Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENTUL INTERNATIONAL din 1972  pentru prevenirea abordajelor pe mare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENTUL INTERNATIONAL din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 170 din 31 decembrie 1974
PARTEA A: GENERALITATI

Regula 1: Domeniu de aplicare
a) Prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate în largul marii şi pe toate apele invecinate accesibile navelor maritime.
b) Nici o dispoziţie a prezentelor reguli nu trebuie sa împiedice aplicarea prescripţiilor speciale, stabilite de cãtre autoritatea competenta, cu privire la navigaţia în rade, porturi, pe fluvii, lacuri sau cãile de navigaţie interioarã comunicând cu marea şi accesibile navelor maritime. Asemenea prescripţii speciale trebuie sa fie cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.
c) Nici o dispoziţie din prezentele reguli nu trebuie sa împiedice aplicarea prescripţiilor speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la mãrirea numãrului luminilor de poziţie, a semnalelor luminoase sau semnalelor cu fluierul de utilizat de cãtre navele de rãzboi şi navele în convoi, sau în vederea maririi numãrului luminilor de poziţie ori a semnalelor luminoase de folosit de cãtre navele ce pescuiesc alcatuind o flotila de pescuit.
Aceste lumini de poziţie, semnale suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, în mãsura posibilului, sa fie astfel încât sa facã imposibila confundarea lor cu orice alta lumina sau semnal autorizat în oricare din prezentele reguli.
d) Organizaţia poate adopta dispozitive de separare a traficului în înţelesul prezentelor reguli.
e) Ori de câte ori un guvern considera ca o nava de construcţie specialã sau destinatã unor operaţiuni speciale nu se poate conformã tuturor dispoziţiilor vreuneia dintre prezentele reguli, în ceea ce priveşte numãrul, amplasarea, bataia sau sectorul de vizibilitate a luminilor şi semnalelor, ca şi poziţia şi caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, fãrã ca sa stânjeneascã funcţiile speciale ale navei, aceasta nava trebuie sa se conformeze altor asemenea dispoziţii ce se referã la numãr, amplasare, bataie sau sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnalelor, cat şi la poziţia şi caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonora, care dupã aprecierea guvernului interesat, permit în aceste cazuri sa se conformeze cat mai mult posibil prezentelor reguli.

Regula 2: Rãspunderea
a) Nici una dintre dispoziţiile prezentelor reguli nu scuteşte o nava sau pe proprietarul ei, pe comandantul sau echipajul sau, de consecinţele unei neglijente oarecare atât în ceea ce priveşte aplicarea prezentelor reguli, cat şi în ce priveşte luarea oricãror mãsuri de prevedere cerute de experienta obişnuitã a marinarului sau de împrejurãrile deosebite în care se gãseşte nava.
b) În interpretarea şi în aplicarea prezentelor reguli, se va tine seama în mod deosebit de toate perioadele de navigaţie şi de riscurile de abordaj, precum şi de toate împrejurãrile deosebite, în special de limitele de folosire a navelor în cauza, care pot duce la abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat.

Regula 3: Definiţii generale
În înţelesul prezentelor reguli, în afarã de dispoziţii contrare rezultând din context:
a) Termenul nava înseamnã orice construcţie sau orice aparat de orice natura ar fi, inclusiv construcţiile fãrã pescaj şi hidroavioanele, folositã sau susceptibilã de a fi folositã ca mijloc de transport pe apa.
b) Expresia nava cu propulsie mecanicã înseamnã orice nava pusã în mişcare de cãtre o masina.
c) Expresia nava cu vele înseamnã orice nava care navigheaza cu vele, chiar dacã are o masina cu propulsie, cu condiţia ca aceasta sa nu fie folositã.
d) Expresia nava care pescuieste înseamnã orice nava care pescuieste cu plase, carmace, traul sau orice alte scule de pescuit care îi reduc capacitatea de manevra, dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu carlige remorcate sau alte scule de pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra.
e) Termenul hirdoavion înseamnã orice aeronava conceputã sa manevreze pe apa.
f) Expresia nava care nu este stãpânã pe manevra sa înseamnã o nava care, din cauza unei împrejurãri excepţionale, nu este în mãsura sa manevreze conform prezentelor reguli şi deci nu poate sa se îndepãrteze din drumul altei nave.
g) Expresia nava cu capacitatea de manevra redusã înseamnã o nava a carei capacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitatã prin natura lucrãrilor sale şi care, în consecinta, nu se poate îndepãrta din drumul altei nave.
Urmãtoarele nave trebuie considerate ca nave cu capacitate de manevra redusã:
i) navele ocupate cu punerea, scoaterea sau întreţinerea unui reper de navigaţie, a unui cablu sau a unei conducte submarine;
ii) navele aflate în curs de a executa operaţiuni de dragaj, ridicari hidrografice sau oceanografice ori lucrãri sub apa;
iii) navele care, aflându-se în mers, fac alimentare cu combustibil sau transborda persoane, provizii sau o incarcatura;
iv) navele care sunt în curs de a efectua operaţiuni de decolare, aterizare sau recuperari de aeronave;
v) navele care sunt în cursul executãrii operaţiunilor de dragare de mine;
vi) navele în curs de a executa operaţiuni de remorcaj care prin natura sa permite cu greutate remorcherului şi remorcii sale de a-şi modifica drumul.
h) Expresia nava stanjenita de pescajul sau înseamnã orice nava cu propulsie mecanicã care din cauza pescajului sau şi a adancimii apei sub chila poate sa-şi modifice cu greu drumul.
i) Expresia în mers se aplica oricãrei nave care nu este nici la ancora, nici legatã la mal, nici esuata.
j) Termenii lungimea şi lãţimea unei nave înseamnã lungimea sa peste tot şi lãţimea maxima.
k) Doua nave sunt considerate ca fiind în vedere numai când una dintre ele poate fi observata vizual de cealaltã.
l) Expresia vizibilitate redusã înseamnã orice situaţie în care vizibilitatea este redusã din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de nisip ori din orice alte cauze asemãnãtoare.

PARTEA B: REGULI DE GUVERNARE ŞI DE DRUM

Secţiunea I
Conducerea navelor în orice condiţii de vizibilitate

Regula 4: Domeniul de aplicare
Regulile prezentei secţiuni se aplica în orice condiţii de vizibilitate.

Regula 5: Veghea
Orige nava trebuie sa asigure în permanenta o veghe vizuala şi auditiva corespunzãtoare, folosind în acelaşi timp toate mijloacele disponibile potrivit cu împrejurãrile şi condiţiile existente în asa fel încât sa permitã o apreciere completa a situaţiei şi a pericolului de abordaj.

Regula 6: Viteza de siguranta
Orice nava trebuie sa navigheze tot timpul cu o viteza de siguranta astfel încât sa poatã acţiona corect şi eficace pentru prevenirea unui abordaj şi pentru a fi opritã pe o distanta corespunzãtoare împrejurãrilor şi condiţiilor existente.
Pentru determinarea vitezei de siguranta trebuie luati în considerare urmãtorii factori:
a) De cãtre toate navele:
i) vizibilitatea;
ii) densitatea traficului şi mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricãror alte nave;
iii) capacitatea de manevra a navei şi mai ales distanta de oprire şi calitãţile de girare în condiţiile existente;
iv) noaptea, existenta unui fundal luminos ca acel produs de luminile de pe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;
v) starea vantului, a marii şi a curentilor precum şi apropierea de pericolele pentru navigaţie;
vi) pescajul navei în raport cu adâncimea apei disponibile.
b) În plus, pentru navele care folosesc un radar:
i) caracteristicile, eficacitatea şi limitele de folosire a echipamentului radar;
ii) limitarile rezultate din scara distantelor folosite la radar;
iii) efectul stãrii marii, condiţiile meteorologice şi altor surse de bruiaj asupra detectiei prin radar;
iv) faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile şi alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate cu radarul la o distanta suficienta;
v) numãrul, poziţia şi miscarea navelor detectate cu radarul;
vi) faptul ca este posibil sa se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci când radarul este folosit pentru determinarea distantei la navele şi alte obiecte aflate în vecinãtate.

Regula 7: Pericolul de abordaj
a) Orice nava trebuie sa foloseascã toate mijloacele disponibile corespunzãtoare împrejurãrilor şi condiţiilor existente pentru a stabili dacã exista un pericol de abordaj. Dacã exista indoiala în ceea ce priveşte pericolul de abordaj, trebuie sa se considere ca acest pericol exista.
b) Dacã la bord exista un echipament radar în funcţiune, acesta trebuie folosit în mod corespunzãtor, incluzând explorarea la distanta mare, cu scopul de a descoperi din timp un pericol de abordaj şi determinarea poziţiei obiectelor detectate cu radarul sau ca orice alta observare sistematica echivalenta.
c) Se va evita tragerea de concluzii din informaţii insuficiente, mai ales din informaţiile radar insuficiente.
d) La aprecierea unui pericol de abordaj trebuie sa se ţinã seama mai ales de urmãtoarele consideratii:
i) exista pericol de abordaj dacã relevmentul la compas la o nava care se apropie nu variaza într-un mod apreciabil;
ii) în unele cazuri pericolul de abordaj exista chiar dacã se observa ca relevmentul variaza apriciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nava care se afla la distanta mica.

