Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENTUL din 26 septembrie 1934 Legii pentru organizarea si reglementarea comertului de banca*)
*) Acest Regulament s-a aprobat cu Decretul Nr. 2.606/1934 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 222 din 26 Septembrie 1934. A se vedea şi Legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca (Legea bancarã) din 8 Mai 1934.
TITLUL I Dispoziţiuni generale
1. Prin întreprindere de banca se înţelege orice întreprindere comercialã al carei obiect principal este acela de a sãvârşi orice fel de operaţiuni asupra sumelor de bani în numerar (efectiv), asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ, asupra diferitelor valori negociabile, precum şi orice alte operaţiuni în legatura cu acestea. 2. Comerţul de banca nu se poate exercita decât numai de societãţi bancare, constituite în condiţiunile legii bancare. 3. Se considera societate bancarã orice societate comercialã înscrisã în registrul societãţilor bancare. Timp de 5 ani de la data publicãrii legii bancare se considera întreprinderi bancare şi întreprinderile sub firma individualã înscrise în registrul societãţilor bancare, conform dispoziţiunilor art. 61 şi 62 din legea bancarã. Întreprinderile, al cãror obiect principal este comerţul de banca, neînscrise în acest registru, pe lângã celelalte sancţiuni civile şi penale vor fi puse fi stare de lichidare potrivit art. 54, al. final al legii bancare şi dispoziţiunilor art. 99 din prezentul regulament. 4. Comerţul de banca nu se poate exercita decât pe baza unei autorizatiuni speciale. Aceasta autorizare se acorda de cãtre Consiliul Superior Bancar, în condiţiunile legii bancare, conform normelor din prezentul regulament. Autorizaţiunea se acorda pentru tot felul de operaţiuni de banca, sau numai pentru un numãr limitat din aceste operaţiuni. Societãţile bancare autorizate de Consiliul Superior Bancar sa exercite comerţul de banca, sunt obligate sa înceapã operaţiunile în termen de un an de la data autorizãrii, sub sancţiunea pierderii de plin drept a beneficiului autorizaţiunii. Autorizaţiunea va putea fi totuşi reînnoitã dupã o noua examinare a condiţiunilor de încuviinţare. Întreprinderile existente la data publicãrii legii bancare şi înscrise în registrul societãţilor bancare, se socotesc autorizate de drept sa exercite comerţul de banca, putând efectua operaţiunile ordinare, pe care în mod efectiv le exercitau la data publicãrii legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de banca. Aceste întreprinderi nu vor putea însã exercita operaţiunile care necesita o autorizare expresã, prevãzute de art. 34 al legii bancare, decât cu autorizarea imediata şi expresã a Consiliului Superior Bancar. 5. Cererea de autorizare se va adresa Consiliului Superior Bancar, alaturandu-se actul constitutiv şi statutele, precum şi recipisa Cassei de Depuneri sau adeverinta Bãncii Naţionale a României de depunerea capitalului în condiţiunile prevãzute de art. 11 şi 12 din legea bancarã. Cererea de autorizare trebuie sa cuprindã toate informaţiunile cu privire la persoana şi activitatea anterioarã a asociaţilor, fondatorilor, administratorilor şi censorilor, dovedind cu certificate ca nu au suferit nici una din condamnãrile penale enumerate de art. 29 din legea bancarã şi ca nu au fost faliţi sau administratori, censori sau directori ai unei întreprinderi falite. Totodatã se va arata în cerere şi naţionalitatea asociaţilor, fondatorilor, administratorilor şi censorilor. 6. Consiliul Superior Bancar examinând oportunitatea economicã generalã şi localã a infiintarii unei noi societãţi bancare, precum şi îndeplinirea tuturor condiţiunilor cerute de lege, hotãrãşte în mod definitiv, în termen de maximum 2 luni, asupra infiintarii societãţii. Consiliul Superior Bancar poate propune pãrţilor modificãrile şi completãrile care trebuiesc aduse actului constitutiv şi statutelor, când cele prezentate cuprind clauze sau norme contrare legii bancare sau celorlalte legi în vigoare. 7. Înainte de îndeplinirea formalitãţilor de constituire, fondatorii societãţilor bancare vor putea comunica spre examinare Consiliului Superior Bancar proiectul actului constitutiv şi statutelor. 8. Nici o societate bancarã nu-şi va putea modifica statutele decât cu autorizarea Consiliului Superior Bancar. 9. Toate întreprinderile bancare funcţionând în România, sunt supuse legii bugetare. Întreprinderile bancare, cu sediul principal în strãinãtate vor putea exercita comerţul de banca în România, constituindu-se în condiţiunile legii bancare. Numai întreprinderile bancare având sediul în România, pot infiinta sucursale pe teritoriul acestei tari. 10. Nici o sucursala a unei societãţi bancare nu poate lua fiinta în ţara sau strãinãtate mai înainte de a fi autorizata de Consiliul Superior Bancar. Neinfiintarea sucursalei în timp de un an de la obţinerea autorizaţiunii, atrage de plin drept pierderea beneficiului de a o mai infiinta fãrã o noua aprobare. 11. În toate societãţile bancare, funcţionând în România, administratorul unic, 2/3 din numãrul membrilor consiliului de administraţie şi al consiliului de censori vor fi cetãţeni romani. 12. Sunt aplicabile societãţilor bancare toate dispoziţiunile din codul de comerţ sau din celelalte legi în vigoare care nu sunt contrare prescripţiunilor legii bancare. Dispoziţiunile legii bancare se aplica şi institutiunilor comerciale de credit funcţionând pe baza de legi speciale, în mãsura în care nu contravin dispoziţiunilor din acele legi. Nu sunt supuse nici unora din dispoziţiunile legii bancare urmãtoarele instituţiuni: Banca Nationala a României, Casa Generalã de Economii şi Cecuri Poştale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Banca Centrala Cooperativa şi Cooperativele de Credit funcţionând în baza legii cooperaţiei din 27 Iunie 1933, institutiunile de credit şi ajutor cu caracter profesional şi mutual care nu fac operaţiuni de orice fel decât cu membrii lor, Casele de împrumut pe gaj ale agricultorilor şi industriasilor funcţionând în baza legii din 9 Martie 1915, modificatã la 30 Mai 1929, societãţile civile de credit funciar rural şi urban, funcţionând pe baza legilor din 27 Iulie 1923 şi 2 August 1929.
TITLUL II Dispoziţiuni referitoare la constituirea şi administrarea societãţilor bancare 13. Societãţile bancare, oricare ar fi felul lor, trebuiesc constituite prin act autentic. Statutele societãţilor bancare vor arata operaţiunile pe care ele sunt autorizate a le exercita. În lipsa de statute, actul constitutiv al societãţilor bancare în nume colectiv, comanditã simpla şi cu rãspundere limitatã, vor trebui sa arate operaţiunile pe care banca este autorizata a le exercita. 14. La fiecare oficiu al registrului comerţului din ţara se va infiinta câte un registru special denumit "Registrul Societãţilor Bancare". Înscrierea în registrul societãţilor bancare înlocuieşte înscrierea în registrul comerţului. Nici o societate bancarã nu va putea fi înscrisã în acest registru mai înainte ca actul constitutiv şi statutele sale sa fi fost aprobate de cãtre Consiliul Superior Bancar. Societãţile înscrise în acest registru se considera regulat constituite fãrã îndeplinirea nici unei alte formalitãţi şi au personalitate juridicã. Sunt aplicabile registrului societãţilor bancare toate dispoziţiunile din legea şi regulamentul pentru înfiinţarea unui registru al comerţului şi care nu sunt contrare legii bancare*). La înscrierea în registrul societãţilor bancare se vor percepe taxele prevãzute de regulamentul pentru funcţionarea registrului comerţului. -------------------- *) A se vedea Legea pentru registrul de comerţ, din 10 Aprilie 1931 şi Regulamentul de aplicare.
15. Înscrierea în registrul societãţilor bancare se va face pe baza unei ordonanţe data de judecãtorul delegat pe lângã Oficiul registrului comerţului din localitatea unde societatea bancarã îşi va stabili sediul sau principal, în conformitate cu deciziunea data, potrivit art. 5 al legii bancare, fãrã a mai fi nevoie de vreo alta formalitate cerutã de legile comerciale. În termen de 30 zile de la data rãmânerii definitive a ordonanţei de înscriere, atât actul constitutiv şi statutele, cat şi deciziunea de încuviinţare data de Consiliul Superior Bancar vor fi publicate, prin îngrijirea oficiului, în întregime, în Monitorul Oficial şi în extras în "Buletinul Consiliului Superior Bancar" şi în unul din ziarele cele mai rãspândite în localitate. Publicaţiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar înlocuiesc publicaţiunile prevãzute în legea registrului comerţului, în Buletinul Camerelor de Comerţ. 16. Cererea de înscriere va trebui înaintatã în termen de maximum o luna de la data acordãrii autorizãrii de funcţionare. La cerere se va anexa autorizarea Consiliului Superior Bancar, actul constitutiv şi statutele vizate de Consiliul Superior Bancar, precum şi recipisa Casei de Depuneri sau adeverinta Bãncii Naţionale a României de depunerea capitalului în condiţiunile prevãzute de art. 11 şi 12 din legea bancarã. Cererea de înscriere va trebui sa cuprindã toate informaţiunile cerute de legea şi regulamentul pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, cu privire la persoana şi activitatea anterioarã a asociaţilor fondatorilor, administratorilor, censorilor şi directorilor unei societãţi bancare. În registrul societãţilor bancare se va lua nota de toate aceste informaţiuni şi se va înscrie în întregime actul constitutiv. Totodatã se va lua nota în registru de orice procura data pentru girarea afacerilor întreprinderii bancare, arãtându-se numele, pronumele, naţionalitatea, domiciliul şi puterile reprezentantului. Statutele depuse se vor conserva la dosarul respectiv al societãţii. 17. Trebuiesc de asemenea înscrise în registrul societãţilor bancare în termen de maximum o luna: a) toate schimbãrile sau modificãrile referitoare la faptele a cãror înscriere este obligatorie; b) hotãrîrile prin care se pronunţa declararea falimentului, omologarea concordatului, rezoluţiunea sau anularea concordatului, anularea sau disoluţiunea societãţii, retragerea autorizãrii de funcţionare, sau limitarea operaţiunilor bãncii; c) hotãrîrile definitive de condamnarea asociaţilor, administratorilor, censorilor sau directorilor pentru infracţiunile şi delictele prevãzute de legea bancarã. Menţiunile arãtate la punctele b şi c se vor face din oficiu, la cererea instanţelor care le-au pronunţat. Modificãrile de statute se vor înscrie în registrul societãţilor bancare pe baza unei ordonanţe date de judecãtorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, potrivit procedurii fixate prin art. 9 din legea bancarã şi art. 15 şi urmãtoarele din regulament. 18. Deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar pentru înfiinţarea unei sucursale, se va înscrie în registrul societãţilor bancare al Oficiului registrului de comerţ al locului sediului principal; aceasta deciziune, actul constitutiv al societãţii, precum şi numele şi puterile acordate reprezentanţilor ei din sucursala, se vor înscrie şi în registrul societãţilor bancare al locului unde va funcţiona sucursala, alaturandu-se la cerere şi un exemplar al statutelor. Deciziunea de autorizare se va publica în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar şi într-unul din ziarele cele mai rãspândite în localitatea unde se înfiinţeazã sucursala. 19. Cererile de înscriere, împreunã cu anexele obligatorii, se vor depune la Oficiul registrului comerţului în patru exemplare, din care primul se va retine de Oficiul registrului comerţului, cel de al doilea se va inainta de Oficiu, Consiliului Superior Bancar şi va folosi la întocmirea registrului central al societãţilor bancare, cel de al treilea se va inainta Uniunii camerelor de comerţ pentru registrul central al comerţului, iar cel de al patrulea se va restitui societãţilor bancare. Ultimele trei exemplare vor purta numãrul de înscriere şi certificarea secretarului ca înscrierea solicitatã a fost efectuatã în registrul societãţilor bancare. 