Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Denumirea, forma juridicã, sediul, durata
ART. 1
Denumirea societãţii
Denumirea societãţii este Societatea Comercialã "Compania Industriala Grivita" - S.A.
În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile emanând de la societate, denumirea societãţii va fi precedatã sau urmatã de cuvintele "societate pe acţiuni" sau initialele "S.A.", de capitalul social, numãrul de înregistrare în Registrul comerţului şi sediul societãţii.
ART. 2
Forma juridicã a societãţii
Societatea Comercialã "Compania Industriala Grivita" - S.A. este persoana juridicã romana, având forma juridicã de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile romane, şi cu prezentul statut.
ART. 3
Sediul societãţii
Sediul societãţii este în România, Bucureşti, str. Clabucet nr. 68, sectorul 1.
Sediul societãţii va putea fi schimbat în alta localitate din România, pe baza hotãrârii adunãrii generale a actionarilor, în condiţiile legii.
Societatea poate avea sucursale, birouri, filiale, agenţii, reprezentante în orice alta localitate de pe teritoriul României sau în alte tari, în conformitate cu legile romane şi prevederile prezentului statut.
ART. 4
Durata societãţii
Durata societãţii este nelimitatã, cu începere de la data înregistrãrii actului sau de înfiinţare în Registrul comerţului.
CAP. 2
Scopul şi obiectul de activitate ale societãţii
ART. 5
Scopul societãţii
Scopul societãţii este realizarea şi comercializarea de produse şi servicii din domeniul industriei pentru transporturi.
ART. 6
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societãţii este:
- fabricarea şi reconditionarea ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor de schimb pentru mijloacele de transport şi de ridicat, precum şi a accesoriilor auto;
- fabricarea şi modernizarea standurilor şi utilajelor de material rulant;
- fabricarea de autovehicule, rulote şi remorci;
- fabricarea de SDV-uri, stante, matrite, modele;
- executarea de lucrãri privind întreţinerea, repararea şi amenajarea mijloacelor de transport;
- prestarea de servicii în domeniul aprovizionarii, desfacerii, transporturilor, tehnicii de calcul, proiectãrii de tehnologii, produse, capacitãţi şi export-import;
- comercializarea en gros şi en detail de piese de schimb auto, anvelope, camere auto, lichid de frana, antigel, elemente filtrare ulei, aer şi combustibil, acumulatori auto, confecţii textile, piele şi inlocuitori, stofe, huse auto, profiluri metalice, organe de asamblare, electrozi de sudura, rulmenti, lacuri, vopsele, deşeuri metalice şi lemnoase, materiale de construcţii, electrice, electronice, laminate feroase, materiale de frictiune, elemente de cauciucarie, produse din sticla, scule etc.
CAP. 3
Capitalul social, acţiunile
ART. 7
Capitalul social
Capitalul social al Societãţii Comerciale "Compania Industriala Grivita" - S.A. este în valoare de 1.020.440 mii lei, împãrţit în 204.088 acţiuni nominative în valoare nominalã de 5.000 lei fiecare.
Capitalul social este deţinut integral de statul roman, ca acţionar unic, pana la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice romane sau strãine, în condiţiile legii şi vãrsat în întregime la data constituirii societãţii.
ART. 8
Acţiunile
Acţiunile societãţii vor cuprinde toate elementele prevãzute de lege.
Acestea vor purta timbrul sec al societãţii şi semnatura a doi administratori.
Societatea va tine evidenta acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie; registrul se pãstreazã la sediul societãţii, sub îngrijirea consiliului de administraţie.
ART. 9
Reducerea sau mãrirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau majorat pe baza hotãrârii adunãrii generale a actionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 10
Drepturi şi obligaţii decurgând din acţiuni
Fiecare acţiune subscrisã şi vãrsatã de acţionari conferã acestora dreptul la un vot în adunarea generalã a actionarilor, dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea dividendelor, potrivit legii.
Deţinerea acţiunii implica adeziunea de drept la statutul societãţii.
Drepturile şi obligaţiile decurgând din deţinerea de acţiuni urmeazã de drept acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligaţiile societãţii sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii rãspund în limita valorii acţiunilor pe care le deţin.
Patrimoniul societãţii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligaţii personale ale actionarilor.
Un creditor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra partii din profitul societãţii ce i se va repartiza de cãtre adunarea generalã a actionarilor sau a cotei-pãrţi cuvenite acestuia la lichidarea societãţii, efectuatã în condiţiile prezentului statut.
ART. 11
Cesiunea acţiunilor
Acţiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care recunoaşte pentru fiecare acţiune un singur proprietar.
Cesiunea parţialã sau totalã a acţiunilor între acţionari sau terţi se poate face în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege.