Regula 8: Manevre pentru evitarea abordajelor
a) Orice manevra ce se face pentru evitarea unui abordaj trebuie, dacã împrejurãrile permit, sa fie executatã hotãrât, din timp şi conform cu practica marinareasca.
b) Orice schimbare de drum sau de viteza sau amândouã deodatã, în scopul evitãrii unui abordaj, trebuie, dacã împrejurãrile permit, sa fie destul de mare pentru a putea fi perceputã imediat de orice nava care o observa vizual sau cu radarul; trebuie evitate schimbãrile succesive de mica importanta de drum, viteza sau ambele concomitent.
c) Dacã nava are suficient spaţiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevra cea mai eficace pentru a se evita ajungerea într-o poziţie de foarte mare apropiere, cu condiţia ca aceasta manevra sa fie facuta cu mult timp înainte, sa fie substantiala şi sa nu conducã la o alta situaţie de foarte mare apropiere.
d) Manevrele fãcute pentru evitarea abordajului cu o alta nava trebuie sa fie astfel încât sa permitã trecerea la o distanta de siguranta. Eficacitatea manevrelor trebuie controlatã cu atentie pana când cealaltã nava a fost complet şi definitiv evitata.
e) Dacã este nevoie, ca sa se evite un abordaj, sau pentru a se câştiga mai mult timp pentru aprecierea situaţiei, nava trebuie sa reducã viteza sau sa opreascã complet, stopand maşinile ori punându-le "înapoi".

Regula 9: Treceri inguste
a) Navele în mers printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta trebuie atunci când aceasta se poate face fãrã pericol, sa navigheze cat mai aproape posibil de marginea exterioarã din dreapta a senalului sau a caii de acces respective.
b) Navele cu o lungime mai mica de 20 m şi navele cu vele nu trebuie sa stânjeneascã trecerea navelor care nu pot naviga în deplina siguranta decât prin senal sau pe calea de acces ingusta.
c) Navele aflate în curs de pescuit nu trebuie sa stânjeneascã trecerea altor nave care navigheaza prin senal sau printr-o cale de acces ingusta.
d) O nava trebuie sa evite sa traverseze un senal sau o cale de acces ingusta dacã, prin aceasta, stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga în deplina siguranta decât prin interiorul acestui senal sau pe calea de acces ingusta; acestea din urma nave pot folosi semnalul sonor prescris de regula 34 d) dacã se indoiesc de intentiile navei care traverseaza senalul sau calea de acces.
e) i) Într-un senal sau într-o cale de acces ingusta, când depãşirea nu se poate face decât dacã nava ajunsã din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave sa o depãşeascã în deplina siguranta, nava care ajunge din urma trebuie sa facã cunoscutã intenţia sa emitand semnalul sonor corespunzãtor, prescris de regula 34 c) i). Nava ajunsã din urma trebuie, dacã este de acord, sa emita semnalul corespunzãtor prescris de regula 34 c) ii) şi sa manevreze astfel încât sa permitã o depasire în deplina siguranta. Dacã este în dubiu, nava poate emite semnalele sonore prescrise de regula 34 d);
ii) Prezenta regula nu scuteşte nava care ajunge din urma de obligaţia de a se conformã dispoziţiilor din regula 13.
f) O nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat într-un senal sau într-o cale de acces ingusta în care alte nave pot fi mascate de prezenta unor obstacole trebuie sa navigheze cu prudenta şi vigilenta deosebita şi sa emita semnalul corespunzãtor prescris de regula 34 e).
g) Orice nava trebuie, dacã împrejurãrile permit, sa evite ancorarea într-o trecere ingusta.

Regula 10: Dispozitive de separare a traficului
a) Prezenta regula se aplica dispozitivelor de separare a traficului adoptate de cãtre organizaţie.
b) Navele care navigheaza în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuie:
i) sa navigheze pe cale de circulaţie corespunzãtoare în direcţia generalã a traficului pentru aceasta cale;
ii) sa se îndepãrteze, în mãsura posibilului, de linia sau de zona de separare a traficului;
iii) ca regula generalã, sa se angajeze sau sa iasa dintr-o cale de circulaţie pe la una dintre extremitati, dar, atunci când se angajeazã sau iese lateral, sa facã aceasta manevra sub un unghi cat mai mic posibil fata de direcţia generalã a traficului.
c) Navele trebuie sa evite, pe cat este posibil, sa intretaie cãile de circulaţie, dar, dacã sunt obligate sa o facã ele trebuie, pe cat este posibil sa traverseze perpendicular pe direcţia generalã a traficului.
d) Zonele de navigaţie costiera nu trebuie folosite în mod normal pentru traficul direct, care poate utiliza în deplina siguranta, calea de circulaţie corespunzãtoare din dispozitivul adiacent de separare a traficului.
e) Navele care nu traverseaza un dispozitiv de separare a traficului nu trebuie, în mod normal, sa pãtrundã într-o zona de separare sau sa taie o line de separare decât:
i) în caz de urgenta, pentru evitarea unui pericol imediat;
ii) pentru a pescui într-o zona de separare.
f) Navele care navigheaza în zone vecine cu extremitatile unui dispozitiv de separare a traficului trebuie sa navigheze cu o atentie deosebita.
g) Navele trebuie sa evite, în mãsura maxima a posibilului, ancorarea în interiorul unui dispozitiv de separare a traficului sau în zonele vecine cu extremitatile sale.
h) Navele care nu folosesc un dispozitiv de separare a traficului trebuie sa se îndepãrteze de acesta cat mai mult posibil.
i) Navele în curs de pescuit nu trebuie sa stânjeneascã trecerea navelor care navigheaza pe o cale de circulaţie.
j) Navele cu o lungime mai mica de 20 metri sau navele cu vele nu trebuie sa stânjeneascã trecerea navelor cu propulsie mecanicã care navigheaza pe o cale de circulaţie.

Secţiunea a II-a
Comportarea navelor care se vad una pe alta

Regula 11: Domeniul de aplicare
Regulile prezentei secţiuni se aplica navelor care se vad una pe alta.

Regula 12: Nave cu vele
a) Când doua nave cu vele se apropie una de alta astfel încât exista pericol de abordaj, una dintre ele trebuie sa se abata din drumul celeilalte dupã cum urmeazã:
i) când navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeşte vantul din babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;
ii) când cele doua nave primesc vantul din acelaşi bord, nava din vant trebuie sa se abata din drumul navei de sub vant;
iii) dacã o nava care primeşte vantul din babord vede o alta nava în vant şi nu poate stabili cu certitudine dacã aceasta nava primeşte vantul din babord sau din tribord, prima nava trebuie sa se abata din drumul celeilalte.
b) În înţelesul aplicãrii prezentei reguli, bordul din care vine vantul trebuie socotit ca fiind bordul opus celui în care este bratata vela mare sau, în cazul navelor cu vele patrate, bordul opus celui în care este bratata cea mai mare vela aurica (sau triunghiulara).

Regula 13: Nava care ajunge din urma alta nava
a) Oricare ar fi dispoziţiile regulilor din prezenta secţiune, orice nava care ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumul navei ajunse din urma.
b) Va fi consideratã nava care ajunge pe o alta din urma acea nava care se apropie de o alta, venind dintr-o direcţie mai mare de 22,5 grade dinapoia traversului celeilalte nave, adicã aceea care se gãseşte într-o astfel de poziţie fata de nava ajunsã din urma încât noaptea ar putea vedea numai lumina din pupa a navei ajunse, fãrã sa vada nici una dintre luminile din borduri.
c) Dacã o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta nava, ea trebuie sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma şi sa manevreze în consecinta.
d) Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu poate face sa se considere nava care ajunge din urma în sensul prezentelor reguli şi nici nu o va absolvi de obligaţia de a se abate din drumul navei ajunse din urma pana când aceasta nu a fost definitiv evitata şi depãşitã.

Regula 14: Nave având drumuri direct opuse
a) Când doua nave cu propulsie mecanicã navigheaza pe drumuri direct opuse sau aproape opuse în asa fel încât exista pericolul de abordaj, fiecare dintre ele trebuie sa abata la tribord pentru a trece prin babordul celeilalte.
b) Trebuie sa se considere ca o astfel de situaţie exista atunci când o nava vede o alta nava drept în prova ei sau aproape drept în prova ei în asa fel încât, noaptea, va vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceeaşi verticala sau aproape pe aceeaşi verticala şi/sau amândouã luminile din borduri, iar ziua va vedea cealaltã nava sub un unghi corespunzãtor.
c) Când o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situaţie exista, ea va trebui sa considere ca aceasta situaţie exista şi sa manevreze în consecinta.

