ │ │ │ │
│ │ÎMPĂDURIRII │ │ │ │ │
│ │PENTRU CARE │ │ │ │ │
│A2 │NU SE │252,5│- │- │252,5│
│ │REGLEMENTEAZĂ│ │ │ │ │
│ │RECOLTAREA DE│ │ │ │ │
│ │PRODUSE │ │ │ │ │
│ │PRINCIPALE, │ │ │ │ │
│ │DIN CARE: │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Păduri, │ │ │ │ │
│ │plantaţii cu │ │ │ │ │
│ │reuşita │ │ │ │ │
│ │definitivă, │ │ │ │ │
│A21-│regenerări pe│252,5│- │- │252,5│
│A22 │cale │ │ │ │ │
│ │artificială │ │ │ │ │
│ │sau naturală │ │ │ │ │
│ │cu reuşită │ │ │ │ │
│ │parţială │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Terenuri de │ │ │ │ │
│ │reîmpădurit │ │ │ │ │
│A23 │în urma │- │- │- │- │
│ │doborâturilor│ │ │ │ │
│ │de vânt sau a│ │ │ │ │
│ │altor cauze │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Poieni sau │ │ │ │ │
│A24 │goluri │- │- │- │- │
│ │destinate │ │ │ │ │
│ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│A25 │degradate │- │- │- │- │
│ │prevăzute a │ │ │ │ │
│ │se împăduri │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│B │AFECTATE │- │- │9,2 │9,2 │
│ │GOSPODĂRIRII │ │ │ │ │
│ │SILVICE │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│C │TERENURI │- │- │17,8 │17,8 │
│ │NEPRODUCTIVE │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │SCOASE │ │ │ │ │
│D │TEMPORAR DIN │- │- │0,7 │0,7 │
│ │FONDUL │ │ │ │ │
│ │FORESTIER │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│ │Transmise │ │ │ │ │
│ │prin acte │ │ │ │ │
│D1 │normative │- │- │- │- │
│ │unor │ │ │ │ │
│ │societăţi │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│D2 │Ocupaţii si │- │- │0,7 │0,7 │
│ │litigii │ │ │ │ │
├────┴─────────────┼─────┼─────┼────────┼─────┤
│TOTAL U.P. │660,6│- │27,7 │688,3│
├──────────────────┴─────┴─────┴────────┼─────┤
│ENCLAVE │- │
└───────────────────────────────────────┴─────┘


┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│Grupa │Gr. I │ │
├────────────────┼────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │
│Tip funcţional │T II │T IV │ │
├────────────────┼────────────────────────┬────┬──────┼────────┬────────────────┬─────┤TOTAL│
│ │2A │2C │2I │1C │2L │ │ │
│Categoria ├────┬──────┬──────┬─────┼────┼──────┼───┬────┼────┬──────┬────┤5Q │ │
│funcţională │2A1C│2A1C5Q│2A2C5Q│2A5Q │2C5Q│2I1C5Q│1C │1C5Q│2L1C│2L1C5Q│2L5Q│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │1 │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────┴──────┴──────┴─────┼────┼──────┼───┴────┼────┴──────┴────┼─────┼─────┤
│ │231,4 │ │ │75,2 │145,9 │ │ │
│Suprafaţa ├────┬──────┬──────┬─────┤20,0│1,1 ├───┬────┼────┬──────┬────┤187,0│660,6│
│ │79,4│33,2 │0,9 │117,9│ │ │5,7│69,5│38,5│13,2 │94,2│ │ │
└────────────────┴────┴──────┴──────┴─────┴────┴──────┴───┴────┴────┴──────┴────┴─────┴─────┘


┌────────────────────┬─────┬─────┬─────┐
│UNITATEA │A │M │TOTAL│
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│SUPRAFAŢA -ha- │408,1│252,5│660,6│
├────────────────────┼─────┼─────┼─────┤
│CICLUL DE PRODUCŢIE │110 │- │110 │
└────────────────────┴─────┴─────┴─────┘


┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI │ACCESIBILITATEA FONDULUI │
│ │FORESTIER │
├───────┬──────────┬──────────┬─────┼──────────┬──────────┬───────────┤
│ │ │De │ │La │La │În │
│Publice│Forestiere│exploatare│Total│începutul │sfârşitul │Perspectivă│
│ │ │ │ │deceniului│deceniului│ │
├───────┴──────────┴──────────┴─────┼──────────┴──────────┴───────────┤
│m/ha │% │
├───────┬──────────┬──────────┬─────┼──────────┬──────────┬───────────┤
│0,6 │4,6 │- │5,2 │60 │60 │100 │
└───────┴──────────┴──────────┴─────┴──────────┴──────────┴───────────┘


┌─────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │SPECII │
│INDICATORUL ├──────┬──────┬─────┬─────┬──────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────┤
│ │Total │FA │GO │ME │BR │PI │SC │CA │MO │DT │DM │
├──────────────┬──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Păduri pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se │Gr. I │408,1 │331,3 │23,0 │14,9 │9,4 │9,6 │0,8 │- │2,7 │10,8 │5,6 │
│reglementează │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recoltarea de ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│prod. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│principale │Gr. II│- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total A1 (grupa I+II)│408,1 │331,3 │23,0 │14,9 │9,4 │9,6 │0,8 │- │2,7 │10,8 │5,6 │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total U.P. (A1+A2) │660,6 │541,7 │26,3 │32,6 │9,9 │9,6 │11,8 │8,2 │3,0 │10,9 │6,6 │
├──────────────┬──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Proporţia │A1 │100 │81 │6 │4 │2 │2 │- │- │1 │3 │1 │
│speciilor -%- ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │100 │82 │4 │5 │2 │1 │2 │1 │- │2 │1 │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Clasa de prod.│A1 │III_2 │III_2 │III_0│III_3│III_0 │II_9│IV_0 │- │III_0│III_0│III_0│
│medie ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │III_4 │III_4 │III_1│III_9│III_1 │II_9│III_8│IV_5│III_1│III_0│III_0│
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Consistenţa │A1 │0,74 │0,72 │0,86 │0,87 │0,82 │0,81│0,80 │- │0,74 │0,78 │0,67 │
│medie ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │0,74 │0,73 │0,84 │0,80 │0,82 │0,81│0,80 │0,70│0,73 │0,78 │0,68 │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Vârsta medie │A1 │98 │111 │60 │33 │18 │52 │20 │- │25 │42 │37 │
│-ani- ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │99 │109 │68 │49 │17 │52 │53 │82 │23 │42 │42 │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Fond lemnos │A1 │111993│99750 │5011 │1145 │631 │3585│5 │- │251 │1246 │369 │
│total –mc- ├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │176053│157274│5875 │3779 │631 │3585│1726 │1071│251 │1246 │615 │
├──────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Volum lemnos │A1 │274 │301 │217 │76 │67 │373 │6 │- │92 │115 │65 │
│la hectar –mc-├──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │U.P │266 │290 │223 │115 │63 │373 │146 │130 │83 │114 │93 │
├──────────────┴──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Indicele de creştere │3,9 │3,7 │5,8 │3,4 │3,7 │6,9 │6,2 │3,0 │7,0 │5,4 │5,7 │
│curentă mc/an/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Posibilitatea anuală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din produse │1403 │1379 │- │- │- │- │- │- │10 │11 │3 │
│principale mc/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Volum anual estimat a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│se recolta din │494 │455 │12 │18 │- │- │- │9 │- │- │- │
│aplicarea lucrărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Volum anual estimat a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│se recolta din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicarea lucrărilor │136 │24 │27 │6 │17 │55 │- │- │3 │3 │1 │
│de îngrijire (mc/an) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Rărituri (mc/an) │110 │11 │27 │4 │9 │55 │- │- │2 │2 │- │
├─────────────────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Lucrări de igienă │310 │254 │13 │16 │6 │3 │6 │3 │- │6 │3 │
├─────────────────────┼──────┴──────┴┬────┴─────┴┬─────┴────┴──┬──┴────┴────┬┴─────┴─────┤
│ │Principale │L. │L.conservare │L.igienă │Total │
│Indici de recoltare │ │Îngrijire │ │ │ │
│–mc/an/ha ├──────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3,4 │0,2 │2,0 │0,5 │3,5 │
├────────────┬────────┼──────────┬───┴──────┬────┴──────────┬──┴───────────┬┴────────────┤
│ │ │Degajări │Curăţiri │Rărituri │Lucrări de │Lucrări de │
│ │Lucrarea│ │ │ │igienă │conservare │
│Lucrări de │ ├──────────┼───┬──────┼───────┬───────┼─────┬────────┼────┬────────┤
│Îngrijire si│ │ha │ha │mc │ha │mc │ha │mc │ha │mc │
│conservare ├────────┼──────────┼───┼──────┼───────┼───────┼─────┼────────┼────┼────────┤
│ │Total │18,2 │67,8│261 │64,9 │1102 │318,3│3100 │138,1│4938 │
│ ├────────┼──────────┼───┼──────┼───────┼───────┼─────┼────────┼────┼────────┤
│ │Anual │1,8 │6,8│26 │6,5 │110 │318,3│310 │13,8│494 │
└────────────┴────────┴──────────┴───┴──────┴───────┴───────┴─────┴────────┴────┴────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE │
├───────────┬──────┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │TOTAL │LA │BR │PAM│FR │DT │
│Specia ├──────┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Hectare │
├───────────┼──────┬───┬───┬───┬───┬───┤
│Integrale │8,2 │2,2│2,0│1,2│2,1│0,7│
├───────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Completări │2,1 │0,8│0,8│0,4│0,4│0,1│
├───────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Total │10,3 │3,0│2,8│1,6│2,5│0,8│
└───────────┴──────┴───┴───┴───┴───┴───┘


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%) │
├───────┬───────┬───────┬───────┬────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────┤
│Clasa │I (1-20│II │III │IV │V │VI │VII (> │Total │
│de │) │(21-40)│(41-60)│(61-80) │(81-100)│(101-120)│120) │ │
│vârstă ├────┬──┼───┬───┼────┬──┼─────┬──┼────┬───┼───┬─────┼─────┬──┼─────┬───┤
│(ani) │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │ha │% │
├───────┼────┼──┼───┼───┼────┼──┼─────┼──┼────┼───┼───┼─────┼─────┼──┼─────┼───┤
│A11-A13│66,5│16│6,1│2 │44,1│11│53,9 │13│14,0│3 │- │- │223,5│55│408,1│100│
├───────┼────┼──┼───┼───┼────┼──┼─────┼──┼────┼───┼───┼─────┼─────┼──┼─────┼───┤
│A21-A22│1,0 │- │- │- │2,3 │1 │81,0 │32│28,9│12 │0,3│- │139,0│55│252,5│100│
├───────┼────┼──┼───┼───┼────┼──┼─────┼──┼────┼───┼───┼─────┼─────┼──┼─────┼───┤
│TOTAL │67,5│10│6,1│1 │46,4│7 │134,9│21│42,9│6 │0,3│- │362,5│55│660,6│100│
└───────┴────┴──┴───┴───┴────┴──┴─────┴──┴────┴───┴───┴─────┴─────┴──┴─────┴───┘


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE │
├───────────┬─────────┬────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Suprafaţa│Volumul │Volumul │Posibilit.│
│Nivel │în │arboretelor │arboretelor │anuală │
│prognoză │producţie│exploatabile│preexploatabile│-m3- │
│ │-ha- │-mii m3- │-mii m3- │ │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2020 │408,1 │83,2 │11,4 │1403 │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2030 │408,1 │- │- │1462 │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│2040 │408,1 │- │- │1372 │
├───────────┼─────────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│IN │408,1 │- │- │1755 │
│PERSPECTIVĂ│ │ │ │ │
└───────────┴─────────┴────────────┴───────────────┴──────────┘

        S.U.P. - "A" Codru regulat
        CICLUL 110 ANI
                              FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

┌───┬────────────────────┬────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│ │ │SPECIA │
│crt│Indicatorul │U.M ├──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┤
│ │ │ │Total │FA │GO │ME │BR │PI │SC │MO │DT │DM │
├───┼──────────────┬─────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Păduri pentru │gr. I│ │408,1 │331,3│23,0 │14,9 │9,4 │9,6 │0,8 │2,7 │10,8 │5,6 │
│ │care se ├─────┤ ├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│1 │reglementează │gr. │ha │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│ │recoltarea de │II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse ├─────┤ ├──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │principale │Total│ │408,1 │331,3│23,0 │14,9 │9,4 │9,6 │0,8 │2,7 │10,8 │5,6 │
├───┼──────────────┴─────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│2 │Proporţia speciilor │% │100 │89 │5 │1 │2 │2 │- │1 │3 │1 │
├───┼────────────────────┴────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│3 │Clasa de producţie medie │III_2 │III_2│III_0│III_3│III_0│II_9│IV_0│III_0│III_0│III_0│
├───┼─────────────────────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│4 │Consistenţa medie │0,74 │0,72 │0,86 │0,87 │0,82 │0,81│0,80│0,74 │0,78 │0,67 │
├───┼────────────────────┬────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│5 │Vârsta medie │ani │98 │111 │60 │33 │18 │52 │20 │25 │42 │37 │
├───┼────────────────────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│6 │Fond lemnos total │m3 │111993│99750│5011 │1145 │631 │3585│5 │251 │1246 │369 │
├───┼────────────────────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│7 │Volum mediu la ha │m3 │274 │301 │217 │76 │67 │373 │6 │92 │115 │65 │
├───┼────────────────────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Indici de creştere │m3/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 │curentă │an/ │3,9 │3,6 │6,3 │4,2 │3,9 │6,9 │6,2 │7,7 │5,4 │6,4 │
│ │ │ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │Indici de creştere │m3/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9 │indicatoare │an/ │3,1 │3,0 │3,3 │2,2 │5,7 │5,1 │- │3,3 │2,4 │0,7 │
│ │ │ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│10 │Posibilitatea de │m3/ │1403 │1379 │- │- │- │- │- │10 │11 │3 │
│ │produse principale │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────┼──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┤
│ │Volum din aplicarea │m3/ │Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecţie şi│
│11 │lucrărilor de │an │producţie │
│ │îngrijire │ │ │
├───┼────────────────────┼────┼──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┤
│12 │Total 10+11 │m3/ │1403 │1379 │- │- │- │- │- │10 │11 │3 │
│ │ │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────┼──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┤
│13 │Lucrări de igienă │m3/ │Datele sunt prezentate la nivel de unitate de protecţie şi│
│ │ │an │producţie │
├───┼────────────────────┼────┼───────────┬─────────────────┬─────────┬──────────────────┤
│ │ │U.M.│P. │L. Îngrijire │L. de │Total │
│ │ │ │Principale │ │igienă │ │
│14 │Indici de recoltare ├────┼───────────┼─────────────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │m3/ │ │ │ │ │
│ │ │an/ │3,4 │- │- │3,4 │
│ │ │ha │ │ │ │ │
└───┴────────────────────┴────┴───────────┴─────────────────┴─────────┴──────────────────┘

        STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

┌─────────┬──────┬────┬───┬─────┬─────┬────┬──┬─────┐
│Clasa de │Total │I │II │III │IV │V │VI│VII │
│vârstă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼───┼─────┼─────┼────┼──┼─────┤
│Suprafaţa│408,1 │66,5│6,1│44,1 │53,9 │14,0│- │223,5│
│-ha- │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼───┼─────┼─────┼────┼──┼─────┤
│% │100 │16 │2 │11 │13 │3 │- │55 │
├─────────┼──────┼────┼───┼─────┼─────┼────┼──┼─────┤
│Volum │111993│1739│341│10994│15626│4947│- │78346│
│-m3- │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼───┼─────┼─────┼────┼──┼─────┤
│% │100 │2 │- │10 │14 │4 │- │70 │
└─────────┴──────┴────┴───┴─────┴─────┴────┴──┴─────┘

        S.U.P. - "M" Conservare deosebită
                           FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

┌───┬─────────────────┬───┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr │ │ │SPECIA │
│crt│Indicatorul │U.M├─────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬────┬────┬────┬─────┤
│ │ │ │Total│FA │GO │ME │BR │SC │CA │MO │DT │DM │
├───┼─────────────────┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │10 │11 │12 │13 │
├───┼─────────────┬───┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│ │Păduri pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │care nu se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1 │reglementeaza│gr.│ha │252,5│210,4│3,3 │17,7│0,5 │11,0 │8,2 │0,3 │0,1 │1,0 │
│ │recoltarea de│I │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │principale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────┴───┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│2 │Proporţia │% │100 │84 │2 │7 │- │4 │3 │- │- │- │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┴───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│3 │Clasa de producţie │III_9│III_8│IV_0│IV_4│IV_0│III_8│IV_5│IV_0│IV_0│III_0│
│ │medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│4 │Consistenţa medie │0,74 │0,73 │0,70│0,74│0,70│0,80 │0,70│0,70│0,70│0,70 │
├───┼─────────────────┬───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│5 │Vârsta medie │ani│100 │107 │125 │63 │5 │55 │82 │5 │5 │73 │
├───┼─────────────────┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│6 │Fond lemnos total│m3 │64060│57524│864 │2634│- │1721 │1071│- │- │246 │
├───┼─────────────────┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│7 │Volum mediu la ha│m3 │253 │273 │261 │148 │- │156 │130 │- │- │246 │
├───┼─────────────────┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│ │Indici de │m3/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 │creştere curentă │an/│3,9 │4,0 │2,1 │2,6 │- │6,2 │3,0 │- │- │2,0 │
│ │ │ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───┼─────┼─────┼────┼────┼────┼─────┼────┼────┼────┼─────┤
│9 │Lucrări de │m3/│494 │455 │12 │18 │- │- │9 │- │- │- │
│ │conservare │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───┼─────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴────┴─────┤
│ │Volum din │ │ │
│10 │aplicarea │m3/│Datele sunt prezentate la nivel de unitate de │
│ │lucrărilor de │an │protecţie şi producţie │
│ │îngrijire │ │ │
├───┼─────────────────┼───┼─────┬─────┬────┬────┬────┬─────┬────┬────┬────┬─────┤
│11 │Total 9+10 │m3/│494 │455 │12 │18 │- │- │9 │- │- │- │
│ │ │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼───┼─────┴─────┴────┴────┴────┴─────┴────┴────┴────┴─────┤
│12 │Lucrări de igienă│m3/│Datele sunt prezentate la nivel de unitate de │
│ │ │an │protecţie şi producţie │
├───┼─────────────────┼───┴────┬────────────┬───────────────────────┬───────────┤
│ │ │U.M. │Lucrări de │Lucrări de igienă │Total │
│13 │Indici de │ │conservare │ │ │
│ │recoltare ├────────┼────────────┼───────────────────────┼───────────┤
│ │ │m3/an/ha│2,0 │- │2,0 │
└───┴─────────────────┴────────┴────────────┴───────────────────────┴───────────┘

        STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

┌─────────┬─────┬───┬──┬───┬─────┬────┬───┬─────┐
│Clasa de │Total│I │II│III│IV │V │VI │VII │
│vârstă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────┼───┼──┼───┼─────┼────┼───┼─────┤
│Suprafaţa│252,5│1,0│- │2,3│81,0 │28,9│0,3│139,0│
│-ha- │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────┼───┼──┼───┼─────┼────┼───┼─────┤
│% │100 │- │- │1 │32 │12 │- │55 │
├─────────┼─────┼───┼──┼───┼─────┼────┼───┼─────┤
│Volum –m3│64060│- │- │533│16656│7485│70 │39316│
├─────────┼─────┼───┼──┼───┼─────┼────┼───┼─────┤
│% │100 │- │- │1 │26 │12 │- │61 │
└─────────┴─────┴───┴──┴───┴─────┴────┴───┴─────┘

     PARTEA I
    MEMORIU TEHNIC
    1. Situaţia teritorial-administrativă
    2. Organizarea teritoriului
    3. Gospodărirea din trecut a pădurii
    4. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei
    5. Stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi a bazelor de amenajare
    6. Reglementarea procesului de producţie lemnoasă
    7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului
    8. Protecţia fondului forestier
    9. Instalaţii de transport, tehnologii de exploatare şi construcţii forestiere
    10. Analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor
    11. Diverse
        Proiectant: S.C. TERA SILVA PROIECT S.R.L.
        Email: tera_silva@yahoo.com, tel 0745.508.342

    1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
    1.1. Elemente de identificare a unităţii de protecţie şi producţie
        Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna, ce face obiectul acestui studiu, are o suprafaţă de 688,3 ha fond forestier ce rezultă din însumarea patrimoniului a două obşti deja existente: Obştea Horezu I Valea Mare şi Obştea Dâlma Căpăţâna a căror fuzionare s-a realizat prin actul constitutiv nr. 1083 din 09.06.2009, sub denumirea de Obştea Horezu - Căpăţâna şi este înscrisă în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al Judecătoriei Târgu Jiu în urma Sentinţei Judecătoriei Târgu Jiu nr. 17/19.06.209. Obştea deţine parţial pădurii din fosta Unitate de Producţie I Şuşiţa Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producţie II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbeşti şi din fosta Unitate de Producţie III Bârseşti a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcţiei Silvice Gorj.
        Din punct de vedere geografic, proprietatea este situată în vestul Carpaţilor Meridionali, ocupând o parte din versantul sud-estic al munţilor Vâlcan din masivul Retezat-Godeanu.
        Sub aspect fitoclimatic, pădurile unităţii aflate în studiu sunt situate în următoarele etaje fitoclimatice:
    - etajul montan de amestecuri (FM 2) - 420,0 ha (64%);
    – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD 3) - 240,6 ha (36%).

        Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 260 m (u.a. 318 A) şi 1400 m (u.a. 123 C).
        Din punct de vedere administrativ U.P. I Horezu - Căpăţâna este situată în judeţul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunelor Schela şi Turcineşti. O repartiţie a fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative, foste unităţi de producţie şi parcele este redată în tabelul 1.1.1.
        Tabelul 1.1.1.
        Repartiţia. fondului. forestier pe unităţi teritorial-administrative, unităţi de producţie şi parcele

┌───┬───────┬──────────────┬───────────┬───────────┬──────────┬─────────┐
│ │ │Unitatea │Ocolul │Unitatea de│Parcele │ │
│Nr.│Judeţul│teritorial – │silvic de │producţie │componente│Suprafaţa│
│crt│ │administrativă│provenienţă│de │actuale │(ha) │
│ │ │ │ │provenienţă│ │ │
├───┼───────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │Bumbeşti │II Sîmbotin│21, 52-54,│117,0 │
│ │ │ │ │ │56 │ │
│ │ │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│1 │ │Schela │Runcu │I Suşiţa │122-134 │428,2 │
│ │ │ │ │Verde │ │ │
│ │Gorj │ ├───────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │Tg. Jiu │III │327, 328, │32,5 │
│ │ │ │ │Bîrseşti │338N% │ │
├───┤ ├──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│2 │ │Turcineşti │Tg. Jiu │III │316-321, │110,6 │
│ │ │ │ │Bîrseşti │338N% │ │
├───┴───────┴──────────────┴───────────┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total U.P. I Horezu - Căpăţâna │688,3 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘



    1.2. Vecinătăţi, limite şi hotare
        Vecinătăţile unităţii de protecţie şi producţie, precum şi limitele şi hotarele ei, cu precizarea felului şi denumirii acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 1.2.1.).
        Tabelul 1.2.1.
        Vecinătăţile. fondului. forestier analizat

┌────────┬─────────┬──────────────┬─────────────────────────┬──────┐
│Trup de │Puncte │ │Limite │ │
│pădure │Cardinale│Vecinătăţi ├───────────┬─────────────┤Hotare│
│ │ │ │Felul │Denumirea │ │
├────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │administrat de│ │ │ │
│ │ │O.S. Runcu, │ │ │ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │N │proprietatea │Naturală │pârâu │ │
│ │ │privata │ │ │ │
│ │ │detinut de │ │ │ │
│ │ │Obstea │ │ │ │
│ │ │Straja-Grivele│ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Gol alpin, │ │ │ │
│ │E │detinut de │Artificială│liziera │ │
│ŞUŞIŢA │ │Obstea Horezu │ │pădurii │Borne,│
│VERDE │ │Capatana │ │ │semne │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │S │privata │Naturală │pârâu │ │
│ │ │detinut de │ │ │ │
│ │ │Obstea Schela │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │V │privata │Naturală │pârâu │ │
│ │ │detinut de │ │ │ │
│ │ │Obstea Curpen │ │ │ │
│ │ │Vaidei │ │ │ │
├────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │ │privata │ │ │ │
│ │N │detinut de │Artificială│convenţională│ │
│ │ │Obstea │ │ │ │
│ │ │Haraboru Valea│ │ │ │
│ │ │Mica │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │ │privata │ │ │ │
│ │E │detinut de │Artificială│convenţională│ │
│ │ │Obstea │ │ │ │
│SÎMBOTIN│ │Haraboru Valea│ │ │ │
│ │ │Mica │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │ │privata │ │ │ │
│ │S │detinut de │Artificială│convenţională│ │
│ │ │Obstea │ │ │ │
│ │ │Haraboru Valea│ │ │ │
│ │ │Mica │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │V │administrat de│Naturală │pârâu │ │
│ │ │O.S. Runcu │ │ │ │
├────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proprietatea │ │ │ │
│ │N │privata │Artificială│convenţională│ │
│ │ │detinut de │ │ │ │
│ │ │Obstea Schela │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │E │administrat de│Artificială│convenţională│ │
│ │ │O.S. Tg Jiu │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│CARTIU │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │S │administrat de│Artificială│convenţională│ │
│ │ │O.S. Tg Jiu │ │ │ │
│ ├─────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │Fond forestier│ │ │ │
│ │ │proproetate │ │ │ │
│ │ │privată │ │convenţional │ │
│ │V │persoane │Artificială│liziera │ │
│ │ │fizice │ │pădurii │ │
│ │ │Teren agricol │ │ │ │
│ │ │U.A.T │ │ │ │
│ │ │Turcineşti │ │ │ │
└────────┴─────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┴──────┘



    1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
        Pădurea din această unitate de protecţie şi producţie este formată din parţi ale unor trupuri şi bazinete, care sunt redate în tabelul 1.3.1.
        Tabelul 1.3.1.
        Repartiţia. fondului. forestier pe trupuri de pădure şi bazinete

┌───┬─────────┬───┬───────────┬──────────┬─────────┐
│Nr.│Denumirea│Nr.│Denumirea │Parcelele │Suprafata│
│crt│trupului │crt│bazinetului│componente│(ha) │
│ │de pădure│ │ │ │ │
├───┼─────────┼───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │1 │valea │56 │17,1 │
│ │ │ │Sâmbotin │ │ │
│1 │Sîmbotin ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │2 │pârâul │21, 52-54 │99,9 │
│ │ │ │Hărăboru │ │ │
├───┴─────────┴───┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total trup de pădure │117,0 │
├───┬─────────┬───┬───────────┬──────────┼─────────┤
│ │ │ │pârâul │316-321, │ │
│2 │Cartiu │3 │Cartiu │327, 328, │143,1 │
│ │ │ │ │338N │ │
├───┴─────────┴───┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total trup de pădure │143,1 │
├───┬─────────┬───┬───────────┬──────────┼─────────┤
│ │ │ │pârâul │124, 127, │ │
│ │ │4 │Cartianului│128, 131, │154,4 │
│ │ │ │ │132 │ │
│ │ ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │pârâul │ │ │
│ │ │5 │Curmătura │122, 123 │31,4 │
│ │ │ │Mare │ │ │
│ │Suşiţa ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│3 │Verde │ │pârâul │ │ │
│ │ │6 │Între │125, 126 │79,7 │
│ │ │ │Ştevii │ │ │
│ │ ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │7 │pârâul │129, 130 │87,1 │
│ │ │ │Cracului │ │ │
│ │ ├───┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │8 │pârâul │133, 134 │75,6 │
│ │ │ │Căpăţînii │ │ │
├───┴─────────┴───┴───────────┴──────────┼─────────┤
│Total trup de pădure │428,2 │
├────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Total UP I Horezu - Căpâţâna │688,3 │
└────────────────────────────────────────┴─────────┘


        O atenţie deosebită trebuie să se acorde plantării bornelor de hotar şi întreţinerii lor, urmărindu- se permanent starea bornelor la limita cu ceilalţi proprietari; precum şi modernizarea hotarelor şi limitelor de fond forestier.

    1.4. Administrarea fondului forestier
        În prezent serviciile silvice pentru fondul forestier proprietate privată aparţinând Obştii Horezu - Căpăţâna, judeţul Gorj, organizat în U.P. I Horezu - Căpăţâna sunt asigurate de către Ocolul silvic Jiul din comuna Schela, jud. Gorj.


    2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
    2.1. Constituirea unităţii de protecţie şi producţie
        Reconstituirea dreptului de proprietate pentru Obştea Horezu-Căpăţâna (Obştea Muntelui Dâlma Căpăţâna şi Obştea Horezu Valea Mare ce au fuzionat în Obştea Horezu-Căpăţâna în conformitate cu Hotărârea din data de 01.02.2010 a judecătoriei Tg. Jiu, judeţul Gorj, s-a făcut în baza Legilor funciare, retrocedându-se suprafeţe din fosta Unitate de Producţie I Şuşiţa Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producţie II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbeşti şi din fosta Unitate de Producţie III Bârseşti a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, fiind emise:
        ● Titlu de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 pentru suprafaţa de 428,2 ha;
        ● Proces verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006 pentru suprafaţa de 143,1 ha;
        ● Proces verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009 pentru suprafaţa de 117,0 ha.

        Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obştea Horezu - Căpăţâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafaţă, constituindu-se Unitatea de Producţie I Horezu-Căpăţâna, cu suprafaţa de 694,9 ha, suprafaţă mai mare cu 6,6 ha decât suprafaţa conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferenţă provenită în urma măsurătorilor din teren şi a determinării suprafeţelor.
        La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparţine Obştii Horezu-Căpăţâna, judeţul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinţei I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecţie şi producţie (U.P.) I Horezu-Căpăţâna, cu suprafaţa de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.

    2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
        La actuala amenajare s-a menţinut vechea numerotare parcelară. Limitele parcelelor sunt reprezentate de forme naturale de relief (culmi, văi) şi artificiale (lizieră, limită convenţională). Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual fiind redată în tabelul 2.2.3.1.. Liniile parcelare s-au materializat cu vopsea roşie, cu semne verticale pe arborii limită de către personalul ocolului silvic, anticipat sau concomitent cu lucrările de descriere parcelară.
        Prin lucrările de reamenajare s-au reîmprospătat limitele vechiului subparcelar, iar unde a fost cazul au fost create noi subparcele, sau s-a trecut la unirea subparcelelor acolo unde a fost cazul, materializarea în teren făcându-se cu vopsea roşie prin linii orizontale. Subparcelarul s-a constituit conform criteriilor din "Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare.
    2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
        În tabelul 2.2.1.1. sunt redate comparativ suprafeţele medii, maxime şi minime ale parcelelor şi subparcelelor de la ultimele amenajări.
        Tabelul 2.2.1.1.
        Situaţia suprafeţei medii minime şi maxime a parcelelor şi subparcelelor din_ fondului_ forestier analizat

┌──────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │Parcele │Subparcele │
│ ├─────┬───────────────┼─────┬───────────────┤
│ │ │Suprafaţa │ │Suprafaţa │
│Anul │ │parcelei -ha - │ │subparcelei - │
│Amenajării│ │ │ │ha - │
│(UP) │Număr├─────┬────┬────┤Număr├─────┬────┬────┤
│ │ │ │min.│max.│ │ │min.│max.│
│ │ │Medie│/par│/ │ │medie│/ │/u.a│
│ │ │ │ │par │ │ │u.a.│ │
├──────────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┤
│ │ │ │5,5 │51,1│ │ │0,2 │43,5│
│2010 │27 │25,6 │/ │/ │70 │9,9 │/ │/ │
│ │ │ │321 │126 │ │ │327 │133 │
│ │ │ │ │ │ │ │A │A │
├──────────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │0,3 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │/ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │123 │ │
│ │ │ │4,7 │50,6│ │ │D, │39,0│
│2020 │27 │25,5 │/ │/ │93 │7,4 │125 │/ │
│ │ │ │321 │126 │ │ │E, │131 │
│ │ │ │ │ │ │ │127 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │B, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │327 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │C │ │
└──────────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴────┘


        Între cele două etape de amenajare se constată o serie de diferenţe datorită micşorării suprafeţei cu 6,6 ha, astfel la actuala amenajare suprafaţa fiind conform documentelor de proprietate.
        Prin urmare, analizând datele din tabel se constată:
    - suprafaţa medie în cazul parcelelor a scăzut de la 25,6 ha la 25,5 ha, datorită scăderii suprafeţei totale, iar în cazul suprafeţei minime aceasta a scăzut de la 5,5 ha la 4,7 ha şi a scăzut suprafaţa parcelei maxime de la 51,1 ha la 50,6 ha în urma măsurătorilor din teren şi a determinării suprafeţelor;
    – în cazul subparcelelor se constată o creştere a numărului acestora de la 70 la 93, şi o scădere a suprafeţei medii de la 9,9 ha la 7,4 ha, suprafaţa minimă a crescut însă de la 0,2 la 0,3, iar suprafaţa maximă a scăzut de la 43,5 ha la 39,0 ha.


    2.2.2. Situaţia bornelor
        Parcelele sunt identificate prin borne, amplasate la intersecţia liniilor parcelare şi la intersecţia acestora cu fondul forestier. S-au menţinut vechile borne şi fostul amplasament, adăugându-se noi borne acolo unde a fost cazul. Există un număr de 64 borne, numerotarea lor fiind redată în tabelul 2.2.2.1.
        Tabelul 2.2.2.1.
        Repartiţia bornelor pe trupuri şi bazinete

┌───┬─────────┬──────────┬───────────┬────────┬─────────────┐
│Nr │Denumirea│Parcelele │Numerotarea│Numărul │Felul │
│crt│trupului │componente│bornelor │bornelor│bornelor │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────────┤
│ │ │ │64, 143 - │ │ │
│ │ │ │147, 149, │ │ │
│1 │Sîmbotin │21, 52-54,│151, 60b, │19 │ │
│ │ │56 │63b, 143b -│ │ │
│ │ │ │149b, 151b,│ │ │
│ │ │ │213 b │ │ │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┤ │
│ │ │ │330, 331, │ │Piatră │
│ │ │ │333-342, │ │cioplită cu │
│ │ │316-321, │344, 364, │ │materializare│
│2 │Cartiu │327, 328, │365, 330b, │23 │pe arbore │
│ │ │338N │339b-342b, │ │martor │
│ │ │ │344b, 364b,│ │ │
│ │ │ │365b │ │ │
├───┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┤ │
│ │ │ │256-260, │ │ │
│3 │Suşiţa │122-134 │263-275, │22 │ │
│ │Verde │ │277, 278, │ │ │
│ │ │ │257b, 258b │ │ │
├───┴─────────┴──────────┴───────────┼────────┼─────────────┤
│Total U.P. I Horezu - Căpăţâna │64 │- │
└────────────────────────────────────┴────────┴─────────────┘


        Ocolul silvic va proceda la revizuirea amplasamentului şi numerotării bornelor menţionate mai sus, în conformitate cu actualele hărţi amenajistice.

    2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual
        În tabelul 2.2.3.1. este redată corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul actual şi cel precedent prezentându-se totodată şi situaţia suprafeţelor la precedenta şi noua amenajare cât şi diferenţele rezultate din măsurători la nivel de parcelă, plus suprafeţele conform documentelor de proprietate/amenajamentelor anterior reconstituirii dreptului de proprietate.
        Tabelul 2.2.3.1.

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obştea Horezu-Căpăţâna, U.P. I Horezu - Căpăţâna │
├────────┬─────────────────────┬────────────┬────────────────────┬──────────┬───────────┬────────────────────┬───────────┤
│Fost │AMENAJAMENT STAT │ │AMENAJAMENT2010 │DIFERENŢE │Provenienţa│AMENAJAMENT 2020 │DIFERENŢE │
│O.S. - │ │Provenienţa │ │ │ │ │2019-2009 │
│fost UP ├─────┬─────────┬─────┤u.a. nou ├────┬─────────┬─────┼────┬─────┼───────────┼────┬─────────┬─────┼─────┬─────┤
│ │u.a. │Suprafaţa│Total│ │u.a.│Suprafaţa│Total│+ │- │u.a. nou │u.a │Suprafaţa│Total│+ │- │
├────────┼─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │21% │13,2 │13,2 │21 │21 │13,2 │13,2 │ │ │21 │21 │13,2 │13,2 │0,0 │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │52A% │18,5 │ │52A │52A │18,5 │ │ │ │52A% │52A │14,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │18,5 │ │ │ │18,5 │0,0 │ │52A% │52B │3,7 │18,9 │0,4 │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │52A% │52C │1,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │53A% │23,2 │ │53A │53A │22,9 │ │ │ │53A%+C% │53A │19,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │53B │2,0 │ │53B │53B │12,1 │ │ │ │53B+C% │53B │13,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤39,8 ├────────────┼────┼─────────┤39,8 ├────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤42,2 │2,4 │ │
│ │53C │14,6 │ │53C │53C │4,8 │ │0,0 │ │53C% │53C │4,7 │ │ │ │
│O.S. ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│BUMBESTI│ │ │ │ │ │ │ │ │ │53A% │53D │5,4 │ │ │ │
│U.P. II ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │54A% │5,0 │ │54A │54A │5,0 │ │ │ │54A% │54A │3,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │54B │22,8 │ │54B │54B │22,9 │ │ │ │54B% │54B │18,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │27,8 │ │ │ │27,9 │0,1 │ │54B% │54C │0,5 │25,6 │ │-2,3 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │54B% │54D │0,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │54A% │54E │2,4 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │56A% │10,7 │ │56A │56A │10,7 │ │ │ │56A │56A │13,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤17,7 ├────────────┼────┼─────────┤17,7 │0,0 │ ├───────────┼────┼─────────┤17,1 │ │-0,6 │
│ │56C% │7,0 │ │56C │56C │7,0 │ │ │ │56C │56C │3,6 │ │ │ │
├────────┴─────┼─────────┼─────┼────────────┴────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┴────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL U.P. II │117.0 │117 │TOTAL U.P. II │117.1 │117.1│0.1 │0.0 │TOTAL │117.0 │117.0│2.8 │-2.9 │
├────────┬─────┼─────────┼─────┼────────────┬────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┬────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16A% │2,3 │ │116A │316A│2,1 │ │ │ │316A │316A│2,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │116B │4,6 │ │116B │316B│3,8 │ │ │ │316B │316B│3,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │116C │16,6 │27,5 │116C │316C│16,0 │26,0 │ │-1,5 │316C% │316C│15,4 │26,5 │0,5 │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │116D │4 │ │116D │316D│4,1 │ │ │ │316D │316D│4,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │316C% │316M│0,7 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │117A │2,5 │ │117A │317A│4,1 │ │ │ │317A │317A│3,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤17,0 ├────────────┼────┼─────────┤15,4 │ │-1,6 ├───────────┼────┼─────────┤15,4 │0,0 │ │
│ │117B │14,5 │ │117B │317B│11,3 │ │ │ │317B │317B│11,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │118A │10,5 │ │118A+D+E+F+G│318A│29,8 │ │ │ │318A% │318A│11,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │118B │1,3 │ │118B │318B│1,3 │ │ │ │318B+A% │318B│1,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │118C │1,3 │ │118C │318C│1,4 │ │ │ │318C │318C│1,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │118D │10,3 │29,8 │ │ │ │32,5 │2,7 │ │318A% │318D│17,4 │32,1 │ │-0,4 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │118E │0,7 │ │ │ │ │ │ │ │318A% │318E│1,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │118F │0,7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│O.S. ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│TJ.-JIU │118G │5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│U.P. III├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │119A │19 │ │119A │319A│19,5 │ │ │ │319A │319A│17,6 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │119B │1,2 │21,2 │119B │319B│1,2 │21,7 │0,5 │ │319B │319B│1,7 │20,3 │ │-1,4 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │119V │1,0 │ │119V │319P│1,0 │ │ │ │319P │319V│1,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │120A │4,5 │ │120A │320A│5,4 │ │ │ │320A+321A% │320A│4,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤5,4 ├────────────┼────┼─────────┤5,8 │0,4 │ ├───────────┼────┼─────────┤5,3 │ │-0,5 │
│ │120B │0,9 │ │120B │320B│0,4 │ │ │ │320B+321A% │320B│0,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │121A │5,5 │5,5 │121A │321A│5,5 │5,5 │ │ │321A% │321A│4,7 │4,7 │ │-0,8 │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │127A │0,4 │ │127A │327A│0,2 │ │ │ │327A+D+E%+G│327A│0,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │127C │1,4 │ │127C │327C│1,4 │ │ │ │327C% │327C│0,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │127D │0,3 │7,9 │127D │327D│0,3 │9,5 │1,6 │ │327E%+C% │327D│8,5 │9,6 │0,1 │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │127E │5,5 │ │127E │327E│7,3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │127G │0,3 │ │127G │327G│0,3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │128% │11 │11 │128 │328 │11,0 │11,0 │ │ │328 │328 │11,4 │11,4 │0,4 │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │138N%│17,8 │17,8 │138N │338N│17,8 │17,8 │ │ │338N │338N│17,8 │17,8 │0,0 │ │
├────────┴─────┼─────────┼─────┼────────────┴────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┴────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL U.P. III│143.1 │143.1│TOTAL U.P. III │145,2 │145,2│5,2 │-3,1 │TOTAL │143,1 │143,1│1,0 │-3,1 │
├────────┬─────┼─────────┼─────┼────────────┬────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┬────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │122B │3,2 │ │122B │122B│2,8 │ │ │ │122B │122B│3,7 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤6,1 ├────────────┼────┼─────────┤5,7 │ │-0,4 ├───────────┼────┼─────────┤6,1 │0,4 │ │
│ │122R │2,9 │ │122R │122R│2,9 │ │ │ │122R │122R│2,4 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │123A │24,9 │ │123A │123A│25,2 │ │ │ │123A% │123A│5,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │123R │1,8 │ │123R │123R│1,8 │ │ │ │123A% │123B│1,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │26,7 │ │ │ │27,0 │0,3 │ │123A% │123C│17,0 │25,3 │ │-1,7 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │123R% │123D│0,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │123R% │123R│1,7 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │124 │26,7 │ │124% │124 │10,0 │ │ │ │124A%+B% │124 │8,3 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │26,7 │124% │124B│16,1 │26,1 │ │-0,6 │124B% │124B│6,6 │27,8 │1,7 │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │124B% │124C│6,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │124A% │124D│6,4 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │125A │25 │ │125A% │125A│23,8 │ │ │ │125A% │125 │15,0 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │125B │1,8 │ │125B │125B│1,9 │ │ │ │125B │125B│1,7 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │125R │0,4 │27,2 │125A% │125C│1,7 │28,1 │0,9 │ │125C+A% │125C│2,6 │29,1 │1,0 │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │125R │125R│0,7 │ │ │ │125A% │125D│9,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │125R% │125E│0,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │125R% │125R│0,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │126A │40,1 │ │126A% │126A│11,7 │ │ │ │126A+C% │126 │14,1 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │126B │7,6 │ │126B │126B│6,7 │ │ │ │126B │126B│5,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │126R │2,5 │ │126A% │126C│20,8 │ │ │ │126C% │126C│19,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤50,2 ├────────────┼────┼─────────┤51,1 │0,9 │ ├───────────┼────┼─────────┤50,6 │ │-0,5 │
│ │ │ │ │126A% │126D│9,7 │ │ │ │126D% │126D│6,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │126R │126R│2,2 │ │ │ │126D% │126E│2,7 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │126R% │126F│0,6 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │126R% │126R│1,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │127 A│40,1 │ │127 A │127A│41,6 │ │ │ │127A% │127 │19,4 │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │127B │1,1 │41,2 │127B │127B│1,0 │42,6 │1,4 │ │127B% │127B│0,3 │41,1 │ │-1,5 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │127A% │127C│7,6 │ │ │ │
│O.S. ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│RUNCU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │127A% │127D│13,8 │ │ │ │
│U.P. I ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │128 A│21,3 │ │128 A │128A│23,7 │ │ │ │128A% │128A│21,6 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │128B │11,7 │ │128B │128B│11,9 │ │ │ │128B% │128B│2,4 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │128A% │128C│0,3 │ │ │ │128C% │128C│4,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │33,0 │ │ │ │35,9 │2,9 │ │128B% │128D│2,2 │34,9 │ │-1,0 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │128C%+B% │128E│3,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │128A% │128F│1,0 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │128C │128C│0,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │129A │43,9 │ │129A% │129A│22,7 │ │ │ │129A% │129A│16,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │129B │1,2 │ │129B% │129B│0,8 │ │ │ │129B │129B│0,5 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │129C │0,8 │ │129C │129C│1,5 │ │ │ │129C+127B% │129C│0,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤45,9 ├────────────┼────┼─────────┤43,4 │ │-2,5 ├───────────┼────┼─────────┤44,3 │0,9 │ │
│ │ │ │ │129A% │129D│3,3 │ │ │ │129D │129D│3,2 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │129A% │129E│15,1 │ │ │ │129E │129E│13,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │129A% │129F│9,6 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │130A │0,5 │ │130A+B% │130A│3,0 │ │ │ │130A+B%+D% │130A│9,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │130B │38,6 │ │130B% │130B│28,0 │ │ │ │130B%+C% │130B│23,1 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │130C │0,5 │39,6 │130B%+C │130C│7,9 │44,2 │4,6 │ │130C% │130C│5,3 │42,8 │ │-1,4 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │130B% │130D│3,2 │ │ │ │130D%+E │130D│5,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │130B% │130E│2,1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │131 │39,0 │39,0 │131 │131 │41,7 │41,7 │2,7 │ │131 │131 │39,0 │39,0 │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │132 │13,0 │13,0 │132 │132 │14,3 │14,3 │1,3 │ │132 │132 │11,6 │11,6 │ │-2,7 │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │133A │49,0 │ │133A+B% │133A│43,5 │ │ │ │133A% │133A│21,3 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │133B │1,0 │50,0 │133B% │133B│0,5 │44,0 │ │-6,0 │133A% │133B│20,1 │41,4 │ │-2,6 │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼─────┼────────────┼────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┼────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│ │134A │14,1 │ │134A │134A│14,2 │ │ │ │134A+133A% │134A│19,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │134B │5,7 │ │134B │134B│5,2 │ │ │ │134B │134B│3,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │134C │5,2 │ │134C │134C│4,4 │ │ │ │134C │134C│2,8 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤29,6 ├────────────┼────┼─────────┤28,5 │-1,1│ ├───────────┼────┼─────────┤34,2 │5,7 │ │
│ │134D │1,9 │ │134D │134D│2,0 │ │ │ │134D │134D│4,9 │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┤ ├────────────┼────┼─────────┤ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │133B │134E│0,7 │ │ │ │
│ │134R │2,7 │ │134R │134R│2,7 │ │ │ ├───────────┼────┼─────────┤ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │134R │134R│2,1 │ │ │ │
├────────┴─────┼─────────┼─────┼────────────┴────┼─────────┼─────┼────┼─────┼───────────┴────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL U.P.I. │428,2 │428,2│TOTALU.P. I │432,6 │432,6│13,9│-9,5 │TOTAL U.P.I. │428,2 │428,2│9,7 │-11,4│
├──────────────┼─────────┼─────┼─────────────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼────────────────┼─────────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL GENERAL │688,3 │688,3│TOTAL GENERAL │694,9 │694,9│19,2│-12,6│TOTALGENERAL │688,3 │688,3│13,5 │-17,4│
└──────────────┴─────────┴─────┴─────────────────┴─────────┴─────┴────┴─────┴────────────────┴─────────┴─────┴─────┴─────┘


        La actuala amenajare s-a adoptat suprafaţa conform documentelor de proprietate.


    2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
        Baza cartografică folosită pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor este formată din planuri topografice aerofotogrametrice la scara 1:5000 şi 1:10000 cu curbe de nivel (executate de I.G.F.C.O.T. în anul 1980), peste care au fost suprapuse aerofotograme recente.
        Planurile topografice cu parcelele şi suprafeţele aferente sunt prezentate în tabelul următor.

┌─────────────────┬──────────┬─────────┐
│Plan topografic │Parcele │Suprafaţă│
│de bază │ │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│ │122%, │ │
│L-34-107-B-a-1 │123%, │49,5 │
│ │124%, 125%│ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│ │122%, │ │
│ │123%, │ │
│L-34-107-B-a-3 │124%, │378,7 │
│ │125%, │ │
│ │126-132, │ │
│ │134 │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│L-34-107-B-c-3 │21%, 321% │5,7 │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│ │21%, 52, │ │
│L-34-107-B-c-4 │53%, 54%, │74,3 │
│ │56 │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│L-34-107-D-a-1-I │321% │0,1 │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│ │316%, │ │
│L-34-107-D-a-1-II│317-320, │138,4 │
│ │321%, 327,│ │
│ │328% │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│L-34-107-D-a-1-IV│316%, 338%│3,6 │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│L-34-107-D-a-2 │53%, 54% │38,0 │
├─────────────────┴──────────┼─────────┤
│Total │688,3 │
└────────────────────────────┴─────────┘


        Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren cu excepţia parcelei 316 unde a fost constituit 316M (ocupaţii şi litigii) reprezentată de o fâneaţă şi livadă, parţial îngrădită, care conform planului topografic cu curbe de nivel echipat silvic este fond forestier.
        Parcelarul, subparcelarul precum şi alte detalii topografice care nu au existat pe planurile de bază, au fost ridicate în plan cu aparate G.P.S., executându-se 560 puncte, însumând 115 km ridicări.
        Planurile topografice de bază astfel echipate au constituit materialul cartografic pe care s-au determinat analitic suprafeţele unităţilor amenajistice şi s-au întocmit hărţile ce însoţesc amenajamentul de faţă.
        Hărţile de amenajament au fost întocmite la scara 1:20000 fiind obţinute prin digitizarea planurilor de bază.

    2.4. Suprafaţa fondului forestier
        Suprafaţa Unităţii de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna este de 688,3 ha.
    2.4.1. Determinarea suprafeţelor
        Pentru determinarea suprafeţelor s-au folosit planurile de bază menţionate la punctul 2.3, completate cu modificările survenite cu ocazia reamenajării. Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin digitizare.

    2.4.2. Modificări survenite în fondul forestier
        În tabelul 2.4.2.1. se prezintă o situaţie comparativă a suprafeţei la amenajarea actuală (suprafaţă conform documentelor de proprietate) faţă de suprafaţa de la amenajarea precedentă.
        Tabelul 2.4.2.1.
        Situaţia schimbărilor de suprafaţă la. fondul. forestier analizat

┌──────────┬────────────┬─────────┬────────────────────┐
│ │Suprafaţa │ │ │
│ │amenajarea │Diferenţe│Justificări │
│Suprafaţa │actuală │ │ │
│la │conform │ │ │
│amenajarea│documentelor├──┬──────┼───────┬────────────┤
│precedentă│de │ │ │ │ │
│- ha - │proprietate │+ │- │Intrări│Ieşiri │
│ │- ha - │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼──┼──────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │adoptarea │
│ │ │ │ │ │suprafeţei │
│694,9 │688,3 │- │6,6 │- │conform │
│ │ │ │ │ │documentelor│
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │proprietate │
└──────────┴────────────┴──┴──────┴───────┴────────────┘



    2.4.3. Evidenta mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier - TABELUL IE
        OBŞTEA HOREZU - CĂPĂŢÂNA
        U.P. I Horezu - Căpăţâna, jud. Gorj
        Tabelul 2.4.3.1.

┌────┬────────────────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Scopul │ │ │Scoateri definitive sau │ │ │
│ │Documentul de aprobare │modificărilor│ │Modificări în │temporare din fondul │ │ │
│ │ │efectuate │ │suprafaţa proprietăţii│forestier │ │ │
│ │ │denumirea │ │ │ │Defrişări│ │
│ │ │unităţii de │ │ │ │fără │ │
│ ├─────────┬─────┬────────────┤la care │ ├───────┬────────┬─────┼─────────┬──────┬──────────┤scoatere │Semnătura│
│Nr. │ │ │ │provine │Unităţile │ │ │ │ │ │ │din │şefului │
│crt.│ │ │ │terenul sau │amenajistice│Intrări│Scoateri│Sold │Suprafaţa│ │ │fondul │ocolului │
│ │ │ │ │beneficiarul │ │ │ │ │ │ │ │forestier│silvic │
│ │Felul │ │ │scoaterii │ │ │ │ │ │ │Data │ha │ │
│ │doc. │Nr. │Data │definitive │ ├───────┼────────┼─────┼─────────┤Termen│reprimirii│ │ │
│ │ │ │ │sau temporare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din fondul │ │ha │ha │ha │ha │ │ │ │ │
│ │ │ │ │forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │12 │13 │
├────┼─────────┼─────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │122 B, 122R,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │123 A, 123R,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │124 125 A, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │125 B, 125R,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │126 A, 126 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │B, 126ft, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │127 A*, 127 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │O.S. Runcu - │B, 128 A, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1 │T.P. │70 │09.02.2007 │U.P. I Suşiţa│128 B, 129 │428,2 │ │428,2│ │ │ │ │- │
│ │(P.V.P.P)│(109)│(13.10.2010)│Verde │A, 129 B, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │129 C, 130 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │A, 130 B, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │130 C, 131, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │132, 133 A, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │133 B, 134 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │A, 134 B, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │134 C, 134 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │D, 134R │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │116B, 116C, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │116D, 117 A,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │117 B, 118 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │A, 118 B, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │118 C**, 118│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │D, 118 E, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │118 F, 118 │112,0 │ │540,2│ │ │ │ │- │
│ │ │ │ │ │G, 119 A, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │O.S. Târgu │119 B, 119U,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│2 │P.V.P.P. │29 │30.10.2006 │Jiu - U.P. │120 A, 120 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │III Bîrseşti │B, 121 A 127│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │A, 127 C, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │127 D, 127E,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │127G │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │128% │11.0 │ │551.2│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │138A% │17,8 │ │569,0│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │116 A% │2,3 │ │571,3│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────┼────────────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │21%, 52 A%, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │O.S. Bumbeşti│53 A%, 53B%,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 │P.V.P.P. │114 │09.12.2009 │- U.P. II │53C, 54 A%, │117,0 │- │688,3│- │- │- │- │- │
│ │ │ │ │Sîmbotin │54 B, 56 A%,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │56 C0/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴─────────┴┬────┴────────────┴─────────────┴────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Total document de proprietate │688,3 │- │688,3│- │- │- │- │- │
├───────────────┼────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Suprafaţa la amenajarea 2020 │- │- │688,3│- │- │- │- │- │
├────┬─────────┬┴────┬────────────┬─────────────┬────────────┼───────┼────────┼─────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴─────┴────────────┴─────────────┴────────────┴───────┴────────┴─────┴─────────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘

        * U.a. 127 A a fost omisă a fi înscrisă în Anexa P.V.P.P. nr. 109/13.10.2006, ea regăsindu-se în amplasament şi în intervalul înscris în faţa P.V.P.P. şi în T.P. nr. 70/09.02.2007;
        ** U.a. 118 C a fost omisă a fi înscrisă în P.V.P.P. nr. 29/30.10.2006, aceasta regăsindu-se în suprafaţa retrocedată şi în planul de situaţie;
        * Evidenţa suprafeţelor la nivel de unitate amenajistică se regăseşte prezentată în Corespondenţa parcelarului şi subparcelarului; evidenţierea în prezentul făcându-se în conformitate cu înscrisurile din documentele de proprietate.


┌────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Scopul │ │Modificări în │Scoateri definitive sau │ │ │
│ │Documentul de │modificărilor│ │suprafaţa │temporare din fondul │ │ │
│ │aprobare │efectuate │ │proprietăţii │forestier │ │ │
│ │ │denumirea │ │ │ │Defrişări│ │
│ │ │unităţii de │ │ │ │fără │ │
│ ├─────┬───┬────┤la care │ ├───────┬────────┬────┼─────────┬──────┬──────────┤scoatere │Semnătura│
│Nr. │ │ │ │provine │Unităţile │ │ │ │ │ │ │din │şefului │
│crt.│ │ │ │terenul sau │amenajistice│Intrări│Scoateri│Sold│Suprafaţa│ │ │fondul │ocolului │
│ │ │ │ │beneficiarul │ │ │ │ │ │ │ │forestier│silvic │
│ │Felul│ │ │scoaterii │ │ │ │ │ │ │Data │ha │ │
│ │doc. │Nr.│Data│definitive │ ├───────┼────────┼────┼─────────┤Termen│reprimirii│ │ │
│ │ │ │ │sau temporare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din fondul │ │ha │ha │ha │ha │ │ │ │ │
│ │ │ │ │forestier │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │12 │13 │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────┼───┼────┼─────────────┼────────────┼───────┼────────┼────┼─────────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────┴───┴────┴─────────────┴────────────┴───────┴────────┴────┴─────────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┘


    2.4.4. Utilizarea fondului forestier
        Suprafaţa U.P. I Horezu - Căpăţâna este de 688,3 ha din care păduri şi terenuri destinate împăduriri sau reîmpăduririi 660,6 ha, indicele de utilizare a fondului forestier fiind de 96%, iar date despre modul de utilizare a fondului forestier analizat fiind redate în tabelul 2.4.4.1.
        Tabelul 2.4.4.1.
        Repartiţia. fondului. forestier pe destinaţii

┌────┬──────┬─────────────┬──────────────────────────┐
│ │ │ │Suprafata -ha- │
│ │ │ ├──────────────────────────┤
│Nr. │ │Categoria de │2020 │
│crt.│Simbol│folosinta ├───────┬─────┬───┬────────┤
│ │ │forestiera │Totală:│ │Gr.│Alte │
│ │ │ │din │Gr. I│II │terenuri│
│ │ │ │care │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Fond │ │ │ │ │
│1 │P. │forestier │688,3 │660,6│- │27,7 │
│ │ │total │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.1 │P.D. │acoperite cu │660,6 │660,6│- │- │
│ │ │pădure │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│1.2 │P.S. │servesc │- │- │- │- │
│ │ │nevoilor de │ │ │ │ │
│ │ │cultură │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│ │ │servesc │ │ │ │ │
│1.3 │P.S │nevoilor de │1,0 │- │- │1,0 │
│ │ │producţie │ │ │ │ │
│ │ │silvică (V) │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri care│ │ │ │ │
│ │ │servesc │ │ │ │ │
│1.4 │P.A. │nevoilor de │8,2 │- │- │8,2 │
│ │ │administraţie│ │ │ │ │
│ │ │forestieră │ │ │ │ │
│ │ │(C, R) │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.5 │P.I. │afectate │- │- │- │- │
│ │ │împăduririi │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.6 │P.N. │neproductive │17,8 │- │- │17,8 │
│ │ │(N) │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│ │ │Terenuri │ │ │ │ │
│1.7 │P.T. │scoase │- │- │- │- │
│ │ │temporar din │ │ │ │ │
│ │ │f.f. │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────────────┼───────┼─────┼───┼────────┤
│1.8 │P.O. │Ocupaţii şi │0,7 │- │- │0,7 │
│ │ │litigii (M) │ │ │ │ │
└────┴──────┴─────────────┴───────┴─────┴───┴────────┘



    2.4.5. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
        Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători este prezentată în tabelul 2.4.5.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
        Tabelul 2.4.5.1.
        Evidenţa fondului forestier pe destinaţii

┌──────┬────────────────┬─────┬────────────┬────────┬───────────┬┐
│ │ │ │ │OBSTEA │ALTI ││
│NR. │DENUMIREA │ │TOTAL │HOREZU │DETINATORI ├┤
│CRT │INDICATORILOR │ │(COL.2+3+4+5│CAPATANA│ ││
│ │ │ │HA │HA ├───┬───┬───┼┤
│ │ │ │ │ │HA │HA │HA ├┤
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│A │B │ │1 │2 │3 │4 │5 ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1. │FONDUL FORESTIER│(P) │688.3 │688.3 │ │ │ ││
│ │- TOTAL │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │ │ ││
│1.1. │ACOPERITE CU │(PD) │660.6 │660.6 │ │ │ ││
│ │PADURE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.1.1 │- RASINOASE │(PDR)│22.5 │22.5 │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.1.2 │- FOIOASE │(PDF)│638.1 │638.1 │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- RACHITARII │ │ │ │ │ │ ││
│1.1.3 │(CULTIVATE SI │(PDS)│ │ │ │ │ ││
│ │NATURALE) │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │ │ │ ││
│1.2. │SERVESC NEVOILOR│(PC) │ │ │ │ │ ││
│ │DE CULTURA │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.2.1 │- PEPINIERE │(PCP)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.2.2 │- PLANTAJE │(PCJ)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.2.3 │- COLECTII │(PCD)│ │ │ │ │ ││
│ │DENDROLOGICE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │ │ │ ││
│1.3. │SERVESC NEVOILOR│(PS) │1.0 │1.0 │ │ │ ││
│ │DE PRODUCTIE │ │ │ │ │ │ ││
│ │SILV. │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- ARBUSTI │ │ │ │ │ │ ││
│1.3.1 │FRUCTIFERI │(PSZ)│ │ │ │ │ ││
│ │(CULTURI │ │ │ │ │ │ ││
│ │SPECIALIZATE) │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- TERENURI │ │ │ │ │ │ ││
│1.3.2 │PENTRU HRANA │(PSV)│1.0 │1.0 │ │ │ ││
│ │VINATULUI │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.3 │- APE CURGATOARE│(PSR)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.4 │- APE STATATOARE│(PSL)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.5 │- PASTRAVARII │(PSP)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.6 │- FAZANERII │(PSF)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- CRESCATORII │ │ │ │ │ │ ││
│1.3.7 │ANIMALE CU BLANA│(PSB)│ │ │ │ │ ││
│ │FINA │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.8 │- CENTRE FRUCTE │(PSD)│ │ │ │ │ ││
│ │DE PADURE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- PUNCTE │ │ │ │ │ │ ││
│1.3.9 │ACHIZITII FRUCTE│(PSU)│ │ │ │ │ ││
│ │, CIUPERCI │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.10│- ATELIERE DE │(PSI)│ │ │ │ │ ││
│ │IMPLETITURI │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.11│- SECTII SI │(PSA)│ │ │ │ │ ││
│ │PUNCTE APICOLE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- USCATORII SI │ │ │ │ │ │ ││
│1.3.12│DEPOZITE DE │(PSS)│ │ │ │ │ ││
│ │SEMINTE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.3.13│- CIUPERCARII │(PSC)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI CARE │ │ │ │ │ │ ││
│1.4. │SERVESC NEVOILOR│(PA) │8.2 │8.2 │ │ │ ││
│ │DE │ │ │ │ │ │ ││
│ │ADMINIST.FOREST.│ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- SPATII DE │ │ │ │ │ │ ││
│1.4.1 │PRODUCTIE │(PAS │0.2 │0.2 │ │ │ ││
│ │SILVICA SI │ │ │ │ │ │ ││
│ │CAZARE PERS.SILV│ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.2 │- CAI FERATE │(PAF)│ │ │ │ │ ││
│ │FORESTIERE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.3 │- DRUMURI │(PAD)│ │ │ │ │ ││
│ │FORESTIERE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- LINII DE PAZA │ │ │ │ │ │ ││
│1.4.4 │CONTRA │(PAP)│ │ │ │ │ ││
│ │INCENDIILOR │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.5 │- DEPOZITE │(PAZ)│ │ │ │ │ ││
│ │FORESTIERE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.6 │- DIGURI │(PAG)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.7 │- CANALE │(PAC)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.4.8 │- ALTE TERENURI │(PAA)│8.0 │8.0 │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │ │ ││
│1.5. │AFECTARE │(PT) │ │ │ │ │ ││
│ │IMPADURIRII │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.5.1 │- CLASA DE │(PTR)│ │ │ │ │ ││
│ │REGENERARE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- TERENURI │ │ │ │ │ │ ││
│1.5.2 │INTRATE LEGAL IN│(PTF)│ │ │ │ │ ││
│ │FOND FORESTIER │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6. │TERENURI │(PN) │17.8 │17.8 │ │ │ ││
│ │NEPRODUCTIVE │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6.1 │-STINCARII , │(PNS)│ │ │ │ │ ││
│ │ABRUPTURI │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6.2 │- BOLOVANISURI │(PNP)│17.8 │17.8 │ │ │ ││
│ │PIETRISURI │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- NISIPURI │ │ │ │ │ │ ││
│1.6.3 │(ZBURATOARE SI │(PNN)│ │ │ │ │ ││
│ │MARINE) │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6.4 │- RIPE - RAVENE │(PNR)│ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6.5 │- SARATURI CU │(PNC)│ │ │ │ │ ││
│ │CRUSTA │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.6.6 │- │(PNM)│ │ │ │ │ ││
│ │MOCIRLE-SMIRCURI│ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │- GROPI DE │ │ │ │ │ │ ││
│1.6.7 │IMPRUMUT SI │(PNG)│ │ │ │ │ ││
│ │DEPUNERI STERILE│ │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│1.7. │FISIE FRONTIERA │(PF) │ │ │ │ │ ││
├──────┼────────────────┼─────┼────────────┼────────┼───┼───┼───┼┤
│ │TERENURI SCOASE │ │ │ │ │ │ ││
│1.8. │TEMPORAR DIN │(PT) │0.7 │0.7 │ │ │ ││
│ │FOND FOREST. │ │ │ │ │ │ ││
│ │NEREPRIM. │ │ │ │ │ │ ││
└──────┴────────────────┴─────┴────────────┴────────┴───┴───┴───┴┘


        Din analiza datelor din tabelul anterior se constată o pondere ridicată pădurilor (96%), diferenţa de 4% fiind reprezentată de: 1,0 ha terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică, 8,2 ha terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră, 17,8 ha terenuri neproductive şi 0,7 ha terenuri scoase temporar din fond forestier fiind vorba de ocupaţii şi litigii.

