Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Dispoziţii generale
1. Persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), care produc şi comercializeazã mãrfuri, executa lucrãri şi presteazã servicii, vor livra mãrfurile, executa lucrãrile şi presta serviciile pe teritoriul României numai cu plata în lei.
Operaţiuni de încasare de valuta pe teritoriul României pot fi efectuate de persoanele juridice menţionate la alineatul precedent numai în zone cu regim vamal şi cu regim de plati special, în cazurile expres autorizate de Banca Nationala a României.
2. Operaţiunile valutare curente şi transferurile de capital cu mijloace de plata strãine ale rezidenţilor şi nerezidentilor se efectueazã în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
3. În sensul prezentului regulament, sînt consideraţi rezidenţi în România, din punct de vedere valutar:
a) persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate (cu capital de stat, mixt sau privat), înregistrate în România;
b) sucursalele şi filialele firmelor strãine, înregistrate în România;
c) persoanele fizice cu domiciliul în România, indiferent de cetãţenie;
d) persoanele fizice fãrã cetãţenie (apatrizi), care au domiciliul în România;
e) misiunile diplomatice, consulare şi alte reprezentante ale României în strãinãtate şi personalul roman al acestora.
4. În sensul prezentului regulament, sînt consideraţi nerezidenti, din punct de vedere valutar:
a) persoanele juridice care nu sînt înregistrate în România;
b) reprezentantele firmelor strãine, care opereazã şi sînt înregistrate în România;
c) misiunile diplomatice şi consulare ale altor tari în România şi organizaţiile internaţionale care funcţioneazã în România, precum şi personalul strãin al acestora;
d) persoanele fizice cu domiciliul în strãinãtate, care se afla în România în mod temporar în scop de afaceri sau în scopuri turistice.
CAP. 2
Operaţiunile valutare curente (de cont curent)
5. În sensul prezentului regulament, constituie operaţiuni valutare curente:
a) încasãrile în valuta din exporturi de mãrfuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii internaţionale;
b) încasãrile în valuta din vinzari de mãrfuri, prestãri de servicii, executãri de lucrãri, taxe, contribuţii sau din orice alte activitãţi realizate pe teritoriul României, în baza autorizãrii prevãzute la pct. 1 alin. 2 din prezentul regulament;
c) plãţile în valuta pentru importuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii internaţionale;
d) plãţile în valuta de taxe, contribuţii şi cotizatii la organizaţii şi organisme internaţionale;
e) plãţile în valuta pentru întreţinerea misiunilor diplomatice şi consulare ale României în strãinãtate şi încasãrile în valuta realizate în strãinãtate de cãtre acestea;
f) plãţile pentru deplasãri externe în interes de serviciu;
g) plãţile şi încasãrile de dobinzi şi comisioane în valuta, aferente creditelor comerciale şi creditelor bancare în valuta;
h) plãţile şi încasãrile de dividende şi profituri în valuta ale societãţilor comerciale cu capital integral strãin sau în asociere cu persoane fizice ori persoane juridice romane;
i) cheltuielile în strãinãtate ale persoanelor fizice rezidente în România, pentru operaţiuni curente cum sînt: cãlãtorii turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participare la congrese, conferinţe, simpozioane sau alte categorii de manifestãri ştiinţifice, culturale, sportive etc; studii în strãinãtate; procurari de bunuri de uz personal şi plati de servicii etc. Aceste destinaţii sînt exemplificative şi nu limitative;
j) operaţiunile de cumpãrãri şi vinzari de valuta, contra lei, efectuate de casele de schimb valutar şi celelalte unitãţi autorizate de Banca Nationala a României pentru rezidenţi şi nerezidenti, persoane fizice;
k) orice alte încasãri şi plati în valuta, care nu se încadreazã în operaţiunile de transferuri de capital cu mijloace de plata strãine prevãzute la cap. 3 din prezentul regulament.
6. Persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, sînt obligate sa încaseze sumele în valuta aferente exporturilor de mãrfuri, executarilor de lucrãri, prestãrilor de servicii internaţionale, precum şi din orice alte operaţiuni şi tranzacţii externe în conturile bãncilor comerciale romane sau strãine autorizate sa funcţioneze în România.