ART. 12
Pierderea acţiunilor
În cazul pierderii uneia sau mai multor acţiuni, proprietarul va trebui sa anunţe consiliul de administraţie al societãţii şi sa facã publica pierderea prin presa. Dupã scurgerea unui termen de 6 luni de la publicarea pierderii va putea obţine un duplicat al acţiunii.
CAP. 4
Adunarea generalã a actionarilor
ART. 13
Atribuţii
Adunarea generalã a actionarilor este organul de conducere al societãţii, care decide asupra activitãţii acesteia şi asigura politica ei economicã şi comercialã.
Adunãrile generale ale actionarilor sunt ordinare şi extraordinare şi au urmãtoarele atribuţii principale:
a) aproba structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor functionale şi de producţie;
b) aleg membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanţi, le stabilesc salariul, îi descarca de activitate şi îi revoca;
c) aleg directorul general şi adjunctii acestuia, le stabilesc salariul, îi descarca de activitate şi îi revoca; directorul general şi adjunctii acestuia pot fi aleşi şi dintre membrii consiliului de administraţie;
d) stabilesc competentele şi rãspunderile consiliului de administraţie şi comisiei de cenzori;
e) stabilesc nivelul de salarizare a personalului angajat la societate, în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege;
f) aproba şi modifica programele de activitate şi bugetul societãţii;
g) hotãrãsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţii;
h) examineazã, aproba sau modifica bilanţul şi contul de profit şi pierderi dupã analizarea raportului consiliului de administraţie, al comisiei de cenzori sau al expertului de gestiune, dupã caz; aproba repartizarea profitului între acţionari;
i) hotãrãsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale, birouri, agenţii, reprezentante;
j) hotãrãsc cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social, la modificarea numãrului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor;
k) hotãrãsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii;
l) hotãrãsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societãţii;
m) hotãrãsc cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de investiţii noi;
n) hotãrãsc cu privire la actionarea în justiţie a membrilor consiliului de administraţie, directorului general, adjunctilor acestuia şi a cenzorilor, pentru pagube pricinuite societãţii;
o) analizeazã rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele societãţii cu privire la profit şi dividende, poziţia pe piata interna şi internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;
p) hotãrãsc în orice alte probleme privind societatea.
Hotãrârile în problemele prevãzute la lit. k) şi l) vor putea fi aduse la îndeplinire numai dupã aprobarea lor de cãtre organul care a aprobat constituirea societãţii, în perioada în care statul este acţionar unic.
Atribuţiile adunãrilor generale ordinare şi extraordinare ale actionarilor se diferentiaza potrivit legii.
ART. 14
Convocarea adunãrii generale
Adunarea generalã se convoacã de preşedintele consiliului de administraţie sau de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte.
Adunãrile generale ordinare au loc o data pe an, la 2 luni de la încheierea exerciţiului economico-financiar, pentru examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul în curs.
Adunãrile generale extraordinare se convoacã la cererea actionarilor, reprezentând cel puţin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepţia primilor 2 ani de la înfiinţarea societãţii.
Convocarea adunãrii generale a actionarilor va fi facuta cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României şi într-unul din ziarele de larga circulaţie din ţara.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor.
Când, în ordinea de zi, figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
Adunarea generalã a actionarilor se întruneşte la sediul societãţii sau în alt loc din aceeaşi localitate.
ART. 15
Organizarea adunãrii generale a actionarilor
Adunarea generalã ordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrâri, dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã extraordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrâri, dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã a actionarilor este prezidata de preşedintele consiliului de administraţie, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie desemneazã dintre membrii adunãrii generale doi secretari care sa verifice lista de prezenta a actionarilor şi sa întocmeascã procesul-verbal al adunãrii.
Procesul-verbal al adunãrii se va scrie într-un registru sigilat şi parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretarul care l-a întocmit.
La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunãrii generale a actionarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de munca cu personalul societãţii, pot fi invitaţi şi reprezentanţii sindicatelor existente în societate.
ART. 16
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generalã a actionarilor
Hotãrârile adunãrilor generale se iau prin vot deschis. Actionarii voteazã, de regula, prin ridicarea mainii. La propunerea persoanei care prezideazã sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, ce deţin cel puţin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul sa fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotãrârilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
Hotãrârile adunãrii generale sunt obligatorii chiar pentru actionarii absenţi sau nereprezentati, sau care au votat impotriva.
ART. 17
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile adunãrii generale a actionarilor vor fi exercitate de împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, mandatati pe baza de contract, conform Legii nr. 78/1992.
Împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat îşi înceteazã, de drept, activitatea la data la care se va tine şedinţa de constituire a adunãrii generale a actionarilor.