20. Registrul societãţilor bancare se compune din doua pãrţi: a) un registru analitic, şi b) cartoteca. Registrele analitice vor fi alcãtuite şi ţinute conform normelor arãtate în capitolul II al regulamentului registrului comerţului. Organizarea cartotecii se va face pe baza unui regulament interior ce se va întocmi de Consiliul Superior Bancar. 21. În afarã de registrul central al comerţului de la Uniunea Camerelor de comerţ, un registru central al societãţilor bancare va fi pãstrat la Consiliul Superior Bancar. El va fi pus sub conducerea Secretarului General al Consiliului. Registrul central va avea aceeaşi compunere ca şi registrul societãţilor bancare de la sediul fiecãrei Camere de comerţ. În termen de 15 zile de la data ordonanţei de înscriere, secretarul fiecãrei Camere de comerţ, delegat cu conducerea registrului comerţului, va inainta exemplarul cererii de înscriere, destinat registrului central al societãţilor bancare, Consiliului Superior Bancar, împreunã cu toate anexele. De asemenea secretarul va comunica C. S. B. toate menţiunile şi modificãrile din registrul Soc. bancare, ulterioare înscrierii. 22. Întreprinderile bancare înscrise astãzi în registrul comerţului vor fi înscrise în registrul societãţilor bancare, pe baza unei cereri însoţitã de actul constitutiv şi statute, cum şi de lista administratorilor, censorilor şi directorilor. Cererea se va adresa în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, judecãtorului delegat la Oficiul respectiv, indicând numãrul de înscriere în registrul comerţului, fãrã nici o alta formalitate sau plata vreunei taxe. Bãncile existente sub firma individualã vor anexa la cererea lor de înscriere o declaraţie, arãtând capitalul propriu afectat întreprinderii. Secretarul fiecãrei Camere de comerţ, delegat cu conducerea Oficiului registrului comerţului, va comunica Consiliului Superior Bancar, în 5 zile de la expirarea termenului de mai sus, depunerea cererilor de înscriere. 23. Tot în termen de 2 luni de la promulgarea legii bancare, bãncile existente sunt obligate a comunica Consiliului Superior Bancar, copie dupã ultimul bilanţ anual, însoţit de contul de profit şi pierderi, copie dupã actul constitutiv şi statute, cum şi lista administratorilor, censorilor şi directorilor. 24. Societãţile bancare sunt supuse dispoziţiunilor referitoare la firmele sociale din legea pentru înfiinţarea unui registru al comerţului, precum şi urmãtoarelor dispoziţiuni: Cuvântul de "Banca", precum şi denumirile derivate din acest cuvânt, nu pot fi întrebuinţate decât în firma socialã a unei întreprinderi bancare, legalmente autorizata şi constituitã. Pot întrebuinţa cuvântul de "Banca" în firma lor socialã, Banca Nationala a României, Banca Centrala Cooperativa şi bãncile populare funcţionând în baza legii cooperaţiei*). Nici o banca nu poate alege o firma socialã care sa poatã da loc la confuziuni cu Banca Nationala a României, sau cu o alta întreprindere bancarã existenta. Orice modificare a firmei sociale nu se poate face decât cu autorizarea expresã a Consiliului Superior Bancar. Pe orice act de corespondenta a societãţilor bancare se va arata lãmurit capitalul efectiv, vãrsat, fondul general de rezerva, localitatea sediului principal şi adresa, sucursalele, precum şi data şi numãrul de înscriere în registrul societãţilor bancare. ------------------ *) A se vedea Legea cooperaţiei din 27 Iunie 1933.
25. Capitalul unei societãţi bancare, în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, nu poate fi mai mic: în Bucureşti de 20.000.000 lei, în Municipii de 10.000.000 lei, în celelalte comune urbane de lei 5.000.000, iar în comunele rurale de lei 2.000.000. Este interzis a se constitui capitalul social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. Cel puţin jumãtate din capitalul social va trebui sa fie efectiv vãrsat la constituirea societãţii, iar restul cel mai târziu într-un an de la constituire. 26. Capitalul societãţilor bancare anonime sau în comanditã pe acţiuni nu va putea fi mai mic decât indoitul sumelor specificate în articolul precedent, dupã localitãţi. Este interzisã constituirea capitalului social prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. Cel puţin jumãtate din capitalul subscris va fi vãrsat pana în ziua constituirii societãţii, restul urmând a fi vãrsat cel mai târziu într-un an de la constituire. Capitalul social va fi divizat în acţiuni a cãror valoare nominalã nu poate fi mai mica de 500 lei fiecare. Sunt interzise acţiunile cu vot plural. 27. Fiecare din membrii fondatori ai societãţilor bancare pe acţiuni este obligat a pãstra timp de 5 ani o cota de cel puţin 30% din capitalul ce a subscris. Aceste acţiuni vor fi nominative şi blocate la sediul Bãncii. 28. Cheltuielile de constituire ale societãţilor bancare nu vor putea depãşi 5% din valoarea capitalului social şi ele vor fi amortizate în decursul primilor cinci ani de la înfiinţarea societãţii. 29. Orice societate bancarã este obligatã a prelua în fiecare an cel puţin 10% din beneficiile nete pentru constituirea unui fond de rezerva destinat sa acopere eventualele pierderi din operaţiunile bãncii. Aceste preluãri se vor efectua pana ce fondul de rezerva va atinge cel puţin capitalul social. Dupã aceea aceasta obligaţie se reduce la 5% pana când fondul de rezerva va fi egal cu de doua ori capitalul. Rezervele legale, constituite în limitele cotelor obligatorii arãtate la alineatele de mai sus, sunt neimpozabile, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe. Jumãtate din rezervele astfel constituite, dupã promulgarea legii bancare vor fi plasate în titluri de Stat, garantate de Stat, sau în titluri lombardabile la Banca Nationala a României. Rezervele legale existente la data publicãrii legii bancare vor trebui plasate conform dispoziţiunilor alin. precedent, în termen de 5 ani de la data legii bancare. 30. Capitalul unei societãţi bancare nu poate fi sporit prin aporturi în natura sau prin debitari în cont. În caz când o societate bancarã îşi sporeşte capitalul prin emitere de noi acţiuni la un curs superior valorii lor nominale, diferenţa va fi trecutã în fondul de rezerva. Primele de emisiune, percepute peste valoarea nominalã a acţiunilor cu ocaziunea sporirii capitalului unei societãţi anonime bancare, nu sunt impuse atâta timp cat raportul dintre prima de emisiune şi valoarea nominalã a acţiunii este egal cu cel dintre rezerva legalã existenta (constituitã prin scutire de impozit) şi capitalul social. 31. Membrii fondatori ai unei societãţi bancare pe acţiuni, nu pot stipula în propriul lor interes nici un avantaj de natura sa micşoreze capitalul social şi rezervele, nici în momentul constituirii şi nici în viitor. Orice stipulaţiune contrarã este nulã. Ei pot totuşi stipula, prin actul constitutiv, o participare la beneficiile nete ale societãţii, care sa nu reprezinte un procent mai mare de 6% calculat asupra beneficiului net aprobat de adunarea generalã şi care sa nu aibã o durata mai mare de 5 ani. În caz de sporire a capitalului social, în decursul acestor 5 ani, calculul beneficiului net se va face numai în raport cu capitalul social de constituire. Plata acestor avantaje sau pãrţi de fondator, nu poate avea loc decât dupã acordarea unui dividend de minimum 5% distribuit actionarilor societãţii. Pãrţile de fondator vor fi reprezentate prin titluri nominative de egala valoare, care nu vor putea fi transmise prin acte între vii, sau gajate, decât cu consimţãmântul expres al consiliului de administraţie. Sunt consideraţi ca membri fondatori, în înţelesul acestui articol, numai persoanele desemnate ca atare prin actul constitutiv. Avantajele stipulate în favoarea pãrţilor de fondator, actualmente existente, nu vor putea fi distribuite decât în limitele fixate de acest articol şi numai pe un termen de maximum 5 ani de la data publicãrii legii, indiferent de durata pentru care au fost stipulate. 32. Administratorii unei societãţi bancare pe acţiuni vor trebui sa fie acţionari într-o proporţie de cel puţin 1/200 din valoarea capitalului social. Valoarea nominalã a acţiunilor prevãzute de acest articol nu poate fi mai mica de 50.000 lei; statutele vor putea însã prevedea ca valoarea acestor acţiuni sa nu depãşeascã nominal 300.000 lei. La intrarea în funcţiune a administratorilor, acţiunile vor fi depozitate cu titlu de garanţie la sediul societãţii şi nu vor putea fi eliberate decât dupã expirarea sau încetarea mandatului şi numai dupã descãrcarea lor de gestiune, data de adunarea generalã a actionarilor. Administratorii soc. bancare în nume colectiv sau în comanditã simpla, vor fi numiţi de adunarea asociaţilor numai dintre asociaţii cu rãspundere nemãrginitã. În societãţile cu rãspundere limitatã, administratorii vor fi aleşi tot de adunarea generalã a asociaţilor numai dintre posesorii de cote a cãror valoare nu poate fi mai mica, pentru fiecare administrator în parte, de 1/50 din valoarea capitalului social. Dispoziţiunile de mai sus nu se aplica administratorilor în funcţiune la data legii, care beneficiazã de drepturi câştigate pana la expirarea mandatului lor, mandat care în nici un caz nu va putea depãşi 5 ani de la data publicãrii legii bancare. 33. Administratorii unei societãţi bancare sunt ţinuţi a executa personal funcţiunile ce le sunt încredinţate cu grija unui comerciant constiincios şi de a observa secretul comercial. Directorii şi functionarii bãncii nu vor putea face parte nici din Consiliul de Administraţie şi nici din Consiliul de Censori. 34. Administratorii unei societãţi bancare nu pot ocupa, fãrã autorizare expresã a consiliului de administraţie, sau în lipsa unui consiliu, fãrã autorizarea expresã a adunãrii asociaţilor, postul de membrii în consiliile de administraţie sau de directori în alte întreprinderi bancare şi nici sa participe în asemenea întreprinderi ca asociaţi cu rãspundere nemãrginitã. Tot astfel, membrii directiunii nu pot conduce, pe contul lor sau pe contul unor terţe persoane, alte întreprinderi bancare, comerciale sau industriale; ei nu pot participa în alte întreprinderi de acest fel nici în calitate de asociaţi personal rãspunzãtori şi nici ca administratori sau directori, afarã de cazurile când exercita aceste funcţiuni cu autorizarea consiliului bãncii. 35. Consiliul de administraţie al unei bãnci nu poate delibera valabil decât dacã sunt prezenţi sau reprezentaţi doua treimi din numãrul total al membrilor care îl compun. Deciziunile Consiliului de administraţie al unei bãnci se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi sau reprezentaţi; statutele pot însã prevedea o majoritate mai însemnatã. Un membru al Consiliului de Administraţie nu poate reprezenta în consiliu mai mult decât un alt membru şi numai pe baza unei delegatiuni speciale, valabilã pentru şedinţa Consiliului de a carei ordine de zi a luat în prealabil cunostinta administratorul reprezentat. Administratorii societãţilor bancare sunt datori a tine un registru de procese-verbale în care se vor consemna, în ordine cronologicã, deciziunile luate de Consiliu, cu menţiunea membrilor care au luat parte la şedinţa, precum şi rezultatul votului. Acest registru, ţinut în conformitate cu dispoziţiunile art. 142 din codul de comerţ din Vechiul Regat, este obligatoriu pentru toate societãţile bancare care au mai mulţi administratori. Procesele-verbale vor trebui semnate de membrii care au luat parte la şedinţa. Ele vor consemna impotrivirile exprimate prin opiniile separate ale membrilor prezenţi şi la ele se vor alãturã cele trimise ulterior de membrii absenţi. Pana la redactarea definitiva a procesului-verbal, precum şi pana la trecerea sa în registrul de procese-verbale ce trebuie efectuatã în termen de maximum 10 zile de la data deliberatiunii Consiliului, minuta semnatã de membrii prezenţi va tine loc de proces-verbal. 