Pentru mãrfurile livrate la export, se menţin şi se aplica în continuare Normele Bãncii Naţionale a României nr. V/32/1 din 10 ianuarie 1992 referitoare la întocmirea "Declaraţiei de încasare valutarã" şi controlul valutar asupra încasãrilor din activitatea de export.
7. Persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, au dreptul sa detina şi sa dispunã integral de încasãrile în valuta provenind din exporturi de mãrfuri, executãri de lucrãri, prestãri de servicii internaţionale, precum şi din alte surse prevãzute în prezentul regulament.
Aceste reglementãri se aplica pentru încasãrile în valuta provenind din livrãrile de mãrfuri la export, efectuate începînd cu data de 4 mai 1992 şi confirmate în acest sens cu data vamuirii lor prin declaraţiile de încasare valutarã, precum şi pentru executãrile de lucrãri şi prestãrile de servicii internaţionale, efectuate începînd cu data de 4 mai 1992.
Încasãrile valutare realizate dupã data de 4 mai 1992 şi provenind din exporturi de mãrfuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii internaţionale, efectuate anterior datei de 4 mai 1992, urmeazã regimul valutar în vigoare pînã la 4 mai 1992. Ca urmare, sumele respective în valuta vor fi utilizate, împreunã cu alte surse, pentru executarea plãţilor autorizate de Banca Nationala a României, conform reglementãrilor valutare anterioare acestui regulament.
8. Introducerea şi scoaterea din România de sume în valuta efectivã (numerar), alte instrumente de plata în valuta, precum şi de sume în lei în numerar se efectueazã în limitele şi condiţiile prevãzute în normele din anexa nr. 1 la prezentul regulament.
CAP. 3
Transferurile de capital cu mijloace de plata strãine
9. În sensul prezentului regulament, constituie transferuri de capital cu mijloace de plata strãine sumele în valuta transferate în strãinãtate, indiferent de forma sub care se efectueazã - transferuri bancare, plati în numerar, compensaţii de creanţe etc.-, care sînt destinate pentru:
a) investiţiile de capital în strãinãtate ale persoanelor juridice romane şi ale persoanelor fizice romane, sub forma de investiţie directa sau sub forma de participatii la capitalul social al unor firme din strãinãtate;
b) investiţii de portofoliu (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte hirtii de valoare cumpãrate de pe piata financiarã externa de cãtre persoanele juridice romane şi persoanele fizice romane);
c) creditele externe acordate de persoanele juridice romane şi persoanele fizice romane;
d) rambursarea ratelor de credit externe primite de persoanele juridice romane şi persoanele fizice romane;
e) orice alte transferuri de sume în valuta în strãinãtate care nu au în corespondent o contraprestatie (livrãri de mãrfuri, executãri de lucrãri, prestãri de servicii etc.).
10. Operaţiunile de transferuri de capital prevãzute la pct. 9 de mai sus sînt supuse autorizãrii Bãncii Naţionale a României şi se efectueazã conform celor prevãzute în normele din anexa nr. 2 la prezentul regulament.
CAP. 4
Conturile în valuta ale rezidenţilor şi nerezidentilor
11. Persoanele juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot deschide conturi în valuta numai la bãncile comerciale romane şi strãine autorizate sa funcţioneze în România.
Deţinerea de disponibilitati valutare în conturi bancare sau sub orice alta forma, în strãinãtate, precum şi utilizarea acestor disponibilitati de cãtre persoanele juridice romane pot fi fãcute numai pe baza şi în condiţiile autorizãrii prealabile a Bãncii Naţionale a României.
12. Conturile în valuta ale persoanelor juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot fi alimentate cu:
- încasãri în valuta provenind din exporturi de mãrfuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii internaţionale, inclusiv avansuri în valuta virate de partenerii externi în contul acestor operaţiuni;
- aportul la capitalul vãrsat în devize libere de partenerii strãini la societãţile comerciale constituite în România şi majorãrile ulterioare ale acestuia;
- sumele în valuta primite cu titlu de donaţie, ajutor ori cu clauza de utilizare pentru anumite scopuri precizate în mod expres de ordonator (dotare, pregãtirea personalului etc.);
- creditele bancare primite în valuta;
- sumele în valuta cumpãrate de pe piata valutarã bancarã rezervatã operaţiunilor persoanelor juridice;
- sumele în valuta realizate din activitatea de schimb valutar de cãtre casele de schimb valutar şi celelalte societãţi comerciale autorizate în acest scop de Banca Nationala a României;
- cotizaţiile membrilor, donaţii, ajutoare etc., primite din ţara sau din strãinãtate de persoanele juridice romane care au ca obiect de activitate activitãţi din domeniul social, cultural, sportiv sau de alta natura, de interes obştesc sau în interesul persoanelor fizice ori al grupurilor sociale pe care le reprezintã (organizaţii, asociaţii, ligi, federaţii etc.);
- comisioane încasate în valuta;
- orice alte încasãri în valuta provenind din relaţiile cu strainatatea.
