Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006  privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006 privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii*)

EMITENT: BANCA NATIONALA A ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.035 bis din 28 decembrie 2006

---------
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 19 din 14 decembrie 2006 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1035 din 28 decembrie 2006.


CAP. I
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Prezentul regulament stabileste cerintele privind adecvarea capitalului, precum si regulile pentru calcularea acestor cerinte si pentru supravegherea prudentiala a entitatilor mentionate la alin. 2 si 4.
(2) Prezentul regulament se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, precum si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit din state terte.
(3) Casele centrale sunt responsabile pentru reglementarea cadrului general aferent cerintelor privind adecvarea capitalului cooperativelor de credit din cadrul retelelor cooperatiste. Reglementarile emise vor avea in vedere prevederile prezentului regulament in ceea ce priveste determinarea cerintelor privind adecvarea capitalului cooperativelor de credit si nu vor putea stabili cerinte mai putin restrictive decat cele prevazute de acesta. In acest sens, reglementarile emise de casa centrala vor fi transmise spre avizare Bancii Nationale a Romaniei.
(4) Prezentul regulament se aplica in mod corespunzator societatilor de servicii de investitii financiare, precum si societatilor de administrare a investitiilor care au in obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investitii. In acest sens, orice referire la Banca Nationala a Romaniei se considera a fi facuta, dupa caz, la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(5) Prezentul regulament se aplica la nivel individual si, dupa caz, consolidat, in conformitate cu <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit si a firmelor de investitii.
(6) Casele centrale sunt responsabile pentru aplicarea prezentului regulament la nivel de retea cooperatista.
ART. 2
(1) Termenii si expresiile utilizate in prezentul regulament au intelesul prevazut in <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
Expresia piata reglementata are intelesul prevazut in <>Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare.
Termenii si expresiile institutii, firme de investitii si firma locala au intelesul prevazut in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii.
Expresiile fonduri proprii si capital initial au intelesul prevazut in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
Expresia membru compensator are intelesul prevazut in <>Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapartidelor centrale, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) firme de investitii recunoscute din state terte - firme care indeplinesc urmatoarele conditii:
(i) daca ar fi fost infiintate in Romania, s-ar fi incadrat in definitia societatilor de servicii de investitii financiare;
(ii) sunt autorizate intr-un stat tert; si
(iii) sunt supuse si respecta cerinte prudentiale considerate de catre autoritatile competente din Romania ca fiind cel putin la fel de stricte ca cele stabilite in prezentul regulament;
b) instrument financiar - orice contract care genereaza simultan un activ financiar (pentru una dintre parti) si o datorie financiara sau un instrument de capital (pentru cealalta dintre parti);
c) instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC (over-the-counter) - elementele enumerate in cadrul listei din Anexa la <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja, altele decat acele elemente carora le este atribuita, potrivit art. 8 din cadrul aceluiasi regulament, o valoare a expunerii egala cu zero;
d) titlu convertibil - un titlu care, la alegerea detinatorului, poate fi schimbat cu un alt titlu;
e) warrant - un titlu care confera detinatorului dreptul de a cumpara un activ suport la un pret stabilit, pana la sau la data expirarii warrant-ului si care poate fi decontat prin livrarea activului suport insusi sau prin decontare in numerar;
f) finantare de stocuri - pozitii in care stocuri fizice au fost vandute forward, iar costul finantarii a fost inghetat pana la data vanzarii forward;
g) acord repo si acord reverse repo - orice acord prin care o institutie sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri sau drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/marfurilor, cu conditia ca aceasta garantie sa fie emisa de catre o bursa recunoscuta care detine drepturile asupra titlurilor/marfurilor, dar fara ca prin acord sa fie permisa transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa catre mai mult de o contrapartida la un moment dat, si prin care se angajeaza sa le rascumpere - sau sa rascumpere titluri/marfuri care prezinta aceleasi caracteristici - la un pret specificat, la o data viitoare care este specificata, sau urmeaza a fi specificata, de catre cel care efectueaza transferul. Acordul reprezinta un acord repo pentru institutia care vinde titlurile/marfurile si un acord reverse repo pentru institutia care le cumpara;
h) operatiuni de dare de titluri/marfuri cu imprumut si operatiuni de luare de titluri/marfuri cu imprumut - orice tranzactie in care o institutie sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri in schimbul unei garantii corespunzatoare, iar imprumutatul se angajeaza sa restituie titlurile/marfurile echivalente la o data viitoare sau atunci cand i se solicita astfel de catre cel care efectueaza transferul, tranzactia respectiva reprezentand dare de titluri/marfuri cu imprumut pentru institutia care transfera titlurile/marfurile si luare de titluri/marfuri cu imprumut pentru institutia catre care acestea sunt transferate;
i) delta - variatia asteptata a pretului unei optiuni in raport cu o variatie mica a pretului instrumentului suport al optiunii;
j) capital - fonduri proprii.
(3) Pentru scopurile alin. (2) lit. b), instrumentele financiare inglobeaza atat instrumente financiare primare sau instrumente cash, cat si instrumente financiare derivate a caror valoare deriva din pretul unui instrument financiar suport, o rata, un indice sau pretul unui alt element suport si includ cel putin instrumentele specificate in art. 2 pct. 1 din <>Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene.

CAP. II
Portofoliul de tranzactionare

ART. 3
(1) Portofoliul de tranzactionare (trading book) al unei institutii cuprinde toate pozitiile pe instrumente financiare si marfuri care sunt detinute fie cu intentie de tranzactionare, fie pentru a acoperi alte elemente din portofoliul de tranzactionare si care, fie sunt libere de orice clauze restrictive cu privire la posibilitatea tranzactionarii acestora, fie pot fi acoperite.
(2) Pozitiile detinute cu intentie de tranzactionare sunt acele pozitii detinute intentionat in vederea revanzarii pe termen scurt si/sau cu intentia de a beneficia de pe urma diferentelor pe termen scurt, reale sau asteptate, dintre preturile de cumparare si vanzare sau de pe urma altor variatii de pret sau de rata a dobanzii. Termenul "pozitii" include pozitii proprii si pozitii care rezulta atat din servicii prestate clientilor (client servicing), cat si din operatiuni efectuate in calitate de formator de piata.
(3) Intentia de tranzactionare trebuie demonstrata pe baza strategiilor, politicilor si procedurilor stabilite de institutie, potrivit Anexei VI, Partea A, in scopul administrarii unei anumite pozitii sau portofoliului.
(4) Institutiile trebuie sa stabileasca si sa mentina sisteme si mecanisme de control pentru administrarea portofoliului de tranzactionare potrivit Anexei VI, Partile B si D.
(5) Acoperirile interne pot fi incluse in portofoliul de tranzactionare, caz in care se aplica Anexa VI, Partea C.

