Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   STANDARD DE CALITATE din 14 mai 2010  pentru acoperiri de protectie a tancurilor de marfa pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transporta titei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

STANDARD DE CALITATE din 14 mai 2010 pentru acoperiri de protectie a tancurilor de marfa pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transporta titei

EMITENT: ORGANIZATIA MARITIMA INTERNATIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 812 din 17 noiembrie 2011

    1. Scop
    Prezentul standard stabileşte cerinţele tehnice minime aplicabile acoperirilor de protecţie în faza construcţiei pentru tancurile de marfã pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor noi care transportã ţiţei.
    2 Definiţii
    În sensul prezentului standard se aplicã urmãtoarele definiţii:
    2.1. Tancurile de ţiţei sunt definite în anexa I la MARPOL 73/78.
    2.2. Punctul de rouã este temperatura la care vaporii de apã din aer devin saturaţi şi încep sã condenseze.
    2.3. DFT este grosimea peliculei uscate.
    2.4. Pulberile de praf reprezintã particule prezente pe suprafaţa pregãtitã pentru vopsire ce provin de la decapare sau alte metode de pregãtire a suprafeţei ori care rezultã în urma acţiunii mediului.
    2.5. Şlefuirea marginilor este un tratament aplicat marginilor înainte de a doua fazã de pregãtire a suprafeţelor.
    2.6. Stare "BUNĂ" este starea cu mici puncte de ruginã, aşa cum este definitã în Rezoluţia A.744(18) pentru evaluarea acoperirii tancurilor de balast ale petrolierelor.
    2.7. Acoperire durã este o acoperire de protecţie care suferã o transformare chimicã de uscare sau o bunã acoperire ce nu suferã o reacţie de uscare în aer şi care poate fi utilizatã pentru întreţinere. Poate fi organicã sau anorganicã.
    2.8. NDFT este grosimea nominalã a peliculei uscate. Starea 90/10 înseamnã cã 90% din toate grosimile mãsurate trebuie sã fie egale sau mai mari decât NDFT, iar restul de 10% din grosimi nu sunt în niciun caz mai mici de 0,9 x NDFT.
    2.9. Acoperire primarã este primul strat din sistemul de acoperire aplicat în şantierul naval, dupã aplicarea grundului de atelier.
    2.10. Grundul de atelier este grundul de acoperire în faza de preconstrucţie care este aplicat pe tablele de oţel, de multe ori în instalaţii automatizate (şi înainte de acoperirea primarã a unui sistem de acoperire).
    2.11. Acoperiri bandã reprezintã aplicarea de vopsea pe margini, suduri, zone cu acces dificil etc., pentru a asigura o bunã aderenţã la vopsea şi o corectã grosime a vopselei în zonele critice.
    2.12. Durata nominalã de viaţã este numãrul de ani pentru care sistemul de acoperire este proiectat sã dureze.
    2.13. Fişa tehnicã este fişa de date privind produsele producãtorului vopselei, care conţine instrucţiuni tehnice detaliate şi informaţii relevante despre acoperire şi despre aplicarea sa.
    3. Principii generale
    3.1. Capacitatea unui sistem de acoperire de a ajunge la întreaga duratã nominalã de viaţã depinde de tipul sistemului de acoperire, de pregãtirea oţelului, precum şi de aplicarea, de inspecţia şi întreţinerea acoperirii. Toate aceste elemente contribuie la o bunã calitate a sistemului de acoperire.
    3.2. Inspecţia de pregãtire a suprafeţelor şi a procesului de aplicare a acoperirii trebuie sã fie pusã de acord între proprietarul navei, şantierul naval şi fabricantul acoperirii şi sã fie prezentatã Administraţiei pentru examinarea finalã. Dovezile justificative ale inspecţiei trebuie sã fie înregistrate şi incluse în dosarul tehnic de acoperire (CTF) (a se vedea subsecţiunea 3.4).
    3.3. La examinarea conform standardului prevãzut în secţiunea 4 trebuie luate în considerare urmãtoarele elemente:
    .1 este important ca constructorul navei sã respecte cu stricteţe specificaţiile, procedurile şi diferitele etape ale procesului de aplicare a acoperirii (incluzând, dar nelimitându-se la pregãtirea suprafeţelor), pentru a se evita orice degradare şi/sau deteriorare prematurã a sistemului de acoperire;
    .2 se poate ameliora calitatea acoperirii adoptând, în stadiul proiectãrii navei, mãsuri constând spre exemplu în reducerea tãieturilor în zigzag, utilizarea profilurilor laminate, evitarea configuraţiilor geometrice complexe şi asigurarea cã configuraţia structurii permite un acces uşor cu unelte şi faciliteazã operaţiile de curãţare, de golire şi uscare a spaţiului destinat acoperirii; şi
    .3 standardul calitãţii acoperirii enunţat în prezentul document se bazeazã pe experienţa producãtorilor, şantierelor navale şi a operatorilor navali; nu se doreşte sã se excludã alte sisteme de acoperire adecvate, cu condiţia ca acestea din urmã sã asigure un grad de calitate cel puţin echivalent cu al celui care este specificat în acest standard. Criteriile de acceptare aplicabile unor sisteme alternative sunt indicate în secţiunea 8.
    3.4. Dosarul tehnic de acoperire (CTF)
    3.4.1. Specificarea sistemului de acoperire aplicat la tancurile destinate transportului de hidrocarburi, înregistrãrile despre activitatea de acoperire efectuatã de cãtre şantierul naval şi de cãtre proprietarul navei, criteriile detaliate despre selectarea acoperirii, observaţiile executãrii lucrãrilor, în special inspecţia, întreţinerea şi reparaţiile, trebuie sã fie înregistrate în dosarul tehnic de acoperire, solicitat prin Rezoluţia MSC.215(82).
    3.4.2. Stadiul de navã în construcţie
    Dosarul tehnic de acoperire trebuie sã conţinã cel puţin elementele urmãtoare care decurg din prezentul standard şi trebuie sã fie eliberat de cãtre şantierul naval în stadiul de navã în construcţie:
    .1 copie a declaraţiei de conformitate sau a certificatului de aprobare de tip;
    .2 copia fişei tehnice, indicând:
    .2.1 numele produsului şi marca şi/sau numãrul de identificare;
    .2.2 materiale, componente şi compoziţia sistemului de acoperire, culori;
    .2.3 grosimi minimale şi maximale ale peliculei uscate;
    .2.4 metode de aplicare, unelte şi/sau maşini;
    .2.5 starea suprafeţei pe care trebuie sã se aplice acoperirea (calitatea curãţãrii de ruginã, curãţenia, profilul etc.); şi
    .2.6 limitele impuse de cãtre condiţiile de mediu (temperaturã şi umiditate);
    .3 dosarele de activitate ale şantierului naval cu privire la aplicarea acoperirii, incluzând:
    .3.1 suprafaţa realã de acoperire (în metri pãtraţi) a fiecãrui tanc de marfã pentru transportul de hidrocarburi;
    .3.2 sistemul de acoperire care este aplicat;
    .3.3 momentul în care este aplicatã acoperirea, grosimea, numãr de straturi etc.;
    .3.4 condiţiile de mediu în timpul acoperirii; şi
    .3.5 metoda de pregãtire a suprafeţelor;
    .4 proceduri de inspecţie şi reparare a sistemului de acoperire în timpul construcţiei navei;
    .5 registru de evidenţã zilnicã emis de cãtre inspectorul care supravegheazã acoperirea, indicând faptul cã acoperirea a fost aplicatã conform specificaţiilor, pentru a îndeplini cerinţele producãtorului de acoperire, şi menţionând diferenţele în raport cu specificaţiile (vezi anexa nr. 2);
    .6 raport de inspecţie verificat de cãtre şantierul naval, incluzând:
    .6.1 data de finalizare a inspecţiei;
    .6.2 rezultatul inspecţiei;
    .6.3 observaţii (dacã existã); şi
    .6.4 semnãtura inspectorului; şi
    .7 proceduri pentru întreţinerea şi repararea sistemului de acoperire în timpul serviciului*).
----------
    *) Linii directoare elaborate de cãtre Organizaţie.