13. Din conturile în valuta ale persoanelor juridice romane, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, pot fi efectuate direct numai plati externe pentru operaţiuni de cont curent (importuri, executãri de lucrãri şi prestãri de servicii internaţionale, dividende, deplasãri externe în interes de serviciu, transferuri de profituri în strãinãtate în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege, precum şi alte plati externe legate de obiectul de activitate al titularului contului).
Operaţiunile de cumpãrare şi vînzare de valuta de cãtre persoanele juridice romane se fac numai prin intermediul pieţei valutare bancare rezervatã acestei categorii de persoane, în conformitate cu normele Bãncii Naţionale a României emise în acest scop.
Sînt interzise transferurile de valuta între persoanele juridice romane, precum şi transferurile de valuta din conturile persoanelor juridice romane în conturile persoanelor fizice. Transferuri de valuta din conturile persoanelor juridice romane în conturi ale persoanelor fizice pot fi efectuate numai pentru plati de dividende în valuta cuvenite, potrivit legii, persoanelor fizice în calitate de acţionari sau asociaţi la societãţi comerciale româneşti.
14. Misiunile diplomatice, consulare şi reprezentantele României în strãinãtate au dreptul sa detina conturi la bãnci din strãinãtate, prin care sa efectueze operaţiunile de încasãri şi plati necesare desfãşurãrii activitãţii lor.
15. Persoanele fizice rezidente în România pot deţine şi utiliza sumele în valuta de care dispun.
Persoanele fizice rezidente în România pot pãstra disponibilitãţile valutare în numerar sau în conturi personale la bãncile comerciale autorizate sa funcţioneze în România.
Persoanele fizice romane care realizeazã venituri în valuta în strãinãtate pot pãstra sumele respective în conturi deschise la bãnci în strãinãtate.
16. Bãncile comerciale romane şi strãine care funcţioneazã în România şi care sînt autorizate sa efectueze operaţiuni valutare pot deschide conturi în valuta pentru nerezidenti, persoane fizice şi juridice.
Disponibilitãţile din aceste conturi pot fi utilizate fãrã restrictii de cãtre titulari, prin transferuri bancare în valuta în strãinãtate, sau pot fi vîndute, contra lei, pe piata valutarã din România.
17. Misiunile diplomatice şi consulare ale statelor strãine în România, precum şi persoanele juridice nerezidente, care sînt înregistrate în România şi realizeazã sume în lei din activitãţi legale pe teritoriul României, pot pãstra aceste disponibilitati în conturi în lei deschise la bãncile comerciale autorizate sa funcţioneze în România.
La fiecare alimentare a contului în lei, titularul acestuia are obligaţia sa depunã la banca o declaraţie scrisã asupra provenientei sumelor respective în lei.
Disponibilitãţile din aceste conturi în lei pot fi utilizate de titulari numai pentru plati în lei pe teritoriul României.
CAP. 5
Piata valutarã
18. Piata valutarã în România se compune din:
a) piata valutarã bancarã rezervatã operaţiunilor de vînzare-cumpãrare de valuta, desfãşurate de persoanele juridice;
b) piata caselor de schimb valutar rezervatã operaţiunilor de vînzare-cumpãrare de valuta, desfãşurate de persoanele fizice.
19. Cursurile de schimb ale leului fata de valutele altor state se stabilesc pe piata valutarã pe baza cererii şi ofertei şi cu respectarea procedurilor elaborate de Banca Nationala a României.
Organizarea şi funcţionarea pieţei valutare (pct. 18 lit. a) şi b) sînt prevãzute în anexele nr. 3 şi, respectiv, 4 la prezentul regulament.
CAP. 6
Controlul valutar
20. Bãncile comerciale şi celelalte persoane juridice romane autorizate sa efectueze operaţiuni valutare rãspund de aplicarea corecta a prevederilor prezentului regulament.