    2.4.6. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
        Evidenţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS.
        Tabelul 2.4.6.1.
        Evidenţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

┌───┬─────────────┬───────────┬────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │TOTAL │OBSTEA │ │ALTI │
│NR.│DENUMIREA │. │HOREZU │AGRICULT.│DETINATORI│
│RD.│INDICATORILOR│(COL.2+3+4)│CAPATANA│HA │HA │
│ │ │HA │HA │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│A │B │1 │2 │3 │4 │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │FONDUL │ │ │ │ │
│1 │FORESTIER │688.3 │688.3 │ │ │
│ │TOTAL (RAND │ │ │ │ │
│ │2+33) │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │SUPRAFATA │ │ │ │ │
│2 │PADURILOR │660.6 │660.6 │ │ │
│ │TOTAL (RAND │ │ │ │ │
│ │3+10) │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│3 │RASINOASE │22.5 │22.5 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│4 │MOLID │3.0 │3.0 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │-DIN CARE: IN│ │ │ │ │
│5 │AFARA │0.5 │0.5 │ │ │
│ │AREALULUI │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│6 │BRAD │9.9 │9.9 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│7 │DUGLAS │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│8 │LARICE │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│9 │PINI │9.6 │9.6 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│10 │FOIOASE (RAND│638.1 │638.1 │ │ │
│ │11+12+15+21) │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│11 │FAG │541.7 │541.7 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│12 │STEJARI │26.5 │26.5 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│13 │-PEDUNCULAT │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│14 │-GORUN │26.3 │26.3 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│15 │DIVERSE │63.3 │63.3 │ │ │
│ │SPECII TARI │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│16 │-SALCAM │11.8 │11.8 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│17 │-PALTIN │0.8 │0.8 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│18 │-FRASIN │1.9 │1.9 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│19 │-CIRES │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│20 │-NUC │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│21 │DIVERSE │6.6 │6.6 │ │ │
│ │SPECII MOI │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│22 │-TEI │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│23 │-PLOP │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │-DIN CARE: │ │ │ │ │
│24 │PLOPI │ │ │ │ │
│ │EURAMERICANI │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│25 │-SALCII │0.6 │0.6 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │-DIN RD. 25 │ │ │ │ │
│26 │IN LUNCA SI │ │ │ │ │
│ │DELTA DUNARII│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│33 │ALTE TERENURI│27.7 │27.7 │ │ │
│ │- TOTAL │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │TERENURI CARE│ │ │ │ │
│ │SERVESC │ │ │ │ │
│34 │NEVOILOR DE │ │ │ │ │
│ │CULTURA │ │ │ │ │
│ │SILVICA │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │TERENURI CARE│ │ │ │ │
│ │SERVESC │ │ │ │ │
│35 │NEVOILOR DE │1.0 │1.0 │ │ │
│ │PRODUCTIE │ │ │ │ │
│ │SILVICA │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │TERENURI CARE│ │ │ │ │
│ │SERVESC │ │ │ │ │
│36 │NEVOILOR DE │8.2 │8.2 │ │ │
│ │ADMINISTRARE │ │ │ │ │
│ │FOREST │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│37 │AFECTATE │ │ │ │ │
│ │IMPADURIRII │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │-DIN CARE: IN│ │ │ │ │
│38 │CLASA DE │ │ │ │ │
│ │REGENERARE │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│39 │TERENURI │17.8 │17.8 │ │ │
│ │NEPRODUCTIVE │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│40 │FASIE │ │ │ │ │
│ │FRONTIERA │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│ │TERENURI │ │ │ │ │
│ │SCOASE │ │ │ │ │
│41 │TEMPORAR DIN │0.7 │0.7 │ │ │
│ │FONDUL │ │ │ │ │
│ │FORESTIER │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴───────────┴────────┴─────────┴──────────┘


        O analiză a distribuţiei pe specii indică prezenţa predominantă a foioaselor (96%) reprezentate în principal de fag (82%), urmat de diverse specii tari (63,3 ha), cvercinee (26,5 ha) şi diverse specii moi; răşinoasele ocupând numai 22,5 ha (3%).

    2.4.7. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă
        O situaţie a fondului forestier analizat pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul 2.4.7.1.
        Situaţia fondului forestier pe categorii de folosinţă este prezentată detaliat la subcapitolul 15.2.1. Procentul de utilizare al fondului forestier este de 97%.
        Tabelul 2.4.7.1.
        Repartiţia. fondului forestier pe categorii de folosinţă

┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Suprafaţa │
│CATEGORIA DE ├─────────┬─────────┤
│FOLOSINŢĂ │2010 │2020 │
│ ├─────┬───┼─────┬───┤
│ │ha │% │ha │% │
├─┬────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │Păduri şi │ │ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │ │
│ │destinate │665,5│96 │660,6│96 │
│ │împăduririi din │ │ │ │ │
│ │care: │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│A│- păduri, │ │ │ │ │
│ │regenerări │665,5│96 │660,6│96 │
│ │naturale, │ │ │ │ │
│ │plantaţii │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │- terenuri de │ │ │ │ │
│ │împădurit/ │- │- │- │- │
│ │reîmpădurit │ │ │ │ │
├─┼────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │Terenuri │ │ │ │ │
│ │afectate │11,6 │1,5│9,2 │1,4│
│ │gospodăririi │ │ │ │ │
│ │pădurilor │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │- terenuri │ │ │ │ │
│ │pentru hrana │- │- │1,0 │0,1│
│ │vânatului │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│B│- pepiniere şi │1,0 │- │- │- │
│ │plantaje │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │- clădiri, curţi│ │ │ │ │
│ │şi depozite │0,3 │- │0,2 │- │
│ │permanente │ │ │ │ │
│ ├────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │- culoare pentru│ │ │ │ │
│ │liniile de │10,3 │1,5│8,0 │1,3│
│ │înaltă tensiune │ │ │ │ │
├─┼────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│C│Terenuri │17,8 │2,5│17,8 │2,6│
│ │neproductive │ │ │ │ │
├─┴────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│Total B+C │28,4 │4 │27,0 │4 │
├─┬────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│ │Terenuri scoase │ │ │ │ │
│D│temporar din │- │- │0,7 │- │
│ │fondul forestier│ │ │ │ │
├─┴────────────────┼─────┼───┼─────┼───┤
│TOTAL U.P. I │694,9│100│688,3│100│
│Horezu - Căpăţâna │ │ │ │ │
└──────────────────┴─────┴───┴─────┴───┘


        Diferenţa pe total suprafaţă de 6,6 ha este datorată adoptării la actuala amenajare a suprafeţei conform documentelor de proprietate.
        În cazul terenurilor care servesc nevoilor de cultură, u.a. 319P/319V - 1,0 ha, la etapa de amenajare ce a stat la baza punerii în posesie, era încadrată ca teren pentru hrana vânatului (119 V), iar la etapa anterioară la cererea proprietarului fiind încadrat ca pepinieră (319P); la actuala amenajare deoarece în deceniul expirat nu a fost constituită pepinieră s-a revenit la folosinţa iniţială (319 V).
        În cazul terenurilor care servesc nevoilor de administraţie forestieră, diferenţa de 2,4 ha se datorează: u.a. 128C (0,2 ha) este mai mic cu 0,1 ha decât la amenajarea precedentă datorită măsurătorilor din teren şi a determinării suprafeţelor, iar în cazul culoarelor pentru reţeaua de înaltă tensiune diferenţa de 2,3 ha se datorează măsurătorilor şi determinării suprafeţelor, în conformitate cu lăţimea culoarelor, curăţate din teren şi normativelor în domeniu.
        În cazul terenurilor neproductive nu sunt diferenţe între cele două etape de amenajare.
        La actuala amenajare a fost încadrată suprafaţa de 0,7 ha ca ocupaţii şi litigii (316M), reprezentată de o fâneaţă şi livadă, parţial îngrădită, care conform planului topografic cu curbe de nivel echipat silvic este fond forestier.


    2.5. Enclave
        În cuprinsul U.P. I Horezu - Căpăţâna nu există enclave.

    2.6. Organizarea administrativă (districte, cantoane)
        Pădurile din cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna sunt arondate la districtul II Şuşiţa al O.S. Jiul şi sunt organizate într-un singur cantoan. Situaţia detaliată este redată în tabelul 2.6.1.
        Tabelul 2.6.1.
        Situaţia arondării pe cantoane a parcelelor din cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna

┌──────────┬────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Cantonul │Parcele │Suprafaţa│
│Districtul├───┬────────┤componente│- ha - │
│ │Nr.│Denumire│ │ │
├──────────┼───┼────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │21, 52-54,│ │
│ │ │ │56, │ │
│II ŞUŞIŢA │5 │Horezu -│122-134, │688,3 │
│ │ │Şuşiţa │316-321, │ │
│ │ │ │327, 328, │ │
│ │ │ │338N │ │
├──────────┴───┴────────┴──────────┼─────────┤
│U.P. I Horezu - Căpăţâna │688,3 │
└──────────────────────────────────┴─────────┘


        Actuala organizare pe districte şi cantoane silvice este realizată astfel încât să permită o bună gospodărire a pădurii; în funcţie de necesităţi se pot face modificări ulterioare.


    3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
    3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
    3.1.1. Evoluţia proprietăţii
        Evoluţia proprietăţii fondului forestier grupat în cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna, cuprinde două perioade distincte şi anume perioada de până în anul 1948, când această suprafaţă se afla în proprietatea obştilor ce aparţineau locuitorilor din zonă şi perioada de după 1948 când, în urma naţionalizării pădurile, au fost trecute în totalitate în proprietatea statului.
     Odată cu apariţia legilor proprietăţii de după 1989 s-a trecut la refacerea dreptului de proprietate a foştilor proprietari şi asupra pădurilor. Astfel în urma aplicării Legii nr. 247/2005 de reconstituirea dreptului de proprietate asupra fondului forestier celor două obşti Obştea Horezu I Valea Mare şi Obştea Dâlma Căpăţâna, care prin fuzionare constituie noua obşte Obştea Horezu I Căpăţâna, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra a 688,3 ha fond forestier, conform Procesului Verbal de punere în posesie nr. 29 din 30.10.2006, Titlului de proprietate nr. 70 din 09.02.2007 şi Procesului Verbal de punere în posesie nr. 114 din 09.12.2009.
        Ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru Obştea Horezu - Căpăţâna, în anul 2010 s-a elaborat primul amenajament silvic pentru această suprafaţă, constituindu-se Unitatea de Producţie I Horezu-Căpăţâna, cu suprafaţa de 694,9 ha, suprafaţă mai mare cu 6,6 ha decât suprafaţa conform documentelor care atestă proprietatea (688,3 ha), diferenţă provenită în urma măsurătorilor din teren şi a determinării suprafeţelor.
        La actuala reamenajare a fondului forestier proprietate privată ce aparţine Obştii Horezu-Căpăţâna, judeţul Gorj în conformitate cu prevederile Conferinţei I-a de amenajare din data de 04.10.2019 a fost constituită Unitatea de protecţie şi producţie (U.P.) I Horezu-Căpăţâna, cu suprafaţa de 688,3 ha, conform documentelor de proprietate.

    3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor înainte de 1948
        Înainte de anul 1948 fondul forestier analizat a fost în proprietatea obştilor ce aparţineau locuitorilor din zonă. Gospodărirea acestor păduri se făcea prin amenajamente sumare sau regulamente de exploatare în care se urmărea cu predilecţie exploatarea masei lemnoase şi mai puţin problema regenerării şi normalizării fondului de producţie.
        Starea şi structura actuală a pădurilor este determinată de modul de gospodărire din trecut. Astfel, în această perioadă nu a existat din partea obştilor o preocupare pentru o cultură raţională, exploatarea făcându-se dezordonat şi mai mult pe lângă aşezările umane, fără să se ţină cont de regenerarea pădurii.
        Gospodărirea se făcea în baza legilor silvice existente, apoi pe baza Codului Silvic Român din 1910 precum şi a "Legii modificatoare" din anul 1920, pădurile fiind gospodărite în regim silvic de către administratori, regulamentele de tăiere trebuind să asigure atât continuitatea pădurii, cât şi satisfacerea nevoilor de lemn.

    3.1.3. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948
     În anul 1948, toate aceste păduri au trecut în patrimoniul statului, conform articolului 7 din Constituţia R.P.R. şi a articolului 1 din Codul Silvic, fiind administrate de ocoalele silvice în baza unor amenajamente.
        Pentru pădurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a întocmit în anul 1950, urmărindu-se posibilitatea amenajării şi gospodăririi lor pe baza principiului continuităţii funcţionale şi al producţiei. Următoarele amenajamente s-au întocmit în anii 1960, 1970, 1980, 1991 şi 2003.
        Deşi bazele de amenajare adoptate încă de la prima amenajare şi până în prezent au căutat să normalizeze fondul forestier şi sub aspectul structurii pe clase de vârstă, acest lucru nu a fost posibil datorită, în special, a vârstelor foarte mici pe care le aveau arboretele la data primului amenajament unitar al fondului forestier, precum şi a modului defectuos de gospodărire din trecut a pădurilor. Prin aceste amenajamente s-au prevăzut ca în arboretele care nu au făcut obiectul tăierilor de regenerare să se execute tăieri de îngrijire şi lucrări de întreţinere, în funcţie de starea şi structura acestora.
    3.1.3.1. Evoluţia constituirii proprietăţii şi a bazelor de amenajare
        Analiza evoluţiei bazelor de amenajare a pădurilor este prezentată în tabelul 3.1.3.1.1. cu menţiunea că suprafaţa fondului forestier analizat provine parţial din fosta Unitate de Producţie I Şuşiţa Verde a Ocolului Silvic Runcu, din fosta Unitate de Producţie II Sâmbotin a Ocolului Silvic Bumbeşti şi din fosta Unitate de Producţie III Bârseşti a Ocolului Silvic Târgu Jiu din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, astfel nu se poate reda o analiză relevantă pentru perioada de dinainte de 2010. În continuare va fi prezentată analiza comparativă între amenajarea actuală şi cea din 2009.
        Tabelul 3.1.3.1.1.
        Analiza bazelor de amenajare din U.P. I Horezu - Căpăţâna

┌─────────┬────────────┬─────────────────────┬───────┬──────────┬───────────┬──────────────┬─────┐
│ │Suprafaţa │Subunităţi de │ │Compoziţia│ │Exploatabilit.│ │
│ │(ha) │gospodărire │ │actuală │ │şi vârsta │ │
│Amenajare├──────┬─────┼──────────┬───────┬──┤Regimul│Compoziţia│Tratamentul│medie a │Ciclu│
│ │Totală│Gr.I │Denumire │Supraf.│% │ │ţel │ │exploat. │ │
│ │ │ │ │(ha) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │83FA 7PI │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5GO 2ME │ │ │ │
│ │ │ │S.U.P. "A"│ │ │Codru, │1BR 1MO │T. │De protecţie │ │
│ │ │ │- codru │388,1 │56│Crâng │1DT │Progresive │108 │110 │
│ │ │ │regulat │ │ │ │63FA 10PAM│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │9BR 8GO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │7MO 3DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │79FA 8CA │ │ │ │
│2010 │694,9 │665,5│S.U.P. │ │ │ │6SC 6ME │ │ │ │
│ │ │ │"M"- │277,4 │40│Codru │1DM │- │- │- │
│ │ │ │conservare│ │ │ │88FA 5BR │ │ │ │
│ │ │ │deosebită │ │ │ │1PAM 1MO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │5DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │Clase de │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │regenerare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │Alte │29,4 │4 │- │- │- │- │- │
│ │ │ │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼─────┼──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │89FA 5GO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │2BR 2PI │ │ │ │
│ │ │ │S.U.P. "A"│ │ │ │1ME │ │ │ │
│ │ │ │- codru │408,1 │59│Codru, │1MO 3DT │T. │De protecţie │110 │
│ │ │ │regulat │ │ │Crâng │1DM │Progresive │110 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │67FA 8GO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │8BR 6MO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │6PAM 5DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │89FA 7ME │ │ │ │
│2020 │688,3 │660,6│S.U.P. │ │ │ │4SC 3CA │ │ │ │
│ │ │ │"M"- │252,5 │37│Codru, │2GO │- │- │- │
│ │ │ │conservare│ │ │Crâng │79FA 3GO │ │ │ │
│ │ │ │deosebită │ │ │ │3BR 2MO │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │3CA 10DT │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │Clase de │- │- │- │- │- │- │- │
│ │ │ │regenerare│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├──────────┼───────┼──┼───────┼──────────┼───────────┼──────────────┼─────┤
│ │ │ │Alte │27,7 │4 │- │- │- │- │- │
│ │ │ │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴─────┴──────────┴───────┴──┴───────┴──────────┴───────────┴──────────────┴─────┘


        Prima amenajarea pentru suprafaţă ce face obiectul actualului studiu, s-a executat în anul 2010, gospodărirea realizându-se prin două subunităţi de gospodărire: S.U.P. "A" - codru regulat (56%), şi S.U.P. "M" - conservare deosebită (40%), restul de 4% fiind reprezentat alte terenuri şi clase de regenerare; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru şi crâng la salcâmete; exploatabilitatea de protecţie pentru S.U.P. "A" (108 ani), arboretele fiind încadrate în grupa I-a funcţională, tratamentul tăierilor progresive, ciclul de producţie la S.U.P. "A" este de 110 ani iar compoziţia ţel fiind de 63FA 10PAM 9BR 8GO 7MO 3DT pentru arboretele încadrate în SUP "A", respectiv 88FA 5BR 1PAM 1MO 5DT pentru arboretele din S.U.P. "M".
        La actuala reamenajare (2020) gospodărirea se realizează tot prin două subunităţi de gospodărire: SUP "A" - codru regulat (59%) şi SUP "M" - conservare deosebită (37%), diferenţa de 4% reprezentând alte terenuri. Bazele de amenajare adoptate fiind: regim codru şi crâng pentru salcâm şi anin negru, exploatabilitatea de protecţie pentru SUP A (110 ani), tratamentul tăierilor progresive, ciclul de producţie la SUP A este de 110 ani iar compoziţia ţel fiind de 67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT pentru arboretele încadrate în SUP A, respectiv 79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT pentru arboretele din SUP M.

    3.1.3.2. Evoluţia reglementării producţiei
        Evoluţia reglementării producţiei este analizată începând cu amenajamentul din 2010, când s-a făcut prima amenajare pe proprietate.
        Tabelul 3.1.3.2.1.
        Evoluţia reglementării producţiei
        TABEL - pag. 45

┌──────────┬───────────┬───────────────┬───────────────┬───────────┬─────────────┬─────────┬────────┐
│ │ │Arborete │Arborete │ │ │ │Indicele│
│ │Subunităţi │exploatabile │preexploatabile│Creşterea │ │Indicele │de │
│Anul │de ├─────────┬─────┼─────────┬─────┤indicatoare│Posibilitatea│de │creştere│
│amenajării│gospodărire│ │Volum│ │Volum│-m3 - │-m3- │recoltare│curentă │
│ │ │Suprafaţă│mii │Suprafaţă│mii │ │ │m3 /an/ha│m3 /an/ │
│ │ │ │m3 │ │m3 │ │ │ │ha │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│2010 │A (388,1 │244,0 │86,7 │23,2 │6,1 │1247 │1250 │3,2 │4,4 │
│ │ha) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────────┼─────────┼────────┤
│2020 │A (408,1 │238,1 │83,2 │41,2 │11,3 │1254 │1403 │3,4 │3,9 │
│ │ha) │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴───────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────┴───────────┴─────────────┴─────────┴────────┘


        Între cele două etape de amenajare se constată mici diferenţe, ce se datorează diferenţelor de de suprafaţă.
        Analizând tabelul de mai sus, constatăm următoarele:
    - creşterea indicatoare a crescut de la 1247 mc la 1254 mc determinând astfel o creştere valorii posibilităţii de produse principale de la 1250 mc (posibilitate adoptată fiind mai mica decât posibilitatea calculată; Pci = 1412 mc, Pcv = 1627 mc) la 1403 mc (conform metodei creşterii indicatoare);
    – indicele de creşterea curentă a scăzut de la 4,4 la 3,9 şi indicele de recoltare a crescut de la 3,2 la 3,4.




    3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
        Pentru perioada de aplicare a amenajamentului (2010-2019) se redau sub formă tabelară, posibilitatea de produse principale, secundare şi lucrările de igienă precum şi indicii de recoltare, atât cantităţile prevăzute cât şi cele realizate.
        Tabelul 3.2.1.
        Aplicarea prevederilor ultimului amenajament (2009-2019)

┌──────────┬─┬──────────┬────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────────┬───────────────────┬──────────┬──────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │Accidentale │Produse │ │
│ │P│Împăduriri│Degajări│Curăţiri │Rărituri │L. igienă│L.conservare ├──────────┬────────┤principale│Indici│
│Anul │R│ │ │ │ │ │ │I │II │ │ │
│amenajării│%├──────────┼────────┼────┬────┼────┬────┼─────┬───┼──────┬──────┼─────┬────┼────┬───┼─────┬────┼──────┤
│ │ │ha/an │ha/an │ha/ │m3/ │ha/ │m3/ │ha/an│m3/│ha/an │m3/an │ha │m3 │ha │m3 │ha/an│m3/ │m3/an │
│ │ │ │ │an │an │an │an │ │an │ │ │ │ │ │ │ │an │/ha │
├──────────┼─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│ │P│3,6 │2,3 │0,3 │- │3,9 │105 │286,2│270│19,7 │791 │- │- │- │- │10,6 │1250│3,6 │
│ ├─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│2010 │R│0,3 │1,2 │0,2 │1 │4,5 │99 │76,3 │120│17,8 │707 │248,1│4650│44,6│748│8,3 │789 │3,3 │
│ ├─┼──────────┼────────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───┼──────┼──────┼─────┼────┼────┼───┼─────┼────┼──────┤
│ │%│8 │52 │67 │- │115 │94 │27 │44 │90 │89 │- │- │- │- │78 │65 │92 │
└──────────┴─┴──────────┴────────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───┴──────┴──────┴─────┴────┴────┴───┴─────┴────┴──────┘


    1. Produse principale
        Volumul total recoltat în deceniu din produse principale este de 7887 mc, iar din produse accidentale I s-a recoltat un volum de 4494 mc (restul de 156 mc până la 4650 mc fiind recoltaţi din SUP M), rezultând un volum total recoltat de 12381 mc.

    2. Lucrările de îngrijire a arboretelor
        Răriturile propuse a se executa în arboretele din această unitate de protecţie şi producţie s-au executat în proporţie de 115% pe suprafaţă şi 94% pe volum.
        În plus, a fost recoltat un volum decenal de 748 mc de pe suprafaţa de 44,6 ha din produse accidentale II.
        Lucrările de curăţiri propuse au fost executate în proporţie de 67%.
        Conform datelor din tabel putem concluziona că în deceniul de aplicare a amenajamentului expirat s-a acordat atenţie lucrărilor de îngrijire.

    3. Lucrările de igienă
        Aceste lucrări au fost realizate în mică măsură din suprafaţa propusă a fi parcursă anual (27%) extrâgându-se un procent de 44% din volum.

    4. Lucrările de conservare
        Aceste lucrări s-au executat parţial, în conformitate cu prevederile amenajamentului, volumul recoltat reprezentând 89% din cel prognozat, iar suprafaţa parcursă reprezentând 90% din cea propusă.

    5. Împăduririle
        Lucrările de împădurire prevăzute de amenajament pe 3,6 ha anual au fost executate numai pe 0,3 ha anual, datorită regenerări naturale a arboretelor din zonă.


    3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
        În continuare se va reda evoluţia la amenajările din anii 2010 şi 2020 a principalilor indicatori calitativi şi cantitativi ai mărimii şi structurii fondului forestier.
        Situaţia fondului productiv pe clase de vârstă şi vârsta medie a arboretelor la diversele nivele de amenajare este prezentată în tabelul 3.3.1.
        Tabelul 3.3.1.
        Dinamica claselor de vârstă -. fond productiv

┌──────────┬─────────┬────────────────────┐
│ │ │Clase de vârstă (%) │
│Anul │Suprafaţa├──┬──┬───┬──┬─┬─────┤
│amenajării│ha │I │II│III│IV│V│VI şi│
│ │ │ │ │ │ │ │peste│
├──────────┼─────────┼──┼──┼───┼──┼─┼─────┤
│2010 │388,1 │4 │6 │13 │11│4│62 │
├──────────┼─────────┼──┼──┼───┼──┼─┼─────┤
│2020 │408,1 │16│2 │11 │13│3│55 │
└──────────┴─────────┴──┴──┴───┴──┴─┴─────┘


        Diferenţele dintre cele două etape de amenajare se datorează diferenţelor de suprafaţă din cadrul subunităţii de producţie, a migrării normale a arboretelor între clasele de vârstă cât şi a tăierilor de produse principale executate în deceniul trecut.
        După cum se observă, structura pe clasele de vârstă la fosta şi actuala amenajare a fost şi se menţine dezechilibrată, astfel la ambele etape fiind excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă şi peste şi un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.
        În ceea ce priveşte compoziţia medie, redată în tabelul 3.3.2., aceasta a suferit mici modificări, observându-se o creştere a ponderii fagului cu 2%, a gorunului, bradului şi mesteacănului cu 1%, a diverselor tari cu 2%, o scădere a ponderii pinului cu 3%, a carpenului cu 2% şi a salcâmului cu 1%, datorită lucrărilor de îngrijire executate în deceniu.
        Tabelul 3.3.2.
        Evoluţia compoziţiei. fondului. forestier

┌────────────┬───────┬──────────────────────────┐
│Anul │Supraf │Specii forestiere (%) │
│amenajării │ha ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│ │ │FA│GO│ME│BR│PI│SC│CA│DT│DM│
├────────────┼───────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2010 │665,5 │81│3 │4 │1 │4 │3 │3 │- │1 │
├────────────┼───────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2020 │660,6 │82│4 │5 │2 │1 │2 │1 │2 │1 │
└────────────┴───────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘


        Evoluţia situaţiei claselor de producţie pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.3.
        Tabelul 3.3.3.
        Evoluţia claselor de producţie

┌──────────┬─────────┬────────────────┬─────┐
│ │ │Clase de │Clasa│
│Anul │Suprafaţa│producţie (%) │de │
│amenajării│-ha- ├─┬───┬───┬──┬───┤prod.│
│ │ │I│II │III│IV│V │medie│
├──────────┼─────────┼─┼───┼───┼──┼───┼─────┤
│2010 │665,5 │-│3 │52 │45│3,3│III_4│
│ │ │ │ │ │ │ha │ │
├──────────┼─────────┼─┼───┼───┼──┼───┼─────┤
│2020 │660,6 │-│1,0│62 │33│5 │III_4│
│ │ │ │ha │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴─┴───┴───┴──┴───┴─────┘


        Aşa cum se observă şi din tabel constatăm că arboretele din U.P. I Horezu - Căpăţâna înregistrează productivităţi medii spre inferioare, arboretele de productivitate medie au o pondere de 62% (52% la amenajarea din 2010) iar cele de productivitate inferioară au o pondere de 38% (45% la amenajarea din 2010) şi sub 1% arborete de productivitate superioară. Diferenţele apărute se datorează separării de noi arborete de productivitate mijlocie din cadrul arboretelor de productivitate inferioară, iar în cazul arboretelor de productivitate superioară se datorează reducerii proporţiei pinului (artificial) ce înregistra poductivitate superioară staţiunii şi ce se afla în amestec cu speciile principale de bază, astfel ţelul arboretului mutându-se după speciile natural fundamentale ce au productivitate conforme cu bonitatea staţiunii.
        Evoluţia situaţiei categoriilor de consistenţă pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4.
        Tabelul 3.3.4.
        Evoluţia categoriilor de consistenţe

┌──────────┬─────────┬────────────────────┬───────────┐
│Anul │ │Consistenţa (%) │Consistenţa│
│amenajării│Suprafaţa├────┬───────┬───────┤medie │
│ │ │<0,4│0,4-0,6│0,7-1,0│ │
├──────────┼─────────┼────┼───────┼───────┼───────────┤
│2010 │665,5 │9 │7 │84 │0,72 │
├──────────┼─────────┼────┼───────┼───────┼───────────┤
│2020 │660,6 │9 │3 │88 │0,74 │
└──────────┴─────────┴────┴───────┴───────┴───────────┘


        Analizând aceste date constatăm că dealungul timpului consistenţa arboretelor s-a menţinut bună. Se constată o creştere a procentului arboretelor cu consistenţa de 0,7 - 1,0 care se datorează în principal arboretelor tinere ce la amenajarea anterioară nu aveau închisă starea de masiv.


    4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
    4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
        Elemente de caracterizare a staţiunii şi arboretelor sunt redate în "Evidenţa descrierii parcelare". Culegerea datelor de teren s-a făcut conform "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" prin parcurgerea terenului. Acestea au fost consemnate în fişa unităţilor amenajistice şi în fişa profilului de sol prin coduri şi denumiri oficializate. Datele se referă la descrierea arboretului şi a staţiunii.
        S-au mai înregistrat date complementare importante referitoare la caracteristicile unităţilor amenajistice, a terenurilor afectate, a terenurilor neproductive.
        Elementele de caracterizare a staţiunilor au fost preluate din vechiul amenajament (dar verificate pe teren), iar elementele referitoare la arboret au fost culese din teren.
        Tipurile de staţiune şi tipurile naturale de pădure au fost înscrise în descrierea parcelară după clasificarea din lucrarea "Sistematica unităţilor de bază ale tipologiei forestiere 1977". Datele de caracterizare a topoclimatului local s-au luat după înregistrările staţiilor meteorologice din zonă şi din informaţii locale.
        Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut ţinându-se seama de factorii geografici, pedologici şi de vegetaţie (arboret, subarboret, floră indicatoare).
        Determinări la nivel de arboret, pe etaje şi elemente s-au făcut asupra următoarelor caracteristici: tipul fundamental de pădure, tipul de structură, elemente de arboret, proporţia speciilor, amestec, vârstă, diametrul mediu, înălţimea medie, calitate, elagaj, consistenţă, mod de regenerare, vitalitate, stare fito-sanitară, subarboret, seminţiş, compoziţie-ţel, ţel de producţie şi protecţie şi lucrări propuse.
        În scopul determinării corecte a volumului arboretelor exploatabile s-au efectuat inventarieri statistice de către proiectant (u.a. 124 A, 126 D, 129 E şi 134 A) şi inventarieri integrale efectuate de ocolul silvic (u.a. 52 B, 53 D, 54 E, 124 B, 124 D, 125 D, 127 C, 128 C, 128 D şi 129 F).
        Elementele de descriere a arboretelor s-au determinat prin măsurători referitoare la diametre, înălţime şi prin numărarea inelelor anuale pentru determinarea vârstei (în cazurile unde a fost nevoie). Pentru arboretele tinere, s-au utilizat şi datele şi informaţiile furnizate de la ocol. La descrierea arboretelor s-a folosit şi metoda estimării în ceea ce priveşte compoziţia, amestecul, vitalitatea, consistenţa, structura, subarboretul, starea de sănătate, vitalitate etc.
        Datele de teren culese în carnetele de descriere parcelară au fost prelucrate cu calculatorul PC folosind programul de amenajare silvică AS.

    4.2. Elemente generale privind cadrul natural, specifice fondului forestier
    4.2.1. Geologie
        Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică şi neozoică şi aparţin zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic şi sunt alcătuite din şisturi cristaline epimetamorfice (şisturi sericito-cloritoase, cuarţite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă, precum şi din şisturi cristaline mezo- şi katametamorfice (paragnaise, cuaţite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a terenului studiat este alcătuită din formaţiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne, gresii), sarmaţiană (conglomerate, argile, nisipuri) şi pliocenă (nisipuri, marne). Cuaternarul este reprezentat de nisipuri şi pietrişuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor.
        Aceste formaţiuni geologice au constituit un material parental uşor degradabil care a favorizat formarea unor soluri profunde şi foarte profunde, favorabile dezvoltării optime a vegetaţiei forestiere.
        Prezenţa straturilor de argilă şi marne în alternanţă cu straturi de roci mai dure a influenţat configuraţia terenului (fragmentarea şi diferenţierea reliefului). Versanţii teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluvio-denudării şi eroziunii fluvio-torenţiale.
        Stăvilirea proceselor de degradare şi menţinerea echilibrului dinamic se realizează prin reglementarea tăierilor de produse principale şi secundare, prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare, prin lucrări de ajutorare şi îngrijirea regenerărilor naturale şi a arboretelor, prin lucrări de împădurire şi prin menţinerea şi îmbunătăţirea stării fitosanitare a arboretelor.

    4.2.2. Geomorfologie
        Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul unităţii de producţie are două zone distincte:
    - zona dealurilor joase cu altitudini medii cuprinse între 300-500 m, reprezentată de trupurile Cartiu şi Sâmbotin;
    – zona montană de amestecuri reprezentată de pădurile din trupul Şuşiţa Verde cu altitudini de 1000-1400 m.

        Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna este situată în vestul Carpaţilor Meridionali, ocupând o parte din versantul sud-estic al Munţilor Vâlcan.
        Unitatea geomorfologică dominantă este versantul ondulat şi fragmentat, mai rar cu formă plană.
        Din punct de vedere altitudinal, pădurile sunt situate între 260 m(u.a 318 A) şi 1400 m(u.a. 123 C). Pe categorii de altitudini repartiţia fondului forestier analizat se prezintă astfel:
        TABEL - pag. 49

┌──┬────────────────────┬───────────────┐
│• │201- 400 m │129,0 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │401- 600 m │131,1 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │601- 800 m │8,3 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │801- 1000 m │54,5 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │1001- 1200 m │241,5 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │1201- 1400 m │112,4 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│• │1401- 1600 m │10,8 ha; │
├──┼────────────────────┼───────────────┤
│ │Total U.P. I │688,3 ha. │
└──┴────────────────────┴───────────────┘


        Expoziţia generală a unităţii analizate este predominant cea însorită (43%), urmată de cea parţial însorită (35%) şi cea umbrită (22%).
        Înclinarea terenului este foarte variată fiind dată de configuraţia terenului şi formele de relief identificând astfel în cadrul unităţii de producţie analizate următoarele categorii de terenuri:
        ● terenuri cu înclinare uşoară (sub 16°) - 54,2 ha (8%);
        ● terenuri cu înclinare mijlocie (16 - 30°) - 335,7 ha (48%);
        ● terenuri cu înclinare mare (31 - 40°) - 266,7 ha (39%);
        ● terenuri cu înclinare foarte mare (peste 41°) - 31,7 ha (5%).


    4.2.3. Hidrologie
        Reţeaua hidrografică în teritoriul analizat este formată din trei pâraie principale şi anume: pârâul Şuşiţa Verde, pârâul Sâmbotin şi pârâul Cartiu.
        Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de văi secundare (regăsite în harta amenajistică) care duc la frământarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuaţii (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau al ploilor debitul acestora creşte).
        Regimul hidrologic nu influenţează în mod deosebit formarea solurilor şi vegetaţia forestieră.

    4.2.4. Climatologie
        După clasificarea Koppen, teritoriul studiat este situat în regiunea climatică D.f.c.k - partea din amonte a proprietăţii şi D.f.b.x. - partea de aval a suprafeţei studiate.
        După "Monografia Geografică a României", unitatea face parte din provincia climatică IV şi subţinuturile de versanţi adăpostiţi (F) şi de depresiune (G). clima este caracteristică munţilor mijlocii, cu versanţi adăpostiţi.
        Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacţiunilor complexe dintre radiaţia solară, particularităţile reliefului şi circulaţia atmosferică caracteristică acestei zone.
        Relieful acţionează asupra elementelor meteorologice prin orientarea şi înclinarea versanţilor şi configuraţia principalelor unităţi de relief, determinând etajarea climatică a teritoriului şi o mulţime de topoclimate.
        Datele climatologice au fost preluate de la staţiile meteorologice Tg. Jiu şi Parâng.
        În continuare se dau cei mai importanţi indicatori ce caracterizează clima din teritoriul studiat, cu referiri asupra influenţei acestora asupra vegetaţiei forestiere.
    4.2.4.1. Regimul termic
        Prin datele prezentate în continuare sub formă tabelară, rezultă o primă caracterizare a climatului regiuni sub aspectul regimului termic al aerului şi al influenţelor pe care acestea le are asupra creşterii şi dezvoltarea vegetaţiei forestiere.
        Datele înregistrate la staţia meteorologică Parâng caracterizează zona montană, iar datele de la staţia meteorologică Târgu Jiu caracterizează zona deluroasă.
        Tabelul 4.2.4.1.1.

┌──────┬────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────────┐
│ │Lunile │Medie │ │
│Staţia├────┬────┬───┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬───┬────┬────┤anuală │Amplitudine│
│ │I │II │III│IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │ │ │
├──────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼──────────┼───────────┤
│Tg. │-2,9│-1,3│3,5│9,1│14,2│17,6│19,7│19,2│15,4│9,6│4,2 │-0,2│9,0 │22,6 │
│Jiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼──────────┼───────────┤
│Parâng│-5.8│-3.5│0.0│4.5│9.4 │12.7│14.5│14.1│10.6│6.2│-0.8│-2.8│5.1 │20.3 │
└──────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴──────────┴───────────┘


        Temperatura medie anuală este cuprinsă între + 5,1 şi 9,0°C, fiind mai ridicată în partea inferioară altitudinal şi mai coborâtă în zona altitudinal superioară. Luna cea mai caldă este luna iulie, înregistrând temperaturi cuprinse între 14,5 şi 19,7°C, iar luna cea mai rece este ianuarie, cu temperaturi cuprinse între -2,9 şi -5,8°C.
        Aceste valori oscilează în funcţie de relieful regiunii, înregistrând valori mai coborâte pe măsura creşterii altitudinii.
        În partea superioară, temperaturile medii scad invers proporţional cu altitudinea în echivalent aproximativ de 1 °C la 200 m.
        Amplitudinea temperaturii medii anuale este cuprinsă între 19,7°C şi 22,6°C. Pe anotimpuri, temperatura medie se prezintă astfel:
    - primăvara: +6,8°C;
    – vara: +16,3°C;
    – toamna: +7,8°C;
    – iarna: -2,7°C.

        Pe perioada sezonului de vegetaţie temperatura medie este de 14,7°C.
        Începutul, sfârşitul şi durata perioadei bioactive (T>0 °C) şi a perioadei de vegetaţie (T>10 °C) sunt prezentate în tabelul 4.2.4.1.2.
        Tabelul 4.2.4.1.2.

┌──────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │Perioada bioactivă (T≥ 10 │Perioada de vegetaţie (T≥ │
│ │°C) │10 °C) │
│ ├───────┬───────┬──────┬────┼───────┬───────┬──────┬────┤
│Staţia│ │ │ │∑ │ │ │ │∑ │
│ │început│sfârşit│durată│(T≥ │început│sfârşit│Durată│(T≥ │
│ │ │ │ │10 │ │ │ │10 │
│ │ │ │ │°C) │ │ │ │°C) │
├──────┼───────┼───────┼──────┼────┼───────┼───────┼──────┼────┤
│Parâng│4.IV │8.IX │219 │1762│11.V │9.IX │91 │1077│
├──────┼───────┼───────┼──────┼────┼───────┼───────┼──────┼────┤
│Tg. │18.II │14.XII │300 │3877│18.IV │16.X │181 │3013│
│Jiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴───────┴───────┴──────┴────┴───────┴───────┴──────┴────┘


        Datele medii şi extreme ale îngheţului sunt prezentate în tabelul 4.2.4.1.3
        Tabelul 4.2.4.1.3.

┌──────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │Primul inghet │Ultimul inghet │
│ ├─────┬───────────────┼─────┬───────────────┤
│ │ │Date extreme │ │Date extreme │
│Staţia│Data ├────────┬──────┤Data ├────────┬──────┤
│ │medie│Cel mai │Cel │medie│Cel mai │Cel │
│ │ │timpuriu│mai │ │timpuriu│mai │
│ │ │ │tarziu│ │ │tarziu│
├──────┼─────┼────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│Parâng│16.X │8.X │8XI │30.V │28.III │13.VI │
├──────┼─────┼────────┼──────┼─────┼────────┼──────┤
│Tg. │20.X │23.IX │19.XI │13.IV│20.III │22.V │
│Jiu │ │ │ │ │ │ │
└──────┴─────┴────────┴──────┴─────┴────────┴──────┘


        Comparând datele medii ale primului şi ultimului îngheţ cu începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie se observă că primăvara vegetaţia nu este surprinsă de îngheţurile târzii, iar toamna îngheţurile timpurii nu afectează creşterea anuală cu excepţia extremelor din etajul deluros (23.IX cel mai timpuriu îngheţ faţă de 16.X sfârşitul perioadei de vegetaţie).
        Lungimea sezonului de vegetaţie (perioada din an cu temperaturi medii de peste 10°C) este de 5 luni, astfel se poate spune că perioada de vegetaţie este normală, iar regimul termic este favorabil speciilor principale (FA, MO, GO), zona respectivă intrând în arealul de răspândire al acestor specii.

    4.2.4.2. Regimul pluviometric
        Regimul pluviometric reprezintă o importantă caracteristică climatică, precipitaţiile reprezentând unul din factorii climatici de mare importanţă pentru vegetaţia forestieră.
        Precipitaţiile, medii lunare şi anuale sunt prezentate în tabelul 4.2.4.2.1.
        Tabelul 4.2.4.2.1.

┌──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │Luna │Media │
│Staţia├────┬────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┤anuală │
│ │I │II │III │IV │V │VI │VII │VIII│IX │X │XI │XII │ │
├──────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┤
│Tg. │52,8│48,9│47,7│64,7 │81,3│88,4 │61,1 │59,8│54,9│69,6│63,9│59,9│753,0 │
│Jiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┤
│Parang│61,9│49,9│58,7│107,6│93,8│124,2│118,9│64,6│66,4│84,1│66,4│55,6│951,5 │
└──────┴────┴────┴────┴─────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────────┘


        Precipitaţiile medii pe anotimpuri:
    - primăvara: 226,5 mm;
    – vara: 258,5 mm;
    – toamna: 202,5 mm;
    – iarna: 164,5 mm;

        Cantitatea de precipitaţii se produce cu variaţii generate de anotimp cât şi de altitudine. Luna cea mai ploioasă este iunie, iar cea mai secetoasă din decursul anului este februarie în regiunea de munte.
        Umiditatea relativă a aerului este maximă în luna octombrie şi minimă în luna august. Umiditatea relativă în sezonul de vegetaţie este de 65%.
        În general, iarna este anotimpul cel mai secetos, iar vara cel mai ploios, primăvara şi toamna înscriindu-se în condiţii medii şi oarecum asemănătoare din punct de vedere al regimului precipitaţiilor. în anii când seceta este excesivă se produc pagube la plantaţie prin uscarea puieţilor în special pe versanţii însoriţi cu sol scheletic.
        Evapotranspiraţia potenţială medie anuală are valori cuprinse între 459 mm în zona montană şi 669 mm în zona de dealuri.
        Valorile evapotranspiraţiei potenţiale realizează un maxim în luna iulie şi un minim în lunile de iarnă.
        În tabelul 4.2.4.2.2 sunt prezentate date privind evapotranspiraţia potenţială lunară şi anuală.
        Tabelul 4.2.4.2.2.

┌──────┬────────────────────────────────────────┬─────┐
│ │Luna │ │
│Staţia├─┬──┬───┬──┬──┬───┬───┬────┬──┬──┬──┬───┤Anual│
│ │I│II│III│IV│V │VI │VII│VIII│IX│X │XI│XII│ │
├──────┼─┼──┼───┼──┼──┼───┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Tg. │0│0 │0 │20│64│86 │100│91 │62│36│0 │0 │459 │
│Jiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─┼──┼───┼──┼──┼───┼───┼────┼──┼──┼──┼───┼─────┤
│Parang│0│0 │18 │51│91│117│136│119 │80│43│14│0 │669 │
└──────┴─┴──┴───┴──┴──┴───┴───┴────┴──┴──┴──┴───┴─────┘



    4.2.4.3. Regimul eolian
        Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în ceea ce priveşte frecvenţa pe direcţii cât şi viteza.
        Frecvenţele medii anuale înregistrate la staţia meteo din Tg. Jiu evidenţiază faptul că predominante sunt vânturile din N (14,0%), urmate de cele din NE (6,8%) şi SE (6,3%). La staţia meteorologică Parâng cele mai mari frecvenţe le au vânturile din SE (16,8%) şi S (15,4%), urmate de cele din NV (14,0%) şi N (8,0%). Pe culmile înalte ale munţilor sunt predominante vânturile din sectorul vestic.
        Vitezele medii anuale sunt mici la staţia meteorologică din Tg. Jiu (între 1,6 şi 3,2 m/s) şi mari pe munţii înalţi (între 4,0 şi 7,0 m/s).

    4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
        Trăsăturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale şi în special de relief. Sub influenţa reliefului, pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, şi diversificare a climei, diferenţiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalităţii locale latidudinale şi altitudinale, formele de relief, orientarea versanţilor şi poziţia acestora imprimă modificări locale, uneori esenţiale în caracteristicile vremii şi climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice.
        Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate şi ariditate sunt daţi în tabelul 4.2.4.4.1..
        Tabelul 4.2.4.4.1.

┌──────────┬──────┬─────┬─────────┬────┬──────┬─────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │În │
│Indicatori│Staţia│Anual│Primăvara│Vara│Toamna│Iarna│sezonul │
│sintetici │ │ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │ │ │vegetaţie│
├──────────┼──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│Indicile │Parâng│186,6│225,6 │89,1│147,0 │- │104,5 │
│de ├──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│umiditate │Tg. │83,7 │87,1 │44,5│77,7 │- │51,6 │
│R=P/T │Jiu │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│Indicele │Parâng│63,0 │71,1 │51,7│54,6 │111,6│54,7 │
│de ├──────┼─────┼─────────┼────┼──────┼─────┼─────────┤
│ariditate │Tg. │39,6 │41,0 │29,1│38,2 │75,1 │31,7 │
│I=P/(T+10)│Jiu │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴─────┴─────────┴────┴──────┴─────┴─────────┘


        Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice, cât şi topoclimatul local arată că pădurile din teritoriul studiat au condiţii climatice favorabile.



    4.3. Soluri
    4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
        Situaţia solurilor din cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate pe clase, tipuri şi subtipuri precum şi suprafaţa ocupată de acestea este dată în tabelul 4.3.1.1., solurile fiind prezentate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2003 (SRTS - 2003) cât şi Sistemul de Clasificare a Solurilor din România 1980 (SCRS - 1980), denumirea veche fiind trecută în paranteză.
        Tabelul 4.3.1.1.
        Evidenţa tipurilor de sol existente în cadrul. fondului. forestier analizat

┌───┬───────────┬─────────────┬─────────┬──────┬─────────────┬─────────┐
│Nr.│Clasa de │ │Subtipul │ │Succesiunea │Suprafaţa│
│crt│soluri │Tipul de sol │de sol │Codul │orizonturilor├─────┬───┤
│ │ │ │ │ │ │ha │% │
├───┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │ │tipic │2201 │Ao-El-Bt-C │87,6 │13 │
│ │ │Luvosol (Brun│ │(2401)│ │ │ │
│ │ARGILUVI - │luvic) ├─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│1 │SOLURI │ │litic │2215 │Ao-El-Bt-Rli │77,0 │12 │
│ │ │ │ │(2405)│ │ │ │
│ │ ├─────────────┴─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Total luvosol │- │- │164,6│25 │
├───┴───────────┴───────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│TOTAL ARGILUVISOLURI │- │- │164,6│25 │
├───┬───────────┬─────────────┬─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │ │tipic │3101 │Ao-Bv-(Cca) │323,5│49 │
│ │ │Eutricambosol│ │(3101)│ │ │ │
│ │ │(Brun ├─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│2 │CAMBISOLURI│eumezobazic) │litic │3112 │Ao-Bv-Rli │95,7 │14 │
│ │ │ │ │(3107)│ │ │ │
│ │ ├─────────────┴─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Total eutricambosol │- │- │419,2│63 │
├───┴───────────┴───────────────────────┴──────┴─────────────┼─────┼───┤
│TOTAL CAMBISOLURI │419,2│63 │
├───┬───────────┬─────────────┬─────────┬──────┬─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Litosol │(distric)│0101 │Aodi-Rp │75,7 │11 │
│ │ │ │tipic │(9101)│ │ │ │
│ │ ├─────────────┴─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Total litosol │- │- │75,7 │11 │
│3 │PROTISOLURI├─────────────┬─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Aluvisol │distric │0401 │Aodi-Cdi │1,1 │- │
│ │ │ │(tipic) │(9501)│ │ │ │
│ │ ├─────────────┴─────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│ │ │Total aluvisol │- │- │1,1 │- │
├───┴───────────┴───────────────────────┼──────┼─────────────┼─────┼───┤
│TOTAL PROTISOLURI │- │- │76,8 │12 │
├───────────────────────────────────────┴──────┴─────────────┼─────┼───┤
│TOTAL GENERAL │660,6│100│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┴───┘


        Analizând tabelul de mii sus, se poate observa că 65% din suprafaţa unităţii de protecţie şi producţie analizată este ocupată de cimbisoluri (419,2 ha), urmate de argiluvisoluri (25% - 164,6 ha), şi spodisoluri cu 12% (76,8 ha).

    4.3.2. Descrierea tipurilor de sol
        O succintă descriere a tipurilor de sol este prezentată în continuare:
        Luvosolul (brun luvic) se defineşte prin orizonturile El şi Bt, ocupând suprafeţe apreciabile în pădurile de foioase din regiunea colinară.
        Luvosolurile s-au format pe materiile parentale reprezentate prin luturi, nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, diferite roci metamorfice şi magmatice mai sărace în minerale calcice şi feromagnetice decât cele pe care s-au format preluvosolurile. Relieful este reprezentat de podişuri, dealuri. Vegetaţia sub care s-au format aceste soluri este alcătuită din păduri de gorun sau fag, cu floră mai acidofilă sau din amestecuri de fag cu răşinoase.
        Aceste soluri au următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-El-BtW-C.
        Orizontul Ao are grosimi de 11 -20 cm şi o culoare brună, brun-închisă. Orizontul El, sărăcit parţial în argilă şi sescvioxizi şi materie organică este gros de 10-20 cm, este mai deschis la culoare (10YR 5/3-4). Orizontul Bt este mai gros decât la preluvosoluri şi are culoare brună (10YR 4/3-4), dar poate prezenta şi nuanţe mai roşcate sau cu crome peste 4. Limita dintre orizontul El şi Bt este difuză.
        Structuri este grăunţoasă, mai slab dezvoltată decât la preluvosoluri în orizontul Ao, poliedrică lamelară sau fără structură în orizontul El şi prismatică bine dezvoltată în orizontul Bt.
        Conţinutul de humus este de circa 2%, iar rezerva de numai 30-120 t/ha. Humusul este mai bogat în acizi fulvici şi de calitate inferioară. Gradul de saturaţie în baze scade până la 50%, iar pH-ul scade uneori sub 5,0.
        Fertilitatea variază între limite largi în funcţie de troficitatea minerală şi azotată, precum şi de regimul de umiditate şi aeraţie al acestora. În general troficitatea minerală este mijlocie sau mijlocie spre superioară.
        Ca subtipuri întâlnim subtipul tipic ce ocupă 87,6 ha şi suptipul litic ce ocupa 77,0 ha şi are profil Ao-El-Bt-Rli.
        Eutricambosol (brun eumezobazic) se defineşte prin orizontul B cambic (Bv), având gradul de saturaţie în baze V peste 55% şi, cel puţin în partea superioară, sau cel puţin în pete culori şi nuanţe mai galbene decât 5YR, cu valori şi crome de 3,5 la material în stare umedă. Aceste soluri s-au format în regiunile de dealuri, podişuri şi montane, pe materiale parentale alcătuite din marne, luturi, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase etc., adică pe substrate bogate în carbonat de calciu şi alte elemente bazice. Relieful pe care s-a format este în general variat şi cu drenaj extern bun, de regulă versanţii uşor la moderat înclinaţi.
        Eutricambosolurile au următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C(R). Orizontul Ao este gros de 10-40 cm, are o culoare brună închis datorită humusului de tip mull forestier şi o structură glomerulară degradată sau grăunţoasă. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 150 cm, de culoare brun gălbuie, brun ruginie, structura poliedrică sau prismatică, cu unităţi structurale lipsite de pelicule de argilă migrată din orizontul superior. Tranziţia dintre orizonturi este difuză.
        Aceste soluri au o textură variabilă în funcţie de materialul parental care poate merge de la uşoară la grea, structură grăunţoasă, iar datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii relativ bune şi celelalte proprietăţi fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile.
        Fertilitatea eutricambosolurilor este ridicată, sunt soluri tipice pentru gorunete şi şleauri de dealuri, pentru făgetele premontane şi montane şi pentru amestecurile de fag cu răşinoase de productivitate superioară. Scăderea fertilităţii acestor soluri poate fi determinată de volumul lor edafic mic, datorită pantei mari a versanţilor montani.
        Ca subtipuri în cuprinsul suprafeţei în studiu întâlnim subtipul tipic pe 323,5 ha şi cel litic cu profil Ao-Bv-Rli este asemănător celui tipic dar cu roca masiva R a cărei limita superioară este situată între 20 şi 50 cm.
        Litosol distric se întâlneşte pe 75,7 ha (11% din suprafaţă), având codul 0101 (9101). Se defineşte prin prezenţa unui orizont R (Rn sau Rp) sau cu material scheletic peste 75% fragmente grosiere sau cu material scheletic calcarifer peste 40% CaCO_3 echivalent din primii 5-20 cm.
        Apare în zone cu relief accidentat şi roci consolidate.
        Formarea acestor soluri este condiţionată de prezenţa la suprafaţă sau aproape de suprafaţă a rocilor consolidate.
        Deoarece roca dură apare la suprafaţă sau aproape de suprafaţă, solificarea este foarte slabă, se formează un profil scurt cu orizont R (Rn sau Rp), iar deasupra se formează un orizont A (Ao, Aom, Aou) sau O organic.
        Litosolurile prezintă un profil de tipul Ao, Aom sau Aou - R.
        Orizontul de suprafaţă poate avea grosimi de 5-20 cm fiind alcătuit din resturi organice în curs de humificare, fragmente de rocă, particule minerale de diferite dimensiuni în funcţie de natura rocii (acidă sau bazică), vegetaţie etc.
        În anumite situaţii la suprafaţă se poate forma un orizont organic de 2-3 cm sub care se formează orizontul A cu caractere intermediare între Ao, Am şi Au însă cu grosimi de cel mult 20 cm. Urmează un orizont R ce poate fi nefisurat, compact (Rn) sau fisurat (Rp), orizont ce apare de obicei în minim 50 cm de la suprafaţă.
        Textura poate fi de la grosieră până la fină, iar structura grăunţoasă sau poliedrică însă slab dezvoltată. Însuşirile fizice în general nefavorabile datorită rocii dure aproape de suprafaţă, texturi foarte diferite, structură slab dezvoltată. Conţinutul în humus şi elemente nutritive destul de scăzut, sunt intens debazificate, au reacţie puternic acidă sau cu reacţie neutră uneori alcalină în funcţie de natura rocii.
        Fertilitatea litosolurilor este scăzută ele fiind ocupate, de regulă, cu păduri de calitate slabă.
        Aluvisol distric (sol aluvial tipic) reprezintă un stadiu mai avansat de evoluţie faţă de protosolul aluvial şi se definesc prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puţin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrişuri.
        Apare în luncile râurilor din interiorul, pe terenuri rar inundabile sau ieşite de sub influenţa revărsărilor de apă.
        S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură şi compoziţie mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieşite de sub influenţa inundaţiilor permiţând dezvoltarea unei vegetaţii mai bogate care a determinat o bioacumulare şi humificare mai intensă şi drept rezultat s-a format un orizont humifer mai gros şi mai bogat în humus. Procesul de solificare nu mai este întrerupt de viituri, astfel că solurile aluviale pot evolua în continuare spre solurile zonale din apropiere.
        Solurile aluviale tipice prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao - C. Orizontul Ao este mai gros de 20 cm, putând atinge 40-50 cm, este mai bine conturat ca la protosolurilealuviale şi cu stratificaţii mai puţin evidente. Este de culoare brună cenuşie, brună închis, deosebindu-se evident de materialul parental format din depozite stratificate de origine fluviatiloă, cu texturi şi compoziţii foarte diverse. Solurile aluviale au textură variabilă în raport cu natura depozitului, nediferenţiată sau contrastată în cazul unor depozite neomogene. În orizontul Ao, structura este glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab sau moderat dezvoltată. În raport cu textura şi structura, variază şi restul proprietăţilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie. Sunt în general bine aprovizionate cu apă şi substanţe nutritive, au un conţinut de humus de 2-3%, au gradul de saturaţie în baze ridicat dar pot fi şi debazificate şi cu reacţie acidă.
        Solurile aluviale au o fertilitate mai ridicată decât protosolurile aluviale. Ele pot susţine arborete de plopi şi sălcii, aninişuri, stejărete şi chiar şleauri de luncă de clase superioare de producţie. Sunt de asemenea indicate pentru culturi de plopi negrii hibrizi.