    3.4.3. Întreţinerea şi reparaţiile pe durata exploatãrii
    Activitãţile de întreţinere şi de reparaţie pe durata exploatãrii trebuie sã fie înregistrate în dosarul tehnic de acoperire, conform secţiunii relevante a Instrucţiunilor pentru întreţinerea şi reparaţia acoperirilor.
    3.4.4. Dosarul tehnic de acoperire trebuie pãstrat la bord pe toatã perioada de viaţã a navei.
    3.5. Sãnãtatea şi securitatea
    Îi revine şantierului naval responsabilitatea sã aplice reglementarea naţionalã care vizeazã garantarea sãnãtãţii şi securitãţii persoanelor şi reducerea la minimum a riscurilor de incendiu şi de explozie.
    4. Standard de aplicare a acoperirilor
    4.1. Standard de calitate
    Prezentul standard prevede specificaţiile şi dispoziţiile care vizeazã sã garanteze o duratã de viaţã nominalã de 15 ani, adicã durata în timpul cãreia, odatã sistemul de acoperire aplicat, starea lui rãmâne "BUNĂ". Durata de viaţã realã poate varia în funcţie de numeroşi parametri, cum ar fi condiţiile întâlnite în timpul utilizãrii.
    4.2. Aplicarea standardului
    Acoperirile de protecţie pentru tancurile de marfã care transportã hidrocarburi aplicate în perioada construcţiei petrolierelor care transportã ţiţei trebuie sã corespundã cerinţelor prezentului standard.
    4.3. Sistem de acoperire
    Sistemul epoxidic trebuie prevãzut cu documentaţie referitoare la încercãri şi caracteristici fizice (tabelul 1 pct. 1.3) şi trebuie prevãzut cu un certificat de acceptare de tip sau o declaraţie de conformitate.
    4.4. Domenii de aplicare
    Urmãtoarele suprafeţe sunt suprafeţele minime care trebuie sã fie protejate în conformitate cu prezentul standard:
    .1 Puntea superioarã cu structura internã completã, inclusiv guseurile de conectare la pereţii transversali şi longitudinali. În tancurile cu coaste cadre întãrite, construcţia de sub punte, ce are elemente transversale, se aplicã un strat protector pânã la nivelul cel mai de jos al guseului de rigidizare situat la partea superioarã.
    .2 Pereţii longitudinali şi transversali vor fi acoperiţi pânã la nivelul celor mai de sus mijloace de acces. Mijloacele de acces cele mai de sus şi guseurile de sprijin trebuie acoperite în întregime.
    .3 Pe pereţii din tancurile de marfã unde nu sunt prevãzute mijloace de acces superioare trebuie sã se aplice o acoperire de pânã la 10% din înãlţimea tancurilor mãsuratã în planul diametral, dar nu mai mult de 3 m în jos de la nivelul punţii.
    .4 Plafonul interior al dublului fund şi întreaga structurã trebuie acoperite pânã la o înãlţime de 0,3 m de la plafonul dublului fund.

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Imaginea reprezentând Secţiune într-o navã supertanc (navã tip V.L.C.C.) se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 812 din 17 noiembrie 2011, la pagina 4 (a se vedea imaginea asociatã).

    NOTĂ:
    "A" este distanţa între înãlţimea cãilor de acces permanente la nivelul cel mai înalt şi înãlţimea punţii superioare.

    4.5. Aplicarea specialã
    4.5.1. Prezentul standard se referã la cerinţele aplicabile acoperirilor de protecţie ale structurilor de oţel din tancurile de hidrocarburi. Existã alte elemente independente care sunt instalate în interiorul tancurilor ce transportã hidrocarburi şi pe care sunt aplicate acoperiri destinate protecţiei contra coroziunii.
    4.5.2. Este recomandat ca prezentul standard sã fie aplicat, în mãsura posibilitãţilor, mijloacelor de acces prevãzute pentru inspecţiile specificate în subsecţiunea 4.4 care nu fac parte integrantã din structura navei, cum ar fi mâinile curente, platformele independente, scãrile etc. De asemenea, se pot utiliza alte metode echivalente permiţând protejarea contra coroziunii elementelor care nu sunt parte integrantã a structurii, cu condiţia ca ele sã nu compromitã calitatea acoperirii structurii învecinate. Mijloacele de acces care fac parte integrantã din structura navei, cum ar fi înãlţimea mãritã a nervurilor de rigidizare pentru pasarele, stringherii etc., situate în zonele de acoperire, trebuie sã respecte în totalitate prezentul standard.
    4.5.3. De asemenea, este recomandat ca suporturile tubulaturilor, dispozitivelor de mãsurã etc. sã fie acoperite cel puţin la fel ca şi elementele care nu fac parte integrantã din structura navei şi care sunt indicate în paragraful 4.5.2.
    4.6. Cerinţele de bazã aplicabile acoperirii
    4.6.1. Cerinţele sistemului de acoperire care trebuie sã fie aplicate tancurilor de marfã pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transportã ţiţei aflate în construcţie, în vederea satisfacerii standardului de calitate descris la paragraful 4.1, sunt enumerate în tabelul 1.
    4.6.2. Producãtorii de acoperiri trebuie sã furnizeze specificaţiile sistemelor de acoperire de protecţie care îndeplinesc cerinţele enunţate în tabelul 1 şi corespund mediului în care sunt utilizate.
    4.6.3. Administraţia trebuie sã verifice fişa tehnicã şi declaraţia de conformitate sau certificatul de aprobare de tip stabilit pentru sistemul de acoperire de protecţie.
    4.6.4. Şantierul naval trebuie sã aplice sistemul de acoperire de protecţie în conformitate cu fişa tehnicã verificatã şi propriile sale proceduri de aplicare verificate.
    4.7. Standardele la care se face referire în acest standard sunt acceptabile pentru Organizaţie. Echipamentul de încercare, metodele de încercare, metodele de preparare şi/sau rezultatele încercãrilor trebuie sã fie conforme standardelor de calitate şi sã nu fie inferioare normelor acceptabile pentru Organizaţie.

    Tabelul 1 - Cerinţe de bazã aplicabile sistemului de acoperire la tancurile de marfã pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transportã ţiţei