36. Administratorii societãţilor bancare cu al cãror vot s-a luat deciziunea, sunt solidari rãspunzãtori, atât fata de societate cat şi fata de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulelor de la mandat. Solidaritatea nu poate fi degajata decât prin împotrivirea formala la sãvârşirea actului prejudiciabil, consemnatã în procesul-verbal dresat conform articolului precedent. Acţiunea în responsabilitate civilã în contra administratorilor aparţine societãţii prin adunarea sa generalã; pentru deschiderea acţiunii este necesarã numai majoritatea absolutã de voturi a adunãrii asociaţilor. Orice clauza contrarã este nulã. 37. Directorii societãţilor bancare, precum şi conducãtorii sucursalelor şi agentiilor lor, sunt responsabili, atât fata de societate, cat şi fata de terţi, de toate prejudiciile cauzate prin culpa lor, conform regulilor de la mandat. Când mai mulţi directori au participat la sãvârşirea unor asemenea acte prejudiciabile, responsabilitatea lor este solidarã, afarã de împotrivirea formala în chiar momentul luãrii deciziunii pentru încheierea actului. 38. Întreprinderile bancare vor comunica Consiliului Superior Bancar, odatã cu trimiterea bilanţurilor semestriale şi anuale, remuneraţia globalã acordatã administratorilor, directorilor şi censorilor care nu se preleva asupra beneficiului, fãcând parte din cheltuielile generale, cum ar fi: salariile fixe, jetoanele de prezenta, indemnizaţiile de locuinta, misiune şi transport, gratificatiile de orice fel, tantiemele contractuale sau orice alte sume de aceeaşi natura. Toate remuneraţiile alocate conducerii întreprinderilor bancare din beneficiul net, vor fi supuse aprobãrii adunãrii generale. Se va proceda în acelaşi mod şi pentru participatiile la beneficiu ale personalului. Statutele întreprinderilor bancare vor prevedea cotele maxime ce vor fi alocate conducerii şi personalului. Totalul cheltuielilor generale anuale ale bãncii, exceptând dobânzile plãtite, nu va putea depãşi 5% din totalul plasamentului, plasamentul cuprinzând toate conturile active, reprezentând operaţiuni efectuate în vederea unui beneficiu. 39. Censorii societãţilor bancare pe acţiuni vor trebui sa fie acţionari într-o proporţie de cel puţin jumãtate din aceea stabilitã de art. 18 ale legii bancare şi art. 32 al regulamentului. La intrarea în funcţiune ei vor depune în garanţie aceste acţiuni, conform articolului mai sus arãtat. Unul din censori va fi expert-contabil. Acesta nu este supus condiţiunilor din alineatul precedent. Durata funcţiunii censorilor va fi determinata prin statute, fãrã a putea depãşi 5 ani şi tot prin statute se va fixa şi modul lor de retribuire, independent de rezultate. Censorii al cãror mandat a expirat sau a încetat, pot fi realeşi. 40. Membrii din consiliul de censori trebuie sa-şi îndeplineascã personal atribuţiunile lor legale şi statutare şi sunt datori sa pãstreze secretul comercial asupra tuturor celor constatate cu prilejul exercitãrii funcţiunii lor. Consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, are dreptul de a asista la deliberaţiunile consiliului de administraţie. Ei vor fi convocaţi în acest scop de preşedintele consiliului de administraţie sau inlocuitorul sau. Censorii pot cere oricând lãmuriri şi documente de la administratorii societãţii, sa verifice registrele, casa, depozitele dc titluri, utilizarea fondului de rezerva, potrivit art. 13 din legea bancarã şi art. 29 din regulament, bilanţul anual, repartizarea beneficiilor etc., despre care vor face o dare de seama prin raportul lor cãtre adunarea generalã. Aceste cercetãri se vor face cu discretiune şi fãrã a tulbura activitatea normalã a bãncii. 41. În cazul în care se constata abateri de la aplicarea legii sau nerespectarea statutelor, consiliul de censori, sau fiecare censor în parte, vor aduce cele constatate la cunostinta preşedintelui Consiliului de administraţie. Dacã acesta nu ia de îndatã mãsurile necesare de îndreptare, censorii vor aduce abaterile la cunostinta primei adunãri generale, iar dacã neregulile sunt grave, Consiliul de censori va convoca în cel mai scurt timp posibil adunarea generalã spre a delibera asupra acestor nereguli, sesizand despre aceasta şi Consiliul Superior Bancar. În acest din urma caz, Consiliul Superior Bancar, verificand reclamatiunea consiliului de censori, va putea lua, dupã expirarea termenului pentru ţinerea adunãrii generale, mãsurile dictate de titlul V din legea bancarã. Censorii sunt direct şi solidari rãspunzãtori de prejudiciile cauzate societãţii prin culpa lor, conform regulelor de la mandat. 42. Administratorii, membrii directiunii şi censorii nu pot lua sume de bani pe credit de la societate şi nici încheia în interesul lor personal nici un fel de operaţiuni, privind patrimoniul bãncii. Cu toate acestea, consiliul de administraţiune, cu avizul consiliului de censori, va putea autoriza încheierea unor asemenea operaţiuni şi va putea acorda, pe baza de garanţii reale, credite a cãror valoare totalã nu va putea întrece, pentru toţi administratorii, censorii şi directorii 20% din valoarea capitalului social, plus rezervele legale. Este de asemenea interzis a se acorda în cursul primului an de funcţionare credite fondatorilor, membrilor consiliului de administraţie, censorilor, directorilor şi rudelor lor pana la al patrulea grad. Nerespectarea dispoziţiunilor prezentului articol atrage pentru administratorii care au semnat asemenea acte, pierderea mandatului lor, deosebit de responsabilitatea decurgând din aceste acte. 43. Banca nu va putea încheia cu nici unul din functionarii sãi, nici un fel de operaţiuni privind patrimoniul bãncii, decât cu autorizarea expresã a consiliului de administraţie şi cu avizul consiliului de censori. 44. Nu pot fi fondatori de societãţi bancare, administratori, censori şi directori, persoanele care au suferit vreo condamnare penalã pentru furt, escrocherie, abuz de încredere, fals, delapidare, bancruta simpla ori frauduloasã, sau orice crime sau delicte sãvârşite în vederea unui interes patrimonial ilicit, cum şi complicii la asemenea fapte. De asemenea nu pot fi fondatori de societãţi bancare, administratori, censori şi directori, faliţii chiar reabilitaţi, cum şi persoanele care sunt sau au fost directori ai unei întreprinderi falite. Administratorii, censorii şi directorii întreprinderilor bancare existente, care cad sub dispoziţiunile acestui articol, nu vor mai putea continua exercitarea funcţiunilor ce ocupa, dupã data publicãrii legii bancare. 45. Bilanţul anual, precum şi contul de profit şi pierdere trebuiesc sa fie întocmite şi aprobate de adunarea generalã, cel mai târziu în termen de patru luni de la finele fiecãrui an, dupã modelul tip stabilit prin acest regulament. Bilanţul anual, împreunã cu contul de profit şi pierdere vor fi depuse la Oficiul Registrului Comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal precum şi la Oficiul Registrului Comerţului al sediului fiecãrei sucursale şi vor fi înaintate Consiliului Superior Bancar, împreunã cu darea de seama anuala şi procesul-verbal al adunãrii generale, în termen de maximum 30 zile de la data aprobãrii lor de cãtre adunarea generalã, arãtându-se şi data publicãrii în Monitorul Oficial. În termen de cel mult 15 zile, dupã aprobarea adunãrii generale, bilanţul anual se va publica împreunã cu contul de profit şi pierdere în Monitorul Oficial, în Buletinul Consiliului Superior Bancar şi cel puţin într-unul din ziarele cele mai rãspândite din localitate. 46. În termen de 2 luni de la 30 Iunie, ale fiecãrui an, administratorii societãţilor bancare sunt obligaţi sa înainteze Consiliului Superior Bancar şi sa depunã la Oficiul Registrului Comerţului al locului unde banca îşi are sediul principal, precum şi la Oficiul Registrului Comerţului al sediului fiecãrei sucursale, bilanţ brut semestrial, precum şi contul de profit şi pierdere, întocmite conform modelului tip stabilit prin acest regulament. În termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevãzut de alineatul precedent, bilanţul semestrial se va publica în Buletinul Consiliului Superior Bancar, precum şi în cel puţin unul din ziarele cele mai rãspândite în localitate. El nu se publica în Monitorul Oficial. 47. Societãţile bancare sunt de asemenea obligate sa înainteze Bãncii Naţionale a României situatiuni sumare lunare, conform modelului stabilit prin acest regulament, în termen de maximum 15 zile de la sfârşitul lunii expirate. Banca Nationala a României va comunica Consiliului Superior Bancar numele bãncilor care nu se conformeazã dispoziţiunilor acestui articol, în vederea aplicãrii sancţiunilor prevãzute de legea bancarã. 48. Bilanţul anual al întreprinderilor bancare se va întocmi dupã urmãtorul model tip.
BILANŢ TIP
ACTIV: 1. Acţionari ............................. ....... 2. Casa a) Numerar efectiv..................... ....... b) Disponibil la B.N.R. şi la C.E.C.... ....... c) Cupoane scãzute şi titluri ieşite la sorţi .............................. ....... ....... 3. Disponibil la bãnci: a) În ţara ............................ ....... b) În strãinãtate ..................... ....... 4. Portofoliu de titluri: I. Titluri româneşti: a) Efecte publice (val. nominalã ..) .. ....... b) Titluri cotate la Bursa (val. nom. ...) .................... ....... c) Titluri necotate la Bursa (val. nom. ...) .................... ....... II. Titluri strãine (val. nom. ...) ................ ....... ....... Din titlurile de mai sus sunt angajate titluri în val nom. lei ............... şi val. realã lei .................. 5. Portofoliu de scont: I. Plãtibil în ţara: a) Cambii fãrã garanţii .............. ....... b) Cambii garantate cu mãrfuri, titluri etc. ...................... ....... c) Cambii garantate cu ipoteci ....... ....... d). Warante şi conosamente ............... ....... II. Plãtibil în strãinãtate .......... ....... III. Cambii de circulaţie şi garanţie reescontate ...................... ....... ....... 6. Debitori: I. Din ţara: a) Debitori fãrã garanţii ............. ....... b) Debitori garantaţi cu efecte comerciale ......................... ....... c) Debitori garantaţi cu titluri ...... ....... d) Debitori garantaţi cu mãrfuri ...... ....... e) Debitori garantaţi cu ipoteci ...... ....... f) Debitori garantaţi cu garanţii diverse ............................ ....... II. Din strãinãtate .................... ....... ....... 7. Debitorii beneficiind de legea lichidãrii datoriilor din 7.IV.1934 (cota rãmasã) ......................... ....... 8. Pierderi rezultând din aplicarea legii lichidãrii datoriilor ................. ....... 9. Participatiuni: I. În ţara: a) La întreprinderi industriale ....... ....... b) La alte întreprinderi .............. ....... II. În strãinãtate .................... ....... ....... 10. Împrumuturi pe termen lung ........... ....... 11. Imobile: a) Imobile necesare exercitãrii comerţului de banca şi pentru locuintele funcţionarilor ......... ....... b) Alte imobile ....................... ....... 12. Mobilier ............................. ....... 13. Conturi diverse ...................... ....... 14. Conturi transitorii .................. ....... 15. Pierderi ............................. ....... ----------------- Total ... .......