    4.3.3. Lista u.a.-urilor pe tipuri şi subtipuri de soluri
        În tabelul 4.3.3.1., generat de programul AS, este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice din unitatea de protecţie şi producţie analizata pe tipuri şi subtipuri de sol.
        Tabelul 4.3.3.1.
        Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de soluri

┌──────────────────────────────────────┐
│SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE │
├──┬───────────┬───────────────────────┤
│ │ │122R 123R 125R 126R │
│ │ │128C 134R 316M 319V │
│ │ │338N │
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│9 UA 27.7 │
│ │ │sol │HA │
│ │ ├────────────┼──────────┤
│ │ │Total tip │9 UA 27.7 │
│ │ │sol │HA │
├──┼───────────┼────────────┴──────────┤
│ │ │2401 tipic │
│ │ │53 B 53 C 54 B 54 D 56 │
│ │ │C 316 B 316 C 317 B 318│
│ │ │B 318 E 319 B 327 C 328│
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│13 UA 87.6│
│ │ │sol │HA │
│ │ ├────────────┴──────────┤
│24│Brun luvic │2405 litic │
│ │ │316 A 316 D 317 A 318 A│
│ │ │318 C 318 D 319 A 320 A│
│ │ │320 B 321 A 327 A 327 D│
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│12 UA 77.0│
│ │ │sol │HA │
│ │ ├────────────┼──────────┤
│ │ │Total tip │25 ua │
│ │ │sol │164.6 ha │
├──┼───────────┼────────────┴──────────┤
│ │ │3101 tipic │
│ │ │21 52 A 52 B 53 A 53 D │
│ │ │54 A 54 C 54 E 56 A 123│
│ │ │C 124 A 124 B 124 D 125│
│ │ │A 125 C 125 D 126 A 126│
│ │ │C 126 D 126 E 127 A 127│
│ │ │C 128 A 128 B 128 C 128│
│ │ │D 128 E 129 A 129 B 129│
│ │ │D 129 E 129 F 130 C 130│
│ │ │D 134 A 134 D 134 E │
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│37 UA │
│31│Brun │sol │323.5 HA │
│ │eumezobasic├────────────┴──────────┤
│ │ │3107 litic │
│ │ │122 B 123 B 123 D 124 C│
│ │ │125 B 125 E 126 B 126 F│
│ │ │127 B 127 D 128 F 129 C│
│ │ │130 A 130 B 133 A 134 B│
│ │ │134 C │
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│17 UA 95.7│
│ │ │sol │HA │
│ │ ├────────────┼──────────┤
│ │ │Total tip │54 UA │
│ │ │sol │419.2 HA │
├──┼───────────┼────────────┴──────────┤
│91│Litosol │9101 tipic │
│ │ │123 A 131 132 133 B │
├──┼───────────┼────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│4 UA 75.7 │
│ │ │sol │HA │
├──┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │Total tip │4 UA 75.7 │
│ │ │sol │HA │
├──┼───────────┼────────────┴──────────┤
│95│Aluvial │9501 tipic │
│ │ │52 C │
├──┼───────────┼────────────┬──────────┤
│ │ │Total subtip│1 UA 1.1 │
│ │ │sol │HA │
├──┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │Total tip │1 UA 1.1 │
│ │ │sol │HA │
├──┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │Total UP │93 UA │
│ │ │ │688.3 HA │
└──┴───────────┴────────────┴──────────┘


        Denumirea tipurilor şi subtipurilor de sol este conform SCRS1988, în tabelul 4.3.1.1. şi în descrierea tipurilor de sol sunt menţionate şi denumirile conform SRTS 2003.


    4.4. Tipuri de staţiune
    4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni
        În tabelul 4.4.1.1. sunt prezentate tipurile de staţiunii identificate în cuprinsul Unităţii de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna, ponderea lor şi categoria de bonitate în care se încadrează.
        Tabelul 4.4.1.1.
        Evidenţa tipurilor de staţiune existente în cadrul. fondului. forestier analizat

┌───┬───────────────────────────┬─────────┬────────────────┬─────────────┐
│ │Tipul de staţiune │Suprafaţa│Categoria de │Tipuri şi │
│Nr │ │ │bonitate │ │
│Crt├────────┬──────────────────┼─────┬───┼────┬─────┬─────┼─────────────┤
│ │Codul │Diagnoza │ha │% │sup.│mijl.│inf. │Subtipuri de │
│ │ │ │ │ │-ha-│-ha- │-ha- │sol │
├───┴────────┴──────────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┴─────────────┤
│ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM_2) │
├───┬────────┬──────────────────┬─────┬───┬────┬─────┬─────┬─────────────┤
│ │ │Montan de │ │ │ │ │ │ │
│1 │3.1.2.0.│amestecuri, Bi, │75,7 │11 │- │- │75,7 │Litosol │
│ │ │stâncărie şi │ │ │ │ │ │distric │
│ │ │eroziune excesivă │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ │Montan de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │amestecuri, Bi, │ │ │ │ │ │ │
│2 │3.3.3.1.│brun edafic mic cu│89,2 │14 │- │- │89,2 │Eumezobazic │
│ │ │Asperula – │ │ │ │ │ │litic │
│ │ │Dentaria şi floră │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acidofilă │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ │Montan de │ │ │ │ │ │Eutricambosol│
│ │ │amestecuri Bm, │ │ │ │ │ │tipic │
│3 │3.3.3.2.│brun edafic │255,1│39 │- │255,1│- │Eutricambosol│
│ │ │mijlociu cu │ │ │ │ │ │litic │
│ │ │Asperula-Dentaria.│ │ │ │ │ │ │
├───┴────────┴──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│TOTAL FM_2 │420,0│64 │- │255,1│164,9│- │
├───────────────────────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┴─────────────┤
│ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ŞI GORUNETO-FĂGETE (FD_3) │
├───┬────────┬──────────────────┬─────┬───┬────┬─────┬─────┬─────────────┤
│ │ │Deluros de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gorunete, Bm, │ │ │ │ │ │ │
│4 │5.1.4.2.│podzolit │22,1 │3 │ │22,1 │ │Litosol tipic│
│ │ │pseudogleizat, cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ │carex pilosa │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ │Deluros de făgete,│ │ │ │ │ │ │
│5 │5.2.4.1 │Bi, brun edafic │77,0 │12 │ │ │77,0 │Litosol litic│
│ │ │mic │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ │Deluros de făgete │ │ │ │ │ │Litosol tipic│
│6 │5.2.4.2.│Bm, brun edafic │140,4│21 │ │140,4│ │Eutricambosol│
│ │ │mijlociu, cu │ │ │ │ │ │tipic │
│ │ │Asperula-Asarum │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ │Deluros de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gorunete şi │ │ │ │ │ │ │
│7 │5.2.5.3.│făgete, Bm, │1,1 │- │ │1,1 │ │Aluvisol │
│ │ │aluvial, moderat │ │ │ │ │ │distric │
│ │ │humifer, în luncă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înaltă │ │ │ │ │ │ │
├───┴────────┴──────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│TOTAL FD_3 │240,6│36 │ │163,6│77,0 │- │
├──────────────┬────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │ha │660,6│100│- │418,7│241,9│- │
│TOTAL GENERAL ├────────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┼─────────────┤
│ │% │100 │- │- │63 │37 │- │
└──────────────┴────────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┴─────────────┘


        Din tabelul de mai sus se constată că în cuprinsul unităţii de protecţie şi producţie analizate, ponderea maximă o au staţiunile etajului montan de amestecuri (64%) diferenţa de 36% fiind reprezentată de etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete.
        Etajul montan de amestecuri este dominat de staţiunea 3.3.3.2. Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (39%) iar etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete este dominat de staţiunea 5.2.4.2. Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum, ce ocupa 21% (140,4 ha) din fondul forestier.
        De asemenea se poate observa potenţialul productiv mediu al unităţii analizate, preponderente fiind staţiunile de bonitate mijlocie (63%), urmate de cele de bonitate mijlocie (37%).

    4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
        În tabelul 4.4.2.1. este prezentată repartiţia unităţilor amenajistice ale unităţii de protecţie şi producţie pe tipuri de staţiune.
        Tabelul 4.4.2.1.
        Repartiţia unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune în cadrul fondului forestier analizat

┌────┬┬────────────────────────────────┐
│TS ││UNITATI AMENAJISTICE │
├────┼┼────────────────────────────────┤
│ ││122R 123R 125R 126R 128C 134R │
│ ││316M 319V 338N │
│ │├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │9 UA 27.7 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││123 A 131 132 133 B │
│3120│├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │4 UA 75.7 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││122 B 123 B 123 D 125 B 125 E │
│ ││126 B 126 F 127 B 127 D 128 F │
│3331││129 C 130 A 130 B 133 A 134 B │
│ ││134 C │
│ │├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │16 UA 89.2 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││123 C 124 A 124 B 124 C 124 D │
│ ││125 A 125 C 125 D 126 A 126 C │
│ ││126 D 126 E 127 A 127 C 128 A │
│3332││128 B 128 C 128 D 128 E 129 A │
│ ││129 B 129 D 129 E 129 F 130 C │
│ ││130 D 134 A 134 D 134 E │
│ │├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │29 UA 255.1 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││53 B 53 C 54 D 56 C │
│5142│├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │4 UA 22.1 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││316 A 316 D 317 A 318 A 318 C │
│ ││318 D 319 A 320 A 320 B 321 A │
│5241││327 A 327 D │
│ │├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │12 UA 77.0 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││21 52 A 52 B 53 A 53 D 54 A 54 B│
│ ││54 C 54 E 56 A 316 B 316 C 317 B│
│5242││318 B 318 E 319 B 327 C 328 │
│ │├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │18 UA 140.4 HA │
├────┼┼───────────┴────────────────────┤
│ ││52 C │
│5253│├───────────┬────────────────────┤
│ ││TOTAL TS │1 UA 1.1 HA │
├────┼┼───────────┼────────────────────┤
│ ││TOTAL UP │93 UA 688.3 HA │
└────┴┴───────────┴────────────────────┘



    4.4.3. Descrierea tipurilor de staţiuni, a factorilor limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna au fost identificate trei staţiuni de bonitate inferioară care ocupă împreună 77,0 ha (37%) din totalul staţiunilor forestiere identificate în zonă. Acestea sunt:
    - 3.1.2.0. Montan de amestecuri, Bi, stâncărie şi eroziune excesivă - 75,7 ha (11%);
    – 3.3.3.1. Montan de amestecuri, Bi, brun edafic mic cu Asperula - Dentaria şi floră acidofilă 89,2 ha (14%);
    – 5.2.4.1. Deluros de făgete, Bi, brun edafic mic - 77,0 ha (12%).

        Tabelul 4.4.3.1.
        Descrierea staţiunilor, a factorilor limitativi şi măsuri-recomandări pentru aceştia

┌────────────┬─────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┐
│ │Tipul de staţiune│ │Factori şi │Măsuri de gospodărire impuse de │
│Etajul │şi descrierea │ │determinant │factorii ecologici şi riscuri │
│fitoclimatic│succintă a │Tip pădure │ecologici ├──────────────┬──────────┬──────────┤
│ │acesteia │ │limitativi │Recomandări şi│Compoziţia│Tratament │
│ │ │ │ │riscuri │optimă │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │3.1.2.0. Montan │ │ │ │ │ │
│ │de amestecuri Bi,│ │ │ │ │ │
│ │stâncărie şi │ │ │ │ │ │
│ │eroziune │ │ │ │ │ │
│ │excesivă. Apare │ │ │ │ │ │
│ │pe coame, │ │ │ │ │ │
│ │abrupturi, ogaşe │ │ │Recomandări'. │ │ │
│ │ravene, │ │ │Lucrări de │ │ │
│ │alunecări. │ │ │igienă, │ │ │
│ │Substratul │ │ │completarea │ │ │
│ │litologic este │ │ │golurilor cu │ │ │
│ │format din │ │ │pin şi larice.│ │ │
│ │blocuri │ │Volumul edafic│împlinirea │ │ │
│ │stâncoase, │419.1. Făget │mic, │consistenţei │ │ │
│ │grohotişuri │de stâncărie │substanţele │prin plantarea│8FA 1CA │Lucrări │
│ │stabilizate din │şi eroziune │nutritive şi │în buchete a │1DT │conservare│
│ │roci metamorfice │excesivă (i) │apa greu │molidului sau │ │ │
│ │şi eruptive. │ │accesibilă. │semănarea │ │ │
│ │Solurile sunt │ │ │bradului şi │ │ │
│ │incipiente, slab │ │ │fagului la │ │ │
│ │dezvoltate sau │ │ │adăpostul │ │ │
│ │puternic şi │ │ │arboretului │ │ │
│ │excesiv erodate, │ │ │matur │ │ │
│ │superficiale, │ │ │ │ │ │
│ │local între │ │ │ │ │ │
│ │blocuri există │ │ │ │ │ │
│ │acumulări de │ │ │ │ │ │
│ │material de │ │ │ │ │ │
│ │dezagregare şi │ │ │ │ │ │
│ │humus. │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │3.3.3.1. Montan │ │ │ │ │ │
│ │de amestecuri Bi,│ │ │ │ │ │
│ │brun edafic mic │ │ │ │ │ │
│ │cu Asperula- │ │ │ │ │ │
│ │Dentaria ± │ │ │ │ │ │
│ │acidofile. Este │ │ │ │ │ │
│ │răspândit pe │ │ │Recomandări: │ │ │
│ │versanţi repezi │ │Minus de │Menţinerea │ │ │
│ │şi foarte repezi,│ │umiditate în │arboretului │ │ │
│ │culmi înguste. │ │sol. │cât mai │ │ │
│ │Substratul │411.5. Făget │Volum edafic │închis, prin │ │Tăieri │
│ │litologic este │de limită cu │mic. Riscuri -│completarea cu│7FA 1MO │progresive│
│ │reprezentat de │floră de mull │pericol de │pin şi foioase│1BR 1DT │Lucrări │
│ │gresii. Solurile │(i) │acidificare şi│locale şi prin│ │conservare│
│ │disticambisoluri │ │eroziune în │aplicarea │ │ │
│FM2-ETAJUL │şi litosoluri, cu│ │cazul │tăierilor │ │ │
│MONTAN DE │mull şi │ │defrişării. │moderate, fără│ │ │
│AMESTECURI │mull-moder, │ │ │descoperirea │ │ │
│ │superficial şi │ │ │solului. │ │ │
│ │mijlociu │ │ │ │ │ │
│ │profunde, │ │ │ │ │ │
│ │nisipo-lutoase şi│ │ │ │ │ │
│ │luto-nisipoase, │ │ │ │ │ │
│ │cu volum edafic │ │ │ │ │ │
│ │mic. │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │3.3.3.2. Montan │ │ │ │ │ │
│ │de amestec Bm, │ │ │ │ │ │
│ │brun edafic │ │ │ │ │ │
│ │mijlociu, cu │ │ │ │ │ │
│ │Aspe- │ │ │ │ │ │
│ │rula-Dentaria - │ │ │ │ │ │
│ │apare pe versanţi│ │ │ │ │ │
│ │predominant │ │ │ │ │ │
│ │repezi cu │ │ │ │ │ │
│ │expoziţii │ │ │ │ │ │
│ │diferite. │ │ │ │ │ │
│ │Substraturi │ │ │ │ │ │
│ │litologice din │ │ │ │ │ │
│ │depozite de │ │ │ │ │ │
│ │suprafaţă foarte │ │Pe expoziţii │ │ │ │
│ │variate, şi │ │însorite │Menţinerea │ │ │
│ │înclinări │411.4. Făget │perioade cu │arboretelor în│ │ │
│ │diferite, la │montan pe │deficit │starea │ │Tăieri │
│ │altitudini de 600│soluri │hidric. Exces │naturală, │7FA 2BR │progresive│
│ │- 1300 m, pe │scheletice cu │de umiditate │pericolul │1DT │Lucrări │
│ │soluri brun acide│floră de mull │în anumite │mestecănizării│ │conservare│
│ │şi brune │(m) │perioade. │în arboretele │ │ │
│ │eumezobazice, cu │ │Volum edafic │tinere. │ │ │
│ │mull sau mull - │ │mijlociu. │ │ │ │
│ │moder, volum │ │ │ │ │ │
│ │edafic mijlociu, │ │ │ │ │ │
│ │slab scheletice ,│ │ │ │ │ │
│ │până la │ │ │ │ │ │
│ │semischeletice, │ │ │ │ │ │
│ │troficitate │ │ │ │ │ │
│ │mijlocie. Pe │ │ │ │ │ │
│ │expoziţii umbrite│ │ │ │ │ │
│ │şi reci predomină│ │ │ │ │ │
│ │făgeto - │ │ │ │ │ │
│ │molidetele iar pe│ │ │ │ │ │
│ │cele însorite │ │ │ │ │ │
│ │brădeto - │ │ │ │ │ │
│ │făgetele. │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │5.1.4.2. Deluros │ │ │ │ │ │
│ │de gorunete Bm, │ │ │ │ │ │
│ │podzolit │ │ │ │ │ │
│ │pseudoglrizat, cu│ │ │ │ │ │
│ │Carex pilosa - │ │ │ │ │ │
│ │FD3. go Bm. │ │ │ │ │ │
│ │TII-III HI Ue2-1.│ │ │ │ │ │
│ │Versanţi slab │ │ │ │ │ │
│ │până la moderat │ │ │ │ │ │
│ │înclinaţi, │ │ │ │ │ │
│ │expoziţii │ │ │ │ │ │
│ │predominant │ │ │ │ │ │
│ │semiînsorite. │ │ │ │ │ │
│ │Solurile brune │ │ │ │ │ │
│ │divers podzolite,│ │ │ │ │ │
│ │pseudogleizate cu│ │ │ │ │ │
│ │mull, oligomezo │ │ │ │ │ │
│ │şi mezobazice, │ │ │Recomandări: │ │ │
│ │slab până la │ │ │Menţinerea la │ │ │
│ │moderat humifere,│ │ │consistenţă │ │ │
│ │mijlociu profunde│ │Aciditatea │plină, în │ │ │
│ │sau profunde, │ │activă, │amestec cu │ │ │
│ │lutonisipoase sau│ │aeraţia │gorunul şi │ │ │
│ │lutoase în │ │deficitară, │stejarul │ │ │
│ │orizonturile │ │duritatea mare│pedunculat, a │ │ │
│ │superioare, │512.1. Gorunet│a orizontului │speciilor de │ │ │
│ │lutoargiloase sau│cu carex │B, volum │amestec (fag, │8GO 2DT │Tăieri │
│ │argiloase în │pilosa (m) │edafic. │carpen, anin │ │progresive│
│ │orizontul Bt, cu │ │Potenţial de │negru etc. ) │ │ │
│ │excese temporare │ │podzolire, │în proporţie │ │ │
│ │de apă stagnantă │ │pseudogleizare│de cel puţin │ │ │
│ │în orizontul Bt. │ │şi chiar │30%, pentru │ │ │
│ │Volum edafic │ │înmlăştinare. │asigurarea cu │ │ │
│ │mijlociu. │ │ │continuitate a│ │ │
│ │Condiţii │ │ │drenajului │ │ │
│ │climatice │ │ │biologic al │ │ │
│ │apropiate de cele│ │ │solului. │ │ │
│ │medii ale │ │ │ │ │ │
│ │platourilor │ │ │ │ │ │
│ │etajului, cu mici│ │ │ │ │ │
│ │plusuri de │ │ │ │ │ │
│ │căldură-lumină în│ │ │ │ │ │
│ │staţiuni ceva mai│ │ │ │ │ │
│ │ridicate. │ │ │ │ │ │
│ │Troficitatea │ │ │ │ │ │
│ │submijlocie şi │ │ │ │ │ │
│ │mijlocie. │ │ │ │ │ │
│ │Aciditatea activă│ │ │ │ │ │
│ │moderată, apa │ │ │ │ │ │
│ │asigurată la │ │ │ │ │ │
│ │nivel peste │ │ │ │ │ │
│ │mediu. Bonitate │ │ │ │ │ │
│ │mijlocie pentru │ │ │ │ │ │
│ │gorunete. │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │5.2.4.1. Deluros │ │ │ │ │ │
│ │de făgete Bi, │ │ │ │ │ │
│ │brun edafic mic │ │ │ │ │ │
│ │(oligomezotrofic,│ │ │ │ │ │
│ │oligomezohidric, │ │ │ │ │ │
│ │estival reavăn - │ │ │ │ │ │
│ │FD3, fa, Bi, TII,│ │ │ │ │ │
│ │HII, Ue2). │ │ │ │ │ │
│ │întâlnit pe │ │ │ │ │ │
│ │versanţi │ │ │Recomandări: │ │ │
│ │superiori umbriţi│ │ │Introducerea, │ │ │
│ │şi semiumbriţi, │ │ │cu ocazia │ │ │
│ │predominant │ │Puternic │regenerării │ │ │
│ │repezi, cu │421.3. Făget │limitativi: │sau refacerii │ │ │
│ │configuraţie │de deal pe │substanţe │arboretelor, a│ │ │
│ │divers ondulată │soluri │nutritive şi │pinului │9FA 1DT │ │
│ │sau frământată, │superficiale │apa greu │silvestru şi │ │ │
│ │frecvent cu │(i) │accesibilă │pinului negru,│ │ │
│ │apariţii de rocă │ │ │şi menţinerea │ │ │
│ │la suprafaţă, │ │ │în amestec a │ │ │
│ │coborând deseori │ │ │diverselor │ │ │
│ │în lungul │ │ │tari. │ │ │
│ │coamelor sau al │ │ │ │ │ │
│ │crestelor │ │ │ │ │ │
│ │secundare până pe│ │ │ │ │ │
│ │văi mărginite de │ │ │ │ │ │
│ │versanţi cu │ │ │ │ │ │
│ │înclinare repede.│ │ │ │ │ │
│ │Bonitate │ │ │ │ │ │
│ │inferioară pentru│ │ │ │ │ │
│FD3 - ETAJUL│făgete. │ │ │ │ │ │
│DELUROS DE ├─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┤ │
│GORUNETE, │5.2.4.2. Deluros │ │ │ │ │Tăieri │
│FĂGETE ŞI │de făgete, Bm, │ │ │ │ │progresive│
│GORUNETO- │brun edafic │ │ │ │ │Lucrări │
│FĂGETE │mijlociu, cu │ │ │ │ │conservare│
│ │Asperula Asarum. │ │ │ │ │ │
│ │Foarte răspândit,│ │ │ │ │ │
│ │pe suprafeţe │ │ │ │ │ │
│ │importante în │ │ │ │ │ │
│ │regiunea │ │ │ │ │ │
│ │deluroasă. │ │ │RecomanDări: │ │ │
│ │Versanţi │ │ │Menţinerea la │ │ │
│ │predominant │ │ │consistenţă │ │ │
│ │mijlocii, umbriţi│ │ │plină, în │ │ │
│ │şi semiumbriţi, │ │ │amestec cu │ │ │
│ │moderat │ │ │gorunul şi │ │ │
│ │înclinaţi, cu │421.2. Făget │Moderat │stejarul │ │ │
│ │configuraţie │de deal pe │limitativi; │pedun-culat, a│ │ │
│ │variată, urcând │soluri │substanţele │speciilor de │7FA 2GO │ │
│ │uneori şi în │scheletice cu │nutritive şi │amestec în │1DT │ │
│ │partea superioară│floră de mull │în special apa│proporţie de │ │ │
│ │a versanţilor. │(m) │accesibilă. │cel puţin 30%,│ │ │
│ │Depozite de │ │ │pentru │ │ │
│ │suprafaţă │ │ │asigurarea cu │ │ │
│ │provenite din │ │ │continuitate a│ │ │
│ │roci furnizoare │ │ │drenajului │ │ │
│ │de material │ │ │biologic al │ │ │
│ │pământos şi de │ │ │solului │ │ │
│ │schelet în sol. │ │ │ │ │ │
│ │Condiţii │ │ │ │ │ │
│ │climatice cu plus│ │ │ │ │ │
│ │apreciabil de │ │ │ │ │ │
│ │umiditate şi │ │ │ │ │ │
│ │minus de căldură │ │ │ │ │ │
│ │şi lumină. │ │ │ │ │ │
│ │Bonitate mijlocie│ │ │ │ │ │
│ │pentru făgete de │ │ │ │ │ │
│ │deal pure. │ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │5.2.53. Deluros │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │
│ │goruneto-făgete │ │ │ │ │ │
│ │Bm-s, aluvial │ │ │ │ │ │
│ │moderat humifer, │ │ │ │ │ │
│ │în lunca joasă │ │ │ │ │ │
│ │(oligomezo- şi │ │ │ │ │ │
│ │mezotrofic, │ │ │ │ │ │
│ │euhidric, jilav- │ │ │ │ │ │
│ │umed la reavăn - │ │ │ │ │ │
│ │FD3(1). Bm-s. │ │ │ │ │ │
│ │TII-III. HIV. │ │ │ │ │ │
│ │Ue5-2). │ │ │ │ │ │
│ │Răspândire în │ │ │ │ │ │
│ │luncile │ │ │ │ │ │
│ │inundabile ale │ │ │ │ │ │
│ │râurilor, în │ │ │ │ │ │
│ │sectorul lor din │ │ │Recomandări: │ │ │
│ │regiunea │ │ │Se recomandă │ │ │
│ │deluroasă cu │ │ │cultura │ │ │
│ │complexe de │ │ │speciilor │ │ │
│ │gorunete şi │ │ │spontane din │ │ │
│ │făgete. Soluri │ │ │stejăretele │ │ │
│ │aluviale │971.2. Aniniş │Conţinut │locale pe │ │ │
│ │stratificate, │pe soluri │ridicat de │suprafeţele cu│ │ │
│ │moderat humifere │gleizate, de │schelet, │sol mai │8ANN 2DT │Lucrări │
│ │mijlociu profunde│productivitate│Substanţe │evoluat, în │ │conservare│
│ │şi profunde, │mijlocie (m) │nutritive │rest, cultura │ │ │
│ │nisipoase şi │ │ │plopului alb │ │ │
│ │nisipo- lutoase, │ │ │pe soluri mai │ │ │
│ │slab până la │ │ │puţin umede şi│ │ │
│ │semischeletice, │ │ │a aninului pe │ │ │
│ │cu prundiş cel │ │ │solurile mai │ │ │
│ │puţin la bază. │ │ │accentuat │ │ │
│ │Troficitatea │ │ │umede. │ │ │
│ │submijlocie şi │ │ │ │ │ │
│ │mijlocie. Apa │ │ │ │ │ │
│ │accesibilă │ │ │ │ │ │
│ │pemranent bine │ │ │ │ │ │
│ │asigurată prin │ │ │ │ │ │
│ │umezire freatică │ │ │ │ │ │
│ │cel puţin în │ │ │ │ │ │
│ │jumătatea │ │ │ │ │ │
│ │inferioară a │ │ │ │ │ │
│ │profilului. │ │ │ │ │ │
│ │Bonitate mijlocie│ │ │ │ │ │
│ │până la │ │ │ │ │ │
│ │superioară, │ │ │ │ │ │
│ │zăvoaie de plop │ │ │ │ │ │
│ │alb, annişuri, │ │ │ │ │ │
│ │mai rar stejărete│ │ │ │ │ │
│ │de luncă. │ │ │ │ │ │
└────────────┴─────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────┴──────────┘




    4.5. Tipuri de pădure
    4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
        În concordanţă cu răspândirea tipurilor de staţiuni, majoritatea tipurilor naturale de pădure sunt de productivitate inferioară. Cele mai răspândite tipuri de pădure în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate sunt:
        ● 411.4. Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) - 39%,
        ● 421.2. Făget de deal pe soluri scheletice cu floră de mull (m) - 21%,

        În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipurilor de pădure identificate în unitatea de protecţie şi producţie analizată.
        Tabelul 4.5.1.1.
        Evidenţa tipurilor de pădure existente în cadrul. fondului. forestier analizat

┌───┬────────┬─────────────────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │Tipul de pădure │Suprafaţa│Productivitatea │
│Nr │Tipul de│ │ │naturală │
│crt│staţiune├──────┬──────────────┼─────┬───┼────┬─────┬─────┤
│ │ │Codul │Diagnoza │ha │% │Sup.│Mij. │Inf. │
│ │ │ │ │ │ │(ha)│(ha) │(ha) │
├───┴────────┴──────┴──────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┤
│ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM 2) │
├───┬────────┬──────┬──────────────┬─────┬───┬────┬─────┬─────┤
│ │ │ │Făget de │ │ │ │ │ │
│1 │3.1.2.0.│419.1.│stâncărie şi │75,7 │11 │- │- │75,7 │
│ │ │ │eroziune │ │ │ │ │ │
│ │ │ │excesivă (i) │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │Făget de │ │ │ │ │ │
│2 │3.3.3.1.│411.5.│limită cu │89,2 │14 │- │- │89,2 │
│ │ │ │floră de mull │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(i) │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │Făget montan │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pe soluri │ │ │ │ │ │
│3 │3.3.3.2.│411.4.│scheletice cu │255,1│39 │- │255,1│- │
│ │ │ │floră de mull │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(m) │ │ │ │ │ │
├───┴────────┴──────┴──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│TOTAL FM2 │420,0│64 │- │255,1│164,9│
├──────────────────────────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┤
│ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ŞI GORUNETO-FĂGETE (FD3) │
├───┬────────┬──────┬──────────────┬─────┬───┬────┬─────┬─────┤
│ │ │ │Goruneto cu │ │ │ │ │ │
│4 │5.1.4.2.│512.1.│carex pilosa │22,1 │3 │- │22,1 │- │
│ │ │ │(m) │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │Făget de deal │ │ │ │ │ │
│5 │5.2.4.1.│421.3.│pe soluri │77,0 │12 │- │- │77,0 │
│ │ │ │superficiale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(i) │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │Făget de deal │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pe soluri │ │ │ │ │ │
│6 │5.2.4.2.│421.2.│scheletice cu │140,4│21 │- │140,4│- │
│ │ │ │floră de mull │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(m) │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │ │ │Aniniş pe │ │ │ │ │ │
│ │ │ │soluri │ │ │ │ │ │
│7 │5.2.5.3.│971.2.│gleizate, de │1,1 │- │- │1,1 │- │
│ │ │ │productivitate│ │ │ │ │ │
│ │ │ │mijlocie (m) │ │ │ │ │ │
├───┴────────┴──────┴──────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│TOTAL FD3 │240,6│36 │- │163,6│77,0 │
├────────────────────┬─────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│TOTAL GENERAL U.P. I│ha │660,6│100│- │418,7│241,9│
│Horezu - Căpăţâna ├─────────────┼─────┼───┼────┼─────┼─────┤
│ │% │100 │- │- │63 │37 │
└────────────────────┴─────────────┴─────┴───┴────┴─────┴─────┘



    4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
        Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri, redată de programul AS, este prezentată în tabelul 4.5.2.1.
        Tabelul 4.5.2.1.
        Repartiţia unităţilor amenajistice pe tipuri de pădure în cadrul fondului forestier analizat

┌────┬────┬────────────────────────────┐
│TS │TP │UNITATI AMENAJISTICE │
├────┼────┼────────────────────────────┤
│ │ │122R 123R 125R 126R 128C │
│ │ │134R 316M 319V 338N │
│ │ ├──────────┬─────────────────┤
│ │ │TOTAL TP │9 UA 27.7 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │9 UA 27.7 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │123 A 131 132 133 B │
│ │4191├──────────┬─────────────────┤
│3120│ │TOTAL TP │4 UA 75.7 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │4 UA 75.7 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │122 B 123 B 123 D 125 B 125 │
│ │ │E 126 B 126 F 127 B 127 D │
│ │4115│128 F 129 C 130 A 130 B 133 │
│3331│ │A 134 B 134 C │
│ │ ├──────────┬─────────────────┤
│ │ │TOTAL TP │16 UA 89.2 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │16 UA 89.2 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │123 C 124 A 124 B 124 C 124 │
│ │ │D 125 A 125 C 125 D 126 A │
│ │ │126 C 126 D 126 E 127 A 127 │
│ │4114│C 128 A 128 B 128 C 128 D │
│ │ │128 E 129 A 129 B 129 D 129 │
│3332│ │E 129 F 130 C 130 D 134 A │
│ │ │134 D 134 E │
│ ├────┼──────────┬─────────────────┤
│ │ │TOTAL TP │29 UA 255.1 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │29 UA 255.1 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │53 B 53 C 54 D 56 C │
│ │5121├──────────┬─────────────────┤
│5142│ │TOTAL TP │4 UA 22.1 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │4 UA 22.1 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │316 A 316 D 317 A 318 A 318 │
│ │ │C 318 D 319 A 320 A 320 B │
│ │4213│321 A 327 A 327 D │
│5241│ ├──────────┬─────────────────┤
│ │ │TOTAL TP │12 UA 77.0 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │12 UA 77.0 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │21 52 A 52 B 53 A 53 D 54 A │
│ │ │54 B 54 C 54 E 56 A 316 B │
│ │4212│316 C 317 B 318 B 318 E 319 │
│5242│ │B 327 C 328 │
│ │ ├──────────┬─────────────────┤
│ │ │TOTAL TP │18 UA 140.4 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │18 UA 140.4 HA │
├────┼────┼──────────┴─────────────────┤
│ │ │52 C │
│ │9712├──────────┬─────────────────┤
│5253│ │TOTAL TP │1 UA 1.1 HA │
│ ├────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL TS │1 UA 1.1 HA │
├────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│ │ │TOTAL UP │93 UA 688.3 HA │
└────┴────┴──────────┴─────────────────┘



    4.5.3. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
        Formaţiile forestiere identificate în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate sunt:

┌─────────────────────────┬───────┬────┐
│- 41 Făgete pure montane │420,0 │64%;│
│ │ha │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- 42 Făgete pure de │217,4 │33%;│
│dealuri │ha │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- 51 Gorunete pure │22,1 ha│3%; │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- 97 Aninişuri de anin │1,1 ha │-. │
│negru │ │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│Total │660,6 │100%│
│ │ha │ │
└─────────────────────────┴───────┴────┘


        Analizând aceste date se constată că făgetele pure sunt majoritare ocupând 97% din suprafaţa analizată urmate de gorunete pure ce ocupă 3% şi de aninişuri de anin negru ce ocupă 1,1 ha.
        Situaţia sintetică a formaţiilor forestiere şi a caracterului actual al tipului de pădure sunt redate în tabelele 4.5.3.1.; 4.5.3.2. şi 4.5.3.3.
        Tabelul 4.5.3.1.
        Situaţia pe formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┬─────────┐
│ │CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE │ │ │TOTAL │
│ ├────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────┤ │ ├─────┬───┤
│ │ │ │ARTIFICIAL │ │ │ │ │ │
│ │NATURAL FUNDAMENTAL │DERIVAT │DE │ │ │ │ │ │
│FORMATIA │ │ │PRODUCTIV. │ │TOTAL │TERENURI│ │ │
│FORESTIERA├────────────────┬───────┼───────┬──────────────┼───────┬────┤NEDEFINIT│PADURE│GOALE HA│ │ │
│ │DE │ │ │TOTAL (DE │ │ │HA │HA │ │HA │% │
│ │PRODUCTIVITATE │SUBPROD│PARTIAL│PRODUCTIV.) │SUP+MIJ│INF.│ │ │ │ │ │
│ ├────┬─────┬─────┤HA │HA ├────┬────┬────┤HA │HA │ │ │ │ │ │
│ │SUP.│MIJ. │INF. │ │ │SUP.│MIJ.│INF.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │HA │HA │HA │ │ │HA │HA │HA │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│01 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │4 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│41 FAGETE │ │226.7│164.9│ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │420.0 │ │420.0│ │
│PURE │ │54 │39 │ │ │ │5 │ │1 │ │1 │100 │ │100 │61 │
│MONTANE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│42 FAGETE │ │137.3│75.4 │ │ │ │ │ │3.1 │ │ │217.4 │ │217.4│ │
│PURE DE │ │64 │35 │ │0.8 │ │ │ │1 │0.8 │ │100 │ │100 │32 │
│DEALURI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│51 │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │ │
│GORUNETE │ │41 │ │ │ │ │ │ │59 │ │ │100 │ │100 │3 │
│PURE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│97 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ANINISURI │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │ │
│DE ANIN │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
│NEG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │374.2│240.3│ │0.8 │ │19.9│ │21.4 │0.8 │3.2 │660.6 │27.7 │688.3│100│
│ │ │58 │36 │ │ │ │3 │ │3 │ │ │96 │4 │100 │ │
├──────────┼────┴─────┴─────┼───────┼───────┼────┴────┴────┼───────┴────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │614.5 │ │0.8 │19.9 │22.2 │3.2 │660.6 │27.7 │688.3│100│
│ │94 │ │ │3 │3 │ │96 │4 │100 │ │
└──────────┴────────────────┴───────┴───────┴──────────────┴────────────┴─────────┴──────┴────────┴─────┴───┘


        Tabelul 4.5.3.2.
        Situaţia staţiunilor forestiere, tipurilor de pădure şi a caracterului actual al tipului de pădure

┌────────┬──────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┬─────────┐
│ │ │CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE │ │ │TOTAL │
│ │ ├────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────┤ │ ├─────┬───┤
│ │ │ │ │ARTIFICIAL │ │ │ │ │ │
│ │ │NATURAL FUNDAMENTAL │DERIVAT │DE │ │ │ │ │ │
│TIP │TIP │ │ │PRODUCTIV. │ │TOTAL │TERENURI│ │ │
│STATIUNE│PADURE├────────────────┬───────┼───────┬──────────────┼───────┬────┤NEDEFINIT│PADURE│GOALE HA│ │ │
│ │ │DE │ │ │TOTAL (DE │ │ │HA │HA │ │HA │% │
│ │ │PRODUCTIVITATE │SUBPROD│PARTIAL│PRODUCTIV.) │SUP+MIJ│INF.│ │ │ │ │ │
│ │ ├────┬─────┬─────┤HA │HA ├────┬────┬────┤HA │HA │ │ │ │ │ │
│ │ │SUP.│MIJ. │INF. │ │ │SUP.│MIJ.│INF.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HA │HA │HA │ │ │HA │HA │HA │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│0 │0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │4 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3120 │4191 │ │ │75.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │75.7 │ │75.7 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │ │75.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │75.7 │ │75.7 │11 │
│ │ │ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3331 │4115 │ │ │89.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │89.2 │ │89.2 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │ │89.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │89.2 │ │89.2 │13 │
│ │ │ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3332 │4114 │ │226.7│ │ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │255.1 │ │255.1│100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │226.7│ │ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │255.1 │ │255.1│38 │
│ │ │ │89 │ │ │ │ │8 │ │2 │ │1 │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5142 │5121 │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │3 │
│ │ │ │41 │ │ │ │ │ │ │59 │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5241 │4213 │ │ │75.4 │ │0.8 │ │ │ │ │0.8 │ │77.0 │ │77.0 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │ │75.4 │ │0.8 │ │ │ │ │0.8 │ │77.0 │ │77.0 │11 │
│ │ │ │ │98 │ │1 │ │ │ │ │1 │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5242 │4212 │ │137.3│ │ │ │ │ │ │3.1 │ │ │140.4 │ │140.4│100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │137.3│ │ │ │ │ │ │3.1 │ │ │140.4 │ │140.4│20 │
│ │ │ │98 │ │ │ │ │ │ │2 │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5253 │9712 │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │100│
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │ │
│ │ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│TOTAL │ │ │374.2│240.3│ │0.8 │ │19.9│ │21.4 │0.8 │3.2 │660.6 │27.7 │668.3│100│
│ │ │ │58 │36 │ │ │ │3 │ │3 │ │ │96 │4 │100 │ │
└────────┴──────┴────┴─────┴─────┴───────┴───────┴────┴────┴────┴───────┴────┴─────────┴──────┴────────┴─────┴───┘


        Tabelul 4.5.3.3.
        Lista u.a.-urilor în raport cu caracterul actual al tipului de pădure

┌───────────┬──────────────────────────┐
│CRT │UNITATI AMENAJISTICE │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │122R 123R 125R 126R 128C │
│ │134R 316M 319V 338N │
│ ├───────────┬──────────────┤
│ │TOTAL CRT │9 UA 27.7 HA │
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│ │21 52 A 52 B 52 C 53 A 53 │
│ │C 53 D 54 A 54 B 54 C 54 D│
│ │54 E 56 A 56 C 123 C 124 A│
│ │124 B 124 C 124 D 125 A │
│Natural │125 C 125 D 126 A 126 C │
│fundamental│126 D 126 E 127 A 127 C │
│de prod. │128 A 128 B 128 C 128 D │
│mij. │129 A 129 B 129 D 129 E │
│ │129 F 130 C 134 A 134 D │
│ │134 E 316 B 316 C 317 B │
│ │318 B 318 E 328 │
│ ├───────────┬──────────────┤
│ │TOTAL CRT │46 UA 394.1 HA│
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│ │122 B 123 A 123 B 123 D │
│ │125 B 125 E 126 B 126 F │
│ │127 B 127 D 128 F 129 C │
│Natural │130 A 130 B 131 132 133 A │
│fundamental│133 B 134 B 134 C 316 A │
│de prod. │316 D 317 A 318 A 318 C │
│inf. │318 D 319 A 320 A 321 A │
│ │327 D │
│ ├───────────┬──────────────┤
│ │TOTAL CRT │30 UA 240.3 HA│
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│Partial │320 B │
│derivat ├───────────┬──────────────┤
│ │TOTAL CRT │1 UA 0.8 HA │
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│Artificial │319 B │
│de product.├───────────┬──────────────┤
│superioara │TOTAL CRT │1 UA 1.7 HA │
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│Artificial │53 B 130 D 318 B 327 C │
│de product.├───────────┬──────────────┤
│mijlocie │TOTAL CRT │4 UA 19.7 HA │
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│Artificial │327 A │
│de product.├───────────┬──────────────┤
│inferioara │TOTAL TS │1 UA 0.8 HA │
├───────────┼───────────┴──────────────┤
│Tinar │128 E │
│nedefinit ├───────────┬──────────────┤
│ │TOTAL CRT │1 UA 3.2 HA │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│ │TOTAL UP │93 UA 688.3 HA│
└───────────┴───────────┴──────────────┘


        În ceea ce priveşte caracterul actual al tipului de pădure, acesta este:

┌─────────────────────────┬───────┬────┐
│- arborete natural │634,4 │96%;│
│fundamentale │ha │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- arborete artificiale │22,2 ha│3%; │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- arborete parţial │0,8 ha │-; │
│derivate │ │ │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│- tinere nedefinite │3,2 ha │1%. │
├─────────────────────────┼───────┼────┤
│Total │660,6 │100%│
│ │ha │ │
└─────────────────────────┴───────┴────┘


        Totodată, se observă că majoritatea arboretelor sunt natural fundamentale 96% (de productivitate inferioară 39% şi natural fundamentale de productivitate mijlocie 57%), urmate de arboretele artificiale 3% (artificiale de productivitate inferioară 2% şi de productivitate mijlocie sub 1%), arborete tinere nedefinite (1%) şi arborete parţial derivate sub 1%.
        Este indicată păstrarea caracterului natural al majorităţii arboretelor din cuprinsul unităţii de protecţie şi producţie, speciile principale fiind fagul şi gorunul alături de care găsim molidul şi bradul aflate în arealul natural de vegetaţie, înregistrând productivităţii mijlocii şi inferioare, în conformitate cu potenţialul staţional existent în zonă.


    4.6. Structura fondului de protecţie şi producţie
        Structura fondului forestier de protecţie şi producţie, precum şi suprafaţa şi volumul arboretelor exploatabile şi preexploatabile (pentru fondul productiv) pe subunităţi de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1.
        Analizând datele din tabelul de mai jos se constată că gospodărirea pădurilor din U.P. şi producţie I Horezu - Căpăţâna se face prin constituirea a două subunităţi de gospodărire, stabilite în funcţie de ţelurile fixate pentru arboretele respective, şi anume:
        ● S.U.P. "A" - organizată în codru regulat cu scopul de a produce lemn de mari dimensiuni, de calitate foarte bună, cu producţii corespunzătoare potenţialului staţional în condiţii de maximă stabilitate ecologică şi de asigurare a protecţiei mediului înconjurător - 408,1 ha (62%);
        ● S.U.P. "M" - organizată pentru a asigura protecţia, pentru care nu se organizează producţia de lemn, îngrijirea şi conducerea arboretelor urmărind asigurarea permanenţei pădurii şi asigurarea rolului de protecţie stabilit - 252,5 ha (38%);

        Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "A" -codru regulat compoziţia actuală este 89FA 5GO 2BR 2PI 1MO 1ME 3DT 1DM, aceste arborete fiind de productivitate mijlocie (84%) şi inferioară (16%). Arboretele exploatabile ocupă 58% (238,1 ha) şi au un volum de 83223 mc, arboretele preexploatabile ocupă 10% (41,2 ha) şi au un volum de 11397 mc, restul arboretelor fiind neexploatabile. În ceea ce priveşte distribuţia pe clase de vârstă se constată existenţa unui dezechilibru, excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă şi peste şi un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă.
        Pentru arboretele încadrate în S.U.P. "M" - conservare deosebită compoziţia actuală este 84FA 2GO 7ME 4SC 3CA, majoritatea acestora fiind de productivitate inferioară (72%) restul de 28% fiind de productivitate mijlocie. În privinţa structurii pe clase de vârstă se observă o structură dezechilibrată, se înregistrează deficit de arborete încadrate în clasele I-a (1,0 ha), a III-a (1%), a V-a (12%) şi a VI-a de vârstă (0,3 ha), din clasa I-a de vârstă arboretele lipsind cu desăvârşire iar clasele a III-a (32%) şi a VII-a (55%) de vârstă fiind excedentare în arborete.
        Situaţia la nivelul U.P. I Horezu - Căpăţâna în ceea ce priveşte compoziţia, clasa de producţie, consistenţa, vârsta medie, creşterea curentă, volumul mediu la hectar şi volumul total, defalcată pe specii şi în totală valoare este prezentată în tabelul 4.6.2.
        În cele ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier:
    a) Compoziţia arboretelor
        Compoziţia actuală: 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM diferă puţin de cea existentă la amenajarea anterioară: 81FA 3GO 4ME 4PI 3CA 3SC 1BR 1DM.

    b) Clase de producţie
        La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producţie este III_4. Valorile pe specii sunt: fag III_4, gorun III_1, mesteacăn III_9, brad III_1, pin silvestru II_9, salcâm III_8, carpen IV_5, diverse tari III_0 şi diverse moi III_0. Acestea reflectă în mare măsură potenţialul natural al staţiunilor care sunt de bonitate mijlocie 63% şi de bonitate inferioară 37%.

    c) Consistenţa
        Consistenţele actuale ale arboretelor sunt în general corespunzătoare, dar, la nivelul fondului forestier analizat sunt 9% arborete cu consistenţă sub 0,4; 3% arborete cu consistenţă între 0,4 - 0,6 şi 88% arborete cu consistenţă 0,7 - 1,0. Aceste arborete influenţează consistenţi medie a fondului forestier care este 0,74.

    d) Vârsta medie
        La nivelul fondului forestier vârsta medie este de 99 ani, datorită proporţiei mai mari a arboretelor din clasa a VII-a de vârstă.
        Pe categorii de subunităţi de producţie şi/sau protecţie vârsta medie este:
    - 98 ani - S.U.P. "A";
    – 100 ani - S.U.P. "M".


    e) Volumul mediu la hectar şi indicele de creştere curentă
        Indicatorii de producţie şi productivitate ai fondului de producţie sunt aliniaţi structurii actuale a acestuia, respectiv se înregistrează un volum mediu la ha de 274 mc, cu o creştere curentă pe an şi pe ha de 3,9 mc, la o vârstă medie de 98 ani.
        La nivelul fondului forestier în întregime volumul mediu la ha este 266 mc, cu o creştere curentă de 3,9 mc/an/ha.

    f) Provenienţă, vitalitate
        Provenienţa arboretelor este de 75% din sămânţă, 5% din plantaţii şi 20% din lăstari.
        Vitalitatea arboretelor este 86% normală şi 14% slabă.


        Tabelul 4.6.1.
        Structura fondului forestier pe clase de vârstă şi clase de producţie

┌────┬──────┬─────────┬──────────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Supraf │Clase de vârstă │Clasa de producţie │Arborete │Arborete │
│ │Grupa │ │ │-ha- │exploatabile│preexploatabile│
│SUP │de ├─────┬───┼────┬───┬────┬─────┬────┬───┬─────┼─┬───┬─────┬─────┬────┼──────┬─────┼──────┬────────┤
│ │specii│ha │% │I │II │III │IV │V │VI │VII │I│II │III │IV │V │Supr │Volum│Supr │Volum - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │-ha- │m3 │-ha- │m3 - │
├────┼──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │FA │331,3│89 │40,0│1,3│6,5 │49,1 │14,0│- │220,4│-│- │271,9│59,4 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │GO │23,0 │5 │- │- │23,0│- │- │- │- │-│- │23,0 │- │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │ME │14,9 │1 │9,3 │0,9│0,2 │4,5 │- │- │- │-│- │10,0 │4,9 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │BR │9,4 │2 │5,7 │3,7│- │- │- │- │- │-│- │9,4 │- │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│A │PI │9,6 │2 │- │- │- │4,3 │- │- │3,9 │-│1,0│8,4 │0,2 │- │- │- │- │- │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │SC │0,8 │- │0,8 │- │- │- │- │- │- │-│- │- │- │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │MO │2,7 │1 │2,0 │- │- │0,2 │- │- │0,5 │-│- │2,7 │- │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DT │10,8 │3 │4,9 │- │5,0 │0,1 │- │- │0,8 │-│- │10,8 │0,8 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DM │5,6 │1 │3,8 │- │- │- │- │- │1,8 │-│- │5,6 │- │- │ │ │ │ │
├────┴┬─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │Ha │408,1│100│66,5│6,1│44,1│53,9 │14,0│- │223,5│-│1,0│341,8│65,3 │- │238,1 │83223│41,2 │11397 │
│TOTAL├─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │% │100 │- │16 │2 │11 │13 │3 │- │55 │-│- │84 │16 │- │58 │74 │10 │10 │
├────┬┴─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │FA │210,4│84 │0,1 │- │2,1 │61,7 │22,2│0,3│124,0│-│- │66,2 │122,5│21,7│ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │GO │3,3 │2 │- │- │- │- │- │- │3,3 │-│- │3,3 │- │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │ME │17,7 │7 │- │- │- │9,9 │- │- │7,8 │-│- │- │11,3 │6,4 │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │BR │0,5 │- │0,5 │- │- │- │- │- │- │-│- │- │0,5 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│M │SC │11,0 │4 │- │- │0,2 │5,1 │5,7 │- │- │-│- │2,3 │8,7 │- │- │- │- │- │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │CA │8,2 │3 │- │- │- │4,3 │- │- │3,9 │-│- │- │3,9 │4,3 │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │MO │0,3 │- │0,3 │- │- │- │- │- │- │-│- │- │0,3 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DT │0,1 │- │0,1 │- │- │- │- │- │- │-│- │- │0,1 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DM │1,0 │- │- │- │- │- │1,0 │- │- │-│- │1,0 │- │- │ │ │ │ │
├────┴┬─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │Ha │252,5│100│1,0 │- │2,3 │81,0 │28,9│0,3│139,0│-│- │69,5 │150,6│32,4│- │- │- │- │
│TOTAL├─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │% │100 │- │- │- │1 │32 │12 │- │55 │-│- │28 │59 │13 │- │- │- │- │
├────┬┴─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │FA │541,7│73 │40,1│1,3│8,6 │110,8│36,2│0,3│344,4│-│- │338,1│181,9│21,7│ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │GO │26,3 │4 │- │- │23,0│- │- │- │3,3 │-│- │23,0 │3,3 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │ME │32,6 │5 │9,3 │0,9│0,2 │14,4 │- │- │7,8 │-│- │10,0 │16,2 │6,4 │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │BR │9,9 │2 │6,2 │3,7│ │- │- │- │- │-│- │9,4 │0,5 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │PI │9,6 │1 │- │- │- │4,3 │- │- │3,9 │-│1,0│8,4 │0,2 │- │ │ │ │ │
│U.P.├──────┼──┬──┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤- │- │- │- │
│ │SC │11│,8│2 │0,8 │- │0,2 │5,1 │5,7 │- │- │-│- │2,3 │9,5 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼──┴──┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │CA │8,2 │1 │- │- │- │4,3 │- │- │3,9 │-│- │- │3,9 │4,3 │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │MO │3,0 │- │2,3 │- │- │0,2 │- │- │0,5 │-│- │2,7 │0,3 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DT │10,9 │2 │5,0 │- │5,0 │0,1 │- │- │0,8 │-│- │10,8 │0,1 │- │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┤ │ │ │ │
│ │DM │6,6 │1 │3,8 │- │- │- │1,0 │- │1,8 │-│- │6,6 │- │- │ │ │ │ │
├────┴┬─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │Ha │660,6│100│67,5│6,1│46,4│134,9│42,9│0,3│362,5│-│1,0│411,3│215,9│32,4│238,1 │83223│41,2 │11397 │
│TOTAL├─────┼─────┼───┼────┼───┼────┼─────┼────┼───┼─────┼─┼───┼─────┼─────┼────┼──────┼─────┼──────┼────────┤
│ │% │100 │- │10 │1 │7 │21 │6 │- │55 │-│- │62 │33 │5 │36 │47 │6 │6 │
└─────┴─────┴─────┴───┴────┴───┴────┴─────┴────┴───┴─────┴─┴───┴─────┴─────┴────┴──────┴─────┴──────┴────────┘


        Tabelul 4.6.2.
        Caracteristici structurale ale fondului forestier analizat

┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│ │SPECII │Total │
│Specificări├──────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤UPI │
│ │FA │GO │ME │BR │PI │SC │CA │MO │DT │DM │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Compoziţia │82 │4 │5 │2 │1 │2 │1 │- │2 │1 │100 │
│(%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Clasa de │III4 │III1│III9│III1│II9 │III8│IV5 │III1│IIIo│IIIo│III4 │
│producţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Consistenţa│0,73 │0,84│0,80│0,82│0,81│0,80│0,70│0,73│0,78│0,68│0,74 │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Vârsta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│medie - ani│109 │68 │49 │17 │52 │53 │82 │23 │42 │42 │99 │
│- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Creşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│curentă in3│3,7 │5,8 │3,4 │3,7 │6,9 │6,2 │3,0 │7,0 │5,4 │5,7 │3,9 │
│/an/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Volum mediu│290 │223 │115 │63 │373 │146 │130 │83 │114 │93 │266 │
│- m3- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Volum total│157274│5875│3779│631 │3585│1726│1071│251 │1246│615 │166053│
│-m3- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘



    4.7. Arborete slab productive şi provizorii
        În tabelul 4.7.1. sunt prezentate arboretele slab productive şi provizorii identificate în cadrul fondului forestier analizat.
        Tabelul 4.7.1.
        Evidenţa unităţilor amenajistice încadrate ca arborete slab productive sau provizorii

┌───┬──────────────┬────────────┬─────────┐
│ │Caracterul │ │Suprafaţa│
│Nr │actual al │Unităţi │ │
│crt│tipului de │amenajistice├─────┬───┤
│ │pădure │ │ha │% │
│ │ │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼─────┼───┤
│ │ │122 B, 123 │ │ │
│ │ │A, 123 B, │ │ │
│ │ │123 D, 125 │ │ │
│ │ │B, 125 E, │ │ │
│ │ │126 B, 126 │ │ │
│ │ │F, 127 B, │ │ │
│ │ │127 D, 128 │ │ │
│ │Natural │F, 129 C, │ │ │
│ │fundamental de│130 A, 130 │ │ │
│1 │productivitate│B, 131, 132,│240,3│98 │
│ │inferioară │133 A, 133 │ │ │
│ │ │B, 134 B, │ │ │
│ │ │134 C, 316 │ │ │
│ │ │A, 316 D, │ │ │
│ │ │317 A, 318 │ │ │
│ │ │A, 318 C, │ │ │
│ │ │318 D, 319 │ │ │
│ │ │A, 320 A, │ │ │
│ │ │321 A, 327 D│ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼─────┼───┤
│2 │Parţial │320 B │0,8 │- │
│ │derivat │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼─────┼───┤
│ │Artificial de │ │ │ │
│3 │productivitate│319 B │1,7 │1 │
│ │superioară │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼─────┼───┤
│ │Artificial de │ │ │ │
│4 │productivitate│318 B, 327 C│1,4 │1 │
│ │mijlocie │ │ │ │
├───┼──────────────┼────────────┼─────┼───┤
│ │Artificiale de│ │ │ │
│5 │productivitate│327 A │0,8 │- │
│ │inferioară │ │ │ │
├───┴──────────────┴────────────┼─────┼───┤
│TOTAL │245,0│100│
└───────────────────────────────┴─────┴───┘


        La nivelul U.P. I Horezu - Căpăţâna constatăm existenţi a 283,2 ha arborete slab productive şi provizorii.
        Din analiza datelor din tabel constatăm că predominante sunt arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară (98%), 1% arborete artificiile de productivitate mijlocie, 1% arborete artificiale de productivitate superioară, arboretele parţial derivate şi cele artificiale de productivitate inferioară cu sub 1%.
        Măsurile silviculturale propuse pentru gospodărirea acestor arborete sunt prevăzute la subcapitolul 6.7.

    4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna au fost identificate o serie de arborete afectate, în diferite grade, de diverşi factori destabilizatori şi limitativi. Situaţia arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi pe suprafeţe, unităţi amenajistice şi diversele lor grade de afectare sunt redate în tabelul Evidenţa unităţilor amenajistice pe factori destabilizatori şi limitativi pe grade de afectare.
        Tabelul 4.8.1.
        Evidenţa unităţilor amenajistice pe factori destabilizatori şi limitativi pe grade de afectare

┌───────────┬───────────┬──────────────┐
│Specificari│Intensitate│UNITATI │
│ │ │AMENAJISTICE │
├───────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ │54 A 123 C 124│
│ │ │A 125 A 125 C │
│ │ │125 D 126 A │
│ │ │126 B 126 C │
│ │ │126 D 128 B │
│ │ │129 F 130 D │
│ │/0,1S │317 B 318 A │
│ │ │318 C 318 D │
│ │ │327 A │
│ │ ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │18 UA │
│ │ │R1: │160.2 │
│ │ │ │HA │
│ ├───────────┼──────┴───────┤
│ │ │52 C 123 B 125│
│ │ │B 126 F 127 B │
│ │ │127 D 128 A │
│ │ │128 C 129 C │
│ │/0,2S │130 B 134 B │
│Roca la │ │134 C 316 A │
│suprafata │ ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │13 UA │
│ │ │R2: │77.6 HA│
│ ├───────────┼──────┴───────┤
│ │ │123 A 124 C │
│ │ │125 E 128 F │
│ │ │130 A 131 133 │
│ │/0,3S │A 133 B │
│ │ ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │8 UA │
│ │ │R3: │102.3 │
│ │ │ │HA │
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │132 │ │
│ │/0.5S ├──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │1 UA │
│ │ │R5: │11.6 HA│
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │40 UA │
│ │ │R: │351.7 │
│ │ │ │HA │
├───────────┼───────────┼──────┴───────┤
│ │ │319 A 320 A │
│ │ │321 A 328 │
│ │10% ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │4 UA │
│ │ │T1: │38.2 HA│
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│Tulpini │ │317 B │ │
│nesanatoase│ │327 D │ │
│ │20% ├──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │2 UA │
│ │ │T2: │20.0 HA│
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │6 UA │
│ │ │T: │58.2 HA│
├───────────┼───────────┼──────┴───────┤
│ │ │123 A 124 B │
│ │ │127 C 128 B │
│ │ │128 C 128 D │
│ │ │129 C 129 D │
│ │ │129 E 130 A │
│ │Slaba │130 B 131 134 │
│ │ │A 134 B │
│ │ ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │14 UA │
│ │ │U1: │141.0 │
│uscare │ │ │HA │
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │53 C │ │
│ │ │54 B │ │
│ │Mijlocie ├──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │2 UA │
│ │ │U2: │23.6 HA│
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │16 UA │
│ │ │U: │164.6 │
│ │ │ │HA │
├───────────┼───────────┼──────┴───────┤
│ │ │52 A 53 A 127 │
│ │ │A 127 C 131 │
│ │ │133 A 134 A │
│ │Izolate │134 D │
│ │ ├──────┬───────┤
│Doboraturi │ │TOTAL │8 UA │
│ │ │V1: │145.3 │
│ │ │ │HA │
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │8 UA │
│ │ │V: │145.3 │
│ │ │ │HA │
├───────────┼───────────┼──────┴───────┤
│ │ │327 A │
│ │izolate ├──────┬───────┤
│ │ │TOTAL │1 UA │
│Rupturi │ │Z1: │0.8 HA │
│ ├───────────┼──────┼───────┤
│ │ │TOTAL │1 UA │
│ │ │Z: │0.8 HA │
└───────────┴───────────┴──────┴───────┘


        Din analiza datelor din tabelul constatăm existenţa atât a unor arborete afectate de factori destabilizatori cât şi existenţa unor arborete afectate de factori limitativi.
        În privinţa eroziunii, în cuprinsul fondului forestier aflat în studiu s-au identificat 56,1 ha terenuri afectate de eroziune în adâncime de intensitate slabă cât şi 11,3 ha terenuri afectate de eroziune la suprafaţă de intensitate slabă, după cum reiese din tabelul 4.8.2.
        Tabelul 4.8.2.
        Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea terenului

┌─────────┬─────────┬─────┬───────────────────────┬─────┐
│ │Categoria│Teren│Padure cu consistenta │ │
│Natura si│de │gol │de │Total│
│intensit.│inclinare│Ha ├───────┬───────┬───────┤ │
│ │ │ │0.1-0.1│0.5-0.7│0.8-1.0│ │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │30.5 │1.4 │22.3 │54.2 │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │11.1 │10.1 │66.6 │87.8 │
│Fara ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│eroz. │26 - 30 │ │39.0 │38.2 │170.7 │247.9│
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │4.3 │55.2 │68.0 │127.5│
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │103.5 │ │103.5│
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Total │ │ │84.9 │208.4 │327.6 │620.9│
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│Er. In ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ad. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Slaba │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Total │ │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│Er. In ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│sp. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │ │ │11.3 │11.3 │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Slaba │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │ │ │11.3 │11.3 │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │ │11.3 │11.3 │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │0 – 15 │ │30.5 │1.4 │22.3 │54.2 │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │11.1 │10.1 │66.6 │87.8 │
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Total UP │26 - 30 │ │39.0 │38.2 │170.7 │247.9│
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │31 – 35 │ │4.3 │55.2 │79.3 │138.8│
│ ├─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │>35 │ │ │113.0 │46.6 │159.6│
├─────────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│ │ │ │84.9 │217.9 │385.5 │688.3│
└─────────┴─────────┴─────┴───────┴───────┴───────┴─────┘


    4.8.1. Arborete afectate de factori destabilizatori
        În privinţa arboretelor afectate constatăm existenţa următorilor factori destabilizatori:
    - tulpini nesănătoase pe 58,2 ha;
    – uscare pe 164,6 ha;
    – doborâturi de vânt pe 145,3 ha;
    – Rupturi de zăpadă pe 0,8 ha.