┌──────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Caracteristici │ Cerinţe │
├──────┼────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Detalii privind sistemul de acoperire │
├──────┼────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .1 │Alegerea sistemului de acoperire│Alegerea sistemului de acoperire trebuie sã fie efectuatã de │
│ │ │cãtre pãrţile interesate în funcţie de condiţiile de utilizare│
│ │ │şi planul de întreţinere. Trebuie ţinut cont mai ales de │
│ │ │urmãtorii factori: │
│ │ │.1 amplasarea spaţiului în raport cu suprafeţele încãlzite; │
│ │ │.2 frecvenţa operaţiunilor de manipulare a încãrcãturii; │
│ │ │.3 starea impusã de suprafaţã; │
│ │ │.4 cerinţele suprafeţei de curãţare, uscare; │
│ │ │.5 protecţia catodicã complementarã, acolo unde este cazul │
│ │ │(unde acoperirea este suplimentar protejatã catodic, │
│ │ │acoperirea trebuie sã fie compatibilã cu sistemul de protecţie│
│ │ │catodic); │
│ │ │.6 permeabilitatea acoperirii şi rezistenţa la gaz inert şi │
│ │ │acid; şi .7 proprietãţi mecanice adecvate (flexibilitate, │
│ │ │rezistenţã la impact). │
│ │ │Producãtorii de acoperiri trebuie sã fabrice produse pentru │
│ │ │care pot furniza o dovadã a eficienţei şi fişe tehnice satis- │
│ │ │fãcãtoare. Ei trebuie, de asemenea, sã fie în mãsurã sã ofere │
│ │ │o asistenţã tehnicã adecvatã. Informaţiile privitoare la │
│ │ │calitate, specificaţiile tehnice şi orice asistenţã tehnicã │
│ │ │oferitã de producãtor trebuie sã fie înregistrate în dosarul │
│ │ │tehnic de acoperire. │
│ │ │Acoperirile destinate sã fie aplicate sub punţile încãlzite de│
│ │ │soare sau pe pereţii care separã spaţiile încãlzite trebuie sã│
│ │ │poatã suporta o încãlzire şi/sau o rãcire repetatã fãrã sã │
│ │ │devinã casante. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .2 │Tipul de acoperire │Sisteme pe bazã de epoxi │
│ │ │Alte sisteme de acoperire a cãror calitate satisface metoda de│
│ │ │încercare din anexa nr. 1 │
│ │ │Este recomandat sã se aplice un sistem de multistraturi în │
│ │ │care fiecare strat sã fie de culoare contrastantã. │
│ │ │Ultimul strat trebuie sã aibã o culoare deschisã, pentru a │
│ │ │facilita inspecţiile în timpul exploatãrii. │
│ │ │Ar trebui sã se ia în considerare aplicarea unui strat │
│ │ │consolidat în dreptul orificiilor de aspiraţie şi returul │
│ │ │coloanelor serpentinei de încãlzire a apei. │
│ │ │Ar trebui sã se ia în considerare utilizarea unei protecţii │
│ │ │catodice complementare în cazul în care poate apãrea riscul │
│ │ │de coroziune galvanicã. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .3 │Încercãri pentru acoperiri │Sistemele pe bazã de epoxi supuse testãrii înainte de data de │
│ │ │intrare în vigoare a prezentului standard într-un laborator cu│
│ │ │ajutorul unei proceduri de încercare prevãzute în anexa nr. 1 │
│ │ │ori echivalentul sãu cu minimum de cerinţe în ceea ce priveşte│
│ │ │ruginirea şi formarea de bule de aer sau care au o expunere de│
│ │ │5 ani în condiţiile reale, demonstratã prin documente, a cãror│
│ │ │stare finalã este consideratã cel puţin "BUNĂ", pot fi │
│ │ │acceptate. │
│ │ │Pentru sistemele pe bazã de epoxi aprobate la data intrãrii în│
│ │ │vigoare a acestui standard sau dupã aceastã datã se cer │
│ │ │încercãri în conformitate cu anexa nr. 1 sau echivalentul sãu.│
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .4 │Specificaţii de execuţie a │Trebuie aplicate cel puţin douã straturi în bandã şi douã │
│ │lucrãrilor │straturi pulverizate cu pistolul, al doilea strat putând fi │
│ │ │redus în zona de suduri, dacã este demonstrat cã straturile │
│ │ │aplicate pot satisface NDFT, în sensul de a evita o încãrcare │
│ │ │inutilã. Orice reducere în aplicarea celui de-al doilea strat │
│ │ │trebuie sã fie pe deplin detaliatã în dosarul tehnic de │
│ │ │acoperire (CFT). │
│ │ │Straturile în bandã trebuie sã fie aplicate cu pensula sau cu │
│ │ │rola. Se utilizeazã rola doar pentru zonele zimţate sau │
│ │ │orificiile mici etc. │
│ │ │Trebuie sã se lase sã se usuce în mod corespunzãtor fiecare │
│ │ │strat principal de acoperire înainte sã se aplice stratul │
│ │ │urmãtor, conform recomandãrilor producãtorului. │
│ │ │Specificaţiile de execuţie trebuie sã includã durata uscãrii │
│ │ │înainte de aplicarea unui nou strat şi durata necesarã pentru │
│ │ │întãrire, cum este indicat de cãtre producãtor. │
│ │ │Suprafaţa contaminatã cu ruginã, grãsime, sare, ulei, praf │
│ │ │etc. trebuie curãţatã înainte de aplicarea vopselei. Metoda │
│ │ │trebuie sã fie conformã recomandãrilor fabricantului vopselei.│
│ │ │Incluziunile abrazive încrustate în stratul de acoperire │
│ │ │trebuie înlãturate. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .5 │NDFT (grosime nominalã totalã a │NDFT 320 µm dupã regula 90/10 pentru acoperirile pe bazã de │
│ │peliculei)*1) │epoxi şi dupã specificaţiile producãtorului acoperirii pentru │
│ │ │celelalte sisteme │
│ │ │Grosimea totalã maximã a peliculei uscate dupã specificaţiile │
│ │ │detaliate ale producãtorului │
│ │ │Trebuie avutã în vedere evitarea creşterii exagerate a │
│ │ │grosimii stratului. │
│ │ │Grosimea stratului proaspãt trebuie controlatã în mod regulat │
│ │ │în timpul aplicãrii. │
│ │ │Diluanţii utilizaţi trebuie sã fie limitaţi la tipurile şi la │
│ │ │cantitãţile recomandate de producãtor. │
├──────┼────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. │PSP (Prima etapã de pregãtire a suprafeţelor) │
├──────┼────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .1 │Decapare şi profil*2),*3) │Sa 2½; cu profiluri între 30 şi 75 µm │
│ │ │Decaparea nu trebuie sã fie efectuatã dacã: │
│ │ │.1 indicele de umiditate relativã este mai mare decât 85%; sau│
│ │ │.2 temperatura de suprafaţã a oţelului este mai micã de 3°C │
│ │ │sub punctul de rouã. │
│ │ │Un control al curãţeniei şi rugozitãţilor profilului de la │
│ │ │suprafaţa oţelului trebuie sã fie efectuat dupã pregãtirea │
│ │ │acesteia şi înaintea aplicãrii grundului, conform indicaţiilor│
│ │ │producãtorului. │
├──────┼────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .2 │Limitã de sare solubilã în apã │ │
│ │echivalentã cu NaCl*4) │≤ 50 mg/mý de clorurã de sodiu │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .3 │Grundul de atelier │Conţinutul de zinc din silicatul de zinc fãrã inhibitor sau │
│ │ │echivalent │
│ │ │Compatibilitatea cu sistemul principal de acoperire trebuie │
│ │ │sã fie confirmatã de cãtre producãtorul acoperirii. │
├──────┼────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. │A doua etapã de pregãtire a suprafeţelor │
├──────┼────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .1 │Starea suprafeţei oţelului*5) │Trebuie sã se pregãteascã suprafaţa de oţel astfel încât │
│ │ │acoperirea aleasã sã se poatã repartiza într-un mod uniform │
│ │ │conform NDFT şi sã prezinte o aderenţã adecvatã, îndepãrtând │
│ │ │marginile ascuţite, şlefuind cordoanele de sudurã şi înlãtu- │
│ │ │rând orice strop de sudurã şi orice ar putea contamina │
│ │ │suprafaţa conform standardului P2. │
│ │ │Marginile trebuie sã fie tratate în aşa fel încât sã aibã │
│ │ │rotunjirea cu cel puţin o razã de 2 mm sau sã facã obiectul │
│ │ │unei şlefuiri în 3 etape (treceri) ori cel puţin al unui │
│ │ │procedeu echivalent înainte de aplicarea vopselei. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .2 │Tratarea suprafeţelor*6) │Sa 2½ din deteriorarea stratului aplicat în atelier şi pe │
│ │ │suduri │
│ │ │Suprafeţele care urmeazã sã fie acoperite trebuie sã fie │
│ │ │sablate la Sa 2 prin eliminarea a cel puţin 70% din grundul de│
│ │ │atelier care nu a trecut la precalificarea certificatã prin │
│ │ │procedura de încercare conform tabelului 1 paragraful 1.1.3 │
│ │ │Dacã sistemul de acoperire complet, bazat pe epoxi şi grundul │
│ │ │de atelier, a trecut de încercarea de precalificare, conform │
│ │ │procedurilor din tabelul 1 paragraful 1.1.3, se poate pãstra │
│ │ │stratul iniţial aplicat în atelier, cu condiţia sã se utili- │
│ │ │zeze acelaşi sistem de acoperiri epoxi. Grundul de atelier │
│ │ │trebuie curãţat prin decapare cu peria, spãlat cu apã la │
│ │ │presiune mare sau printr-o metodã echivalentã. │
│ │ │Dacã grundul de atelier pe bazã de silicat de zinc a trecut │
│ │ │testul conform tabelului 1 paragraful 1.1.3 ca parte a unui │
│ │ │sistem de acoperire epoxidic, poate fi folosit în combinaţie │
│ │ │cu alte acoperiri epoxidice certificate prin tabelul 1 │
│ │ │paragraful 1.1.3, cu condiţia ca producãtorul sã confirme │
│ │ │compatibilitatea acestora cu referire la testul de imersie │
│ │ │descris în anexa nr. 1 sau în concordanţã cu standardul de │
│ │ │calitate pentru acoperiri de protecţie pentru tancurile de │
│ │ │balast cu apã de mare la orice tip de navã şi pentru dublu │
│ │ │fund la navele vrachier [Rezoluţia MSC.215(82)]. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .3 │Tratarea suprafeţelor dupã │Îmbinãrile de montaj St 3 sau mai bine de SA 2½, dacã în │
│ │montare │practicã este posibil │
│ │ │Pentru plafonul dublului fund: │
│ │ │- Defecte pânã la 20% din suprafaţa acoperitã vor fi tratate │
│ │ │minimum St 3. │
│ │ │- Defecte continue mai mari de 25 mý sau peste 20% din │
│ │ │suprafaţa acoperitã - trebuie aplicat SA 2½. │
│ │ │Sub punte: │
│ │ │- Defecte mai mari de 3% din suprafaţa acoperitã vor fi │
│ │ │tratate minimum St 3. │
│ │ │- Defecte continue mai mari de 25 mý sau mai mult de 3% din │
│ │ │suprafaţa acoperitã - trebuie aplicat SA 2½. │
│ │ │Acoperirea se va face în straturi subţiri. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .4 │Prescripţii aplicabile │În caz de decapaj total sau parţial, 30-75 µm; dacã nu, dupã │
│ │profilului*7) │recomandãrile producãtorului acoperirii │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .5 │Particule de praf*8) │Gradul de prãfuire "1" pentru particule de praf de clasã "3", │
│ │ │"4" sau "5" │
│ │ │Particulele mici de praf, vizibile cu ochiul liber, trebuie sã│
│ │ │fie îndepãrtate de pe suprafaţa acceptatã pentru acoperire. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .6 │Limitã de sare solubilã în apã │ │
│ │echivalentã cu NaCl dupã │ │
│ │decapaj/şlefuire*9) │≤ 50 mg/mý de clorurã de sodiu │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .7 │Contaminare │Nicio contaminare de hidrocarburi │
│ │ │Trebuie sã se urmeze recomandãrile producãtorului vopselei cu │
│ │ │privire la orice contaminare între straturi. │
├──────┼────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. │Diverse │
├──────┼────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .1 │Ventilaţie │O ventilaţie adecvatã este necesarã pentru ca uscarea şi │
│ │ │întãrirea acoperirii sã fie îndeplinite. Ar trebui asiguratã o│
│ │ │ventilaţie pe toatã durata procesului de aplicare şi pentru o │
│ │ │perioadã de timp dupã terminarea aplicãrii, dupã recomandãrile│
│ │ │producãtorului acoperirii. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .2 │Condiţii de mediu │Acoperirea trebuie sã fie aplicatã în condiţii controlate de │
│ │ │umiditate şi de temperaturã de suprafaţã, conform specifica- │
│ │ │ţiilor producãtorului. În plus, acoperirea nu trebuie sã fie │
│ │ │aplicatã dacã: │
│ │ │.1 indicele de umiditate relativã este mai mare de 85%; sau │
│ │ │.2 temperatura de suprafaţã a oţelului este mai micã de 3°C │
│ │ │sub punctul de rouã; sau │
│ │ │.3 în toate cazurile în care condiţiile impuse de producãtor │
│ │ │nu sunt respectate. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .3 │Testarea acoperirii*10) │Trebuie evitate testãrile distructive. │
│ │ │Grosimea stratului uscat se mãsoarã dupã aplicarea fiecãrui │
│ │ │strat, cu scopul de control al calitãţii; grosimea totalã a │
│ │ │peliculei trebuie sã fie confirmatã dupã aplicarea ultimului │
│ │ │strat, folosind mijloace adecvate de mãsurare a grosimii. │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ .4 │Reparaţii │Zonele cu defecte, de exemplu suprafeţele poroase, cu bule de │
│ │ │aer sau neacoperite etc., trebuie sã fie marcate şi efectuate │
│ │ │reparaţii adecvate. Toate reparaţiile de acest tip trebuie sã │
│ │ │fie verificate şi înregistrate. │
└──────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