Conturi de ordine
1. Cauţiuni statutare ......................... ....... 2. Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca: a) În ţara ................................. ....... b) În strãinãtate .......................... ....... 3. Efecte comerciale în gaj ................... ....... 4. Cambii de circulaţiune ..................... ....... 5. Efecte spre încasare ....................... ....... 6. Ipoteci, cesiuni, mãrfuri şi garanţii diverse ....... 7. Depozite de titluri ........................ ....... 8. Debitori de titluri împrumutate ............ ....... 9. Acreditive şi diverse ...................... ....... ----------------- Total ... ....... PASIV: 1. Capital social ............................. ....... 2. Fonduri de rezerva: a) Rezerva legalã .......................... ....... b) Rezerva statutara ....................... ....... c) Rezerva specialã ........................ ....... ....... 3. Fonduri de amortisment: a) Pentru creanţe dubioase ................. ....... b) Pentru imobile .......................... ....... ....... 4. Fondul de pensii şi ajutoare al funcţionarilor ............................. ....... 5. Dobânzi nerealizate la creanţe dubioase .... ....... 6. Diferenţe de curs nerealizate la portof. de titluri .................................... ....... 7. Obligaţiuni proprii în circulaţie .......... ....... 8. Depuneri spre fructificare: I. Din ţara: a) La vedere ............................... ....... b) Pe termen ............................... ....... c) Pe livrete de economii .................. ....... d) Pe bonuri de casa ....................... ....... II. Din strãinãtate ....................... ....... ....... 9. Creditori: I. În ţara: a) La vedere ............................... ....... b) La termen ............................... ....... II. În strãinãtate ........................ ....... ....... 10. Angajamente de reescont: I. În ţara: a) La B.N.R. ............................... ....... b) La alte instituţiuni .................... ....... II. În strãinãtate: ....................... ....... ....... 11. Cecuri de ordine de plata emise: a) Cu plata în ţara ........................ ....... b) Cu plata în strãinãtate ................. ....... ....... (din care cecuri circulare sau de cãlãtorie .......) 12. Efecte de plata: a) În ţara ................................ ....... b) În strãinãtate ......................... ....... ....... 13. Dividende neridicate ...................... ....... 14. Conturi diverse ........................... ....... 15. Conturi transitorii ....................... ....... 16. Beneficiul net: ........................... ....... a) reportat din anul trecut ............... ....... b) al anului curent ....................... ....... ....... ----------------- Total ..... .......
Conturi de ordine 1. Deponenti de cauţiuni statutare ............ ....... 2. Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca: a) În ţara ................................. ....... b) În strãinãtate .......................... ....... ....... 3. Deponenti de efecte comerciale în gaj ...... ....... ....... 4. Deponenti de cambii de circulaţiune ........ ....... 5. Remitenti de efecte spre încasare .......... ....... 6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mãrfuri şi garanţii diverse ........................... ....... 7. Deponenti de titluri ....................... ....... 8. Diverse titluri împrumutate ................ ....... 9. Acreditive şi diverse ...................... ....... ----------------- Total ..... ....... 49. La întocmirea bilanţului se vor observa urmãtoarele reguli: a) Debitele şi creditele bãncii, astfel cum rezulta din registre, trebuiesc trecute în mod distinct în bilanţ dupã diferitele lor categorii. Nu sunt admisibile compensatiuni de partide deosebite atât în bilanţ, cat şi în contul de profit şi pierdere; b) Capitalul social, atât cel subscris, cat şi cel deplin vãrsat, va trebui sa rezulte lãmurit din bilanţ, vãrsãmintele neefectuate încã, inregistrandu-se la contul, "acţionari" din activ; c) Conturile transitorii nu vor servi decât la înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor privind exerciţiile viitoare, aceasta în scopul de a stabili rezultatul real al contului profit şi pierdere pentru exerciţiul respectiv. De asemenea se pot trece prin contul transitoriu toate operaţiunile care se gãseau la data încheierii bilanţului în curs de executare în raporturile dintre centrala şi sucursale. Cheltuielile de constituire a cãror amortizare este obligatorie în decurs de cel mult 5 ani, nu vor figura la aceste conturi, ci vor fi arãtate separat în bilanţ; d) Conturile diverse nu vor conţine decât acele operaţiuni ce nu se pot încadra în conturile prevãzute în bilanţul-tip; e) O concentrare peste prevederile schemelor tip nu este admisibilã, detailarea conturilor se va putea face, arãtându-se însã lãmurit natura fiecãrui cont. 50. Posturile din activul bilanţului-tip vor avea urmãtorul cuprins: a) Postul "acţionari" va cuprinde vãrsãmintele neefectuate de acţionari; b) La postul "Cassa", se vor inregistra monezile şi biletele institutelor de emisiune având curs legal în ţara şi strãinãtate, aurul sub toate formele, cupoanele scãzute şi titlurile ieşite la sorţi, plãtibile la casieriile publice, precum şi disponibilul imediat realizabil la Banca Nationala a României şi la Casa ele Economii şi Cecuri Poştale ("Cec"). Cupoanele neajunse încã la scadenta vor fi înregistrate la contul "portofoliu titluri". Monezile de aur, precum şi de vizele strãine trebuiesc evaluate în bilanţ dupã media cursului schimbului din luna anterioarã datei în care s-a întocmit bilanţul, prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe. Diferenţele de curs se vor inregistra conform dispoziţiunilor alin. d de mai jos; c) La postul "disponibil la bãnci" se vor inregistra cecurile la vedere, precum şi disponibilul imediat realizabil aflator la alte instituţiuni de credit. Sumele ce n-ar fi realizabile imediat se vor inregistra la postul "debitori"; d) Titlurile proprietatea bãncii se vor împãrţi pe categorii dupã modelul bilanţului tip; titlurile gajate fie româneşti, fie strãine, se vor arata numai în coloana interioarã a bilanţului. Titlurile cotate la bursa vor fi trecute în bilanţ, la cursul rezultat din media celor 30 zile anterioare datei de întocmire a bilanţului. Diferenţa de curs ce ar rezulta în plus - dupã scãderea diferenţelor de curs în minus din diferenţele de curs în plus la titlurile aflate la finele anului în portofoliu - nu va fi distribuita, ci se va inregistra la contul "diferenţe de curs nerealizate la portofoliul de titluri" în pasiv. Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, acest cont nu este impozabil*). Din contra, diferenţa în minus va fi trecutã ca pierdere efectivã în contul de profit şi pierdere. Titlurile necotate în bursa nu vor putea fi trecute la un preţ mai mare decât cel de cumpãrare sau cel din ultimul bilanţ. În caz ca valoarea actuala a acestor titluri ar fi inferioarã preţului de cumpãrare sau valorii înregistrate în bilanţul precedent, ele vor fi trecute la valoarea lor actuala, iar diferenţa în minus va fi trecutã la pierdere. Valoarea actuala a acestor titluri este aceea care rezulta din aprecierea facuta de banca respectiva, luând de baza bilanţul societãţii ale carei acţiuni se evalueaza. Beneficiile sau pierderile rezultate din operaţiunile de titluri efectiv fãcute în cursul anului, se vor trece în contul profit şi pierdere. Titlurile provenite din reporturi, comodate, depozite şi gajuri vor fi trecute la conturile de ordine. La contul "portofoliu de scont" se vor inregistra: cambiile, împrumuturile cambiale de tot felul, la care garanţiile nu constituiesc decât un accesoriu, warantele şi conosamentele, grupate dupã cum sunt plãtibile în ţara sau în strãinãtate şi dupã felul garanţiei. Cambiile primite în garanţie şi cele de circulaţiune nu pot fi reescontate decât în mãsura în care corespund unui sold creditor pentru banca. În acest caz, ele vor figura la postul "cambii de circulaţiune şi garanţie reescontate". Toate celelalte cambii de circulaţie şi garanţie vor figura la conturile de ordine; ------------------ *) A se vedea Legea contribuţiilor directe, cu toate modificãrile, la 19 Aprilie 1933, şi ultima modificare din 1 Aprilie 1934.
f) Împrumuturile în cont-curent sau simple, cu sau fãrã garanţii speciale, precum şi avansurile pe gajuri sau ipoteci, vor figura la contul "debitori", la subdiviziunile respective, grupate dupã cum sunt plãtibile în ţara sau strãinãtate. Împrumuturile ipotecare rambursabile prin anuitati şi împrumuturile pe termen lung acordate întreprinderilor controlate de banca, nu se vor ingloba la contul debitori, ci vor fi înregistrate la contul "Împrumuturi pe termen lung". Toate creanţele bãncii vor fi menţionate în activ la valoarea lor realã astfel cum rezulta din aprecierea instituţiilor respective. Prin derogare la dispoziţiunile legii contributiunilor directe creanţele asupra unor debitori recunoscuţi insolvabili sau pentru parte din aceste creanţe nu vor fi trecute în bilanţ, ci vor fi înregistrate la pierderi, dacã nu au fost amortizate printr-un fond de rezerva special. Creanţele sau parte din creanţe pentru care s-a fãcut dovada insolvabilitatii debitorului prin acte judecãtoreşti cu data certa în ce priveşte încetarea de plati a debitorului şi de la serviciile de constatare ale Ministerului de Finanţe, în ce priveşte averea debitorului, vor putea fi înregistrate la pierderi. Dobânzile calculate, dar nerealizate la creanţele dubioase, se vor contabiliza la un cont rectificativ neimpozabil, denumit "dobânzi nerealizate la creanţe dubioase", prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe; ele vor fi impuse numai în momentul realizãrii lor; g) Postul "debitori beneficiind de legea lichidãrii datoriilor, care va figura în bilanţul-tip, pe toatã durata aplicãrii acestei legi, va cuprinde cota rãmasã din creanţele de orice fel a bãncilor, dupã efectuarea reducerilor prevãzute de legea lichidãrii datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934*). Diferenţa pana la valoarea nominalã a acestor creanţe, reprezentând reducerea efectuatã, va putea figura în conformitate cu art. 73 al numitei legi, la postul "pierderi, rezultând din aplicarea legii lichidãrii datoriilor"; ----------------- *) A se vedea Legea lichidãrii datoriilor agricole şi urbane, din 7 Aprilie 1934.