    4.8.1.1. Arborete cu tulpini nesănătoase
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna există 58,2 ha arborete în care s-a constat existenţa unor arbori cu tulpini nesănătoare, dintre care 38,2 ha cu intensitate de 10% şi 20,0 ha cu intensitate de 20%.
        Arboretele afectate sunt predispuse doborâturilor de vânt şi rupturilor de zăpadă, în special arborii cu vârstă înaintată. Totodată, prezenţa tulpini nesănătoase reduce procentul de lemn de lucru şi valoarea masei lemnoase.

    4.8.1.2. Arborete afectate de uscare
        Cauzele apariţiei acestui fenomen sunt condiţiile de vegetaţie vitrege (sol superficial cu rocă la suprafaţă) sau vârsta înaintată a unor elemente de arboret. Se impune ca pe viitor să se extragă, ori de câte ori este nevoie, arborii uscaţi sau în curs de uscare.
        În suprafaţa ce face obiectul acestui studiu au fost semnalate arborete afectate de fenomene de uscare de intensitate slabă pe 141,0 ha şi de intensitate mijlocie pe 23,6 ha, fără a fi însă vorba de o problemă gravă ce să afecteze fondul forestier.

    4.8.1.3. Arborete afectate de doborâturi de vânt
        În cadrul suprafeţei analizate s-a constatat existenta unei suprafeţe de 145,3 ha afectată de doborâturi izolate.
        Cauzele care au dus la apariţia acestui fenomen sunt:
    - vânturile puternice de joasă altitudine,
    – existenţa solurilor superficiale, corelat cu perioade îndelungate de exces de umezeală în sol, fapt ce a dus la slâbirea rezistenţei de ancorare în sol a unora dintre arbori,
    – neexecutarea mulţi ani la rând a lucrărilor de îngrijire fapt ce a dus la formarea de arborete foarte dese cu coeficient de zvelteţe crescut.

        Faţă de aceste cauze şi efecte se apreciază că acest fenomen se încadrează în limite normale. Totuşi se impune parcurgerea arboretelor tinere cu lucrările necesare (curăţiri şi rărituri) în vederea creşterii rezistenţei acestora la doborâturile de vânt.

    4.8.1.4. Arborete afectate de rupturi de zâpadă
        Acest fenomen de intensitate slabă este întâlnit într-un arboret de salcâm cu vârsta de 20 ani. Cauzele apariţiei sunt căderile masive de zăpadă corelate cu vânturile puternice. Aceste fenomene produc dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai), ruperea vârfurilor arborilor.
        Rupturile se produc mai intens spre sfârşitul primăverii când după ploi intense care au înmuiat pământul, acestea se transformă în zăpezi moi şi aderenţe la acele de pin, formând adevărate poduri peste coroana arborilor. Sub greutatea zăpezii, cu ajutorul vântului se pot produce adevărate dezastre.


    4.8.2. Arborete afectate de factori limitativi
        Factorii limitativi ce afectează arboretele din zona analizată sunt reprezentaţi de existenţa rocii la suprafaţă solului.
    4.8.2.1. Arborete instalate pe terenuri cu rocă la suprafaţă
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna au fost identificate 351,7 ha, arborete ale căror soluri prezintă rocă la suprafaţă. Dintre acestea 160,2 ha prezintă rocă pe 10% din suprafaţă, 77,6 ha prezintă rocă pe 20%, 102,3 ha prezintă rocă pe 30% şi 11,6 ha prezintă rocă pe 50%.
        În arboretele din SUP "A" la care rocă la suprafaţă apare în procent redus pe suprafaţă (0,1- 0,2/S), lucrările prevăzute se pot executa fără restricţii majore.



    4.9. Starea sanitară a pădurii
        Pe baza datelor culese din teren şi înscrise în fişele de descriere parcelară, se poate aprecia că marea majoritate a arboretelor au o stare fitosanitară bună. Există însă numeroase posibilităţi ca această stare să fie alterată prin acţiunea unor factori biotici, de mediu sau prin activităţi umane.
        Principalii factori destabilizatori identificaţi în teren sunt:
        Atacurile de insecte şi ciuperci - au fost ţinute sub control, evitându-se apariţia unor focare deosebite.
        Vântul - deşi intens, nu a făcut ravagii. Asociat însă cu zăpada, sau numai singur, produce dezrădăcinări de arbori, ruperi de arbori cu defecte (putregai), ruperea vârfurilor arborilor de molid, în special la cei din plantaţie, fie individual, fie în grupe.
        Zăpada - produce doborâturi de arbori, de cele mai variate vârste, prin dezrădăcinări, ruperea trunchiurilor sau încovoierea lor, atât la arborii izolaţi sau grupaţi.
        Păşunatul - nu a produs şi nici nu produce pagube evidente, existând suficiente păşuni în zonă iar numărul vitelor este în descreştere. Trebuie avut în vedere şi pagubele posibile produse de vânat prin roaderea cu predilecţie a puieţilor de brad, molid, paltin; acestea pot fi evitate prin utilizarea substanţelor repelente, pungi de plastic etc.
        Tăierile de arbori în delict - nu prezintă un pericol dar, prin fărâmiţarea proprietăţilor se măreşte foarte mult pericolul unor astfel de tăieri în situaţia neurmăririi atente a tuturor transporturilor de masă lemnoasă de pe drumurile forestiere existente.
        Neexecutatea corectă sau la timp a lucrărilor silvo-tehnice poate provoca pagube importante. Cele mai des erori apar la executarea ajutorărilor regenerării naturale (nereceparea seminţişurilor rănite cu ocazia exploatărilor), neexecutarea la timp şi corect a lucrărilor de întreţinere cât şi la executarea tăierii definitive, fără măsuri adecvate de protejare a seminţişurilor. De asemenea numeroase vătămări sunt produse în timpul procesului de exploatare, prin doborârea trunchiurilor de mari dimensiuni.

    4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
        Condiţiile staţionale din Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna sunt favorabile vegetaţiei forestiere, asigura dezvoltarea unor specii valoroase, în primul rând a fagului, gorunului, molidului şi bradului, care valorifică la maximum staţiunile din zonă. În tabelul 4.10.1. este prezentată corespondenţa între bonitatea staţiunilor şi productivitatea actuală a arboretelor.
        Tabelul 4.10.1.
        Analiză comparativă privind bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor

┌──────────────────────┬──────────────────────┬─────────┐
│Bonitatea staţiunilor │Productivitatea │Diferenţe│
│ │pădurilor │(ha) │
├──────────┬───────┬───┼──────────┬───────┬───┼────┬────┤
│Categoria │Supraf.│% │Categoria │Supraf.│% │+ │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Superioară│- │- │Superioară│1,7 │- │1,7 │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Mijlocie │418,7 │63 │Mijlocie │417,0 │63 │- │1,7 │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│Inferioară│241,9 │37 │Inferioară│241,9 │37 │- │- │
├──────────┼───────┼───┼──────────┼───────┼───┼────┼────┤
│TOTAL │660,6 │100│TOTAL │660,6 │100│- │- │
└──────────┴───────┴───┴──────────┴───────┴───┴────┴────┘


        După cum reiese din tabel singura diferenţă este reprezentată de un arboret (319 B) de pin silvestru de productivitate superioară situat pe staţiune de bonitate mijlocie.
        Staţiunile de bonitate mijlocie predomină ocupând 63% restul de 37% fiind reprezentat de staţiuni de bonitate inferioară.
        Clasa de producţie medie pentru Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna este III4, iar compoziţia actuală este 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT 1DM. Consistenţa arboretelor este bună, media fiind de 0,74, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 99 ani, creşterea medie este de 3,8 mc/an/ha, volumul mediu la hectar este de 266 mc.
        Fagul - ca specie principală de bază ocupă 82% din suprafaţa totală a unităţii de protecţie şi producţie, realizând clasa de producţie III4, o vârstă medie este de 109 ani, creşterea medie anuală de 3,7 mc/ha, volumul mediu de 290 mc/ha iar o consistenţă medie de 0,73. Arboretele de fag provin 76% din sămânţă şi 24% din lăstari, având o vitalitate normală în proporţie de 85% şi slabă 24%.
        Gorunul este a treia specie forestieră în ordinea participării în compoziţia totală (4%). Această specie realizează clasa de producţie III_9, la vârsta medie de 49 ani şi o consistenţă medie de 0,84, realizând un volum mediu de 223 mc/ha şi o creşterea medie anuală de 3,1 mc/ha. Arboretele de gorun provin 97% din sămânţă şi 3% din lăstar, având o vitalitate normală în proporţie de 100%.
        Bradul este a patra specie ca participare în ordinea participării în compoziţia totală (2%). Această specie realizează clasa de producţie III_1, la vârsta medie de 17 ani şi o consistenţă medie de 0,82, realizând un volum mediu de 37 mc/ha şi o creşterea medie anuală este de 3,7 mc/ha. Arboretele de brad provin 47% din sămânţă şi 53% din plantaţii, având o vitalitate normală în proporţie de 100%.
        Amenajamentul actual urmăreşte cu prioritate regenerarea arboretelor de amestec, pe cale naturală prin sămânţă, într-o proporţie cât mai mare ca şi până acum, reducând pe cât posibil completările după tăierea definitivă.
        Alte specii care participă, în proporţii reduse, în compoziţia arboretului sunt: mesteacănul, pinul silvestru, carpenul, salcâmul.
        Amintim că din suprafaţa totală a fondului forestier productiv 58% sunt arborete exploatabile, 10% arborete preexploatabile şi 32% arborete neexploatabile.
        Din studiul condiţiilor staţionale şi a vegetaţiei forestiere rezultă că:
        ● în cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate există un ecofond forestier adaptat condiţiilor staţionale, fiind necesară conservarea lui;
        ● introducerea şi promovarea speciilor valoroase de amestec, cum ar fi paltinul de munte, frasinul, ulmul, laricele, etc.

        Se poate trage concluzia că, printr-o gospodărire judicioasă, arboretele unităţii de protecţie şi producţie analizate pot valorifica într-o mai mare măsură potenţialul staţional, oferind în continuare o bună protecţie a mediului natural.


    5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
    5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii
        Scopul amenajamentului actual este să menţină şi ori de câte ori este posibil să amelioreze aptitudinile pădurii pentru a îndeplini, cât mai bine, ansamblul funcţiilor ecologice, economice şi sociale atribuite. Pe această linie, s-au stabilit obiective de urmat, iar în cadrul lor tehnici de producţie şi de protecţie de realizat.
    5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice
        Prin măsurile şi prevederile sale, amenajamentul urmăreşte realizarea şi perpetuarea unor arborete cu o structură optimă, capabile să producă cu continuitate lemn de dimensiuni mari, din care să rezulte sortimente variate şi valoroase, cerute de economia naţională. Concomitent, se urmăreşte ca pădurea să-şi îndeplinească în condiţii optime funcţiile ecologice şi sociale ce-i sunt proprii.
        Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite pentru pădurile din Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna, concretizate în produse şi servicii de protecţie sau sociale ce sunt prezentate în tabelul următor.
        Tabelul 5.1.1.1.
        Obiectivele social-economice şi ecologice ale pădurilor

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Grupa de │Denumirea obiectivului │
│obiective şi │de protejat sau a │
│servicii │serviciilor de realizat │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Ecologice │
├─────────────┬────────────────────────┤
│ │- Protejarea padurilor │
│ │situate in perimetrele │
│ │de protectie a surselor │
│Protecţia │de apă potabilă şi │
│apelor │industrială (Lac de │
│ │acumulare, sursă de │
│ │alimentare a Oraşului │
│ │Tîrgu – Jiu). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Menţinerea │
│ │echilibrului ecologic pe│
│ │terenuri cu înclinare │
│ │mai mare de 35° prin │
│ │conservarea pădurii. │
│ ├────────────────────────┤
│ │- Conservarea pădurilor │
│Asigurarea │şi ecosistemelor de pe │
│protecţiei │terenurile cu │
│terenurilor │substraturi litologice │
│şi a │foarte vulnerabile la │
│solurilor │eroziuni şi alunecări. │
│ ├────────────────────────┤
│ │- Conservarea pădurilor │
│ │situate pe terenuri cu │
│ │înmlăţtinare permanentă.│
│ ├────────────────────────┤
│ │- Benzi de pădure în │
│ │jurul golurilor alpine. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Protectia peisajului │
│Asigurarea │natural existent, a unor│
│ocrotirii │habitate, a genofondului│
│genofondului │şi ecofondului forestier│
│şi │şi a folosintelor │
│ecofondului │actuale a Sitului Natura│
│forestier │2000 – ROSCI 0129 │
│ │„Nordul Gorjului de │
│ │Vest”. │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Economice │
├─────────────┬────────────────────────┤
│Asigurarea cu│ │
│produse │- Arbori groşi de │
│lemnoase de │calitate superioară. │
│calitate │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Valorificarea│ │
│produselor │- Vânat, fructe de │
│nelemnoase │pădure, ciuperci, plante│
│ale fondului │medicinale. │
│forestier │ │
└─────────────┴────────────────────────┘


        În raport cu starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, s-au adoptat, la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de protecţie sau de producţie.

    5.1.2. Funcţiile pădurii
        Corespunzător obiectivelor social-economice fixate s-au stabilit funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. În conformitate cu funcţiile stabilite, arboretele au fost încadrate în categoriile funcţionale redate în tabelul 5.1.2.1.
        Analizând tabelul 5.1.2.1. se poate observa că întreaga suprafaţă de pădure din cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate sunt încadrate în Grupa I funcţională - Vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie.
        În privinţa repartiţiei pe subgrupe şi categorii funcţionale facem precizarea că toate arboretele prezintă una sau mai multe încadrări, având prioritate categoria funcţională ce implică cel mai mare grad de protecţie.
        Tabelul 5.1.2.1.
        Încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe şi categorii. funcţionale

┌────────────────────────────┬─────────┐
│Grupa, subgrupa şi categoria│Suprafaţa│
│funcţională │ │
├─────────┬──────────────────┼─────┬───┤
│Cod │Denumirea │ha │% │
├─────────┴──────────────────┴─────┴───┤
│Grupa I – Vegetaţia forestieră cu │
│funcţii speciale de protecţie │
├──┬──────┬──────────────────┬─────┬───┤
│ │ │Arboretele situate│ │ │
│ │ │pe versanţii │ │ │
│ │1C │râurilor şi │5,7 │1 │
│ │ │pâraielor din │ │ │
│ │ │zonele montană, de│ │ │
│1C├──────┤dealuri şi ├─────┼───┤
│ │ │colinare, care │ │ │
│ │ │alimentează │ │ │
│ │1C5Q │lacurile de │69,5 │11 │
│ │ │acumulare - T IV │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──┴──────┴──────────────────┼─────┼───┤
│Total 1C │75,2 │12 │
├──┬──────┬──────────────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │Arborete situate │ │ │
│ │2A1C │pe stâncării, pe │79,4 │12 │
│ │ │grohotişuri şi pe │ │ │
│ │ │terenuri cu │ │ │
│ ├──────┤eroziune în ├─────┼───┤
│ │ │adâncime şi pe │ │ │
│ │ │terenuri cu │ │ │
│ │2A1C5Q│înclinare mai mare│33,2 │5 │
│ │ │de 30° pe │ │ │
│ │ │substrate de fliş │ │ │
│2A├──────┤(facies marnos, ├─────┼───┤
│ │ │marno-argilos şi │ │ │
│ │ │argilos), │ │ │
│ │2A2C5Q│nisipuri, │0,9 │- │
│ │ │pietrişuri şi │ │ │
│ │ │loess, precum şi │ │ │
│ ├──────┤cele situate pe ├─────┼───┤
│ │ │terenuri cu │ │ │
│ │ │înclinare mai mare│ │ │
│ │2A5Q │de 35°, pe alte │117,9│18 │
│ │ │substrate - T II │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──┴──────┴──────────────────┼─────┼───┤
│Total 2A │231,4│35 │
├──┬─────────────────────────┼─────┼───┤
│ │2C5Q Arboretele/benzile │ │ │
│2C│de pădure din jurul │20,0 │3 │
│ │golurilor alpine – T II │ │ │
├──┴─────────────────────────┼─────┼───┤
│Total 2C │20,0 │3 │
├──┬──────┬──────────────────┼─────┼───┤
│ │ │Arboretele situate│ │ │
│2I│2I1C5Q│pe terenuri cu │1,1 │- │
│ │ │înmlăştinare │ │ │
│ │ │permanentă – T II │ │ │
├──┴──────┴──────────────────┼─────┼───┤
│Total 2I │1,1 │- │
├──┬──────┬──────────────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │
│ │2L1C │Arboretele situate│38,5 │6 │
│ │ │pe ternuri cu │ │ │
│ │ │substraturi │ │ │
│ ├──────┤litologice foarte ├─────┼───┤
│ │ │vulnerabile la │ │ │
│2L│2L1C5Q│eroziune şi │13,2 │2 │
│ │ │alunecări, cu │ │ │
│ │ │pante cuprinse │ │ │
│ ├──────┤până la limitele ├─────┼───┤
│ │ │indicate la │ │ │
│ │2L5Q │categoria I.2A – T│94,2 │14 │
│ │ │IV │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──┴──────┴──────────────────┼─────┼───┤
│Total 2L │145,9│22 │
├─────────┬──────────────────┼─────┼───┤
│ │Arboretele din │ │ │
│ │păduri/ecosisteme │ │ │
│ │de pădure cu │ │ │
│ │valoare protectivă│ │ │
│ │pentru habitate de│ │ │
│ │interes comunitar │ │ │
│ │şi specii de │ │ │
│ │interes deosebit │ │ │
│ │incluse în arii │ │ │
│5Q │speciale de │187,0│28 │
│ │conservare/situri │ │ │
│ │de importanţă │ │ │
│ │comunitară în │ │ │
│ │scopul conservării│ │ │
│ │habitatelor – din │ │ │
│ │reţeaua ecologică │ │ │
│ │Natura 2000 - SCI │ │ │
│ │(Sit Natura 2000 │ │ │
│ │Nordul Gorjului de│ │ │
│ │Vest) – T. IV │ │ │
├─────────┴──────────────────┼─────┼───┤
│Total 5Q │187,0│28 │
├────────────────────────────┼─────┼───┤
│Total Grupa I │660,6│100│
├────────────────────────────┼─────┼───┤
│Total U.P. I Horezu - │660,6│100│
│Căpăţâna │ │ │
└────────────────────────────┴─────┴───┘


        Încadrarea pe categorii funcţionale este conform O.M. 766/23.07.2018.
        Pentru o mai bună gospodărire a pădurilor, categoriile funcţionale au fost grupate în tipuri de categorii funcţionale. Această grupare permite alegerea corectă a măsurilor silviculturale şi tratamentelor ce se vor executa pentru îndeplinirea obiectivelor social-economice şi ecologice propuse. Tipurile de categorii funcţionale identificate în această unitate de bază sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.
        Tabelul 5.1.2.2.
        Tipurile. funcţionale pentru pădurile analizate

┌───────────┬────────────────┬─────────┐
│Tipul │Categoriile │Suprafaţa│
│funcţional │funcţionale ├─────┬───┤
│ │ │ha │% │
├───────────┼────────────────┼─────┼───┤
│T II │2A, 2C, 2I │252,5│38 │
├───────────┼────────────────┼─────┼───┤
│T IV │1C, 2L, 5Q │408,1│62 │
├───────────┴────────────────┼─────┼───┤
│Total U.P. I Horezu - │660,6│100│
│Căpăţâna │ │ │
└────────────────────────────┴─────┴───┘


        În tipul T II intră păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări de conservare.
        În tipul T IV intră păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care sunt admise, pe lângă grădinărit şi cvasigrădinărit, şi alte tratamente, cu impunerea unor restricţii speciale în aplicare.

    5.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite
        În vederea gospodăririi diferenţiate a fondului forestier, pentru realizarea obiectivelor social- economice şi a îndeplinirii funcţiilor atribuite, arboretele din cadrul unităţii analizate au fost grupate în următoarele subunităţi de gospodărire:
    - S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite - 408,1 ha (62%);
    – S.U.P. "M"- păduri supuse regimului de conservare deosebită - 252,5 ha (38%);

        În tabelul 5.1.3.1. este redată constituirea subunităţilor de gospodărire pe unităţi amenajistice.
        Tabelul 5.1.3.1.
        Repartiţia pe subunităţi de gospodărire a fondului forestier analizat

┌───────┬────────────────────────────────────────────┐
│SUP │UNITATI AMENAJISTICE │
├───────┼────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ │122R│123R│125R│126R│128C│134R│316M│319V│338N│
│27.7HA ├────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│ │NR. DE UA-uri: 9 │
├───────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │21 52 B 53 B 53 C 53 D 54 A 54 B 54 C 54 D │
│ │54 E 56 A 56 C 123 C 124 A 124 B 124 D 125 A│
│ │125 C 125 D 126 A 126 C 126 D 126 E 127 A │
│A │127 C 127 D 128 A 128 B 128 D 128 E 129 A │
│408.1HA│129 B 129 D 129 E 129 F 130 B 130 C 130 D │
│ │134 A 134 D 134 E 318 B 318 E 319 A 319 B │
│ │320 A 320 B 321 A 327 A 327 C 328 │
│ ├────────────────────────────────────────────┤
│ │NR. DE UA-uri: 51 │
├───────┼────────────────────────────────────────────┤
│ │52 A 52 C 53 A 122 B 123 A 123 B 123 D 124 C│
│ │125 B 125 E 126 B 126 F 127 B 128 C 128 F │
│M │129 C 130 A 131 132 133 A 133 B 134 B 134 C │
│252.5HA│316 A 316 B 316 C 316 D 317 A 317 B 318 A │
│ │318 C 318 D 327 D │
│ ├────────────────────────────────────────────┤
│ │NR. DE UA-uri: 33 │
├───────┼────────────────────────────────────────────┤
│TOTAL │ │
│UP │NR. TOTAL DE UA-uri: 93 │
│688.3HA│ │
└───────┴────────────────────────────────────────────┘




    5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
        Pentru a satisface în mod corespunzător funcţiile şi obiectivele atribuite, arboretele şi fondul de producţie trebuie conduse spre o structură optimă.
        Această structură se defineşte în raport cu obiectivele de îndeplinit şi cu condiţiile staţionale şi se exprimă prin bazele de amenajare: regim, compoziţia ţel, tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul.
    5.2.1. Regimul
        Regimul reprezintă modul în care se asigură regenerarea unei păduri, definind structura pădurii din acest punct de vedere.
        Regimul adoptat pentru arboretele din cadrul Unităţii de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna este cel de codru şi crâng pentru salcâm şi anin negru. În cadrul regimului codru se urmăreşte regenerarea din sămânţă şi conducerea arboretelor până la vârste mari, când realizează sortimente valoroase de lemn şi asigură o îndeplinire optimă a funcţiilor de protecţie stabilite sunt condiţii absolut necesare unei gospodăriri eficiente a arboretelor din unitatea analizată. În cazul regimului crâng se urmăreşte regenerarea vegetativă.

    5.2.2. Compoziţia - ţel
        Compoziţia - ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret ce îmbină în orice moment al existenţei lui, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice.
        Compoziţia-ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte în funcţie de situaţia acestuia în raport cu termenul exploatabilităţii după cum urmează:
    - pentru arboretele exploatabile s-a stabilit compoziţia de regenerare avându-se în vedere compoziţia optimă, seminţişul existent şi sistemul de cultură adoptat;
    – pentru arboretele preexploatabile şi neexploatabile s-a adoptat compoziţia la exploatare ţinând seama de compoziţia actuală şi de posibilitatea modificării ei prin lucrări silvotehnice spre compoziţia optimă;
    – pentru terenurile goale s-a stabilit compoziţia de împădurire.

        Compoziţia ţel finală se stabileşte în raport cu ţelurile de gospodărire şi cu condiţiile ecologice date.
        Prin actualul amenajament s-a promovat compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, condiţiilor staţionale, funcţiilor social economice atribuite, stării actuale a arboretului.
        În tabelul 5.2.2.1. s-a stabilit compoziţia ţel pentru fiecare S.U.P. şi pe întreaga unitate de protecţie şi producţie:
    - pentru S.U.P. "A" - 67FA 8GO 8BR 6MO 6PAM 5DT;
    – pentru S.U.P. "M" - 79FA 3GO 3BR 2MO 3CA 10DT;
    – pentru U.P. I Horezu - Căpăţâna - 72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT.

        Compoziţia ţel la nivel de unitate amenajistica s-a stabilit în funcţie de condiţiile staţionale şi posibilitatea de ameliorare a compoziţiei actuale prin lucrările ce se propun în amenajament. La adoptarea acestora s-au avut în vedere următoarele:
    - realizarea de arborete valoroase din punct de vedere al amestecului de specii şi din punct de vedere funcţional;
    – realizarea unei biodiversităţi care să asigure o mai mare stabilitate arboretelor.

        Tabelul 5.2.2.1.
        Stabilirea compoziţiei ţel pentru fondul forestier analizat

┌───┬────────┬──────┬──────────────┬──────┬──────────────────────────────────────┐
│ │ │ │ │ │Suprafaţa pe specii │
│SUP│Tip │Tip │Compoziţia-ţel│Supraf│– ha – │
│ │staţiune│pădure│ │-ha- ├─────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┤
│ │ │ │ │ │FA │GO │BR │MO │PAM │CA │ANN│DT │
├───┼────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │3.3.3.1.│411.5.│7FA 2BR 1DT │36,9 │25,8 │- │7,4 │- │- │- │- │3,7 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │3.3.3.2.│411.4.│7FA 1BR 1MO │244,3 │171,1│- │24,4│24,4│24,4│- │- │ │
│ │ │ │1PAM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│A ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.1.4.2.│512.1.│8GO 2DT │22,1 │- │17,7│- │- │- │- │- │4,4 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.2.4.1.│421.3.│9FA 1DT │28,4 │25,6 │- │- │- │- │- │- │2,8 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.2.4.2.│421.3.│8FA 1GO 1DT │76,4 │53,3 │15,3│- │- │- │- │- │7,8 │
├───┴────────┴──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │67FA 8GO 8BR │408,1 │275,8│33,0│31,8│24,4│24,4│- │- │18,7│
│Total SUP “A” │6MO 6PAM 5DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │% │100 │67 │8 │8 │6 │6 │- │- │5 │
├───────────────────┼──────────────┴──────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┤
│SUP “A”- Compoziţia│89FA 5GO 2BR 2PI 1MO 1ME 3DT 1DM │
│actuală* │ │
├───┬────────┬──────┼──────────────┬──────┬─────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┤
│ │3.1.2.0.│419.1.│8FA 1CA 1DT │75,7 │60,5 │- │- │- │- │7,6│- │7,6 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │3.3.3.1.│411.5.│7FA 1MO 1BR │52,3 │36,7 │- │5,2 │5,2 │- │- │- │5,2 │
│ │ │ │1DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │3.3.3.2.│411.4.│6FA 2BR 1PAM │10,8 │6,4 │- │2,2 │- │1,1 │- │- │1,1 │
│M │ │ │1DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.2.4.1.│421.3.│9FA 1DT │48,6 │43,7 │- │- │- │- │- │- │4,9 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.2.4.2.│421.2.│8FA 1GO 1DT │64,0 │51,2 │6,4 │- │- │- │- │- │6,4 │
│ ├────────┼──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │5.2.5.3.│971.2.│8ANN 2DT │1,1 │- │- │- │- │- │- │0,9│0,2 │
├───┴────────┴──────┼──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │79FA 3GO 3BR │252,5 │198,5│6,4 │7,4 │5,2 │1,1 │7,6│0,9│25,4│
│Total SUP “M” │2MO 3CA 10DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │% │100 │79 │3 │3 │2 │- │3 │- │10 │
├───────────────────┼──────────────┴──────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┤
│SUP “M”- Compoziţia│84FA 2GO 7ME 4SC 3CA │
│actuală* │ │
├───────────────────┼──────────────┬──────┬─────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┤
│ │72FA 6GO 6BR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │4MO 4PAM 1CA │660,6 │474,3│39,4│39,2│29,6│25,5│7,6│0,9│44,1│
│TOTAL U.P. │7DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼──────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┤
│ │% │100 │72 │6 │6 │4 │4 │1 │- │7 │
├───────────────────┴──────────────┴──────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┤
│Compozitia ţel U.P. I Horezu - Căpăţâna 72FA 6GO 6BR 4MO 4PAM 1CA 7DT │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Compozitia actuală U.P. I Horezu - Căpăţâna 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI 2SC 1CA 2DT │
│1DM │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    5.2.3. Tratamentul
        Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaţie la alta.
        Prin adoptarea şi aplicarea tratamentului adecvat se urmăreşte în principal asigurarea regenerării integrale a suprafeţelor incluse în rând de tăiere şi realizarea unei structuri optime sub raport ecologic şi funcţional.
        Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităţilor ecologice, a stării arboretelor respective, a funcţiilor social-economice ale acestora, a accesibilităţii lor actuale şi de perspectivă precum şi în raport cu condiţiile tehnice şi economice existente.
        Alegerea tratamentelor se face în conformitate cu normativele în vigoare ţinând seama de următoarele criterii:
    1. formaţii de tipuri de pădure;
    2. tipul de structură a arboretelor;
    3. categorii de productivitate a staţiunii;
    4. tipul de categorii funcţionale.

        Pentru realizarea unei structuri care să promită exercitarea în mod optim a funcţiilor de protecţie şi producţie ce au fost conferite arboretelor s-au propus a se aplica în cadrul subunităţilor de producţie tratamentul tăierilor progresive.
        Prin aplicarea acestui tratament se urmăreşte păstrarea caracterului naturii al pădurii, realizarea regenerării naturale a speciilor de amestec dificil de introdus pe cale artificială, precum şi asigurarea unor structuri sperăm relativ pluriene corespunzătoare funcţiilor atribuite.
        În cazul în care, în cadrul unităţilor amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producţia, apar mici zone cu pante peste 35°, cu stâncării, grohotişuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de lucrări de conservare sau lucrări de igienă.
        Pentru arboretele cu vârste înaintate, supuse regimului de conservare deosebită (S.U.P."M") s-au prevăzut lucrări speciale de conservare, prin care să se menţină sau să se îmbunătăţească starea fitosanitară a arboretelor, să se asigure permanenţa pădurii şi îmbunătăţirea continuă a exercitării de către acestea a funcţiilor de protecţie ce li s-au atribuit.
        Modul de aplicare a tratamentelor propuse este cel prezentat în "Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor", iar particularităţile existente sunt redate în capitolul privind recoltarea posibilităţii de produse principale.

    5.2.4. Exploatabilitatea
        Exploatabilitatea este calitatea arboretelor de a fi exploatabile în raport cu ţelurile urmărite.
        Pentru arboretele din S.U.P. "A" - codru regulat s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie pentru toate arboretele, acestea fiind încadrate în Grupa I-a funcţională.
        Vârsta exploatabilităţii, respectiv vârsta la care arboretele devin exploatabile, s-a stabilit în funcţie de compoziţie şi de clasa de producţie pe specii potrivit normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.
        În cadrul acestei subunităţi vârsta medie a exploatabilităţii rezultată din calcul, pentru subunitatea de producţie la care se reglementează producţia de masa lemnoasă şi este de 110 ani.
        Pentru arboretele supuse regimului de conservare deosebită (SUP M) nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, deoarece în cazul acestora sunt permise numai lucrări de conservare sau de îngrijire şi conducere a arboretelor.

    5.2.5. Ciclul
        Ciclul este indicatorul structurii pe clase de vârstă a fondului de producţie normal al unei păduri de codru regulat şi totodată norma de timp stabilită de amenajament pentru menţinerea arboretelor pădurii respective.
        La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formaţiile şi speciile forestiere ce compun pădurea; funcţiile social-economice atribuite arboretelor respective; media vârstei exploatabilităţii tehnice şi posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în ansamblu. Ciclul de producţie adoptat este de 110 ani pentru S.U.P. ,,A" - codru regulat. în tabelul 5.2.5.1. sunt prezentate bazele de amenajare pentru unitatea de producţie analizată.
        Tabelul 5.2.5.1.
        Analiza compoziţiei ţel pentru. fondul. forestier analizat

┌──────┬───────┬──────┬──────────────────────┬──────────┬────────────────┬──────┐
│ │ │ │Compoziţia % │ │ │ │
│ │Supraf.│ ├───────┬────┬────┬────┤ │Exploatabilitate│ │
│S.U.P.│- ha - │Regim │ │După│După│ │Tratament │şi vârstă │Ciclul│
│ │ │ │Actuală│10 │20 │Ţel │ │ │ │
│ │ │ │ │ani │ani │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼────────────────┼──────┤
│ │ │ │89FA │87FA│84FA│67FA│ │ │ │
│ │ │ │5GO 2BR│5GO │6GO │8GO │ │ │ │
│“A” │408,1 │Codru,│2PI 1ME│3BR │3BR │8BR │T. │De protecţie, │110 │
│ │ │Crâng │1MO 3DT│1PI │1PI │6MO │progresive│110 ani │ │
│ │ │ │1DM │1MO │2MO │6PAM│ │ │ │
│ │ │ │ │3DT │4DT │5DT │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼────────────────┼──────┤
│ │ │ │ │83FA│83FA│79FA│ │ │ │
│ │ │ │ │6ME │3GO │3GO │ │ │ │
│ │ │Codru,│84FA │4SC │3ME │3BR │ │ │ │
│“M” │252,5 │Crâng │7ME 4SC│3CA │4SC │2MO │- │- │- │
│ │ │ │3CA 2GO│3GO │3CA │3CA │ │ │ │
│ │ │ │ │1DT │1MO │10DT│ │ │ │
│ │ │ │ │ │3DT │ │ │ │ │
├──────┼───────┼──────┼───────┼────┼────┼────┼──────────┼────────────────┼──────┤
│ │ │ │ │81FA│80FA│ │ │ │ │
│ │ │ │ │5GO │6GO │72FA│ │ │ │
│ │ │ │82FA │4ME │2ME │6GO │ │ │ │
│TOTAL │ │Codru,│4GO 5ME│3BR │3BR │6BR │T. │De protecţie, │ │
│U.P. │660,6 │Crâng │2BR 1PI│1PI │1PI │4MO │progresive│110 ani │110 │
│ │ │ │2SC 1CA│2SC │1MO │4PAM│ │ │ │
│ │ │ │2DT 1DM│1CA │1CA │1CA │ │ │ │
│ │ │ │ │3DT │2SC │7DT │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4DT │ │ │ │ │
└──────┴───────┴──────┴───────┴────┴────┴────┴──────────┴────────────────┴──────┘




    5.3. Conservarea biodiversităţii
        Ocrotirea şi conservarea biodiversităţii este un domeniu complex ce trebuie urmărit, luând în considerare cele patru forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, landşaftică.
        O caracteristică esenţială a U.P. I Horezu - Căpăţâna o constituie faptul că suprafaţa de 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curţi construcţii şi depozite permanente şi 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI0129 "Nordul Gorjului de Vest".
        DESCRIEREA SITULUI
        Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fâşie subcarpatică cu două aliniamente de dealuri alternând cu depresiuni şi dintr-o ramă montană a cărei morfologie este mult mai impunătoare şi complexă. Deşi sunt unităţi naturale distincte ele se completează într-o armonie perfectă la care contribuie toate componentele naturale precum şi aşezările omeneşti cu specificul lor economic şi etnografic.
        ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Teritoriul, lipsit de localităţi - cu excepţia celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpaţilor Meridionali, pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între graniţa cu Parcul Naţional Defileul Jiului la răsărit şi Culmea Cernei, la apus şi între cumpăna apelor, la Nord şi drumul submontan Apa Neagră - Bumbeşti - Racoviţa, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de păduri, cu zone întinse virgine şi cvasivirgine, pajişti, stâncării, abrupturi, chei şi poieni.
        Poziţionat în SV arcului carpatic, cu influenţe climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expoziţia preponderent sudică, corelate cu marea amplitudine altitudinală şi fragmentarea accentuată a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal şi al lumii animale, aici înregistrându-se o interferenţă complexă între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urcă la unele dintre cele mai mari altitudini din ţară, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) şi elementele arcto-alpine, care coboară destul de mult pe înălţimile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale extreme şi prin ecartul altitudinal amintit, domeniul deţine recordul absolut în raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente şi potenţiale din ţară şi probabil şi din Europa, cel puţin în banda latitudinală mediană.
        CALITATE ŞI IMPORTANŢĂ
        Situl se întinde pe suprafaţă mare, cuprinzând mare parte din munţii Vâlcan şi o parte mică din Godeanu. Situat în regiunea alpină cu o mare bogăţie de elemente floristice şi faunistice. Datorită condiţiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate zonele alpine şi subalpine. În hornurile stâncăriilor de calcar se dezvoltă plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus şi Lilium martagom. pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentă floarea de colţ -Leontopodium alpinum şi salcia pitică - Salix retusa, alături de garofiţa albă - Dianthus spiculifolius şi clopoţeii de munte - edraiathus graminifolius. Importanţa ştiinţifică deosebită se datorează existenţei alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordică a arealului său european. Este de remarcat prezenţa sa atât în asociaţia forestieră, cu elemente sudice în pătura erbacee, cât şi în tufărişurile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic. Prezenţa speciilor Ruscus aculeatus şi Dictamnus albus măresc valoarea ştiinţifică şi peisagistică a zonei. Aici îşi găsesc habitatul propice 3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europă (urs, lup, râs), precum şi alte specii de mamifere şi păsări de asemenea protejate prin legislaţia internaţională. ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului):
     Cercetările româno-germane (Stoiculescu. 2005) relevă apartenenţa sitului la puţinele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii. Astfel, cu toate că ocupă sub 0,64 % din suprafaţa ţării, focalizează o considerabilă diversitate ecologică şi biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajişte, saxicol, acvatic, riparian şi cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate de aceiaşi legislaţie. din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale României; 28 unităţi edafice forestiere grupate în 9 tipuri de sol şi 6 clase de soiuri; 62 din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în ţară 22 din cele 50 formaţii forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de pădure; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere - 45, păsări - 139, reptile - 23, amfibieni-14, peşti - 11, nevertebrate - 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite -19, briofite 110) şi 247 specii de fungi şi licheni (fungi -234, licheni -13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi române şi comunitare, din care: 193 specii animale (mamifere -19, păsări -132, reptile -14, amfibieni -11, peşti - 3, nevertebrate - 14) şi 49 specii vegetale (spermatofite); 3 specii noi pentru România (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum şi Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale pădurii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animale (reptile - 1, peşti - 1, nevertebrate 1) şi 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali (spermatofite) subendemici: 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se încadrează în Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, alte 104 specii se încadrează în Anexa 4 Specii de animale şi plante care necesită o protecţie strictă. iar alte 21 specii în Anexa 5 Specii de plante şi animale interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management.
        Aria naturală protejată "Nordul Gorjului de Vest" cuprinde REZERVAŢII NATURALE a căror protecţie şi conservare este integrală.
        Rezervaţia naturală Cheile Sohodolului
     A fost declarată ca rezervaţie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 12.04.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
        Rezervaţia naturală Cheile şi peştera Pătrunsa
     A fost declarată ca rezervaţie naturală protejată de interes naţional prin H.G. nr. 1143 din 18. 09. 2007, privind instituirea de noi arii naturale protejate.
        VULNERABILITATE
        Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, păşunatul, turismul necontrolat, construcţii, braconaj, pescuit şi exploatare masă lemnoasă. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Inclinările eponderente ale versanţilor, inclusiv din fondul forestier, depăşesc 36 grade şi demonstrează marea vulnerabilitate la eroziune, doborâturi de vînt şi alunecări de teren. Ca elemente de presiune antropică se remarcă şoselele, care au pătruns pe multe din văile montane (Runcu-Câmp lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, păşunatul în golul de munte şi la poalele munţilor.
        Mai jos se va prezenta o corelaţie între Tipurile de habitate forestiere şi Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafaţa în studiu.

┌─────────┬─────────────┬──────┬────────────────┐
│Cod │ │ │ │
│habitat │ │Cod │Denumire │
│forestier│Denumire │Tip │(productivitate)│
│(Natura │ │pădure│ │
│2000) │ │ │ │
├─────────┼─────────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │Faget montan pe │
│ │ │411.4.│soluri schelete │
│ │Păduri dacice│ │cu flora de mull│
│R4109 │de fag │ │(m) │
│ │(Symphyto – ├──────┼────────────────┤
│ │Fagion) │ │Faget de limita │
│ │ │411.5.│cu flora de mull│
│ │ │ │(i) │
├─────────┼─────────────┼──────┼────────────────┤
│ │ │ │Făget de │
│ │ │419.1.│stâncărie şi │
│ │Păduri medio │ │eroziune │
│ │– europene de│ │excesivă (i) │
│R4111 │fag din ├──────┼────────────────┤
│ │Cephalanthero│ │Faget de deal pe│
│ │- Fagion │ │soluri │
│ │ │421.3.│superficiale cu │
│ │ │ │substrat │
│ │ │ │calcaros (i) │
├─────────┼─────────────┼──────┼────────────────┤
│ │Păduri dacice│ │ │
│ │de gorun │ │ │
│ │(Qercus │ │ │
│ │petraea), fag│ │ │
│R4123 │(Fagus │512.1.│Goruneto cu │
│ │sylvatica) şi│ │carex pilosa (m)│
│ │carpen │ │ │
│ │(Carpinus │ │ │
│ │betulus) cu │ │ │
│ │Carex pilosa │ │ │
├─────────┼─────────────┼──────┼────────────────┤
│ │Păduri de fag│ │Faget de deal pe│
│R4119 │de tip │421.2.│soluri schelete │
│ │Asperulo - │ │cu flora de mull│
│ │Fagetum │ │(m) │
├─────────┼─────────────┼──────┼────────────────┤
│ │Păduri │ │Aniniş pe soluri│
│ │aluviale cu │ │gleizate, de │
│R4402 │Alnus │971.2.│productivitate │
│ │glutinosa şi │ │mijlocie (m) │
│ │Fraxinus │ │ │
└─────────┴─────────────┴──────┴────────────────┘

        * În cazul tipurilor de pădure 419.1., pentru care nu s-a găsit corespondent în habitate Natura 2000, a fost încadrat la R4111 Păduri medio - europene de fag din Cephalanthero - Fagion.

        În vederea conservării şi ameliorării biodiversităţii se recomandă următoarele:
    - stabilirea corespunzătoare a compoziţiilor de regenerare şi a compoziţiilor ţel, acordând atenţie deosebită speciilor locale în raport cu condiţiile staţionale şi de vegetaţie specifice;
    – diversificarea structurii orizontale şi verticale a arboretelor, pe calea promovării regenerării naturale, a aplicării tratamentelor cu perioade lungi de regenerare şi modalităţilor de îngrijire şi de conducere a arboretelor;
    – menţinerea în arborete a unor exemplare (1-3 la ha) din specii rar întâlnite în cadrul ecosistemelor respective, a unor preexistenţi de dimensiuni ieşite din comun sau a unor arbori cu particularităţi evidente sub raportul diversităţii biologice (cu scorburi, cu forme deosebite etc.);
    – identificarea şi menţinerea unor porţiuni cu asemenea particularităţi, inclusiv prin constituirea în acest fel, a unor subparcele distincte;
    – menţinerea lemnului mort izolat, produs de perturbările naturale (doborâturi, rupturi ş.a.), preferând arborii de mari dimensiuni (diametru peste 40 cm) aceştia devenind un mediu de viaţă pentru întregi populaţii de muşchi, ciuperci, insecte etc.;
    – menţinerea definitivă a arborilor foarte bătrâni, fie izolaţi (arbori-habitat), fie în mici insule de îmbătrânire sau senescenţă (constituite din arbori muribunzi fără valoare economică, cu cavităţi scorburi, scurgeri de sevă sau urme de trăznet);
    – menţinerea unor suprafeţe minime de luminiş pentru hrana insectelor floricole aflate în stadiul adult;
    – menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere şi landşaftice.

        La adoptarea măsurilor pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se va urmării ca ele să contribuie la menţinerea şi ameliorarea condiţiilor de mediu, prin: evitare unor recolte care depăşesc limitele impuse de necesităţile normalizării fondului de producţie, precum şi a unor tehnologii de regenerare/exploatare care pot afecta calitate solului şi a apei; interzicerea utilizării unor substanţe chimice nocive în acţiunile de fertilizare, de combatere a dăunătorilor pădurii ori a buruienilor din culturi etc.
        În afara măsurilor menţionate, pentru a se crea condiţiile necesare trecerii la un sistem de gospodărire intensiv, se impun desigur şi acţiuni susţinute privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de drumuri forestiere, în raport cu natura şi specificul activităţilor preconizate.
        În pădurile analizate se pot întâlni arbori multiseculari, giganţi ai lumii vegetale, care, chiar şi după moartea lor, în decursul fazelor de putrezire şi descompunere se menţin multe decenii în ecosistem. Este necesar ca în lucrările de descriere parcelară să se evidenţieze prezenţa lemnului mort, arborilor bătrâni în vederea menţinerii şi conservării lor. Aceştia, alături de arborii bătrâni şi foarte bătrâni ca şi cei cu scorburi şi cavităţi au un rol benefic în conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere ştiindu-se că 2/3 din specii depind de lemnul mort, şi că biodiversitatea forestieră se compune în proporţie de doar 20% din plante, mamifere şi păsări iar diferenţa de 80% revine insectelor.
        Totodată, este necesară combaterea miturilor false conform cărora pădurile "curate" sunt neapărat sănătoase; că pădurile şi arborii prea bătrâni sunt o problemă; că arborii morţi sunt focare de boli; că lemnului mort şi arborii bătrâni reprezintă risc de incendii şi accidente.


    6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
        Stabilirea posibilităţii de produse principale, elaborarea planurilor de recoltare şi a planurilor de împădurire, definesc reglementarea procesului de producţie.
        Prin reglementarea procesului de producţie s-a urmărit:
    - dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi funcţiile atribuite;
    – realizarea unor arborete care să asigure continuitatea funcţiilor de producţie şi protecţie, concomitent cu creşterea stabilităţii ecologice şi a eficienţei funcţionale;
    – aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.

        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna, în vederea reglementării procesului de producţie, s-au constituit două subunităţi de gospodărire, dar reglementarea propriu-zisă a producţiei se face numai pentru arboretele din subunitatea "A" - codru regulat.
        Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru arboretele încadrate în tipul funcţional T IV, arboretele încadrate în tipul funcţional T II sunt tratate distinct.
    6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
    6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP "A" - codru regulat
    6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
        La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite determinarea posibilităţii se face prin intermediul volumelor şi prin intermediul suprafeţelor, aplicându-se procedee specifice metodei creşterii indicatoare şi metodei claselor de vârstă.
        Determinarea indicatorului de posibilitate s-a făcut prin prelucrare automată a datelor.
    6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin metoda creşterii indicatoare
        Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare se stabileşte cu ajutorul formulei:
        P =m ● Ci

        în care:
        Ci = creşterea indicatoare; Ci = 1254 mc
        m = un factor modificator dedus în raport cu volumele de masă lemnoasă exploatabilă în primele perioade ale ciclului.

        Practic, pentru determinarea indicatorului de posibilitate, se iau în considerare:
        Ci = creştere indicatoare cu specificaţia arătată;
        Vd^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primul deceniu, ţinând seama de volumul total al arboretelor exploatabile în deceniul respectiv, de tratamentele de aplicat şi de perioada de regenerare adoptată;
        V1^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 20 ani, ţinând seama de volumul total al arboretelor în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat şi de perioadele de regenerare adoptate;
        V2^c = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 40 ani, ţinând seama de volumul total al arboretelor în intervalul respectiv, de tratamentele de aplicat şi de perioadele de regenerare adoptate;
        V3^c = volumul total al arboretelor exploatabile în primii 60 ani, plus creşterea producţiei lor principale la jumătatea acestui interval.

        Volumele de masă lemnoasă Vd^c , V1^c şi V2^c se determină cu relaţiile: (a se vedea imaginea asociată)

        în care:
        V1^d, V2^d, N^nd reprezintă volumele arboretelor exploatabile în primul deceniu, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltat integral în următorii 10 ani, 20 de ani, 30 de ani, respectiv 10n ani, plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.
        V1^2, V1^3, V1^n, volumele arboretelor exploatabile în primii 20 ani, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat pe perioadele de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 20 de ani, 30 de ani sau respectiv în 10n, plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.
        V2^4, V2^n , volumele arboretelor exploatabile în primii 40 ani, care potrivit stării arboretelor respective, tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi recoltate integral în 40 de ani, respectiv în 10n ani plus creşterea producţiei lor principale pe jumătatea intervalelor de timp considerate.
        n, reprezintă în toate cazurile numărul de decenii prevăzut pentru recoltarea materialului lemnos din arboretele cu perioade mai lungi de 30 (40) ani, dar care datorită întinderii lor reduse nu au putut fi constituite ca unităţi de gospodărire separate; în relaţia din ultima formulă, raportul V2^n : 10n se ia în considerare numai în situaţiile în care n>4.

        Se stabileşte apoi valoarea unui parametru Q exprimând raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în intervalele de timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi continuă a unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare.
        Valoarea acestui parametru se determină prin relaţia:
        Q = (20Ci + Dm) / 20Ci
        în care
        Dm reprezintă minima dintre diferenţele:
        Dd = 2Vd^c - 20 Ci = 41728;
        D1 = V1^c - 20 Ci = 23882;
        D2 = V2^c - 40 Ci = 52613;
        D3 = V3^c - 60 Ci = 37928;
        Dm = 23882

        În raport cu valoarea lui Q subunitatea de gospodărire prezintă deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q<1) sau excedent (Q mai mare sau egal cu 1).
        Pentru unităţile cu excedent de masă lemnoasă exploatabilă (Q mai mare sau egal cu 1), cum este în cazul nostru (Q=1,9), factorul modificator m se calculează după formula: m = 0,867 + 0,133*1,9 = 1,119.
        Valoarea indicatorului de posibilitate după creşterea indicatoare este Pa_Ci = m * Ci = 1,119*1254 PCi = 1403 mc/an.
        În tabelul următor, generat de programul AS, sunt redate toate valorile care au dus la calcularea indicatorului de posibilitate după creşterea indicatoare de mai sus.
        Tabelul 6.1.1.1.1.1
        Calculul posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare

┌──────┬──────┬────┬────┬────┬──┬───┬───┬───┬───┬──┬──────┐
│SPECIA│FA │GO │ME │PI │BR│MO │FR │ANN│DT │DM│TOTAL │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│CI │1004 │75 │33 │49 │54│9 │5 │3 │18 │4 │1254 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VD │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │33404 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VD1 │6911 │ │ │ │ │ │ │ │133│ │7044 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VD2 │6499 │ │ │ │ │ │118│347│ │ │6964 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VD3 │68635 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │68635 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │48962 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VE1 │6968 │ │ │ │ │ │ │ │116│ │7084 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VE2 │6534 │ │6 │100 │ │121│ │351│ │ │7112 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VE3 │74274 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │74274 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VF │100922│ │1015│102 │ │225│ │352│157│ │102773│
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│VG │107714│1574│1120│1829│ │231│ │356│344│ │113168│
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│DD1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │41728 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│DD2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23882 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│DD3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │52613 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│DD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │37928 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23882 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│Q │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.9 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1403 │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴──────┴────┴────┴────┴──┴───┴───┴───┴───┴──┴──────┤
│A : 0.8670 M : 1.119 │
├────────────────────────────┬────────────────────────────┤
│CICLUL │110.0 ANI │
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│SUPRAFATA TOTALA │408.1 HA │
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. I FUNC. │408.1 HA │
├────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. II FUNC. │0.0 HA │
│(CU TEL 2 SAU 3) │ │
└────────────────────────────┴────────────────────────────┘



    6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă
        Stabilirea acestui indicator se face parcurgându-se următoarele etape:
        1 - analiza structurii unităţii de gospodărire pe clase de vârstă;
        2 - constituirea suprafeţelor periodice, acordându-se o atenţie deosebită formării suprafeţei periodice în rând;
        3 - încadrarea arboretelor în primele două suprafeţe periodice, pe urgenţe de regenerare;
        4 - determinarea posibilităţii după indicatorul claselor de vârstă.
    1. Analiza structurii unităţii de gospodărire pe clase de vârstă.
        Vârsta medie a exploatabilităţii pentru S.U.P. "A" este de 110 ani adoptându-se un ciclu de 110 ani. S.U.P. "A" va avea 6 clase de vârstă din care cinci de 74,2 ha fiecare iar a şasea de 37,1 ha.
        O repartiţie reală pe clase de vârstă în această subunitate de gospodărire este prezentată în tabelul 6.1.1.1.2.1.
        Tabelul 6.1.1.1.2.1.
        Distribuţia pe clase de vârstă

┌───────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │Clase de vârstă │
│Specificări├────┬────┬───┬────┬────┬────┬─────┬─────┬───────┤
│ │C.R.│I │II │III │IV │V │VI şi│Total│Normală│
│ │ │ │ │ │ │ │peste│ │ │
├───────────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼─────┼─────┼───────┤
│Suprafaţa │- │66,5│6,1│44,1│53,9│14,0│223,5│408,1│74,2 │
│-ha- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼─────┼─────┼───────┤
│% │- │16 │2 │11 │13 │3 │55 │100 │18 │
└───────────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴─────┴─────┴───────┘


        Analizând structura pe clase de vârstă a arboretelor încadrate în S.U.P. "A" constatăm existenţa unui dezechilibru, astfel fiind excedent de arborete în clasa a VI-a de vârstă şi peste şi un deficit de arborete în celelalte clase de vârstă, cu influenţă asupra arboretelor exploatabile (Q este de 1,9).
        Distribuţia pe clase de vârstă a fondului de producţie analizat.
 (a se vedea imaginea asociată)

    2. Constituirea suprafeţelor periodice.
        În raport cu perioadele de regenerare adoptate se constituie suprafeţele periodice corespunzătoare unor perioade de regenerare de 30 ani, ţinând cont de formaţiile forestiere predominante la care perioada de regenerare avută în vedere este de 30 ani. Ciclul este de 110 ani, iar în cazul acestei subunităţi s-au constituit trei suprafeţe periodice de 30 ani în suprafaţă de 111,3 ha fiecare şi una de 20 ani în suprafaţă 65,7 ha.

    3. Încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice pe urgenţe de regenerare.
        Ţinând cont de urgenţele de regenerare, suprafeţele periodice 1 şi 2 vor avea dimensiunile date în tabelul 6.1.1.1.2.2.
        Tabelul 6.1.1.1.2.2.
        Constituirea primelor suprafeţe periodice în cadrul. fondului. forestier productiv analizat

┌───┬────────────────────────┬─────────┐
│Nr.│u.a. │Suprafaţa│
│SP │ │-ha- │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │52 B, 53 D, 54 E, 124 A,│ │
│SP │124 B, 124 D, 125 D, 126│111,8 │
│1 │C%, 126 D, 127 C, 129 E,│ │
│ │129 F, 134 A │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │54 A, 56 A, 123 C, 125 │ │
│SP │A, 126 C%, 127 A, 127 D,│126,3 │
│2 │128 B, 129 D, 130 B, 134│ │
│ │D, 327 A, 327 C │ │
└───┴────────────────────────┴─────────┘


        În suprafaţa periodică în rând (SP1) au fost încadrată o parte din arboretele exploatabile în ordinea urgenţelor de regenerare, incluzând arborete din urgenţele I-a şi a II-a de regenerare, şi trei arborete din urgenţa a III-a (două cu vârstă 180-200 ani şi unul de 140 ani), rezultând o suprafaţă cu mai mare cu 0,5 ha faţă de SPN.

    4. Determinarea posibilităţii după indicatorul claselor de vârstă.
        Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul inductiv
        Pentru calculul posibilităţii se însumează volumele posibil de extras în primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând. Aceste volume au fost determinate pe teren în baza indicilor de recoltare (exprimaţi procentual) pentru fiecare arboret exploatabil în parte. Indicii de recoltare sunt stabiliţi cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi a numărului de intervenţii necesare, a mărimii şi perioadei de alăturare a parchetelor. În tabelul 6.1.1.1.2.3 sunt prezentate datele necesare determinării indicatorului.
        Tabelul 6.1.1.1.2.3.
        Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul inductiv

┌─────┬──────┬──────┬───────────┬───────┬───────┬───┬───────┬──────┐
│u.a. │Supraf│Vârsta│Consistenţa│Urgenţa│Volum │PRM│Procent│Vol de│
│ │ │ │ │ │total │ │extras │extras│
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│52 B │3,7 │125 │0,3 │26 │529 │10 │100 │529 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│53 D │5,4 │125 │0,4 │26 │924 │20 │56 │517 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│54 E │2,4 │125 │0,4 │26 │411 │20 │56 │230 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│124 A│8,3 │200 │0,6 │26 │3327 │20 │60 │1996 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│124 B│6,6 │140 │0,4 │26 │1286 │10 │100 │1286 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│124 D│6,4 │140 │0,2 │14 │583 │10 │100 │583 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│125 D│9,0 │140 │0,3 │14 │1179 │10 │100 │1179 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│126 │9,9 │140 │0,8 │34 │4798 │30 │27 │1295 │
│C% │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│126 D│6,9 │140 │0,6 │26 │2131 │20 │60 │1279 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│127 C│7,6 │140 │0,4 │26 │1321 │10 │100 │1321 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│128 D│2,2 │140 │0,4 │26 │455 │20 │40 │182 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│129 E│13,9 │200 │0,7 │34 │6206 │30 │34 │2110 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│129 F│9,6 │135 │0,3 │14 │1267 │10 │100 │1267 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│134 A│19,9 │180 │0,7 │34 │8738 │30 │35 │3058 │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────┼───────┼───┼───────┼──────┤
│Total│111,8 │ │ │ │33155,0│ │ │16833 │
└─────┴──────┴──────┴───────────┴───────┴───────┴───┴───────┴──────┘


        Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul inductiv este P_ind = 1683 mc/an
        Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv
        Calculul prin acest procedeu se bazează pe aplicarea următoarei formule: (a se vedea imaginea asociată)

        în care:
    - vi = volumul arboretelor cu perioadă de regenerare de 30 de ani, neparcurse cu tăieri, majorat cu jumătate din creşterea lor pe deceniu;
    – vk = volumul arboretelor cu perioadă de regenerare de 20 de ani, parcurse cu tăieri, majorat cu jumătate din creşterea lor pe deceniu;
    – vj = volumul arboretelor parcurse cu tăieri şi al celor de refăcut, majorat cu jumătate din creşterea lor pe deceniu;
    – nj = numărul de ani considerat ca optim pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor parcurse cu tăieri şi al celor de refăcut.

        Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul deductiv este P_ded = 1636 mc/an şi procedeul de calcul este redat în tabelul 6.1.1.2.4.
        Tabelul 6.1.1.1.2.4.
        Calculul indicatorului de posibilitate prin procedeul deductiv

┌───────────────────────┬──────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────┐
│ │S.U.P. “A” 408,1 ha │Clasă de regenerare = - │Ciclul 110 │
│Unitatea de protecţie │ │ha │ani │
│şi producţie I Horezu -├──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│Căpăţana │Perioada 30 ani │S.P.N. = 111,3 ha │S.P. 1 = │
│ │ │ │111,8 ha │
├─────────┬──────┬──────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │SP I │SP II │Suprafeţe │
│ │ │ │ │ │periodice │
│ │ │ ├──────┬───────────────┼──────┬──────────────────┼──────┬──────┤
│Clasa de │Supraf│Volum │ │Volum + 5 │ │Volum │III │IV (20│
│vârstă │-ha- │-mc- │ │Cresteri │ │ │ │ani) │
│ │ │ │Supraf├────┬────┬─────┤Supraf├──────┬─────┬─────┼──────┼──────┤
│ │ │ │-ha- │Vj │Vk │Vi │-ha- │ │25 X │ │Supraf│Supraf│
│ │ │ │ │-mc-│-mc-│-mc- │ │Actual│Cr - │Total│-ha- │-ha- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │mc- │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│C.R. │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│I │66,5 │173,9 │- │- │- │- │0,8 │5 │125 │130 │- │65,7 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│II │6,1 │341 │- │- │- │- │- │- │- │- │6,1 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│III │44,1 │10994 │- │- │- │- │0,3 │92 │50 │142 │43,8 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│IV │53,9 │15626 │- │- │- │- │- │- │- │- │53,9 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│V │14,0 │4947 │- │- │- │- │13,5 │4780 │1950 │6730 │0,5 │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│VI │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│VII │223,5 │78346 │111,8 │6165│7248│19742│111,7 │45966 │8525 │54491│- │- │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Total │408,1 │111993│111,8 │6165│7248│19742│126,3 │50843 │10650│61493│104,3 │65,7 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Normal │- │- │111,3 │- │- │- │111,3 │- │- │- │111,3 │74,2 │
├─────────┼──────┼──────┼──────┼────┼────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Diferenţe│- │- │0,5 │- │- │- │15,0 │- │- │- │-7,0 │-8,5 │
├─────────┴──────┴──────┴──────┴────┴────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┤
│P = Vi/30 + Vk/20 + Vj/10 = 658 + 362 + 616 = 1636 mc/an │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


        Valoarea indicatorului de posibilitate calculat prin procedeul deductiv este P2 = 1636 mc/an
        Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă va fi dat de valoarea minimă a rezultatelor obţinute prin cele două procedee, ea fiind P = 1636 mc/an.