Regula 15: Nave a cãror drumuri se incruciseaza
Când doua nave cu propulsie mecanicã au drumuri care se incruciseaza în asa fel încît exista pericol de abordaj, nava care vede cealaltã nava prin tribord trebuie sa se abata din drumul celeilalte şi, dacã împrejurãrile permit acest lucru, sa evite sa-i taie drumul prin prova.

Regula 16: Manevra navei neprivilegiate
Orice nava care este obligatã sa se abata din drumul unei alte nave trebuie, pe cat este posibil, sa manevreze din timp, hotãrât, şi în asa fel încât sa se îndepãrteze la o distanta apreciabila.

Regula 17: Manevra navei privilegiate
a) i) Când o nava este obligatã sa se abata din drumul altei nave, aceasta din urma trebuie sa-şi menţinã drumul şi viteza.
ii) Aceasta din urma poate totuşi sa acţioneze în scopul evitãrii abordajului numai prin manevra sa, de îndatã ce i se pare evident ca nava care are obligaţia de a se abate din drumul sau nu face manevra corespunzãtoare prevãzutã de prezentele reguli.
b) Când, dintr-o cauza oarecare, nava obligatã sa-şi menţinã direcţia şi viteza se gãseşte atât de aproape de cealaltã încât abordajul nu poate fi evitat numai prin singura manevra a navei neprivilegiate, ea va executa manevra cea mai indicatã pentru a ajuta la evitar abordajului.
c) O nava cu propulsie mecanicã, care manevreaza pentru a evita un abordaj cu o alta nava cu propulsie mecanicã, al cãrui drum incruciseaza drumul sau în condiţiile prevãzute în alin. a) ii) din prezenta regula, nu trebuie, dacã împrejurãrile permit acest lucru, sa se abata la babord dacã cealaltã nava se afla în babordul sau.
d) Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligaţia de a se abate din drumul celeilalte nave.

Regula 18: Responsabilitãţi reciproce ale navelor
Cu excepţia prevederilor contrare din regulile 9, 10 şi 13:
a) O nava cu propulsie mecanicã aflatã în mers trebuie sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stãpânã de manevra sa;
ii) unei nave cu capacitatea de manevra redusã;
iii) unei nave care este în curs de pescuit;
iv) unei nave cu vele.
b) O nava cu vele aflatã în mers trebuie sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stãpânã pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitate de manevra redusã;
iii) unei nave în curs de pescuit.
c) O nava care este în curs de pescuit şi care este în mers trebuie, în mãsura posibilului, sa se abata din drumul:
i) unei nave care nu este stãpânã pe manevra sa;
ii) unei nave care are capacitatea de manevra redusã.
d) i) Orice nava, alta decât o nava care nu este stãpânã pe manevra sau o nava a carei capacitate de manevra este redusã trebuie, dacã împrejurãrile permit, sa nu impedice libera trecere a unei nave stanjenite de pescajul sau, care arata semnalele prevãzute la regula 28;
ii) o nava stanjenita de pescajul sau trebuie sa navigheze cu o prudenta deosebita ţinând seama de situaţia sa specialã.
e) Un hidroavion amerizat trebuie, ca regula generalã, sa se ţinã cat mai departe de toate celelalte nave şi sa evite de a le stanjeni navigaţia. Totuşi, când exista pericol de abordaj, acest hidroavion trebuie sa se conformeze regulilor din prezenta lege.

Secţiunea a III-a
Conducerea navelor pe vizibilitate redusã

Regula 19: Conducerea navelor pe timp cu vizibilitate redusã
a) Prezenta regula se aplica navelor care nu se vad una pe alta şi care navigheaza înãuntrul sau în apropierea zonelor de vizibilitate redusã.
b) Orice nava trebuie sa navigheze cu o viteza de siguranta adaptatã împrejurãrilor existente şi condiţiilor de vizibilitate redusã. Navele cu propulsie mecanicã trebuie sa aibã maşinile gata pentru a manevra imediat.
c) Orice nava, atunci când se conformeazã regulilor din secţiunea I din prezenta parte, trebuie sa ţinã neapãrat seama de împrejurãrile existente şi de condiţiile de vizibilitate redusã.
d) O nava care detecteaza numai cu radarul prezenta unei alte nave trebuie sa stabileascã dacã exista posibilitatea unei situaţii de foarte mare apropiere şi/sau un pericol de abordaj. În acest caz, nava trebuie sa ia cu mult timp înainte mãsuri pentru evitarea acestei situaţii; totuşi, dacã aceste mãsuri constau dintr-o schimbare de drum, este necesar sa se evite, în mãsura posibilului, urmãtoarele manevre:
i) o schimbare de drum cãtre babord în cazul unei nave care se afla înaintea traversului, cu excepţia cazului când aceasta nava este ajunsã din urma;
ii) o schimbare de drum în direcţia unei nave care se afla la travers sau înapoia traversului.
e) Cu excepţia cazului în care s-a stabilit ca nu exista pericol de abordaj, orice nava care aude dintr-o direcţie care pare a fi înaintea traversului, semnalul de ceata al unei alte nave, sau care nu poate evita o situaţie de foarte mare apropiere cu o alta nava aflatã înaintea traversului, trebuie sa reducã viteza sa la minimum necesar menţinerii drumului. Dacã este necesar, va trebui sa opreascã şi în toate împrejurãrile sa navigheze cu atentie extrema pana când a trecut pericolul de abordaj.

PARTEA C: LUMINI ŞI SEMNE

Regula 20: Domeniu de aplicare
a) Regulile prezentei pãrţi trebuie respectate pe orice vreme.
b) Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la rãsãritul soarelui. În acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici o alta lumina care sa poatã fi confundata cu luminile prescrise de prezentele reguli şi care pot stanjeni vederea sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot impiedica efectuarea unei veghe satisfãcãtoare.
c) Luminile prevãzute de prezentele regului, atunci când ele exista, trebuie sa fie purtate de asemenea de la rãsãritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusã şi pot fi purtate în toate celelalte împrejurãri în care aceasta mãsura este socotitã necesarã.
d) Regulile referitoare la semne trebuiesc respectate în timpul zilei.
e) Luminile şi semnele prescrise de prezentele reguli trebuie sa fie conforme cu dispoziţiile din anexa I a prezentelor reguli.

Regula 21: Definiţii
a) Expresia lumina de catarg înseamnã o lumina alba asezata deasupra axului longitudinal al navei, arãtând o lumina neîntreruptã pe un arc de orizont de 225° şi astel asezata încât sa arate lumina începând de la prova pînã la 22,5° înapoia traversului în fiecare bord.
b) Expresia lumina din bord înseamnã o lumina verde asezata la tribord şi o lumina roşie asezata la babord, arãtând fiecare o lumina neîntreruptã pe un arc de orizont de 112,5° şi asezata astfel încât sa arate aceasta lumina începând de la prova pana la 22,5° înapoia traversului în bordul respectiv. La bordul navelor cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile din borduri pot fi combinate într-un singur felinar aşezat în axul longitudinal al navei.
c) Expresia lumina de pupa înseamnã o lumina alba asezata cat mai aproape posibil în pupa, arãtând o lumina neîntreruptã pe un întreg curs de orizont de 135° şi asezata astfel încât sa arate lumina pe un sector de 67,5° în fiecare bord începând de la pupa.
d) Expresia lumina de remorcaj înseamnã o lumina galbena având aceleaşi caracteristici ca şi lumina de pupa definitã la paragraful c).
e) Expresia lumina vizibila pe întreg orizontul înseamnã o lumina care arata o lumina neîntreruptã pe un arc de orizont de 360°.
f) Expresia lumina cu sclipiri înseamnã o lumina cu sclipiri regulate a cãror frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe, pe minut.

Regula 22: Distanta de vizibilitate a luminilor
Luminile prescrise prin prezentele reguli trebuie sa aibe intensitatea specificatã la secţiunea a 8-a din anexa I, în asa fel încât sa fie vizibile la urmãtoarele distanţe minime:
a) pentru navele cu o lungime de 50 metri sau mai mare:
- lumina de catarg: 6 mile marine;
- luminile din borduri: 3 mile marine;
- lumina din pupa: 3 mile marine;
- lumina de remorcaj: 3 mile marine;
- lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 3 mile marine.
b) pentru navele cu o lungime de 12 metri, sau mai mare, dar mai mica de 50 metri:
- lumina de catarg: 5 mile marine; dacã lungimea navei este mai mica de 20 metri: 3 mile marine;
- luminile din borduri: 2 mile marine;
- lumina din pupa: 2 mile marine;
- lumina de remorcaj: 2 mile marine;
- lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 2 mile marine.
c) pentru navele cu o lungime mai mica de 12 metri:
- lumina de catarg: 2 mile marine;
- luminile din borduri: 1 mila marina;
- lumina de pupa: 2 mile marine;
- lumina de remorcaj: 2 mile marine;
- lumina alba, roşie, verde sau galbena vizibila pe întreg orizontul: 2 mile marine.