h) La contul "participatiuni", se înregistreazã acele titluri şi pãrţi sociale, pe care banca le-a dobândit, fie prin subscriere la capitalul unei întreprinderi, fie pe alta cale, reprezentând plasamente imobilizate pe termen mai lung în diferite întreprinderi, banca exercitandu-şi eventual influenta şi în administrarea acestora. Înregistrarea acestor participatiuni la contul portofoliu-titluri, este interzisã. La evaluarea participatiunilor se vor observa regulile stabilite la alin. d de mai sus: Societãţile bancare, care au participatiuni, sunt obligate, ca în mod informativ, sa le specifice detailat în dãrile lor de seama anuale, cu indicarea numelui societãţii, a obiectului ei, a capitalului social, a fondurilor de rezerva, a vechimii, a profitului sau pagubei cu care s-a încheiat ultimul bilanţ şi a cifrei ultimului cupon de dividend plãtit; i) Imobilele bãncii vor fi trecute separat, pe de o parte cele destinate birourilor sau locuinţelor funcţionarilor, precum şi cele destinate sa serveascã la depozitarea de mãrfuri, iar pe de alta parte, cele dobândite în executarea creanţelor bãncii. Imobilele bãncii vor fi trecute la preţul lor de construcţie sau de cumpãrare. Ele vor fi amortizate treptat, în proporţie cu uzarea lor, printr-un post special de amortizare. Prin derogare de la dispoziţiunile legii contributiunilor directe, la primul bilanţ ce se va alcãtui dupã punerea în aplicare a legii bancare, plus valoarea ce va rezulta pentru imobile din evaluarea lor la preţul de reconstrucţie, fata de preţul din registre, va fi trecutã într-un cont special de amortizare, neimpozabil, figurand în bilanţ la contul "Fond de amortizare". 51. Posturile din pasivul bilanţului-tip vor avea urmãtorul cuprins: a) La "Fonduri de rezerva" se vor trece separat pe de o parte prelevarile din beneficiu, scutite de impunere (rezerva legalã), pe de alta parte, prelevarile suplimentare, adicã rezervele statutare şi rezervele speciale, hotãrîte de adunarea generalã. În cazul introducerii de alte fonduri de rezerva specialã, neprevãzute în schema bilanţului-tip, se va arata lãmurit prin titulatura contului, scopul în vederea cãruia se constituiesc; b) La "fonduri de amortisment", se vor trece prelevarile anuale în vederea amortizarii imobilelor şi creanţelor dubioase; c) Obligaţiunile emise de o societate bancarã, aflãtoare în circulaţie vor figura la postul "obligaţiuni proprii în circulaţie"; d) În contul "depuneri spre fructificare, vor figura în mod exclusiv toate sumele vãrsate, cu titlul de depunere spre fructificare, sau pe livrete, precum şi "bonurile de casa" emise de o banca, grupate dupã cum sunt la vedere sau pe termen fix. Contabilizarea soldurilor creditoare, derivând din deschideri de credite acordate de banca sau de orice alta operaţiune la postul "depuneri", este interzisã; e) La contul "creditori" se vor contabiliza toate soldurile conturilor - curente creditoare, care nu au caracterul de depuneri spre fructificare, precum şi soldurile creditoare, derivând din orice alta operaţiune curenta, nespecificata în celelalte conturi, specificate dupã scadenta lor şi dupã cum sunt plãtibile în ţara sau în strãinãtate; f) Cecurile de orice fel, ordinele de plata, scrisorile de credit etc., emise de banca, vor fi trecute la postul "cecuri şi ordine de plata emise", dupã locul de plata (în ţara sau în strãinãtate). Cecurile de cãlãtorie sau circulare vor figura separat în coloana interioarã. Dividendele exigibile neachitate vor fi trecute în bilanţ, într-un post separat; g) La contul "efecte de plata" vor figura pe lângã operaţiunile de acceptatiuni propriu zise şi angajamentele cambiale proprii ale societãţilor bancare, specificate dupã cum sunt de plata, în ţara sau în strãinãtate. 52. Contul de profit şi pierdere al întreprinderilor bancare se va întocmi dupã un model tip. Conturile figurand în acest model tip sunt obligatorii. Totuşi detailarea acestor conturi se va putea efectua, arãtându-se lãmurit natura fiecãrui cont.
Schema contului de profit şi pierdere tip
DEBIT: 1. Cheltuieli de administraţie: a) Salarii şi indemnizaţii ................. ....... b) Diverse ................................. ....... ....... 2. Impozite şi taxe ........................... ....... ....... 3. Dobânzi plãtite: a) La depuneri ............................. ....... b) La reescont ............................. ....... c) La alţi creditori ....................... ....... ....... 4. Comisioane plãtite ......................... ....... 5. Amortizari: a) La creanţe dubioase ..................... ....... b) La imobile şi mobilier .................. ....... ....... 6. Diferenţe de curs: a) La portofoliul titluri .................. ....... b) La diverse .............................. ....... ....... 7. Beneficiul net: a) Raportat din anul precedent ............. ....... b) Al anului curent ........................ ....... .......
CREDIT: a) Reportat din anul precedent ............. 2. Dobânzi încasate: a) De la portofoliul de scont .............. ....... b) De la debitori .......................... ....... ....... 3. Comisioane încasate ........................ ....... 4. Venitul portof. de titluri ................. ....... 5. Venitul participatiunilor .................. ....... 6. Venitul imobilelor ......................... ....... 7. Beneficii diverse ......................... ....... 8. Pierdere neta .............................. .......
53. La întocmirea contului de profit şi pierdere se vor observa urmãtoarele reguli: a) Contul "salarii şi indemnizaţii" va cuprinde toate cheltuielile derivând din plata salariilor, accesoriilor, gratificatiilor, jetoanelor de prezenta, cheltuielilor de deplasare şi în general toate cheltuielile de personal sub orice titlu, atât a funcţionarilor, cat şi a conducerii bãncii; b) Contul "diverse" (cheltuieli de administraţie) va cuprinde chiriile, incalzitul şi iluminatul, întreţinerea imobilelor şi mobilierului, primele de asigurare, cheltuielile de cancelarie, porto, telegraf, telefon şi în general toate cheltuielile de administraţie care nu se încadreazã în prima categorie; c) Dobânzile plãtite se vor inregistra separat de comisioane, cu specificarile prevãzute în modelul tip; d) Dobânzile încasate se vor inregistra separat de comisioane cu specificarile prevãzute în modelul tip; e) Compensatiunile între posturile contului de profit şi pierdere sunt interzise. 54. Bilanţul brut, precum şi contul de profit şi pierdere semestrial se vor alcãtui dupã normele stabilite la articolele 46 şi urmãtoarele din prezentul regulament. 55. Situaţiile sumare lunare vor conţine soldurile conturilor astfel cum rezulta din registre, conform alaturatului model tip.
Schema situaţiei lunare tip Solduri debitoare
1. Acţionari ............................ ....... 2. Casa: a) numerar efectiv ...................... ....... b) disponibil la B.N.R. şi C.E.C ........ ....... c) cupoane scãzute şi titluri ieşite la sorţi ................................ ....... ....... 3. Disponibil la bãnci: a) în ţara .............................. ....... b) în strãinãtate ....................... ....... ....... 4. Portofoliu de titluri: a) titluri româneşti .................... ....... b) titluri strãine ...................... ....... ....... 5. Portofoliu de scont: a) plãtibil în ţara ..................... ....... b) plãtibil în strãinãtate .............. ....... c) cambii de circulaţiune şi garanţie reescontate .......................... ....... ....... 6. Debitori: a) din ţara ............................. ....... b) din strãinãtate ...................... ....... ....... 7. Debitori beneficiind de legea lichidãrii datoriilor (cota rãmasã) ................ ....... 8. Pierderi rezultând din aplicarea legii lichidãrii datoriilor ................... ....... 9. Participatiuni: a) în ţara .............................. ....... ....... b) în strãinãtate ....................... ....... ....... 10. Împrumuturi pe termen lung ............. ....... 11. Imobile şi mobilier .................... ....... 12. Conturi diverse ........................ ....... 13. Conturi tranzitorii .................... ....... 14. Cheltuieli de administraţie ............ ....... 15. Dobânzi şi comisioane plãtite .......... ....... 16. Pierderi ............................... .......
Conturi de ordine
1. Cauţiuni statutare ...................... ....... 2. Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca: a) în ţara .............................. ....... b) în strãinãtate ....................... ....... 3. Efecte comerciale în gaj ................ ....... 4. Cambii de circulaţiune .................. ....... 5. Efecte spre încasare .................... ....... 6. Ipoteci, cesiuni, mãrfuri şi garanţii diverse ................................. ....... 7. Depozite de titluri ..................... ....... 8. Debitori de titluri împrumutate ......... ....... 9. Acreditive şi diverse ................... ....... ------------------- Total ..... .......
Solduri creditoare
1. Capital social .......................... ....... 2. Fonduri de rezerva ...................... ....... 3. Alte fonduri ............................ ....... 4. Obligaţiuni proprii în circulaţie ....... ....... 5. Depuneri spre fructificare: a) la vedere ............................ ....... b) pe termen ............................ ....... c) pe livrete ........................... ....... d) pe bonuri de casa .................... ....... ....... 6. Creditori: a) în ţara .............................. ....... b) în strãinãtate ....................... ....... ....... 7. Angajamente de reescont: I. în ţara: a) la B.N.R. ............................ ....... ....... b) la alte instituţiuni ................. ....... II. în strãinãtate ....................... ....... ....... 8. Cecuri şi ordine de plata emise ......... ....... 9. Efecte de plata: a) în ţara .............................. ....... b) în strãinãtate ....................... ....... ....... 10. Conturi diverse ........................ ....... 11. Conturi tranzitorii .................... ....... 12. Dobânzi şi beneficii diverse ........... .......
Conturi de ordine
1. Deponenti de cauţiuni statutare ......... ....... 2. Creditori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de banca: a) în ţara .............................. ....... b) în strãinãtate ....................... ....... ....... 3. Deponenti de efecte comerciale în gaj ... ....... 4. Deponenti de cambii de circulaţiune ..... ....... 5. Remitenti de efecte spre încasare ....... ....... 6. Deponenti de ipoteci, cesiuni, mãrfuri şi garanţii diverse ........................ ....... 7. Deponenti de titluri .................... ....... 8. Diverse titluri împrumutate ............. ....... 9. Acreditive şi diverse ................... ....... ------------------- Total ..... .......
56. Cuprinsul conturilor situaţiei lunare va fi identic celui prevãzut pentru bilanţul tip anual, cu urmãtoarele excepţii: 1. Contul "Imobile şi Mobilier" va cuprinde atât valoarea imobilelor cat şi a mobilierului fãrã alta specificare; 2. Contul "Cheltuieli generale" va cuprinde toate cheltuielile efectuate sub orice titlu; 3. Contul "Dobânzi şi comisioane plãtite", va cuprinde sumele debursate sub acest titlu; 4. Contul "Alte fonduri", va ingloba conturile "Fond de amortisment, diferenţe de curs nerealizate, precum şi "fondul de ajutoare şi pensii"; 5. Contul "Dobânzi şi beneficii diverse", va cuprinde toate veniturile şi beneficiile bãncii, indiferent de natura lor. În situaţiile lunare pe care bãncile le vor inainta Bãncii Naţionale a României, sucursalele vor figura per sold, dupã cum sunt înregistrate în registrele centralei; totuşi, aceste sucursale vor inainta, prin centralele lor, Bãncii Naţionale situatiunile lunare dupã modelul indicat în acest regulament.