În acest scop, la efectuarea operaţiunilor dispuse de clienţi, bãncile comerciale autorizate vor urmãri ca, pe documentele ce le sînt prezentate de persoanele juridice şi persoanele fizice în vederea efectuãrii oricãrei operaţiuni de transfer bancar sau de ridicare de valuta în numerar, solicitantii sa menţioneze destinaţia pe care o vor da sumelor respective. Totodatã, bãncile comerciale vor solicita documentele justificative corespunzãtoare şi, dupã caz, autorizãrile prevãzute în prezentul regulament.
Avînd în vedere prevederile normelor din anexa nr. 1 la prezentul regulament, referitoare la limita maxima de valuta efectivã (numerar) pe care persoanele fizice rezidente în România o pot scoate din ţara, bãncile comerciale pot elibera valuta în numerar pentru operaţiuni valutare de cont curent sau de natura transferurilor de capital numai pînã la echivalentul a 5.000 dolari S.U.A. de persoana, indiferent de categoria titularului sumei, persoana juridicã sau persoana fizica. Sumele peste aceasta limita se transfera numai pe cale bancarã.
21. Banca Nationala a României va supraveghea şi controla respectarea prevederilor prezentului regulament.
În îndeplinirea atribuţiilor sale de supraveghere şi control asupra operaţiunilor cu mijloace de plata strãine şi cu lei, care fac obiectul prezentului regulament, Banca Nationala a României va colabora cu bãncile, ministerele, departamentele şi alte autoritãţi guvernamentale în legatura cu operaţiunile ce intra şi în sfera lor de competenta.
22. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage dupã sine aplicarea contravenţiilor şi sancţiunilor prevãzute de lege.
CAP. 7
Dispoziţii finale
23. Prezentul regulament intra în vigoare începînd cu data de 4 mai 1992.
Anexele nr. 1, 2, 3 şi 4 fac parte integrantã din prezentul regulament.
Anexele nr. 3 şi 4 urmeazã a fi emise şi comunicate ulterior, în aceasta perioada raminind în vigoare reglementãrile anterioare în acest domeniu.
Pe data intrãrii în vigoare a prezentului regulament îşi înceteazã aplicabilitatea Regulamentul privind operaţiunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plata strãine, emis de Banca Nationala a României la 13 mai 1991, Normele Bãncii Naţionale a României nr. V/371/21 din 6 iunie 1991, nr. V/1275 din 12 septembrie 1991, nr. V/1906 din 29 noiembrie 1991, Circulara Bãncii Naţionale a României nr. V/1471/57 din 7 octombrie 1991, precum şi orice dispoziţii contrare.
Guvernatorul Bãncii Naţionale a României,
Mugur Isarescu
ANEXA 1
NORME
privind sumele în valuta şi în lei ce pot fi introduse şi scoase din România
I. Cu privire la sumele în valuta efectivã (numerar) ce pot fi introduse în România
1. Persoanele fizice pot intra în România cu valuta efectivã (numerar), în limita unei sume echivalente a 50.000 dolari S.U.A.
În sensul prezentelor norme, prin valuta efectivã (numerar) se înţeleg biletele de banca strãine şi monedele strãine în circulaţie.
2. Limita de 50.000 dolari S.U.A. arãtatã la pct. 1 de mai sus constituie suma maxima în valuta efectivã (numerar) de persoana fizica şi cãlãtorie ce poate fi introdusã în România.
În sensul prezentelor norme, în categoria persoanelor fizice se cuprind:
- cetãţeni romani cu domiciliul în România;
- cetãţeni romani cu domiciliul în strãinãtate;
- cetãţeni strãini cu domiciliul în strãinãtate;
- cetãţeni strãini cu domiciliul în România;
- alte categorii de cetãţeni strãini.
De asemenea, se cuprind persoanele fizice care sînt reprezentante ale persoanelor juridice.
3. La intrarea în România, persoanele fizice, cetãţeni romani şi strãini, sînt obligate sa declare organelor vamale româneşti sumele în valuta efectivã (numerar) aflate asupra lor, care depãşesc echivalentul a 1.000 dolari S.U.A.
Declaraţia vamalã, vizata de vama, rãmîne asupra declarantului, urmînd a fi prezentatã la ieşirea din ţara, pentru justificarea valutei.