----------
    *1) Tip de mãsurare şi de etalonare, în conformitate cu standardul SSPC-PA2: 2004. Specificaţie relativã a aplicãrii vopselei nr. 2.
    *2) Standard de referinţã ISO 8501-1:1988/Supl: 1994. Pregãtirea substraturilor de oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Evaluarea vizualã a curãţirii suprafeţei.
    *3) Se raporteazã la standardul ISO 8503-1/2:1988. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Rugozitatea suprafeţei şi starea de decapare a acesteia.
    *4) Conductivitate mãsuratã conform standardului ISO 8502-9:1998. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Evaluarea curãţirii suprafeţelor.
    *5) Standard de referinţã: ISO 8501-3:2001. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Evaluarea vizualã a curãţirii unui substrat.
    *6) Standard de referinţã ISO 8501-1:1988/Supl: 1994. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Evaluarea vizualã a curãţirii unui substrat.
    *7) Standard de referinţã ISO 8503-1/2:1988. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Rugozitate de suprafaţã a substraturilor de oţel decapate.
    *8) Standard de referinţã ISO 8502-2:1993. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Evaluarea vizualã a curãţirii unui substrat.
    *9) Conductivitate mãsuratã conform standardului ISO 8502-9: 1998. Pregãtirea substraturilor de pe oţel înaintea aplicãrii vopselelor şi produselor similare - Test pentru aprecierea curãţirii unei suprafeţe.
    *10) Tip de mãsurare şi de etalonare în conformitate cu standardul SSPC-PA2: 2004. Specificaţii pentru aplicarea vopselei nr. 2.

    5. Aprobarea sistemelor de acoperire
    Rezultatele încercãrilor de preselecţie (tabelul 1, paragraful 1.1.3) a sistemului de acoperire trebuie sã fie înregistrate în documente şi o declaraţie de conformitate sau un certificat de aprobare de tip trebuie sã fie eliberat(ã) dacã sistemul este considerat satisfãcãtor de o parte terţã independentã de producãtorul acoperirii.
    6. Acoperiri, norme de inspecţii
    6.1. Generalitãţi
    6.1.1. Ca sã se asigure conformitatea cu prezentul standard, procedurile urmãtoare trebuie sã fie aplicate de cãtre inspectori calificaţi în materie de acoperiri, certificaţi de cãtre NACE la nivel II, de cãtre FROSIO la nivel III sau la un nivel echivalent, verificat de cãtre Administraţie.
    6.1.2. Inspectorii de acoperire trebuie sã inspecteze pregãtirea suprafeţelor şi aplicarea acoperirii în timpul procesului de aplicare, efectuând cel puţin elementele de inspecţie enunţate la subsecţiunea 6.2, pentru a asigura conformitatea cu acest standard. Trebuie sã se punã accent pe începutul fiecãrui stadiu de pregãtire a suprafeţelor şi a aplicãrii acoperirii, fiind extrem de dificilã remedierea în timpul procesului de aplicare. Trebuie examinatã grosimea acoperirii de pe elementele reprezentative ale structurii într-o manierã nedistructivã. Inspectorul trebuie sã verifice dacã mãsurile colective corespunzãtoare au fost efectuate.
    6.1.3. Rezultatele inspecţiei trebuie sã fie înregistrate de cãtre inspector şi incluse în dosarul tehnic de acoperire (CTF) (vezi anexa nr. 2).
    6.2. Elemente de inspectat