TITLUL III Despre operaţiuni de banca 57. Prin operaţiune de banca se înţelege orice operaţiune juridicã asupra sumelor de bani în numerar, asupra creditelor, asupra efectelor de comerţ şi asupra valorilor negociabile, romane sau strãine, precum şi orice alte operaţiuni în legatura cu acestea, sãvârşite de o întreprindere bancarã. 58. Operaţiunile de banca se împart în: a) operaţiuni de banca ordinare, şi b) operaţiuni de banca care necesita o autorizare expresã din partea Consiliului Superior Bancar. Operaţiunile de banca necesitand o autorizaţiune expresã sunt: 1. Eliberarea de livrete de economie la purtãtor, sau nominative, dar plãtibile la purtãtor. 2. Emiterea de bonuri de casa la purtãtor, sau nominative, dar plãtibile la purtãtor. 3. Emiterea de titluri de obligaţiuni. 4. Primirea de depozite spre fructificare pe termen, sau la vedere, şi 5. Emiterea de cecuri circulare sau de cecuri de cãlãtorie. Toate celelalte operaţiuni de banca sunt considerate ordinare. 59. Autorizaţiunea expresã a Consiliului Superior Bancar poate fi data pentru toate operaţiunile prevãzute sub punctul b) al articolului precedent, sau numai pentru unele din ele. Autorizaţiunea poate fi cerutã, fie la înfiinţarea societãţilor bancare, cu excepţia operaţiunilor a cãror autorizare e supusã conform art. 60, conditiunii unui minimum de vechime al societãţii, fie în cursul existenţei acesteia. Aceasta autorizaţiune expresã va trebui înscrisã în registrul societãţilor bancare şi publicatã conform dispoziţiunilor art. 15 şi urmãtoarele din prezentul regulament. 60. Dreptul de a elibera livrete de economie la purtãtor, sau nominative, dar plãtibile la purtãtor; precum şi de a elibera bonuri de casa la purtãtor, sau nominative, dar plãtibile la purtãtor şi cecuri circulare sau de cãlãtorie, nu poate fi acordat decât societãţilor bancare, având o existenta de cel puţin 5 ani, şi al cãror capital social reprezintã, dupã felul societãţii, cel puţin indoitul capitalului social, cerut de art. 11 şi 12 al legii bancare. Aceste livrete, bonuri de casa şi cecuri circulare, sau de cãlãtorie nu vor putea fi emise decât pe baza de depozit în numerar. Acest drept nu va putea fi acordat bãncilor care au suferit condamnãri pentru abateri de la legea bancarã în cursul ultimilor 5 ani. 61. Totalul depunerilor pe care o banca le poate primi, nu poate fi mai mare de 7 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Din acest total, depozitele pe livretele de economie şi contra bonurilor de casa la purtãtor, sau nominative, dar plãtibile la purtãtor şi cecuri circulare sau de cãlãtorie, nu pot depãşi de trei ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Bonurile de casa emise conform acestui articol nu vor putea avea o valoare mai mica de 5.000 lei fiecare. 62. Totalul obligaţiunilor de orice fel, pe care o banca le poate contracta, nu poate depãşi de 10 ori valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Prin totalul obligaţiunilor se înţeleg toate conturile din pasivul bilanţului cu excepţia capitalului social, a rezervelor de tot felul, a fondurilor de amortisment, a beneficiului şi a conturilor transitorii. 63. Nici o banca nu va putea acorda unui singur client, fãrã garanţii reale, un credit mai mare de 10% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. Aprobarea de credite unui singur client peste 5% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva, este exclusiv de competenta Consiliului de Administraţie. Orice stipulaţiune contrarã acestui articol, este nulã. 64. Bãncile nu pot face urmãtoarele operaţiuni: 1. De a cumpara şi vinde mãrfuri pe cont propriu. Se excepteazã de la aceasta interzicere cumpãrarea acelor mãrfuri care au fost dobândite în executarea creanţelor bãncii şi care vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil, precum şi primirea în depozit a mãrfurilor en-gros ale clienţilor sãi, sau ale persoanelor strãine, în magazii anume destinate. 2. De a cumpara imobile pe cont propriu, afarã de acelea necesare exerciţiului comerţului sau de banca, sau uzului personalului bãncii, precum şi afarã de imobilele dobândite în executarea creanţelor bãncii. Aceste din urma imobile vor fi vândute în cel mai scurt timp posibil. Imobilele care se gãsesc la promulgarea legii bancare în patrimoniul unei bãnci, nu sunt supuse acestor dispoziţiuni. De la aceasta interzicere se excepteazã şi imobilele cumpãrate pentru inmagazinarea mãrfurilor a cãror depozitare este permisã în condiţiunile alineatului 1 din acest articol. 3. De a cumpara pentru contul lor propriu, titluri producãtoare de dividende, pentru un total mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. 4. De a crea sau de a participa în alte întreprinderi de orice natura, cu o suma mai mare de 25% din valoarea capitalului social, plus fondul general de rezerva. În decursul termenului prevãzut de art. 62, al. 3 al legii bancare, întreprinderile bancare existente la data publicãrii legii, vor putea sa cumpere titluri producãtoare de dividende şi sa creeze sau sa participe în alte întreprinderi, independent de limitele fixate la Nr. 3 şi 4 de mai sus, însã numai cu aprobarea expresã, pentru fiecare caz în parte, a Consiliului Superior Bancar şi cu obligaţiunea de a-şi proportiona aceste plasamente pana la expirarea termenului mai sus indicat. 5. De a cumpara propriile lor acţiuni pe cont propriu, de a acorda credite asupra lor, de a le constitui în gaj pentru datoriile bãncii, de a le plasa prin colportaj, sau impunandu-le cu prilejul acordãrii împrumuturilor clienţilor. Se excepteazã rãscumpãrarea de acţiuni proprii în vederea reducerii capitalului social, hotarita în prealabil de adunarea generalã extraordinarã a actionarilor. 6. De a primi depozite în numerar sau titluri, când patrimoniul bãncii se afla în stare de încetare de plati, sau pasivul întrece activul. În toate aceste cazuri responsabilitatea Administratorilor este prezumatã pana la dovada contrarie. 65. Nimeni nu poate exercita în mod obişnuit operaţiuni de credit pe termen scurt, nici din capitalul sau propriu şi nici din capitalul altor persoane sau bãnci, decât în condiţiunile legii bancare. Prin credit pe termen scurt se înţelege orice fel de operaţiune de împrumut de sume de bani, al cãror termen nu este mai lung de 6 luni. În ce priveşte creditele acordate agricultorilor, acestea se socotesc a fi pe termen scurt, când scadenta lor nu trece de un an de la acordarea împrumutului. Dovada ca o persoana este agricultor se face cu un certificat eliberat de Camera de agricultura competenta sau de perceptia respectiva. 66. Bãncile care primesc depuneri la vedere sau contracteazã alte obligaţiuni la vedere, sunt obligate a avea o rezerva, de casa, constituitã conform art. 40, de cel puţin 10 la suta din totalitatea acestor angajamente. În afarã de aceasta, bãncile sunt obligate a avea o rezerva uşor lichidabila, constând din titluri de Stat, sau garantate de Stat, efecte de comerţ sau warante scontabile la Banca Nationala a României, în proporţie de 1/3 din aceste angajamente. Prin depozite şi obligaţiuni la vedere se înţeleg toate depozitele şi obligaţiunile contractate de banca, a cãror executare trebuie sa aibã loc la cerere, sau într-un termen de maximum 30 zile. Fac parte din angajamentele la vedere ale bãncii şi acceptele şi girurile acordate de banca pe efecte scadente în maximum 30 zile. 67. Întreprinderile bancare care primesc titluri sau efecte de comerţ în depozit sau în gaj, sunt obligate a le pãstra cu grija unui comerciant constiincios, de a le înscrie în registrele speciale cu arãtarea felului lor, a valorii lor nominale, a numerelor şi seriilor ce poarta, precum şi a tuturor semnelor ce le deosebesc de alte titluri, purtând aceeaşi denumire. Aceste valori nu pot fi date în gaj de cãtre banca şi nici încredinţate altor persoane decât cu consimţãmântul expres al deponentului sau al celui care a constituit gajul. Nici o banca nu poate exercita dreptul de vot aparţinând titlurilor ce i-au fost date în depozit sau în gaj, decât cu încuviinţarea expresã a deponentului sau a constituitorului gajului. Aceasta încuviinţare trebuie data cu prilejul fiecãrei depuneri de titluri în depozit sau în gaj. Pentru valorile primite în depozit sau în gaj, întreprinderea bancarã este obligatã a elibera clientului o adeverinta cuprinzând enumerarea tuturor elementelor distinctive prevãzute în alin. 1 din acest articol.