4. Sumele în valuta efectivã (numerar) ce depãşesc limita de 50.000 dolari S.U.A. se depun la organele vamale din punctele de trecere a frontierei de stat româneşti.
Pentru aceste sume, organul vamal va întocmi o chitanţa de consemnare în 3 exemplare, conţinînd elementele necesare de identificare a depunatorului şi a sumei în valuta (numele şi prenumele deponentului, numãrul şi seria pasaportului, ţara care l-a eliberat, felul valutei, şi suma, motivul depunerii), precum şi denumirea bãncii comerciale din România unde urmeazã sa fie depusa suma în valuta pentru consemnarea pe numele deponentului. Chitanţa de consemnare se dateazã şi se semneazã de cãtre organul vamal care a întocmit-o şi care va aplica, totodatã, pe aceasta ştampila sa personalã.
Bãncile comerciale la care s-au fãcut depuneri de astfel de sume le pot transfera în strãinãtate, pe baza cererii titularului şi cu reţinerea de la acesta a originalului chitanţei vamale de consemnare, în termen de 3 ani de la data depunerii în banca. Dupã acest termen, sumele în valuta în cauza se fac venit la bugetul statului, conform reglementãrilor în vigoare.
La soluţionarea cererilor de transfer în strãinãtate, bãncile comerciale vor avea în vedere şi vor aplica şi celelalte reglementãri în vigoare în România privind supravegherea şi controlul tranzacţiilor valutare.
5. Pentru operaţiunile efectuate, vamile şi bãncile comerciale percep comisioanele, taxele şi spezele practicate de acestea în cadrul reglementãrilor şi normelor specifice de lucru.
II. Cu privire la sumele în valuta efectivã (numerar) ce pot fi scoase din România
6. Persoanele fizice rezidente în România pot ieşi din ţara cu sume în valuta efectivã (numerar) echivalente cu maximum 5.000 dolar S.U.A./ persoana / cãlãtorie .
Persoanele fizice rezidente în România sînt cetãţenii romani cu domiciliul în România, cetãţenii strãini cu domiciliul în România, precum şi cetãţenii strãini aflaţi temporar în România care au solicitat şi au obţinut statut de rezident în România.
În cadrul limitei de la alin. 1, scoaterea din ţara a sumelor se efectueazã în urmãtoarele condiţii:
a) sumele în valuta efectivã (numerar) pînã la 1.000 dolari S.U.A. de persoana/cãlãtorie se pot scoate fãrã justificarea provenientei lor cu vreun document;
b) sumele în valuta efectivã (numerar) care depãşesc 1.000 dolari S.U.A., dar pînã la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din ţara pe baza unui document bancar (adeverinta, certificat de valuta, buletin de schimb valutar etc.) care probeazã ca suma a fost ridicatã de la banca sau provine dintr-un schimb de valuta contra lei, pe teritoriul României. Aceste sume se înscriu de cãtre destinatar în declaraţia vamalã.
7. Persoanele fizice rezidente care scot din ţara sume în valuta efectivã (numerar), în limita de la pct. 6 de mai sus, le pot utiliza în strãinãtate pentru operaţiuni curente, cum sînt: cheltuieli în cadrul cãlãtorilor turistice în grup organizat sau individual, pe cont propriu; vizite la rude sau prieteni; tratamente medicale sau procurarea de medicamente; participarea la congrese, conferinţe, simpozioane sau alte categorii de manifestãri ştiinţifice, culturale, sportive etc.; studii în strãinãtate; procurari de bunuri de consum de uz personal şi plati de servicii; deplasãri în interes de serviciu etc. Aceste destinaţii sînt exemplificative şi nu limitative.
În cazul în care aceste sume ar fi destinate unor investiţii de capital în strãinãtate (investiţie directa, cumpãrãri de acţiuni, obligaţiuni sau titluri de stat etc.), este necesar ca persoana fizica respectiva sa obţinã o autorizaţie prealabilã a Bãncii Naţionale a României.
8. În cazul în care persoanele fizice rezidente în România au asupra lor sume în valuta efectivã (numerar) care depãşesc plafonul arãtat la cap. 2 pct. 6 de mai sus, au obligaţia sa le depunã la organele vamale, care le vor consemna pe numele titularilor, urmindu-se procedura de la cap. 1 pct. 4 alin. 2 şi 3 din prezentele norme.