    6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
        În tabelul 6.1.1.2.1, se adoptă posibilitatea pentru S.U.P. A - codru regulat sortimente obişnuite din U.P. I Horezu - Căpăţâna.
        Tabelul 6.1.1.2.1.
        Adoptarea posibilităţii şi elementele de calcul a posibilităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Metoda de calcul │
├───────────────┬──────────────────────┤
│Prin │ │
│intermediul │După criteriul │
│creşterii │claselor de vârstă │
│indicatoare │ │
├────────┬──────┼───────────────┬──────┤
│Elemente│ │Elemente de │ │
│de │Valori│calcul │Valori│
│calcul │ │ │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│Ci (mc )│1254 │S.P. normală │111,3 │
│ │ │(ha) │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│Vd/10 │3340 │Perioada I │30 │
│(mc) │ │(ani) │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│Ve/20 │2448 │S.P. I (ha) │111,8 │
│(mc) │ │ │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│Vf/40 │2569 │Perioada a II-a│30 │
│(mc) │ │(ani) │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│Vg/60 │1886 │S.P. II (ha) │126,3 │
│(mc) │ │ │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│ │ │Volumul │ │
│ │ │arboretelor │ │
│Q │1,9 │exploatabile │350 │
│ │ │mediu la hectar│ │
│ │ │(mc/ha) │ │
├────────┼──────┼───────────────┼──────┤
│ │ │P inductiv (mc)│1683 │
│M │1,119 ├───────────────┼──────┤
│ │ │P deductiv (mc)│1636 │
├────────┴──────┼───────────────┴──────┤
│P_1 = 1403 mc/ │P2= 1636 mc/an │
│an │ │
├───────────────┴──────────────────────┤
│P adoptată = 1403 mc/an │
└──────────────────────────────────────┘


        Analizând structura pe clase de vârstă a arboretelor încadrate în S.U.P. "A" constatăm un excedent de arborete în clasa a VI-a (cu vârste cuprinse între 140-200 ani), iar restul claselor de vârstă prezintă deficit de arborete; fiind vorba de un fond de producţie cu excedent de arborete exploatabile (Q = 1,9).
        Creşterea indicatoare este de 1254 mc, indicatorul de posibilitate după metoda creşterii indicatoare este de 1403 mc/an.
        Pentru calculul indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă am procedat la includerea în Suprafaţa periodică în rând (SP1) a unei părţi din arboretele exploatabile în ordinea urgenţelor de regenerare, incluzând arborete din urgenţele I-a şi a II-a de regenerare, şi trei arborete din urgenţa a III-a (două cu vârstă 180-200 ani şi unul de 140 ani), rezultând o suprafaţă mai mare cu 0,5 ha faţă de SPN.
        În SP2 au fost încadrate restul arboretelor exploatabile, rezultând o suprafaţă cu 15,0 ha mai mare decât SPN.
        Indicatorul de posibilitate calculat după metoda claselor de vârstă este de 1636 mc/an.
        Cu ocazia Conferinţei a II-a de amenajare pentru acest SUP s-a adoptat posibilitatea obţinută după metoda creşteri indicatoare (1403 mc/an) în vederea unei viitoare normalizări a fondului de producţie.

    6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
        În tabelul 6.1.1.3. sunt prezentate arboretele din care va fi recoltată posibilitatea de produse principale în SUP "A" pe urgenţe de regenerare.
        Tabelul 6.1.1.3.1.
        Repartiţia arboretelor din planul decenal pe urgenţe de regenerare

┌───────┬────────────────────────────────┐
│ │Arborete încadrate în deceniul I│
│ ├────────────┬──────┬─────┬──────┤
│Urgenţa│ │ │Volum│Volum │
│ │Unităţi │Supraf│total│de │
│ │amenajistice│(ha) │(mc) │extras│
│ │ │ │ │(mc) │
├───────┼────────────┼──────┼─────┼──────┤
│11 │127 C │7,6 │1321 │1321 │
├───────┼────────────┼──────┼─────┼──────┤
│14 │124 D, 125 D│25,0 │3029 │3029 │
│ │şi 129 F │ │ │ │
├───────┴────────────┼──────┼─────┼──────┤
│TOTAL URGENŢA 1 │32,6 │4350 │4350 │
├───────┬────────────┼──────┼─────┼──────┤
│ │52 B, 53 D, │ │ │ │
│26 │54 E, 124 A,│35,5 │9078 │6005 │
│ │124 B, 126 D│ │ │ │
│ │şi 128 D │ │ │ │
├───────┴────────────┼──────┼─────┼──────┤
│TOTAL URGENŢA 2 │35,5 │9078 │6005 │
├───────┬────────────┼──────┼─────┼──────┤
│34 │129 E şi 134│23,9 │10574│3675 │
│ │A% │ │ │ │
├───────┴────────────┼──────┼─────┼──────┤
│TOTAL URGENŢA 3 │23,9 │10574│3675 │
├────────────────────┼──────┼─────┼──────┤
│TOTAL SUP ,,A’’ │92,0 │24002│14030 │
└────────────────────┴──────┴─────┴──────┘


        Recoltarea posibilităţii de produse principale la SUP "A" - codru regulat se va face prin tăieri progresive.
        Tratamentul tăierilor progresive este prevăzut în arboretele din tipul funcţional T IV. După cum se ştie, caracteristica principală a tratamentului o constituie declanşarea procesului de regenerare cu ocazia primelor tăieri într-un număr variabil de puncte de pe suprafaţa arboreretului; punctele respective constituie aşa numitele "ochiuri de regenerare". în aplicarea tratamentului se vor respecta anumite restricţii impuse de specificul arboretelor. Astfel, ochiurile vor fi mici, de 0,75 -1,0 H şi doar pe versanţii adăpostiţi se vor putea deschide ochiuri de 1,0 -1,5 H.
        Consistenţa în ochiurile de regenerare se va reduce treptat având în vedere că se urmăreşte favorizarea unor specii de umbră (fagul, bradul).
        în u.a. 124 D, arboret cu consistenţă de 0,2 şi cu seminţiş utilizabil pe 0,7 S, se va aplica o singura taiere de racordare a ochiurilor pentru a se pune în valoare seminţisul existent, tot printr-o singură tăiere se va extrage şi arboretul din 125 D şi 129 F cu consistenţe de 0,3 şi seminţiş utilizabil pe 0,5 S, însă după reuşita regenerării, fiind propuse a se executa înainte împăduriri sub masiv, ori semănături artificiale.
        în arboretele cu consistenţă 0,3-0,4 (u.a. 52 B, 124 B şi 127 C) şi seminţiş utilizabil pe 0,5-0,6S arboretul matur va fi extras în totalitate în deceniu, prin două tăieri, una de punere în lumină şi cea de a doua de racordare a ochiurilor.
        în arboretele cu consistenţă 0,4 - 0,6 (u.a. 53 D, 54 E, 124 A şi 126 D) şi cu seminţiş utilizabil pe 0,4-0,6S se va executa în deceniu decât tăierea de punere în lumină a seminţişului.
        în cadrul u.a. 129 E şi 134A% cu consistenţă de 0,7 şi seminţiş pe 0,2S se va executa tăierea de însămânţare prin deschiderea de ochiuri de regenerare prin care să se valorifice şi seminţişul deja existent.
        Pentru buna executare a lucrărilor de exploatare şi o bună regenerare naturală a acestor arborete se fac o serie de recomandări:
    - tăierile se vor executa în aşa fel încât să se protejeze şi să se promoveze seminţişurile deja existente iar arborii cu coroane mari să fie orientaţi în cădere în afara zonelor cu seminţiş;
    – să se înlăture în timp util seminţişurile neutilizabile, executându-se totodată lucrările de recepare a seminţişurilor rănite de fag şi gorun;
    – să se urmărească mersul regenerării naturale şi al seminţişurilor naturale deja existente prin lucrările de ajutorare a regenerări naturale;
    – tăierile de racordare şi punere în lumină să se execute pe zăpadă pentru a se evita rănirea seminţişului;
    – să se materializeze şi să se respecte traseele pe care au voie să circule tractoarele forestiere şi să se aplice strict prevederile legale pentru prejudicierea seminţişului;
    – în cazul în care, în cadrul unităţilor amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producţia, apar mici zone cu pante peste 35░, cu stâncării, grohotişuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de tăieri de conservare sau lucrări de igienă.

        În tabelul 6.1.1.3.2. este prezentată repartiţia posibilităţii pe tratamente şi specii.
        Tabelul 6.1.1.3.2.
        Distribuţia pe tratamente şi specii a posibilităţii din SUP "A"

┌──────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Supraf. de │Volum de │Posibilitatea│
│ │parcurs │extras │pe specii (mc│
│Tratament │ │ │/an) │
│ ├──────┬──────┼─────┬─────┼────┬──┬──┬──┤
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│FA │MO│DT│DM│
├──────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┤
│Taieri │92,0 │9,2 │14030│1403 │1379│10│11│3 │
│progresive│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┤
│Total │92,0 │9,2 │14030│1403 │1379│10│11│3 │
└──────────┴──────┴──────┴─────┴─────┴────┴──┴──┴──┘


        Proporţia cea mai mare a volumului de masă lemnoasă exploatată este asigurată de fag (98%), urmat de diverse tari şi molid fiecare câte 1%, diversele moi reprezentând sub 1%.
        În stabilirea ordinei de parcurgere cu tăieri se va ţine seama de urgenţele de regenerare, de necesităţile de dezvoltare a seminţişurilor, de consistenţa arboretelor, precum şi de numărul intervenţiilor preconizate pentru primul deceniu.

    6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
        Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 ani de la data actuală, cu asigurarea continuităţii pe 60 ani are la bază următoarele condiţii:
    - ciclul de producţie, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii de producţie rămân constante;
    – se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
    – la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltat în următorii 60 ani după scăderile datorate recoltării integrale a posibilităţii se completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care în acest interval, îndeplinesc condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare în calculul indicatorului de posibilitate determinat în prezent.

        Constante:
    - suprafaţa SUP "A" - 408,1 ha
    – ciclu - 110 ani
    – creşterea indicatoare - 1254 mc
    – posibilitatea de produse principale se recoltează integral
    – se menţine constantă creşterea adăugată volumelor actuale ale elementelor privind calculul posibilităţii.

        În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei etape de prognoză (după 10, 20, 30 ani) volumul posibil de extras în primul deceniu (Vd), volum care se poate recolta în primii 20 ani (VE) şi volumul care se poate recolta în primii 60 ani (V6) cu respectarea condiţiilor anterioare.
        Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost reactualizate la fiecare etapă de prognoză.
        Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor:
        Tabelul 6.1.1.4.1.
        Prognoza posibilităţii pentru următorii 30 la arboretele încadrate în SUP A

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│DATE │
├────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┤
│Actuala │După 10 ani │După 20 ani │După 30 ani │
│amenajare │ │ │ │
├────────┬───────┼────────┬──────┼────────┬──────┼────────┬──────┤
│Elemente│Valori │Elemente│Valori│Elemente│Valori│Elemente│Valori│
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VD │33404 │VD’ │34932 │VD” │47214 │VD”’ │60398 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VE │48962 │VE’ │61838 │VE” │74119 │VE”’ │65595 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VF │102773 │VF’ │93941 │VF” │84514 │VF”’ │78229 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VG │1131168│VG’ │106574│VG” │92998 │VG”’ │80291 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│DD1 │41728 │DD1’ │44784 │DD1” │69348 │DD1”’ │95716 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│DD2 │23882 │DD2’ │36758 │DD2” │49039 │DD2”’ │40515 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│DD3 │52613 │DD3’ │43781 │DD3” │34354 │DD3”’ │28069 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│DD4 │37928 │DD4’ │31334 │DD4” │17758 │DD4”’ │5051 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│Q │1,9 │Q’ │2,2 │Q” │1,7 │Q”’ │1,2 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VD/10 │3340 │VD’/10 │3493 │VD”/10 │4721 │VD”’/10 │6039 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VE/20 │2448 │VE’/20 │3091 │VE”/20 │3705 │VE”’/20 │3179 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VF/40 │2569 │VF’/40 │2348 │VF”/40 │2112 │VF”’/40 │1955 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│VG/60 │1886 │VG’/60 │1776 │VG”/60 │1549 │VG’”/60 │1338 │
├────────┼───────┼────────┼──────┼────────┼──────┼────────┼──────┤
│P │1403 │P’ │1462 │P” │1372 │P’” │1288 │
└────────┴───────┴────────┴──────┴────────┴──────┴────────┴──────┘


        În concluzie posibilitatea prognozată va fi:

┌───────────────────┬──────────────────┐
│- după 10 ani │P = 1462 mc; │
├───────────────────┼──────────────────┤
│- după 20 ani │P = 1372 mc; │
├───────────────────┼──────────────────┤
│- după 30 ani │P = 1288 mc. │
└───────────────────┴──────────────────┘





    6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii de protecţie
        Pădurile din cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna cu funcţii speciale de protecţie se încadrează în T II - păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii şi de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, produse principale, impunându-se numai lucrări de conservare.
        În continuare sunt analizate măsurile de gospodărire specifice fiecărui tip de categorie funcţională în parte.
    6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale
        Arboretele din tipul II de categorii funcţionale din cadrul unităţii în studiu sunt grupate în S.U.P."M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu o suprafaţă de 252,5 ha cuprinde arboretele încadrate în categoriile funcţionale:
    - I.2A (1C / 1C5Q / 2C5Q / 5Q) - Arborete situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinare mai mare de 30° pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35°, pe alte substrate - TII - 231,4 ha;
    – I.2C (5Q) - Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - TII - 20,0 ha,
    – I.2I (1C5Q) - Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă - TII - 1,1 ha.

        În aceste arborete se va aplica un complex de măsuri vizând conservarea acestora, prin executarea unui ansamblu de intervenţii necesare de aplicat, în scopul menţinerii sau îmbunătăţirii stării fitosanitare a arboretelor, de asigurare a permanenţei pădurilor şi de îmbunătăţire continuă a exercitării de către acestea a funcţiilor de protecţie atribuite.
        Ansamblul lucrărilor de conservare cuprinde următoarele intervenţii:
    - efectuarea lucrărilor de igienă, constând în principal din extragerea arborilor uscaţi sau în curs de uscare, arborii rupţi de vânt şi de zăpadă, precum şi a celor bolnavi, atacaţi de dăunători etc.. În eventualitatea că se creează goluri se vor lua măsuri de ajutorare a regenerării naturale sau de împădurire;
    – promovarea nucleelor de regenerare naturală, în situaţiile în care există, prin efectuarea de extracţii de intensitate redusă, strict necesare menţinerii sau dezvoltării în continuare a seminţişurilor respective, situaţie redată în "Planul lucrărilor de conservare"
    – îngrijirea seminţişurilor şi tinereturilor naturale valoroase, prin lucrări adecvate;
    – împădurirea golurilor existente, folosind specii şi tehnologii corespunzătoare staţiunilor şi ţelurilor de gospodărire urmărite, etc.

        Pe o suprafaţă de 138,1 ha (55%), se vor executa lucrări de conservare prin care se vor valorifica seminţişurile instalate sau se vor creea asemenea seminţişuri în situaţia în care starea arboretelor impune acest lucru în vederea continuării funcţiei de protecţie atribuită acestor arborete; se apreciază extragerea prin aceste lucrări a 494 mc/an, intensitatea medie a intervenţiei va fi de 12%. O prezentare detaliată a volumului posibil de extras din această subunitate de gospodărire se regăseşte în tabelul 6.2.2.1.
        Tabelul 6.2.1.1.
        Distribuţia pe specii a volumului rezultat din lucrări de conservare

┌─────────┬─────────────┬───────────┬────────────┐
│ │ │ │Distribuţia │
│Denumirea│Supraf. de │Volum de │volumului pe│
│lucrării │parcurs │extras │specii │
│silvice │ │ │(mc/an) │
│ ├──────┬──────┼─────┬─────┼───┬──┬──┬──┤
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│FA │GO│ME│CA│
├─────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┤
│Total SUP│138,1 │13,8 │4938 │494 │455│12│18│9 │
│M │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴──────┴─────┴─────┴───┴──┴──┴──┘


        Intervenţiile vor urmări extragerea cu predilecţie a arborilor vârstnici debilitaţi, a celor care stânjenesc regenerările actuale executându-se totodată lucrări de îngrijirea seminţişului şi chiar degajări acolo unde va fi cazul, volumul fiind estimativ, ţinându-se cont de intensitatea regenerării şi starea seminţişului.
        Precizăm că deşi sunt propuse lucrările de conservare, acestea se vor executa decât acolo unde este necesară şi posibilă această intervenţie în funcţie evoluţia regenerărilor şi condiţiile concrete din teren.
        În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, calculul se va face în conformitate cu:
     ● prevederile H.G. 447/2017, aşa cum este precizat în adresa NR. 2059/27.10.2017, astfel:
    - pentru Tipul II funcţional = SxVn = 252,5 ha x 1,97 mc/an/ha = 497,425 mc/an.

        şi
        ● prevederile Legea nr. 46/2008, republicată, art. 25 alin. (3), cu modificările ulterioare

        Pentru stabilirea acestui volum, s-a înlocuit în programul de calcul (AS) S.U.P. "M" cu S.U.P. "A", rezultând următoarele date:

┌──────┬─────┬────┬────┬────┬───┬───┬───┬──┬───┬┬─────┐
│SPECIA│FA │ME │SC │CA │GO │ANN│BR │MO│PAM││TOTAL│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│CI │611 │37 │ │13 │7 │3 │2 │1 │ ││674 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VD │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││14714│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VD1 │371 │ │ │ │ │ │ │ │ ││371 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VD2 │102 │ │ │ │ │ │262│ │ ││364 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VD3 │39364│1579│ │643 │897│ │ │ │ ││42483│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VE │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││23743│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VE1 │373 │ │ │ │ │ │ │ │ ││373 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VE2 │102 │ │ │ │ │264│ │ │ ││366 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VE3 │42594│1599│484 │663 │913│ │ │ │ ││46253│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VF │61825│3442│1927│1319│913│266│ │ │ ││69692│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│VG │67085│3555│2579│1340│946│271│ │ │ ││75776│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│DD1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││15948│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│DD2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││10263│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│DD3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││42732│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│DD4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││35336│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││10263│
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│Q │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││1.7 │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │
├──────┼─────┼────┼────┼────┼───┼───┼───┼──┼───┼┼─────┤
│POSIB.│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││756 │
├──────┴─────┴────┴────┴────┴───┴───┴───┴──┴───┴┴─────┤
│A:0.8250 M :1.122 │
├───────────────────────────┬─────────────────────────┤
│CICLUL │100.0 ANI │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│SUPRAFATA TOTALA │252.5 HA │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. I FUNC. │0.0 HA │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┤
│SUPRAFATA IN GR. II FUNC. │252.5 HA │
│(CU TEL 2 SAU 3) │ │
└───────────────────────────┴─────────────────────────┘

        VD/10 = 1471; VE/20 = 1187; VF/40 = 1742; VG/60 = 1263.
        CI=674 şi Pci = 756 mc/an.

        În urma calculului a rezultat un volum de 756 mc/an.


    6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
        Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor (detaliat în subcapitolul 12.2.) s-a întocmit pentru toate unităţile amenajistice care necesită aceste lucrări, scopul lor fiind acela de a realiza structuri care să ducă la creşterea capacităţii funcţionale a arboretelor.
        Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor s-au propus odată cu descrierea parcelară. În funcţie de starea fiecărui arboret s-au prevăzut lucrările de îngrijire şi conducere în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Diversitatea acestor lucrări şi aplicarea lor corectă, ca timp şi ca tehnică (în special intensitatea) va asigura îmbunătăţirea stării actuale a arboretelor (compoziţie, stare de sănătate a arborilor) şi apropierea sau atingerea structurii normale şi implicit a ţelului de gospodărire.
        S-a avut în vedere faptul că toate arboretele trebuie să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire în raport cu stadiul de dezvoltare, compoziţia, vârsta, densitatea, condiţiile staţionale, structura şi funcţia atribuită.
        În tabelul 6.3.1 sunt prezentate date privind volumul posibil de recoltat din lucrări de îngrijire.
        Tabelul 6.3.1.
        Distribuţia volumului estimat a se recolta din lucrări de îngrijire pe specii

┌───────────┬─────────────┬───────────┬──────────────────────────────┐
│ │Suprafaţa │Volum │Distribuţia volumului pe │
│ │(ha) │(mc) │specii │
│Specificări│ │ │(mc/an) │
│ ├──────┬──────┼─────┬─────┼───┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│FA │GO│ME│BR│PI│SC│CA│MO│DT│DM│
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Degajări │18,2 │1,8 │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Curăţiri │67,8 │6,8 │261 │26 │13 │- │2 │8 │- │- │- │1 │1 │1 │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Rărituri │64,9 │6,5 │1102 │110 │11 │27│4 │9 │55│- │- │2 │2 │- │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│curăţiri + │132,7 │13,3 │1363 │136 │24 │27│6 │17│55│- │- │3 │3 │1 │
│rărituri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│L. de │318,3 │318,3 │3100 │310 │254│13│16│6 │3 │6 │3 │- │6 │3 │
│igienă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴──────┴─────┼─────┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Total volum din lucrări de │446 │278│40│22│23│58│6 │3 │3 │9 │4 │
│îngrjire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────────┴─────┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘


        Degajările au fost prevăzute în arboretele tinere prevăzându-se a se parcurge anual 1,8 ha. Degajările vor urmări eliminarea exemplarelor din speciile nedorite, având o periodicitate a lucrărilor de 2-3 ani, urmând a fi începute înainte ca puieţii să ajungă la înălţimea de un metru pentru a se asigura de timpuriu o bună spaţiere în porţiunile de desime prea mare.
        Lucrările de curăţiri sunt prevăzute pe o suprafaţă de 6,8 ha anual, contribuind, de asemenea, la reducerea desimii, în special în regenerările naturale sau mixte. Au fost propuse cu astfel de lucrări arboretele cu consistenţe de 0.9-1.0, intensităţiile variind în funcţie de arboret. Curăţirile urmăresc grăbirea şi dirijarea procesului de eliminare naturală, realizându-se o selecţie în masă, cu caracter negativ. Prin curăţiri se crează astfel condiţii superioare de vegetaţie şi se îmbunătăţeşte structura calitativă a arboretelor prin recoltarea arborilor deperisaţi, bolnavi sau vătămaţi, înghesuiţi, inclusiv a preexistenţilor neutilizabili.
        Distanţa între arbori după curăţiri trebuie să fie în mod obişnuit de 1,8-2,0 metri, iar coroanele arborilor trebuie să ocupe 2/3 până la 1/4 din înălţimea lor. Se va urmări de asemenea înlăturarea exemplarelor rău conformate. În general sunt necesare 1-2 curăţiri cu o periodicitate de 4-5 ani. Ocolul silvic va decide oportunitatea unor intervenţii suplimentare în funcţie de evoluţia arboretelor. Odată cu efectuarea curăţirii se realizează şi reţeaua căilor de acces în arborete.
        În arboretele pure, chiar dacă arborii prezintă o vegetaţie activă şi o calitate corespunzătoare, se va proceda la o reducere treptată, uneori puternică, a numărului de exemplare, îndeosebi la răşinoase, pentru a mări stabilitatea viitoarelor arborete şi productivitatea lor. Şi în cazul curăţirilor vor fi protejate speciile de foioase valoroase de amestec, apărute natural sau introduse anterior.
        Răriturile urmează a se executa pe o suprafaţă de 6,5 ha anual. Au fost propuse rărituri în arborete care au o consistenţă pe ansamblu de 0,9-1,0, fiind propuse şi în arborete cu consistenţa medie de 0,8, consistenţa fiind variabilă pe întregul arboret, în acestea din urmă procentele de extras fiind diminuate. Se va acţiona selectiv atât în plafonul superior cât şi în plafonul inferior al coronamentului, în arboretele tinere, şi cu precădere în plafonul superior, în cele de vârste mijlocii. Pe lângă arborii defectuoşi, răniţi vor fi extraşi treptat şi arborii codominanţi, care împiedică dezvoltarea arborilor de valoare. A fost luată în considerare o periodicitate de 5-6 ani în arboretele tinere şi o periodicitate de 710 ani la vârste mai înaintate.
        Ca intensitate, intervenţiile vor fi mai puternice în arboretele tinere - până la 40 ani şi vor avea un puternic caracter selectiv fără a se extrage, în cazul în care există, elementele de arboret cu vârstă de peste 80 ani, astfel intervenţia va viza elementele mai mici de vârstă, deoarece lucrarea de îngrijire a fost propusă pentru acestea.
        Lucrările de igienă se vor executa anual pe 318,3 ha, urmărindu-se extragerea exemplarelor vătămate, uscate sau deperisate. Curăţirile şi răriturile vor avea şi caracter de lucrări de igienă.
        Planul lucrărilor de îngrijire are un caracter orientativ în ce priveşte volumul de extras şi este minimal pentru suprafaţa de parcurs. Volumele de extras la rărituri s-au stabilit pe baza indicilor medii (orientativi) prevăzuţi în normele tehnice. Ocolul silvic va analiza anual starea fiecărui arboret şi, în raport cu această analiză, va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute prin amenajament, cu condiţia realizării unei stări corespunzătoare a acestora.
        Volumul anual estimat a se recolta din aplicarea lucrărilor de îngrijire este de 136 mc/an (rărituri 110 mc/an şi curăţiri 26 mc/an). Prin lucrări de igienă s-a aproximat a se recolta 310 mc/an.
        În final, ţinând seama de condiţiile staţionale specifice acestei unităţi de protecţie şi producţie şi a caracteristicile vegetaţiei forestiere prin lucrări de îngrijire a arboretelor se va urmării:
    - promovarea speciilor de valoare;
    – menţinerea unui grad de acoperire a solului acceptabil care să dea o stabilitate a terenului;
    – extragerea exemplarelor de molid (din afara arealului natural) care nu pot fi conduse la vârste mai înaintate.

        Situaţia arborilor preexistenţi se regăseşte la datele complementare la nivel de unitate amenajistică; datorită stării arboretelor din care fac parte, a volumului acestora (relativ foarte mic) şi menţinerea biodiversităţii, considerăm că nu este cazul extragerii acestora, doar în cazurile excepţionale în care se impune extragerea acestora, se poate lua de către reprezentanţii ocolului silvic.

    6.4. Masa lemnoasă totală de extras. Indici de recoltare. Indici de creştere
        Structura masei lemnoase totale de exploatat în deceniul de aplicare a amenajamentului (produse principale, lucrări de îngrijire, lucrări de conservare şi lucrări de igienă) este dată în tabelul 6.4.1.
        Tabelul 6.4.1.
        Distribuţia pe natură de intervenţie şi specii a masei lemnoase de extras din fondul forestier analizat

┌───────────┬─────────────┬───────────┬───────────────────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Suprafaţa │Volum │Posibilitatea anuală pe specii │Indice │Indici de│
│Specificări│(ha) │(mc) │(mc/an) │de │recoltare│
│ ├──────┬──────┼─────┬─────┼────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤crestere│mc/an/ha │
│ │Totală│Anuală│Total│Anual│FA │GO│ME│BR│PI│SC│CA│MO│DT│DM│ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────┼─────────┤
│Prod. │92,0 │9,2 │14030│1403 │1379│- │- │- │- │- │- │10│11│3 │ │3,4 │
│principale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤ ├─────────┤
│Lucrări de │138,1 │13,8 │4938 │494 │455 │12│18│- │- │- │9 │- │- │- │ │2,0 │
│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤3,9 ├─────────┤
│Lucrări de │150,9 │15,1 │1363 │136 │24 │27│6 │17│55│- │- │3 │3 │1 │ │0,2 │
│îngrijire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤ ├─────────┤
│Lucrări de │318,3 │318,3 │3100 │310 │254 │13│16│6 │3 │6 │3 │- │6 │3 │ │0,5 │
│igienă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┴──────┴──────┼─────┼─────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────┼─────────┤
│Total │23421│2343 │2112│52│40│23│58│6 │12│13│20│5 │3,9 │5,7 │
└─────────────────────────┴─────┴─────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────┴─────────┘


        Masa lemnoasă estimată a se recolta din cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna este de 2343 mc/an, provenind din produse principale 60% (1403 mc/an), lucrări de conservare 21% (494 mc/an), lucrări de igienă 13% (310 mc/an) şi lucrări de îngrijire 6% (136 mc/an).
        În privinţa distribuţiei pe specii a masei lemnoase ce se va recolta în acest deceniu din unitatea de protecţie şi producţie analizată constatăm că fagul reprezintă 90%, urmat apoi de pinul silvestru, gorun, şi mesteacăn fiecare cu câte 2%, brad şi diverse tari fiecare cu câte 1%, restul speciilor înregistrând procente sub 1%.
        În ceea ce priveşte indicii de creştere curentă pe subunităţi de protecţie şi producţie valorile sunt următoarele: 3,9 mc/an/ha atât la S.U.P. "A" cât şi la S.U.P. "M", iar indicele de creştere indicatoare este 3,1 mc/an/ha.

    6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri
        După cum a fost prezentat anterior, condiţiile staţionale din această zonă favorizează regenerarea naturală atât la molid, brad, gorun cât şi fag, asigurând instalarea şi dezvoltarea unor seminţişuri valoroase.
        Unităţile amenajistice în care se intervine cu lucrări de împăduriri, suprafeţele efective, formulele de împădurire, numărul de puieţi pe specii sunt înscrise în "Planul lucrărilor de regenerare şi împăduriri" subcapitolul 12.3.
        Acest plan de regenerare cuprinde 4 capitole importante şi anume:
    A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale;
    B. Lucrări de regenerare;
    C. Completarea în arboretele care nu au închis starea de masiv;
    D. Îngrijirea culturilor tinere.

        Prin elaborarea acestui plan se urmăreşte introducerea imediat în producţie a terenurilor destinate împăduririi şi regenerării, cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere ecologic şi economic.
        La fixarea compoziţiei fiecărui arboret s-a avut în vedere compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, funcţiile social-economice atribuite arboretului şi starea actuală a arboretului. În acest scop s-au folosit "Îndrumări tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor, precum şi "Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor".
        În amenajamentul actual s-au promovat cu precădere speciile valoroase din zonă, corespunzătoare staţiunii ca: fagul, bradul, molidul, gorunul.
        Lucrările necesare pentru asigurarea regenerării naturale s-au propus pe 49,5 ha. Aceste lucrări sunt redate în tabelul 6.5.1. şi constă în:
        A_1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale - 25,0 ha, din care avem:
        ● A_1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii şi A_1.4. Mobilizarea solului dacă se impune - 25,0 ha.

        A_2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale - 24,5 ha, din care avem:
        ● A_2.1. Descopleşirea seminţişului - 24,5 ha.


        Lucrările de regenerare cuprind:
        B_2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare, pe 8,2 ha.
        ● B_2.3. Împăduriri după tăieri progresive pe 7,6 ha;
        ● B_2.5. Împăduriri după tăieri de conservare pe 0,6 ha.


        Împăduririle integrale sunt prevăzute a se executa, în total, pe 8,2 ha.
        Completări se vor efectua pe 2,1 ha.
        Numărul de puieţi folosiţi la lucrările de împădurire este de 46,0 mii bucăţi din care 14,0 mii brad, 7,5 mii larice, 12,5 mii frasin, 8,0 mii paltin de munte şi 4,0 mii diverse tari.
        Lucrări de îngrijire a culturilor vor fi făcute normal până la închiderea stării de masiv fiind prevăzute de actualul amenajament pe 8,2 hectare.
        La întocmirea planurilor anuale, ocolul silvic va stabili suprafaţa efectivă de parcurs, ţinând seama de numărul intervenţiilor necesare într-un an. Ritmul lucrărilor de împăduriri este indicat să urmărească ritmul tăierilor de regenerare. Pentru realizarea plantaţiilor este indicată recoltarea materialului semincer din rezervaţiile de seminţe constituite în zonă.
        Tabelul 6.5.1.
        Situaţia lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri în fondul forestier analizat

┌──────┬─────────────────────┬─────────┐
│Simbol│Categoria de lucrări │Suprafaţă│
│ │ │ha │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │LUCRĂRI NECESARE │ │
│A. │PENTRU ASIGURAREA │49,5 │
│ │REGENERĂRII NATURALE │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│A.1. │Lucrări de ajutorarea│25,0 │
│ │regenerării naturale │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Strângerea si │ │
│A.1.1.│îndepărtarea litierei│- │
│ │groase │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│A.1.2.│Îndepărtarea │- │
│ │humusului brut │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Distrugerea si │ │
│A.1.3.│îndepărtarea păturii │ │
│ │vii │25,0 │
├──────┼─────────────────────┤ │
│A.1.4.│Mobilizarea solului │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Extragerea │ │
│ │semintisului si │ │
│A.1.6.│tineretului │- │
│ │neutilizabil │ │
│ │preexistent │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│A.1.5.│Extragerea │- │
│ │subarboretului │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Provocarea drajonării│ │
│A.1.7.│la arboretele de │- │
│ │salcâm │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│A.1.8.│Strângerea resturilor│- │
│ │de exploatare │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Lucrări de îngrijire │ │
│A.2. │a regenerării │24,5 │
│ │naturale │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Receparea │ │
│A.2.1.│semintisurilor sau │24,5 │
│ │tinereturilor │ │
│ │vătămate │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│A.2.2.│Descoplesirea │- │
│ │semintisurilor │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Înlăturarea │ │
│ │lăstarilor care │ │
│A.2.3.│coplesesc │- │
│ │semintisurile si │ │
│ │drajonii │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B. │LUCRĂRI DE REGENERARE│8,2 │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│B.1. │terenuri goale din │- │
│ │fondul forestier │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.1.1.│Împăduriri în poieni │- │
│ │si goluri │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.1.2.│Împăduriri în │- │
│ │terenuri degradate │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│ │terenuri dezgolite │ │
│ │prin calamităti │ │
│B.1.3.│naturale (incendii, │- │
│ │doborâturi de vânt │ │
│ │sau zăpadă, uscare, │ │
│ │etc. si alte cauze). │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│B.1.4.│terenuri parcurse │- │
│ │anterior cu tăieri │ │
│ │rase, neregenerate │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│ │suprafete parcurse │ │
│B.2. │sau prevăzute a fi │8,2 │
│ │parcurse cu tăieri de│ │
│ │regenerare │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.2.1.│Împăduriri după │- │
│ │tăieri grădinărite │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri după │ │
│B.2.2.│tăieri │- │
│ │cvasigrădinărite │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.2.3.│Împăduriri după │7,6 │
│ │tăieri progresive │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.2.4.│Împăduriri după │- │
│ │tăieri succesive │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.2.5.│Împăduriri după │0,6 │
│ │tăieri de conservare │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│ │golurile din │ │
│B.2.6.│arboretele parcurse │- │
│ │sau prevăzute a fi │ │
│ │parcurse cu tăieri în│ │
│ │crâng │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│B.2.7.│Împăduriri după │- │
│ │tăieri rase la molid │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri în │ │
│ │suprafete parcurse │ │
│ │sau propuse a fi │ │
│B.3 │parcurse cu tăieri de│- │
│ │înlocuire a │ │
│ │arboretelor │ │
│ │necorespunzătoare │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri după │ │
│B.3.1.│înlocuirea │- │
│ │arboretelor derivate │ │
│ │(substituiri) │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri după │ │
│B.3.2.│înlocuirea │- │
│ │arboretelor slab │ │
│ │productive (refacere)│ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri după │ │
│ │înlocuirea │ │
│B.3.3.│arboretelor │- │
│ │necorespunzătoare din│ │
│ │punct de vedere │ │
│ │stational │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Împăduriri pentru │ │
│ │ameliorarea │ │
│B.3.4.│compozitiei si │- │
│ │consistentei (după │ │
│ │reconstructie │ │
│ │ecologică) │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │COMPLETĂRI ÎN │ │
│C. │ARBORETELE CARE NU AU│2,1 │
│ │ÎNCHIS STAREA DE │ │
│ │MASIV │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Completări în │ │
│C.1 │arboretele tinere │0,6 │
│ │existente │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Completări în │ │
│C.2. │arboretele nou create│1,5 │
│ │(20%) │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│D. │ÎNGRIJIREA CULTURILOR│8,2 │
│ │TINERE │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Îngrijirea culturilor│ │
│ │tinere existente/ │ │
│D.1. │îngrijirea │1,0 │
│ │seminţişurilor │ │
│ │existente │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│D.2. │Îngrijirea culturilor│7,2 │
│ │tinere nou create │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │IMPADURIRI IN │ │
│E. │TERENURI CU CONDITII │- │
│ │EXTREME │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│E.1. │Impăduriri in │- │
│ │terenuri saraturate │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Impăduriri pe │ │
│E.2. │terenuri poluate cu │- │
│ │reziduuri de petrol │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Impăduriri pe │ │
│E.3. │terenuri nisipoase │- │
│ │(plaje, dune) │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Impăduriri pe │ │
│E.4. │terenuri situate in │- │
│ │limita vegetatiei │ │
│ │forestiere │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│E.5. │Impăduriri pe │- │
│ │terenuri mlastinoase │ │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│E.6. │Impăduriri pe crovuri│- │
├──────┼─────────────────────┼─────────┤
│ │Impăduriri pe │ │
│ │terenuri cu înclinare│ │
│E.7. │mare, sol │- │
│ │superficial, │ │
│ │vulnerabile la │ │
│ │eroziune │ │
└──────┴─────────────────────┴─────────┘



    6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi provizorii
        Arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară, arboretele derivate şi cele artificiale nu s-au considerat ca fiind arborete de refăcut, productivitatea acestora fiind caracteristică bonităţii staţionale urmărindu-se ca prin aplicarea măsurilor silviculturale propuse să se facă o ameliorare a compoziţiei.

    6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
        În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele afectate de factori destabilizatori şi limitativi care vor fi parcurse în actualul deceniu cu diferite lucrări silvice.
        Tabelul 6.7.1.
        Evidenţa arboretelor afectate de. factori destabilizatori pe categorii de lucrări

┌────────────────────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Lucrări prevăzute │
│ │ ├───────────────┬──────────┬──────┬─────────┬──────────┤
│Natura si gradul de │Supraf.│T. progresive │ │ │ │ │
│afectare │-ha- ├───────┬───────┤L. │L. │Lucrări │ │
│ │ │în │în │conservare│igienă│de │Completări│
│ │ │deceniu│deceniu│ │ │îngrijire│ │
│ │ │ │următor│ │ │ │ │
├───────────┬────────┼───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │124 A, │54 A, │ │317 B,│ │ │
│ │ │ │125 D, │123 C, │ │318 A,│125 C, │ │
│ │0,1 S │160,2 │126 D, │125 A, │126 B │318 C,│126 A, │- │
│ │ │ │129 F, │126 C, │ │318 D,│130 D, │ │
│ │ │ │ │128 B │ │327 A │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │24,8 │57,2 │5,2 │51,0 │22,0 │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │123 B, 125│ │ │ │
│ │ │ │ │127 D, │B, 127 B, │52 C, │ │ │
│ │0,2 S │77,6 │- │130 B │128 C, 129│126 F,│128 A │- │
│Rocă la │ │ │ │ │C, 134 B, │316 A │ │ │
│suprafaţă │ │ │ │ │134 C, │ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │36,9 │15,1 │4,0 │21,6 │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │123 A, 124│125 E,│ │ │
│ │0,3 S │102,3 │- │- │C, 130 A, │133 B │- │128 F │
│ │ │ │ │ │131, 133 A│ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │80,9 │20,4 │- │1,0 │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │0,5 S │11,6 │- │- │- │132 │- │- │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │11,6 │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │319 A,│ │ │
│ │10% │38,2 │- │- │- │320 A,│- │- │
│ │ │ │ │ │ │321 A,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │328 │ │ │
│Tulpini ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│nesănătoase│ha │- │- │- │38,2 │- │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │20% │20,0 │- │- │- │317 B,│- │- │
│ │ │ │ │ │ │327 D │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │20,0 │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │124 B, │128 B, │123 A, 128│ │ │ │
│ │slabă │141,0 │127 C, │129 D, │C, 129 C, │- │- │- │
│ │ │ │128 D, │130 B │130 A, │ │ │ │
│ │ │ │134 A │ │131, 134 C│ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│Uscare │ha │36,3 │28,7 │76,0 │- │- │- │
│ ├────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │mijlocie│23,6 │- │- │- │- │53 C, 54 │- │
│ │ │ │ │ │ │ │B │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │- │23,6 │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │127 C, │ │52 A, 53 │ │ │ │
│ │izolate │145,3 │134 A, │127 A │A, 131, │- │- │- │
│Doborâturi │ │ │134 D │ │133 A │ │ │ │
│ ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │32,4 │19,4 │93,5 │- │- │- │
├───────────┼────────┬───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │izolate │0,8 │- │- │- │327 A │- │- │
│Rupturi ├────────┴───────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │- │- │- │0,8 │- │- │
└───────────┴────────────────┴───────┴───────┴──────────┴──────┴─────────┴──────────┘


        O parte din unităţile amenajistice sunt afectate de un complex de factori destabilizatori şi de aceea, în tabel, aceeaşi subparcelă poate apărea de mai multe ori. Prezenţa factorilor destabilizatori şi limitativi a fost luată în considerare în cazul fiecărui arboret la stabilirea tipului de lucrare propusă, a intensităţii şi numărului intervenţiilor.

    6.8. Recomandări privind menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii
        Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii constituie o componentă esenţială a gestionării durabile a pădurilor.
        La nivelul ecosistemic se va urmării păstrarea în cadrul masivului forestier - cel puţin ca reprezentare - a tuturor ecosistemelor specifice zonei, chiar dacă unele dintre ele nu prezintă interes sub raport economic. Pentru ecosistemele mai puţin reprezentate se vor putea identifica şi unele zone de îmbătrânire, care să fie cruţate/promovate prin toate intervenţiile din cadrul arboretelor respective. Suprafaţa însumată a zonelor respective poate fi de 0.5 - 2% din întinderea arboretelor în cauză.
        Diversitatea specifică trebuie privită sub raportul tuturor componentelor biocenozelor corespunzătoare ecosistemelor naturale. Sub raportul compoziţiei arboretelor, trebuie avută în vedere întreaga gamă a speciilor forestiere, bineînţeles ţinând seama de proporţiile corespunzătoare ţelurilor urmărite, acordând atenţie speciilor arbustive şi erbacee, ţinând seama de importanţa lor pentru ameliorarea condiţiilor staţionale, pentru asigurarea hranei necesare unor specii de animale specifice ecosistemelor în cauză, pentru creearea şi menţinerea unor liziere protectoare etc.
        Se precizează că pentru păstrarea biodiversităţii administratorii pădurilor şi amenajiştii pot urmări recomandările de mai jos, ţinând totuşi cont de condiţiile locale:
    - conservarea arborilor izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc);
    – conservarea arborilor cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi mamifere mici;
    – conservarea arborilor mari şi a zonei imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului;
    – menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei;
    – zonarea adecvată, atât pentru operaţiunile forestiere cât şi pentru activităţile de turism/recreative, a marilor suprafeţelor forestiere, în funcţie de diferitele niveluri de intervenţie şi crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate;
    – după dezastre naturale (furtuni puternice, incendii pe suprafeţe mari, atacuri de dăunători) deciziile manageriale să permită desfăşurarea proceselor de succesiune naturală în zonele de interes, ca posibilităţi de lărgire a biodiversităţii;
    – adaptarea periodizării operaţiunilor silviculturale şi de tăiere aşa încât să se evite interferenţa cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure;
    – păstrarea unor distanţe adecvate pentru a nu perturba speciile rare sau periclitate a căror prezenţă a fost confirmată;
    – rotaţia ciclică a zonelor cu grade diferite de intervenţie în timp şi spaţiu;
    – în cazul în care este posibil este bine să rămână şi mici suprafeţe neplantate, aşa încât să se păstreze mici petice de iarbă, suprafeţe înierbate pe zone calcaroase cu specii rare sau periclitate de faună şi floră, turbării, mlaştini, zone aluviale şi zone cu alunecări de teren. Toate acestea pot îmbogăţi enorm oferta generală a biodiversităţii unei zone datorită frecvenţei crescute de tranziţii ("ecotonuri") între diferitele tipuri de vegetaţie;
    – din acelaşi motiv, decizia de a nu replanta anumite suprafeţe în plantaţii noi cu funcţii de producţie poate genera o varietate suplimentară şi recolonizare spontană dispersată cu specii pioniere, ceea ce va duce la o sporire în timp a biodiversităţii, dacă se asigură nişe corespunzătoare pentru o varietate mare de specii; mai mult, valoarea suplimentară a regenerării complete este de obicei scăzută, deoarece operaţiunile de replantare sunt foarte costisitoare;
    – asigurarea monitorizării regulate a bogăţiilor speciilor naturale, pentru a putea evalua efectul anumitor măsuri luate şi a fi siguri de prezenţa elementelor de floră şi faună rare sau periclitate.

        Pentru a se asigura diversitatea speciilor de faună - insecte xilofage cu întreg lanţul trofic corespunzător, dar şi a unor specii vegetale criptogame, în interiorul arboretelor se vor menţine exemplare de arbori bătrâni, deperisanţi şi morţi, câte 1 -2 la hectar, dispersaţi sau în grupe mici ce nu vor fi exploataţi dar monitorizaţi atent pentru evitarea apariţiei unor atacuri puternice.


    7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
    7.1. Producţia cinegetică
        Unitatea de protecţie şi producţie I Horezu - Căpăţâna este parte integrantă din fondurile de vânătoare ale A.J.V.P.S. Tg. Jiu, Cerbul Carpatin şi Gorun.
        Vânatul este constituit din cerb carpatin, urs, căprior, mistreţ, precum şi vânat răpitor lupul, vulpea, dihorul. Pe aceste fonduri de vânătoare se poate spune că recolta de vânat scoate în evidenţă o gospodărire raţională, grija permanentă pentru protejarea efectivelor de vânat şi menţinerea lui într-o proporţie echilibrată.
        Pentru atingerea şi menţinerea efectivelor optime se impune dotarea în continuare cu instalaţii vânătoreşti, asigurarea unor cantităţi adecvate de hrană prin folosirea unor terenuri de hrană ca fâneţe ameliorate sau ca ogoare, actual existând 1,0 ha de teren având această folosinţă. Totodată sunt necesare acţiuni de combatere şi prevenire a braconajului.
        Recolta de vânat actuală şi pe ultimii ani arată o gospodărire raţională a fondurilor de vânătoare, grija permanentă pentru protejarea efectivelor de vânat şi menţinerea lui într-o proporţie cât mai echilibrată.
        Pentru perioada de iarnă este necesară furajarea suplimentară cu furaje uscate (fân, trifoi, frunzare, etc.).

┌───────┬──────┬─────────┬─────────┬────┐
│ │Furaje│ │ │ │
│ │uscate│ │ │Sare│
│ │(fân, │Nutreţuri│Suculente│gr/ │
│Specia │trifoi│combinate│Kg/buc/zi│zi/ │
│ │etc.) │kg/buc/zi│ │buc │
│ │kg/buc│ │ │ │
│ │/zi │ │ │ │
├───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┤
│Cerb │1.0 │0.6 │- │30 │
├───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┤
│Căprior│0.6 │0.2 │- │10 │
├───────┼──────┼─────────┼─────────┼────┤
│Mistreţ│- │1.0 │0.6 │- │
└───────┴──────┴─────────┴─────────┴────┘


        Faţă de vânatul existent şi posibilităţile care i se oferă pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare se impun să se ia o serie de măsuri:
    - aducerea efectivelor de vânat până la normal, corespunzător capacităţii optime a fiecărui fond;
    – realizarea unor acţiuni corecte de selecţie în cadrul populaţiilor de cerb şi căprior pentru evitarea degenerărilor şi a apariţiei de boli;
    – asigurarea şi administrarea de hrană complementară şi sare în special în perioada de iarnă;
    – combaterea răpitoarelor şi a dăunătorilor vânatului;
    – întreţinerea şi îndesirea instalaţiilor vânătoreşti;
    – combaterea braconajului;
    – asigurarea liniştii vânatului îndeosebi în perioada de împerechere, alăptare şi creştere a puilor.


    7.2. Pescuitul în apele de munte
        Pentru buna gospodărire pe viitor a fondurilor de pescuit este necesar să se execute următoarele lucrări:
    - amenajarea cursurilor de apă prin pinteni sau căşiţe din lemn care să producă concentrări de apă şi locuri bune de adăpost pentru peşti;
    – curăţirea apelor de resturi de exploatare;
    – combaterea braconajului;
    – amenajarea de cascade artificiale pe toate cursurile unde poate exista păstrăv ;
    – repopularea cursurilor de apă amenajate cu puiet de păstrăv indigen de 5-6 luni în număr de 4-5 mii de bucăţi pe kilometru de curs de apă apt pentru acest lucru.


    7.3. Producţia de fructe de pădure
        Condiţiile geografice şi pedoclimatice existente în cadrul unităţii de producţie oferă o gamă largă de fructe de pădure ce fac obiectul recoltării.
        Dintre cele cu pondere economică mare se recoltează afine, zmeură, cătina, porumbe şi măceşe.

    7.4. Producţia de ciuperci comestibile
        Ca urmare a presiunii crescânde exercitate de om asupra pădurii şi a procedeelor neculturale de recoltare a ciupercilor (ruperea corpului fructifer) producţia de ciuperci este deosebit de scăzută.
        Pot constitui obiectul recoltări şi valorificării în funcţie de anii de fructificaţie şi în cantităţi variabile, următoarele specii de ciuperci comestibile, foarte solicitate şi cu pondere mare la export şi consum intern:
        ● hribi - Boletus edulis;
        ● ghebe -Armillaria mellea;
        ● gălbiori -Cantharelius cibarius;
        ● păstravul fagului - Pleurothus astreatus.

        Producţia din flora spontană este în continuă scădere cauzele principale ale acestui fenomen sunt:
        ● gospodărirea pădurilor are ca drept consecinţă şi dispariţia unei părţi însemnate din floră;
        ● aria de răspândire nu este cunoscută şi nu se cunosc criteriile de modificare a acesteia;
        ● procedele de recoltare (ruperea corpului fructifer) a avut ca rezultat scăderea potenţialului de înmulţire;
        ● recoltarea dezorganizată şi în foarte multe cazuri de falşii turişti.


    7.5. Resurse melifere
        Principalele specii melifere din cadrul unităţii de producţie analizate sunt salcâmul - 11,8 ha şi mesteacănul 32,6 ha. Alte specii melifere ar mai fi: plopul, salcia căprească, floarea paştelui dar şi acestea au o mică răspândire.
        Unitatea de producţie analizată fiind situată într-o zonă în general mai rece, cu un sezon de vegetaţie mai redus în zona montană şi mai lung în zona de jos, se realizează condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea unui sector apicol.
        În concluzie ţinând cont de resursele malifere ca şi de condiţiile climatice existente practicarea apiculturii în această unitate de protecţie şi producţie poate fi rentabilă.


    8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
        În vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurii vor fi luate măsuri pentru asigurarea stabilităţi ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatări unor deteriorări importante se vor prevedea acţiuni de reconstrucţie ecologică.
        Mai pe larg se vor prezenta, în cele ce urmează, măsuri pentru protecţia fondului forestier şi intervenţiile impuse în cazul apariţiei unor factori destabilizatori prin:
        ● Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă;
        ● Protecţia împotriva incendiilor;
        ● Protecţia împotriva poluării industriale;
        ● Protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor;
        ● Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală:
        ● Paza pădurii

    8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
        Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor produse de vânt şi zăpadă se realizează printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezistenţei individuale a arboretelor cât şi asigurarea unei stabilităţi cât mai mari a întregului fond forestier. Teritoriul din cadrul unităţii de protecţie şi producţie analizate a fost confruntat cu doborâturile de vânt de amploare redusă, pe 145,3 ha şi rupturi izolate de zăpadă pe 1,1 ha
        Doborâturile de vânt au fost semnalate atât la arbori izolaţi sau grupuri de arbori cu suprafeţe mici. În această regiune apariţia vânturilor de mare intensitate este destul de frecventă, solurile scheletice fiind şi ele un factor favorizant pentru producerea acestor fenomene nedorite.
        Prin amenajamentul elaborat s-au luat o serie de măsuri începând de la crearea arboretelor de amestec şi continuând cu lucrările de îngrijire şi aplicarea tratamentelor. Acestea se referă la realizarea de structuri orizontale corespunzătoare prin care să se realizeze şi să se menţină o desime în plafon superior, continuu, să se promoveze specii de amestec şi să se asigure o repartiţie spaţiale optimală pentru specii încă de la împădurire care să permită o bună înrădăcinare a fiecărei specii. Nu trebuie neglijată nici structura verticală prin care să se obţină dezvoltarea de coroane echilibrate şi bine dispuse pe tulpină, de scurgere a curenţilor de aer cât mai neregulate.
        Măsurile legate de crearea arboretelor constau în: alegerea speciilor, a amestecului şi stabilirea desimii culturilor. S-au recomandat compoziţii-ţel corespunzătoare tipului natural-fundamental, introducându-se specii de amestec. Golurile din arborete se vor completa cu specii rezistente potrivit condiţiilor staţionale (larice, paltin de munte, brad).
        Legat de desimea culturilor, cercetările au arătat că exemplarele cu o coroană mai dezvoltată sunt mai rezistente, deci scheme mai largi ar fi mai convenabile.
        De asemenea s-a constatat că exemplarele rezultate din regenerare naturală sunt mult mai rezistente comparativ cu cele introduse pe cale artificială.
        O atenţie deosebită trebuie acordată răriturilor, deoarece prin neexecutarea acestora sau executarea cu întârziere, duce la obţinerea unor indici de zvelteţe supraunitari, fapt ce favorizează producerea doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă. Reglarea densităţii arboretelor şi proporţionarea amestecurilor se va dirija prin lucrări de îngrijire, de mare importanţă fiind cele ce se execută până la 40 ani. Începerea lucrărilor de îngrijire trebuie să se facă acolo unde s-a realizat starea de masiv, chiar dacă nu este realizată pe întreaga suprafaţă a arboretului.
        Intensitatea curăţirilor şi răriturilor va fi, în general, puternică la primele intervenţii şi mai redusă la o nouă revenire în cadrul arboretului. În arboretele neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire, răriturile vor avea intensităţi mai mici, urmărindu-se în primul rând igienizarea pădurii. Prin aceste lucrări se realizează o rărire a exemplarelor ceea ce permite o dezvoltare mai puternică atât a sistemului radicelar cât şi a tulpinilor, ramurilor, a coeficientului de formă, ducând în final la o mărire a rezistenţei lor, atât la vânt cât şi la zăpadă.
        Se mai menţionează faptul că realizarea unei margini de masiv nepenetrabile la vânt, diminuează efectul dăunător al vântului. Realizarea acesteia presupune crearea unor arborete cu o coroană dezvoltată până la sol pe o lăţime de 15 - 30 m. Întărirea marginii masivului se va face în acele puncte unde vântul are mai mare forţă de penetraţie. Aceste puncte se vor alege în urma unor observaţii mai îndelungate în teren.
        În ceea ce priveşte tratamentele, sunt de preferat cele bazate pe regenerarea naturală. S-a indicat tratamentul tăierilor progresive, bazat pe regenerarea naturală, cu perioade mai lungi de regenerare şi intensităţi relativ mici de intervenţie, în scopul realizării unei structuri verticale diversificate.
        Mărirea rezistenţei arboretelor la rupturi şi doborâturi este o problemă de durată care urmează a fi rezolvată în timp pe măsura aplicării complexului de măsuri şi dezvoltării arboretelor actuale şi viitoare.
        Toate aceste măsuri nu pot decât să diminueze pagubele, deoarece acestea nu pot fi înlăturate în totalitate întrucât, în condiţiile naturale existente, rupturile şi doborâturile vor produce pagube în continuare.

    8.2. Protecţia împotriva incendiilor
        Până în prezent pădurile unităţii de producţie analizate nu au căzut pradă unor incendii devastatoare. Asta nu înseamnă că nu se pot produce incendii de proporţii deoarece aici este o zonă turistică foarte frecventată de turişti în perioada estivală. Preocuparea personalului silvic trebuie să rămână în continuare crescută pentru prevenirea producerii acestora, precum şi organizarea intervenţiei cu eficienţă pentru stingerea lor în cazul când totuşi apar.
        Preventiv, existând posibilitatea producerii, trebuie să se ia o serie de măsuri de prevenire:
    - întocmirea cu regularitate a planurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
    – instruirea muncitorilor forestieri, a ciobanilor şi îngrijitorilor de animale în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor;
    – amenajarea şi întreţinerea traseelor montane pentru turişti în vederea unei bune supravegheri a locurilor de campare pentru a se elimina pericolul incendiilor;
    – amplasarea de plăcuţe avertizoare asupra pericolului producerii de incendii;
    – construirea de observatoare înalte în puncte dominante şi organizarea supravegherii în perioadele secetoase, zilele de sărbătoare şi în zilele de pădure;
    – procurarea şi verificarea periodică a materialelor pentru stingerea incendiilor;
    – reglementarea trecerilor prin pădure;
    – amenajarea locurilor speciale pentru popas şi fumat;
    – organizarea şi instruirea formaţiilor pentru stingerea incendiilor;
    – organizarea unei bune propagande vizuale;
    – nu se va permite instalarea stânilor pe liziera pădurii;
    – organizarea tuturor lucrărilor ce se execută în pădure ţinând seama de normele pentru paza şi stingerea incendiilor;
    – depozitarea furajelor şi a carburanţilor în locuri special amenajate şi dotarea acestora cu mijloace de stingere a incendiilor;
    – revizuirea amănunţită a cablurilor şi instalaţiilor electrice (grupuri electrogene, ferăstraie electrice, motopompe);
    – dotarea punctelor de lucru şi a cantoanelor silvice cu pichete de prevenire şi stingere a incendiilor echipate corespunzător;
    – dotarea tractoarelor care lucrează în pădure cu dispozitive parascântei, etc.
    – amenajarea şi întreţinerea potecilor şi drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamităţi.


    8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
        Nu s-au făcut observaţii asupra poluării şi nu se poate vorbi de o poluare specială. Arboretele au o vegetaţie normală. Nu apar vătămări evidente la arboretele existente.

    8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
        În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite tratamente speciale dar preventiv se instalează curse feromonale şi arbori cursă.
        Pentru asigurarea unei stări fitosanitare bune se recomandă următoarele măsuri preventive:
    - extragerea permanentă a exemplarelor uscate, precum şi a celor la care uscarea a început;
    – extragerea imediată a exemplarelor doborâte de vânt sau de zăpadă;
    – cojirea cioatelor la molid, în arboretele exploatate;
    – evacuarea rapidă a materialului extras;
    – evitarea rănirii trunchiurilor sănătoase în timpul exploatării materialului lemnos;
    – conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate şi amestecate şi aplicarea de tratamente pentru realizarea acestui fel de arborete;
    – promovarea speciilor forestiere rezistente;
    – menţinerea unei densităţi normale;
    – asigurarea unei producţii corespunzătoare a regenerărilor naturale;
    – protejarea populaţiilor folositoare;
    – executarea la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor.

        Pentru combatere se impun următoarele:
    - să se efectueze observaţii şi semnalizări permanente asupra apariţiei dăunătorilor, precum şi a stadiului lor de dezvoltare;
    – să se aplice măsuri de combatere biologică;
    – arboretele eventual afectate de boli sau dăunători ce nu pot fi aduse la o stare fitosanitară normală, să fie lichidate.

        În continuare se vor face atente depistări cu curse feromonale la Ipidae şi Lymantria monacha, pentru a se lua măsuri eficiente de combatere atunci când aceşti dăunători ar depăşi limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
        Măsurile care se impun pentru prevenirea daunelor provocate de vânat sunt următoarele:
    - urmărirea atentă a efectivelor de vânat şi menţinerea acestora la un nivel optim;
    – analiza anuală, pe baza datelor din teren, a stării pădurilor sub raportul vătămărilor provocate de cerbi prin cojiri şi roaderi la arbori în picioare aşa cum se procedează şi la alţi dăunători forestieri.