Regula 23: Navele cu propulsie mecanicã aflate în mers
a) O nava cu propulsie mecanicã aflatã în mers trebuie sa poarte:
i) o lumina de catarg la prova;
ii) o a doua lumina de catarg înapoia primei lumini de catarg şi mai sus decât acesta; totuşi navele a cãror lungime este mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;
iii) luminile din borduri;
iv) o lumina de pupa.
b) O nava cu perna de aer exploatatã fãrã pescaj, în afarã luminilor prevãzute la paragraful a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o lumina galbena cu sclipiri vizibile pe întreg orizontul.
c) O nava cu propulsie mecanicã cu o lungime mai mica de 7 metri şi a carei viteza maxima nu depãşeşte 7 noduri, poate, în locul luminilor prescrise la paragraful a) din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizibila pe întreg orizontul. De asemenea, aceasta nava, trebuie, dacã este posibil, sa poarte şi luminile din borduri.

Regula 24: Remorcare şi impingere
a) O nava cu propulsie mecanicã care remorcheaza trebuie sa poarte:
i) în locul luminei prescrise în regula 23 a) i), la prova, doua lumini de catarg suprapuse.
Când lungimea remorcii masurata de la pupa navei care remorcheaza pana la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, nava care remorcheaza va purta la prova trei astfel de lumini de catarg;
ii) luminile din borduri;
iii) o lumina de pupa;
iv) o lumina de remorcaj asezata pe verticala deasupra luminei de pupa;
v) în locul cel mai vizibil, când lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.
b) O nava care remorcheaza prin impingere şi o nava impinsa legate printr-o legatura rigida astfel încât alcãtuiesc o unitate compusa, trebuie considerate ca o nava cu propulsie mecanicã şi sa poarte luminile prescrise de regula 23.
c) O nava cu propulsie mecanicã care impinge înainte sau remorcheaza cuplat, cu excepţia cazului unei unitãţi compuse, trebuie sa poarte:
i) în locul luminei prescrise la regula 23 a) i), la prova, doua lumini de catarg suprapuse;
ii) luminile din borduri;
iii) lumina de pupa.
d) O nava cu propulsie mecanicã carei i se aplica prevederile paragrafelor a) şi c) de mai sus, trebuie sa se conformeze de asemenea dispoziţiilor de la regula 23 a) ii).
e) O nava sau un obiect remorcat trebuie sa poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa;
iii) în locul cel mai vizibil, când lungimea convoiului remorcat este mai mare de 200 metri, un semn biconic.
f) Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse în grup, trebuie sa corespundã cu acelea ale unei singure nave;
i) o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie sa poarte la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri;
ii) o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa şi la extremitatea sa dinspre prova, luminile din borduri.
g) Dacã, dintr-o cauza justificatã, nava sau obiectul remorcat se afla în imposibilitatea de a purta luminile prevãzute la paragraful e) de mai sus, se iau toate mãsurile posibile pentru iluminarea navei sau a obiectului remorcat sau cel puţin pentru indicarea prezentei unei nave sau a unui obiect care nu are lumini.

Regula 25: Nave cu vele în mers şi nave cu rame
a) O nava cu vele în mers trebuie sa poarte:
i) luminile din borduri;
ii) lumina de pupa.
b) La bordul unei nave cu vele care are o lungime mai mica de 12 metri, luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula pot fi reunite într-un felinar combinat aşezat la mar sau la partea superioarã a catargului, în locul cel mai vizibil.
c) În afarã de luminile prescrise la paragraful a) din prezenta regula, o nava cu vele în mers poate purta, la mar sau la partea superioarã a catargului, în locul unde sunt cel mai vizibile, doua lumini suprapuse vizibile pe întreg orizontul, lumina superioarã fiind roşie iar cea inferioarã verde.
Totuşi, aceste lumini nu trebuie sa fie purtate în acelaşi timp cu felinarul autorizat prin paragraful b) din prezenta regula.
d) i) O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, dacã este posibil, sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b), dar în cazul ca nu le poarta trebuie sa fie pregatita sa arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;
ii) O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru navele cu vele, dar dacã nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate în orice moment, pentru prevenirea unui abordaj, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina alba.
e) O nava care merge în acelaşi timp cu vele şi cu ajutorul unui aparat propulsor, trebuie sa poarte la prova în locul cel mai vizibil, un semn de forma conica, cu virul în jos.

Regula 26: Nave de pescuit
a) O nava care pescuieste, atât în mers cat şi la ancora nu trebuie sa poarte decât luminile şi semnele prescrise de prezenta regula.
b) O nava care trauleaza, adicã trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit, trebuie sa poarte:
i) doua lumini suprapuse vizibile pe tot orizontul, lumina superioarã fiind verde iar cea inferioarã alba, sau un semn alcãtuit din doua conuri unul deasupra altuia cu varfurile unite; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri poate purta în locul acestui semn, un cos (paner);
ii) o lumina de catarg asezata la o înãlţime mai mare decât aceea a luminii verzi, vizibila pe întreg orizontul şi înapoia acesteia.
Navele cu o lungime mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot face;
iii) când nava se deplaseaza prin apa, trebuie sa poarte în afarã de luminile prescrise prin paragraful prezent, luminile din borduri şi lumina de pupa.
c) O nava care pescuieste, altfel decât prin traulare, trebuie sa poarte:
i) doua lumini suprapuse vizibile pe întreg orizontul, lumina superioarã fiind roşie şi lumina inferioarã fiind alba, sau un semn alcãtuit din doua conuri suprapuse unite la vârf; o nava cu o lungime mai mica de 20 metri, în locul acestui semn, poate sa poarte un cos;
ii) dacã uneltele sale de pescuit se întind pe o distanta orizontala mai mare de 150 metri începând de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul sau un con cu varful în sus, în direcţia uneltelor de pescuit;
iii) când se deplaseaza prin apa, în afarã luminilor prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri şi lumina de pupa.
d) O nava care pescuieste în apropierea altor nave care pescuiesc poate purta semnalele suplimentare descrise în anexa II.
e) O nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de prezenta regula, ci numai acelea prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 27: Nave care nu sunt stapane pe manevra şi nave care au capacitatea de manevra redusã
a) O nava care nu este stãpânã pe manevra trebuie sa poarte:
i) în locul cel mai vizibil doua lumini roşii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;
ii) în locul cel mai vizibil, doua bule sau semne asemãnãtoare suprapuse;
iii) când se deplaseaza prin apa, în afarã de liminile prescrise în prezentul paragraf, luminile din borduri şi o lumina de pupa.
b) O nava cu capacitatea de manevra redusã, alta decât o nava care face operaţiuni de dragaj de mine, trebuie sa poarte:
i) în locul cel mai vizibil, trei lumini, suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina de sus şi lumina de jos fiind roşii, iar lumina din mijloc alba;
ii) în locul cel mai vizibil, trei semne suprapuse, semnele superior şi inferior fiind câte o bula, iar cel din mijloc fiind un bicon;
iii) când nava se deplaseaza prin apa, în afarã de luminile prescrise la alin. i) doua lumini de catarg, luminile din borduri şi lumina de pupa;
iv) când nava este la ancora, în afarã de luninile sau semnele prescrise la alin. i) şi ii), luminile sau semnele prescrise de regula 30.
c) O nava care este în curs de a efectua o operaţie de remorcaj care face imposibila o abatere a ei din drum, în afarã de luminile prescrise la paragraful b) i) şi de semnele prescrise la paragraful b) ii) din prezenta regula, trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de regula 24 a).
d) O nava în curs de a draga sau de a efectua lucrãrile sub apa şi având capacitate de manevra redusã, trebuie sa poarte luminile şi semnele prescrise la paragraful b) din prezenta regula şi, atunci când exista un obstacol, trebuie sa poarte în plus:
i) doua lumini roşii vizibile pe întreg orizontul sau doua bule pe aceeaşi verticala pentru a indica partea în care se afla obstacolul;
ii) doua lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau doua biconuri suprapuse, pentru a arata bordul prin care poate trece o alta nava;
iii) când nava se deplaseaza prin apa, în afarã de luminile prescrise în prezentul paragraf, luminile de catarg, luminile din borduri şi lumina de pupa;
iv) o nava cãreia i se aplica dispoziţiile prezentului paragraf trebuie, atunci când este la ancora, sa poarte, în locul luminilor sau semnelor prescrise de regula 30, luminile prescrise la alin. i) şi ii).
e) O nava care ia parte la lucrãri cu scafandri şi care nu poate din cauza dimensiunilor sale sa poarte semnele prescrise la paragraful c), trebuie sa poarte o reproducere rigida de cel puţin 1 metru înãlţime, a pavilionului "A" din Codul internaţional de semnale.
Trebuie sa se ia mãsuri pentru ca aceasta reproducere sa fie vizibila pe întreg orizontul.
f) O nava care efectueazã operaţiuni de dragaj de mine trebuie sa poarte, în afarã de luminile prescrise în regula 23 pentru navele cu propulsie mecanicã, trei lumini verzi vizibile pe întreg orizontul sau trei bule.
Nava trebuie sa poarte una din aceste lumini sau semne la marul arborelui mare sau aproape de mare şi una din aceste lumini sau semne la fiecare capãt al vergii mari.
Aceste lumini sau semene arata ca pentru o alta nava este periculos sa se apropie la mai puţin de 1000 metri în pupa şi la mai puţin de 500 metri în fiecare bord al dragorului de mine.
g) Navele cu o lungime mai mica de 7 metri nu sunt obligate sa poarte luminile prescrise de prezenta regula.
h) Semnalele prescrise de prezenta regula nu sunt semnale de nave în pericol şi care cer ajutor.
Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul anexei IV a prezentului regulament.