┌─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Etapa construcţiei │ Elemente de inspectat │
├─────────────────────────────────────┼────┬──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prima fazã a pregãtirii suprafeţei │ 1 │Trebuie mãsuratã şi înregistratã temperatura de suprafaţã │
│ │ │a oţelului, umiditatea relativã şi punctul de rouã înainte│
│ │ │de începutul procesului de decapare şi atunci când sunt │
│ │ │schimbãri bruşte de timp. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 2 │Trebuie examinatã suprafaţa tablelor de oţel pentru a │
│ │ │reduce prezenţa sãrurilor solubile, a hidrocarburilor, a │
│ │ │grãsimii şi a altor contaminanţi. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 3 │Trebuie controlatã curãţarea suprafeţei de oţel în timpul │
│ │ │procesului de aplicare a stratului de grund de atelier. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 4 │Trebuie confirmat faptul cã grundul de atelier respectã │
│ │ │prescripţiile punctului 3 al paragrafului 2 din tabelul 1.│
│ │ │Acest punct trebuie verificat de producãtor. │
├─────────────────────────────────────┼────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grosime │ │Dacã compatibilitatea cu sistemul de acoperire principal │
│ │ │a fost atestatã, trebuie confirmat faptul cã grosimea şi │
│ │ │duritatea stratului aplicat în atelier pe bazã de silicat │
│ │ │de zinc sunt conforme valorilor specificate. │
├─────────────────────────────────────┼────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asamblare în blocsecţii │ 1 │Dupã terminarea construcţiei blocsecţiilor şi înainte de │
│ │ │începutul celei de-a doua etape de pregãtire a suprafeţei,│
│ │ │trebuie fãcutã o inspecţie vizualã a tratãrii suprafeţei │
│ │ │oţelului, precum şi a marginilor. │
│ │ │Trebuie eliminatã orice urmã de ulei, grãsime sau alţi │
│ │ │contaminanţi vizibili. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 2 │Dupã decapare/şlefuire/curãţire şi dupã aplicarea acope- │
│ │ │ririi, trebuie procedat la o inspecţie vizualã a supra- │
│ │ │feţei pregãtite. │
│ │ │Odatã terminate decaparea şi curãţarea şi înaintea │
│ │ │aplicãrii primului strat, trebuie examinatã suprafaţa │
│ │ │oţelului într-un loc cel puţin pentru fiecare blocsecţie, │
│ │ │pentru a determina cantitãţile de sãruri solubile rãmase. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 3 │Trebuie monitorizate în permanenţã şi înregistrate │
│ │ │temperatura suprafeţei, umiditatea relativã şi punctul de │
│ │ │rouã în timpul aplicãrii acoperirii, duritatea/întãrirea │
│ │ │acesteia. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 4 │Trebuie procedat la o inspecţie a etapelor procesului de │
│ │ │aplicare a acoperirii menţionate în tabelul 1. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 5 │Trebuie mãsuratã DFT pentru a dovedi cã grosimea acope- │
│ │ │ririi aplicate este conformã celei specificate. │
├─────────────────────────────────────┼────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│Montare │ 1 │Trebuie efectuatã o inspecţie vizualã pentru constatarea │
│ │ │stãrii şi pregãtirii suprafeţei oţelului şi pentru veri- │
│ │ │ficarea de conformitate cu celelalte prescripţii din │
│ │ │tabelul 1 şi specificaţiile probate. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 2 │Trebuie mãsurate şi înregistrate temperatura suprafeţei, │
│ │ │umiditatea relativã şi punctul de rouã înainte de înce- │
│ │ │putul aplicãrii acoperirii şi la intervale regulate în │
│ │ │timpul procesului aplicãrii. │
│ ├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 3 │Inspecţia trebuie realizatã pe etapele procesului de │
│ │ │aplicare a acoperirii menţionate în tabelul 1. │
└─────────────────────────────────────┴────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



    7. Cerinţe de verificare a acoperirilor
    Înainte de a examina dosarul tehnic de acoperire a navei supuse prezentului standard de calitate, Administraţia trebuie:
    .1 sã verifice dacã fişa tehnicã şi declaraţia de conformitate sau certificatul de aprobare de tip respectã prezentul standard;
    .2 sã verifice dacã datele de identificare ale acoperirii de pe containerele reprezentative corespund cu acoperirea descrisã în fişa tehnicã şi declaraţia de conformitate sau certificatul de tip aprobat;
    .3 sã verifice dacã inspectorul are calificãrile cerute conform standardului de calificare menţionat la paragraful 6.1.1;
    .4 sã verifice dacã procesele-verbale ale inspectorului în ceea ce priveşte pregãtirea suprafeţelor şi aplicarea acoperirii indicã faptul cã ele sunt conform fişei tehnice a producãtorului şi declaraţiei de conformitate sau certificatului de aprobare de tip; şi
    .5 sã monitorizeze implementarea cerinţelor de inspecţie a acoperirii.
    8. Sisteme alternative de acoperire
    8.1. Toate sistemele care nu utilizeazã o acoperire epoxidicã aplicatã conform tabelului 1 din prezentul standard sunt definite ca fiind sisteme alternative.
    8.2. Prezentul standard de calitate se bazeazã pe sisteme de acoperire care au fost probate şi sunt de utilizare curentã.
    Prezentul standard nu pretinde în niciun caz sã excludã alte sisteme a cãror calitate a fost aprobatã ca echivalentã, de exemplu sistemele care nu utilizeazã o acoperire pe bazã de epoxi.
    8.3. Alte sisteme pot fi acceptate, cu condiţia sã se demonstreze, cu documente justificative, cã au o eficienţã anticoroziune cel puţin echivalentã celei specificate în prezentul standard:
    .1 atunci când sunt testate în conformitate cu prezentul standard; sau
    .2 atunci când sunt prezentate documente justificative care sã dovedeascã faptul cã 5 ani acoperirea a fost expusã la transportul de ţiţei*11) neîntrerupt. Starea acoperirii nu este mai jos de nivelul "BUN" dupã 5 ani.
----------
    *11) Pentru condiţiile reale ar trebui sã se considere cã nava oferã un serviciu comercial pe rute diferite şi transporturi diferite de tipuri de ţiţei pentru a obţine un eşantion realist. De exemplu, 3 nave care furnizeazã un serviciu comercial în 3 zone diferite şi care transportã diferite tipuri de ţiţei.


    ANEXA 1
    la standard

                    Proceduri de încercare pentru acceptarea
             acoperirilor de protecţie a tancurilor de marfã pentru
      transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transportã ţiţei

    1. Scop
    Aceastã metodã descrie în detaliu procedurile de încercare aplicabile acoperirilor pentru tancurile de marfã ale petrolierelor care transportã ţiţei în conformitate cu subsecţiunea 4.6 şi paragraful 8.3 din standard. Pe plafonul tancului de balast şi al punţii superioare trebuie sã fie aplicat acelaşi sistem de acoperire care a trecut protocolul complet de încercare descris în acest document.
    2. Definiţii
    Specificaţia de acoperire reprezintã specificaţia sistemului de acoperire, care cuprinde tipul de sistem de acoperire, pregãtirea oţelului, pregãtirea suprafeţelor, curãţarea suprafeţelor, condiţii de mediu, procedura de aplicare, criteriile de acceptare şi inspecţie.
    3. Generalitãţi
    Este recunoscut faptul cã tancurile de marfã ale navelor care transportã de ţiţei sunt expuse la douã condiţii de mediu foarte diferite.
    3.1. Într-un tanc de marfã plin existã 3 zone în plan vertical:
    .1 partea inferioarã şi pãrţile orizontale ale stingheriilor etc., care sunt expuse la ape ce pot fi acide şi la nãmoluri care pot conţine bacterii anaerobe;
    .2 partea de mijloc, în cazul în care încãrcãtura de petrol este în contact cu oţelul;
    .3 spaţiul cu vapori, în care aerul este saturat cu diverşi vapori cum ar fi H(2)S, CO(2), SO(2), proveniţi de la tancurile de marfã, vapori de apã sau alte gaze produse prin sistemul de gaz inert.
    3.2. Când petrolierul este în balast:
    .1 partea inferioarã şi pãrţile orizontale ale stingheriilor etc., care sunt expuse la reziduurile de marfã şi ape ce pot fi acide şi la nãmoluri care pot conţine bacterii anaerobe;
    .2 spaţiul tancului, care conţine aer cu diverşi vapori emanaţi de reziduurile de ţiţei, cum ar fi H(2)S, CO(2), SO(2), vapori de apã şi alte gaze produse prin sistemul de gaz inert.
    4. Testarea
    Încercãrile descrise în acest standard sunt menite a simula, pe cât posibil, cele douã condiţii practice de mediu la care va fi supusã acoperirea într-un tanc de marfã cu ţiţei. Acoperirea trebuie sã rãspundã urmãtoarelor încercãri: procedurile de încercare trebuie sã fie conforme apendicelui 1 (simularea într-un spaţiu închis la expunerea de gaze provenite de la un tanc plin) şi apendicelui 2 (testul de scufundare simulând condiţiile de încãrcare a tancului cu ţiţei*12).
----------
    *12) Metoda de încercare este inspiratã din standardul ISO 2812-1:2007 - Vopseluri şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Partea 1: Scufundarea în lichide altele decât apa.