CAP. III
Fonduri proprii

ART. 4
Fondurile proprii de nivel I se compun din totalul elementelor de la <>art. 4 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, mai putin totalul elementelor de la art. 5 lit. a), f) si e) din cadrul aceluiasi regulament.
ART. 5
(1) Sub rezerva prevederilor alin. (2)-(5) si ale art. 6 si 7, fondurile proprii ale societatilor de servicii de investitii financiare si ale institutiilor de credit se determina in conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. 1, institutiile care sunt obligate sa indeplineasca cerintele de capital calculate potrivit art. 12, art. 17-20 si Anexelor I si III-V pot utiliza, numai in acest scop si cu aprobarea autoritatii competente, o modalitate alternativa de determinare a fondurilor proprii. Nicio parte din fondurile proprii utilizata in acest scop nu poate fi folosita simultan pentru a indeplini alte cerinte de capital.
Aceasta modalitate alternativa de determinare este reprezentata de suma urmatoarelor elemente:
a) fondurile proprii asa cum sunt definite in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii;
b) profiturile nete aferente portofoliului de tranzactionare al institutiei, nete de orice obligatie sau dividend previzibile, minus pierderile nete din alte activitati ale acesteia, cu conditia ca niciuna din aceste sume sa nu fi fost deja inclusa, in calitate de element prevazut la art. 4 lit. c) sau <>art. 5 lit. e) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, in cadrul elementului de la lit. a) a prezentului paragraf;
c) capitalul sub forma de imprumut subordonat si/sau elementele la care se face referire in alin. (5) al acestui articol, cu respectarea conditiilor prevazute in alin. (3) si (4) ale acestui articol si in art. 6.
(3) Capitalul sub forma de imprumut subordonat la care se face referire la alin. (2) paragraful al 2-lea lit. c) trebuie sa aiba o scadenta initiala de cel putin doi ani. Sumele aferente acestora trebuie sa fie integral platite, iar contractul de imprumut nu trebuie sa contina nicio clauza care sa prevada ca, in anumite conditii, altele decat lichidarea institutiei, datoria devine rambursabila inainte de data stabilita prin contract, cu exceptia cazului in care autoritatea competenta aproba aceasta rambursare. Atat principalul cat si dobanda aferente unui asemenea capital sub forma de imprumut subordonat nu pot fi rambursate daca o asemenea rambursare ar presupune ca fondurile proprii ale institutiei in cauza sa devina mai mici decat 100% din cerintele totale de capital.
In situatia in care fondurile proprii ale institutiei scad sub 120% din cerintele totale de capital, aceasta trebuie sa notifice autoritatii competente toate rambursarile aferente unui astfel de capital sub forma de imprumut subordonat.
(4) Capitalul sub forma de imprumut subordonat la care se face referire la alin. (2) paragraful al 2-lea lit. c) nu poate depasi un maxim de 150% din fondurile proprii de nivel I ramase sa indeplineasca cerintele calculate potrivit art. 12, art. 17-20 si anexelor I la V si se poate apropia de acest maxim numai in conditiile aprobarii prealabile de catre autoritatea competenta.
(5) Institutiile pot, cu aprobarea autoritatii competente, sa inlocuiasca capitalul sub forma de imprumut subordonat, la care se face referire la alin. (2) paragraful al 2-lea lit. c), cu elementele prevazute la art. 12(2) lit. a)-b) si <>art. 12(3) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
ART. 6
(1) Societatile de servicii de investitii financiare pot, cu aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, acordata in conditiile in care aceasta considera ca este adecvat din punct de vedere prudential, sa depaseasca plafonul pentru capitalul sub forma de imprumut subordonat prevazut la art. 5(4), daca totalul unui asemenea capital sub forma de imprumut subordonat si al elementelor la care se face referire in art. 5(5) nu depaseste 200% din fondurile proprii de nivel I ramase sa indeplineasca cerintele calculate potrivit art. 12, art. 17-20 si Anexelor I si III la V.
(2) Institutiile de credit pot, cu aprobarea Bancii Nationale a Romaniei, acordata in conditiile in care aceasta considera ca este adecvat din punct de vedere prudential, sa depaseasca plafonul pentru capitalul sub forma de imprumut subordonat prevazut la art. 5(4), daca totalul unui asemenea capital sub forma de imprumut subordonat si al elementelor la care se face referire in art. 5(5) nu depaseste 250% din fondurile proprii de nivel I ramase sa indeplineasca cerintele calculate potrivit art. 17-20 si Anexelor I si III la V.
ART. 7
(1) In cazul in care o institutie calculeaza valorile ponderate la risc ale expunerilor pentru scopurile Anexei II ale prezentului regulament potrivit prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating atunci pentru scopurile calculului prevazut la art. 34 din cadrul aceluiasi regulament, se aplica urmatoarele:
a) ajustarile de valoare realizate pentru a tine cont de calitatea creditului contrapartidei pot fi incluse in totalul ajustarilor de valoare si a provizioanelor constituite pentru expunerile indicate in Anexa II; si
b) sub rezerva obtinerii aprobarii autoritatilor competente, valoarea pierderii asteptate aferente expunerii la riscul de credit al contrapartidei este zero daca, la evaluarea unei pozitii incluse in portofoliul de tranzactionare, riscul de credit al contrapartidei este luat in considerare in mod adecvat.
In cazul unor astfel de institutii, pentru scopurile lit. a), asemenea ajustari de valoare nu se includ in fondurile proprii decat in conformitate cu prevederile acestui alineat.
(2) Pentru scopurile prezentului articol, se aplica art. 106 si <>art. 107 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard si <>art. 259-262 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating.

CAP. IV
Cerinte de capital

SECŢIUNEA 1
Prevederi pentru acoperirea riscurilor

ART. 8
Pe toata durata functionarii, institutiile trebuie sa respecte cerintele de capital si limitele privind expunerile mari calculate in conformitate cu prevederile prezentului regulament.
ART. 9
(1) Institutiile trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma urmatoarelor:
a) cerintele de capital pentru activitatile care apartin portofoliului de tranzactionare, calculate in concordanta cu Anexele I, II si, dupa caz, Anexa V; si
b) cerintele de capital pentru intreaga activitate, calculate in concordanta cu metodele si optiunile descrise in Anexele III, IV si, dupa caz, Anexa V.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. 1, institutiile pot, cu aprobarea autoritatii competente, sa calculeze cerintele de capital pentru activitatile ce apartin portofoliului de tranzactionare, conform prevederilor <>art. 2 lit. a) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii si pct. 6, 7 si 9 din Anexa II la prezentul regulament, in conditiile in care sunt indeplinite urmatoarele cerinte in ceea ce priveste dimensiunea activitatilor ce apartin portofoliului de tranzactionare:
a) activitatile ce apartin portofoliului de tranzactionare nu depasesc in mod normal 5% din totalul activitatii;
b) pozitiile totale din portofoliul de tranzactionare nu depasesc in mod normal echivalentul in RON a 15 milioane EUR; si
c) activitatile ce apartin portofoliului de tranzactionare nu depasesc niciodata 6% din totalul activitatii, iar pozitiile totale din portofoliul de tranzactionare nu depasesc niciodata echivalentul in RON a 20 milioane EUR.
(3) Pentru scopurile alin. (2) lit. a) si c), totalul activitatii este dat de marimea activitatii din bilant si din afara bilantului. Pentru a determina marimea activitatii din bilant si din afara bilantului, titlurile de creanta se evalueaza la valoarea lor de piata sau la valoarea lor nominala, titlurile de capital la valoarea lor de piata, iar instrumentele financiare derivate conform valorii nominale sau valorii de piata a instrumentelor suport. Pozitiile lungi si pozitiile scurte se insumeaza indiferent de semnul lor. Metodele de evaluare se utilizeaza in mod consecvent.
(4) In cazul in care o institutie depaseste una sau ambele limite impuse la alin. (2) lit. a) si b) pe o perioada de timp ce nu poate fi considerata scurta, sau depaseste una sau ambele limite impuse la alin. (2) lit. c), institutia respectiva este supusa, in ceea ce priveste activitatile ce apartin portofoliului de tranzactionare, cerintelor impuse la alin. (1) lit. a) si trebuie sa notifice acest lucru autoritatii competente.
ART. 10
(1) Prin derogare de la prevederile pct. 13 si 14 din Anexa I, cerinta de risc specific pentru orice obligatiune care se incadreaza in <>art. 52-54 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, este egala cu cerinta de risc specific aferenta unui element eligibil avand aceeasi scadenta reziduala cu cea a unei asemenea obligatiuni, diminuata corespunzator procentelor prevazute in art. 55 din cadrul aceluiasi regulament.
(2) Daca, in conformitate cu pct. 52 din Anexa I, o autoritate competenta dintr-un alt stat membru aproba ca eligibil un organism de plasament colectiv (OPC) dintr-un stat tert, autoritatea competenta din Romania se poate folosi de aceasta aprobare fara a mai efectua o evaluare proprie.
ART. 11
(1) Cerintele <>art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii se aplica societatilor de servicii de investitii financiare, sub rezerva alin. (2)-(4) si a art. 22 din prezentul regulament.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. 1, societatile de servicii de investitii financiare care nu sunt autorizate sa presteze serviciile de investitii prevazute la <>art. 5(1) pct. 1 lit. c) si e) din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare pot, cu aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, sa detina un nivel al fondurilor proprii care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre:
a) suma cerintelor de capital cuprinse la <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii; si
b) suma prevazuta la art. 12.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. 1, societatile de servicii de investitii financiare care detin un nivel al capitalului initial in conformitate cu <>art. 7(1) lit. c) din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, dar care se afla intr-una dintre urmatoarele categorii, trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma dintre cerintele de capital calculate potrivit <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii si suma prevazuta la art. 12 din prezentul regulament:
a) societati de servicii de investitii financiare care tranzactioneaza in cont propriu numai cu scopul de a duce la indeplinire sau de a executa ordinul unui client sau cu scopul de a-si asigura accesul la un sistem de compensare si decontare sau la o bursa recunoscuta atunci cand actioneaza in calitate de agent sau cand executa ordinul unui client; si
b) societati de servicii de investitii financiare:
(i) care nu detin bani sau titluri ale clientilor;
(ii) care efectueaza tranzactii numai in cont propriu;
(iii) care nu au clienti externi;
(iv) ale caror tranzactii se executa si se deconteaza sub responsabilitatea unei institutii de compensare si sunt garantate de aceasta.
(4) Societatile de servicii de investitii financiare mentionate la alin. (2) si (3) trebuie sa respecte toate celelalte prevederi referitoare la riscul operational din cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea si tratamentul riscurilor, precum fi criteriile tehnice utilizate de autoritatile competente pentru verificarea si evaluarea acestora.
(5) Prevederile art. 12 se aplica doar societatilor de servicii de investitii financiare carora li se aplica alin. (2) sau (3), in modul specificat in cadrul respectivului articol.
ART. 12
(1) Societatile de servicii de investitii financiare trebuie sa mentina fonduri proprii echivalente cu o patrime din valoarea cheltuielilor generale fixe aferente anului precedent.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare poate modifica cerinta prevazuta la alin. (1) in cazul unei schimbari semnificative a activitatii societatii fata de anul precedent.
(3) In cazul in care o societate de servicii de investitii financiare nu a functionat cel putin un an, incluzand ziua in care a inceput activitatea, cerinta este de o patrime din suma cheltuielilor generale fixe previzionata in planul sau de afaceri, daca Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu solicita o revizuire a acestui plan.