Regula 28: Nave cu propulsie mecanicã stanjenite de pescajul lor
O nava cu propulsie mecanicã stanjenita de pescajul sau, în afarã de luminile prescrise pentru navele cu propulsie mecanicã prin regula 23, pot sa poarte în locul cel mai vizibil trei lumini roşii suprapuse vizibile pe întreg orizontul sau un semn cilindric.

Regula 29: Nave de pilotaj
a) O nava de pilotaj aflatã în serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:
i) la marul catargului sau aproape de acesta, doua lungimi suprapuse, vizibile pe întreg orizontul, lumina superioarã fiind alba şi cea inferioarã roşie;
ii) în plus, când este în mers, luminile din borduri şi lumina de pupa;
iii) în plus, la ancora, în afarã de luminile prescrise la alin. i), lumina sau luminile sau semnul de ancora.
b) O nava de pilotaj care nu este în serviciul de pilotaj trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.

Regula 30: Nave ancorate şi nave eşuate
a) O nava ancorata trebuie sa poarte în locul cel mai vizibil:
i) la partea din prova, o lumina alba vizibila pe întreg orizontul sau o bula;
ii) la pupa sau aproape de pupa, mai jos decât lumina prescrisã la alin. i) o lumina alba vizibila pe întreg orizontul.
b) O nava ancorata, având o lungime mai mica de 50 metri poate purta, în locul cel mai vizibil, o lumina alba pe întreg orizontul în locul luminilor prescrise la paragraful a).
c) O nava ancorata poate folosi în plus luminile sale de lucru disponibile sau lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale. Aceasta dispoziţie este obligatorie pentru navele a cãror lungime este egala cu 100 metri sau mai mare.
d) O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful a) sau b) din prezenta regula şi în plus, la locul cel mai vizibil:
i) doua lumini roşii suprapuse, vizibile pe întreg orizontul;
ii) trei bule suprapuse.
e) Navele cu o lungime mai mica de 7 metri, când sunt la ancora sau sunt eşuate, nu sunt obligate sa poarte luminile sau semnele prescrise la paragrafele a), b) sau d), decât dacã sunt ancorate sau eşuate într-un senal, într-o cale de acces sau într-un loc de ancorare ingust, în apropierea acestor locuri sau pe drumurile folosite în mod obişnuit de cãtre alte nave.

Regula 31: Hidroavioane
Un hidroavion care este în imposibilitate de a purta luminile şi semnele cu caracteristicile şi amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte, trebuie sa poarte lumini sau semne apropiindu-se cat mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.

PARTEA D: SEMNALE SONORE ŞI LUMINOASE

Regula 32: Definiţii
a) Termenul fluier înseamnã orice aparat de semnalizare sonora capabil de a emite sunetele prescrise şi conforme specificatiilor din anexa III a prezentului regulament.
b) Expresia sunet scurt înseamnã un sunet a cãrui durata este de aproximativ o secunda.
c) Expresia sunet lung înseamnã un sunet a cãrui durata este de patru pana la şase secunde.

Regula 33: Echipament de semnalizare sonora
a) Navele având o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie sa fie prevãzute cu un fluier sau cu un clopot, iar navele a cãror lungime este de 100 metri sau mai mare trebuie sa aibe în plus un gong al cãrui sunet sau timbru nu trebuie sa se poatã confunda cu acelea ale unui clopot.
Fluierul, clopotul şi gongul trebuie sa satisfacã specificaţiile din anexa III a prezentului regulament.
Clopotul sau gongul, sau amândouã, pot fi înlocuite cu un alt echipament având respectiv aceleaşi caracteristici sonore, cu condiţia ca sa fie posibila întotdeauna actionarea manualã pentru producerea semnalelor prescrise.
b) Navele cu o lungime mai mica de 12 metri nu sunt obligate sa aibe la bord echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful a) din prezenta regula, dar trebuie, în lipsa acestora, sa fie dotate cu un alt mijloc de emitere a unui semnal sonor eficace.

Regula 34: Semnale de manevra şi semnale de avertizare
a) Atunci când navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanicã în mers, manevrand asa cum este autorizat sau prescris de prezentele reguli, trebuie sa indice aceste manevre prin urmãtoarele semnale, emise cu fluierul:
- un sunet scurt pentru a spune: "Vin la tribord";
- doua sunete scurte pentru a spune: "Vin la babord";
- trei sunete scurte pentru a supune: "Am masina înapoi".
b) Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise la paragraful a) cu semnale luminoase repetate, dacã este necesar, pe toatã durata manevrei:
i) aceste semnale luminoase au urmãtoare semnificatie:
- o sclipire pentru a spune: "Vin la tribord";
- doua sclipiri pentru a spune: "Vin la babord";
- trei sclipiri pentru a spune: "Am masina înapoi";
ii) fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda şi intervalul dintre semnalele succesive trebuie sa fie de cel puţin 10 secunde;
iii) lumina folositã pentru acest semnal, dacã exista, trebuie sa fie o lumina alba vizibila pe întreg orizontul la o distanta de cel puţin cinci mile marine şi trebuie sa fie conformã dispoziţiilor din anexa I.
c) Când navele sînt în vedere într-un senal sau pe o cale de acces ingusta:
i) o nava care intenţioneazã sa depãşeascã o alta nava, conform dispoziţiilor de la regula 9 e) şi 9 i), trebuie sa indice intenţia sa emitand cu fluierul semnalele urmãtoare:
- doua sunete lungi urmate de un sunet scurt, pentru a spune: "Intentionez sa va depãşesc prin tribord";
- doua sunete lungi urmate de doua sunete scurte pentru a spune: "Intentionez sa va depãşesc prin babord".
ii) nava care urmeazã a fi depãşitã trebuie, manevrand conform dispoziţiilor din regula 9 e) şi 9 i), sa-şi dea acordul sau emitand cu fluierul urmãtorul semnal:
- un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung şi un sunet scurt, emise în aceasta ordine.
d) Când doua nave care nu se afla în vedere se apropie una de alta şi dintr-o cauza oarecare una din ele nu înţelege intentiile celeilalte, sau nu ştie dacã cealaltã nava ia mãsuri suficiente pentru a evita abordajul, nava care are îndoieli le va exprima imediat emitand cu fluierul o serie rapida de cel puţin cinci sunete scurte.
Acest semnal poate fi completat cu un semnal luminos alcãtuit din cel puţin cinci sclipiri scurte şi rapide.
e) O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal ori de o cale de acces unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie sa emita un sunet lung. Orice nava care vine în direcţia sa şi care aude semnalul din cealaltã parte a cotului sau înapoia obstacolului trebuie sa rãspundã la acest semnal emitind un sunet lung.
f) Când la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de 100 metri unul de altul, nu trebuie sa se foloseascã pentru emiterea semnalelor de manevra şi a semnalelor de avertizare decât un singur fluier.