    5. Componenţa gazului de încercare
    Gazul de încercare este în funcţie de conţinutul de gaze din tancurile de marfã pentru ţiţei, cu excepţia hidrocarburilor care nu sunt incluse, deoarece acestea nu au efecte adverse asupra acoperirii epoxidice, cum ar fi cele utilizate în tancurile de marfã.

    COMPONENŢA GAZULUI DE ÎNCERCARE:
    N(2) 83 ± 2% din volumul de gaz uscat
    CO(2) 13 ± 2% din volumul de gaz uscat
    O(2) 4 ± 1% din volumul de gaz uscat
    SO(2) 300 ± 20 ppm
    H(2) S 200 ± 20 ppm

    6. Lichid de încercare
    Ţiţeiul este un complex chimic care devine instabil în timp, atunci când este depozitat. Compoziţia ţiţeiului poate varia, de asemenea, în timp. În plus, utilizarea de ţiţei a creat în practicã probleme de sãnãtate, securitate şi mediu pentru laboratoarele de încercãri implicate. Pentru a depãşi aceste probleme, se foloseşte un tip de lichid de imersiune ce simuleazã ţiţeiul.
    Componenţa acestui tip de lichid este prezentatã mai jos:
    .1 se începe cu distilat marin clasa DMA*13), densitatea la 15 °C: 890 kg/mc, viscozitate maximã la 40 °C: 6 mmý/s;
----------
    *13) Se bazeazã pe standardul ISO 8217:2005 - Produse petroliere - Combustibili (Clasa F) - Specificaţii de combustibili marini.

    .2 se adaugã acid naftenic pânã se obţine un indice de aciditate*14) de 2,5 ± 0,1 mg de hidroxid de potasiu (KOH)/g;
----------
    *14) Se bazeazã pe standardul ISO 6618:1997 - Produse petroliere şi lubrifianţi - Determinarea indicelui de aciditate şi bazã - Metoda de titrare cu prezenţa unui indicator de culoare.

    .3 se adaugã benzen/toluen (raport 1:1) pânã la o concentraţie totalã de 8,0 ± 0,2% (m/m) DMA;
    .4 se adaugã apã de mare artificialã*15) amestec pânã la o concentraţie de 5,0 ± 0,2% (m/m);
----------
    *15) Se bazeazã pe normele ASTM D1141 - 98(2008) - Standarde practice pentru prepararea apei de mare artificiale.

    .5 se adaugã H(2)S dizolvat într-un mediu lichid [pentru a obţine o concentraţie de 5 ± 1 ppm (m/m) de H(2)S lichidul total de încercare];
    .6 se amestecã componentele de mai sus, imediat înainte de utilizare; şi
    .7 în cazul în care amestecul este terminat, ar trebui sã se verifice dacã lichidul obţinut respectã concentraţiile din amestecul de încercare.

    NOTĂ:
    Pentru a evita orice eliberare de H(2)S în încercarea de laborator, se recomandã sã se utilizeze o soluţie din depozit pentru etapele 1-4, apoi se umplu vasele de încercare şi se trece la etapele 5 şi 6.


    APENDICE 1

                     ÎNCERCAREA ÎN CAMERĂ ETANŞĂ LA GAZ

    1. Condiţii de încercare
    Încercarea la vapori trebuie sã fie efectuatã într-o camerã etanşã la gaz. Dimensiunile şi proiectarea acestei camere nu sunt determinante, cu condiţia ca cerinţele de la pct. 6-10 de mai jos sã fie îndeplinite. Încercarea de gaz este conceputã pentru a simula condiţiile reale dintr-un tanc de marfã pentru transportul de ţiţei, aflat în condiţii de balast la fel ca în condiţii de vapori când tancul este plin.
    .1 Timpul de expunere este de 90 de zile.
    .2 Testele se efectueazã folosind douã panouri; un panou terţ trebuie sã fie pregãtit şi conservat în condiţii ambientale pentru a servi ca panou de referinţã pentru evaluarea finalã a panourilor de testare.
    .3 Fiecare panou de testare este de 150 mm x 100 mm x 3 mm.
    .4 Panourile trebuie sã fie tratate în conformitate cu pct. 1.2 din tabelul 1 din standard şi acoperite conform pct. 1.4 şi 1.5 din tabelul 1.
    .5 Dacã grundul de atelier este pe bazã de silicat de zinc, trebuie expus intemperiilor minimum douã luni şi apoi spãlat cu jet de apã cu presiune scãzutã. Metoda de pregãtire a grundului de atelier înainte de aplicare va fi descrisã într-o procedurã împreunã cu criteriile de acceptare pentru sistemul în cauzã. Spatele şi marginile piesei trebuie acoperite corespunzãtor pentru a nu influenţa rezultatele testului.
    .6 În interiorul camerei de testare va fi amplasat un jgheab. Acesta trebuie sã fie umplut cu 2 ± 0,2 l de apã. Apa va fi drenatã şi înlocuitã de fiecare datã când se va schimba gazul de încercare.
    .7 Spaţiile de vapori din interiorul camerei etanşe la gaze trebuie sã fie umplute cu un amestec de gaz de încercare având compoziţia indicatã la pct. 5 din anexa nr. 1 la standard. Atmosfera camerei trebuie sã fie menţinutã pe toatã perioada de încercare. Dacã gazul nu îndeplineşte criteriile din metoda de încercare, acesta trebuie sã fie schimbat. Frecvenţa de verificare şi metoda utilizatã, precum şi data şi ora de reînnoire a gazului de încercare trebuie sã fie indicate în raportul de încercare.
    .8 Umiditatea relativã în interiorul camerei de încercare trebuie sã fie permanent de 95 ± 5%.
    .9 Temperatura din atmosfera camerei de încercare trebuie sã fie de 60 ± 3 ° C.
    .10 Panourile de încercare trebuie menţinute vertical la distanţa de cel puţin 20 mm între ele cu ajutorul unui suport format dintr-un material inert adecvat. Suportul trebuie sã fie plasat în camera de testare astfel încât extremitatea inferioarã a panourilor sã se gãseascã la o distanţã de cel puţin 200 mm de suprafaţa apei şi la cel puţin 100 mm de peretele camerei. Dacã în interiorul camerei sunt amplasate douã rafturi, trebuie avut grijã sã se asigure cã soluţia nu va picura pe panourile inferioare.
    2. Rezultatele încercãrii
    2.1. Înainte de încercare prioritar trebuie sã se mãsoare şi sã se înregistreze urmãtoarele date pentru fiecare dintre acoperirile care formeazã sistemul de acoperire, inclusiv grundul de atelier pe bazã de zinc silicat, atunci când este utilizat în acoperire:
    .1 identificarea prin spectrometrie în infraroşu (IR) a componentelor de bazã şi a duritãţii acoperirii;
    .2 densitatea*16) componentelor de bazã şi a întãritorilor de vopsea; şi
-----------
    *16) Standard de referinţã: ISO 2811-1/4 : 1997. Vopsele şi lacuri - Determinarea densitãţii/masei volumice.

    .3 grosimea medie de peliculã uscatã (DFT) (utilizând un şablon)*17).
----------
    *17) Şase puncte de mãsurare repartizate în mod egal sunt utilizate pe panourile de 150 mm x 100 mm.