CAP. 5
Consiliul de administraţie
ART. 18
Organizare
Societatea Comercialã "Compania Industriala Grivita" - S.A. este administratã de cãtre un consiliu de administraţie format din persoane alese de adunarea generalã a actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realese pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acţionari. Numãrul de administratori se stabileşte de cãtre adunarea generalã a actionarilor în raport cu volumul şi specificul activitãţii societãţii.
Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acţionari în aceeaşi proporţie cu cota lor de participare la capital.
Când se creeazã un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generalã a actionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generalã a actionarilor va alege ca nou administrator o persoana indicatã de acelaşi acţionar care a desemnat pe predecesorul sau. Durata pentru care este ales administrator va fi egala cu perioada care a rãmas pana la expirarea mandatului predecesorului sau.
Pana la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, consiliul de administraţie al societãţii comerciale va fi numit de împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Transporturilor.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte. Componenta consiliului de administraţie şi desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generalã a actionarilor.
La prima şedinţa consiliul de administraţie va alege, dintre membrii sãi, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.
Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numãrul membrilor sãi. El este prezidat de preşedinte iar, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte. Preşedintele numeşte un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afarã acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenta a cel puţin 1/2 din numãrul membrilor consiliului de administraţie şi deciziile se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi.
Dezbaterile consiliului de administraţie au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte, cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.
Consiliul de administraţie poate delega unuia sau mai multor membri ai sãi unele împuterniciri pe probleme limitate şi poate recurge la experţi pentru studierea anumitor probleme.
În relaţiile cu terţi, societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele consiliului de administraţie pe baza şi în limitele împuternicirilor date de adunarea generalã a actionarilor sau, în lipsa lui, de cãtre unul dintre administratori, desemnat de consiliu.
Cel ce reprezintã societatea semneazã actele care o angajeazã fata de terţi.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãţii, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
Preşedintele consiliului de administraţie este obligat sa punã la dispoziţia actionarilor şi comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societãţii.
Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membri ai consiliului de administraţie şi directorul rãspund, individual sau solidar, dupã caz, fata de societate, pentru prejudiciile rezultate din faptele lor ilicite, pentru abaterile de la statut sau pentru greşelile în administrarea societãţii. În asemenea situaţii ei vor putea fi revocaţi prin hotãrârea adunãrii generale a actionarilor.
ART. 19
Atribuţiile consiliului de administraţie
Consiliul de administraţie are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) angajeazã şi concediazã personalul şi stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia;
b) stabileşte îndatoririle şi responsabilitãţile personalului societãţii pe compartimente;
c) aproba operaţiunile de încasãri şi plati, potrivit competentelor acordate;
d) aproba operaţiunile de cumpãrare şi vânzare de bunuri, potrivit competentelor acordate;
e) aproba încheierea sau rezilierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
f) aproba încheierea sau rezilierea altor contracte, potrivit competentelor acordate;
g) stabileşte tactica şi strategia de marketing, de cercetare şi dezvoltare, de asigurare a calitãţii, de protecţie a mediului;
h) supune anual adunãrii generale a actionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societãţii pe anul în curs;
j) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a actionarilor sau care privesc conducerea curenta a activitãţii societãţii.
CAP. 6
ART. 20
Comitetul de direcţie
Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie, compus din membri aleşi din consiliul de administraţie, fixându-le în acelaşi timp şi salariile, potrivit legii.
Preşedintele consiliului de administraţie îndeplineşte şi funcţia de director general, calitate în care conduce şi comitetul de direcţie, asigurând conducerea curenta a societãţii, aduce la îndeplinire deciziile consiliului de administraţie, în limitele activitãţii societãţii.
Deciziile comitetului de direcţie se iau cu majoritatea absolutã a voturilor membrilor sãi.
Comitetul de direcţie este obligat sa prezinte la fiecare şedinţa a consiliului de administraţie registrul sau de deliberãri.
În comitetul de direcţie votul nu poate fi dat prin delegaţie.
CAP. 7
Gestiunea societãţii
ART. 21
Comisia de cenzori
Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori, aleasã de adunarea generalã a actionarilor, formatã din trei membri care trebuie sa fie asociaţi, cu excepţia experţilor contabili.
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sunt reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.
Adunarea generalã alege, de asemenea, cenzorii supleanţi, care vor înlocui, în caz de nevoie, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor şi comisiei de cenzori li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societãţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor.
Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale:
a) în cursul exerciţiului economico-financiar verifica gospodãrirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenta contabila şi informeazã consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exerciţiului economico-financiar controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie asupra conturilor societãţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentând adunãrii generale a actionarilor un raport scris;
c) la lichidarea societãţii controleazã operaţiunile de lichidare;
d) prezintã adunãrii generale a actionarilor punctul sau de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului şi a obiectului societãţii.
Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societãţii şi ia decizii în unanimitate. Dacã nu se realizeazã unanimitatea, raportul cu divergenţe se înainteazã adunãrii generale a actionarilor.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã extraordinarã a actionarilor, dacã aceasta nu a fost convocatã de consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepţia primilor 2 ani de la constituirea societãţii) sau ori de câte ori considera necesar pentru alte situaţii.
Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiei de cenzori, precum şi drepturile şi obligaţiile cenzorilor se completeazã cu dispoziţiile legale.
Cenzorii se numesc pe o perioada de maximum 3 ani, iar prima comisie este compusa din 5 membri.
CAP. 8
Activitatea societãţii
ART. 22
Exerciţiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an.
Primul exerciţiu economico-financiar începe la data constituirii societãţii.
ART. 23
Personalul societãţii
Membrii consiliului de administraţie şi cenzorii sunt aleşi de adunarea generalã a actionarilor.
Restul personalului este angajat de cãtre consiliul de administraţie sau de directorul general al societãţii.
Nivelul salariilor pentru personalul societãţii, pe categorii de calificare şi funcţii, se stabileşte şi poate fi modificat de cãtre adunarea generalã a actionarilor, în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurãri sociale se va face potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile personalului societãţii se stabilesc de consiliul de administraţie.
ART. 24
Amortizarea fondurilor fixe
La amortizarea fondurilor fixe se vor avea în vedere urmãtoarele:
- amortizarea se stabileşte prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorii de achiziţie a fondurilor fixe şi se include, dupã caz, în preţul de cost al producţiei, al prestãrilor de servicii sau în cheltuielile de circulaţie şi se utilizeazã pentru înlocuirea mijloacelor fixe şi satisfacerea altor nevoi ale societãţii;
- prin valoarea de achiziţie a fondurilor fixe se înţelege suma cheltuielilor de cumpãrare şi a altor cheltuieli efectuate pentru punerea în funcţiune a fiecãrui fond fix;
- amortizarea se calculeazã de la data punerii în funcţiune a fondurilor fixe.
ART. 25
Reparaţii capitale şi investiţii noi
Lucrãrile de reparaţii capitale şi de investiţii noi se vor executa pe baza hotãrârii adunãrii generale a actionarilor. Fondurile necesare se asigura prin includerea cheltuielilor respective, dupã caz, în preţul de cost al producţiei, al prestãrilor de servicii sau în cheltuielile de circulaţie în anul în care au fost executate sau, eşalonat, pe mai mulţi ani.
ART. 26
Evidenta contabila şi bilanţul contabil
Societatea va tine evidenta contabila, în lei, şi va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi, având în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.
ART. 27
Calculul şi repartizarea profitului
Profitul societãţii se stabileşte pe baza bilanţului aprobat de adunarea generalã a actionarilor şi se repartizeazã potrivit legislaţiei în vigoare.
Plata profitului cuvenit actionarilor se face de societate, în condiţiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanţului de cãtre adunarea generalã a actionarilor.
În cazul înregistrãrii de pierderi, pãrţile se obliga sa analizeze cauzele şi sa ia mãsuri de recuperare.
Suportarea pierderilor de cãtre acţionari se va face proporţional cu aportul la capital şi în limita capitalului subscris.
ART. 28
Registrele societãţii
Societatea tine registrele prevãzute de legislaţia în vigoare.
CAP. 9
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
ART. 29
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformata în alta forma de societate prin hotãrârea adunãrii generale a actionarilor.
În perioada în care statul este acţionar unic, transformarea formei juridice a societãţii se va putea face prin hotãrâre a imputernicitilor mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate va îndeplini formalitãţile legale de înregistrare şi publicitate cerute la înfiinţarea societãţilor.
ART. 30
Dizolvarea societãţii
Urmãtoarele situaţii duc la dizolvarea societãţii:
a) imposibilitatea realizãrii obiectului de activitate;
b) hotãrârea adunãrii generale a actionarilor;
c) falimentul;
d) pierderea unei jumãtãţi din capitalul social, dupã ce s-a consumat fondul de rezerva, dacã adunarea generalã a actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã;
e) numãrul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
f) la cererea oricãrui acţionar, dacã împrejurãri de forta majorã şi consecinţele acestora dureazã mai mult de 8 luni, iar adunarea generalã a actionarilor constata ca funcţionarea societãţii nu mai este posibila;
g) în orice alte situaţii, pe baza hotãrârii adunãrii generale a actionarilor, luatã în unanimitate.
Dizolvarea societãţii comerciale trebuie sa fie înscrisã în Registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României.
ART. 31
Lichidarea societãţii
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidatã.
Lichidarea societãţii şi repartiţia patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 32
Litigii
Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instanţelor judecãtoreşti din România.
Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societate şi persoane juridice romane pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.
CAP. 10
Dispoziţii finale
Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispoziţiile legale referitoare la societãţile comerciale.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