Regula 35: Semnale sonore pe vizibilitate redusã
Atât ziua cat şi noaptea înãuntrul sau în apropierea unei zone în care vizibilitatea este redusã, semnalele prescrise de prezenta regula trebuie sa fie folosite dupã cum urmeazã:
a) O nava cu propulsie mecanicã care se deplaseaza prin apa, trebuie sa emita un sunet lung la intervale care nu vor depãşi doua minute.
b) O nava în mers, dar stopata şi care nu se mai deplaseaza prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor depãşi doua minute, doua sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.
c) O nava care nu este stãpânã pe manevra, o nava a carei capacitate de manevra este redusã, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele, o nava care pescuieste şi o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa emita, în locul semnalelor prescrise la paragrafele a) şi b), trei sunete consecutive, şi anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai mari de doua minute.
d) O nava remorcata sau când se remorcheaza mai mult de o nava ultima nava din convoi, în cazul când are echipaj la bord, trebuie sa emita la intervale nu mai mari de doua minute, patru sunete consecutive şi anume: un sunet lung urmat de trei sunete scurte. Când este posibil, acest semnal trebuie emis imediat dupã semnalul remorcherului.
e) O nava care impinge şi o nava impinsa legate printr-o legatura rigida astfel încât alcãtuiesc o unitate compusa trebuie sa fie socotite ca o nava cu propulsie mecanicã şi vor emite semnalele prescrise la pargrafele a) sau b).
f) O nava aflatã la ancora va emite sunete repezi cu clopotul timp de aproximativ cinci secunde, la intevale de cel mult un minut.
La bordul unei nave cu o lungime de 100 metri, sau mai mare, se va bate clopotul la partea dinspre prova a navei şi imediat dupã aceea va bate rapid gongul timp de aproximativ cinci secunde la partea dinspre pupa.
O nava aflatã la ancora poate în plus sa emita trei sunete consecutive şi anume: un sunet scurt, pentru a semnala unei nave care se apropie poziţia sa şi posibilitatea unui abordaj.
g) O nava esuata trebuie sa bata clopotul şi în caz de nevoie gongul, asa cum este prescris la paragraful f). În plus, imediat înainte şi dupã bataile rapide de clopot va emite trei lovituri de clopot separate şi distincte. În plus, o nava esuata poate emite cu fluierul un semnal corespunzãtor.
h) O nava cu lungimea mai mica de 12 metri nu este obligatã sa emita semnalele menţionate mai sus, dar dacã nu le emite, trebuie sa emita un alt semnal sonor eficace la interval care sa nu depãşeascã doua minute.
i) O nava de pilotaj aflatã în serviciul de pilotaj poate sa emita, în afarã semnalelor prescrise la paragrafele a), b) sau f), un semnal de identificare constând din patru sunete scurte.

Regula 36: Semnale pentru a atrage atenţia
Orice nava, dacã socoteşte ca este necesar sa atragã atenţia unei alte nave, poate emite semnale luminoase sau sonore care sa nu poate fi confundate cu nici unul din semnalele prescrise de oricare din prezentele reguli, sau sa îndrepte lumina proiectorului sau în direcţia pericolului care ameninta nava, în asa fel încât lumina proiectorului sa nu stânjeneascã alte nave.

Regula 37: Semnale de pericol
O nava care este în pericol şi cere ajutor trebuie sa foloseascã sau sa arate semnalele prescrise la anexa IV a prezentului regulament.

PARTEA E: SCUTIRI

Regula 38: Scutiri
Orice nava (sau categorie de nave) care îndeplineşte prescripţiile Regulilor internaţionale din 1960 pentru prevenirea abordajelor pe mare şi a carei chila a fost pusã, sau se afla într-o faza de construcţie echivalenta, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, poate beneficia de urmãtoarele scutiri de la prevederile acestuia:
a) Instalarea luminilor a cãror distanta de vizibilitate este prescrisã la regula 22: patru ani începând de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
b) Instalarea luminilor a cãror culoare este prescrisã la secţiunea 7 din anexa I: patru ani socotiţi de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
c) Schimbul locului luminilor ca rezultat al trecerii de la sistemul de mãsurare britanic la sistemul metric şi rotunjirea cifrelor mãsurãtorilor: scutire permanenta.
d) i) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor a cãror lungime este mai mica de 150 metri, schimbare ce rezulta din prescripţiile secţiunii 3 a) din anexa I: scutire permanenta;
ii) Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor având o lungime de 150 metri sau mai mare, care rezulta din prescripţiile secţiunii 3 a) din anexa I: 9 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
e) Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescripţiilor de la secţiunea 2 b) din anexa I: noua ani socotiţi de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
f) Schimbarea locului luminilor din borduri rezultând din prescripţiile secţiunii 2 g) şi 3 b) din anexa I: noua ani socotiţi de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.
g) Semnificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise de anexa III: noua ani socotiţi de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament.


ANEXA 1

Amplasarea şi caracteristicile tehnice ale luminilor şi semnalelor

1. Definitie
Expresia "Înãlţime deasupra puntii" - înseamnã înãlţimea deasupra puntii continui celei mai sus.

2. Amplasarea şi distanta dintre lumini în plan vertical
a) La bordul navelor cu propulsie mecanicã a cãror lungime este de 20 metri sau mai mare, luminile de catarg trebuie sa fie aşezate dupã cum urmeazã:
i) lumina de catarg prova sau dupã caz lumina unica, trebuie sa fie la o înãlţime de cel puţin 6 metri deasupra puntii iar dacã lãţimea navei este mai mare de 6 metri, la o înãlţime deasupra puntii cel puţin egala cu aceasta latime, fãrã a fi totuşi necesar ca aceasta înãlţime sa fie mai mare de 12 metri;
ii) când exista doua lungimi de catarg, lumina de pupa trebuie sa se afle pe verticala luminii din prova şi cu 4,5 metri mai sus decât aceasta.
b) Distanta pe verticala dintre luminile de catarg ale navelor cu propulsie mecanicã, trebuie sa fie astfel încât în condiţii normale de asieta lumina de pupa sa poatã fi totdeauna vãzutã distinct deasupra luminii din prova, de la o distanta de 1.000 metri din prova navei, privind de la nivelul marii.
c) Lumina de catarg a unei nave cu propulsie mecanicã cu o lungime de 12 metri sau mai mare, dar mai mica de 20 metri, trebuie sa se afle la o înãlţime de cel puţin 2,5 metri deasupra puntii.
d) O nava cu propulsie mecanicã cu lungimea mai mica de 12 metri, poate avea lumina cea mai de sus la o înãlţime mai mica de 2,5 metri deasupra puntii. Totuşi, atunci când are o lumina de catarg în afarã de luminile din borduri şi lumina de pupa, aceasta lumina de catarg trebuie sa se afle la cel puţin 1 metru deasupra luminilor din borduri.
e) Una dintre cele doua sau trei lumini de catarg prevãzute pentru o nava cu propulsie mecanicã care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa se gãseascã în acelaşi loc cu lumina de catarg prova, a unei nave cu propulsie mecanicã.
f) În orice împrejurãri, lumina sau luminile de catarg trebuie sa fie aşezate deasupra şi la o distanta destul de mare fata de celelalte lumini şi obstacole.
g) Luminile din borduri ale unei nave cu propulsie mecanicã trebuie sa se gãseascã la o înãlţime deasupra puntii care sa nu depãşeascã trei sferturi din înãlţimea luminii de catarg prova. Ele nu trebuie aşezate prea jos pentru a nu se confunda cu luminile de pe punte.
h) Luminile din borduri atunci când sunt reunite într-un felinar combinat şi se afla la o nava cu propulsie mecanicã cu lungimea mai mica de 20 metri, trebuie sa se afle la cel puţin 1 metru sub lumina de catarg.
i) Atunci când regulile prevãd doua sau trei lumini suprapuse, acestea trebuie distantate în felul urmãtor:
i) la bordul unei nave cu o lungime de 20 metri sau mai mare, aceste lumini trebuie sa fie distantate la cel puţin 2 metri şi lumina inferioarã nu trebuie sa fie la o înãlţime mai mica de 4 metri fata de punte, în afarã de cazul când nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;
ii) la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, luminile trebuie sa fie distantate cu cel puţin 1 metru iar lumina inferioarã nu trebuie sa se afle la o înãlţime mai mica de 2 metri fata de punte, afarã de cazul când nava trebuie sa poarte o lumina de remorcaj;
iii) atunci când exista trei lumini, ele trebuie aşezate la intervale egale.
Lumina cea mai de jos din cele doua lumini vizibile pe întreg orizontul prevãzute pentru navele de pescuit în timpul pescuitului, trebuie sa se afle deasupra luminilor din borduri la o înãlţime cel puţin egala cu de doua ori distanta care separa cele doua lumini verticale.
k) Atunci când nava este prevãzutã cu doua lumini de ancora, lumina de ancora din prova trebuie sa fie cel puţin 4,5 metri mai sus ca lumina din pupa.
La bordul unei nave cu o lungime mai mare de 50 metri, lumina de ancora din prova nu trebuie sa fie la mai puţin de 6 metri deasupra puntii.

3. Amplasarea şi distanta dintre lumini în plan orizontal
a) Când pentru o nava cu propulsie mecanicã sunt prescrise doua lumini de catarg, distanta orizontala care le separa trebuie sa fie cel puţin egala cu jumãtatea lungimii navei fãrã ca totuşi sa depãşeascã 100 metri. Lumina de catarg prova nu trebuie asezata, fata de prova navei, la o distanta mai mare de un sfert din lungimea navei.
b) La bordul unei nave cu o lungime de 20 metri, sau mai mare, luminile din borduri nu trebuie sa se afle în fata luminilor de la catargul din prova. Ele trebuie sa se afle în bordurile navei sau în apropierea acestora.