    2.2. Dupã terminarea încercãrii, panourile trebuie sã fie scoase din camera de încercare şi se clãtesc cu apã fierbinte. Panourile trebuie uscate cu prosoape de hârtie absorbantã şi evaluate la 24 de ore de la terminarea încercãrii în ceea ce priveşte rugina şi bãşicarea.
    2.3. Dupã testare, trebuie sã se înregistreze urmãtoarele date: bãşicarea şi rugina*18).
----------
    *18) Se referã la urmãtoarele standarde:
    .1 ISO 4628-1 : 2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 1: Introducere generalã şi sistemul de desemnare;
    .2 ISO 4628-2 : 2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 2: Evaluarea gradului de bãşicare;
    .3 ISO 4628-3 : 2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 3: Evaluarea degradãrii acoperirilor.

    3. Criterii de acceptare
    3.1. Rezultatele încercãrilor efectuate conform secţiunii 2 trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii; rezultatele mai slabe ale panourilor duplicat trebuie prinse în raport:


┌───────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Obiect │ Criterii de acceptare pentru │ Criterii de acceptare │
│ │ sistemele pe bazã de epoxi │ pentru alte sisteme │
├───────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Bule (de aer) pe panou │ Nicio bulã (de aer) │ Nicio bulã (de aer) │
├───────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────────┤
│ Ruginã pe panou │ Ri 0 (0%) │ Ri 0 (0%) │
└───────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────┘



    3.2. La evaluarea panourilor de încercare trebuie sã se facã abstracţie de prezenţa particulelor de ruginã sau a bãşicãrii pe marginile panourilor pe o lãţime de 5 mm.

    4. Raport de încercare
    Raportul de încercare trebuie sã conţinã urmãtoarele informaţii:
    .1 numele producãtorului acoperirii şi locul de fabricare*19);
----------
    *19) Trebuie remarcat faptul cã încercarea este valabilã indiferent de locul de producţie, ceea ce înseamnã cã nu este necesar pentru a testa produsele individuale din diferite locuri de producţie.

    .2 data testãrilor;
    .3 numele produsului/identificarea fiecãrei acoperiri şi, dacã este cazul, stratul de grund de atelier pe bazã de silicat de zinc;
    .4 numãrul lotului fiecãrei componente a fiecãrui produs;
    .5 detalii privind pregãtirea suprafeţelor panourilor de oţel înainte de aplicarea grundului de atelier şi tratamentul înaintea aplicãrii acestuia, precum şi urmãtoarele date:
    .5.1 tratarea suprafeţei sau tratarea cu grund de atelier contra intemperiilor, precum şi orice informaţie importantã care influenţeazã calitatea tratamentului; şi
    .5.2 cantitatea de sare solubilã în apã, mãsuratã la suprafaţa oţelului înainte de aplicarea grundului de atelier*20);
----------
    *20) Se referã la urmãtoarele standarde:
    .1 ISO 8502-6:2006. Pregãtirea suprafeţelor de oţel înainte de aplicarea vopselelor sau produselor similare - Teste privind aprecierea suprafeţelor curãţate - Partea 6: Prelevarea de particule de contaminare solubile pentru analize - Metoda Bresle; şi
    .2 ISO 8502-9:1998. Pregãtirea suprafeţelor de oţel înainte de aplicarea vopselelor sau produselor similare - Teste privind aprecierea suprafeţelor curãţate - Partea 9: Metode de determinare a particulelor de sare solubile în apã prin conductimetrie.

    .6 detalii privind sistemul de acoperire, inclusiv urmãtoarele:
    .6.1 stratul de grund de atelier pe bazã de silicat de zinc, dacã este relevant, tratarea secundarã a suprafeţei, condiţiile în care s-a efectuat, perioada de expunere la intemperii;
    .6.2 numãrul de straturi, inclusiv cel de grund de atelier, şi grosimea fiecãrui strat;
    .6.3 grosimea medie de peliculã uscatã (DFT) înainte de testare*21);
    .6.4 diluantul, dacã este folosit*21);
    .6.5 umiditate*21);
    .6.6 temperatura aerului*21); şi
    .6.7 temperatura oţelului*21);
----------
    *21) Indicii privind eşantioanele utilizate, cerinţe/recomandãri ale producãtorului

    .7 detalii privind programul de reînnoire a gazului de încercare;
    .8 rezultatele încercãrii în conformitate cu secţiunea 2; şi
    .9 criterii de acceptare în conformitate cu secţiunea 3.


    APENDICE 2

                             ÎNCERCAREA DE IMERSIUNE

    1. Condiţii de încercare
    Încercarea de imersiune*22) este de a simula condiţiile dintr-un tanc plin de ţiţei.
----------
    *22) Metoda de încercare este inspiratã din standardul ISO 2812-1:2007 - Vopseluri şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Partea 1: Imersia în lichide, altele decât apa.

    .1 Durata de expunere este de 180 de zile.
    .2 Lichidul de încercare trebuie sã fie pregãtit în conformitate cu pct. 6 din standard.
    .3 Lichidul de încercare trebuie sã fie pus într-un recipient cu fundul plat, astfel încât sã se obţinã o înãlţime a lichidului de încercare de 400 mm, rezultând o fazã apoasã de 20 mm. Orice încercare alternativã folosind lichid de încercare identic ce va determina imersiunea panoului de încercare în 20 mm fazã apoasã este de asemenea acceptatã. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin utilizarea de particule inerte.
    .4 Lichidul de încercare trebuie sã aibã o temperaturã uniformã de 60 ± 2°C, menţinutã constantã prin utilizarea de metode recunoscute, cum ar fi o baie de apã sau de ulei sau un cuptor cu aer circulat ce poate menţine temperatura lichidului de imersiune în intervalul necesar.
    .5 Panourile de încercare trebuie sã fie plasate vertical şi sã fie complet scufundate în timpul încercãrii.
    .6 Încercãrile trebuie sã fie efectuate utilizând douã panouri identice.
    .7 Distanţierele inerte nu trebuie sã acopere suprafaţa de încercare şi trebuie folosite prin plasarea între panouri.
    .8 Fiecare panou de încercare este de 150 mm x 100 mm x 3 mm.
    .9 Panourile trebuie sã fie tratate în conformitate cu pct. 1.2 din tabelul 1 din standard şi sistemul de acoperire aplicat în conformitate cu 1 pct. 1.4 şi 1.5 din tabelul 1.
    .10 Dacã este utilizat, grundul de atelier pe bazã de silicat de zinc se va expune intemperiilor timp de minimum douã luni, dupã care se va spãla cu apã dulce la presiune micã. Metoda de pregãtire a grundului de atelier înainte de aplicare va fi descrisã într-o procedurã împreunã cu criteriile de acceptare pentru acest sistem. Spatele piesei de încercare şi marginile acesteia trebuie acoperite cu un strat adecvat, astfel încât rezultatele testului sã nu fie afectate.
    .11 Atunci când testul de imersiune este finalizat, panourile se scot din lichidul de încercare şi se şterg cu o cârpã curatã înainte de evaluarea acestora.
    .12 Panourile de testare trebuie sã fie evaluate în termen de 24 de ore de la finalizarea testului.
    2. Rezultatele încercãrii
    2.1. Înainte de încercare, urmãtoarele date mãsurate pentru fiecare strat care compune sistemul de acoperire, inclusiv grundul de atelier pe bazã de silicat de zinc, atunci când este cazul, se înregistreazã:
    .1 identificarea prin spectrometrie în infraroşu (IR) a componentele de bazã şi întãritor de acoperire;
    .2 densitatea componentei de bazã şi întãritor de vopsea*23); şi
---------
    *23) Standard de referinţã: ISO 2811-1/4: 1997. Vopsele şi lacuri - Determinarea densitãţii/masei volumice.

    .3 grosimea medie de peliculã uscatã (DFT) (utilizând un şablon)*24).
---------
    *24) Şase puncte de mãsurare repartizate de o manierã egalã sunt utilizate pe panourile de 150 mm x 100 mm.