9. Persoanele fizice aflate temporar în România (cetãţeni strãini cu domiciliul în strãinãtate) pot scoate din România sume în valuta efectivã (numerar) în limita sumelor declarate la intrarea în România. Sumele în cauza se justifica cu declaraţia vamalã completatã la intrarea în România, conform cap. 1 pct. 3 din prezentele norme.
Aceste persoane pot avea, de asemenea, asupra lor sume în valuta efectivã (numerar) care provin din ridicari de conturi şi transferuri bancare în România, ori din încasarea în România a cecurilor de cãlãtorie, cecurilor bancare, cãrţilor de credit şi a altor instrumente de plata ori de schimb valutar efectuat pe teritoriul României. Aceste sume se justifica cu un document eliberat de unitatea bancarã sau o alta persoana juridicã autorizata din România.
În cazul în care persoanele fizice în cauza au asupra lor, la ieşirea din România, sume în valuta în numerar peste cele justificate potrivit alin. 1 şi 2 de la acest punct, au obligaţia sa le depunã la organele vamale, urmindu-se procedura de la cap. 1 pct. 4 din prezentele norme.
10. În cazul în care persoanele fizice incearca sa scoatã din România valuta efectivã (numerar) peste limitele permise conform cap. 1 şi 2 din prezentele norme, în forme vadit frauduloase, organele vamale vor retine aceste sume. În acest scop, se întocmeşte un proces-verbal de constatare a contravenţiei, în 2 exemplare, din care un exemplar se inmineaza contravenientului.
Sumele reţinute se dispun de cãtre vama, în cont, la o banca comercialã autorizata.
Impotriva procesului verbal de contravenţie, contravenientul are dreptul sa facã plîngere la judecãtoria din raza teritorialã a organului vamal constatator, în termen de 90 de zile de la data primirii procesului-verbal.
În baza hotãrîrii judecãtoreşti, suma în valuta confiscatã se face venit la bugetul statului, conform reglementãrilor în vigoare.
III. Cu privire la alte instrumente de plata în valuta
11. Persoanele fizice romane şi strãine pot introduce şi scoate din România cecuri de cãlãtorie, cecuri bancare, cãrţi de credit şi orice alte instrumente bancare similare, exprimate în valuta strãinã.
Limitele şi condiţiile arãtate la cap. 1 şi 2 din prezentele norme nu se referã la instrumentele de plata menţionate la alin. 1 din acest punct.
IV. Cu privire la introducerea şi scoaterea de sume în lei din România
12. Persoanele fizice nu pot introduce sau scoate din România sume efective (numerar) mai mari de 5.000 lei de persoana/cãlãtorie.
În sensul prezentelor norme, prin sume efective (numerar) în lei se înţeleg biletele de banca şi monedele româneşti în circulaţie.
Cupiurile maxime admise la introducerea şi scoaterea din România sînt cele pînã la 1.000 lei inclusiv.
13. La ieşirea din România, persoanele fizice menţionate la pct. 12 de mai sus au obligaţia sa declare sumele în lei care depãşesc plafonul de 5.000 lei de persoana şi sa le depunã organelor vamale contra chitanţa de consemnare, urmindu-se procedura de consemnare similarã celei de la cap. 1 pct. 4 din prezentele norme.
Deponentilor care sînt cetãţeni romani sau cetãţeni strãini cu domiciliul în România li se restituie aceste sume la întoarcerea din cãlãtorie.
În cazul persoanelor fizice aflate temporar în România - cetãţeni strãini cu domiciliul în strãinãtate şi cetãţeni romani cu domiciliul în strãinãtate -, restituirea se poate face cu ocazia unei noi cãlãtorii în România.
Termenul maxim de restituire este de 3 ani. Dupã expirarea acestui termen, sumele în cauza se fac venit la bugetul statului.
14. În cazul în care persoanele fizice incearca sa scoatã din România sumele în lei, în numerar, peste limita permisã potrivit pct. 12 de mai sus, în forme vadit frauduloase, organele vamale vor retine aceste sume în vederea confiscãrii, procedîndu-se conform cap. 2 pct. 10 din prezentele norme. Totodatã, în funcţie de gravitatea faptei, vor sesiza organele Ministerului de Interne din punctele de trecere a frontierei de stat, în vederea reţinerii şi declansarii procedurii de urmãrire penalã.