    8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare
        În cadrul unităţii de producţie analizate s-au identificat arborete afectate de fenomenul de uscare de intensitate slabă pe 141,0 ha şi de intensitate mijlocie pe 23,6 ha, nefiind vorba de o uscare anormală cauzată de anumiţii factori destabilizatori.
        Pentru gospodărirea arboretelor în care s-ar manifesta acest fenomen se va ţine seama şi de următoarele aspecte:
    - identificarea arborilor cu proces de uscare se va face anual, în perioada de vegetaţie, iar marcarea lor se va face după intrarea completă în vegetaţie;
    – se vor marca arborii complet uscaţi şi cei cu coroana uscată în proporţie de cel puţin 25%;
    – lemnul doborât se va colecta şi transporta din pădure în termen de 20 zile în sezonul de vegetaţie şi 30 zile în afara sezonului.

        La igienizare se au în vedere:
    - arbori deperisanţi;
    – arbori rupţi şi doborâţi;
    – arborii uscaţi sau cu vegetaţie lâncedă;
    – arborii atacaţi de insecte;
    – resturi de la exploatare rămase nevalorificate.


    8.6. Paza pădurii
        Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a şefului de district.
        Pădurari au obligaţia să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă acordându-se o atenţie deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, păşunatul neautorizat, braconajul, etc.
        În acest scop pădurari trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite şi să facă paza prin posturi fixe.
        Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafaţa cantonului ca să construiască observatoare, de unde se pot depista cu mai multă uşurinţă eventualele incendii, acestea putând fi folosite şi ca observatoare de vânătoare.
        Pentru buna desfăşurare a activităţi de pază, periodic să se execute controale de fond, de către conducerea ocolului silvic.

    8.7. Obligaţiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic
     Proprietarii de păduri au obligaţia să respecte prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările ulterioare.
        În vederea respectării reglementărilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri şi deţinătorii cu orice titlu au următoarele obligaţii:
    a) să elaboreze amenajamente silvice pentru pădurile pe care le deţin, prin unităţi specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
    b) să asigure paza pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetaţiei forestiere, păşunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infracţionale sau contravenţionale. Proprietarii de păduri proprietate privată care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, în condiţiile menţionate la art. 12, răspund contravenţional;
    c) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor, stabilite de organele autorităţii publice pentru silvicultură, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unităţi silvice specializate;
    d) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, dotarea cu mijloace de primă intervenţie;
    e) să efectueze lucrările de împădurire şi de ajutorare a regenerării naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrările de împădurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase;
    f) să efectueze lucrările de întreţinere a plantaţiilor şi regenerărilor naturale până la realizarea stării de masiv;
    g) să execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrările de îngrijire a arboretelor - degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă;
    h) să execute tăieri de arbori numai după marcarea şi inventarierea acestora şi după elaborarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat;
    i) să asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.

        În situaţiile în care gospodărirea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice este asigurată pe baze contractuale de către Regia Naţională a Pădurilor sau alte structuri silvice acreditate, obligaţiile menţionate se vor regăsi, ca atare, în contractele încheiate.
        În vederea gospodăririi durabile a pădurilor se interzic:
    a) defrişarea vegetaţiei forestiere - respectiv înlăturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
    b) desfăşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea seminţişului utilizabil şi a arborilor nedestinaţi exploatării.

        Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
        Pentru masa lemnoasă destinată a se exploata, proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu marcarea şi inventarierea prealabilă a arborilor destinaţi tăierii de către personalul silvic delegat să utilizeze ciocanul silvic de marcat.
        Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi să execute exploatări forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare păduri au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din pădure, care să nu producă degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, a arborilor nedestinaţi exploatării.
        Masa lemnoasă care se exploatează şi se transportă din pădure va fi însoţită de documentele prevăzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
        Materialul lemnos de lucru cu diametrul la capătul gros mai mare de 20 cm, care se transportă din pădure, având ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, se marchează cu marca dreptunghiulară specifică agentului economic care administrează pădurea sau care exploatează masa lemnoasă, după caz.


    9. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI CONSTRUCŢII SILVICE
    9.1. Instalaţii de transport
        Fondul forestier analizat este deservit de un drum public pe o lungime de 0,4 km şi două drumuri forestiere pe lungimea de 3,6 km.
        Evidenţa drumurilor existente, a lungimilor acestora cât şi a suprafeţei deservite este redată în tabelul 9.1.1.
        Tabelul 9.1.1.
        Evidenţa drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat

┌────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │Indicativ│ │Lungime│Lungime ce│Suprafata│Felul │
│crt.│drum │Denumirea Drumului │utilă │deserveşte│deservita│drumului│
│ │ │ │(km) │(km) │(ha) │ │
├────┴─────────┴────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri publice │
├────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│1 │DP001 │Curpen-Horezu-Turcineşti│- │0,4 │143,1 │asfalt │
├────┴─────────┴────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri publice │- │0,4 │143,1 │- │
├───────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri forestiere │
├────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│2 │FE001 │Suşiţa Verde │10,0 │2,4 │428,2 │macadam │
├────┼─────────┼────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│3 │FE002 │Sîmbotin │3,2 │0,8 │117,0 │macadam │
├────┴─────────┴────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri forestiere │13,2 │3,2 │545,2 │- │
├───────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri existente │13,2 │3,6 │688,3 │- │
├───────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri │13,2 │3,6 │688,3 │- │
└───────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┘


        În cadrul fondului forestier analizat densitatea instalaţilor de transport este de 5,2 m/ha, asigurând o accesibilitate de 60% a fondului forestier.
        În tabelul ce urmează se prezintă fondul forestier şi masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată anual deservite de instalaţiile de transport existente.
        Tabelul 9.1.2.
        Evidenţa accesibilităţii volumului decenal de recoltat pe lucrări şi categorii de drumuri

┌──────────┬────────┬─────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │Posibilitatea decenală │
│ │ │Supraf. │–mc- │
│Drumuri │Lungimea│deservită├──────────┬─────────┬──────┬────────────┬─────┤
│ │ │ │Principale│L. de │L. │L.conservare│Total│
│ │ │ │ │îngrijire│igienă│ │ │
├──────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼────────────┼─────┤
│D. publice│0,4 │143,1 │- │125 │ │- │ │
│(D.P) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┤3100 ├────────────┤23431│
│D. │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere│3,2 │545,2 │14030 │1238 │ │4938 │ │
│(D.F) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────┼────────────┼─────┤
│Total │3,6 │688,3 │14030 │1363 │3100 │4938 │23431│
└──────────┴────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────┴────────────┴─────┘


        Accesibilitatea actuală este de 60%, fiind considerate ca accesibile la instalaţiile de transport toate unităţile amenajistice a căror distanţă de colectare este mai mică de 1,6 km. Menţionăm că mare parte din suprafaţa neaccesibilă este concentrată pe trupul Cartiu şi nu a fost propus executarea unui drum forestier deoarece există un drum existent de pământ pe valea Cartiu, cât datorită faptului că pe acest trup de pădure se va extrage în deceniu un volum redus (igienă şi lucrări de îngrijire).
        Reţeaua de drumuri, pe lângă transportul materialului lemnos, asigură accesul în pădure şi pentru alte activităţi silvice: plantaţii, lucrări de îngrijire, recoltarea fructelor de pădure, prevenirea şi stingerea incendiilor, etc.

    9.2. Tehnologii de exploatare
        La recoltarea şi colectarea masei lemnoase din parchete trebuie să se aplice tehnologiile de exploatare prin care să se evite degradarea solului şi care asigură o stare de sănătate bună a arboretelor, regenerarea acestora în condiţii bune, precum şi afectarea cât mai redusă a vânatului.
        În acest sens, ocolul silvic are sarcina de a materializa pe teren limitele parchetelor, a punctelor de regenerare, a căilor de acces pentru scos şi apropiat şi a zonelor de protecţie a arborilor.
        În vederea prevenirii proceselor de degradare a solului şi asigurării instalării şi dezvoltării seminţişurilor utile, se impune luarea unor măsuri corespunzătoare în ceea ce priveşte menţinerea integrităţii ecosistemului forestier. În acest sens, în toate cazurile, vor fi respectate întocmai termenele şi restricţiile silviculturale privind recoltarea materialului lemnos, aşa cum sunt ele înscrise în "Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare, colectare şi transportul lemnului". Tehnologia de exploatare adecvată este cea în trunchiuri şi catarge, tehnologie care prevede secţionarea materialului la cioată şi elimină pericolul deprecierii seminţişurilor precum şi deteriorarea stratului superficial al solului în timpul deplasării lemnului.
        Pentru realizarea în condiţii bune a acestei tehnologii este necesară respectarea următoarelor reguli:
    - exploatarea să se facă iarna pe un strat de zăpadă suficient de gros, care să asigure protecţia seminţişului,
    – durata de recoltare şi scoatere a masei lemnoase din parchetele exploatate să nu fie mai mare de două luni şi jumătate,
    – tăierea arborilor se va face cât mai de jos, astfel încât înălţimea cioatelor să nu depăşească 1/3 din diametru, iar la arborii mai groşi să nu depăşească 10 cm în amonte.
    – doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor sau a punctelor de regenerare, iar colectarea lemnului se va face pe trasee prestabilite, care vor fi nivelate.

        Pe toate suprafeţele, după terminarea exploatării, se vor executa lucrări de îngrijire a seminţişurilor naturale pentru dezvoltarea lui normală şi asigurarea de exemplare sănătoase (extragerea seminţişului de răşinoase rănit şi receparea celui de foioase vătămat prin explotări şi păşunat).
        În perioada procesului de exploatare, se vor efectua controale de către personalul silvic pentru a se asigura respectarea regulilor silvice la exploatarea pădurilor.
        Reprimirea parchetelor se va face la termen şi în condiţiile prevăzute prin autorizaţia de exploatare, numai după evacuarea completă a materialului lemnos şi curăţarea corespunzătoare a acestora.

    9.3. Construcţii silvice
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna există o unitate amenajistică (128C) cu încadrarea curţi - construcţii şi depozite permanente, pe care se află temelia unei foste construcţii; astfel se recomandă construirea unui canton pentru adăpostirea personalului silvic şi de administrare silvică, având în vedere distanţa mare a trupului de pădure faţă de prima localitate.


    10. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
    10.1. Realizarea continuităţii funcţionale
        Funcţiile economico-sociale ale arboretelor şi ale pădurii au fost prezentate la capitolul cinci din amenajament. Aceste funcţii au fost atribuite în parte de către amenajamentele anterioare, iar la actuala amenajare s-au revizuit punându-se de acord cu noile cerinţe social-economice şi cu normele tehnice în vigoare.
        Continuitatea funcţională este un indicator deosebit de important al analizei modului în care s-a făcut gospodărirea pădurilor până în prezent şi cum vor fi ele gospodărite în continuare. Ea se referă atât la funcţiile prioritare de protecţie cât şi la cele de producţie şi protecţie. Potrivit principiului continuităţii, ea se realizează în principal, prin menţinerea unei suprafeţe cât mai mari cu pădure, diferenţierile calitative realizându-se printr-o încadrare judicioasă a arboretelor în diferite categorii funcţionale.
        Date cu privire la încadrarea arboretelor pe grupe şi categorii funcţionale, la amenajarea precedentă şi li cea actuală sunt prezentate în tabelul 10.1.1.
        Tabelul 10.1.1.
        Dinamica suprafeţelor pe categorii funcţionale la ultimile etape de amenajare

┌────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│ │Grupa I-a funcţională │ │
│ ├──────────────────────────────────┬───────────────────────────────┤ │
│ │T II │T IV │ │
│Anul ├────────────────────────┬────┬────┼────────┬────────────────┬─────┤ │
│amenajării │2A │2C │2I │1C │2L │5Q │TOTAL│
│ ├────┬──────┬──────┬─────┼────┼────┼───┬────┼────┬──────┬────┼─────┤ │
│ │ │2A1C5Q│2A2C5Q│2A5Q │2C5Q│2I1C│ │1C5Q│ │2L1C5Q│2L5Q│5Q │ │
│ │2A1C│(5N) │(5N) │(5N) │(5N)│5Q │1C │(5N)│2L1C│(5N) │(5N)│(5N) │ │
│ │ │ │ │ │ │(5N)│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┴──────┴──────┴─────┼────┼────┼───┴────┼────┴──────┴────┼─────┼─────┤
│ │253,9 │ │ │61,2 │68,0 │ │ │
│2010 ├────┬──────┬──────┬─────┤23,5│- ├───┬────┼────┬──────┬────┤258,9│665,5│
│ │67,9│46,4 │- │139,6│ │ │3,7│57,5│54,8│13,2 │- │ │ │
├────────────┼────┴──────┴──────┴─────┼────┼────┼───┴────┼────┴──────┴────┼─────┼─────┤
│ │231,4 │ │ │75,2 │145,9 │ │ │
│2020 ├────┬──────┬──────┬─────┤20,0│1,1 ├───┬────┼────┬──────┬────┤187,0│660,6│
│ │79,4│33,2 │0,9 │117,9│ │ │5,7│69,5│38,5│13,2 │94,2│ │ │
└────────────┴────┴──────┴──────┴─────┴────┴────┴───┴────┴────┴──────┴────┴─────┴─────┘


        Indicativul categoriei funcţionale din paranteză este cel înlocuit de O.M. 766/23.07.2018.
        Între cele două etape de amenajare se observă existenţa a unor diferenţe, acestea datorându-se în mare parte a diferenţei pe total suprafaţă şi a diferenţei din cadrul terenurilor afectate gospodăriri silvice dar şi a ocupaţiilor şi litigiilor.
        Justificarea diferenţelor de suprafaţă:
    - la actuala amenajare suprafaţă de 260,1 ha (parcelele 21, 52-54, 56, 316-321, 327, 328, 338) încadrată în categoria I.1C Arboretele situate pe versanţii râurilor şi a pâraielor din zona montană, de dealuri şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale - T IV, fiind încadrare principală sau secundară; a suferit mici modificări în urma măsurătorilor din teren;
    – în cadrul categoriei I.2A (Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş (facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II) diferenţa se datorează din trecerea suprafeţei de 13,4 ha (u.a.: 52 B, 53 D, 54 A, 54 E, 318 E) la I.1C, din trecerea suprafeţei de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) la I.2L, din trecerea suprafeţei de 17,0 ha (u.a.: 123 C) la I.5Q şi din trecerea suprafeţei de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, din diferenţele de suprafaţă pe total înregistrată între cele două etape de amenajare dar şi a măsurătorilor din teren şi a determinări suprafeţelor;
    – în cadrul categoriei I.2C Arboretele/benzile de pădure din jurul golurilor alpine - TII diferenţa se datorează încadrării la actuala amenajare a suprafeţei de 1,6 ha reprezentată de u.a.-urilor 123 B (A%) şi 123 D(A%) neevidenţiate la amenajarea precedentă dar şi a diferenţelor obţinute în urma măsurătorilor din teren şi determinării suprafeţei.
    – categoria I.2I Arboretele situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă - T II, nou constituită la actuala amenajare prin încadrarea u.a. 52 C, reprezentată de un arboret de anin negru din lunca interioară, cu rol de protecţie a acestuia, fiind habit forestier protejat în cadrul Sitului Natura 2000 şi nu prezintă pericol de inundare permanentă, ci doar sezonieră sau de scurtă durată, ce la amenajarea precedentă a fost încadrată în categoria I.2A.
    – la actuala amenajare diferenţele înregistrate în cazul categoriei I.2L Arboretele situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune şi alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la categoria I.2A - TIV, de datorează trecerii suprafeţei de 12,0 ha (u.a. 316 B, 316 D, 317 A) din I.2L în I.2A, treceri suprafeţei de 4,6 ha (u.a.: 128 B, 128 D) din I.2A în I.2L, încadrării suprafeţei de 89,6 ha (u.a. 127 D, 128 A, 129 A, 129 F, 130 B, 130 D) în I.2L ce la amenajarea precedentă au fost încadrate în categoria I.5Q(5N), acum fiind secundară dar şi din diferenţele obţinute în urma măsurătorilor din teren şi determinării suprafeţei.
    – la actuala amenajare, la fel ca la amenajarea precedentă, 545,2 ha (din care 537,0 ha, 0,2 ha curţi clădiri şi depozite permanente şi 8,0 ha culoare pentru linii de înaltă tensiune) reprezentată de parcelele silvice: 21, 52-56, 122-134, se suprapune cu Situl Natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest" şi are ca încadrare principală sau secundară categoria I.5Q (Arboretele din păduri/ecosisteme de pădure cu valoare protectivă pentru habitate de interes comunitar şi specii de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importanţă comunitară în scopul conservării habitatelor - din reţeaua ecologică Natura 2000 - SCI - TIV) în conformitate cu O.M. 766/23.07.2018, cu menţiunea că la etapa de amenajare precedentă avea atribuită categoria I.5N - păduri din parcuri naturale (zonă de gospodărire durabilă), care cuprind suprafeţe de teren din fondul forestier în care se urmăreşte menţinerea peisajului natural existent şi a folosinţelor actuale, constituite potrivit "Legii privind protecţiei mediului înconjurător, ,Aria naturală protejată - Sit Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest - TIV (Păduri încadrate convenţional la I.5N, din parcuri naturale neincluse în categoriile funcţionale I.5A, I.5C, I.5D, I.5E).

        În tabelul următor sunt prezentate unităţile amenajistice în care s-a verificat panta pe planurile topografice de bază cu curbe de nivel.

┌───┬─────────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│U.a│citiri pe│D. │H. │tg │ung. │
│ │plan │redus│teren│unghi│panta │
├───┼─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1 │101 │60 │0,594│34,1 │
│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │2 │93 │50 │0,538│31,4 │
│62 ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│A │3 │115 │50 │0,435│26,1 │
│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │4 │159 │70 │0,440│26,4 │
│ ├─────────┴─────┴─────┴─────┼──────┤
│ │media unghi panta │29,5 │
├───┼─────────┬─────┬─────┬─────┼──────┤
│U.a│citiri pe│D. │H. │tg │ung. │
│ │plan │redus│teren│unghi│panta │
├───┼─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1 │247 │90 │0,364│22,2 │
│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│62 │2 │103 │40 │0,388│23,6 │
│B ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │3 │119 │50 │0,420│25,3 │
│ ├─────────┴─────┴─────┴─────┼──────┤
│ │media unghi panta │23,7 │
├───┼─────────┬─────┬─────┬─────┼──────┤
│U.a│citiri pe│D. │H. │tg │ung. │
│ │plan │redus│teren│unghi│panta │
├───┼─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1 │59 │50 │0,847│44,7 │
│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│69 │2 │101 │60 │0,594│34,1 │
│D ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │3 │115 │70 │0,609│34,8 │
│ ├─────────┴─────┴─────┴─────┼──────┤
│ │media unghi panta │37,9 │
├───┼─────────┬─────┬─────┬─────┼──────┤
│U.a│citiri pe│D. │H. │tg │ung. │
│ │plan │redus│teren│unghi│panta │
├───┼─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1 │128 │50 │0,391│23,7 │
│72 ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│G │2 │127 │50 │0,394│23,9 │
│ ├─────────┴─────┴─────┴─────┼──────┤
│ │media unghi panta │23,8 │
├───┼─────────┬─────┬─────┬─────┼──────┤
│U.a│citiri pe│D. │H. │tg │ung. │
│ │plan │redus│teren│unghi│panta │
├───┼─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │1 │137 │60 │0,438│23,7 │
│ ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│69 │2 │139 │50 │0,360│19,8 │
│B ├─────────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │3 │145 │60 │0,414│22,5 │
│ ├─────────┴─────┴─────┴─────┼──────┤
│ │media unghi panta │22,0 │
└───┴───────────────────────────┴──────┘



    10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
        Evoluţia producţiei şi a productivităţii pădurilor sub raport cantitativ şi calitativ este prezentată la subcapitolul 14.1. "Dinamica dezvoltării fondului forestier".
        Din analiza indicatorilor cantitativi şi calitativi rezultă eficacitatea modului de gospodărire a pădurilor. Principalii indicatori cantitativi ai fondului forestier ai U.P. I Horezu - Căpăţâna se prezintă în tabelul 10.2.1.
        Tabelul 10.2.1.
        Indicatori cantitativi şi calitativi al fondului forestier analizat

┌───┬────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Volumul în │
│Nr │Indicatori │anul │
│crt│cantitativi ├──────┬──────┤
│ │ │2010 │2020 │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│1 │Suprafaţa totală │694,9 │660,6 │
│ │(ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Ponderea pădurilor │ │ │
│2 │în suprafaţa totală │96 │96 │
│ │a f.f. (%) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│3 │Volumul lemnos total│191167│176053│
│ │(mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│4 │Volumul lemnos la │287 │266 │
│ │hectar (mc/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│5 │Consistenţa medie │0,72 │0,74 │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│6 │Clasa de producţie │III_4 │III_4 │
│ │medie │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│7 │Creşterea curentă │2662 │2628 │
│ │brută totală (mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea curentă │ │ │
│8 │brută medie la │4,0 │3,9 │
│ │hectar (mc/an/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea │ │ │
│9 │indicatoare totală │1247 │1254 │
│ │(mc) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Creşterea │ │ │
│10 │indicatoare medie la│3,2 │3,1 │
│ │hectar (mc/an/ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Posibilitatea de │ │ │
│11 │produse principale │1250 │1403 │
│ │(mc/an) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Posibilitatea de │ │ │
│12 │produse principale │118 │153 │
│ │medie la hectar (mc/│ │ │
│ │ha) │ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Volum posibil de │ │ │
│13 │recoltat din lucrări│105 │136 │
│ │de îngrijire (mc/an)│ │ │
├───┼────────────────────┼──────┼──────┤
│ │Volum posibil de │ │ │
│14 │recoltat din lucrări│25 │10 │
│ │de îngrijire medie │ │ │
│ │la hectar (mc/ha) │ │ │
└───┴────────────────────┴──────┴──────┘


        Diferenţele între cele două etape de amenajare se datorează adoptării la actuala amenajare suprafeţei conform documentelor de proprietate, precum şi a diferenţelor amintite la subcapitolul precedent.
        Principalii indicatori calitativi, ai fondului forestier sunt:
        ● structura fondului forestier pe specii:
        anul 2010: 81FA 3GO 4ME 4PI 3CA 3SC 1BR 1DM;
        anul 2020: 82FA 4GO 5ME 2BR 1PI2SC 1CA 2DT 1DM.

        ● structura fondului de producţie în raport cu modul de regenerare se prezintă astfel:
        2010: 68% din sămânţă, 23% din lăstari şi 9% din plantaţii.
        2020: 75% din sămânţă, 20% din lăstari şi 5% din plantaţii.


        O analiză corectă a evoluţiei cantitative a parametrilor fondului forestier de la o amenajare la alta este destul de dificilă ca urmare a variaţiei suprafeţei de-a lungul timpului.

    10.3. Bilanţul producţiei de lemn
        Bilanţul producţiei de lemn este exprimat prin raportul dintre recoltele de lemn şi creşterea pădurii.
        Ţinând cont de cele prezentate, în deceniul actual va avea loc o acumulare de masă lemnoasă de 285 mc/an calculată cu relaţia :
        A = I - (Pp + Ps +Tc + Ti) unde:
        A - acumulare de masă lemnoasă (mc/an);
        I - creşterea curentă (2628 mc/an);
        Pp - posibilitatea de produse principale (1403 mc/an);
        Ps - volum posibil de recoltat din lucrări de îngrijire (136 mc/an);
        Tc - volumul rezultat din lucrări de conservare (494 mc/an);
        Ti - volumul rezultat din lucrări de igienă (310 mc/an)
        A = 2628 - (1403 + 136 + 494 + 310)
        A = 285 mc/an




    11. DIVERSE
    11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului Durata de aplicabilitate a acestuia
        Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020. Durata de valabilitate este de 10 ani, până la 31 decembrie 2029, an în care se fac revizuiri.

    11.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
        Ocolul silvic are următoarele obligaţii:
    - să respecte prevederile amenajamentului;
    – să opereze evidenţele amenajamentului la zi, conform datelor cerute de formularele privind aplicarea lui;
    – să noteze toate evenimentele importante survenite în cursul aplicării amenajamentului, schimbări de folosinţă, construcţii, date fenologice, calamităţi, lucrări de combatere a dăunătorilor, etc;
    – să întreţină bornele şi semnele amenajistice aflate în teren în bună stare;
    – să păstreze în bună stare amenajamentele şi hărţile ce le însoţesc;
    – să raporteze eventualele ridicări în plan executate în decursul aplicării amenajamentului, păstrând la arhivă datele de teren.


    11.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
        La amenajament se anexează următoarele hărţi la scara 1:20 000:
    - harta generală a unităţii de producţie;
    – harta arboretelor;
    – harta lucrărilor de cultură şi exploatare.


    11.4. Colectivul de elaborare
        La elaborarea amenajamentului a participat următorul colectiv format din:
        Şef proiect - ing. Mistode Liviu
        Descriere parcelară - ing. Savu Adrian Nicolae şi ing. Mistode Liviu
        Ridicări în plan - ing. Ilieş Marius
        Inventarieri - ing. Ilieş Marius
        Recepţia lucrărilor de teren - ing. Miu Liviu - reprezentant M.M.A.P., delegat G.F. Rm Vâlcea
    - dr. ing. Dolocan Costel - consilier CTAP
    – ing. Stoiculescu Ion - Şef O.S. Jiul
    – dl. Ciobescu Dumitru - preşedinte Obştea Horezu Căpăţâna
    – ing. Mistodie Liviu - Şef proiect
    – ing. Savu Adrian Nicole - proiectant

        Calculul cubajelor - ing. Ilieş Marius
        Transpuneri, asamblări, redactare în concept - ing. Mistodie Liviu, ing. Savu Adrian Nicolae
        Specialist CTAP - dr. ing. Dolocan Costel
        Tehnoredactare - - ing. Savu Adrian Nicolae

    11.5. Bibliografie
    - C. Chiriţă: "Staţiuni forestiere" - 1977.
    – V. Giurgiu, colectiv: "Biometria arborilor şi arboretelor din România"-1972
    – N. Rucăreanu: "Amenajarea pădurilor" - 1968.
    – S. Paşcovschi, V. Leandru: "Tipurile de pădure din R.P.R".
    – St. Puiu, colectiv: Pedologie - 1983.
    – M.S. - I.C.A.S.: îndrumar pentru amenajarea pădurilor vol. I - 1984.
    – M.S.: Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986/2000.
    – M.S.: Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor - 1986/2000.
    – M.S.: Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor - 1986/2000.
    – M.S.: îndrumări tehnice pentru reconstrucţia ecologică a pădurilor - 1988.
    – M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producţie simplificate şi clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989, 2003)
    – I.M.S.: Atlas climatologic al R.S.R. - 1967.
    – ***.: Amenajamentul U.P. I Horezu - Căpăţâna - 2010
    – A.S.A.S.: Sistemul român de clasificare a solurilor.
    – ***: Monografia geografică a R.S.R. - 1960.
    – ***: Enciclopedia geografică a României - 1984.
    – ***: Legea nr. 2/1987
    – ***: Legea nr. 2/1987
    – ***: Legea nr. 5/2000
    – ***: Legea nr. 75/2002
    – ***: Legislaţia silvică şi de mediu în vigoare
    – Plan de management al Sitului natura 2000 - ROSCI 0129 "Nordul Gorjului de Vest"


     PARTEA A II A
    PLANURI DE AMENAJAMENT
    12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
    13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
    14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
    12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
    12.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A"
    12.1.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale

┌───────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────────┬───────────┬──────┐
│ │ │ │ │ │Nr. de │ │Volum │
│ │Supraf│Volum│Urg.de│P.R.M.│intervenţii│Felul │de │
│U.a. │ha │mc │regen.│ani ├─────┬─────┤tăierii │extras│
│ │ │ │ │ │Total│în │ │mc │
│ │ │ │ │ │ │dec. │ │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │T.P. punere│ │
│52 B │3,7 │529 │26 │10 │2 │2 │în lumină, │529 │
│ │ │ │ │ │ │ │racordare │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│53 D │5,4 │924 │26 │20 │2 │1 │T.P. punere│515 │
│ │ │ │ │ │ │ │în lumină │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│54 E │2,4 │411 │26 │20 │2 │1 │T.P. punere│235 │
│ │ │ │ │ │ │ │în lumină │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│124 A │8,3 │3327 │26 │20 │2 │1 │T.P. punere│1981 │
│ │ │ │ │ │ │ │în lumină │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │T.P. punere│ │
│124 B │6,6 │1286 │26 │10 │2 │2 │în lumină, │1286 │
│ │ │ │ │ │ │ │racordare │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│124 D │6,4 │583 │14 │10 │1 │1 │T.P. │583 │
│ │ │ │ │ │ │ │racordare │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│125 D │9,0 │1179 │14 │10 │1 │1 │T.P. împăd.│1179 │
│ │ │ │ │ │ │ │sub masiv │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│126 D │6,9 │2131 │26 │20 │2 │1 │T.P. punere│1277 │
│ │ │ │ │ │ │ │în lumină │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │T.P. punere│ │
│127 C │7,6 │1321 │11 │10 │2 │2 │în lumină, │1321 │
│ │ │ │ │ │ │ │racordare │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│128 D │2,2 │470 │26 │20 │2 │1 │T.P. împăd.│182 │
│ │ │ │ │ │ │ │sub masiv │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│129 E │13,9 │6206 │34 │30 │3 │1 │T.P. │2121 │
│ │ │ │ │ │ │ │insămânţare│ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│129 F │9,6 │1267 │14 │10 │1 │1 │T.P. împăd.│1267 │
│ │ │ │ │ │ │ │sub masiv │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│134 A% │10,0 │4368 │34 │30 │3 │1 │T.P. │1554 │
│ │ │ │ │ │ │ │insămânţare│ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│TOTAL │92,0 │24002│- │- │- │- │- │14030 │
├───────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴───────────┴──────┤
│RECAPITULAŢIE │
├───────┬──────┬─────┬──────┬──────┬─────┬─────┬───────────┬──────┤
│Urgenţa│7,6 │1321 │- │- │- │- │- │1321 │
│11 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│Urgenţa│25,0 │3029 │- │- │- │- │- │3029 │
│14 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│Urgenţa│35,5 │9078 │- │- │- │- │- │6005 │
│26 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│Urgenţa│23,9 │10574│- │- │- │- │- │3675 │
│34 │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───────────┼──────┤
│TOTAL │92,0 │24002│- │- │- │- │- │14030 │
└───────┴──────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴───────────┴──────┘


    12.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru

┌────┬───────┬─────────────┬───────────┬────┬───────┬────┬────┬────┬─────┬────┬──────────┬────────────────┬────────┬─────┐
│ │TIP │ │DST. │ELM.│SUPRAF.│VRS.│ │% │VOLUM│5XCR│VOLUM+5XCR│LUCRARI PROPUSE │VOLUM DE│ │
│U.A.│FUNC. │CONS. │COL. │ARB.│ELM. │ANI │CLP │ARB.│M.C. │M.C.│M.C. │IN DECENIUL I │RECOLTAT│%EXT.│
│ │ │ │HM │ │HA │ │ │LUC.│ │ │ │ │M.C. │ │
├────┼───────┴─────────────┴───────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┼────────────────┼────────┼─────┤
│ │ │FA │0.4 │205 │3 │60 │59 │ │59 │T.PROGRESIVE (p │59 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤lum.,rac) IMPAD ├────────┤ │
│ │ │FA │2.6 │125 │3 │70 │374 │ │374 │pe 0,4 ha cu │374 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤100FR ├────────┤ │
│ │ │FA │0.7 │85 │3 │70 │96 │ │96 │Ajutorarea reg │96 │ │
│52 B├───────┬─────────────┬───────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤naturale – 0,8 ├────────┼─────┤
│ │4 │0.3 │1 │ │3.7 │125 │3 │68 │529 │ │529 │ha │529 │100 │
│ ├───────┴─────────────┴───────────┴────┼───────┼────┼────┴────┴─────┴────┴──────────┤Ingrijirea ├────────┴─────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │2FR │1DT │semintisului-0,9│ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼───────────────────────────────┤ha ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │8 FA │2DT │/10ANI 0.6 S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────────┬────┼───────┼────┼────┬────┬─────┬────┬──────────┼────────────────┼────────┬─────┤
│ │ │FA │0.5 │205 │3 │60 │54 │ │59 │ │35 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤ ├────────┤ │
│ │ │FA │2.2 │125 │3 │70 │432 │20 │457 │ │285 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤T.PROGRESIVE ├────────┤ │
│ │ │FA │1.1 │80 │3 │70 │92 │20 │117 │(punere lumina) │78 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤AJUTORAREA ├────────┤ │
│ │ │MO │0.5 │55 │3 │70 │86 │25 │106 │REG.NATURALE – │101 │ │
│53 D├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤1,2 HA ├────────┤ │
│ │ │ANN │1.1 │85 │3 │70 │200 │5 │205 │IMPADURIRI (dupa│16 │ │
│ ├───────┬─────────────┬───────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤T. de reg) pe ├────────┼─────┤
│ │4 │0.4 │1 │ │5.4 │125 │3 │69 │864 │60 │924 │0,8 ha cu 100FR │515 │56 │
│ ├───────┴─────────────┴───────────┴────┼───────┼────┼────┼────┴─────┴────┴──────────┤ ├────────┴─────┤
│ │Compozitie tel: │5 FA │2FR │2ANN│1DT │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┼──────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │7 FA │2ANN│1DT │/10ANI 0.6 S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────────┬────┼───────┼────┼────┼────┬─────┬────┬──────────┼────────────────┼────────┬─────┤
│ │ │FA │1.2 │125 │3 │65 │192 │10 │202 │T.PROGRESIVE │176 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤(punere lumina) ├────────┤ │
│ │ │FA │0.5 │85 │3 │65 │67 │10 │77 │AJUTORAREA │41 │ │
│ ├─────────────────────────────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤REG.NATURALE – ├────────┤ │
│ │ │ANN │0.7 │85 │3 │70 │132 │ │132 │0,6 HA │18 │ │
│54 E├───────┬─────────────┬───────────┼────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼──────────┤IMPADURIRI (dupa├────────┼─────┤
│ │4 │0.4 │1 │ │2.4 │125 │3 │66 │391 │20 │411 │T. de reg) pe │235 │56 │
│ ├───────┴─────────────┴───────────┴────┼───────┼────┼────┼────┴─────┴────┴──────────┤0,4 ha cu 100FR ├────────┴─────┤
│ │Compozitie tel: │5 FA │2FR │2ANN│1DT │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┼──────────────────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Semintis natural: │7 FA │2ANN│1DT │/10ANI 0.6 S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┼────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │5.0 │200 │3 │70 │2067│20 │2087 │ │1419 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤ ├───────┤ │
│ │ │FA │1.7 │140 │3 │70 │614 │10 │624 │T.PROGRESIVE │374 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤(punere lumina) ├───────┤ │
│ │ │FA │0.8 │110 │3 │70 │324 │10 │334 │AJUTORAREA │137 │ │
│124 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤REG.NATURALE – ├───────┤ │
│A │ │FA │0.8 │70 │3 │55 │257 │25 │282 │1,2 HA │51 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤INGRIJIREA ├───────┼──────┤
│ │4 │0.6 │1 │ │8.3 │200 │3 │68 │3262│65 │3327 │SEMINTISULUI – │1981 │60 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤1,6 ha ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │6 FA │2PAM│2BR │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┼──────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │7 FA │2PAM│1BR │/07ani0.5S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┼────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │0.7 │200 │3 │65 │125 │ │125 │ │125 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤T.PROGRESIVE (p.├───────┤ │
│ │ │FA │2.6 │140 │3 │70 │528 │ │528 │lum., rac) │528 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤IMPAD pe 0,7 ha ├───────┤ │
│ │ │FA │1.3 │85 │3 │60 │244 │ │244 │cu 71LA 29DT │244 │ │
│124 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤AJUTORAREA REG ├───────┤ │
│B │ │FA │2.0 │110 │3 │70 │389 │ │389 │NATURALE-0,7 ha │389 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤INGRIJIREA ├───────┼──────┤
│ │4 │0.4 │1 │ │6.6 │140 │3 │67 │1286│ │1286 │SEMINTISULUI-1,0│1286 │100 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┴────────┴────┴───┴────────┤ha ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │8 FA │1LA │1DT │Uscare slaba │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┬──────────────────────────┤(u1) ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │9 FA │1DR │1BR │/10ani0.5S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┼────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │2.5 │140 │3 │70 │250 │ │250 │ │250 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤ ├───────┤ │
│ │ │FA │2.6 │110 │3 │70 │224 │ │224 │T.PROGRESIVE │224 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤(racordare)IMPAD├───────┤ │
│124 │ │FA │1.3 │70 │3 │70 │109 │ │109 │pe 0,6 ha cu │109 │ │
│D ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤100BR ├───────┼──────┤
│ │4 │0.2 │1 │ │6.4 │140 │3 │70 │583 │ │583 │DEGAJARI │583 │100 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┴────────┴────┴───┴────────┤INTIRZIATE ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │8 FA │2 DT│ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼───────────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │9 FA │1 DT│/15ani0.7S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┬────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │1.8 │180 │3 │65 │153 │ │153 │ │153 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤ ├───────┤ │
│ │ │FA │3.6 │140 │3 │70 │585 │ │585 │T.PROGRESIVE │585 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤IMPAD SUB MASIV ├───────┤ │
│ │ │FA │0.9 │85 │3 │60 │90 │ │90 │pe 1,8 ha cu │90 │ │
│125 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤34BR 33LA 33PAM ├───────┤ │
│D │ │FA │2.7 │110 │3 │70 │351 │ │351 │AJUTORAREA REG │351 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤NATURALE-1,8 ha ├───────┼──────┤
│ │4 │0.3 │1 │ │9.0 │140 │3 │68 │1179│ │1179 │INGRIJIREA │1179 │100 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤CULTURILOR ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │6 FA │2 BR│2PAM│ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┼──────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │6 FA │1 BR│2PAM│/10ani0.5S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┼────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │1.4 │170 │3 │55 │407 │10 │417 │ │375 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤ ├───────┤ │
│ │ │FA │2.1 │140 │3 │60 │656 │15 │671 │ │517 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤T.PROGRESIVE ├───────┤ │
│ │ │FA │0.7 │70 │3 │55 │242 │20 │262 │(punere lumina) │34 │ │
│126 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤AJUTORAREA REG ├───────┤ │
│D │ │FA │2.7 │110 │3 │60 │731 │50 │781 │NATURALE-1,0 ha │351 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤INGRIJIREA ├───────┼──────┤
│ │4 │0.6 │1 │ │6.9 │140 │3 │58 │2036│95 │2131 │SEMINTISULUI-1,5│1277 │60 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤ha ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │8 FA │1LA │1DT │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┴────┴──────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │10 FA │/07ani0.4S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┬────┬────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │3.0 │180 │3 │70 │486 │ │486 │T.PROGRESIVE(p │486 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤lum.,rac) ├───────┤ │
│ │ │FA │3.0 │140 │3 │70 │509 │ │509 │IMPAD pe 0,8 ha │509 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤cu 63LA 37DT ├───────┤ │
│ │ │FA │0.8 │90 │3 │70 │220 │ │220 │AJUTORAREA REG │220 │ │
│127 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤NATURALE-0,8 ha ├───────┤ │
│C │ │DT │0.8 │140 │3 │70 │106 │ │106 │INGRIJIREA │106 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤SEMINTISULUI-1,0├───────┼──────┤
│ │4 │0.4 │1 │ │7.6 │140 │3 │70 │1321│ │1321 │ha │1321 │100 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤Uscare slabă ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │1BR │1LA │1DT │(U1) │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┼──────────────────────────┤Doborâturi ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │8 FA │1BR │1DT │/10ani0.6S Mixt │izolate (V1) │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┼────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │0.4 │180 │3 │70 │81 │ │81 │ │53 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤T.PROGRESIVE ├───────┤ │
│ │ │FA │1.1. │140 │3 │70 │246 │5 │251 │IMPAD SUB MASIV │108 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤pe 0,5 ha cu ├───────┤ │
│128 │ │FA │0.7 │90 │3 │70 │128 │10 │138 │60LA 20PAM 20BR │21 │ │
│D ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤AJUTORAREA REG ├───────┼──────┤
│ │4 │0.4 │6 │ │2.2 │140 │3 │70 │455 │15 │47 │NATURALE-0,6 ha │182 │40 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤INGRIJIREA ├───────┼──────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │1BR │1LA │1DT │SEMINTISULUI-0,5│ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┴──────────────────────────┤ha ├───────┼──────┤
│ │Semintis natural: │9 FA │1BR │/05ani0.3S Mixt │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┬────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┼──────┤
│ │ │FA │5.5 │200 │3 │65 │2238│30 │2268 │ │1134 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤T.PROGRESIVE ├───────┤ │
│ │ │FA │5.6 │140 │3 │70 │2599│55 │2654 │(insamintare) │743 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤AJUTORAREA REG ├───────┤ │
│129 │ │FA │2.8 │90 │3 │70 │1209│75 │1284 │NATURALE-1,0 ha │244 │ │
│E ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤INGRIJIREA ├───────┼──────┤
│ │4 │0.7 │13 │ │13.9 │200 │3 │68 │6046│160│6206 │SEMINTISULUI-1,4│2121 │34 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤ha ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │1BR │1LA │1DT │Uscare slabă │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┴──────────────────────────┤(U1) ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │9 FA │1PAM│/06ani0.2S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┬────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │13,9.9 │195 │3 │60 │278 │ │278 │ │278 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤ ├───────┤ │
│ │ │FA │1,9 │135 │3 │70 │538 │ │538 │T.PROGRESIVE │538 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤IMPAD SUB MASIV ├───────┤ │
│ │ │FA │1,9 │100 │3 │70 │259 │ │259 │pe 1,6ha cu31FR │259 │ │
│129 ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤31PAM 19BR 19LA ├───────┤ │
│F │ │FA │1,9 │60 │3 │70 │192 │ │192 │AJUTORAREA REG │192 │ │
│ ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤NATURALE-2,0 ha ├───────┼──────┤
│ │4 │0.3 │1 │ │9.6 │135 │3 │67 │1267│ │1267 │INGRIJIREA │1267 │100 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┴────┴───┴────────┤CULTURILOR ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │1BR │1LA │1DT │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┴──────────────────────────┤ ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │9 FA │1DT │/10ani0.5S Mixt │ │ │
├────┼─────────────────────────────┬────────┼───────┼────┼────┬────────┬────┬───┬────────┼────────────────┼───────┬──────┤
│ │ │FA │5.0 │180 │3 │55 │1910│40 │1950 │T.PROGRESIVE │956 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤(insamintare) ├───────┤ │
│ │ │FA │3.0 │140 │3 │65 │1323│30 │1353 │AJUTORAREA REG │406 │ │
│ ├─────────────────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤NATURALE-1,5 ha ├───────┤ │
│134 │ │FA │2.0 │100 │3 │65 │1015│50 │1065 │INGRIJIREA │1952 │ │
│A ├─────┬─────┬─────────────────┼────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤SEMINTISULUI-2,5├───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ha │1554 │35 │
│ ├─────┴─────┴─────────────────┴────────┼───────┼────┼────┼────────┼────┼───┼────────┤Uscare slabă ├───────┴──────┤
│ │Compozitie tel: │7 FA │1BR │1LA │1DT │ │ │ │(U1) │ │
│ ├──────────────────────────────────────┼───────┼────┼────┴────────┴────┴───┴────────┤Doborâturi ├──────────────┤
│ │Semintis natural: │10 FA │1DT │/04ani0.2S Mixt │izolate (V1) │ │
├────┴──────────────────────────────────────┼───────┴────┴─────────────┬─────────────────┼────────────────┴──────────────┤
│Total suprafata SUP 92.0 │Volum = 23467 M.C. │Volum + 5xCR = │Volum de recoltat= 14030 M.C. │
│HA │ │24002 M.C. │152 M.C./HA │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────────────────┘

        Ordinea orientativă de parcurs este în funcţie de urgenţa de regenerare şi de situaţiile neprevăzute ce pot apărea în teren pe perioada de aplicare a amenjamentului. în cazul în care sunt necesare lucrări de îngrijire a seminţişurilor ori de împăduriri, în afara celor menţionate în plan, acestea se vor executa obligatoriu.
        în cazul în care, în cadrul unităţilor amenajistice încadrate în subunitatea pentru care se reglementează producţia, apar mici zone cu pante peste 35°, cu stâncării, grohotişuri sau situate pe malurile văilor, pâraielor sau râurilor, tăierile de produse principale din acele zone vor avea caracter de tăieri de conservare sau lucrări de igienă.
        în cazul în care sunt necesare lucrări de îngrijire a seminţişurilor ori de împăduriri, în afara celor menţionate în plan, acestea se vor executa în urma stabilirii intensităţii şi suprafeţei de parcurs.
        Se recomandă semănături artificiale pentru arboretele ce nu sunt regenerate corespunzător (conform normativelor în viguare) odată cu lucrările de ajutorarea regenerării naturale, ca alternativă la împăduriri sub masiv.
        În cazul arboretelor parcurse cu tăieri progresive (de însămânţare sau de punere în lumină), dacă nu se realizează procentul de regenerare naturală corespunzător, ocolul silvic are obligaţia de a realiza completări la regenerarea naturală în ochiurile în care nu există seminţiş utilizabil, arbori seminceri (sau aceştia nu mai pot fructifica), ori seminţişul actual s-a degradat sau a dispărut din diverse cauze. în concluzie, lucrările de împădurire-completare a regenerării naturale se vor executa şi în alte arborete în afara celor menţionate în planul lucrărilor de împădurire, dacă este cazul.
        Pentru buna executare a lucrărilor de exploatare şi o bună regenerare naturală a acestor arborete se fac o serie de recomandări:
    - tăierile se vor executa în aşa fel încât să se protejeze şi să se promoveze seminţişurile deja existente iar arborii cu coroane mari să fie orientaţi în cădere în afara zonelor cu seminţiş, astfel se recomandă evitarea exploatării arboretelor cu seminţişuri în sezonul de vegetaţie;
    – să se materializeze şi să se respecte traseele pe care au voie să circule tractoarele forestiere şi să se aplice strict prevederile legale pentru prejudicierea seminţişului;
    – să se înlăture în timp util seminţişurile neutilizabile, executându-se totodată lucrările de recepare a seminţiş urilor rănite de fag;
    – să se urmărească mersul regenerării naturale şi al seminţişurilor naturale deja existente prin lucrările de ajutorare a regenerări naturale.


    12.1.3. Recapitulaţie posibilităţii decenale de produse principale

┌──┬───────────┬───────────────────────────────┬─────────────────┐
│ │ │PLAN DECENAL │Posibilitate │
│ │ ├─────────┬──────┬────┬─────┬───┼───────┬─────┬───┤
│ │Specificări│Suprafata│Actual│5*CR│Total│% │Supraf.│Volum│ │
│ │ ├─────┬───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │ │HA │% │MC │MC │MC │ │HA │M.C. │ │
├──┼───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │Specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │FA │88.9 │99 │22943 │515 │23458│99 │88.9 │13789│100│
│ ├───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│A.│MO │0.5 │ │86 │15 │101 │ │.5 │101 │ │
│ ├───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │DT │0.8 │ │106 │ │106 │ │1.8 │106 │ │
│ ├───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │DM │1.8 │1 │332 │5 │337 │1 │1.8 │34 │ │
├──┼───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │Tratamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│B.├───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │Tăieri │92.0 │100│23467 │535 │24002│100│92.0 │14030│100│
│ │progresive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│C.│Gr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţionale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│C.│Gr. 1 │92.0 │100│23467 │535 │24002│100│92.0 │14030│100│
├──┼───────────┼─────┼───┼──────┼────┼─────┼───┼───────┼─────┼───┤
│ │Total │92.0 │100│23467 │535 │24002│100│92.0 │14030│100│
└──┴───────────┴─────┴───┴──────┴────┴─────┴───┴───────┴─────┴───┘



    12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
    12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

┌─────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬─────┐
│ │RARITURI │CURATIRI │DEGAJARI IGIENA │TOTAL│
├─────┼────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───┬───────┬─────┼────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬────┬───────┬─────┼────┬─────────┬──────┬─────────┬─────┤VOLUM│
│ │ │ │ │ │VOLUM │ │ │ │VOLUM│ │ │ │ │VOLUM │ │ │ │VOLUM│ │ │ │ │VOLUM│DE │
│DRUM │U.A.│SUPRAFATA│VARSTA│CONSIS│ACTUAL│CREST.│NR.│SPR. DE│DE │U.A.│SUPRAFATA│VARSTA│CONSIS│ACTUAL│CREST.│NR. │SPR. DE│DE │U.A.│SUPRAFATA│VARSTA│SUPRAFATA│DE │EXTR.│
│ │ │HA │ANI │ │M.C. │M.C. │IN │PARCURS│EXTR.│ │HA │ANI │ │M.C. │M.C. │IN │PARCURS│EXTR.│ │HA │ANI │HA │EXTR.│M.C. │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │M.C. │ │ │ │ │ │ │ │ │M.C. │ │ │ │ │M.C. │ │
├─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │318 │1.1 │55 │0.9 │351 │9 │1 │1.1 │48 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │B │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DP001├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │319 │1.7 │55 │0.9 │570 │13 │1 │1.7 │77 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │B │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │2.8 │55 │0.9 │921 │ │ │2.8 │125 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │120.8 │5 │130 │
│drum: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │2.8 │55 │0.9 │921 │ │ │2.8 │125 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │120.8 │5 │130 │
│cat.dr: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │126 │14.1 │20 │0.9 │677 │81 │1 │14.1 │128 │125 │2.6 │15 │0.8 │70 │1 │2.6 │9 │124 D│6.4 │15 │ │ │ │ │
│ │A │ │ │ │ │ │ │ │ │C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │130 │5.3 │20 │1.0 │292 │34 │1 │5.3 │56 │126 │14.1 │20 │0.9 │677 │1 │14.1│88 │126 E│2.7 │10 │ │ │ │ │
│ │C │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │130 │5.3 │25 │0.8 │280 │22 │1 │5.3 │46 │126 │2.7 │10 │0.8 │11 │1 │2.7 │1 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │D │ │ │ │ │ │ │ │ │E │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│FE001│ │ │ │ │ │ │ │ │ │128 │21.6 │15 │0.8 │325 │1 │21.6│43 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │129 │16.2 │15 │0.8 │356 │1 │16.2│46 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │130 │5.3 │20 │1.0 │292 │1 │5.3 │37 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │C │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │130 │5.3 │25 │0.8 │280 │1 │5.3 │37 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │24.7 │21 │0.9 │1249 │ │ │24.7 │230 │ │67.8 │17 │0.8 │2011 │ │67.8│261 │ │9.1 │14 │ │ │ │ │
│drum: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │53 B│13.0 │60 │0.9 │3029 │86 │1 │13.0 │242 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │53 C│4.7 │60 │0.8 │1321 │28 │1 │4.7 │119 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│FE002├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │54 B│18.9 │50 │0.8 │4801 │132 │1 │18.9 │373 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│ │54 D│0.8 │60 │0.9 │164 │5 │1 │0.8 │13 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total drum│37.4 │54 │0.8 │9315 │ │ │37.4 │747 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │62.1 │41 │0.9 │10564 │ │ │62.1 │977 │ │67.8 │17 │0.8 │2011 │ │67.8│261 │ │9.1 │14 │ │ │ │ │
│cat.dr: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │64.9 │42 │0.9 │11485 │ │ │64.9 │1102 │ │67.8 │17 │0.8 │2011 │ │67.8│261 │ │9.1 │14 │ │120.8 │5 │1368 │
│grupa : │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼────┼───────┼─────┼────┼─────────┼──────┼─────────┼─────┼─────┤
│Total │64.9 │42 │0.9 │11485 │ │ │64.9 │1102 │ │67.8 │17 │0.8 │2011 │ │67.8│261 │ │9.1 │14 │ │120.8 │5 │1368 │
│general │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───┴───────┴─────┴────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┴───────┴─────┴────┴─────────┴──────┴─────────┴─────┴─────┘

        IMPORTANT !!!
        În cazul u.a. 319 B - Arboret de Pin silv. cu FA şi GO de 5-15 ani pe 40-50%S, deşi s-au pus în compoziţie pe 30%, s-au propus rărituri pentru a se promova regenerarea naturală (există FA, GO cu vârste mai mici de 5 ani). Se recomandă ca răriturile să se facă în afara sezonului de vegetaţie.
        În cazul u.a. 124 D vârsta înscrisă în listă este vârsta seminţişului şi nu a arboretului matur ce se va extrage în acest deceniu
        În cazul u.a. 130 D s-au prevăzut şi curăţiri (deşi vârsta medie este de 25 ani) în cadrul arboretului fiind şi elemente de 5-10 ani, cu o proporţie de 40%.
        În u.a. unde consistenţa medie este de 0,8 au fost prevăzute procente de extras diminuate, parcurgăndu-se întreaga suprafaţă cu lucrări de îngrijire.
        Ca intensitate, intervenţiile vor fi mai puternice în arboretele tinere - până la 40 ani şi vor avea un puternic caracter selectiv; fără a se extrage, în cazul în care există şi elemente de arboret cu vârstă de peste 80 ani, astfel se vor extrage exemplare din elementele mai mici ca vârstă, deoarece lucrarea de îngrijire a fost propusă pentru acestea.
        Planul lucrărilor de îngrijire are un caracter orientativ în ce priveşte volumul de extras şi este minimal pentru suprafaţa de parcurs. Volumele de extras. prin rărituri s-au stabilit pe baza indicilor medii (orientativi) prevăzuţi în normele tehnice. Ocolul silvic va analiza anual starea fiecărui arboret şi. în raport cu această analiză, va stabili şi suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual. Pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute prin amenajament, cu condiţia realizării unei stări corespunzătoare a acestora.

    12.2.2. Recapitulaţia volumului posibil de recoltat din lucrări de îngrijire pe specii

┌───────────────────────────┬─────────┬────────┬──────────┬─────┐
│RARITURI │CURĂŢIRI*│DEGAJĂRI│IGIENA │TOTAL│
├────────────┬────┬────┬────┼┬─────┬──┼────────┼─────┬────┼─────┤
│Posibilitate│64.9│1102│67.8││261 │MC│18.2 HA │318,3│3100│4463 │
│decenala │HA │MC │HA ││ │ │ │HA │MC │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│BR │ │92 │ ││82 │MC│ │ │60 │234 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│MO │ │19 │ ││11 │MC│ │ │ │30 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│PI │ │550 │ ││ │MC│ │ │30 │580 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│FA │ │114 │ ││133 │MC│ │ │2540│2787 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│GO │ │267 │ ││ │MC│ │ │130 │397 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│CA │ │ │ ││ │MC│ │ │30 │30 │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│ME │ │41 │ ││21 │MC│ │ │160 │222 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│SC │ │ │ ││ │MC│ │ │60 │60 │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│DT │ │19 │ ││9 │MC│ │ │60 │88 │
│ │ │MC │ ││ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│DM │ │ │ ││5 │MC│ │ │30 │35 │
├────────────┼────┼────┼────┼┼─────┼──┼────────┼─────┼────┼─────┤
│posibilitate│6.5 │110 │6.8 ││26 │MC│1.8 HA │318,3│310 │446 │
│anuala │HA │MC │HA ││ │ │ │HA │MC │ │
└────────────┴────┴────┴────┴┴─────┴──┴────────┴─────┴────┴─────┘



    12.3. Planul lucrărilor de conservare

┌─────┬────┬───┬───────┬──────┬─────┬──────────────────────┬──────┬───────┬────────┬──────────────────────┐
│ │ │ │ │ │ │COMPOZITIA ARBORETULUI│ │VOLUM │VOLUM DE│ALTE LUCRARI DE │
│ │ │ │ │ │ │ │VOLUM │LA │EXTRAS │EXECUTAT IN DECENIU │
│NUMĂR│CAT.│TIP│SUPRAF.│VIRSTA│CONS.├───────┬───┬──────────┤ACTUAL│MIJLOC │INCLUSIV├────────────┬─────────┤
│U. A.│FUNC│F │HA │ANI │ │ │ │ │M.C . │DECENIU│IGIENA │DENUMIREA │SUPRAFATA│
│ │ │ │ │ │ │COMPOZ │SEM│UTILIZABIL│ │M.C . │% │LUCRĂRII ├──┬──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │% │HA. │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┼───┼──────────┼──────┼───────┼───┬────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │9FA │1GO│ │ │ │ │ │ │7 │1,0 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼──────────┤ │ │ │ │REG NATURALE├──┼──────┤
│52 A │2A │2 │14.1 │125 │0.7 │8FA │2DT│ │4174 │4414 │12 │530 │INGRIJIREA │10│1,4 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SEMINTISULUI│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┤ │ │ │ │Doborâturi ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │izolate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┬───┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │9FA │1GO│ │ │ │ │ │ │8 │1,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼──────────┤ │ │ │ │REG NATURALE├──┼──────┤
│53 A │2A │2 │19.1 │125 │0.7 │8FA │2DT│ │5654 │5979 │12 │718 │INGRIJIREA │10│2,0 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SEMINTISULUI│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┤ │ │ │ │Doborâturi ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │izolate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┬───┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼──────────┤ │ │ │ │REG NATURALE├──┼──────┤
│122 B│2C │2 │3.7 │150 │0.7 │7FA │2MO│1SR │1222 │1262 │10 │127 │INGRIJIREA │11│0,4 │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┤ │ │ │ │SEMINTISULUI├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┬───┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │6 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼──────────┤ │ │ │ │INGRIJIREA ├──┼──────┤
│123 A│2A │2 │5.0 │180 │0.7 │10FA │ │ │1625 │1685 │10 │169 │SEMINTISULUI│10│0,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┤ │ │ │ │suprafaţă ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │30% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┬───┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│123 B│2C │2 │1.3 │180 │0.8 │10FA │ │ │439 │459 │10 │45 │Rocă la │15│0,2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │20% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┼───┼──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ÎNGRIJIREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │2569 │2659 │14 │372 │SEMINTISULUI│8 │0,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │30% │ │ │
│124 C│2A │2 │6.5 │200 │0.7 ├───────┼───┼──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ │6FA │2BR│2PAM │ │ │ │ │REG NATURALE│12│0,8 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │INGRIJIREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┼──────┼───────┼───┼────┤SEMINTISULUI├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ │PE 0.3 S / Mixt │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │30% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───────┬───┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────┼───┼──────────┤ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│125 B│2C │2 │1.7 │180 │0.8 │10FA │ │ │605 │630 │10 │63 │Rocă la │12│0.2 │
│ │ │ │ │ │ ├───────┴───┴──────────┤ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │PE 0.1 S / Mixt │ │ │ │ │20% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │10│0,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│126 B│2C │2 │5.2 │180 │0.8 │10FA │1934 │1989 │14 │279 │SEMINTISULUI│13│0,7 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │suprafaţă ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │10% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │33│0,1 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│127 B│2C │2 │0.3 │150 │0.7 │10FA │88 │88 │13 │11 │SEMINTISULUI│33│0,1 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │suprafaţă ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │20% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │14│0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├─────┬─────┬───┬──────┤ │ │ │ │ÎMPĂDURIRI ├──┼──────┤
│128 C│2A │2 │4.3 │140 │0.2 │5FA │3BR │1MO│1PAM │318 │318 │100│318 │cu 7BR 3DT │14│0,6 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├─────┴─────┴───┴──────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.6 S / Mixt │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │20% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │11│0,1 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│129 C│2C │2 │0.9 │180 │0.8 │10FA │323 │333 │12 │41 │SEMINTISULUI│11│0,1 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │20% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │10│0,9 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────────┬──────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│130 A│2A │2 │9.1 │160 │0.7 │8FA │2BR │2712 │2857 │14 │400 │SEMINTISULUI│13│1,2 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────────┴──────────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.3 S / Mixt │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │30% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼───┬───────┬──────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │AJUTORAREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ │7FA│2ME │1CA │ │ │ │ │REG NATURALE│8 │3,0 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ÎNGRIJIREA │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───┼───────┴──────────┤ │ │ │ │SEMINTISULUI├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Doborâturi │ │ │
│131 │2A │2 │39.0 │130 │0.7 │9FA│1DT │9165 │9720 │9 │875 │izolate │9 │3,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───┴──────────────────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │30% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │9 │2,0 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────────┬──────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SEMINTISULUI│ │ │
│133 A│2A │2 │21.3 │150 │0.7 │9FA │1DT │5858 │6178 │11 │679 │Doborâturi │12│2,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │izolate │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├───────────┴──────────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │30% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│134 B│2C │2 │3.8 │180 │0.8 │10FA │1426 │1486 │12 │178 │SEMINTISULUI│13│0,5 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Uscare slabă│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │Rocă la ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.2 S / Mixt │ │ │ │ │suprafaţă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │20% │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │10FA │ │ │ │ │AJUTORAREA │11│0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │REG NATURALE│ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │ÎNGRIJIREA ├──┼──────┤
│134 C│2C │2 │2.8 │180 │0.7 │10FA │921 │951 │14 │133 │SEMINTISULUI│14│0,4 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Rocă la │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├──────────────────────┤ │ │ │ │suprafaţă ├──┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │PE 0.3 S / Mixt │ │ │ │ │20% │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼────┼───┼───────┼──────┼─────┼──────────────────────┼──────┼───────┼───┼────┼────────────┼──┼──────┤
│TOTAL│ │ │138.1 │145 │0.6 │ │39033 │41008 │12 │4938│ │ │ │
└─────┴────┴───┴───────┴──────┴─────┴──────────────────────┴──────┴───────┴───┴────┴────────────┴──┴──────┘

        În vederea exercitării funcţiilor de protecţie atribuite, intervenţiile vor urmări extragerea cu predilecţie a arborilor vârstnici debilitaţi, a celor care stânjenesc regenerările actuale executându-se totodată lucrări de îngrijirea seminţişului şi chiar degajări acolo unde va fi cazul, volumul fiind estimativ, ţinându-se cont de intensitatea regenerării şi starea seminţişului;
    Precizăm că deşi sunt propuse lucrările de conservare, acestea se vor executa decât acolo unde este necesar şi posibilă această intervenţie în funcţie evoluţia regenerărilor şi condiţiile concrete din teren, fiind indicat a nu se parcurge zonele cu stâncărie şi grohotiş, ce au pantă peste 45\'f8, care prezintă pericol de eroziune sau alunecare.