4. Detalii referitoare la amplasarea luminilor de direcţie pentru navele de pescuit, dragi şi navele care efectueazã lucrãri sub apa
a) Lumina care indica direcţia instalaţiei de pescuit desfasurata de o nava care pescuieste, prevãzutã de regula 26 c) ii), trebuie sa se afle la o distanta pe orizontala de cel puţin 2 metri şi cel mult 6 metri fata de cele doua lumini, roşie şi alba, vizibile pe întreg orizontul.
Aceasta lumina trebuie sa se afle la o înãlţime care sa nu fie nici mai mare decât aceea a luminii albe vizibile pe întreg orizontul şi prevãzutã de regula 26 c) i) şi nici mai mica decât înãlţimea luminilor din borduri.
b) Distanta orizontala între luminile şi semnele care indica la bordul unei nave care dragheaza sau executa lucrãri sub apa, partea obstruata şi/sau partea pe unde se poate trece fãrã pericol asa cum este prescris la regula 27 b) i) şi ii), precum şi luminile şi semnele prevãzute la regula 27 d) i) şi ii), trebuie sa fie cat mai mare posibil şi, în orice caz, de cel puţin 2 metri. Cea mai inalta din aceste lumini sau semne, nu trebuie în nici un caz sa fie asezata mai sus decât lumina inferioarã sau semnul inferior care face parte din seria de trei lumini sau semne prescrise de regula 27 b) i) şi ii).

5.Ecranele luminilor din borduri
Luminile din borduri trebuie sa fie prevãzute în partea dinspre nava cu ecrane vopsite în negru cu o vopsea mata şi sa fie conformare prescripţiilor secţiunii 9 din prezenta anexa.
În cazul unui felinar combinat care foloseşte un filament vertical unic şi un perete foarte ingust între sectorul verde şi sectorul roşu, nu este necesar sa se prevadã ecrane exterioare.

6. Semne
a) Semnele trebuie sa fie negre şi sa aibã urmãtoarele dimensiuni:
i) o bula trebuie sa aibã un diametru de cel puţin 0,6 metri;
ii) un con trebuie sa aibã un diametru al bazei de cel puţin 0,6 metri şi o înãlţime egala cu diametrul sau;
iii) un semn cilindric trebuie sa aibã un diametru de cel puţin 0,6 metri şi o înãlţime egala cu dublul diametrului sau;
iv) un bicon este alcãtuit din doua conuri ca acele definite la alineatul ii) de mai sus, având o baza comuna.
b) Distanta verticala dintre semne trebuie sa fie de cel puţin 1,5 metri.
c) La bordul unei nave cu o lungime mai mica de 20 metri, semnele pot avea dimensiuni mai mici, dar proporţionale cu dimenisunile navei iar distanta care le separa poate fi şi ea redusã corespunzãtor.

7. Culoarea luminilor
Cromaticitatea tuturor luminilor de navigaţie trebuie sa fie conformã cu urmãtoarele norme, care se situeaza în limitele indicate de diagrama de cromaticitate a Comisiei Internaţionale de Iluminat (C.I.E.).
Limitele zonei diferitelor culori, sunt date de coordonatele varfurilor unghiurilor, care sunt urmãtoarele:

i) Alb
x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443
y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382

ii) Verde
x 0,028 0,009 0,300 0,203
y 0,385 0,723 0,511 0,356

iii) Roşu
x 0,680 0,660 0,735 0,721
y 0,320 0,320 0,265 0,259

iv) Galben
x 0,612 0,618 0,575 0,575
y 0,382 0,382 0,425 0,406

8. Intensitatea luminilor
a) Intensitatea minima a luminilor trebuie sa fie calculatã cu ajutorul formulei:

I = 3,43 x 10^6 x T x D^2 x K^(-D)

în care:
I = Intensitatea luminoasa în candeli în condiţiile de serviciu.
T = Prag de iluminare 2 x 10^(-7) lux.
D = Distanta de vizibilitate (bataia luminoasa) a luminii în mile marine.
K = Coeficient de transmisie atmosferica.

Pentru luminile prescrise, K este egal cu 0,8 ceea ce corespunde unei vizibilitati meteorologice de cca 13 mile marine.

b) Tabelul de mai jos da câteva valori obţinute cu ajutorul acestei formule, unde D este distanta de vizibilitate (bataia luminoasa) a luminii exprimatã în mile marine iar I reprezintã intensitatea luminoasa a luminii exprimatã în candeli, pentru K = 0,8.



───────────────
D I
───────────────
1 0,9
2 4,3
3 12
4 27
5 52
6 94
───────────────

NOTA:
Intensitatea luminoasa maxima a luminilor de navigaţie va trebui sa fie limitatã astfel încât sa se evite straluciri suparatoare.

9. Sectoare orizontale de vizibilitate
a) i) Luminile din borduri odatã instalate pe nava, trebuie sa aibã înspre înainte, intensitatile minime cerute. Intensitatile trebuie sa scada pînã la a deveni practic nule între 1 şi 3 grade în afarã sectoarelor prescrise;
ii) Pentru luminile de pupa şi luminile de catarg şi la limita sectorului de vizibilitate aflatã la 22,5 grade înapoia traversului, intesitatile minime ce se cer, trebuie sa fie menţinute pe arcul de orizont al sectoarelor prescrise de regula 21, pana la 5 grade înãuntrul acestor sectoare. Începând de la 5 grade în interiorul sectoarelor prescrise, intensitatea poate scãdea cu 50 la suta pana la limitele sectoarelor prescrise, dupã care trebuie sa scada continuu pana la a deveni practic nulã la 5 grade cel mult în afarã sectoarelor prescrise.
b) Cu excepţia luminilor de ancora, care nu este necesar sa fie amplasate prea sus fata de punte, luminile vizibile pe tot orizontul trebuie aşezate astfel încât sa nu fie mascate de catarge, arborele gabier sau orice alte suprastructuri pe sectoare unghiulare mai mari de 6 grade.

10. Sectoare verticale de vizibilitate
a) Sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice, cu excepţia luminilor instalate la bordul navelor cu vele, trebuie sa fie astfel încât sa asigure:
i) cel puţin intensitatea minima necesarã de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade dedesubtul acestui plan;
ii) cel puţin 60 la suta din intensitatea minima cerutã, de la 7,5 grade deasupra planului orizontal pana la 7,5 grade dedesubtul acestui plan.
b) În cazul navelor cu vele, sectoarele verticale de vizibilitate ale luminilor electrice trebuie sa fie astfel încât sa asigure:
i) cel puţin intensitatea minima cerutã de la 5 grade deasupra planului orizontal la 5 grade sub acest plan;
ii) cel puţin 50 la suta din intensitatea minima cerutã de la 25 grade deasupra planului orizontal la 25 grade sub acest plan.
c) Pentru alte lumini decât cele electrice, aceste specificari trebuie sa fie respectate cat se poate mai exact.

11. Intenstatea luminilor neelectrice
Luminile neelectrice trebuie sa aibã pe cat posibil intensitatile minime specificate în tabelul dat în secţiunea 8.

12. Lumini de menvra
Cu toate dispoziţiile de la secţiunea 2 f), lumina de manevra descrisã la regula 34 b) trebuie sa se afle în acelaşi plan longitudinal cu lumina sau luminile de catarg şi, atunci când aceasta este posibil, la o distanta verticala de cel puţin 2 metri deasupra luminii de catarg prova cu condiţia sa fie asezata la o distanta verticala de cel puţin 2 metri deasupra sau, sub lumina de catarg pupa.
Dacã nu exista decât o singura lumina de catarg, lumina de manevra, trebuie sa fie instalata în locul cel mai vizibil, la o distanta verticala de cel puţin doi metri de lumina de catarg.

13. Aprobare
Construirea felinarelor şi a semnelor, precum şi instalatia felinarelor la bord trebuie sa fie socotite satisfãcãtoare de cãtre autoritatea competenta a statului unde este înmatriculatã nava.


ANEXA 2

Semnale suplimentare pentru navele de pescuit care pescuiesc în apropiere unele de altele

1. Generalitati
Luminile menţionate în prezenta anexa, dacã sunt purtate ca aplicare a dispoziţiilor din regula 26 d), trebuie sa fie aşezate în locul cel mai vizibil, la cel puţin 0,9 metri unele fata de altele, şi mai jos decât luminile prescrise de regula 26 b) i) şi c) i). Ele trebuie sa fie vizibile pe întreg orizontul la o distanta de cel puţin o mila, însã aceasta distanta trebuie sa fie inferioarã distantei de vizibilitate a luminilor prescrise de prezentele reguli penru navele de pescuit.

2. Semnale pentru nave trauler
a) Navele care pescuiesc cu ajutorul traulului sau oricãrui aparat imers, pot sa poarte:
i) când lanseaza plasele: doua lumini albe suprapuse;
ii) când trag plasele: o lumina alba asezata pe verticala, deasupra unei lumini roşii;
iii) când plasele sunt prinse de un obstacol: doua lumini roşii suprapuse.
b) Navele care trauleaza în pereche pot purta:
i) în timpul nopţii, un proiector îndreptat cãtre înainte şi în direcţia celeilalte nave cu care formeazã echipa de traulat în doi;
ii) când lanseaza sau ridica plasele sau atunci când plasele sunt reţinute de un obstacol, luminile prescrise de secţiunea 2 a) de mai sus.