15. La intrarea în România, persoanele fizice nu pot introduce sume în lei peste limita de 5.000 lei de persoana/cãlãtorie, prevãzutã la pct.12 de mai sus. Sumele în lei peste aceasta limita se confisca de organele vamale şi se fac venit la bugetul statului.
16. Pentru operaţiunile efectuate în cadrul prevederilor de la cap. 4, vama retine comisioanele şi spezele practicate în baza reglementãrilor şi normelor specifice de lucru.
V. Alte dispoziţii
17. Membrii reprezentantelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor strãine în România, cetãţeni strãini, precum şi membrii familiilor lor sînt scutiţi de obligaţiile prevãzute în prezentele norme.
Aceleaşi scutiri se aplica şi întregului personal al reprezentantelor diplomatice, consulare şi comerciale ale statelor strãine în România, compus din cetãţeni strãini, precum şi membrilor familiilor lor.
Prevederile de la acest punct se aplica, de asemenea, cetãţenilor strãini, persoane oficiale, posesoare de paşapoarte diplomatice, în misiune temporarã, în vizita sau trecere prin România, precum şi persoanelor care se bucura de privilegii diplomatice, în baza convenţiilor diplomatice la care România a aderat.
18. Scoaterea din România de titluri publice (titluri de stat) româneşti, exprimate în valuta strãinã, cît şi a celor exprimate în lei, se poate efectua numai pe baza autorizaţiei date de Banca Nationala a României.
ANEXA 2
NORME
privind modul de efectuare a transferurilor de capital cu mijloace de plata strãine
1. Operaţiunile de transferuri de capital cu mijloace de plata strãine, prevãzute la pct. 9 din regulament, sînt supuse autorizãrii Bãncii Naţionale a României, dupã cum urmeazã:
a) operaţiunile prevãzute la pct. 9 lit. a), b) şi e) din regulament, precum şi creditele pe termen de peste un an se autorizeaza de Banca Nationala a României - Oficiul de Control al Devizelor.
În cazul persoanelor juridice cu capital integral sau majoritar de stat, solicitantii vor trebui sa prezinte, pentru autorizarea transferurilor prevãzute la pct. 9 lit. a) şi b) din regulament, avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor;
b) pentru operaţiunile prevãzute la pct. 9 lit. c) şi d) sînt delegate bãncile comerciale sa le autorizeze şi sa le efectueze direct în baza atribuţiilor prevãzute în autorizaţiile lor de funcţionare.
2. Sînt supuse, de asemenea, autorizãrii Bãncii Naţionale a României - Oficiul de Control al Devizelor - succesiunile, sumele realizate de persoane fizice strãine din valorificarea în România de bunuri imobiliare, precum şi pensiile ce se plãtesc în strãinãtate de persoanele fizice romane. Autorizarea acestor transferuri se va da pe baza avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor, întemeiat pe prevederile legale şi ale acordurilor încheiate de România cu alte state.
Pentru obţinerea avizului Ministerului Economiei şi Finanţelor şi a autorizãrii Bãncii Naţionale a României, solicitantii vor prezenta documentaţia din care sa rezulte sursa de provenienta a sumei pentru care se solicita transferul în strãinãtate, precum şi dovada scrisã din partea organelor financiare ca titularul sumei nu are debite în România reprezentind impozite sau alte obligaţii legale de plata, fata de stat, neachitate.
3. Bãncile comerciale vor tine evidenta tuturor operaţiunilor reprezentind transferuri de capital executate şi le vor raporta Bãncii Naţionale a României, conform modelului alãturat.
MODEL
Banca ..........
Direcţia.........
S I T U A T I A
operaţiunilor de transferuri de capital efectuate în luna .... 199...
--------------------------------------------------------------------------------
Nr. Titularul Nr. şi data Modalitatea Ţara Scopul Nr. şi
crt. şi adresa Suma documentului de efectuare şi (desti- data
bancar (transfer banca natia) autoriza-
bancar, ridi- unde sumei tiei sau
care numerar, s-a tran- aprobãrii
etc. ) efec- sfe- de tran-
tuat rate sfer
tran-
sferul
------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7
-------------------------------------------------------------------------------
Director,
NOTA:
Situaţia se întocmeşte centralizat de bãncile comerciale şi se remite Bãncii Naţionale a României - Oficiul de Control al Devizelor pînã la data de 10 a lunii urmãtoare.
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