    12.4. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

┌────────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───────────────────┐
│ │ │Compoziţia│ │ │ │
│Unitatea │Tipul de│ţel. │ │Suprafaţa│Suprafaţa efectivă │
│amenajistică│staţiune├──────────┤ │efectivă │de împădurit │
│ │ │Formula de│Indice de│de │SPECII │
│ │ │împăd. │acoperire│împădurit│ │
├──────┬─────┼────────┼──────────┤ │ ├───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Supr.│Tipul de│Compoziţia│ │ │LA │BR │PAM│FR │DT │
│Nr. ├─────┤pădure │sem. │ ├─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ha │ │utilizabil│ │ha │ha │ha │ha │ha │ha │
├──────┴─────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┴───┴───┴───┴───┴───┤
│A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale – 49,5 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – 25,0 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A.1.3. - Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii – A.1.4. – Mobilizarea │
│solului: │
│Plan produse principale – 52 B (0,8 ha), 53 D (1,2 ha), 54 E (0,6 ha), │
│124 A (1,2 ha), 124 B (0,7 ha), 125 D (1,8 ha), 126 D (1,0 ha), 127 C │
│(0,8 ha), 128 D (0,6 ha), 129 E (1,0 ha), 129 F (2,0 ha), 134 A (1,5 ha)│
│= 13,2 ha, anual 1,3 ha. │
│Plan conservare – 52 A (1,0 ha), 53 A (1,5 ha), 122 B (0,3 ha), 123 A │
│(0,3 ha), 123 B (0,2 ha), 124 C (0,5 ha), 125 B (0,2 ha), 126 B (0,5 │
│ha), 127 B (0,1 ha), 128 C (0,6 ha), 129 C (0,1 ha), 130 A (0,9 ha), 131│
│(3,0 ha), 133 A (2,0 ha), 134 B (0,3 ha), 134 C (0,3 ha) = 11,8 ha, │
│anual 1,2 ha. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A.2. Lucrări de îngrijire a regenerărilor naturale – 24,5 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A.2.1. - Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate: │
│Plan produse principale – 52 B (0,9 ha), 124 A (1,6 ha), 124 B (1,0 ha),│
│126 D (1,5 ha), 127 C (1,0 ha), 128 D (0,5 ha), 129 E (1,4 ha), 134 A │
│(2,5 ha), = 10,4 ha, anual 1,0 ha. │
│Plan conservare – 52 A (1,4 ha), 53 A (2,0 ha), 122 B (0,4 ha), 123 A │
│(0,5 ha), 124 C (0,8 ha),126 B (0,7 ha), 127 B (0,1 ha), 129 C (0,1 ha),│
│130 A (1,2 ha) 131 (3,5 ha), 133 A (2,5 ha), 134 B (0,5 ha), 134 C (0,4 │
│ha) = 14,1 ha, anual 1,4 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. Lucrări de regenerare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. 2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu │
│tăieri de regenerare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive │
├──────┬─────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │ │5.2.4.2 │7FA 2FR │ │ │ │ │ │ │ │
│52 B │3,7 │421.2 │1DT 100FR │0,6 │0,4 │- │- │- │0,4│- │
│ │ │ │8FA 2DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │5FA 2FR │ │ │ │ │ │ │ │
│53 D │5,4 │5.2.4.2 │2ANN 1DT │0,6 │0,8 │- │- │- │0,8│- │
│ │ │421.2 │100FR 7FA │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2ANN 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │5FA 2FR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │5.2.4.2 │2ANN 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
│54 E │2,4 │421.2 │100FR │0,6 │0,4 │- │- │- │0,4│- │
│ │ │ │7FA 2ANN │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │8FA 1LA │ │ │ │ │ │ │ │
│124 B │6,6 │5.2.4.2 │1DT 71LA │0,5 │0,7 │0,5│- │- │- │0,2│
│ │ │411.4 │29DT 9FA │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │3.3.3.2 │8FA 1BR │ │ │ │ │ │ │ │
│124 D │6,4 │411.4 │1DT 100BR │0,7 │0,6 │- │0,6│- │- │- │
│ │ │ │9FA 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │6FA 2BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │2PAM 34BR │ │ │ │ │ │ │ │
│125 D │9,0 │411.4 │33LA 33PAM│0,5 │1,8 │0,6│0,6│0,6│- │- │
│ │ │ │6FA 2BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2PAM │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │7FA 1BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │1LA 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
│127 C │7,6 │411.4 │63LA 37DT │0,6 │0,8 │0,5│- │- │- │0,3│
│ │ │ │8FA 1BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │7FA 1BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │1LA 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
│128 D │2,2 │411.4 │60LA 20PAM│0,3 │0,5 │0,3│0,1│0,1│- │- │
│ │ │ │20BR 9FA │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1BR │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │7FA 1BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │1LA 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
│129 F │9,6 │411.4 │31FR 31PAM│0,5 │1,6 │0,3│0,3│0,5│0,5│- │
│ │ │ │19BR 19LA │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │9FA 1DT │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┴──────────┴─────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┤
│Tot. │52,9 │- │7,6 │2,2│1,6│1,2│2,1│0,5│
│B.2.3.│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────┴─────┴─────────────────────────────┴─────────┴───┴───┴───┴───┴───┘

        Continuare

┌────────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───────────────────────────────┐
│ │ │Compoziţia│ │ │ │
│Unitatea │Tipul de│ţel. │ │ │Suprafaţa efectivă de împădurit│
│amenajistică│staţiune├──────────┤ │Suprafaţa│SPECII │
│ │ │Formula de│ │efectivă │ │
│ │ │împăd. │Indice de│de │ │
├──────┬─────┼────────┼──────────┤acoperire│împădurit├───┬─────┬──────┬──────────┬───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Tipul │Compoziţia│ │
│ │Supr.│Tipul de│Compoziţia│ │ │Nr.│Supr.│de │sem. │DT │
│Nr. │ │pădure │sem. │ │ │ │ │pădure│utilizabil│ │
│ ├─────┤ │utilizabil│ ├─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│ │ha │ │ │ │ha │ha │ha │ha │ha │ha │
├──────┴─────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┴───┴─────┴──────┴──────────┴───┤
│B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare │
├──────┬─────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───┬─────┬──────┬──────────┬───┤
│ │ │ │6FA 3BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │1DT 70BR │ │ │ │ │ │ │ │
│128 C │4.3 │411.4 │30DT 5FA │0.6 │0,6 │- │0,4 │- │- │0,2│
│ │ │ │3BR 1MO │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1PAM │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┴──────────┴─────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│Tot. │4,3 │- │0,6 │- │0,4 │- │- │0,2│
│B.2.5.│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────────────────────────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│Tot. │57,2 │- │8,2 │2,2│2,0 │1,2 │2,1 │0,7│
│B.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼─────────────────────────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│Tot. │57,2 │- │8,2 │2,2│2,0 │1,2 │2,1 │0,7│
│B. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────────────────────────────┴─────────┴───┴─────┴──────┴──────────┴───┤
│C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│C.1. Completari în arboretele tinere existente │
├──────┬─────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───┬─────┬──────┬──────────┬───┤
│ │ │ │4BR 3BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │3.3.3.2 │2MO 1PAM │ │ │ │ │ │ │ │
│128 E │3,2 │411.4 │70BR 30PAM│0,6 │0,6 │- │0,4 │0,2 │- │- │
│ │ │ │4FA 3BR │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1PAM 2MO │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┼─────┼────────┴──────────┴─────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│Tot. │3,2 │- │0,6 │- │0,4 │0,2 │- │- │
│C.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴─────┴─────────────────────────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│C.2. Completări în arboretele nou create │1,5 │0,4│0,4 │0,2 │0,4 │0,1│
│(20% din B+ C1) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────┼──────┼──────────┼───┤
│Total C. │2,1 │0,4│0,8 │0,4 │0,4 │0,1│
├──────────────────────────────────────────┴─────────┴───┴─────┴──────┴──────────┴───┤
│D. Îngrijirea culturilor tinere = 8,2 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente/îngrijirea seminţişurilor existente │
│= 1,0 ha │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│D.2. Îngrijirea culturilor nou create (70% din suprafaţa lui B+C) = 7,2 ha │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

        În cazul arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare, dacă nu se realizează procentul de regenerare naturală corespunzătoare, ocolul silvic va avea în vedere efectuarea de completări la regenerarea naturală în ochiurile în care nu există seminţiş utilizabil, arbori seminceri (sau aceştia nu mai pot fructifica), ori seminţişul actual s-a degradat sau a dispărut din diverse cauze. În concluzie, lucrările de împădurire-completare a regenerării naturale se are în vedere a fi executate şi în alte arborete în afara celor menţionate în planul lucrărilor de împădurire, dacă este cazul.
        Se recomandă semănături artificiale pentru arboretele ce nu sunt regenerate corespunzător (conform normativelor în viguare) odată cu lucrările de ajutorarea regenerării naturale, ca alternativă la împăduriri sub masiv, în funcţie de starea şi evoluţia seminţişului existent.
        Suprafeţele menţionate mai sus sunt orientative în funcţie de evoluţia regenerării naturale şi de modul de aplicare al tratamentelor şi al exploatării.
        RECAPITULAŢIE

┌─────────────────┬─────────┬─────────────────────┐
│ │Suprafaţa│Suprafaţa efectivă de│
│ │efectivă │parcurs │
│Tipul lucrării │de ├───┬────┬───┬────┬───┤
│ │împădurit│LA │BR │PAM│FR │DT │
│ ├─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│ │ha │ha │ha │ha │ha │ha │
├─────────────────┼─────────┼───┴────┴───┴────┴───┤
│A.1. Lucrări de │ │ │
│ajutorarea │25,0 │- │
│regenrării │ │ │
│naturale │ │ │
├─────────────────┼─────────┼─────────────────────┤
│A.2. Lucrări de │ │ │
│îngrijire a │24,5 │- │
│regenerării │ │ │
│naturale │ │ │
├─────────────────┼─────────┼─────────────────────┤
│TOTAL A │49,5 │- │
├─────────────────┼─────────┼───┬────┬───┬────┬───┤
│B.1. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în terenuri goale│- │ │ │ │ │ │
│din fondul │ │ │ │ │ │ │
│forestier │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│B.2. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în suprafeţe │ │ │ │ │ │ │
│parcurse sau │ │ │ │ │ │ │
│prevăzute a fi │8,2 │2,2│2,0 │1,2│2,1 │0,7│
│parcurse cu │ │ │ │ │ │ │
│tăieri de │ │ │ │ │ │ │
│regenerare │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│B.3. Împăduriri │ │ │ │ │ │ │
│în suprafeţe │ │ │ │ │ │ │
│parcurse sau │ │ │ │ │ │ │
│propuse a fi │ │ │ │ │ │ │
│parcurse cu │- │- │- │- │- │- │
│tăieri de │ │ │ │ │ │ │
│înlocuire a │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor │ │ │ │ │ │ │
│cecorespunzătoare│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL B │8,2 │2,2│2,0 │1,2│2,1 │0,7│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│C.1. Completări │ │ │ │ │ │ │
│în arboretele │0,6 │- │0,4 │0,2│- │- │
│tinere existente │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│C.2. Completări │ │ │ │ │ │ │
│în arboretele nou│ │ │ │ │ │ │
│create │1,5 │0,4│0,4 │0,2│0,4 │0,1│
│(reprezentând 20%│ │ │ │ │ │ │
│din B+C1) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL C │2,1 │0,8│0,8 │0,4│0,4 │0,1│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│Total B+C │10,3 │3,0│2,8 │1,6│2,5 │0,8│
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│PUIEŢI NECESARI –│4,47 │2,5│5,0 │5,0│5,0 │5,0│
│mii/ha │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼────┼───┤
│TOTAL PUIEŢI │ │ │ │ │ │ │
│NECESAR- mii │46,0 │7,5│14,0│8,0│12,5│4,0│
│bucăţi │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────────┼───┴────┴───┴────┴───┤
│TOTAL D │8,2 │- │
└─────────────────┴─────────┴─────────────────────┘



    12.5. Evidenţa unităţilor amenajistice în funcţie de lucrările propuse

┌──────────────────────────────────────┐
│TRATAMENTE SI UNITATI AMENAJISTICE │
├──┬───────────────────────────────────┤
│ │122R 123R 125R 126R 128C 134R 316M │
│ │319V 338N │
│ ├───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 9 UA 27.7 HA │
├──┴───────────────────────────────────┤
│Lucrari reg. si imp. │
├──┬───────────────────────────────────┤
│54│COMPLETARI │
│ │128 E │
├──┼───────────────────────────────────┤
│57│INGRIJIREA CULTURILOR,COMPL │
│ │128 F │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 2 UA 4.2 HA │
├──┴───────────────────────────────────┤
│Taieri de ingrijire │
├──┬───────────────────────────────────┤
│42│DEGAJARI INTIRZIATE │
│ │126 E │
├──┼───────────────────────────────────┤
│47│CURATIRI │
│ │125 C 126 A 128 A 129 A 130 C 130 D│
├──┼───────────────────────────────────┤
│48│RARITURI │
│ │53 B 53 C 54 B 54 D 318 B 319 B │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 13 UA 108.0 HA │
├──┴───────────────────────────────────┤
│Lucr.ingrijire spec │
├──┬───────────────────────────────────┤
│ │T.IGIENA │
│ │21 52 C 54 C 56 C 123 D 125 E 126 F│
│ │129 B 132 133 B 134 E 316 A 316 B │
│46│316 C 316 D │
│ │317 A 317 B 318 A 318 C 318 D 318 E│
│ │319 A 320 A 320 B 321 A 327 A 327 C│
│ │327 D 328 │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 29 UA 173.3 HA │
├──┴───────────────────────────────────┤
│Taieri progresive │
├──┬───────────────────────────────────┤
│ │T.IGIENA(T.progresive decII) │
│P0│54 A 56 A 123 C 125 A 126 C 127 A │
│ │127 D 128 B 129 D 130 B 134 D │
├──┼───────────────────────────────────┤
│P1│T.PROGRESIVE(insamintare) │
│ │129 E 134 A │
├──┼───────────────────────────────────┤
│P2│T.PROGRESIVE(punere lumina) │
│ │53 D 54 E 124 A 126 D │
├──┼───────────────────────────────────┤
│P5│T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD │
│ │124 D │
├──┼───────────────────────────────────┤
│P7│T.PROGRESIVE(p lum.,rac)IMPAD │
│ │52 B 124 B 127 C │
├──┼───────────────────────────────────┤
│P8│T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV │
│ │125 D 128 D 129 F │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 24 UA 237.0 HA │
├──┴───────────────────────────────────┤
│Taieri de conservare │
├──┬───────────────────────────────────┤
│ │TAIERI DE CONSERVARE │
│TC│52 A 53 A 122 B 123 A 123 B 124 C │
│ │125 B 126 B 127 B 128 C 129 C 130 A│
│ │131133 A 134 B 134 C │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total categ. LP 16 UA 138.1 HA │
├──┼───────────────────────────────────┤
│ │Total UP93 UA 688.3 HA │
└──┴───────────────────────────────────┘



    13. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
    13.1. Planul drumurilor

┌────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┐
│Nr. │Indicativ│ │Lungime│Lungime ce│Suprafata│Felul │
│crt.│drum │Denumirea Drumului │utilă │deserveşte│deservita│drumului│
│ │ │ │(km) │(km) │(ha) │ │
├────┴─────────┴────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri publice │
├────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│1 1 │DP001 │Curpen-Horezu-Turcineşti│- │0,4 │143,1 │asfalt │
├────┴─────────┴────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri publice │- │0,4 │143,1 │- │
├───────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┤
│Drumuri forestiere │
├────┬─────────┬────────────────────────┬───────┬──────────┬─────────┬────────┤
│2 │FE001 │Suşiţa Verde │10,0 │2,4 │428,2 │macadam │
├────┼─────────┼────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│3 │FE002 │Sîmbotin │3,2 │0,8 │117,0 │macadam │
├────┴─────────┴────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri forestiere │13,2 │3,2 │545,2 │- │
├───────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri existente │13,2 │3,6 │688,3 │- │
├───────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Total drumuri │13,2 │3,6 │688,3 │- │
└───────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴─────────┴────────┘


    13.2. Planul construcţiilor silvice
        În cadrul U.P. I Horezu - Căpăţâna există o unitate amenajistică (128C) cu încadrarea curţi - construcţii şi depozite permanente, pe care se află temelia unei foste construcţii; astfel se recomandă construirea unui canton pentru adăpostirea personalului silvic şi de administrare silvică, având în vedere distanţa mare a trupului de pădure faţă de prima localitate.


    14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
    14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier

┌───────────┬──────┬─────┬───────────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬───────┬──────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Volum mediu │Terenuri de │ │ │
│ │ │ │Suprafaţa │ │ │ │ │Posibilitatea │recoltat anual │reîmpădurit │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- ha - │ │Indici│
│ │ ├─────┼──────┬────────┤Proporţia │Vârsta│Fond │Creşt.├──────────┬───────┼──────────┬───────┼─────┬─────────────┤Densit │de │
│ │ │ │ │ │speciilor │medie │lemnos│curent│Prod. │Lucrări│Prod. │Lucrări│ │ │instal │creşt.│
│Anul amenaj│S.U.P.│ │ │Ter. de │ │ │ │ │princ. / │de │princ. / │de │ │Din care │de │ind. │
│ │ │ │ │împăd. │ │ │ │ │T. │îngrij.│T. │îngrij.│ │ │transp.│mc/an/│
│ │ │Total│Pădure│ │ │ │ │ │conservare│ │conservare│ │Total│ │m/ha │ha │
│ │ │ │ ├────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┤ ├─────┬───────┤ │ │
│ │ │ │ │Alte │Clasa de │Consi.│Volum │Indice│Indice │Indice │mc │mc │ │Raşn.│Arb. de│ │ │
│ │ │ │ │terenuri│producţie │medie │mediu │crest.│recolt. │recolt │% │% │ │ │refăcut│ │ │
├───────────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │83FA 5GQ 7PI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2ME 1MQ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_1 III_0 │104 │118607│1708 │1250 │ │789 │ │ │ │ │ │ │
│ │“A” │388,1│388,1 │- │II_2 III_7 │0,71 │305 │4,4 │3,2 │ │65 │ │ │ │ │ │3,2 │
│ │ │ │ │ │III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1BR1DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 II_9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤ ├──────────┤ │ │ │ │ ├──────┤
│ │ │ │ │ │79FA 8CA 6SC │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │6ME 1DM │107 │72560 │943 │791 │ │707 │ │ │ │ │ │ │
│2010 │“M” │277,4│277,4 │- │III_3 IV_0 │0,74 │261 │3,4 │2,9 │105 │89 │106 │7,8 │7,1 │- │6,3 │- │
│ │ │ │ │ │IV_0 IV_0 │ │ │ │ │0,2 │ │99 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤ ├──────────┤ │ │ │ │ ├──────┤
│ │ │ │ │ │81FA 3GO 4PI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4ME 3CA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_4 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │694,9│665,5 │- │II_2 III_9 │105 │191165│2669 │2041 │ │1496 │ │ │ │ │ │3,2 │
│ │ │ │ │29,4 │IV_0 │0,72 │287 │3,4 │6,1 │ │73 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │3SC 1BR 1DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_0 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │89FA 5GQ 2BR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1MQ 1ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_2 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“A” │408,1│408,1 │- │III_0 III_0 │98 │111993│1632 │1403 │ │- │- │ │ │ │ │3,1 │
│ │ │ │ │ │III_3 │0,74 │274 │3,9 │3,4 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2PI 3DT 1DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │II_9 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤ ├──────────┼───────┤ │ │ │ ├──────┤
│ │ │ │ │ │84FA 2GO 7ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4SC 3CA │100 │64060 │996 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2020 │“M” │252,5│252,5 │- │III_8 IV_0 │0,74 │253 │3,9 │594 2,0 │136 │- │- │10,3 │5,8 │ │5,2 │- │
│ │ │ │ │ │IV_4 III_8 │ │ │ │ │0,2 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤ ├──────────┼───────┤ │ │ │ ├──────┤
│ │ │ │ │ │82FA 4GO 5ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2BR 1PI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_4 III_1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_9 III_1 │99 │176053│2624 │1997 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │688,3│660,6 │27,7 │II_9 │0,74 │266 │3,9 │5,4 │ │- │- │ │ │ │ │3,1 │
│ │ │ │ │ │2SC 1CA 2DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1DM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_8 IV_5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │87FA 5GO 3BR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1MO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“A” │408,1│408,1 │- │III_2 III_0 │100 │137529│1388 │1462 │- │- │- │- │- │- │ │3,1 │
│ │ │ │ │ │III_0 III_0 │0,75 │337 │3,4 │3,6 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1PI 3DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │II_9 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │83FA 3GO 6ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4SC 3CA 1DT │110 │69943 │682 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“M” │252,5│252,5 │- │III_8 IV_0 │0,75 │277 │2,7 │- │- │- │- │- │- │- │ │- │
│2030 │ │ │ │ │IV_4 III_8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5,2 │ │
│ │ │ │ │ │IV_5 III_9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │81FA 5GO 4ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │3BR 1PI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_4 III_1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │688,3│660,6 │27,7 │III_9 III_1 │102 │207472│2070 │1462 │- │- │- │- │- │- │ │3,1 │
│ │ │ │ │ │II_9 │0,75 │314 │3,1 │3,6 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2SC 1CA 3DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_8 IV_5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │84FA 6GO 3BR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │2MO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“A” │408,1│408,1 │- │III_2 III_0 │95 │139570│1469 │1372 │- │- │- │- │- │- │ │3,3 │
│ │ │ │ │ │III_0 III_0 │0,78 │342 │3,6 │3,4 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │1PI 4DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │II_9 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │83FA 3GO 3ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4SC 3CA 1MO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_8 IV_0 │120 │72720 │657 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“M” │252,5│252,5 │- │IV_4 III_8 │0,76 │288 │2,6 │- │- │- │- │- │- │- │ │ │
│2040 │ │ │ │ │IV_5 III_9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │5,2 │ │
│ │ │ │ │ │3DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │80FA 6GO 2ME │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │3BR 1PI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_4 III_1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_9 III_1 │105 │212290│2126 │1372 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │688,3│660,6 │27,7 │II_9 │0,77 │321 │3,2 │3,4 │- │- │- │- │- │- │ │3,3 │
│ │ │ │ │ │1MO 2SC 1CA │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_2 III_8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_5 III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │67FA 8GO 8BR │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │6MO 6PAM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 III_0 │55 │113784│1755 │ │526 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │“A” │408,1│408,1 │- │III_0 III_0 │0,80 │237 │4,3 │1229 3,0 │1,3 │- │- │- │- │- │ │4,3 │
│ │ │ │ │ │III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │5DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │79FA 3GQ 2MQ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ÎN │ │ │ │ │3BR 3CA 10DT │120 │81810 │682 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PERSPECTIVĂ│“M” │252,5│252,5 │- │III_8 IV_0 │0,78 │324 │2,7 │- │- │- │- │- │- │- │5,2 │- │
│ │ │ │ │ │III_8 III_8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │IV_3 IV_0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────┼─────┼──────┼────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼──────────┼───────┼──────────┼───────┼─────┼─────┼───────┤ ├──────┤
│ │ │ │ │ │72FA_6GO_6JBR│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │4MO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_4 III_1 │100 │195594│2437 │ │526 │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TOTAL │688,3│660,6 │27,7 │III_0 III_1 │0,79 │296 │3,7 │1229 3,0 │1,3 │- │- │- │- │- │ │4,3 │
│ │ │ │ │ │2PAM 1CA 7DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_0 IV_3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │III_1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴─────┴──────┴────────┴─────────────┴──────┴──────┴──────┴──────────┴───────┴──────────┴───────┴─────┴─────┴───────┴───────┴──────┘


    14.2 Dinamica structurii fondului forestier
    14.2.1. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârstă

┌───────────┬─────────┬───────────┬─────────┐
│VECHIUL │SUPRAFAŢA│NOUL │SUPRAFAŢA│
│AMENAJAMENT│(ha) │AMENAJAMENT│(ha) │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│Pădure în │388,1 │Pădure în │408,1 │
│producţie │ │producţie │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│Terenuri │ │Terenuri │ │
│destinate │- │destinate │- │
│împăduririi│ │împăduririi│ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│Total │388,1 │Total │408,1 │
└───────────┴─────────┴───────────┴─────────┘

        Diferenţele dintre cele două etape de amenajare se datorează diferenţelor de suprafaţă din cadrul subunităţii de producţie, a migrării normale a arboretelor între clasele de vârstă cât şi a tăierilor de produse principale executate în deceniul trecut.
        U.P. I HOREZU - CĂPĂŢÂNA
        GRAFICUL I
        Situaţia claselor de vârstă la amenajarea precedentă

┌─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬──────┐
│Clasa │C.R.│I │II │III │IV │V │VI-VII│
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│Suprafaţa│- │14,6│23,8│49,2│42,2│17,8│241,6 │
│(ha) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┤
│% │- │4 │6 │13 │11 │4 │62 │
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┘

 (a se vedea imaginea asociată)

        GRAFICUL II
        Clasele de vârstă actuale

┌─────────┬────┬────┬───┬────┬────┬────┬──────┐
│Clasa │C.R.│I │II │III │IV │V │VI-VII│
├─────────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼──────┤
│Suprafaţa│- │65,5│6,1│44,1│53,9│14,0│223,5 │
│(ha) │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼──────┤
│% │- │16 │2 │11 │13 │3 │55 │
└─────────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴──────┘

 (a se vedea imaginea asociată)

        GRAFICUL III
        Clasele de vârstă peste 20 ani

┌─────────┬────┬────┬───┬────┬────┬──────┐
│Clasa │I │II │III│IV │V │VI-VII│
├─────────┼────┼────┼───┼────┼────┼──────┤
│Suprafaţa│68,1│65,5│6,1│44,1│53,9│169,4 │
│(ha) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼───┼────┼────┼──────┤
│% │17 │16 │1 │11 │13 │42 │
└─────────┴────┴────┴───┴────┴────┴──────┘

 (a se vedea imaginea asociată)

        GRAFICUL IV
        Clasele de vârstă normale

┌─────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Clasa │I │II │III │IV │V │VI │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Suprafaţa│74,2│74,2│74,2│74,2│74,2│37,1│
│(ha) │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│% │18 │18 │18 │18 │18 │10 │
└─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

 (a se vedea imaginea asociată)


    14.2.2. Situaţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă (a se vedea imaginea asociată)

    14.2.3. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale (a se vedea imaginea asociată)
        Menţionăm că întreaga suprafaţă are şi alte încadrări secundare, care se regăsesc detaliat la subcapitolul 5.1.2.

    14.2.4. Compoziţia arboretelor
    a. PRECEDENTA (a se vedea imaginea asociată)

    b. ACTUALA (a se vedea imaginea asociată)

    b. PERSPECTIVA (a se vedea imaginea asociată)




     PARTEA A III - A
    EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
    15. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
    15.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice
    15.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier
    15.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie
    15.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producţie lemnoasă
    15.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii
    15.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice
    15.1.1. Descrierea parcelară DESCRIERE PARCELARĂ
        Obstea Horezu-Căpăţâna, Jud. Gorj, U.P. I Horezu-Căpăţâna (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)


    15.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare

┌────┬─────────────────────────────────┐
│U.A.│DATE COMPLEMENTARE │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012, 2015, 2018 / igienă / │
│21 │82+22+13 mc. Pantă variabilă │
│ │15-31º; Consistenţă 0,8-0,7; │
│ │Diseminat: GO, PAM, CA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012/igienă/33 mc; 2014, 2016, │
│ │2019/tăieri conservare/ │
│ │7,0+9,0+5,0 ha/175+335+87 mc; │
│ │Parte din volum este şi pentru │
│ │u.a. 52 B. Suprafeţe de │
│ │microstaţiuni de productivitate │
│52 A│inferioară de maxim 0,6-0,8 ha pe│
│ │sol litic, situate pe culmile │
│ │(coamele cu pante mici) dintre │
│ │văile acestora unde pantele sunt │
│ │mari; Consistenţă 0,6-0,8; Pantă │
│ │variabilă 15-40º; Diseminat: CA, │
│ │CI, PAM; Sub 10% FA de 30-50 ani.│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│52 B│regăsesc la u.a 52 A. Consistenţă│
│ │0,2-0,5; Diseminat: PAM, FR, ANN.│
│ │Vârstă seminţiş 3-15 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│52 C│Rocă sub formă de prundiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012, 2015 / igienă / 27+9 mc; │
│ │2013 / accidentale 15,0 ha / 41 │
│ │mc; 2014, 2018, 2019 / │
│53 A│29,3+7,0+22,0 ha / 299+231+135 │
│ │mc; Parte din volum este şi │
│ │pentru u.a. 53 D. Sub 10% FA de │
│ │30-50 ani; Consistenţă 0,6-0,8; │
│ │Pantă 15-38º. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│53 B│Consistenţă 0,8-0,9; Diseminat: │
│ │CI, FA, CA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Uscare la PI (70% din exemplare, │
│ │inclusiv vârfuri uscate); │
│53 C│Consistenţă 0,7-0,9; Diseminat: │
│ │PLT, ME; Diverse tari: PAM, FR, │
│ │CA, FA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│ │regăsesc la u.a. 53 A. │
│53 D│Consistenţă 0,2-0,5; Diseminat: │
│ │PAM, FR. Vârstă seminţiş 3-15 │
│ │ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013, 2017 / 22,0+3,0 ha / 752+87│
│ │mc; Parte din volum este şi │
│54 A│pentru 54 E. Diseminat: FR, PAM, │
│ │GO; Consistenţă 0,7-0,8; Pantă │
│ │20-33º; Sub 10% atât FA de 30-50 │
│ │ani cât şi cel de 160-200 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Uscare la PI, inclusiv vârfuri │
│54 B│uscate; Consistenţă 0,7-0,8; │
│ │Diverse moi: PLT, ME; Diseminat: │
│ │PAC. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Diseminat: PI, GO; Consistenţă │
│54 C│0,7-0,8; Seminţiş pe 30%S de FA │
│ │cu vârsta de 3 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Consistenţă 0,9-0,8; Diverse │
│54 D│tari: FR, CI, ME; Diseminat: PLT,│
│ │PI. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│ │regăsesc la u.a. 54 A. │
│54 E│Consistenţă 0,3-0,6; Diseminat: │
│ │PAM, CA, FR; Vârstă seminţiş 3-15│
│ │ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│56 A│Consistenţă 0,8-0,9; Diseminat: │
│ │GO, CA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2015 / igienă / 22,9 ha / 18 mc. │
│ │Consistenţă 0,7-0,8; Pantă 5-25º;│
│56 C│Zone cu arboret de clasa a IV-a │
│ │de producţie, sub 0,5 ha, pe sol │
│ │litic; Diverse tari: FA, CI, CA; │
│ │Diseminat: PI. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Seminţiş 7-15 ani, mare parte, pe│
│122 │limita cu reţeaua; Rari arbori │
│B │doborâţi sau uscaţi; Consistenţă │
│ │0,7-0,8. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Culoar pentru reţeaua electrică │
│122 │de înaltă tensiune; Pe 30% S │
│R │acoperită cu vegetaţie forestieră│
│ │de 10-15 ani către limitele │
│ │subparcelare. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2019 / tăieri de conservare / 3,0│
│ │ha / 95 mc; Parte din volum este │
│123 │şi pentru u.a. 123 C. Goluri în │
│A │arboret datorită rocii la │
│ │suprafaţă; Diseminat: PAM, BR; │
│ │Pantă 35-50º. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│123 │Tulpini rău conformate; │
│B │Diseminat: SR; Rocă sub formă de │
│ │bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│ │regăsesc la u.a 123 A. Rocă sub │
│ │formă de bolovăniş; Diseminat: │
│123 │BR, PAM; Mici zone cu arboret de │
│C │clasa a IV-a; Rari arbori │
│ │doborâţi; Consistenţă 0,7-0,8; │
│ │Pantă 25-34º; Pe culmea cu 124 o │
│ │zonă sub 0,5 ha cu consistenţă │
│ │0,2-0,4; Seminţiş sub 10%S. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│123 │Izolat rocă la suprafaţă; Rari │
│D │arbori doborâţi sau uscaţi. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Culoar pentru linie electrică de │
│123 │înaltă tensiune cu vegetaţie │
│R │forestieră pe 30% S către │
│ │limitele subparcelare. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2011, 2013 / accidentale / 10,0 │
│ │ha / 156 mc; 2015, 2018 / tăieri │
│ │progresive punere în lumină / │
│ │7,0+3,0 ha / 1096 mc; Parte din │
│124 │volum este şi pentru u.a. 124 D. │
│A │Rocă sub formă de bolovani; │
│ │Vârstă seminţiş 5-12 ani; │
│ │Prăjiniş de FA pe 10%S; │
│ │Diseminat: BR, PAM; Nuieliş de │
│ │SAC. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2011, 2013 / accidentale / │
│ │2,1+16,1 ha / 962+70 mc; 2014, │
│ │2015, 2018/igienă/26+26+17 mc. │
│124 │Diverse tari (seminţiş): PAM, │
│B │ULM, ME; Consistenţă 0,2-0,6; │
│ │Izolat rocă la suprafaţă; Sol │
│ │parţial înierbat. Vârstă seminţiş│
│ │3-15 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│124 │Diseminat: BR, PAM; Rocă sub │
│C │formă de stâncării şi bolovani; │
│ │Pantă 33-400; Vârstă seminţiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│124 │Volumul şi lucrările executate se│
│D │regăsesc în u.a. 124 A. Seminţiş │
│ │cu vârsta 5-20 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / accidentale / 23,8 ha / 77│
│ │mc; 2014 / igienă / 23,8 ha / 39 │
│ │mc; Parte din volum este şi │
│125 │pentru u.a. 125 D. Diseminat: │
│A │PAM, BR; Goluri parţial │
│ │regenerate; Rocă sub formă de │
│ │bolovani; Vârstă seminţiş 5-10 │
│ │ani; Consistenţă 0,7-0,8. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2019 / tăieri de conservare / 1,9│
│125 │ha / 59 mc. Rari arbori doborâţi;│
│B │Consistenţă 0,7-0,8; Rocă sub │
│ │formă de bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2018 / tăieri progresive │
│ │racordare / 428 mc. Rocă sub │
│125 │formă de bolovani; 3 preexistenţi│
│C │de FA cu diametrul 40 cm către │
│ │limita parcelară; Consistenţă │
│ │0,7-1,0. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2011 / accidentale / 2,0 ha / 926│
│ │mc; 2017 / tăieri progresive │
│ │însămânţare / 5,0 ha / 650 mc; │
│125 │Plus parte din volumul din u.a. │
│D │125 A. Diseminat: PAM, BR; │
│ │Consistenţă 0,2-0,3; Porţiuni │
│ │parţial regenerate; Rocă sub │
│ │formă de bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│125 │Diseminat: MO, SR; Rocă sub formă│
│E │de bolovani şi grohotiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│125 │Culoar pentru linie electrică de │
│R │înaltă tensiune cu 20% vegetaţie │
│ │forestieră de cca 15 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2014, 2015 / igienă / 11,7 ha / │
│ │37 mc; 2017 / degajări / 11,7 ha.│
│126 │Aproximativ 20 preexistenţi de FA│
│A │cu diametrul 44 cm; Consistenţă │
│ │0,7-1,0; Rocă sub formă de │
│ │bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2016 / accidentale / 0,1 ha / 19 │
│ │mc; 2016 / tăieri de conservare /│
│ │6,7 ha / 277 mc. Consistenţă │
│126 │0,7-0,8; Drum de exploatare la │
│B │baza u.a.; Rocă sub formă de │
│ │bolovani; Rari arbori doborâţi │
│ │sau uscaţi; Către limita cu │
│ │reţeaua electrică o bandă de │
│ │nuieliş cu lăţimea de 10 m. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / accidentale / 20,8 ha / 40│
│ │mc; 2014, 2015 / igienă / 20,8 ha│
│126 │/ 88 mc. Diseminat: PAM, BR; │
│C │Consistenţă 0,7-0,8; Rocă sub │
│ │formă de bolovani; Vârstă │
│ │seminţiş 3-10 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / accidentale / 9,7 ha 1 52 │
│ │mc; Parte din volum este şi │
│ │pentru u.a. 126 E. Consistenţă │
│126 │0,4-0,7; Aproximativ 3 goluri în │
│D │arboret regenerate; Vârstă │
│ │seminţiş 3-10 ani; Sol parţial │
│ │înierbat; Rocă sub formă de │
│ │bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│ │regăsesc la u.a 126 D. │
│126 │Consistenţă 0,7-1,0; Diseminat: │
│E │MO, SAC; Aproximativ 20 │
│ │preexistenţi cu diametrul 38 cm │
│ │şi 25 m înălţime. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│126 │Diseminat: MO, SR; Rocă sub formă│
│F │de bolovani şi grohotiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│126 │Culoar pentru reţeaua electrică │
│R │de înaltă tensiune, ocupat cu 8FA│
│ │2ME de 10-25 ani pe 50% S. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012, 2013, 2016 / accidentale / │
│ │4,0+0,1+0,2 ha / 1910+13+36 mc; │
│ │2014, 2015, 2018 / igienă / 41,6 │
│127 │x 3 ha / 77+34+33 mc; Parte din │
│A │volum este şi pentru u.a. 127 C. │
│ │Consistenţă 0,7-0,8; Slabe goluri│
│ │în arboret din doborâturi vechi, │
│ │regenerate; Pantă 24-320. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2019 / tăieri de conservare / 1,0│
│127 │ha / 38 mc. Rocă sub formă de │
│B │bolovani şi grohotiş; Consistenţă│
│ │0,7-0,7; Tulpini rău conformate. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│ │regăsesc în u.a. 127 A. Seminţiş │
│ │2-10 ani; Arboret rămas în │
│ │pâlcuri; Consistenţă 0,1-0,6; │
│127 │Zmeur pe 60%S; Diverse tari: FR, │
│C │PAM; Vârstă seminţiş 3-15 ani; │
│ │Arboret rezultat în urma unor │
│ │doborâturi de vânt foarte │
│ │puternic de la începutul │
│ │deceniului. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│127 │Rocă la suprafaţă sub formă de │
│D │grohotiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Consistenţă 0,6-0,9; Rocă sub │
│ │formă de stâncărie şi bolovăniş; │
│128 │O fâşie de 10-30 m lăţime cu │
│A │panta de 35-450 la baza u.a., pe │
│ │lângă pârâu, pe 60% din latura │
│ │acesteia cu rocă. Diverse tari: │
│ │FR, PAM, SR. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / tăieri de conservare / 6,3│
│ │ha / 361 mc; Parte din volum este│
│128 │şi pentru u.a. 128 D. Consistenţă│
│B │0,8-0,6; Seminţiş neutilizabil de│
│ │ME pe 20%; Rocă sub formă de │
│ │bolovani spre 128 A. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012 / tăieri de conservare / 5,6│
│128 │ha / 2111 mc; Împăduriri pe 1,0 │
│C │ha cu BR, PAM. Consistenţă │
│ │0,1-0,3. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│128 │regăsesc la u.a. 128 B. │
│D │Consistenţă 0,1-0,4; Plantule de │
│ │1 an de FA pe 30% S. Vârstă │
│ │seminţiş 3-7 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│128 │Goluri în arboret neregenerate. │
│E │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│128 │Platformă primară şi o fundaţie a│
│C │unei clădiri vechi. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / igienă / 22,7 ha / 5 8 mc;│
│ │2016 / accidentale / 2,1 ha / 87 │
│ │mc; 2016, 2019 / tăieri │
│129 │progresive definitive/22,7+20,0 │
│A │ha / 848+1265 mc; Parte din volum│
│ │este şi pentru u.a. 129 F. │
│ │Diverse moi: PLT, SAC; Diverse │
│ │tari: PAM, CA, FR, ME; │
│ │Consistenţă 0,6-0,9. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│129 │Diseminat: PAM; Consistenţă │
│B │0,8-0,9. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│129 │Diseminat: PAM; Consistenţă │
│C │0,7-0,8. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│129 │Consistenţă 0,7-0,8; Diseminat: │
│D │PAM. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Consistenţă 0,6-0,8; Diseminat: │
│ │PAM, BR; Partea de sud a u.a., │
│129 │spre parcela 130-134 consistenţă │
│E │predominant 0,6, în restul │
│ │u.a.-ului rare goluri în arboret │
│ │şi consistenţă 0,6-0,8 şi izolat │
│ │0,5. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│129 │Volumul şi lucrările executate se│
│F │regăsesc la 129 A. Pantă 20-340; │
│ │Prăjiniş pe 40% S neutilizabil. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / igienă / 7 mc; 2014 / │
│ │tăieri de conservare / 3,0 ha / │
│ │72 mc. Consistenţă 0,6-0,8; Rocă │
│130 │sub formă de grohotiş pe │
│A │majoritatea suprafeţei şi pe │
│ │parte mică stâncărie; Rare │
│ │ochiuri în arboret din doborâturi│
│ │de vânt ce s-au regenerat. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013, 2015 / igienă / 28,0 x 2 ha│
│130 │/ 83+50 mc; 2014 / accidentale / │
│B │0,1 ha / 48 mc. Consistenţă │
│ │0,7-0,8; Diseminat BR, PAM, ME; │
│ │Rocă sub formă de grohotiş. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Rari preexistenţi nerecoltabili, │
│130 │arboretul tânăr fiind afectat în │
│C │acest caz doborârea arborilor │
│ │preexistenţi; Consistenţă │
│ │0,9-1,0. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / igienă / 3,2 ha / 11 mc. │
│130 │Consistenţă scăzută în partea │
│D │u.a. unde predomină BR de 5 ani │
│ │şi FA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2014 / tăieri de conservare / │
│ │25,0 ha / 504 mc. Pantă 20-450; │
│131 │Consistenţă 0,5-0,8; Suprafeţe cu│
│ │arboret de productivitate │
│ │mijlocie. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012, 2014 / igienă / 14,3 ha / │
│132 │15 mc. Consistenţă 0,6-0,8; Pantă│
│ │20-450; Suprafeţe cu arboret de │
│ │clasa a IV-a de producţie. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013 / accidentale / 43,5 ha / 61│
│ │mc; 2015, 2017 / tăieri de │
│ │conservare / 43,5+21,5 ha / │
│ │517+445 mc. Diseminat: ME, CA, │
│ │PAM; Consistenţă 0,5-0,8; │
│ │Suprafeţe cu arboret de clasa a │
│133 │III-a de producţie; Se recomandă │
│A │parcurgerea integrală a │
│ │suprafeţei cu excepţia celor greu│
│ │de parcurs, astfel volumul să fie│
│ │repartizat proporţional cu │
│ │suprafaţa de parcurs; Lucrările │
│ │de conservare ce s-au executat │
│ │sunt predominante în partea │
│ │superioară u.a.; Pantă 20-450; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│133 │Consistenţă 0,6-0,8; Pantă │
│B │35-500. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Către R o fâşie de 5-15 m cu FA │
│ │de 10-25 ani pe unde a trecut │
│ │vechea linie de înaltă tensiune, │
│ │aceasta fiind mutată către este, │
│ │vegetaţie ce are consistenţă 0,9,│
│ │această fâşie fiind în teren │
│ │materializată ca făcând parte din│
│134 │culoarul, pe harta amenajistică │
│A │fiind păstrată lăţimea culoarului│
│ │conform Normelor Electrica; │
│ │această fâşie nefiind curăţată de│
│ │personalul autorizat; Consistenţă│
│ │0,5-0,8; Goluri în arboret din │
│ │doborâturi mai vechi, ce nu au │
│ │fost extrase. Diseminat: PAM, ME;│
│ │Pantă 15-340; Seminţiş cu vârsta │
│ │2-10 ani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│134 │Consistenţă 0,7-0,8. │
│B │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│134 │2019 / tăieri de conservare / 4,4│
│C │ha / 145 mc. Consistenţă 0,6-0,8.│
├────┼─────────────────────────────────┤
│134 │Consistenţă 0,7-0,8. │
│D │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│134 │Consistenţă 0,7-0,8. │
│E │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Culoar pentru linie de înaltă │
│134 │tensiune; Către 34 A şi B fâşie │
│R │de 20 m, vegetaţie forestieră │
│ │1520 ani dintr-un fost culoar, │
│ │mutat pe poziţia actuală. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2013, 2015 / rărituri / 21,+2,0 │
│316 │ha / 64+41 mc; 2015, 2017 igienă │
│A │/ 16,0 ha x 3 / 45 mc. Diseminat:│
│ │PI, GO; Rocă sub formă de │
│ │bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│316 │Consistenţă 0,7-0,8; Diseminat: │
│B │PAM, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│316 │Consistenţă 0,7-0,8. │
│C │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│316 │Consistenţă 0,7-0,8. │
│D │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Fâneţe, livezi parţial îngrădite;│
│316M│Este fond forestier conform │
│ │planului de bază echipat silvic. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│317 │Consistenţă 0,7-0,9. │
│A │ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2015, 2017 / rărituri / 3,0+1,1 │
│ │ha / 107 mc; 2012, 2015, 2016 / │
│317 │igienă / 11,3 ha x 3 / 46 mc. │
│B │Rocă sub formă de bolovani; │
│ │Diseminat: GO, ME, PLT; Pantă │
│ │33-400. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2014-2017 / igienă / 29,8 ha x 4 │
│318 │/ 167 mc; Parte din volum este şi│
│A │pentru u.a. E şi D. │
│ │Diseminat: PLT, GO, ME; Rocă sub │
│ │formă de bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│318 │FA prezintă 3-4 exemplare la │
│B │cioată; Diseminat: PIN, ME, GO. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│318 │Diseminat: ME, SA, PLT; Rocă sub │
│C │formă de bolovani. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│318 │Volumul şi lucrările executate se│
│D │regăsesc la 318 A. Rocă sub formă│
│ │de bolovani; Diseminat: GO, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Volumul şi lucrările executate se│
│318 │regăsesc la 318 A. Diseminat: ME;│
│E │2-3 exemplare la cioată; Pantă │
│ │25-300. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2012, 2014, 2017 / rărituri / │
│ │11,0+4,0+4,0 ha / 174+66+116 mc. │
│ │Consistenţă 0,8-1,0; │
│319 │Elemente taxatorice variabile; │
│A │Frecvent 2-4 exemplare la cioată;│
│ │Diseminat: GO, PLT; Benzi cu │
│ │arboret de clasa a III-a de │
│ │producţie, cu precădere pe văi. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │FA şi GO de 5-15 ani pe 40-50%S │
│ │deşi s-au pus în compoziţie pe │
│ │30%, s-au propus rărituri pentru │
│319 │a se promova regenerarea naturală│
│B │(există FA, GO cu vârste mai mici│
│ │de 5 ani). Se recomandă ca │
│ │răriturile să se facă în afara │
│ │sezonului de vegetaţie. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Poiană acoperită cu ferigă şi pe │
│ │20% ME de 20 ani; 5 fire de FA cu│
│ │diametrul 24 cm. │
│ │LA ETAPA DE AMENAJARE CE A STAT │
│ │LA BAZA PUNERII ÎN POSESIE ERA │
│319 │INCADRATĂ CA TEREN PENTRU HRANA │
│V │VÂNATULUI, ASTFEL IN DECENIUL │
│ │EXPIRAT A FOST INCADRAT CA │
│ │PEPINIERĂ (LA CEREREA │
│ │PROPRIETARULUI), NEFIIND │
│ │INFIINŢATĂ PEPINIERA S-A REVENIT │
│ │LA TEREN PENTRU HRANA VÂNATULUI │
├────┼─────────────────────────────────┤
│320 │Frecvent 2-3 exemplare la cioată;│
│A │Diseminat: GO, PLT; Pantă 20-300;│
│ │Izolat rocă la suprafaţă. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│320 │Consistenţă 0,7-0,9; Sol parţial │
│B │înierbat. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│321 │Diseminat: GO; Frecvent 3 │
│A │exemplare la cioată; Pantă │
│ │25-330. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│327 │Rocă sub formă de prundiş; Mur pe│
│A │50%S; Diseminat: FA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│327 │Seminţiş - nuieliş de 7 GO 2FA │
│C │1SC pe 30%S; Diseminat: FA. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2015,2016 / igienă / 7,3 ha / 16 │
│327 │mc. Diseminat: PLT, GO, PI, ME; │
│D │Pantă 33-450; Izolat rocă la │
│ │suprafaţă. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │2014 / rărituri / 8,0 ha / 236 │
│328 │mc. Consistenţă 0,8-1,0; Frecvent│
│ │2 exemplare la cioată; Diseminat:│
│ │ME, PLT. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Prundiş parţial înierbat. În aval│
│338N│sunt 2 pâlcuri de PLN cu │
│ │diametrul 40 cm cu o suprafaţă de│
│ │cca 01-0,2 ha. │
└────┴─────────────────────────────────┘


    15.1.3. Evidenţa u.a. inventariate

┌─────┬─────┬─────────┬──────────┬─────┐
│Nr. │Nr. │Suprafaţa│ │Volum│
│crt. │u.a. │(ha) │Procedeu │(mc/ │
│ │ │ │ │ha) │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│1 │52 B │3,7 │fir cu fir│143 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│2 │53 D │5,4 │fir cu fir│160 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│3 │54 E │2,4 │fir cu fir│163 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│4 │124 A│8,3 │cercuri de│393 │
│ │ │ │500 mp │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│5 │124 B│6,6 │fir cu fir│195 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│6 │124 D│6,4 │fir cu fir│91 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│7 │125 D│9,0 │fir cu fir│131 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│8 │126 D│6,9 │cercuri de│295 │
│ │ │ │500 mp │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│9 │127 C│7,6 │fir cu fir│174 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│10 │128 C│4,3 │fir cu fir│74 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│11 │128 D│2,2 │fir cu fir│207 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│12 │129 E│13,9 │cercuri de│435 │
│ │ │ │500 mp │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│13 │129 F│9,6 │fir cu fir│132 │
│ │ │ │(O.S.) │ │
├─────┼─────┼─────────┼──────────┼─────┤
│14 │134 A│19,9 │cercuri de│427 │
│ │ │ │500 mp │ │
└─────┴─────┴─────────┴──────────┴─────┘



    15.2. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER
    15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
    15.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale
    15.2.3. Situaţia sintetică pe specii
    15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale
    15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
    15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii
    15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul productiv
    15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv
    15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii
    15.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale

┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │SUPRAFAŢA (HA) │
│CATEGORIE DE ├─────┬────┬─────┤
│FOLOSINŢĂ │GRF. │GRF.│TOTAL│
│ │I │II │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A - Păduri şi │ │ │ │
│terenuri destinate │660.6│ │660.6│
│împăduririi sau │ │ │ │
│reîmpăduririi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A1 - Păduri şi │ │ │ │
│terenuri destinate │ │ │ │
│împăduririi pentru │408.1│ │408.1│
│care se reglementează│ │ │ │
│recoltarea de produse│ │ │ │
│principale │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A11 - Păduri inclusiv│ │ │ │
│plantaţii cu reuşită │ │ │ │
│definitivă │ │ │ │
│21 52 B 53 B 53 C 53 │ │ │ │
│D 54 A 54 B 54 C 54 D│ │ │ │
│54 E 56 A 56 C123 │ │ │ │
│C124 A124 B 124 D125 │ │ │ │
│A125 C125 D126 A126 │404.9│ │404.9│
│C126 D126 E127 A127 │ │ │ │
│C127 D128 A128 B128 │ │ │ │
│D129 A 129 B129 D129 │ │ │ │
│E129 F130 B130 C130 │ │ │ │
│D134 A134 D134 E318 │ │ │ │
│B318 E319 A319 B320 A│ │ │ │
│320 B321 A327 A327 │ │ │ │
│C328 │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A12 - Regenerări pe │ │ │ │
│cale artificială cu │ │ │ │
│reuşită parţială │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A13 - Regenerări pe │ │ │ │
│cale naturală cu │3.2 │ │3.2 │
│reuşită parţială │ │ │ │
│128 E │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A14 - Terenuri de │ │ │ │
│reîmpădurit în urma │ │ │ │
│tăierilor rase, a │ │ │ │
│doborâturilor de vânt│ │ │ │
│sau a altor cauze │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A15 - Poieni sau │ │ │ │
│goluri destinate │ │ │ │
│împăduririi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A16 - Terenuri │ │ │ │
│degradate prevăzute a│ │ │ │
│se împădurii │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A17 - Răchitarii │ │ │ │
│naturale ori create │ │ │ │
│prin culturi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A2 - Păduri şi │ │ │ │
│terenuri destinate │ │ │ │
│împăduririi pentru │ │ │ │
│care nu se │252.5│ │252.5│
│reglementează │ │ │ │
│recoltarea de produse│ │ │ │
│principale │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A21 - Păduri inclusiv│ │ │ │
│plantaţii cu reuşită │ │ │ │
│definitivă │ │ │ │
│52 A 52 C 53 A122 │ │ │ │
│B123 A123 B123 D124 │ │ │ │
│C125 B125 E126 B126 │252.5│ │252.5│
│F127 B128 C128 F129 │ │ │ │
│C130 A131 132 133 │ │ │ │
│A133 B134 B134 C316 │ │ │ │
│A316 B316 C316 D317 │ │ │ │
│A317 B318 A318 C318 │ │ │ │
│D327 D │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A22 - Terenuri │ │ │ │
│împădurite pe cale │ │ │ │
│naturală sau │ │ │ │
│artificială cu │ │ │ │
│reuşită parţială │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A23 - Terenuri de │ │ │ │
│reîmpădurit în urma │ │ │ │
│doborâturilor de vânt│ │ │ │
│sau a altor cauze │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A24 - Poieni sau │ │ │ │
│goluri destinate │ │ │ │
│împăduririi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│A25 - Terenuri │ │ │ │
│degradate destinate │ │ │ │
│împăduririi │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B - Terenuri afectate│ │9.2 │9.2 │
│gospodăririi silvice │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B1 - Linii parcelare │ │ │ │
│principale │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B2 - Linii de │ │ │ │
│vânătoare şi terenuri│ │1.0 │1.0 │
│pentru hrana │ │ │ │
│vânatului 319V │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B3 - Instalaţii de │ │ │ │
│transport forestier: │ │ │ │
│drumuri, căi ferate │ │ │ │
│şi funiculare │ │ │ │
│permanente │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B4 - Clădiri, curţi │ │ │ │
│şi depozite │ │0.2 │0.2 │
│permanente 128C │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B5 - Pepiniere şi │ │ │ │
│plantaţii seminciere │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B6 - Culturi de │ │ │ │
│arbuşti fructiferi, │ │ │ │
│de plante medicinale │ │ │ │
│şi melifere, etc. │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B7 - Terenuri │ │ │ │
│cultivate pentru │ │ │ │
│nevoile │ │ │ │
│administraţiei │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B8 - Terenuri cu │ │ │ │
│fazanerii, │ │ │ │
│păstrăvării, centre │ │ │ │
│de prelucrare a │ │ │ │
│fructelor de pădure, │ │ │ │
│uscătorii de seminţe,│ │ │ │
│etc. │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B9 - Ape care fac │ │ │ │
│parte din fondul │ │ │ │
│forestier │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│B10 - Culoare pentru │ │ │ │
│linii de înaltă │ │ │ │
│tensiune │ │8.0 │8.0 │
│122R 123R 125R 126R │ │ │ │
│134R │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│C - Terenuri │ │ │ │
│neproductive: │ │ │ │
│stâncării, sărături, │ │17.8│17.8 │
│mlaştini, ravene, │ │ │ │
│etc. │ │ │ │
│338N │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│D - Terenuri scoase │ │ │ │
│temporar din fondul │ │0.7 │0.7 │
│forestier │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│D1 - Transmise prin │ │ │ │
│acte normative în │ │ │ │
│folosinţă temporare a│ │ │ │
│unor organizaţii │ │ │ │
│socialiste pentru │ │ │ │
│instalaţii electrice,│ │ │ │
│petroliere sau │ │ │ │
│hidrotehnice, pentru │ │ │ │
│cariere, depozite, │ │ │ │
│etc. │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│D2 - Deţinute de │ │ │ │
│persoane fizice sau │ │ │ │
│juridice fără │ │ │ │
│aprobările legale │ │0.7 │0.7 │
│necesare, ocupaţii şi│ │ │ │
│litigii │ │ │ │
│316M │ │ │ │
├─────────────────────┼─────┼────┼─────┤
│TOTAL: A + B + C + D │660.6│27.7│688.3│
└─────────────────────┴─────┴────┴─────┘


    15.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale (a se vedea imaginea asociată)

    15.2.3. Situaţia sintetică pe specii

┌──────┬───────────────────┬──────────┬───────────┬──────┬───┬──────────────┬───────────────┬────────────┬──────────┬───────────┐
│ │SUPRAFAŢA │VOLUM │CREŞTERE │ │ │PRODUCTIVITATE│CONSISTENŢĂ │AMESTEC │MOD REGEN.│VITALITATE │
│ ├─────────┬─────────┼──────┬───┼──────┬────┤VÂRSTA│ ├───┬─────┬────┼───┬───┬───┬───┼────┬───┬───┼───┬───┬──┼───┬───┬───┤
│SPECIA│TOTAL │IN GRUPA │ │ │ │ │MEDIE │CLP│SUP│MED │INF │ │0.1│0.4│0.7│ │50 │ │SM │PL │LS│VIG│NOR│SLB│
│ │ │I │TOTAL │% │TOTALĂ│MC/ │ANI │MED│ │ │ │MED│- │- │- │<50%│- │> │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┬───┼─────┬───┤MC │ │MC │HA │ │ ├───┼─────┼────┤ │0.3│0.6│1.0│ │80%│80%├───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│ │HA │% │HA │% │ │ │ │ │ │ │% │% │% │ │% │% │% │ │ │ │% │% │% │% │% │% │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│FA │541.7│82 │641.7│100│157274│89 │2042 │3.7 │109 │3.4│ │63 │37 │73 │6 │6 │88 │76 │24 │ │76 │ │24│ │85 │15 │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│ME │32.6 │5 │32.6 │100│3779 │2 │111 │3.4 │49 │3.9│ │30 │70 │80 │ │ │100│99 │1 │ │97 │ │3 │ │86 │14 │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│GO │26.3 │4 │26.3 │100│5875 │3 │154 │5.8 │68 │3.1│ │88 │12 │84 │ │ │100│27 │10 │63 │51 │49 │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│SC │11.8 │2 │11.8 │100│1726 │1 │74 │6.2 │53 │3.8│ │19 │81 │80 │ │ │100│94 │ │6 │ │77 │23│ │44 │56 │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│BR │9.9 │2 │9.9 │100│631 │ │37 │3.7 │17 │3.1│ │95 │5 │82 │ │10 │90 │69 │31 │ │47 │53 │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│PI │9.6 │1 │9.6 │100│3585 │2 │67 │6.9 │52 │2.9│10 │88 │2 │81 │ │ │100│81 │16 │3 │ │100│ │ │98 │2 │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│CA │8.2 │1 │8.2 │100│1071 │1 │25 │3.0 │82 │4.5│ │ │100 │70 │ │ │100│100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│DT │8.0 │1 │8.0 │100│718 │1 │46 │5.7 │39 │3.0│ │100 │ │77 │ │10 │90 │100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│DM │3.2 │1 │3.2 │100│32 │ │34 │10.6│15 │3.0│ │100 │ │80 │ │ │100│100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│MO │3.0 │ │3.0 │100│251 │ │21 │7.0 │23 │3.1│ │90 │10 │73 │ │36 │64 │100 │ │ │46 │54 │ │ │84 │16 │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│ANN │2.8 │1 │2.8 │100│578 │1 │3 │1.0 │81 │3.0│ │100 │ │51 │ │65 │35 │79 │21 │ │39 │ │61│ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│FR │1.9 │ │1.9 │100│454 │ │11 │5.7 │60 │3.0│ │100 │ │80 │ │ │100│100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│PAM │0.8 │ │0.8 │100│45 │ │1 │1.2 │18 │3.1│ │88 │12 │71 │ │37 │63 │100 │ │ │50 │50 │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│SAC │0.6 │ │0.6 │100│5 │ │1 │1.6 │10 │3.0│ │100 │ │80 │ │ │100│100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│CE │0.2 │ │0.2 │100│29 │ │1 │5.0 │60 │3.0│ │100 │ │90 │ │ │100│100 │ │ │100│ │ │ │100│ │
├──────┼─────┼───┼─────┼───┼──────┼───┼──────┼────┼──────┼───┼───┼─────┼────┼───┼───┼───┼───┼────┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┤
│TOT │660.6│100│660.6│100│176053│100│2628 │3.9 │99 │3.4│ │63 │37 │74 │4 │6 │90 │77 │20 │3 │75 │5 │20│ │86 │14 │
├──────┴─────┴───┼─────┴───┼──────┴───┼──────┼────┴──────┴───┴───┴─────┼────┴───┴───┼───┴───┼────┼───┴───┴───┴───┴──┼───┴───┴───┤
│SUPRAFATA TOTALA│688.3 HA │NR. │027 │SPF. MEDIE PARCELĂ: │25.4 │NR. UA:│93 │SPF. MED. UA: │7.4 │
│ │ │PARCELE: │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴──────────┴──────┴─────────────────────────┴────────────┴───────┴────┴──────────────────┴───────────┘