SECŢIUNEA 2
Aplicarea cerintelor pe baza consolidata

ART. 13
(1) Societatile de servicii de investitii financiare pot fi exceptate de la indeplinirea cerintelor de capital pe baza consolidata stabilite in prezentul articol, cu autorizarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cu conditia ca toate firmele de investitii din grup sa fie acoperite de prevederile art. 11(2), iar grupul sa nu includa institutii de credit.
(2) In cazul in care cerintele prevazute la alin. (1) sunt indeplinite, firma de investitii-mama la nivelul unui stat membru trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre urmatoarele doua sume, calculate pe baza situatiei financiare consolidate a firmei de investitii-mama si in conformitate cu Sectiunea 3 a prezentului capitol:
a) suma cerintelor de capital prevazute la <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii; si
b) suma prevazuta la art. 12.
(3) In cazul in care cerintele prevazute la alin. (1) sunt indeplinite, societatea de servicii de investitii financiare controlata de catre o societate financiara holding trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre urmatoarele doua sume, calculate pe baza situatiei financiare consolidate a societatii financiare holding si in conformitate cu Sectiunea 3 a prezentului capitol:
a) suma cerintelor de capital prevazute la <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii; si
b) suma prevazuta la art. 12.
ART. 14
(1) Societatile de servicii de investitii financiare pot fi exceptate de la indeplinirea cerintelor de capital pe baza consolidata stabilite in prezentul articol, cu autorizarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cu conditia ca toate firmele de investitii din grup sa se incadreze in categoriile prevazute la art. 11 alin. (2) si (3), iar grupul sa nu includa institutii de credit.
(2) In cazul in care cerintele prevazute la alin. (1) sunt indeplinite, firma de investitii-mama la nivelul unui stat membru trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma cerintelor de capital prevazute la <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii si suma prevazuta la art. 12, calculate pe baza situatiei financiare consolidate a firmei de investitii-mama si in conformitate cu Sectiunea 3 a prezentului capitol.
(3) In cazul in care cerintele prevazute la alin. (1) sunt indeplinite, societatea de servicii de investitii financiare controlata de catre o societate financiara holding trebuie sa detina un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care sa fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma cerintelor de capital prevazute la <>art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii si suma prevazuta la art. 12, calculate pe baza situatiei financiare consolidate a societatii financiare holding si in conformitate cu Sectiunea 3 a prezentului capitol.

SECŢIUNEA 3
Calcularea cerintelor pe baza consolidata

ART. 15
(1) Pentru scopul calcularii, pe baza consolidata, a cerintelor de capital stabilite in Anexele I si V si a expunerilor fata de clienti prevazute la art. 17-20, pozitiile din portofoliul de tranzactionare al unei institutii pot fi compensate cu pozitiile din portofoliul de tranzactionare al altei institutii, in conformitate cu regulile stabilite la art. 17-20 si in Anexele I si V.
Pozitiile pe valuta ale unei institutii pot fi compensate cu pozitiile pe valuta ale altei institutii, in conformitate cu regulile stabilite in Anexele III si/sau V. Totodata, pozitiile pe marfuri ale unei institutii pot fi compensate cu pozitiile pe marfuri ale altei institutii, in conformitate cu regulile stabilite in Anexa IV si/sau Anexa V.
Compensarea mentionata la primele doua paragrafe poate fi efectuata numai intre pozitiile din portofoliile de tranzactionare ale institutiilor care indeplinesc, pe baza individuala, cerintele de capital impuse in <>art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii si cerintele privind monitorizarea si controlul expunerilor mari prevazute in Sectiunea 4 a prezentului capitol.
(2) Pozitiile din portofoliile de tranzactionare si, respectiv, pozitiile pe valuta si pe marfuri, aferente entitatilor localizate in state terte pot fi compensate, numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
a) entitatile respective au fost autorizate intr-un stat tert si fie se incadreaza in definitia institutiilor de credit prevazuta de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, fie sunt firme de investitii recunoscute din state terte;
b) asemenea entitati se conformeaza, pe baza individuala, cu norme de adecvare a capitalului similare celor prevazute prin prezentul regulament; si
c) in tarile terte in cauza nu exista nicio reglementare care sa poata afecta semnificativ transferul fondurilor in cadrul grupului.
(3) Fara a lua in considerare prevederile alin. (1) paragraful al 3-lea, compensarea prevazuta la primele doua paragrafe ale aceluiasi alineat poate fi efectuata intre institutiile din cadrul unui grup, care au fost autorizate in Romania, in conditiile in care:
a) exista o alocare satisfacatoare a capitalului in cadrul grupului; si
b) cadrul de reglementare, cel legal sau contractual in care institutiile isi desfasoara activitatea, este de natura sa garanteze suportul financiar reciproc in cadrul grupului.
(4) Compensarea prevazuta la primele doua paragrafe ale alin. (1) poate fi efectuata intre institutiile din cadrul unui grup care indeplinesc conditiile impuse la alin. (3) si orice institutie inclusa in acelasi grup care a fost autorizata in alt stat membru, daca acea institutie are obligatia sa indeplineasca, pe baza individuala, cerintele de capital impuse la art. 9, art. 11, precum si cerintele de la art. 17.
ART. 16
(1) La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se aplica prevederile <>art. 26 alin. (1) si alin. (3)-(5) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
(2) Pentru scopul calcularii fondurilor proprii pe baza consolidata, institutiile pot solicita autoritatii competente responsabile cu exercitarea supravegherii pe baza consolidata recunoasterea validitatii definitiilor specifice privind fondurile proprii, aplicabile institutiilor in cauza, in raport cu prevederile Capitolului III din prezentul regulament.