3. Semnale pentru nave care pescuiesc cu plase punga
Navele ce pescuiesc cu plase punga (seinere), în momentul pescuitului, pot purta doua lumini galbene suprapuse. Acestea trebuie sa se aprinda alternativ la fiecare secunda, cu durate egale de lumina şi de obscuritate. Ele nu pot fi purtate decât atunci când nava este stanjenita de cãtre uneltele sale de pescuit.


ANEXA 3

Caracteristici tehnice ale materialului de semnalizare sonora

1. Fluiere
a) Frecventa şi bataie sonora
Frecventa fundamentalã a semnalului trebuie sa fie cuprinsã între 70 şi 700 Hz.
Bataia sonora a semnalului unui fluier este determinata de frecventa, care pot cuprinde frecventa fundamentalã, una sau mai multe frecvente mai înalte, situate între 180 şi 700 Hz (+ 1%) şi furnizand nivelele de presiune acustica specificate în secţiunea 1 c).
b) Limitele frecventelor fundamentale
Pentru ca sa se poatã garanta o mare varietate în caracteristicile fluierelor, frecventa fundamentalã a unui fluier trebuie sa fie cuprinsã între limitele urmãtoare:
i) între 70 şi 200 Hz la bordul unei nave cu lungimea de 200 metri sau mai mare;
ii) între 130 şi 350 Hz, la bordul unei nave cu lungimea de 75 metri sau mai mare, dar mai mica de 200 metri;
iii) între 250 şi 700 Hz, la bordul unei nave cu o lungime mai mica de 75 metri.
c) Intensitatea semnalului şi bataia sonora
Un fluier instalat la bordul unei nave trebuie sa asigure în direcţia intensitatii sale maximale, la o distanta de 1 metru şi cel puţin în banda de o treime de octava situata în gama frecventelor 180 pînã la 700 Hz, (+1%), la un nivel de presiune acustica cel puţin egal cu valoarea corespunzãtoare din tabloul urmãtor:





┌─────────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ Nivelul de presiune acustica │ │
│ Lungimea navei │ la un metru în decibeli, │ Bataia sonora │
│ în metri │ raportat la 2x10^(-5) N/m² │ în mile marine │
│ │ (benzi de o treime de octava)│ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 200 şi mai mult │ 143 │ 2 │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 75 şi peste, dar │ 138 │ 1,5 │
│ mai puţin de 200 │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤
│ 20 şi peste, dar │ 130 │ 1 │
│ mai puţin de 75 │ │ │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────┼───────────────────┤
│ mai puţin de 20 │ 120 │ 0,5 │
└─────────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘



Bataia sonora a fost indicatã în acest tablou cu titlu de informare.
Ea corespunde aproximativ cu distanta la care un fluier poate fi auzit pe axul sau înainte, cu o probabilitate de 90 la suta în aer calm, la bordul unei nave unde nivelul zgomotului de fond la posturile de ascultare este mediu (adicã 68 dB în banda octavei centrate pe frecventa 250 Hz şi la 63 dB în banda octavei centrate pe 500 Hz).
În practica, distanta la care un fluier poate fi auzit este foarte variabila şi depinde mult de condiţiile meteorologice. Valorile arãtate pot fi considerate caracteristice, dar în caz de vant puternic sau când nivelul zgomotului la posturile de ascultare este ridicat, bataia sonora poate fi redusã.
d) Caracteristice directionale
În toate direcţiile planului orizontal cuprinse într-un sector de + 45 grade în raport cu axa, nivelul de presiune acustica al unui fluier directional nu trebuie sa fie scãzut mai mult de 4 B fata de nivelul de presiune acustica pe axa. În orice alta direcţie a planului orizontal, nivelul de presiune acustica nu trebuie sa fie scãzut cu mai mult de 10 B fata de nivelul presiunii acustice pe axa, astfel încât bataia în orice direcţie sa fie egala cu cel puţin jumãtate din bataia pe axa.
Nivelul de presiune acustica trebuie sa fie mãsurat în banda de o treime de octava care produce bataia sonora.
e) Amplasarea fluierelor
Atunci când un fluier directional este folosit ca fluier unic la bordul unei nave, el trebuie sa fie instalat astfel încât sa producã intensitatea sa maxima cãtre înaintea navei.
Fluierele trebuie aşezate cat mai sus posibil la bordul navei pentru a se reduce interceptarea, de cãtre obstacole, a sunetelor emise şi pentru a se reduce cat mai mult posibil riscurile tulburarilor auzului la membrii echipajului.
Nivelul de presiune acustica al semnalului propriu al navei, nu trebuie sa depãşeascã 110 dB (A) la posturile de ascultare şi nu ar trebui, pe cat posibil, sa depãşeascã 100 dB (A).
f) Instalarea mai multor fluiere
Dacã, la bordul unei nave, fluierele sunt instalate la mai mult de 100 metri unele fata de altele, ele trebuie montate astfel încât sa nu poatã fi acţionate simultan.
g) Sistem de fluiere
Dacã, din cauza unor obstacole, câmpul acustic al unui singur fluier sau al unuia dintre fluierele menţionate în paragraful f) de mai sus risca sa prezinte o zona în care nivelul acustic al semnalului sa fie redusã simtitor, se recomanda folosirea unui sistem de fluiere instalate astfel încât sa se evite aceasta micşorare a nivelului acustic.
În sensul acestor reguli, un sistem de fluiere este socotit ca un fluier unic.
Fluierele unui asemenea sistem nu trebuie sa fie aşezate la mai mult de 100 metri unele de altele şi trebuie montate astfel încât sa poatã fi acţionate simultan.
Frecventele lor trebuie sa difere unele fata de altele cu cel puţin 10 Hz.

2. Clopot sau gong
a) Intensitatea semnalului
Un clopot, un gong, sau orice alt dispozitiv având caracteristici acustice asemãnãtoare, trebuie sa asigure un nivel de presiune acustica de cel puţin 110 dB la un metru.
b) Construcţia
Clopotele şi gongurile trebuie fabricate dintr-un material rezistent la coroziune şi concepute astfel încât sa redea un sunet clar. Diametrul deschiderii clopotului nu trebuie sa fie mai mic de 300 milimetri la navele cu o lungime mai mare de 20 metri şi de 200 milimetri la navele cu o lungime cuprinsã între 12 metri şi 20 metri.
Atunci când este posibil, se recomanda instalarea unei limbi de clopot cu comanda mecanicã, astfel încât sa asigure o forta de impact constanta, însã trebuie sa fie posibila şi actionarea sa manual. Masa limbii clopotului nu trebuie sa fie mai mica de 3 la suta fata de aceea a clopotului.

3. Aprobare
Construirea şi funcţionarea echipamentului de semnalizare sonora ca şi instalarea sa la bordul navei trebuie apreciate ca satisfãcãtoare de cãtre autoritatea competenta a statului unde este înmatriculatã nava.

ANEXA 4

Semnale de pericol

1. Semnalele urmãtoare, folosite sau arãtate împreunã sau separat, arata un pericol şi nevoia de ajutor:
a) o lovitura de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de cca un minut;
b) sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de ceata;
c) fuzee sau bombe proiectand stele roşii lansate una câte una la intervale scurte;
d) semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus din grupul ...---... (S.O.S.) din Codul Morse;
e) semnal radiotelefonic constând din cuvântul "Mayday";
f) semnal de pericol N.C. din Codul internaţional de semnale;
g) semnal constând dintr-un pavilion patrat având, deasupra sau dedesubt, o bula sau un obiect asemãnãtor;
h) flacari pe nava (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoias cu gudron, un butoias de ulei etc);
i) fuzee cu parasuta sau o lumina de mina care produce o lumina roşie;
j) semnal fumigen producand un fum portocaliu;
k) miscari lente şi repetate de sus în jos a bratelor intinse lateral;
l) semnal de alarma radiotelegrafica;
m) semnal de alarma radiotelefonica;
n) semnale transmise prin radiobalize pentru localizarea sinistrelor.

2. Este interzisã folosirea oricãruia din semnalele de mai sus, în afarã de cazul când se indica un pericol sau nevoie de ajutor, cat şi folosirea altor semnale ce ar putea fi confundate cu unul din semnalele de mai sus.

3. Este necesar sa se dea atentie capitolelor corespunzãtoare din Codul internaţional de semnale, Manualului de cãutare şi salvare pentru uzul navelor de comerţ, şi semnalelor urmãtoare:
a) o bucata de panza de culoare portocalie cu un patrat şi un cerc de culoare neagra, sau cu un alt simbol asemãnãtor (pentru reperare aerianã);
b) colorant.

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016