    15.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale

┌─────┬─────┬─────┬───────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────┬───┬───────────────┐
│ │ │ │Clasa de producţie │TOTAL │ │ │Consistenţă │
│ │ │ ├──┬───┬─────┬─────┬────┼────────────┬──────────────┬────────┤Vârsta│Cl.├────┬────┬─────┤
│Grupa│Subgr│Categ│I │II │III │IV │V │Suprafaţa │VOLUM │Creştere│ │pr.│< │0.4 │ │
│ │ │ ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┬───┬──┼──────┬───┬───┼────┬───┼──────┤med│0.4 │- │> 0.6│
│ │ │ │Ha│Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│Ani │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├─────┼─────┼─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │1 │1C │ │1.0│72.6 │1.6 │ │75.2 │100│76│19156 │100│254│430 │5.7│74 │3.0│11.5│ │63.7 │
│ ├─────┴─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │1.0│72.6 │1.6 │ │75.2 │12 │76│19156 │11 │254│430 │5.7│74 │3.0│11.5│ │63.7 │
│ │T. subgr. ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │1% │97% │2% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │15% │ │85% │
│ ├─────┬─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │2A │ │ │68.4 │130.6│32.4│231.4│58 │73│56758 │59 │245│945 │4.0│97 │3.8│4.3 │ │227.1│
│ │ ├─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │2C │ │ │ │20.0 │ │20.0 │5 │76│7028 │8 │351│48 │2.4│140 │4.0│ │0.3 │19.7 │
│ │2 ├─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │2I │ │ │1.1 │ │ │1.1 │ │70│274 │ │249│3 │2.7│74 │3.0│ │ │1.1 │
│1 │ ├─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │2L │ │ │82.2 │63.7 │ │145.9│37 │79│31874 │33 │218│659 │4.5│78 │3.4│11.8│ │134.1│
│ ├─────┴─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │151.7│214.3│32.4│398.4│60 │75│95934 │54 │240│1655│4.1│92 │3.7│16.1│0.3 │382.0│
│ │T. subgr. ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │38% │54% │8% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4% │ │96% │
│ ├─────┬─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │5 │5Q │ │ │187.0│ │ │187.0│100│70│60963 │100│326│543 │2.9│124 │3.0│29.6│18.4│139.0│
│ ├─────┴─────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │187.0│ │ │187.0│28 │70│60963 │35 │326│543 │2.9│124 │3.0│29.6│18.4│139.0│
│ │T. subgr. ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │100% │ │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │16% │10% │74% │
├─────┴───────────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│411.3│215.9│32.4│660.6│100│74│176053│100│266│2628│3.9│99 │3.4│57.2│18.7│584.7│
│T. grupa ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │62% │33% │5% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9% │3% │88% │
├─────────────────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│411.3│215.9│32.4│660.6│100│74│176053│100│266│2628│3.9│99 │3.4│57.2│18.7│584.7│
│TOTAL ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │62% │33% │5% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9% │3% │88% │
└─────────────────┴──┴───┴─────┴─────┴────┴─────┴───┴──┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴────┴────┴─────┘


    15.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii

┌─────┬──────┬───────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────┬───┬───────────────┐
│ │ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenta │
│ │ ├──┬───┬─────┬─────┬────┼────────────┬──────────────┬────────┤ │Cl.├────┬────┬─────┤
│Grupa│Specia│I │II │III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4 │ │
│ │ ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┬───┬──┼──────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4 │- │> 0.6│
│ │ │Ha│Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Ha │ │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │ │ │ │ │Ha │ │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │FA │ │ │338.1│181.9│21.7│541.7│82 │73│157274│90 │290│2042│3.7│109 │3.4│54.1│16.8│470.8│
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ME │ │ │10.0 │16.2 │6.4 │32.6 │5 │80│3779 │2 │115│111 │3.4│49 │3.9│ │ │32.6 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │GO │ │ │23.0 │3.3 │ │26.3 │4 │84│5875 │3 │223│154 │5.8│68 │3.1│ │ │26.3 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │SC │ │ │2.3 │9.5 │ │11.8 │2 │80│1726 │1 │146│74 │6.2│53 │3.8│ │ │11.8 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │BR │ │ │9.4 │0.5 │ │9.9 │2 │82│631 │ │63 │37 │3.7│17 │3.1│ │1.0 │8.9 │
│1 ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │PI │ │1.0│8.4 │0.2 │ │9.6 │1 │81│3585 │2 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │CA │ │ │ │3.9 │4.3 │8.2 │1 │70│1071 │1 │130│25 │3.0│82 │4.5│ │ │8.2 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │MO │ │ │2.7 │0.3 │ │3.0 │ │73│251 │ │83 │21 │7.0│23 │3.1│0.5 │0.6 │1.9 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DT │ │ │10.8 │0.1 │ │10.9 │2 │78│1246 │1 │114│59 │5.4│42 │3.0│0.8 │0.3 │9.8 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DM │ │ │6.6 │ │ │6.6 │1 │68│615 │ │93 │38 │5.7│42 │3.0│1.8 │ │4.8 │
├─────┴──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│411.3│215.9│32.4│660.6│100│74│176053│100│266│2628│3.9│99 │3.4│57.2│18.7│584.7│
│T. Grupa ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │62% │33% │5% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9% │3% │88% │
├────────────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│411.3│215.9│32.4│660.6│100│74│176053│100│266│2628│3.9│99 │3.4│57.2│18.7│584.7│
│TOTAL ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │62% │33% │5% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9% │3% │88% │
└────────────┴──┴───┴─────┴─────┴────┴─────┴───┴──┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴────┴────┴─────┘


    15.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii

┌──────┬───────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────┬───┬───────────────┐
│ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenţă │
│ ├──┬───┬─────┬─────┬────┼────────────┬──────────────┬────────┤ │Cl.├────┬────┬─────┤
│Specia│I │II │III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4 │ │
│ ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┬───┬──┼──────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4 │- │> 0.6│
│ │Ha│Ha │Ha │Ha │Ha │Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│ │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│FA │ │ │338.1│181.9│21.7│541.7│82 │73│157274│90 │290│2042│3.7│109 │3.4│54.1│16.8│470.8│
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ME │ │ │10.0 │16.2 │6.4 │32.6 │5 │80│3779 │2 │115│111 │3.4│49 │3.9│ │ │32.6 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│GO │ │ │23.0 │3.3 │ │26.3 │4 │84│5875 │3 │223│154 │5.8│68 │3.1│ │ │26.3 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│SC │ │ │2.3 │9.5 │ │11.8 │2 │80│1726 │1 │146│74 │6.2│53 │3.8│ │ │11.8 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│BR │ │ │9.4 │0.5 │ │9.9 │2 │82│631 │ │63 │37 │3.7│17 │3.1│ │1.0 │8.9 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│PI │ │1.0│8.4 │0.2 │ │9.6 │1 │81│3585 │2 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│CA │ │ │ │3.9 │4.3 │8.2 │1 │70│1071 │1 │130│25 │3.0│82 │4.5│ │ │ │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│MO │ │ │2.7 │0.3 │ │3.0 │ │73│251 │ │83 │21 │7.0│23 │3.1│0.5 │0.6 │1.9 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│DT │ │ │10.8 │0.1 │ │10.9 │2 │78│1246 │1 │114│59 │5.4│42 │3.0│0.8 │0.3 │9.8 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│DM │ │ │6.6 │ │ │6.6 │1 │68│615 │ │93 │38 │5.7│42 │3.0│1.8 │ │4.8 │
├──────┼──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│411.3│215.9│32.4│660.6│100│74│176053│100│266│2628│3.9│99 │3.4│57.2│18.7│584.7│
│TOTAL ├──┼───┼─────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │62% │33% │5% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9% │3% │88% │
└──────┴──┴───┴─────┴─────┴────┴─────┴───┴──┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴────┴────┴─────┘


    15.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru fondul productiv

┌─────┬──────┬────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────┬───┬───────────────┐
│ │ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenţa │
│ │ ├──┬───┬─────┬────┬──┼────────────┬──────────────┬────────┤ │Cl.├────┬────┬─────┤
│Grupa│Specia│I │II │III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4 │ │
│ │ ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┬───┬──┼──────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4 │- │> 0.6│
│ │ │Ha│Ha │Ha │Ha │Ha│Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│ │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │FA │ │ │271.9│59.4│ │331.3│81 │72│99750 │89 │301│1196│3.6│111 │3.2│49.8│16.5│265.0│
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ME │ │ │10.0 │4.9 │ │14.9 │4 │87│1145 │1 │76 │64 │4.2│33 │3.3│ │ │14.9 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │GO │ │ │23.0 │ │ │23.0 │6 │86│5011 │5 │217│147 │6.3│60 │3.0│ │ │23.0 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │SC │ │ │ │0.8 │ │0.8 │ │80│5 │ │6 │5 │6.2│20 │4.0│ │ │0.8 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│1 │BR │ │ │9.4 │ │ │9.4 │2 │82│631 │1 │67 │37 │3.9│18 │3.0│ │1.0 │8.4 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │PI │ │1.0│8.4 │0.8 │ │9.6 │2 │81│3585 │3 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │MO │ │ │2.7 │ │ │2.7 │1 │74│251 │ │92 │21 │7.7│25 │3.0│0.5 │0.6 │1.6 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DT │ │ │10.8 │ │ │10.8 │3 │78│1246 │1 │115│59 │5.4│42 │3.0│0.8 │0.3 │9.7 │
│ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DM │ │ │5.6 │ │ │5.6 │1 │67│369 │ │65 │36 │6.4│37 │3.0│1.8 │ │3.8 │
├─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│341.8│65.3│ │408.1│100│74│111993│100│274│1632│3.9│98 │3.2│52.9│18.4│336.8│
│T. Grupa ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │84% │16% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │13% │5% │82% │
├─────┬──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │FA │ │ │271.9│59.4│ │331.3│81 │72│99750 │89 │301│1196│3.6│111 │3.2│49.8│16.5│265.0│
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ME │ │ │10.0 │4.9 │ │14.9 │4 │87│1145 │1 │76 │64 │4.2│33 │3.3│ │ │14.9 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │GO │ │ │23.0 │ │ │23.0 │6 │86│5011 │5 │217│147 │6.3│60 │3.0│ │ │23.0 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │SC │ │ │ │0.8 │ │0.8 │ │80│5 │ │6 │5 │6.2│20 │4.0│ │ │0.8 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │BR │ │ │9.4 │ │ │9.4 │2 │82│631 │1 │67 │37 │3.9│18 │3.0│ │1.0 │8.4 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │PI │ │1.0│8.4 │0.2 │ │9.6 │2 │81│3585 │3 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │MO │ │ │2.7 │ │ │2.7 │1 │74│251 │ │92 │21 │7.7│25 │3.0│0.5 │0.6 │1.6 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DT │ │ │10.8 │ │ │10.8 │3 │78│1246 │1 │115│59 │5.4│42 │3.0│0.8 │0.3 │9.7 │
├─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │DM │ │ │5.6 │ │ │5.6 │1 │67│369 │ │65 │36 │6.4│37 │3.0│1.8 │ │3.8 │
├─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│341.8│65.3│ │408.1│100│74│111993│100│274│1632│3.9│98 │3.2│52.9│18.4│336.8│
│TOTAL ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │84% │16% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │13% │5% │82% │
└────────────┴──┴───┴─────┴────┴──┴─────┴───┴──┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴────┴────┴─────┘


    15.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv

┌──────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────┬──────┬───┬─────────────┐
│ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenţa │
│ ├──┬──┬────┬─────┬────┼────────────┬─────────────┬────────┤ │Cl.├───┬───┬─────┤
│Specia│I │II│III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4│ │
│ ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┬───┬──┼─────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4│- │> 0.6│
│ │Ha│Ha│Ha │Ha │Ha │Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│ │ │Ha │0.6│Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│FA │ │ │66.2│122.5│21.7│210.4│84 │73│57524│90 │273│846 │4.0│107 │3.8│4.3│0.3│205.8│
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│ME │ │ │ │11.3 │6.4 │17.7 │7 │74│2634 │4 │148│47 │2.6│63 │4.4│ │ │17.7 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│GO │ │ │ │3.3 │ │3.3 │2 │70│864 │1 │261│7 │2.1│125 │4.0│ │ │3.3 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│SC │ │ │2.3 │8.7 │ │11.0 │4 │80│1721 │3 │156│69 │6.2│55 │3.8│ │ │11.0 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│BR │ │ │ │0.5 │ │0.5 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.5 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│CA │ │ │ │3.9 │4.3 │8.2 │3 │70│1071 │2 │130│25 │3.0│82 │4.5│ │ │8.2 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│MO │ │ │ │0.3 │ │0.3 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.3 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│DT │ │ │ │0.1 │ │0.1 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.1 │
├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│DM │ │ │1.0 │ │ │1.0 │ │70│246 │ │246│2 │2.0│73 │3.0│ │ │1.0 │
├──────┴──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│ │ │69.5│150.6│32.4│252.5│100│74│64060│100│253│996 │3.9│100 │3.9│4.3│0.3│247.9│
│TOTAL ├──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼───┼─────┤
│ │ │28% │59% │13% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2% │ │98% │
└─────────┴──┴────┴─────┴────┴─────┴───┴──┴─────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴───┴───┴─────┘


    15.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităti de producţie/protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii
        SUP: A

┌──────┬─────┬──────┬────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────┬───┬───────────────┐
│ │ │ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenţa │
│ │ │ ├──┬───┬─────┬────┬──┼────────────┬──────────────┬────────┤ │Cl.├────┬────┬─────┤
│CL. de│Grupa│Specia│I │II │III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4 │ │
│vârsta│ │ ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┬───┬──┼──────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4 │- │> 0.6│
│ │ │ │Ha│Ha │Ha │Ha │Ha│Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│ │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├──────┼─────┼──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │183.5│36.9│ │220.4│99 │66│77822 │99 │353│556 │2.5│139 │3.2│49.8│15.2│155.4│
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │0.5 │ │ │0.5 │ │40│86 │ │172│3 │6.0│55 │3.0│0.5 │ │ │
│ │1 ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.8 │ │ │1.8 │1 │40│332 │1 │184│1 │0.5│85 │3.0│1.8 │ │ │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DT │ │ │0.8 │ │ │0.8 │ │40│106 │ │132│1 │1.2│140 │3.0│0.8 │ │ │
│ ├─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │186.6│36.9│ │223.5│100│60│78346 │100│350│561 │2.5│139 │3.2│52.9│15.2│155.4│
│7 │T. Grupa ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │83% │17% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │24% │7% │69% │
│ ├─────┬──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │183.5│36.9│ │220.4│99 │66│77822 │99 │353│556 │2.5│139 │3.2│49.8│15.2│155.4│
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │0.5 │ │ │0.5 │ │40│86 │ │172│3 │6.0│55 │3.0│0.5 │ │ │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.8 │ │ │1.8 │1 │40│332 │1 │184│1 │0.5│85 │3.0│1.8 │ │ │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DT │ │ │0.8 │ │ │0.8 │ │40│106 │ │132│1 │1.2│140 │3.0│0.8 │ │ │
├──────┴─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │186.6│36.9│ │223.5│55 │66│78346 │70 │350│561 │2.5│139 │3.2│52.9│15.2│155.4│
│T. cl. vârsta ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │83% │17% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │24% │7% │69% │
├──────┬─────┬──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │271.9│59.4│ │331.3│81 │72│99750 │89 │301│1196│3.6│111 │3.2│49.8│16.5│265.0│
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │GO │ │ │23.0 │ │ │23.0 │6 │86│5011 │5 │217│147 │6.3│60 │3.0│ │ │23.0 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ME │ │ │10.0 │4.9 │ │14.9 │4 │87│1145 │1 │76 │64 │4.2│33 │3.3│ │ │14.9 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │PI │ │1.0│8.4 │0.2 │ │9.6 │2 │81│3585 │3 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │BR │ │ │9.4 │ │ │9.4 │2 │82│631 │1 │67 │37 │3.9│18 │3.0│ │1.0 │8.4 │
│ │1 ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │2.7 │ │ │2.7 │1 │74│251 │ │92 │21 │7.7│25 │3.0│0.5 │0.6 │1.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FR │ │ │1.9 │ │ │1.9 │1 │80│454 │ │238│11 │5.7│60 │3.0│ │ │1.9 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.8 │ │ │1.8 │ │40│332 │ │184│1 │0.5│85 │3.0│1.8 │ │ │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DT │ │ │8.9 │0.8 │ │9.7 │2 │77│797 │1 │82 │53 │5.4│37 │3.1│0.8 │0.3 │8.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DM │ │ │3.8 │ │ │3.8 │1 │80│37 │ │9 │35 │9.2│14 │3.0│ │ │3.8 │
│ ├─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │1.0│341.8│65.3│ │408.1│100│74│111993│100│274│1632│3.9│98 │3.2│52.9│18.4│336.8│
│ │T. Grupa ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │ │84% │16% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │13% │5% │82% │
│ ├─────┬──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │271.9│59.4│ │331.3│81 │72│99750 │89 │301│1196│3.6│111 │3.2│49.8│16.5│265.0│
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │GO │ │ │23.0 │ │ │23.0 │6 │86│5011 │5 │217│147 │6.3│60 │3.0│ │ │23.0 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ME │ │ │10.0 │4.9 │ │14.9 │4 │87│1145 │1 │76 │64 │4.2│33 │3.3│ │ │14.9 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │PI │ │1.0│8.4 │0.2 │ │9.6 │2 │81│3585 │3 │373│67 │6.9│52 │2.9│ │ │9.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │BR │ │ │9.4 │ │ │9.4 │2 │82│631 │1 │67 │37 │3.9│18 │3.0│ │1.0 │8.4 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │2.7 │ │ │2.7 │1 │74│251 │ │92 │21 │7.7│25 │3.0│0.5 │0.6 │1.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │FR │ │ │1.9 │ │ │1.9 │1 │80│454 │ │238│11 │5.7│60 │3.0│ │ │1.9 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.8 │ │ │1.8 │ │40│332 │ │184│1 │0.5│85 │3.0│1.8 │ │ │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DT │ │ │8.9 │0.8 │ │9.7 │2 │77│787 │1 │82 │53 │5.4│37 │3.1│0.8 │0.3 │8.6 │
│ │ ├──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │DM │ │ │3.8 │ │ │3.8 │1 │80│37 │ │9 │35 │9.2│14 │3.0│ │ │3.8 │
├──────┴─────┴──────┼──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │1.0│341.8│65.3│ │408.1│100│74│111993│100│274│1632│3.9│98 │3.2│52.9│18.4│336.8│
│TOTAL ├──┼───┼─────┼────┼──┼─────┼───┼──┼──────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼────┼────┼─────┤
│ │ │ │84% │16% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │13% │5% │82% │
└───────────────────┴──┴───┴─────┴────┴──┴─────┴───┴──┴──────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴────┴────┴─────┘


        SUP: M

┌──────┬─────┬──────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────┬──────┬───┬──────────────┐
│ │ │ │Clasa de productie │TOTAL │ │ │Consistenţa │
│ │ │ ├──┬──┬────┬─────┬────┼────────────┬─────────────┬────────┤ │Cl.├───┬────┬─────┤
│CL. de│Grupa│Specia│I │II│III │IV │V │Suprafata │VOLUM │Crestere│Vârsta│pr.│< │0.4 │ │
│vârsta│ │ ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┬───┬──┼─────┬───┬───┼────┬───┤Ani │med│0.4│- │> 0.6│
│ │ │ │Ha│Ha│Ha │Ha │Ha │Ha │% │% │M.C. │% │Mc/│M.C.│Mc/│ │ │Ha │0.6 │Ha │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │K │ │ │Ha │ │Ha │ │ │ │Ha │ │
├──────┼─────┼──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │ │0.1 │ │0.1 │10 │70│ │25 │ │ │ │10 │4.0│ │ │0.1 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │BR │ │ │ │0.5 │ │0.5 │50 │70│ │25 │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.5 │
│1 │1 ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │ │0.3 │ │0.3 │30 │70│ │25 │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.3 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │PAM │ │ │ │0.1 │ │0.1 │10 │70│ │25 │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.1 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │1.0 │ │1.0 │ │70│ │ │ │ │ │6 │4.0│ │ │1.0 │
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │100% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │ │2.1 │ │2.1 │91 │80│501 │94 │238│12 │5.7│64 │4.0│ │ │2.1 │
│3 │1 ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │SC │ │ │ │0.2 │ │0.2 │9 │80│32 │6 │160│1 │5.0│60 │4.0│ │ │0.2 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │2.3 │ │2.3 │1 │80│533 │1 │231│13 │5.6│63 │4.0│ │ │2.3 │
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │100% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │9.2 │30.8 │21.7│61.7 │76 │80│13826│83 │224│343 │5.5│72 │4.2│ │ │61.7 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ME │ │ │ │3.5 │6.4 │9.9 │12 │77│1386 │8 │140│27 │2.7│57 │4.6│ │ │9.9 │
│4 │1 ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │SC │ │ │2.3 │2.8 │ │5.1 │6 │85│919 │6 │180│36 │7.0│57 │3.5│ │ │5.1 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │CA │ │ │ │ │4.3 │4.3 │6 │70│525 │3 │122│13 │3.0│75 │5.0│ │ │4.3 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │11.5│37.1 │32.4│81.0 │32 │80│16656│26 │205│419 │5.1│69 │4.3│ │ │81.0 │
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │14% │46% │40% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │16.3│5.9 │ │22.2 │77 │77│6469 │87 │291│132 │5.9│84 │3.3│ │ │22.2 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│5 │1 │SC │ │ │ │5.7 │ │5.7 │20 │75│770 │10 │135│32 │5.6│53 │4.0│ │ │5.7 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.0 │ │ │1.0 │3 │70│246 │3 │246│2 │2.0│73 │3.0│ │ │1.0 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │17.3│11.6 │ │28.9 │12 │77│7485 │12 │258│166 │5.7│77 │3.4│ │ │28.9 │
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │60% │40% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100% │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│6 │1 │FA │ │ │ │0.3 │ │0.3 │100│50│70 │100│233│ │ │130 │4.0│ │0.3 │ │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │0.3 │ │0.3 │ │50│70 │ │233│ │ │130 │4.0│ │0.3 │ │
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │ │100% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100%│ │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │40.7│83.3 │ │124.0│89 │69│36658│93 │295│359 │2.8│129 │3.7│4.3│ │119.7│
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ME │ │ │ │7.8 │ │7.8 │6 │70│1248 │3 │160│20 │2.5│70 │4.0│ │ │7.8 │
│7 │1 ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │CA │ │ │ │3.9 │ │3.9 │3 │70│546 │2 │140│12 │3.0│90 │4.0│ │ │3.9 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │GO │ │ │ │3.3 │ │3.3 │2 │70│864 │2 │261│7 │2.1│125 │4.0│ │ │3.3 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │40.7│98.3 │ │139.0│55 │69│39316│61 │282│398 │2.8│125 │3.7│4.3│ │134.7│
│T. cl. vârsta ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │29% │71% │ │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3% │ │97% │
├──────┬─────┬──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │FA │ │ │66.2│122.5│21.7│210.4│84 │73│57524│90 │273│846 │4.0│107 │3.8│4.3│0.3 │205.8│
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ME │ │ │ │11.3 │6.4 │17.7 │7 │74│2634 │4 │148│47 │2.6│63 │4.4│ │ │17.7 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │SC │ │ │2.3 │8.7 │ │11.0 │5 │80│1721 │3 │156│69 │6.2│55 │3.8│ │ │11.0 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │CA │ │ │ │3.9 │4.3 │8.2 │3 │70│1071 │2 │130│25 │3.0│82 │4.5│ │ │8.2 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │1 │GO │ │ │ │3.3 │ │3.3 │1 │70│864 │1 │261│7 │2.1│125 │4.0│ │ │3.3 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ANN │ │ │1.0 │ │ │1.0 │ │70│246 │ │246│2 │2.0│73 │3.0│ │ │1.0 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │BR │ │ │ │0.5 │ │0.5 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.5 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │MO │ │ │ │0.3 │ │0.3 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.3 │
│ │ ├──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │PAM │ │ │ │0.1 │ │0.1 │ │70│ │ │ │ │ │5 │4.0│ │ │0.1 │
├──────┴─────┴──────┼──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │69.5│150.6│32.4│252.5│100│74│64060│100│253│996 │3.9│100 │3.9│4.3│0.3 │247.9│
│TOTAL ├──┼──┼────┼─────┼────┼─────┼───┼──┼─────┼───┼───┼────┼───┼──────┼───┼───┼────┼─────┤
│ │ │ │28% │59% │13% │100% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2% │ │98% │
└───────────────────┴──┴──┴────┴─────┴────┴─────┴───┴──┴─────┴───┴───┴────┴───┴──────┴───┴───┴────┴─────┘




    15.3. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE DE VEGETAŢIE
    15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure
    15.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere
    15.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie
    15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare şi expoziţie
    15.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii
    15.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului
    15.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării
    15.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure

┌────────┬──────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┬─────────┐
│ │ │CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE │ │ │ │
│ │ ├────────────────────────┬──────────────────────┬──────────┬─────────┤ │ │ │
│ │ │NATURAL FUNDAMENTAL │DERIVAT │ARTIFICIAL│ │TOTAL │TERENURI│TOTAL │
│ │ ├────────────────┬───────┼───────┬──────────────┤DE │NEDEFINIT│PADURE│GOALE │ │
│TIP │TIP │DE │ │PARTIAL│TOTAL (DE │PRODUCTIV.│ │ │ │ │
│STATIUNE│PADURE│PRODUCTIVITATE │ │ │PRODUCTIV.) │ │ │ │ │ │
│ │ ├────┬─────┬─────┼───────┼───────┼────┬────┬────┼─────┬────┼─────────┼──────┼────────┼─────┬───┤
│ │ │SUP.│MIJ. │INF. │SUBPROD│ │SUP.│MIJ.│INF.│SUP +│INF.│ │ │ │ │ │
│ │ │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │MIJ │HA │HA │HA │HA │HA │% │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │HA │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│0 │0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │4 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3120 │4191 │ │ │75.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │75.7 │ │75.7 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │75.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │75.7 │ │75.7 │11 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3331 │4115 │ │ │89.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │89.2 │ │89.2 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │89.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │89.2 │ │89.2 │13 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│3332 │4114 │ │226.7│ │ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │255.1 │ │255.1│100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │226.7│ │ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │255.1 │ │255.1│38 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │89 │ │ │ │ │8 │ │2 │ │1 │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5142 │5121 │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │3 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │41 │ │ │ │ │ │ │59 │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5241 │4213 │ │ │75.4 │ │0.8 │ │ │ │ │0.8 │ │77.0 │ │77.0 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │75.4 │ │0.8 │ │ │ │ │0.8 │ │77.0 │ │77.0 │11 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │98 │ │1 │ │ │ │ │1 │ │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5242 │4212 │ │137.3│ │ │ │ │ │ │3.1 │ │ │140.4 │ │140.4│100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │137.3│ │ │ │ │ │ │3.1 │ │ │140.4 │ │140.4│20 │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │98 │ │ │ │ │ │ │2 │ │ │100 │ │100 │ │
├────────┬──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│5253 │9712 │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │100│
├────────┴──────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │ │
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
├───────────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │374.2│240.3│ │0.8 │ │19.9│ │21.4 │0.8 │3.2 │660.6 │27.7 │688.3│100│
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼─────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │58 │36 │ │ │ │3 │ │3 │ │ │96 │4 │100 │ │
└───────────────┴────┴─────┴─────┴───────┴───────┴────┴────┴────┴─────┴────┴─────────┴──────┴────────┴─────┴───┘


    15.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere

┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┬────────┬─────────┐
│ │CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE │ │ │ │
│ ├────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────┤ │ │ │
│ │NATURAL FUNDAMENTAL │DERIVAT │ARTIFICIAL │ │TOTAL │TERENURI│TOTAL │
│FORMATIA ├────────────────┬───────┼───────┬──────────────┤DE │NEDEFINIT│PADURE│GOALE │ │
│FORESTIERA│DE │ │PARTIAL│TOTAL (DE │PRODUCTIV. │ │ │ │ │
│ │PRODUCTIVITATE │ │ │PRODUCTIV.) │ │ │ │ │ │
│ ├────┬─────┬─────┼───────┼───────┼────┬────┬────┼───────┬────┼─────────┼──────┼────────┼─────┬───┤
│ │SUP.│MIJ. │INF. │SUBPROD│HA │SUP.│MIJ.│INF.│SUP+MIJ│INF.│HA │HA │HA │HA │% │
│ │HA │HA │HA │HA │ │HA │HA │HA │HA │HA │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │27.7 │27.7 │4 │
│01 ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│41 FAGETE │ │226.7│164.9│ │ │ │19.9│ │5.3 │ │3.2 │420.0 │ │420.0│61 │
│PURE ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│MONTANE │ │54 │39 │ │ │ │5 │ │1 │ │1 │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│42 FAGETE │ │137.3│75.4 │ │0.8 │ │ │ │3.1 │0.8 │ │217.4 │ │217.4│32 │
│PURE DE ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│DEALURI │ │64 │35 │ │ │ │ │ │1 │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│51 │ │9.1 │ │ │ │ │ │ │13.0 │ │ │22.1 │ │22.1 │3 │
│GORUNETE ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│PURE │ │41 │ │ │ │ │ │ │59 │ │ │100 │ │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│97 │ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │1.1 │ │
│ANINISURI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DE ANIN ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│NEG │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │100 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │374.2│240.3│ │0.8 │ │19.9│ │21.4 │0.8 │3.2 │660.6 │27.7 │688.3│100│
│TOTAL ├────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │58 │36 │ │ │ │3 │ │3 │ │ │96 │4 │100 │ │
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │614.5│ │ │0.8 │ │19.9│ │22.2 │ │3.2 │660.6 │27.7 │688.3│100│
├──────────┼────┼─────┼─────┼───────┼───────┼────┼────┼────┼───────┼────┼─────────┼──────┼────────┼─────┼───┤
│ │ │94 │ │ │ │ │3 │ │3 │ │ │96 │4 │100 │ │
└──────────┴────┴─────┴─────┴───────┴───────┴────┴────┴────┴───────┴────┴─────────┴──────┴────────┴─────┴───┘


    15.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine. înclinare şi expoziţie

┌────────┬──────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ │CATEGORII DE INCLINARE │TOTAL │
│ │ ├───────────────┬─────────────────┬───────────────┬───────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│FORMATIA│CAT. DE │< 16 G │16 - 30 G │31 - 40 G │> 40 G │ │ │ │ │
│FOR. │ALTITUDINE├────┬────┬─────┼─────┬─────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬────┬─────┤INS. │P. │UMBR.│TOTAL│
│ │ │INS.│P. │UMBR.│INS. │P. │UMBR.│INS.│P. │UMBR.│INS.│P. │UMBR.│HA │INS. │HA │HA │
│ │ │HA │INS.│HA │HA │INS. │HA │HA │INS.│HA │HA │INS.│HA │ │HA │ │ │
│ │ │ │HA │ │ │HA │ │ │HA │ │ │HA │ │ │ │ │ │
├────────┼──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │02 - 04 │17.8│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │17.8 │ │ │17.8 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │04 - 06 │ │ │1.0 │ │0.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │0.7 │1.0 │1.7 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│0 │08 - 10 │0.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.2 │ │ │0.2 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │12 - 14 │ │ │ │2.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │2.1 │ │ │2.1 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │14 - 16 │ │ │ │0.5 │1.7 │3.7 │ │ │ │ │ │ │0.5 │1.7 │3.7 │5.9 │
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │18.0│ │1.0 │2.6 │2.4 │3.7 │ │ │ │ │ │ │20.6 │2.4 │4.7 │27.7 │
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │95 │ │5 │30 │28 │42 │ │ │ │ │ │ │74 │9 │17 │100 │
├────────┬──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │06 - 08 │ │ │ │ │ │ │ │8.3 │ │ │ │ │ │8.3 │ │8.3 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │08 - 10 │ │ │ │ │22.6 │ │ │ │ │31.7│ │ │31.7 │22.6 │ │54.3 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │10 - 12 │ │ │ │57.7 │55.3 │27.1 │37.5│54.6│9.3 │ │ │ │95.2 │109.9│36.4 │241.5│
│41 ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │12 - 14 │ │ │ │41.6 │15.6 │1.3 │15.0│ │36.8 │ │ │ │56.6 │15.6 │38.1 │110.3│
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │14 - 16 │ │ │ │ │0.3 │ │0.3 │4.3 │ │ │ │ │0.3 │4.6 │ │4.9 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 18 │ │ │ │0.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │0.7 │ │ │0.7 │
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │100.0│93.8 │28.4 │52.8│67.2│46.1 │31.7│ │ │184.5│161.0│74.5 │420.0│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │45 │42 │13 │32 │40 │28 │100 │ │ │44 │38 │18 │100 │
├────────┬──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │02 - 04 │13.4│1.1 │1.7 │ │15.0 │28.1 │8.5 │18.7│22.8 │ │ │ │21.9 │34.8 │52.6 │109.3│
│42 ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │04 - 06 │0.5 │ │ │18.9 │38.1 │ │33.2│ │17.4 │ │ │ │52.6 │38.1 │17.4 │108.1│
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │13.9│1.1 │1.7 │18.9 │53.1 │28.1 │41.7│18.7│40.2 │ │ │ │74.5 │72.9 │70.0 │217.4│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │83 │7 │10 │19 │53 │28 │41 │19 │40 │ │ │ │34 │34 │32 │100 │
├────────┬──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │02 - 04 │0.8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.8 │ │ │0.8 │
│51 ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │04 - 06 │13.0│3.6 │ │4.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │17.7 │3.6 │ │21.3 │
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │13.8│3.6 │ │4.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │18.5 │3.6 │ │22.1 │
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │79 │21 │ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │84 │16 │ │100 │
├────────┬──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│97 │02 - 04 │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │ │1.1 │
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │1.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.1 │ │ │1.1 │
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │100 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │100 │ │ │100 │
├────────┬──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │02 - 04 │33.1│1.1 │1.7 │ │15.0 │28.1 │8.5 │18.7│22.8 │ │ │ │41.6 │34.8 │52.6 │129.0│
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │04 - 06 │13.5│3.6 │1.0 │23.6 │38.8 │ │33.2│ │17.4 │ │ │ │70.3 │42.4 │18.4 │131.1│
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │06 - 08 │ │ │ │ │ │ │ │8.3 │ │ │ │ │ │8.3 │ │8.3 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │08 - 10 │0.2 │ │ │ │22.6 │ │ │ │ │31.7│ │ │31.9 │22.6 │ │54.5 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │10 - 12 │ │ │ │57.7 │55.3 │27.1 │37.5│54.6│9.3 │ │ │ │95.2 │109.9│36.4 │241.5│
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │12 - 14 │ │ │ │43.7 │15.6 │1.3 │15.0│ │36.8 │ │ │ │58.7 │15.6 │38.1 │112.4│
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │14 - 16 │ │ │ │0.5 │2.0 │3.7 │0.3 │4.3 │ │ │ │ │0.8 │6.3 │3.7 │10.8 │
│ ├──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 18 │ │ │ │0.7 │ │ │ │ │ │ │ │ │0.7 │ │ │0.7 │
├────────┴──────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │46.8│4.7 │2.7 │126.2│149.3│60.2 │94.5│85.9│86.3 │31.7│ │ │299.2│239.9│149.2│688.3│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │86 │9 │5 │38 │44 │18 │36 │32 │32 │100 │ │ │43 │35 │22 │100 │
├───────────────────┼────┴────┴─────┼─────┴─────┴─────┼────┴────┴─────┼────┴────┴─────┼─────┴─────┴─────┴─────┤
│ │54.2 │335.7 │266.7 │31.7 │688.3 │
│TOTAL CAT. INCL ├───────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│ │8 │48 │39 │5 │100 │
└───────────────────┴───────────────┴─────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────────────┘


    15.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie

┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │CATEGORII DE INCLINARE │TOTAL │
│ ├───────────────┬─────────────────┬───────────────┬───────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┤
│ETAJE │< 16 G │16 - 30 G │31 - 40 G │> 40 G │ │ │ │ │
│FITOCLIMATICE├────┬────┬─────┼─────┬─────┬─────┼────┬────┬─────┼────┬────┬─────┤INS. │P. │UMBR.│TOTAL│
│ │INS.│P. │UMBR.│INS. │P. │UMBR.│INS.│P. │UMBR.│INS.│P. │UMBR.│HA │INS. │HA │HA │
│ │HA │INS.│HA │HA │INS. │HA │HA │INS.│HA │HA │INS.│HA │ │HA │ │ │
│ │ │HA │ │ │HA │ │ │HA │ │ │HA │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │18.0│ │1.0 │2.6 │2.4 │3.7 │ │ │ │ │ │ │20.6 │2.4 │4.7 │27.7 │
│0 ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │95 │ │5 │30 │28 │42 │ │ │ │ │ │ │74 │9 │17 │100 │
├─────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │100.0│93.8 │28.4 │52.8│67.2│46.1 │31.7│ │ │184.5│161.0│74.5 │420.0│
│3 FM2 ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │45 │42 │13 │32 │40 │28 │100 │ │ │44 │38 │18 │100 │
├─────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │28.8│4.7 │1.7 │23.6 │53.1 │28.1 │41.7│18.7│40.2 │ │ │ │94.1 │76.5 │70.0 │240.6│
│5 FD3 ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │82 │13 │5 │23 │50 │27 │41 │19 │40 │ │ │ │39 │32 │29 │100 │
├─────────────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │46.8│4.7 │2.7 │126.2│149.3│60.2 │94.5│85.9│86.3 │31.7│ │ │299.2│239.9│149.2│688.3│
│TOTAL ├────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │86 │9 │5 │38 │44 │18 │36 │32 │32 │100 │ │ │43 │35 │22 │100 │
└─────────────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


    15.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii
 (a se vedea imaginea asociată)
    15.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului

┌─────────┬─────────┬─────┬────────────────┬─────┐
│ │ │Teren│Padure cu │ │
│ │ │gol │consistenta de │ │
│Natura si│Categ. de├─────┼────┬─────┬─────┤ │
│intensit.│inclinare│ │0.1 │0.5 -│0.8 -│Total│
│eroziunii│ │Ha │- │0.7 │1.0 │ │
│ │ │ │0.4 │Ha │Ha │ │
│ │ │ │Ha │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │30.5│1.4 │22.3 │54.2 │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │11.1│10.1 │66.6 │87.8 │
│Fara ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│eroz. │26 - 30 │ │39.0│38.2 │170.7│247.9│
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │4.3 │55.2 │68.0 │127.5│
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │103.5│ │103.5│
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total │ │ │84.9│208.4│327.6│620.9│
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│Er. in ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ad. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Slaba │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Moderata │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Putern. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│F. puter.│26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Excesiva │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total │ │ │ │9.5 │46.6 │56.1 │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│Er. in ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│sp. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │11.3 │11.3 │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Slaba │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │11.3 │11.3 │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Moderata │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Putern. │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│F. puter.│26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Excesiva │26 - 30 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total │ │ │ │ │11.3 │11.3 │
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │0 - 15 │ │30.5│1.4 │22.3 │54.2 │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │16 - 25 │ │11.1│10.1 │66.6 │87.8 │
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│Total UP:│26 - 30 │ │39.0│38.2 │170.7│247.9│
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │31 - 35 │ │4.3 │55.2 │79.3 │138.8│
│ ├─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │> 35 │ │ │113.0│46.6 │159.6│
├─────────┼─────────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │84.9│217.9│385.5│688.3│
└─────────┴─────────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────┘


    15.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării

┌───────────┬───────────────────────────────┬─────┐
│ │ARBORETE AFECTATE CU │ │
│ │INTENSITATEA │ │
│NATURA ├─────┬────────┬─────────┬──────┤TOTAL│
│POLUARII │SLABA│MODERATA│PUTERNICA│FOARTE│ │
│ │ │ │ │PUTER.│ │
│ ├─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│ │HA │HA │HA │HA │HA │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│COMPUSI │ │ │ │ │ │
│SULF SI │ │ │ │ │ │
│PULBERI │ │ │ │ │ │
│METAL: PB, │ │ │ │ │ │
│ZN, CD, CU,│ │ │ │ │ │
│FE │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│COMPUSI │ │ │ │ │ │
│AZOT SI │ │ │ │ │ │
│GAZE │ │ │ │ │ │
│PULBERI │ │ │ │ │ │
│IND. LEMN +│ │ │ │ │ │
│CHIM. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│PULBERI SI │ │ │ │ │ │
│GAZE EMISE │ │ │ │ │ │
│DE LA │ │ │ │ │ │
│TERMOFICARE│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│REZIDURI │ │ │ │ │ │
│LICHIDE SI │ │ │ │ │ │
│SOLIDE DIN │ │ │ │ │ │
│IND. + │ │ │ │ │ │
│ZOOTEHNIE │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│PULBERI │ │ │ │ │ │
│FABRICI │ │ │ │ │ │
│CIMENT │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│DIVERSI │ │ │ │ │ │
│FACTORI │ │ │ │ │ │
│POLUANTI │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│TOTAL │ │ │ │ │ │
│POLUARE │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│FARA │ │ │ │ │ │
│POLUARE │ │ │ │ │688.3│
│VIZIBILA │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼────────┼─────────┼──────┼─────┤
│TOTAL U.P. │ │ │ │ │688.3│
└───────────┴─────┴────────┴─────────┴──────┴─────┘



    15.4. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
    15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesibilitate şi specii
    15.4.2. Repariţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec
    15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului
    15.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile
    15.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de regenerare, accesibilitate şi specii

┌─────┬─────┬─────────────────┬────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │TOTAL │FAG │GORUN │MESTEACAN │PIN SILV. │ALTE SPECII │
│ │ ├─────┬──────┬────┼─────┬─────┬────┼────┬────┬───┼────┬────┬───┼────┬────┬───┼────┬────┬───┤
│URGEN│ACCES│SPR. │VOL. │CR. │SPR. │VOL. │CR. │SPR.│VOL.│CR.│SPR.│VOL.│CR.│SPR.│VOL.│CR.│SPR.│VOL.│CR.│
│ │ ├─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │HA │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │75.1 │3412 │364 │40.7 │1338 │171 │3.7 │726 │23 │9.4 │205 │48 │0.8 │213 │4 │20.5│930 │118│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │94.9 │25358 │622 │56.7 │15810│391 │19.3│4285│124│5.5 │935 │16 │8.5 │3285│61 │4.9 │1043│30 │
│00 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │170.0│28770 │986 │97.4 │17148│562 │23.0│5011│147│14.9│1140│64 │9.3 │3498│65 │25.4│1973│148│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│57% │60% │57% │14% │17% │15%│9% │4% │6% │5% │12% │7% │15% │7% │15%│
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │7.6 │1321 │10 │6.8 │1215 │9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.8 │106 │1 │
│11 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│89% │92% │90% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │11% │8% │10%│
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │25.0 │3029 │33 │25.0 │3029 │33 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│14 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│100% │100% │100%│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │32.6 │4350 │43 │31.8 │4244 │42 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.8 │106 │1 │
│1 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│98% │98% │98% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2% │2% │2% │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │1.1 │97 │7 │ │ │ │ │ │ │ │5 │ │0.3 │87 │2 │0.8 │5 │5 │
│24 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│ │ │ │ │ │ │ │5% │ │27% │90% │29%│73% │5% │71%│
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │19.5 │5394 │34 │18.8 │5262 │34 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.7 │132 │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │16.0 │3429 │36 │14.4 │3143 │32 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.6 │286 │4 │
│26 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │35.5 │8823 │70 │33.2 │8405 │66 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2.3 │418 │4 │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│94% │95% │94% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │6% │5% │6% │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │19.5 │5394 │34 │18.8 │5262 │34 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0.7 │132 │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │17.1 │3526 │43 │14.4 │3143 │32 │ │ │ │ │5 │ │0.3 │87 │2 │2.4 │291 │9 │
│2 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │36.6 │8920 │77 │33.2 │8405 │66 │ │ │ │ │5 │ │0.3 │87 │2 │3.1 │423 │9 │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│91% │94% │85% │ │ │ │ │ │ │1% │1% │3% │8% │5% │12%│
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │92.0 │37630 │293 │92.0 │37630│293 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │76.9 │32323 │233 │76.9 │32323│233 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│34 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │168.9│69953 │526 │168.9│69953│526 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│100% │100% │100%│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │92.0 │37630 │293 │92.0 │37630│293 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │76.9 │32323 │233 │76.9 │32323│233 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │168.9│69953 │526 │168.9│69953│526 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│100% │100% │100%│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │144.1│47374 │370 │142.6│47136│369 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1.5 │238 │1 │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │94.0 │35849 │276 │91.3 │35466│265 │ │ │ │ │5 │ │0.3 │87 │2 │2.4 │291 │9 │
│URG ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │238.1│83223 │646 │233.9│82602│634 │ │ │ │ │5 │ │0.3 │87 │2 │3.9 │529 │10 │
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│98% │99% │98% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2% │1% │2% │
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │219.2│50786 │734 │183.3│48474│540 │3.7 │726 │23 │9.4 │205 │48 │0.8 │213 │4 │22.0│1168│119│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │188.9│61207 │898 │148.0│51276│656 │19.3│4285│124│5.5 │940 │16 │8.8 │3372│63 │7.3 │1334│39 │
│SUP ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │408.1│111993│1632│331.3│99750│1196│23.0│5011│147│14.9│1145│64 │9.6 │3585│67 │29.3│2502│158│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│81% │90% │73% │6% │4% │9% │4% │1% │4% │2% │3% │4% │7% │2% │10%│
├─────┼─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │A │219.2│50786 │734 │183.3│48474│540 │3.7 │726 │23 │9.4 │205 │48 │0.8 │213 │4 │22.0│1168│119│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │N │188.9│61207 │898 │148.0│51276│656 │19.3│4285│124│5.5 │940 │16 │8.8 │3372│63 │7.3 │1334│39 │
│UP ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │T │408.1│111993│1632│331.3│99750│1196│23.0│5011│147│14.9│1145│64 │9.6 │3585│67 │29.3│2502│158│
│ ├─────┼─────┼──────┼────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┼────┼────┼───┤
│ │ │100% │100% │100%│81% │90% │73% │6% │4% │9% │4% │1% │4% │2% │3% │4% │7% │2% │10%│
└─────┴─────┴─────┴──────┴────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴───┴────┴────┴───┴────┴────┴───┴────┴────┴───┘


    15.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec

┌──────┬────────────────┬──────────────────────┬─────┐
│ │ │AMESTEC │TOTAL│
│ │ ├────┬─────┬─────┬─────┼─────┤
│SPECIA│EXPLOATABILITATE│> 80│a0 - │30 - │< 30 │ │
│ │ │% HA│80 % │50 % │% HA │HA │
│ │ │ │HA │HA │ │ │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │3.9 │20.8 │120.6│65.1 │210.4│
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX/ │ │52.4 │111.2│70.3 │233.9│
│FA ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │PREEX. │ │24.0 │8.8 │3.6 │36.4 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │33.0 │13.6 │14.4 │61.0 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │3.9 │130.2│254.2│153.4│541.7│
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │17.7 │17.7 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ME │PREEX. │ │ │ │4.5 │4.5 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │0.4 │0.8 │9.2 │10.4 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │0.4 │0.8 │31.4 │32.6 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│GO │ │ │ │ │3.3 │3.3 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │16.2│2.8 │ │4.0 │23.0 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │16.2│2.8 │ │7.3 │26.3 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │2.6 │8.4 │11.0 │
│SC ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX. │0.8 │ │ │ │0.8 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │0.8 │ │2.6 │8.4 │11.8 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│BR │ │ │0.5 │ │ │0.5 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │2.6 │5.2 │1.6 │9.4 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │3.1 │5.2 │1.6 │9.9 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│PI │EX. │0.3 │ │ │ │0.3 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │1.6 │7.5 │0.2 │9.3 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │0.3 │1.6 │7.5 │0.2 │9.6 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│CA │ │ │ │ │8.2 │8.2 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX. │ │ │ │0.8 │0.8 │
│DT ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │ │ │7.2 │7.2 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │ │ │8.0 │8.0 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│DM │NEEX. │ │ │ │3.2 │3.2 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │0.3 │ │0.3 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX. │ │ │ │0.5 │0.5 │
│MO ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │PREEX. │ │ │ │0.2 │0.2 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │ │ │2.0 │2.0 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │ │0.3 │2.7 │3.0 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │0.6 │0.4 │ │1.0 │
│ANN ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX. │ │ │0.7 │1.1 │1.8 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │0.6 │1.1 │1.1 │2.8 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│FR │NEEX. │ │ │ │1.9 │1.9 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │ │ │ │0.1 │0.1 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│PAM │PREEX. │ │ │ │0.1 │0.1 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │ │ │ │0.6 │0.6 │
├──────┴────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ │ │ │0.8 │0.8 │
├──────┬────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│SAC │NEEX. │ │ │ │0.6 │0.6 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│CE │NEEX. │ │ │ │0.2 │0.2 │
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │3.9 │21.9 │123.9│102.8│252.5│
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │EX. │1.1 │52.4 │111.9│72.7 │238.1│
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │PREEX. │ │24.0 │8.8 │8.4 │41.2 │
│ ├────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │NEEX. │16.2│40.4 │27.1 │45.1 │128.8│
├──────┼────────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │21.2│138.7│271.7│229.0│660.6│
│TOTAL │UP: ├────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ │ │3% │21% │41% │35% │ │
└──────┴────────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


    15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului

┌──────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ │ARBORETE NAT. PARTIAL │
│ │TOTAL ARBORETE │DERIVATE ARTIF. DE │
│ │ │PROD. SUP. SI MIJ: 0% │
│SPECIA├─────────┬───┬───┬─────┼─────────┬───┬───┬─────┤
│ │SUPRAFATA│CLP│TE │ │SUPRAFATA│CLP│TE │ │
│ ├─────┬───┤MED│MED│CICLU├─────┬───┤MED│MED│CICLU│
│ │HA │% │ │ │ │HA │% │ │ │ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│1 FA │331.3│86 │3.1│110│ │310.1│86 │3.1│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│2 GO │23.0 │5 │3.0│115│ │23.0 │5 │3.0│115│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│3 ME │14.9 │3 │3.3│110│ │14.9 │3 │3.3│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│4 DT │9.7 │2 │3.0│103│ │8.6 │2 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│5 PI │9.6 │2 │2.9│108│ │9.6 │2 │2.9│108│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│6 BR │9.4 │2 │3.0│110│ │8.6 │2 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│7 DM │3.8 │0 │3.0│110│ │3.8 │0 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│8 MO │2.7 │0 │3.0│110│ │2.1 │0 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│9 FR │1.9 │0 │3.0│110│ │1.9 │0 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│10 ANN│1.8 │0 │3.0│110│ │1.8 │0 │3.0│110│ │
├──────┼─────┼───┼───┼───┼─────┼─────┼───┼───┼───┼─────┤
│TOTAL │408.1│100│3.1│110│110 │384.2│100│3.1│110│110 │
└──────┴─────┴───┴───┴───┴─────┴─────┴───┴───┴───┴─────┘


    15.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile (a se vedea imaginea asociată)


    15.5. EVIDENŢE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A POSIBILITĂŢII
    15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a masei lemnoase de recoltat
    15.5.2. Situaţia fondului forestier şi masei lemnoase de recoltat în raport cu distanţa de colectare
    15.5.3. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
    15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi masei lemnoase de recoltat

┌─────┬───┬─────────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │ │FOND FORESTIER PRODUCTIV │POSIBILITATEA DECENALA (M.C.) │
│ │ │ │ ├───────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┼──────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┬────────────────────────────────────┤
│ │ │TOTAL │ │ │EXPLOATABIL │ │ │PRODUSE PRINCIPALE │ │TAIERI │PRODUSE SECUNDARE │
│ │ │SUPRAFATA│ACCES│TOTAL ├───────┬─────┤PREEXPLOATABIL│NEEXPLOATABIL├─────┬───────────────┬─────────┬────┬─────┼──────────┼──────────┼────────┬────────┬──────┬─────┬─────┤
│DRUM │KM │DESERVITA│MEDIE│SUPRAF.│SUPRAF.│VOLUM│ │ │GRAD.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │HA │KM │ │ │ │ │ │+ │ │SUCCESIVE│ │ │TOTAL │ │ │ │ │TOTAL│ │
│ │ │ │ ├───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┤TRANS│CVASIGRADINARIT│+ │RASE│CRING│PRINCIPALE│CONSERVARE│RARITURI│CURATIRI│IGIENA│SEC. │TOTAL│
│ │ │ │ │HA │HA │M.C. │HA │HA │GRAD.│ │PROCRES. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼───────────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│DP001│0,4│143.1 │3.40 │44.2 │1.1 │97 │39.5 │3.6 │ │ │ │ │ │ │ │125 │ │5 │130 │130 │
├─────┼───┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼───────────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│T. DP│0,4│143.1 │3.40 │44.2 │1.1 │97 │39.5 │3.6 │ │ │ │ │ │ │ │125 │ │5 │130 │130 │
├─────┼───┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼───────────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│FE001│2,4│428.2 │0.97 │281.2 │209.0 │75518│1.0 │71.0 │ │ │12751 │ │ │12751 │3690 │230 │261 │ │491 │16932│
├─────┼───┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼───────────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│FE002│0,8│117.0 │1.63 │82.7 │28.0 │7608 │0.5 │54.2 │ │ │1279 │ │ │1279 │1248 │747 │ │ │747 │3274 │
├─────┼───┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼───────────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┤
│T. FE│3,2│545.2 │1.11 │363.9 │237.0 │83126│1.7 │125.2 │ │ │14030 │ │ │14030 │4938 │977 │261 │ │1238 │20206│
├─────┴───┴─────────┴─────┴───────┴───────┴─────┴──────────────┴─────────────┴─────┴───────────────┴─────────┴────┴─────┴──────────┴──────────┴────────┴────────┴──────┴─────┴─────┤
│ │
├─────┬───┬─────────┬─────┬───────┬───────┬─────┬──────────────┬─────────────┬─────┬───────────────┬─────────┬────┬─────┬──────────┬──────────┬────────┬────────┬──────┬─────┬─────┤
│TOTAL│3,6│688.3 │1.59 │408.1 │238.1 │83223│41.2 │128.8 │ │ │14030 │ │ │14030 │4938 │1102 │261 │5 │1368 │20336│
└─────┴───┴─────────┴─────┴───────┴───────┴─────┴──────────────┴─────────────┴─────┴───────────────┴─────────┴────┴─────┴──────────┴──────────┴────────┴────────┴──────┴─────┴─────┘


    15.5.2. Situaţia fondului forestier şi a masei lemnoase de recoltat în raport cu distanţa de colectare

┌──────┬─────────┬─────┬──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬┐
│ │ │ │FOND FORESTIER PRODUCTIV │POSIBILITATEA DECENALA (M.C.) ││
│ │ │ ├───────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┼────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────────────────────────┬─────┼┤
│ │TOTAL │ACCES│ │EXPLOATABIL │ │ │PRODUSE PRINCIPALE │ │PRODUSE SECUNDARE │ ││
│ACCES.│SUPRAF. │MEDIE│TOTAL │ │PREEXPLOATABIL│NEEXPLOATABIL├─────┬──────────┬─────────┬────┬─────┬──────────┤ ├────────┬────────┬──────┬─────┤ ├┤
│ │DESERVITA│ │SUPRAF.├───────┬─────┤ │ │GRAD.│ │SUCCESIVE│ │ │ │TAIERI │ │ │ │ │TOTAL├┤
│ │HA │ │ │SUPRAF.│VOLUM│ │ │+ │CVASI │+ │RASE│CRING│TOTAL │CONSERVARE│RARITURI│CURATIRI│IGIENA│TOTAL│ ││
│ │ ├─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┤TRANS│GRADINARIT│PROCRES. │ │ │PRINCIPALE│ │ │ │ │SEC. │ ├┤
│ │ │KM │HA │HA │M.C. │HA │HA │GRAD.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│0.1 - │103.4 │0.27 │37.5 │15.9 │5822 │ │21.6 │ │ │ │ │ │ │1593 │ │43 │ │43 │1636 ││
│0.8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│0.4 - │82.4 │0.53 │81.4 │49.4 │16548│ │32.0 │ │ │2086 │ │ │2086 │ │94 │92 │ │186 │2272 ││
│0.6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│0.7 - │67.7 │0.79 │47.6 │31.4 │11555│0.5 │15.7 │ │ │1981 │ │ │1981 │ │141 │88 │ │229 │2210 ││
│0.9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│1.0 - │59.5 │1.09 │52.7 │47.4 │13449│ │5.3 │ │ │3967 │ │ │3967 │383 │56 │37 │ │93 │4443 ││
│1.2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│1.3 - │101.9 │1.38 │69.5 │47.4 │17378│0.5 │21.6 │ │ │3913 │ │ │3913 │1168 │373 │1 │ │374 │5455 ││
│1.6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│> 1.6 │273.4 │2.79 │119.4 │46.6 │18471│40.2 │32.6 │ │ │2083 │ │ │2083 │1794 │438 │ │5 │443 │4320 ││
├──────┼─────────┼─────┼───────┼───────┼─────┼──────────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┼────┼─────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼──────┼─────┼─────┼┤
│TOTAL │688.3 │1.59 │408.1 │238.1 │83223│41.2 │128.8 │ │ │14030 │ │ │14090 │4938 │1102 │261 │5 │1368 │20336││
└──────┴─────────┴─────┴───────┴───────┴─────┴──────────────┴─────────────┴─────┴──────────┴─────────┴────┴─────┴──────────┴──────────┴────────┴────────┴──────┴─────┴─────┴┘


    15.5.3. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite (a se vedea imaginea asociată)



     PARTEA A IV-A
    APLICAREA AMENAJAMENTULUI
    16. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
    16.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări şi împăduriri

┌───────────┬─────────────────────────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│ │PRODUSE DIN : │ │ │ │
│ ├──────────┬──────────┬───────┤Lucrări de│TOTAL │Lucrări de│
│ │Tăieri de │Lucrări de│Lucrări│conservare│(2+4+5+6)│împăduriri│
│Specificare│regenerare│îngrijire │de │ │ │ │
│ │ │ │igienă │ │ │ │
│ ├────┬─────┼─────┬────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│ │ha │mc │ha │mc │mc │mc │mc │ha │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Nr. crt. │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Sarcina │9,2 │1403 │15,1 │136 │310 │494 │2343 │1,0 │
│anuală │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Sarcina pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deceniu │92,0│14030│150,9│1363│3100 │4938 │23421 │10,3 │
│(2020-2029)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul I │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul II │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul III │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul IV │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul V │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul VI │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul VII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul VIII │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul IX │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│anul X │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
│total │ │ │ │ │ │ │ │ │
│deceniu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Rămas de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│plus │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼────┼─────┼─────┼────┼───────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Realizat în│ │ │ │ │ │ │ │ │
│minus │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴────┴─────┴─────┴────┴───────┴──────────┴─────────┴──────────┘


    16.2. Evidenta dinamicii procesului de regenerare naturală

┌───────┬────────────┬──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ │Consistenţa │ │ │
│u.a. │arb. şi │ │SITUAŢIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL │
│Supraf.│descr. │ │ │
│Comp │seminţişului│Specificări ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│ţel │utilizabil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în anul │ │2020│2021│2022│2023│2024│2025│2026│2027│2028│2029│
│ │amenajării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │12 │13 │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│52 B │0,3 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│3,7 │ │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│70FA │8FA 2DT │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20FR │10 ani, 0,6 │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │S, MIXT │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│53 D │0,4 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│5,4 │7FA 2ANN 1DT│Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│50FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20FR │10 ani, 0,6 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20ANN │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│54 E │0,4 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2,4 │7FA 2ANN 1DT│Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│50FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20FR │10 ani, 0,6 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20ANN │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│124 A │0,6 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│8,3 │7FA 2PAM 1BR│Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│60FA │7 ani, 0,5 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20PAM │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20BR │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│124 B │0,4 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│6,6 │9FA 1DT │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│80FA │10 ani, 0,5 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│124 D │0,2 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│6,4 │8FA 1DT │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│80FA │15 ani, 0,7 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20DT │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│125 D │0,3 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│6,4 │6FA 2BR 2PAM│Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│60FA │10 ani, 0,5 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20BR │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20PAM │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│126 D │0,6 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│6,9 │10FA │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│80FA │7 ani, 0,4 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│127 C │0,4 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│7,6 │9FA 1BR │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│70FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10BR │10 ani, 0,6 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│128 D │0,4 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│2,2 │9FA 1BR │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│70FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10BR │5 ani, 0,3 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│129 E │0,7 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│13,9 │9FA 1PAM │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│70FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10BR │6 ani, 0,2 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│129 F │0,3 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│9,6 │9FA 1BR │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│70FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10BR │10 ani, 0,5 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Fructificaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Felul tăierii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│134 A │0,7 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │Completări la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │regenerări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│10,0 │10FA │Îngrijirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │seminţişurilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────────┼──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│70FA │ │DESCR. SEM. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10BR │4 ani, 0,2 │Compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10LA │S, MIXT │înălţimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10DT │ │Desimea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Răspândirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴────────────┴──────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



    17. DOCUMENTE
    17.1. Documente proprietate
    17.2. Procese verbale de amenajare
    17.3. Anexe
    17.1. Documente proprietate
    17.2. Procese verbale de amenajare
    17.3. Anexe

                                         ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016