SECŢIUNEA 4
Monitorizarea si controlul expunerilor mari

ART. 17
(1) Institutiile trebuie sa monitorizeze si sa controleze expunerile mari conform prevederilor art. 3 alin. (1)-(3), art. 4, art. 5, art. 6(1), art. 7(1) si <>art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii si prevederilor <>art. 142 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), institutiile care calculeaza cerintele de capital pentru activitatile aferente portofoliului de tranzactionare in conformitate cu Anexele I si II, si, dupa caz, cu Anexa V la prezentul regulament, trebuie sa monitorizeze si sa controleze expunerile mari in conformitate cu prevederile art. 3-5, art. 6(1), art. 7(1) si <>art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii si prevederile <>art. 142 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, supuse modificarilor prevazute la art. 18-20 din prezentul regulament.
ART. 18
(1) Expunerile fata de clientii individuali, care rezulta din portofoliul de tranzactionare se calculeaza prin insumarea urmatoarelor elemente:
a) excedentul - atunci cand este pozitiv - al pozitiilor lungi fata de pozitiile scurte ale unei institutii pe toate instrumentele financiare emise de clientul in cauza, pozitia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente fiind calculata conform metodelor prevazute in Anexa I;
b) expunerea neta, in cazul angajamentelor de preluare ferma a unui titlu de creanta sau de capital; si
c) expunerile fata de clientul in cauza, rezultate din tranzactii, acorduri si contracte la care se face referire in Anexa II, asemenea expuneri fiind calculate in maniera de calcul al valorilor expunerilor, descrisa in respectiva anexa.
Pentru scopurile lit. b), expunerea neta se calculeaza prin deducerea acelor pozitii aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau sub-angajate de catre terte parti pe baza unei intelegeri formale, urmata de reducerea acesteia prin aplicarea factorilor prevazuti la pct. 41 din Anexa I.
Pentru scopurile lit. b), institutiile trebuie sa implementeze sisteme pentru monitorizarea si controlul expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma in perioada dintre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1, tinand cont de natura riscurilor intalnite pe pietele in cauza.
Pentru scopurile lit. c), referinta catre <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating se exclude dintre referintele prevazute la pct. 6 al Anexei II la prezentul regulament.
(2) Expunerile din portofoliul de tranzactionare fata de grupurile de clienti aflati in legatura se calculeaza prin insumarea expunerilor fata de clientii individuali dintr-un astfel de grup, determinate conform alin. 1.
ART. 19
(1) Expunerile totale fata de clienti individuali sau grupuri de clienti aflati in legatura se calculeaza prin insumarea expunerilor care rezulta din portofoliul de tranzactionare si a expunerilor care rezulta din afara portofoliului de tranzactionare, tinand cont de <>art. 11-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
(2) Expunerile totale ale institutiei fata de clientii individuali si grupurile de clienti aflati in legatura, calculate in conformitate cu alin. (4), se raporteaza in conformitate cu <>art. 8-9 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
Cu exceptia expunerilor aferente tranzactiilor de rascumparare si operatiunilor de dare/luare cu imprumut de titluri/marfuri, calculul expunerilor mari fata de clientii individuali si grupurile de clienti aflati in legatura, efectuat pentru scopuri de raportare, nu poate include recunoasterea diminuarii riscului de credit.
(3) Suma expunerilor fata de un client individual sau un grup de clienti aflati in legatura la care se face referire in alin. (1) este limitata in conformitate cu <>art. 10-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), activele reprezentand creante si alte expuneri fata de firme de investitii recunoscute din tari terte, case de compensare si burse de instrumente financiare, recunoscute, pot fi supuse aceluiasi tratament acordat creantelor si expunerilor fata de institutii prin art. 14(3) lit. b), <>art. 14(5) lit. e) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
ART. 20
Institutiile carora le este permis sa utilizeze modalitatea alternativa de determinare a fondurilor proprii conform art. 5(2), pot folosi respectiva modalitate de determinare pentru scopurile art. 19 alin. (2) si (3) cu conditia ca institutiile in cauza sa indeplineasca toate obligatiile, prevazute la <>art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, cu privire la expunerile care rezulta din afara portofoliului de tranzactionare, prin utilizarea fondurilor proprii asa cum sunt definite in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.

SECŢIUNEA 5
Evaluarea pozitiilor pentru scopuri de raportare

ART. 21
(1) Toate pozitiile din portofoliul de tranzactionare sunt supuse regulilor de evaluare prudente prevazute in Anexa VI, Partea B. Potrivit acestor reguli, institutiile trebuie sa se asigure ca valoarea stabilita pentru fiecare pozitie din portofoliul de tranzactionare reflecta in mod adecvat valoarea curenta de piata. Prima dintre valorile mentionate anterior trebuie sa prezinte un grad de certitudine adecvat, avandu-se in vedere caracterul dinamic al pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, principiile prudentiale sanatoase, precum si modul de operare si scopul cerintelor de capital relativ la pozitiile din portofoliul de tranzactionare.
(2) Pozitiile din portofoliul de tranzactionare trebuie reevaluate cel putin zilnic.
(3) In absenta unor preturi de piata disponibile imediat, institutiile pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu conditia ca aceste metode sa fi fost aprobate de catre autoritatea competenta.

SECŢIUNEA 6
Administrarea riscului si evaluarea capitalului

ART. 22
Societatile de servicii de investitii financiare trebuie sa respecte simultan cerintele <>art. 24 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare si cerintele reglementarilor emise in aplicarea acestuia, precum si cerintele impuse de art. 24 si <>art. 148 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, tinand cont de prevederile <>art. 29(1) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit si a firmelor de investitii.

SECŢIUNEA 7
Cerinte de raportare

ART. 23
(1) La solicitarea autoritatii competente, institutiile trebuie sa furnizeze toate informatiile necesare pentru evaluarea modului in care acestea se conformeaza cu prezentul regulament, precum si orice alte informatii necesare autoritatii competente pentru indeplinirea atributiilor in domeniul adecvarii capitalului institutiilor. Institutiile trebuie sa ia toate masurile necesare astfel incat mecanismele de control intern si procedurile administrative si contabile sa permita, in orice moment, verificarea conformitatii cu prezentul regulament.
(2) Societatile de servicii de investitii financiare trebuie sa raporteze Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, in maniera specificata de aceasta, cel putin odata pe luna in cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevazute la <>art. 7(1) lit. c) din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, cel putin odata la fiecare trei luni in cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevazute la art. 7(1) lit. b) din cadrul legii mentionate si cel putin odata la fiecare sase luni in cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevazute la art. 7(1) lit. a) din cadrul aceleiasi legi.
(3) Fara a lua in considerare prevederile alin. (2), societatile de servicii de investitii financiare de la <>art. 7(1) lit. b) si c) din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa transmita informatiile pe baza consolidata sau subconsolidata doar odata la fiecare sase luni.
(4) Institutiile de credit raporteaza Bancii Nationale a Romaniei indicatorii calculati pe baza individuala, trimestrial, iar cei calculati pe baza consolidata, semestrial.
(5) Institutiile trebuie sa raporteze imediat autoritatii competente orice caz in care contrapartidele acestora nu isi onoreaza obligatiile ce decurg din acorduri repo si reverse repo sau din operatiuni de dare de titluri/marfuri cu imprumut si din operatiuni de luare de titluri/marfuri cu imprumut.

CAP. V
Supravegherea si cooperarea intre autoritatile competente

ART. 24
Autoritatile competente din Romania furnizeaza autoritatilor competente ale celorlalte state membre, la cererea acestora, toate informatiile care sunt de natura sa faciliteze supravegherea adecvarii capitalului institutiilor, in special verificarea conformitatii cu dispozitiile prezentului regulament.

CAP. VI
Sanctiuni

ART. 25
Nerespectarea dispozitiilor prezentului regulament atrage aplicarea masurilor si/sau a sanctiunilor prevazute la art. 226, art. 227, art. 229, precum si la <>art. 284 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.

CAP. VII
SECŢIUNEA 1

ART. 26
Pentru scopurile calcularii cerintelor minime de capital pentru riscul de credit al contrapartidei, potrivit prezentului regulament, precum si pentru scopurile calcularii cerintelor minime de capital pentru riscul de credit, potrivit <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, si fara a aduce atingere prevederilor <>art. 8 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja, expunerile fata de firme de investitii recunoscute din state terte si expunerile fata de case de compensare recunoscute si burse recunoscute se trateaza ca expuneri fata de institutii.