TITLUL IV Supravegherea şi controlul comerţului de banca Consiliul superior bancar 1. Scop-Atributiuni 68. Pentru aplicarea legii bancare cum şi pentru supravegherea comerţului de banca în general, se instituie pe lângã Banca Nationala a României un Consiliu Superior Bancar, având de drept personalitate juridicã. Sediul permanent al Consiliului Superior Bancar este în Capitala tarii. În justiţie şi fata de terţi, Consiliul superior banca este reprezentat prin preşedintele sau sau printr-un mandatar al acestuia. Actele care angajeazã Consiliul superior bancar sunt semnate de preşedinte şi contrasemnate de secretarul general sau în lipsa lui de unul din functionarii consiliului, împuternicit sa o facã de consiliu. Preşedintele poate sa delege temporar pe unul sau mai mulţi membri din Consiliu, sa semneze orice acte sau documente. El poate da în mod general procura şi delegaţie. Actele încheiate de Consiliul Superior Bancar fac deplina credinţa în justiţie. 69. Consiliul Superior Bancar are drept scop organizarea şi îndrumarea politicii bancare în conformitate cu interesele economice ale tarii. În vederea realizãrii acestui scop, Consiliul Superior Bancar are urmãtoarele atributiuni: a) autoriza constituirile de noi societãţi bancare, fuziunile, infiintarile de sucursale precum şi toate modificãrile de statute; b) autoriza în mod special exercitarea operaţiunilor de banca, prevãzute de art. 34, al legii bancare şi art. 52 din regulament; c) controleazã activitatea tuturor societãţilor bancare, funcţionând în România şi vegheazã la aplicarea tuturor dispoziţiunilor legii bancare; d) decide asupra modului de aplicare al legii bancare şi de alcãtuire a bilanţurilor; e) decide limitarea operaţiunilor, retragerea autorizatiunilor de funcţionare sau lichidarea bãncilor când acestea nu respecta prescripţiunile legii bancare; f) sesizeazã ministerul public sau instanţele judecãtoreşti competente, în caz de abatere de la legea bancarã, în vederea aplicãrii sancţiunilor prevãzute de ea; g) supravegheazã lichidarea soc. bancare; h) organizeazã un registru central al societãţilor bancare; i) publica "Buletinul Consiliului Superior Bancar"; j) numeşte şi revoacã functionarii consiliului şi le fixeazã retribuţiunile; k) aproba bugetul anual de venituri şi cheltuieli; l) fixeazã toate cotizaţiile şi taxele în limita cotelor prevãzute de legea bancarã şi prezentul regulament; m) îndeplineşte toate celelalte atributiuni prevãzute de legea bancarã. II. Compunerea 70. Consiliul superior se compune din: Guvernatorul Bãncii Naţionale a României; Un delegat desemnat din administratorii acestei instituţiuni; Un delegat al Ministerului de Finanţe; Un delegat al Ministerului de Justiţie, ales dintre membrii Curţii de apel din Bucureşti; Un delegat al Uniunii Camerei de Comerţ şi industrie; Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura; Profesorul de Moneta, Credit şi Bãnci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti; Patru delegaţi ai Asociaţiei Bãncilor Romane, din care unul va fi desemnat de gruparea bãncilor mici din aceasta asociaţiune. Cel puţin doi din aceşti delegaţi vor reprezenta bãncile din provincie. 71. Guvernatorul Bãncii Naţionale a României este de drept preşedintele Consiliului Superior Bancar. Consiliul va desemna în fiecare an din sanul sau un vicepreşedinte. Preşedintele conduce administraţia consiliului, decide convocarea consiliului, stabileşte ordinea de zi şi alcãtuieşte bugetul. 72. Numirile membrilor care compun consiliul se fac prin decret regal, dupã propunerea ministrului de finanţe şi recomandarea institutiunilor care îi desemneazã, cu excepţia guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi a profesorului de Moneta, Credit şi Bãnci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, ce sunt de drept membri ai consiliului. Membrii consiliului trebuie sa fie cetãţeni romani şi sa îndeplineascã condiţiunile cerute de art. 29 al legii bancare. Ei sunt obligaţi a pãstra secretul comercial. În cazul unei condamnãri definitive pentru faptele prevãzute la acel articol, ei pierd de drept calitatea lor de membri. În cursul instanţei de judecata, pana la pronunţarea sentinţei definitive, ei sunt consideraţi suspendaţi şi nu vor putea lua parte la nici una din întrunirile Consiliului Superior Bancar. 73. Durata delegatiunilor membrilor din Consiliul Superior Bancar este de 4 ani. Delegaţiunea lor este irevocabilã, afarã de abateri grave ce se vor constata prin deciziunea unanima a celorlalţi membri care compun Consiliul, deciziune ce se va lua cu vot secret. În acest caz revocarea se va face prin decret regal, dupã propunerea ministrului de finanţe, un nou membru trebuind a fi numit imediat în condiţiunile arãtate mai sus. Membrii numiţi în baza calitãţii pe care o deţin sunt consideraţi demisionaţi când aceasta calitate înceteazã. 74. La doi ani de la instituire, trei dintre membrii Consiliului Superior Bancar, afarã de guvernatorul Bãncii Naţionale, profesorul de Moneta, Credit şi Bãnci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti şi delegaţii Ministerelor de Finanţe şi Justiţie, se vor trage la sorţi, mandatul lor incetand de drept. În locul lor vor fi îndatã numiţi alţi trei membri, în aceleaşi condiţiuni arãtate mai sus. Membrii iesiti la sorţi sau al cãror mandat a expirat sau a încetat, pot fi din nou recomandaţi şi numiţi. III. Modul de funcţionare 75. Consiliul Superior Bancar va trebui sa se întruneascã cel puţin odatã pe luna. Convocãrile Consiliului Superior Bancar se fac de secretarul general al Consiliului, conform hotãrîrilor din şedinţa anterioarã sau din initiativa preşedintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui. Chestiunile ce se vor pune la ordinea de zi se hotãrãsc de preşedintele Consiliului Superior Bancar, sau în lipsa acestuia de vicepreşedinte. Convocãrile, însoţite de ordinea de zi vor fi fãcute prin scrisoare recomandatã cu cel puţin trei zile libere înainte de data întrunirii. 76. Consiliul Superior Bancar este valabil constituit cu 7 membri din numãrul total al membrilor care îl compun. Membrii Consiliului sunt obligaţi a lua parte la şedinţe. Cei care lipsesc nemotivat de la trei şedinţe consecutive, cu excepţia guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi a profesorului de Moneta, Credit şi Bãnci de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, se vor considera demisionaţi, iar locurile lor declarate vacante. 77. Consiliul Superior Bancar judeca pe baza de memorii scrise. Desbaterile Consiliului Superior Bancar vor fi conduse de preşedinte sau vicepreşedinte, iar în lipsa lor de cel mai în varsta din membrii prezenţi. 78. Partea interesatã va fi citata prin scrisoare recomandatã cu cel puţin 10 zile libere înainte de ziua termenului fixat. La primul termen partea interesatã va putea cere încã un termen pentru depuneri de acte şi memorii. 79. Pentru valabilitatea deciziunilor Consiliului Superior Bancar este necesarã o majoritate de 6 voturi, oricare ar fi numãrul membrilor prezenţi. 80. Deciziunile Consiliului Superior Bancar trebuiesc motivate şi contrasemnate de secretarul general. Ele sunt definitive. Deciziunile Consiliului Superior Bancar sunt obligatorii pentru judecãtorul delegat la Oficiul registrului de comerţ, chemat sa dea ordonanta de înscriere în registrul societãţilor bancare, potrivit art. 9 din legea bancarã şi 15 şi urmãtorii din regulament. Aceste deciziuni se vor comunica prin scrisoare recomandatã în termen de 30 zile de la pronunţarea lor, partii interesate şi procurorului general al Curţii de Casaţie. În termen de 30 zile de la comunicarea deciziunii, partea interesatã şi procurorul general vor putea face recurs în Casaţie. În caz de admitere a recursului, Curtea de Casaţie va evoca fondul. Curtea de Casaţie va judeca de urgenta în camera de consiliu. Recursul ministerului public nu suspenda executarea. 81. În caz de abateri de la legea bancarã sau de la statutele bãncii, Consiliul Superior Bancar se poate sesiza fie din oficiu, fie din reclamatiunile oricãrei pãrţi interesate, fie de cãtre ministerul public. În cazul în care se sesizeazã, Consiliul Superior Bancar va ordonã o cercetare a situaţiunii reclamata. Cercetarea se va face de Consiliu prin organele speciale ale Bãncii Naţionale a României. Dupã depunerea raportului de constatare, preşedintele Consiliului Superior Bancar sau inlocuitorul sau, va fixa un termen pentru judecarea cazului, conform art. 77 de mai sus. Dacã Consiliul gãseşte reclamatiunea intemeiata, va pronunţa o deciziune potrivit art. 45 al legii bancare şi art. 79 şi 80 din regulament, prin care va lua mãsurile prevãzute în legea bancarã, date în competinţa sa şi va sesiza, de va fi cazul, ministerul public sau instanţele judecãtoreşti competente. Deciziunile Consiliului Superior Bancar pronunţate conform acestui articol sunt executorii de drept. Ele vor fi executate printr-un delegat al Consiliului Superior Bancar, ce în caz de necesitate va putea cere concursul autoritãţii publice, conform legilor de executare silitã*). Recursul în contra deciziunilor date pe baza acestui articol suspenda executarea. ------------------ *) A se vedea Legea din 11 Iulie 1930.
82. Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor consemna de secretarul general în procese-verbale ce se vor trece într-un registru de procese-verbale şi vor purta semnatura membrilor prezenţi şi a secretarului general. În aceste procese-verbale se vor consemna opiniile separate. Toate deciziunile Consiliului Superior Bancar se vor publica în Buletinul Consiliului Superior Bancar. 83. Autorizaţiunile eliberate de Consiliul Superior Bancar şi date pe baza deciziunilor consemnate în procesele-verbale mai sus arãtate, vor fi semnate numai de preşedinte sau delegatul acestuia şi contrasemnate de secretarul general. IV. Secretariatul general 84. Pe lângã Consiliul Superior Bancar se creeazã un secretariat general condus de un secretar general. Secretarul general va fi numit prin decret regal dupã propunerea Ministerului de Finanţe şi recomandarea Consiliului Superior Bancar, iar retribuţiunea sa va fi fixatã de Consiliu. El va trebui sa fie cetãţean roman, sa aibã un titlu academic de specialitate şi sa îndeplineascã condiţiunile cerute de art. 29 al legii bancare. Secretarul general va putea fi revocat în caz de abateri de la îndatoririle sale numai pe baza deciziunii motivate a Consiliului Superior Bancar, luatã cu majoritate absolutã. 85. Secretarul general va asista la toate deliberaţiunile Consiliului Superior Bancar, contrasemnand toate deciziunile acestuia. El are toatã rãspunderea bunului mers al lucrãrilor administrative ale Consiliului, îngrijeşte de convocãri şi comunicãri, de pregãtirea lucrãrilor necesare consiliului, precum şi celor ce urmeazã hotãrîrilor sale, contrasemneazã actele şi corespondenta alãturi de preşedinte şi referã asupra tuturor chestiunilor ce i se vor cere de Consiliu. 86. Organizarea Secretariatului general, precum şi numãrul şi retribuţiunile funcţionarilor, se vor stabili de Consiliul Superior Bancar, printr-un regulament de organizare interioarã, ce se va publica în "Buletinul Consiliului Superior Bancar". 87. Secretarul General şi ceilalţi funcţionari ai Consiliului sunt obligaţi a pãstra secretul comercial. În caz de nerespectarea acestei dispoziţiuni, Consiliul îl va putea pedepsi cu reţinerea salariului pe o luna sau cu suspendarea şi reţinerea salariului pana la 3 luni, iar în cazuri foarte grave sau recidiva, cu destituirea. V. Bugetul Consiliului 88. Pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, Consiliul Superior Bancar va putea percepe urmãtoarele cotizatiuni şi taxe în limitele mai jos arãtate: a) O cotizatiune anuala egala cu cel mult 0,25 la mie din capitalul social, perceputã de la toate întreprinderile înscrise în registrul Societãţilor Bancare. Aceasta cotizatiune se va achitã în 4 rate trimestriale egale la începutul fiecãrui trimestru. Consiliul Superior Bancar este autorizat a retrage autorizaţia de funcţionare şi a dispune radierea din registrul Societãţilor bancare a întreprinderilor care în termen de 15 zile de la primirea unei somaţii prin scrisoare recomandatã, vor refuza în mod nejustificat achitarea cotizatiei fixatã mai sus; b) pentru cererile de autorizari de înfiinţare se va plati o taxa proporţionalã de cel mult 0,50 la mie din capitalul social subscris; c) pentru cererile de autorizare a executãrii operaţiunilor speciale prevãzute de art. 52, se va plati o taxa proporţionalã de cel mult 0,20 la mie din capitalul social; d) pentru cererile de autorizare de infiintari de sucursale, taxa maxima va fi de 0,10 la mie din capitalul social; e) pentru cererile de autorizare a modificãrii statutelor se va plati o taxa de maximum 0,10 la mie din capitalul social. Modificãrile de statute fãcute în vederea punerii în concordanta a statutelor actuale cu prevederile Legii Bancare, sunt scutite de taxele de mai sus; f) Pentru cererile de autorizare a fuziunilor, taxa va fi de maximum 0,10 la mie din capitalul social al societãţilor fuzionate. Toate aceste cotizatiuni se vor fixa în limitele de mai sus de cãtre Consiliul Superior Bancar, iar plata lor se va face la Casieria Consiliului, contra chitanţa. Cheltuielile ocazionate de efectuarea cercetãrilor, expertizelor, anchetelor etc., ordonate de Consiliu, cad în sarcina întreprinderilor care fac obiectul acestor cercetãri şi vor fi fixate, pentru fiecare caz, de Consiliul Superior Bancar. Pentru publicaţiunile în Buletinul Consiliului Superior Bancar, se va fixa de cãtre Consiliu un tarif general. 89. Exerciţiul financiar al Consiliului Superior Bancar, începe la 1 Ianuarie al fiecãrui an. În cursul lunii Noiembrie, Preşedintele Consiliului Superior Bancar, ajutat de Secretarul General, va alcãtui bugetul de venituri şi cheltuieli ce va trebui aprobat de Consiliu pana cel mai târziu la 31 Decembrie. Bugetul aprobat, precum şi bilanţul anual, vor fi publicate în "Buletinul Consiliului Superior Bancar". 90. Pentru fiecare şedinţa membrii Consiliului vor primi câte un jeton de prezenta, al cãrui cuantum se va fixa de Consiliul Superior Bancar, neputând depãşi suma de lei 1.000. Consiliul Superior Bancar va rambursa cheltuielile efective de deplasare ale membrilor ce nu au domiciliul în Bucureşti. 91. Toate cheltuielile vor trebui aprobate de preşedinte sau de delegatul acestuia. Preşedintele poate delega pe Secretarul general sa aprobe anumite cheltuieli în limita sumelor prevãzute în buget. 92. Toate celelalte norme de funcţionare ale Consiliului Superior Bancar se vor fixa printr-un regulament de ordine interioarã alcãtuit de Consiliu.