    2.2. Dupã testare, trebuie sã se înregistreze urmãtoarele date: bãşicare şi ruginã*25).
---------
    *25) Se referã la urmãtoarele standarde:
    .1 ISO 4628-1:2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 1: Introducere generalã şi sistemul de desemnare;
    .2 ISO 4628-2:2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 2: Evaluarea gradului de bãşicare;
    .3 ISO 4628-3:2003. Vopsele şi lacuri - Evaluarea degradãrii acoperirilor - Aprecierea numãrului şi dimensiunii defectelor şi a intensitãţii modificãrilor uniforme ale aspectului - Partea 3: Evaluarea degradãrii acoperirilor cu ruginã.

    3. Criterii de acceptare
    3.1. Rezultatele încercãrilor efectuate conform secţiunii 2 trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii; rezultatele mai slabe ale panourilor duplicat trebuie prinse în raport:


┌───────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Obiect │ Criterii de acceptare pentru │ Criterii de acceptare │
│ │ sistemele pe bazã de epoxi │ pentru alte sisteme │
├───────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Bule (de aer) pe panou │ Nicio bulã (de aer) │ Nicio bulã (de aer) │
├───────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────────┤
│ Ruginã pe panou │ Ri 0 (0%) │ Ri 0 (0%) │
└───────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────────┘



    3.2. La evaluarea panourilor de încercare ar trebui sã se ignore bãşicarea sau rugina prezente pe marginile panourilor pe o lãţime de 5 mm.

    4 Raport de încercare
    Raportul de încercare trebuie sã conţinã urmãtoarele informaţii:
    .1 numele producãtorului acoperirii şi locul de fabricare*26);
-----------
    *26) Trebuie remarcat faptul cã încercarea este valabilã indiferent de locul de producţie, care înseamnã cã nu este necesar a testa produsele individuale din diferite locuri de producţie.

    .2 date de încercare;
    .3 denumirea produsului/de identificare a fiecãrei acoperiri şi, dupã caz, stratul de grund pe bazã de silicat de zinc aplicat de atelier;
    .4 numãrul lotului fiecãrei componente a fiecãrui produs;
    .5 detalii privind pregãtirea suprafeţelor panourilor de oţel înainte de aplicarea grundului de atelier şi tratamentul grundului de atelier înaintea aplicãrii acestuia, precum şi urmãtoarele date:
    .5.1 tratarea suprafeţei sau tratarea cu grund de atelier contra intemperiilor, precum şi orice informaţie importantã care influenţeazã calitatea tratamentului; şi
    .5.2 cantitatea de sare solubilã în apã, mãsuratã la suprafaţa oţelului înainte de aplicarea grundului în atelier*27);
----------
    *27) Se referã la urmãtoarele standarde:
    .1 ISO 8502-6:2006. Pregãtirea suprafeţelor de oţel înainte de aplicarea vopselelor sau produselor similare - Teste privind aprecierea suprafeţelor curãţate - Partea 6: Prelevarea de particule solubile de contaminare pentru analize - Metoda Bresle; şi
    .2 ISO 8502-9:1998. Pregãtirea suprafeţelor de oţel înainte de aplicarea vopselelor sau produselor similare - Teste privind aprecierea suprafeţelor curãţate - Partea 9: Metode de determinare a particulelor de sare solubile în apã prin conductimetrie.

    .6 detalii privind sistemul de acoperire, inclusiv urmãtoarele:
    .6.1 stratul de grund de atelier pe bazã de silicat de zinc, dacã este relevant, pretratamentul secundar al suprafeţei sale, condiţiile în care s-a efectuat, perioada de expunere la intemperii;
    .6.2 numãrul de straturi, inclusiv cel de grund aplicat în atelier, şi grosimea fiecãrui strat;
    .6.3 grosimea medie de peliculã uscatã (DFT) înainte de încercare*28);
    .6.4 diluantul, dacã este folosit*28);
    .6.5 umiditatea*28);
    .6.6 temperatura aerului*28); şi
    .6.7 temperatura oţelului*28);
----------
    *28) Indicii privind eşantioanele utilizate, cerinţe/recomandãri ale producãtorului.

    .7 rezultatele încercãrii în conformitate cu pct. 2; şi
    .8 concluzii în conformitate cu secţiunea 3.


    APENDICE 3

             PRECAUŢII PRIVIND UTILIZAREA DE MATERIALE PERICULOASE

    1. Metodele de testare implicã utilizarea de materiale care pot fi periculoase pentru sãnãtate, dupã cum urmeazã:
    .1 Dioxidul de sulf: coroziv în stare umedã, toxic dacã este inhalat, cauzeazã arsuri şi este iritant pentru ochi şi cãile respiratorii.
    .2 Hidrogenul sulfurat: foarte inflamabil (punct de aprindere: -82° C), poate forma un amestec exploziv cu aerul, coroziv în stare umedã, cauzeazã arsuri, trebuie sã fie ţinut departe de surse de aprindere, iritant şi sufocant, limita de expunere pe termen lung este de 5 ppm, limita de expunere pe termen scurt este de 10 ppm; la concentraţii mari, poate fi fatal şi nu are miros. Expunerea repetatã la concentraţii mici poate reduce simţul mirosului la acest gaz.
    .3 Benzenul: foarte inflamabil (punct de aprindere: -11° C), poate forma un amestec exploziv cu aerul, toxic, cancerigen, risc ridicat pentru sãnãtate.
    .4 Toluen: foarte inflamabil (punct de aprindere: 4° C), poate forma un amestec exploziv cu aerul, iritant, risc ridicat pentru sãnãtate, efect toxic pentru reproducere.
    2. Un aparat de încercare special şi precauţii speciale pot fi necesare, în conformitate cu reglementãrile în vigoare din ţara în care încercãrile sunt efectuate.
    3. Deşi unele ţãri nu au cerinţe specifice care sã interzicã desfãşurarea oricãreia dintre aceste încercãri, este obligatoriu/obligatorie:
    .1 realizarea unei evaluãri a riscurilor condiţiilor de muncã;
    .2 ca, în timpul perioadei de încercare, sistemul sã fie este într-o incintã închisã; şi
    .3 ca mediul sã fie controlat, în special la începutul şi sfârşitul încercãrilor, sã existe o instalaţie de ventilaţie adecvatã şi ca personalul sã poarte echipament individual de protecţie.


    ANEXA 2
    la standard

    Exemplu de registru de evidenţã zilnicã şi raport de nonconformitate



    REGISTRU DE EVIDENŢĂ ZILNICĂ Foaie nr:
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nava: Tanc/Magazie nr.: Bazã de date: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Partea de structurã: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Metodã: Suprafaţã (mý): │
│ │
│Abraziv: Granulometrie: │
│ │
│Temperatura suprafeţei: Temperatura aerului: │
│ │
│Umiditatea relativã (maximum): Punctul de rouã: │
│ │
│Nivelul atins: │
│Rotunjirea muchiilor: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Observaţii: │
│ │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucrarea nr.: Data: Semnãturã: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│APLICAREA ACOPERIRII │
│ │
│Metoda: │
│ │
├──────┬───────┬─────┬──────┬────────┬─────────┬────────┬───────┬───────┬──────┤
│Strat │ │ Lot │ │ Tempe- │ Tempe- │ Umidi- │ Punct │ │ Spe- │
│ nr. │Sistem │ nr. │ Data │ ratura │ ratura │ tate │ de │Mãsura │ cifi-│
│ │ │ │ │ aer │suprafaţã│relativã│ rouã │ DFT*) │caţii │
│ │ │ │ │ │ │ % │ │ │ │
├──────┼───────┼─────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────┴───────┴─────┴──────┴────────┴─────────┴────────┴───────┴───────┴──────┤
│ *) DFT minim şi maxim mãsurat. Înregistrãrile DFT se ataşeazã jurnalului │
│ zilnic. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Observaţii: │
│ │
│ │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucrarea nr.: Data: Semnãturã: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

   RAPORT DE NONCONFORMITATE Foaie nr.:
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nava: Tanc/Magazie nr.: Bazã de date: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Partea de structurã: │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│CONSTATĂRI ŞI MĂSURI CORECTIVE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Descrierea constatãrilor: │
│ │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Document de referinţã (registru de evidenţã zilnicã): │
│ │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãsuri luate: │
│ │
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucrarea nr.: Data: Semnãturã: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                                 --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016