SECŢIUNEA 2
Dispozitii tranzitorii

ART. 27
(1) Pana la 31 decembrie 2010 sau pana la data unor dispozitii exprese cu privire la stabilirea unui alt termen, societatile de servicii de investitii financiare pot depasi limitele cu privire la expunerile mari prevazute la <>art. 10 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii. Pentru exercitarea acestei optiuni trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) societatea de servicii de investitii financiare furnizeaza servicii de investitii sau desfasoara activitati de investitii legate de instrumentele financiare mentionate la art. 2 pct. 1 lit. e) subpunctele (1)-(3) si art. 2 pct. 1 lit. g) si h) din <>Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene;
b) societatea de servicii de investitii financiare nu furnizeaza astfel de servicii de investitii sau nu desfasoara astfel de activitati de investitii in numele sau contul clientilor retail;
c) depasirile limitelor mentionate la inceputul prezentului alineat apar in legatura cu expunerile care decurg din contracte care sunt instrumente financiare enumerate la lit. a) si se refera la marfuri sau instrumente suport in intelesul art. 2 pct. 1 lit. h) din <>Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene si sunt calculate in conformitate cu <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja sau apar in legatura cu expunerile care decurg din contracte cu privire la livrarea marfurilor sau emisiile de noxe; si
d) societatea de servicii de investitii financiare are o strategie formalizata pentru administrarea si, in special, pentru controlarea si limitarea riscurilor ce rezulta din concentrarea expunerilor. Societatea de servicii de investitii financiare trebuie sa informeze Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare cu privire la aceasta strategie si, fara intarziere, de toate modificarile cu caracter material operate asupra acesteia. Societatea de servicii de investitii financiare trebuie sa intreprinda aranjamente adecvate pentru a asigura monitorizarea continua a bonitatii debitorilor, in conformitate cu impactul acestora asupra riscului de concentrare. Aceste aranjamente permit societatii de servicii de investitii financiare sa reactioneze adecvat si suficient de prompt la orice deteriorare a bonitatii respectivilor debitori.
(2) In cazul in care societatea de servicii de investitii financiare depaseste limitele interne stabilite in conformitate cu strategia la care se face referire la alin. (1) lit. d), aceasta trebuie sa notifice Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare fara intarziere marimea si natura excedentului, precum si denumirea contrapartidei.
ART. 28
Pentru scopurile art. 9 si art. 1.1, se aplica in mod corespunzator <>art. 264 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating si <>art. 36 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 24/29/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii pentru riscul operational.

SECŢIUNEA 3
Dispozitii finale

ART. 29
Societatile de servicii de investitii financiare au obligatia de a transmite lunar Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare situatia capitalului initial, in vederea stabilirii serviciilor de investitii financiare pe care le vor putea presta.
ART. 30
Administrarea portofoliilor individuale de investitii mentionate la <>art. 54(3) lit. a) din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre societatile de administrare a investitiilor trebuie realizata cu respectarea, in mod corespunzator, a prevederilor prezentului regulament aplicabile societatilor de servicii de investitii financiare al caror capital initial este stabilit in conformitate cu prevederile art. 7(1) lit. b) din cadrul aceleiasi legi.
ART. 31
Fara a aduce atingere prevederilor <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, prezentul regulament intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
*
Prezentul regulament transpune prevederile art. 1 paragraful 1, art. 3 paragraful 1 subparagraful 1 lit. d), f), h)-o), q)-s) si subparagraful 3, art. 4, art. 11, art. 12 paragraful 1, art. 13 paragraful 1 subparagraful 1 si paragrafele 2-5, art. 14, art. 17, art. 18, art. 19 paragrafele 2 si 3, art. 20, art. 21, art. 24-27, art. 28 paragrafele 1 si 2, art. 29, art. 30 paragraful 1 subparagraful 1 si paragrafele 2-4, art. 32 paragraful 2, art. 33-35, art. 38 paragraful 1 subparagraful 2, art. 40, art. 45, art. 49 paragraful 1 subparagrafele 2 si 3, art. 50 paragraful 2, Anexele I-V si Anexa VII din Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 iunie 2006, privind adecvarea capitalului firmelor de investitii si al institutiilor de credit, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006.


ANEXA I
-------
la regulament
-------------

CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU ACOPERIREA RISCULUI DE POZITIE