TITLUL V Dispoziţiuni finale, penale şi tranzitorii 93. Casele de schimb sau zarafiile, care îşi limiteazã comerţul numai la operaţiuni de schimb de orice fel de monede, nu sunt supuse art. 2 şi 4 din legea bancarã şi nici celorlalte dispoziţiuni de constituire şi funcţionare, prevãzute de aceeaşi lege. Ele vor fi supuse supravegherii şi Controlului Consiliului Superior Bancar. Casele de schimb nu vor putea pune în firma lor cuvântul "banca" precum şi denumirile derivate din acest cuvânt. 94. Întreprinderile comerciale care au de obiect principal al comerţului lor numai acordarea de împrumuturi pe gaj, de orice fel de obiecte şi care nu cad sub prevederile legii din 9 Martie 1915, modificate la 30 Mai 1929, referitoare la casele de împrumut pe gaj a agricultorilor şi industriasilor, se constituiesc şi funcţioneazã în condiţiunile legii de fata*). Casele de împrumut pe amanet funcţionând în baza legii pentru înfiinţarea caselor de împrumut pe amanet din 1906, sunt supuse dispoziţiunilor legii bancare, numai în mãsura în care acestea nu contravin dispoziţiunilor legii lor speciale. Casele de împrumut pe gaj nu vor putea purta în firma lor cuvântul "Banca", precum şi denumirile derivate din acest cuvânt, ci numai denumirea de "casa de împrumut pe gaj" sau alta asemãnãtoare. ------------------- *) A se vedea Legea caselor de împrumut pe gaj a agricultorilor, din 10 Martie 1915 cu modificãri, de asemeni Legea caselor de împrumut pe amanet din 23 Februarie 1906 cu modificãri.
95. Fuziunea a doua sau mai multe societãţi bancare oricare ar fi felul lor se hotãrãşte de fiecare societate în parte, cu votul necesar pentru modificarea statutelor. Consiliul de administraţie al fiecãreia din bãncile care voiesc a fuziona va putea însã supune proiectul de fuziune vizei prealabile a Consiliului Superior Bancar. Deciziunea de fuzionare a fiecãrei societãţi bancare cuprinzând condiţiunile fuziunii, bilanţurile şi deciziunea de autorizare a Consiliului Superior Bancar, se vor depune la Oficiul registrului de comerţ al fiecãrei societãţi care fuzioneazã, spre a fi înscrise în registrul societãţilor bancare şi publicate potrivit art. 15 şi urm. din regulament. 96. În termen de 2 luni de la data publicãrii actelor de mai sus, oricare creditor va putea face opoziţie la fuziune la Tribunalul de comerţ al locului unde societãţile fuzionate şi-au fixat sediul central. Toate opoziţiile se vor judeca de urgenta în Camera de consiliu printr-o singura hotãrîre. În contra hotãrîrii tribunalului se poate face apel în termen de 10 zile de la pronunţare. Curtea va judeca de urgenta în Camera de consiliu. Termenul de recurs este de 10 zile de la pronunţare. Recursul se va judeca de urgenta în Camera de consiliu. Opoziţia suspenda fuziunea, afarã de cazurile când se va justifica plata tuturor datoriilor sociale sau consemnarea lor la Banca Nationala a României sau la Casa de Depuneri, când toţi creditorii consimt la fuziune sau când creditorii oponenţi au fost desinteresati prin plata sau consemnarea sumei. Dupã expirarea termenului de mai sus, în cazul când s-a fãcut opoziţiune şi oponentii nu au fost desinteresati în urma rãmânerii definitive a hotãrîrii data asupra opoziţiei, fuziunea va putea fi executatã. Societatea rãmasã în fiinta sau noua societate care rezulta din fuziune preia asupra sa toate drepturile şi obligaţiunile societãţilor stinse. Deciziunile de fuziune sunt opozabile actionarilor, fãrã a se putea retrage din societate. 97. Dacã la alcãtuirea primului bilanţ al bãncilor fuzionate ar rezulta din reevaluarea imobilelor sau altor active plusuri de valoare, care conform legilor în vigoare sunt impozabile, ele vor fi scutite de orice impunere, dacã vor fi trecute la rezervele bãncii fuzionate. 98. Dacã din cauza pierderilor suferite, capitalul social al unei bãnci a scãzut la jumãtate din valoarea capitalului statutar sau la jumãtate din valoarea capitalului necesar prevãzut la art. 11, 12 şi 35 din legea bancarã, când cel statutar nu a fost mai mare, administratorii, iar în caz de omisiune din partea lor, Consiliul de censori, sunt datori a convoca în maximum 2 luni de la aceasta constatare, adunarea generalã extraordinarã a asociaţilor, spre a decide asupra reintregirii sau reducerii capitalului social. Dacã adunarea generalã nu va fi convocatã de cãtre aceste organe, convocarea se va face de urgenta în urma unei cercetãri prealabile, de cãtre Consiliul Superior Bancar. Dacã adunarea generalã nu decide completarea capitalului social, reducerea lui sau lichidarea societãţii, sau dacã în termen de 3 luni de la data întrunirii adunãrii generale a asociaţilor completarea capitalului social nu este efectiv realizatã, Consiliul Superior Bancar va retrage autorizaţiunea, putând decide şi lichidarea societãţii bancare. Societãţile bancare nu-şi vor putea reduce capitalul social decât cu maximum 50 la suta din valoarea capitalului statutar iniţial, acesta cu respectarea dispoziţiunilor art. 11, 12 şi 35 din legea bancarã. Aceleaşi norme se vor putea aplica şi societãţilor în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, când adunarea asociaţilor va putea fi convocatã de oricare dintre asociaţi. 99. Lichidarea societãţilor bancare se va face conform prescripţiunilor codului de comerţ în materie de lichidare a societãţilor comerciale şi sub supravegherea Consiliului Superior Bancar care va sesiza în acest scop tribunalul de comerţ competinte. 100. În caz de faliment din partea unei întreprinderi bancare, activul inventariat de judecãtorul sindic se va lichidã de cãtre un curator numit de tribunalul care a declarat falimentul, dupã o lista de specialişti întocmitã de Consiliul Superior Bancar. Numirea curatorului se va face prin chiar sentinta declarativã de faliment sau printr-o încheiere posterioarã. Activul bãncilor falite se va lichidã de curator sub direcţiunea şi controlul judecãtorului sindic. În caz de necesitate, adunarea creditorilor unei bãnci falite va putea desemna o comisiune de creditori care sa ajute şi sa supravegheze opera de lichidare încredinţatã curatorului. Conturile de lichidare se vor depune judecãtorului sindic, care le va supune omologãrii tribunalului. Toate acţiunile şi actele sãvârşite de curator în vederea lichidãrii, sunt scutite de orice taxe sau timbru, fãrã prejudiciul taxelor falimentare cuvenite Statului. Dispoziţiunile acestui articol se aplica şi falimentelor bancare în curs de lichidare. 101. Dacã în cursul existenţei unei bãnci se constata ca aceasta nu respecta prescripţiunile legii bancare, Consiliul Superior Bancar va putea decide limitarea operaţiunilor bãncii, sau la caz de necesitate, lichidarea acesteia. Dacã din cercetarea facuta se constata ca valoarea totalului angajamentelor unei bãnci întrece valoarea activului sau, Consiliul Superior Bancar va putea decide lichidarea şi va putea sesiza tribunalul comercial competent spre a proceda la lichidarea bãncii. 102. Oricine va exercita comerţul de banca fãrã autorizarea cerutã de art. 4, sau va viola dispoziţiunile art. 39 din legea bancarã, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni pana la 2 ani şi cu amenda de la 20.000 pana la 500.000 lei. Transmisiunea cambiilor care garanteazã împrumuturile de cãtre împrumutãtorul contravenient la dispoziţiunea art. 39 din legea bancarã, nu-l apara de penalitatea prevãzutã de acest articol. 103. În caz de înfiinţare a unei sucursale fãrã autorizarea cerutã de art. 16 al legii bancare, administratorii şi directorii vinovaţi se vor pedepsi cu amenda de la 50.000 pana la 500.000 lei fiecare. În acest caz Consiliul Superior Bancar va decide desfiinţarea sucursalei. 104. Fondatorii, administratorii, directorii şi censorii care vor fi trecut sub tãcere situaţiunea de falit sau vreuna din condamnãrile prevãzute de art. 29 al legii bancare, vor fi pasibili de pedeapsa de la 15 zile pana la 6 luni închisoare şi amenda de la 10.000 pana la 100.000 lei, fãrã aplicare de circumstanţe uşurãtoare. Ei vor pierde de plin drept calitatea de administratori, censori sau directori ai bãncilor respective. Aceasta decãdere se va pronunţa de cãtre Consiliul Superior Bancar, chiar mai înainte de deschiderea acţiunii publice, în care caz recursul nu suspenda executarea. 105. În caz de faliment din partea unei bãnci, violarea articolelor 4, 9-15, 17, 19, 20, 26-28, 3-32, 34-38, 40-41 din legea bancarã, va atrage pentru administratorii, directorii şi censorii vinovaţi sancţiunea prevãzutã de legi pentru bancruta frauduloasã, fãrã prejudiciul celorlalte sancţiuni civile şi penale, prevãzute în legea bancarã sau alte legi în vigoare. 106. Sancţiunile penale prevãzute în legea bancarã sunt de competinţa tribunalelor ordinare. 107. Întreprinderile existente la data publicãrii legii bancare vor trebui sa se conformeze imediat dispoziţiunilor cuprinse în art. 6, 10, 13-16, 18-32, 36-41 şi 50-60 din lege şi al art. 8-11, 17-19, 24, 29-30, 32-56, 59-67 şi 93-106 din prezentul regulament. Bãncile existente sub firma individualã vor putea primi depuneri spre fructificare, pe termen sau la vedere, încã timp de 2 ani de la data publicãrii legii bancare. Bãncile existente sub forma de societãţi în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, care nu îndeplinesc prescripţiunile legii bancare, vor putea primi depozite numai pana la valoarea capitalului lor social deplin vãrsat. Depozitele primite pana la data publicãrii legii bancare, cum şi totalul angajamentelor vor fi proportionate în termen de maximum 5 ani de la aceasta data, potrivit prescripţiunilor acestui regulament. De asemenea bãncile existente sub forma de societãţi pe acţiuni, sunt obligate ca în termen de maximum 5 ani sa proportioneze depunerile şi totalul pasivului în conformitate cu dispoziţiunile prezentului regulament. De drepturile câştigate, prevãzute în prezentul articol, vor beneficia şi societãţile care vor fuziona în decursul acestor 5 ani. 108. Termenele prevãzute de lege sau regulament vor putea fi prelungite de Consiliul Superior Bancar.
--------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