DISPOZITII GENERALE

Compensare
1. Excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de pozitiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta si titluri convertibile, identice, precum si pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri si warrant-uri acoperite, identice, reprezinta pozitia sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea pozitiei nete, pozitiile pe instrumente financiare derivate se trateaza, dupa cum este prevazut la pct. 4-7, ca pozitii pe titlul/titlurile suport (sau notionale). In cazul in care institutia detine propriile titluri de creanta, acestea nu se iau in considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14.
2. Nu este permisa compensarea intre un titlu convertibil si o pozitie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia.
3. Toate pozitiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, inainte de a le agrega, in moneda de raportare utilizand cel mai raspandit curs de schimb la vedere (spot) de pe piata. Pentru valutele pentru care Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb se folosesc cotatiile anuntate in ziua respectiva.
Instrumente speciale
4. Contractele futures pe rata dobanzii, FRA-urile si angajamentele forward de cumparare sau vanzare a titlurilor de creanta se trateaza ca si combinatii de pozitii lungi si scurte. Astfel, o pozitie lunga pe un contract futures pe rata dobanzii se trateaza ca o combinatie intre un imprumut luat, cu scadenta la data livrarii contractului futures si o detinere a unui activ cu o scadenta egala cu cea a instrumentului sau a pozitiei notionale, reprezentand suport la contractul futures in cauza. In mod similar, un FRA vandut se trateaza ca o pozitie lunga, cu o scadenta egala cu data decontarii plus perioada contractului, si o pozitie scurta, cu o scadenta egala cu data decontarii. Atat imprumutul, cat si activul detinut se includ in prima categorie prevazuta in Tabelul 1 de la pct. 14, in scopul calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobanzii si FRA-urilor. Un angajament forward de cumparare a unui titlu de creanta se trateaza ca o combinatie intre un imprumut cu scadenta la data livrarii si o pozitie lunga spot pe insusi titlul de creanta. Imprumutul se include in prima categorie prevazuta in Tabelul 1 de la pct. 14, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta se include in coloana corespunzatoare din cadrul aceluiasi tabel.
In cazul unui contract futures tranzactional pe bursa, poate fi luata in considerare, ca si cerinta de capital, marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V.
De asemenea, in cazul unui instrument financiar derivat tranzactionat pe OTC, de tipul celui la care se face referire in acest punct, care a fost compensat de catre o casa de compensare recunoscuta de catre autoritatile competente din Romania, poate fi luata in considerare, ca si cerinta de capital, marja ceruta de casa de compensare, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru contractul in cauza care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V. Institutiile trebuie sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform metodelor mentionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se realizeaza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
Pentru scopurile acestui punct, pozitie lunga inseamna o pozitie in care o institutie a fixat rata dobanzii pe care o va primi la un anumit moment in viitor, iar pozitie scurta inseamna o pozitie in care institutia a fixat rata dobanzii pe care o va plati la un anumit moment in viitor.
5. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe rata dobanzii, pe titluri de creanta, pe titluri de capital, pe indici bursieri, pe contracte financiare futures, pe swap-uri si pe valute se trateaza ca si cum ar fi pozitii egale in valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se refera optiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata este cea a bursei in cauza sau, in cazul in care aceasta nu este disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionate pe OTC, este cea calculata de institutia insasi, sub rezerva ca autoritatea competenta este convinsa de faptul ca modelul utilizat de catre institutia respectiva este rezonabil, bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din urma caz institutia trebuie sa notifice autoritatea competenta cu privire la modelul ales, autoritatea competenta urmand a decide de la caz la caz daca este necesara revizuirea modelului.
Totodata institutiile trebuie sa detina suficient capital pentru acoperirea riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul delta.
In cazul unei optiuni scrise, tranzactionala pe bursa, poate fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V.
De asemenea, in cazul unei optiuni tranzactionale pe OTC, care a fost compensata de catre o casa de compensare recunoscuta de catre autoritatile competente din Romania, poate fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de casa de compensare, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune tranzactionata pe OTC, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V. Institutiile trebuie sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform metodelor mentionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se realizeaza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
Cerinta pentru o optiune cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca si cea pentru instrumentul suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, se stabileste in functie de instrumentul suport al acesteia.
6. Warrant-urile pe titluri de creanta si de capital se trateaza in acelasi mod ca si optiunile, conform pct. 5.
7. Swap-urile se trateaza pentru scopurile riscului de rata a dobanzii pe aceeasi baza ca si instrumentele din bilant. Astfel, un swap pe rata dobanzii, in cadrul caruia o institutie primeste o rata a dobanzii variabila si plateste o rata a dobanzii fixa, se trateaza ca fiind echivalent cu o pozitie lunga pe un instrument pe rata a dobanzii variabila cu scadenta egala cu perioada pana la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii si o pozitie scurta pe un instrument pe rata a dobanzii fixa cu aceeasi scadenta ca si swap-ul insusi.
A. TRATAMENTUL VANZATORULUI PROTECTIEI
8. La calcularea cerintei de capital pentru riscul de piata al partii care isi asuma riscul de credit ("vanzatorul protectiei") trebuie utilizata, daca nu se specifica altfel, valoarea notionala a instrumentului financiar derivat de credit, prevazuta in contract. In scopul calcularii cerintei de capital pentru riscul specific, mai putin pentru instrumentele de tip total return swap, se utilizeaza scadenta instrumentului financiar derivat de credit, prevazuta in contract, in locul scadentei obligatiei. Pozitiile se determina dupa cum urmeaza:
(i) Un instrument de tip total return swap genereaza o pozitie lunga pe riscul de piata general al obligatiei de referinta si o pozitie scurta pe riscul de piata general al unui titlu de stat cu o scadenta egala cu perioada pana la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii si care are atribuita o pondere de risc de 0%, potrivit <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard. De asemenea, acesta genereaza o pozitie lunga pe riscul specific al obligatiei de referinta;
(ii) Un instrument de tip credit default swap nu genereaza pozitie pe riscul de piata general. Pentru scopurile riscului specific, institutia trebuie sa inregistreze o pozitie lunga sintetica pe o obligatie a entitatii de referinta, in afara de cazul in care instrumentul financiar derivat beneficiaza de un rating extern si indeplineste conditiile aferente unui titlu de creanta eligibil, caz in care trebuie sa inregistreze o pozitie lunga pe instrumentul financiar derivat. Daca in cadrul produsului sunt datorate plati sub forma de prime sau dobanzi, aceste fluxuri de numerar trebuie sa fie reprezentate ca pozitii notionale pe titluri de stat;
(iii) Un instrument de tip single name credit linked note genereaza o pozitie lunga pe riscul de piata general al instrumentului insusi, ca si un instrument pe rata dobanzii. Pentru scopul riscului specific este generata o pozitie lunga sintetica pe o obligatie a entitatii de referinta. In plus, este generata o pozitie lunga pe emitentul instrumentului respectiv, in cazul in care un instrument de tip credit linked note beneficiaza de un rating extern si indeplineste conditiile aferente unui titlu de creanta eligibil, se inregistreaza doar o singura pozitie lunga pe riscul specific al instrumentului respectiv;
(iv) In plus fata de pozitia lunga pe riscul specific al emitentului instrumentului de tip single name credit linked note, un instrument de tip multiple name credit linked note, care ofera protectie proportionala, genereaza o pozitie pe fiecare entitate de referinta, suma notionala totala a contractului fiind repartizata intre pozitii, proportional cu ponderea pe care o are fiecare dintre expunerile fata de entitatile de referinta. In situatia in care pot fi luate in considerare mai multe obligatii ale unei entitati de referinta, riscul specific este determinat de obligatia cu cea mai mare pondere de risc.
In cazul in care un instrument de tip multiple name credit linked note beneficiaza de un rating extern si indeplineste conditiile aferente unui titlu de creanta eligibil, se inregistreaza doar o singura pozitie lunga pe riscul specific al instrumentului respectiv.
(v) Un instrument de tipul first-asset-to-default credit derivative genereaza o pozitie, de valoare egala cu suma notionala, pe o obligatie a fiecarei entitati de referinta. Daca nivelul platii maxime, in caz de eveniment de credit, este inferior cerintei de capital determinate potrivit metodei prevazute la prima propozitie din acest punct, suma maxima a platii poate fi considerata cerinta de capital pentru riscul specific.
Un instrument de tipul second-asset-to-default credit derivative genereaza o pozitie, de valoare egala cu suma notionala, pe o obligatie a fiecarei entitati de referinta, cu exceptia uneia (aceea care are cea mai mica cerinta de capital pentru riscul specific). Daca nivelul platii maxime, in caz de eveniment de credit, este inferior cerintei de capital determinate potrivit metodei prevazute la prima propozitie din acest punct, aceasta suma poate fi considerata cerinta de capital pentru riscul specific.
In cazul in care un instrument de tipul first-asset-to-default credit derivative sau second-asset-to-default credit derivative beneficiaza de un rating extern si indeplineste conditiile aferente unui titlu de creanta eligibil, vanzatorul protectiei calculeaza o singura cerinta de capital aferenta riscului specific, care sa reflecte rating-ul instrumentului financiar derivat.
B. TRATAMENTUL CUMPARATORULUI PROTECTIEI
Pentru partea care transfera riscul de credit ("cumparatorul protectiei"), pozitiile sunt determinate prin simetrie cu cele inregistrate de vanzatorul protectiei, cu exceptia instrumentelor de tip credit linked note (care nu genereaza pozitii scurte pe emitent). Daca la un moment dat exista o optiune call in combinatie cu un step-up, un asemenea moment este considerat ca fiind scadenta protectiei. In cazul instrumentelor de tip n^th to default credit derivative, cumparatorii protectiei pot compensa riscul specific pentru "n-1" active suport (respectiv acele n-1 active care au cea mai mica cerinta de capital pentru riscul specific).
9. Institutiile care marcheaza la piata si administreaza riscul de rata a dobanzii al instrumentelor financiare derivate enumerate in cadrul pct. 4-7 pe baza fluxurilor de numerar actualizate pot utiliza modelele de senzitivitate pentru a calcula pozitiile la care se face referire in cadrul punctelor mentionate si le pot utiliza pentru orice obligatiune care este amortizata pe perioada reziduala (nu si pentru obligatiunile al caror principal este rambursat la final intr-o singura rata). Modelul, precum si utilizarea acestuia de catre institutie, trebuie aprobate de catre autoritatea competenta. Aceste modele trebuie sa genereze pozitii care au aceeasi senzitivitate la modificarile ratei dobanzii ca si fluxurile de numerar suport. Aceasta senzitivitate trebuie sa fie evaluata in raport de variatiile independente, ale unor rate esantionate de-a lungul curbei de randament, care sa comporte cel putin un punct de senzitivitate in fiecare dintre benzile de scadenta prevazute in Tabelul 2 de la pct. 20. Pozitiile se includ in calculul cerintelor de capital conform dispozitiilor prevazute la pct. 17-32.
10. Institutiile care nu utilizeaza modele conform pct. 9 pot, cu aprobarea autoritatii competente, sa compenseze integral toate pozitiile pe instrumente financiare derivate la care se face referire la pct. 4-7 si care indeplinesc cel putin urmatoarele conditii:
a) pozitiile au aceeasi valoare si sunt exprimate in aceeasi moneda;
b) rata de referinta (pentru pozitiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru pozitiile pe rata fixa) are valoare apropiata; si
c) urmatoarea data de fixare a ratei sau, pentru pozitiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde urmatoarelor limite:
(i) mai putin de o luna: aceeasi zi;
(ii) intre o luna si un an: in cadrul a sapte zile; si
(iii) peste un an: in cadrul a 30 zile.
11. O institutie, in cazul in care transfera titlurile, sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titlurilor, in cadrul unui acord repo sau in cazul in care da cu imprumut titlurile in cadrul unei operatiuni de dare de titluri cu imprumut trebuie sa includa titlurile respective in calculul cerintei de capital, conform acestei anexe, cu conditia ca astfel de titluri sa indeplineasca criteriile prevazute la art. 11.
Riscul general si riscul specific
12. Riscul de pozitie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactional (sau instrument derivat pe un titlu de creanta ori de capital) este impartit in doua componente in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea acestuia.
Prima componenta este cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului in cauza datorita factorilor legati de emitentul acestuia sau, in cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta acopera riscul general - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului datorita unei modificari in nivelul ratelor dobanzii (in cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat), sau unei variatii generale a pietei titlurilor de capital care nu este legata de niciun atribut specific al titlurilor individuale (in cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital).
TITLURI DE CREANTA TRANZACTIONATE
13. Institutia trebuie sa clasifice pozitiile nete corespunzator monedei in care acestea sunt exprimate si sa calculeze cerinta de capital pentru acoperirea riscului general si a celui specific, separat pentru fiecare valuta individuala.
Riscul specific
14. Institutia trebuie sa atribuie pozitiile nete din portofoliul de tranzactionare, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzatoare din Tabelul 1 in functie de emitent/debitor, evaluarea externa sau interna a creditului, precum si in functie de scadenta reziduala, si, in continuare, sa le inmulteasca cu ponderile prevazute in tabelul mentionat. Institutia trebuie sa insumeze pozitiile ponderate (indiferent daca acestea sunt lungi sau scurte) in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific.
Tabelul nr. 1


┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Categorii │Cerinta de capital pentru │
│ │ riscul specific │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Titluri de creanta emise sau garantate de │0% │
│administratii centrale, emise de banci centrale,│ │
│organizatii internationale, banci multilaterale │ │
│de dezvoltare sau administratii │ │
│regionale/autoritati locale ale statelor membre,│ │
│care, potrivit regulilor cu privire la │ │
│ponderarea in functie de risc a expunerilor in │ │
│conformitate cu prevederile Regulamentului │ │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │ │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│ │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 1 al scalei de│ │
│evaluare a calitatii creditului sau carora le-ar│ │
│fi atribuita o pondere de risc de 0%. │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Titluri de creanta emise sau garantate de │0,25% (durata reziduala pana │
│administratii centrale, emise de banci centrale,│la scadenta finala este mai │
│organizatii internationale, banci multilaterale │mica sau egala cu sase luni) │
│de dezvoltare sau administratii │1,00% (durata reziduala pana │
│regionale/autoritati locale ale statelor membre,│la scadenta finala este mai │
│care, potrivit regulilor cu privire la │mare de sase luni si mai mica│
│ponderarea in functie de risc a expunerilor in │ sau egala cu 24 luni) │
│conformitate cu prevederile Regulamentului │1,60% (durata reziduala pana │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │la scadenta finala este mai │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│mare de 24 luni) │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 2 sau 3 al │ │
│scalei de evaluare a calitatii creditului si │ │
│ │ │
│titluri de creanta emise sau garantate de │ │
│institutii care, potrivit regulilor cu privire │ │
│la ponderarea in functie de risc a expunerilor │ │
│in conformitate cu prevederile Regulamentului │ │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │ │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│ │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 1 sau 2 al │ │
│scalei de evaluare a calitatii creditului si │ │
│ │ │
│titluri de creanta emise sau garantate de │ │
│societati care, potrivit regulilor cu privire la│ │
│ponderarea in functie de risc a expunerilor in │ │
│conformitate cu prevederile Regulamentului │ │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │ │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│ │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 1 sau 2 al │ │
│scalei de evaluare a calitatii creditului. │ │
│ │ │
│Alte elemente eligibile asa cum sunt definite │ │
│la pct. 15. │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Titluri de creanta emise sau garantate de │8,00% │
│administratii centrale, emise de banci centrale,│ │
│organizatii internationale, banci multilaterale │ │
│de dezvoltare sau administratii │ │
│regionale/autoritati locale/ institutii ale │ │
│statelor membre, care, potrivit regulilor cu │ │
│privire la ponderarea in functie de risc a │ │
│expunerilor in conformitate cu prevederile │ │
│<>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind │ │
│tratamentul riscului de credit pentru │ │
│institutiile de credit si firmele de investitii │ │
│potrivit abordarii standard, s-ar incadra la │ │
│nivelul 4 sau 5 al scalei de evaluare a │ │
│calitatii creditului si │ │
│ │ │
│titluri de creanta emise sau garantate de │ │
│societati care, potrivit regulilor cu privire la│ │
│ponderarea in functie de risc a expunerilor in │ │
│conformitate cu prevederile Regulamentului │ │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │ │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│ │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 3 sau 4 al │ │
│scalei de evaluare a calitatii creditului. │ │
│ │ │
│Expuneri pentru care nu este disponibila o │ │
│evaluare a creditului din partea unei institutii│ │
│externe de evaluare a creditului (ECAI) │ │
│nominalizate. │ │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Titluri de creanta emise sau garantate de │12,00% │
│administratii centrale, emise de banci centrale,│ │
│organizatii internationale, banci multilaterale │ │
│de dezvoltare sau administratii │ │
│regionale/autoritati locale/ institutii ale │ │
│statelor membre, care, potrivit regulilor cu │ │
│privire la ponderarea in functie de risc a │ │
│expunerilor in conformitate cu prevederile │ │
│<>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind │ │
│tratamentul riscului de credit pentru │ │
│institutiile de credit si firmele de investitii │ │
│potrivit abordarii standard, s-ar incadra la │ │
│nivelul 6 al scalei de evaluare a calitatii │ │
│creditului si │ │
│ │ │
│titluri de creanta emise sau garantate de │ │
│societati care, potrivit regulilor cu privire la│ │
│ponderarea in functie de risc a expunerilor in │ │
│conformitate cu prevederile Regulamentului │ │
│BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul │ │
│riscului de credit pentru institutiile de credit│ │
│si firmele de investitii potrivit abordarii │ │
│standard, s-ar incadra la nivelul 5 sau 6 al │ │
│scalei de evaluare a calitatii creditului. │ │
└────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘



In cazul institutiilor care aplica regulile cu privire la ponderarea in functie de risc a expunerilor in conformitate cu <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating, pentru a putea fi incadrat la un nivel al scalei de evaluare a calitatii creditului, debitorul fata de care este inregistrata expunerea trebuie sa aiba un rating intern cu o probabilitate de nerambursare echivalenta cu sau mai scazuta decat cea asociata cu nivelul corespunzator al scalei de evaluare a calitatii creditului, in conformitate cu regulile referitoare la ponderarea in functie de risc a expunerilor fata de societati, prevazute in cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard.
Instrumentelor emise de catre un emitent neeligibil li se atribuie o cerinta de capital pentru riscul specific de 8% sau 12% in conformitate cu Tabelul 1. Pentru scopurile determinarii nivelului riscului de piata general, institutiile pot efectua compensarea intre asemenea instrumente si orice alte titluri de creanta.
Expunerile rezultate din securitizare care, in conformitate cu <>art. 22 alin. (1) si (3) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, ar fi supuse unui tratament de deducere sau care, in conformitate cu art. 5(1), art. 8, <>art. 15-17 si Capitolul V din Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si al pozitiilor din securitizare, ar fi ponderate in functie de risc cu 1250%, se supun unei cerinte de capital care nu poate fi mai mica decat cea stabilita prin tratamentele amintite. Facilitatile de trezorerie pentru care nu exista rating se supun unei cerinte de capital care nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in art. 5(1), art. 8, <>art. 15-17 si Capitolul V din Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si al pozitiilor din securitizare.
15. Pentru scopurile pct. 14, elementele eligibile includ:
a) pozitii lungi si scurte pe active care pot fi incadrate la un nivel al scalei de evaluare a calitatii creditului care corespunde cel putin gradului investitional in cadrul procesului de punere in corespondenta (mapping process), descris in cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard;
b) pozitii lungi si scurte pe active care, datorita solvabilitatii emitentului, au o probabilitate de nerambursare care nu este, potrivit abordarii descrise in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating, mai mare decat cea a activelor la care se face referire la lit. a);
c) pozitii lungi si scurte pe active pentru care nu este disponibila o evaluare din partea unei institutii externe de evaluare a creditului (ECAI) nominalizate, si care indeplinesc urmatoarele conditii:
(i) sunt considerate suficient de lichide de catre institutia in cauza;
(ii) calitatea lor investitionala este, in opinia institutiei, cel putin echivalenta cu aceea a activelor prevazute la lit. a); si
(iii) sunt admise la tranzactionare pe cel putin o piata reglementata dintr-un stat membru sau pe o bursa (stock exchange) dintr-un stat tert, cu conditia ca bursa respectiva sa fie recunoscuta de autoritatile competente din Romania;
d) pozitiile lungi si scurte pe active, emise de institutii supuse cerintelor privind adecvarea capitalului similare cerintelor stabilite in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerintelor minime de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, care sunt considerate de catre institutia in cauza suficient de lichide si a caror calitate investitionala este, in opinia institutiei, cel putin echivalenta cu cea a activelor la care se face referire la lit. a); si
e) titlurile emise de institutii care sunt considerate a avea un nivel de calitate a creditului echivalent sau mai ridicat decat cele asociate nivelului 2 al scalei de evaluare a calitatii creditului, potrivit regulilor cu privire la ponderarea in functie de risc a expunerilor fata de institutii, stabilite in cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, si care sunt supuse unor aranjamente de supraveghere si reglementare comparabile cu cele prevazute de legislatia nationala cu caracter prudential.
Maniera in care titlurile de creanta sunt evaluate se analizeaza de catre autoritatea competenta, care va schimba aprecierea institutiei daca considera ca titlurile in cauza au un grad de risc specific prea mare pentru a putea fi considerate eligibile.
16. In cazul titlurilor care prezinta un risc deosebit datorita solvabilitatii insuficiente a emitentului, institutia trebuie sa aplice ponderarea maxima prevazuta in Tabelul 1 de la pct. 14.
Riscul general
(a) Pe baza scadentei
17. Procedura de calcul a cerintelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. In prima etapa, toate pozitiile se pondereaza corespunzator scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 18) in vederea calcularii cerintei de capital necesare pentru acoperirea acestora. In a doua etapa, cerintele de capital pot fi reduse in cazul in care o pozitie ponderata este detinuta in paralel cu o pozitie ponderata de semn opus, in cadrul aceleiasi benzi de scadenta. Reducerea cerintei de capital este, de asemenea, permisa in cazul in care pozitiile ponderate de semn opus se incadreaza in benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putand depinde atat de faptul ca cele doua pozitii apartin sau nu aceleasi zone, cat si de zonele particulare de care apartin. Exista in total trei zone (grupe de benzi de scadenta).
18. Institutia trebuie sa incadreze pozitiile nete in benzile de scadenta corespunzatoare din coloana 2 sau, dupa caz, coloana 3 a Tabelului 2 de la pct. 20. Institutia trebuie sa realizeze acest lucru pe baza scadentei reziduale, in cazul instrumentelor pe rata fixa, si pe baza perioadei ramase pana la urmatoarea refixare a ratei dobanzii, in cazul instrumentelor la care rata dobanzii este refixata inainte de scadenta finala. Institutia trebuie sa faca, de asemenea, distinctie intre titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult si cele cu un cupon de mai putin de 3% si, in consecinta, le aloca in coloana 2 sau coloana 3 a Tabelului 2. In continuare, institutia le inmulteste pe fiecare dintre acestea cu ponderea aferenta benzii de scadenta in cauza din coloana 4 a Tabelului 2.
19. Institutia trebuie sa calculeze, in continuare, suma pozitiilor lungi ponderate si, separat, suma pozitiilor scurte ponderate in fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, intr-o banda de scadenta data, reprezinta pozitia ponderata pusa in corespondenta in acea banda, in timp ce pozitia lunga reziduala sau pozitia scurta reziduala reprezinta pozitia ponderata nepusa in corespondenta in aceeasi banda. In continuare, se calculeaza totalul pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile.
20. Pentru benzile incluse in fiecare dintre zonele din Tabelul 2, institutia trebuie sa calculeze totalurile pozitiilor lungi ponderate, nepuse in corespondenta, in vederea determinarii pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta pentru fiecare zona. In mod similar, totalurile aferente pozitiilor scurte ponderate nepuse in corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumita zona, se insumeaza in vederea determinarii pozitiei scurte ponderate nepuse in corespondenta, pentru acea zona. Partea aferenta pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta pentru o zona data, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta ponderata, nepusa in corespondenta pentru aceeasi zona, reprezinta pozitia ponderata pusa in corespondenta pentru zona respectiva. Partea ramasa a pozitiei lungi ponderate, nepusa in corespondenta, sau a pozitiei scurte ponderate, nepusa in corespondenta pentru o zona, care nu a putut fi astfel pusa in corespondenta, reprezinta pozitia ponderata nepusa in corespondenta pentru zona respectiva.

Tabelul nr. 2


┌──────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┐
│ │ Banda de scadenta │ │ │
│ Zona ├──────────────┬──────────────────┤ Ponderea │Modificarea presupusa a│
│ │ Cupon de 3% │ Cupon de mai │ (in %) │ ratei dobanzii (in %) │
│ │ sau mai mult │ putin de 3% │ │ │
├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │
├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ Unu │0 <= 1 luna │0 <= 1 luna │ 0,00 │ - │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 1 <= 3 luni │> 1 <= 3 luni │ 0,20 │ 1,00 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 3 <= 6 luni │> 3 <= 6 luni │ 0,40 │ 1,00 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 6 <= 12 luni│> 6 <= 12 luni │ 0,70 │ 1,00 │
├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ Doi │> 1 <= 2 ani │> 1,0 <= 1,9 ani │ 1,25 │ 0,90 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 2 <= 3 ani │> 1,9 <= 2,8 ani │ 1,75 │ 0,80 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 3 <= 4 ani │> 2,8 <= 3,6 ani │ 2,25 │ 0,75 │
├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ Trei │> 4 <= 5 ani │> 3,6 <= 4,3 ani │ 2,75 │ 0,75 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 5 <= 7 ani │> 4,3 <= 5,7 ani │ 3,25 │ 0,70 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 7 <= 10 ani │> 5,7 <= 7,3 ani │ 3,75 │ 0,65 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 10 <= 15 ani│> 7,3 <= 9,3 ani │ 4,50 │ 0,60 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 15 <= 20 ani│> 9,3 <= 10,6 ani │ 5,25 │ 0,60 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │> 20 ani │> 10,6 <= 12,0 ani│ 6,00 │ 0,60 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │ │> 12,0 <= 20,0 ani│ 8,00 │ 0,60 │
│ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤
│ │ │> 20 ani │ 12,50 │ 0,60 │
└──────┴──────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────────────────────┘



21. In continuare se determina suma aferenta pozitiei lungi (scurte) ponderate, nepusa in corespondenta din zona unu, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta (lunga) ponderata, nepusa in corespondenta din zona doi. Aceasta se utilizeaza la pct. 25 sub denumirea de pozitie ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi. In continuare se aplica aceeasi procedura partii ramase din pozitia ponderata nepusa in corespondenta din zona doi si pozitia ponderata nepusa in corespondenta din zona trei, in vederea calcularii pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele doi si trei.
22. La alegerea sa, institutia poate inversa ordinea in cadrul pct. 21, astfel incat sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele doi si trei inainte sa calculeze pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi.
23. In continuare, in vederea determinarii pozitiei ponderate puse in corespondenta intre zonele unu si trei, soldul pozitiei ponderate nepuse in corespondenta din zona unu se pune in corespondenta cu cel din zona trei, ramas dupa ce zona trei a fost pusa in corespondenta cu zona doi.
24. Pozitiile reziduale, rezultate in urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere in corespondenta prevazute la pct. 21, 22 si 23, se insumeaza.
25. Cerinta de capital a institutiei se calculeaza prin insumarea urmatoarelor elemente:
a) 10% din suma pozitiilor ponderate puse in corespondenta in toate benzile de scadenta;
b) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona unu;
c) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona doi;
d) 30% din pozitia ponderata pusa in corespondenta din zona trei;
e) 40% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si doi si intre zonele doi si trei (a se vedea pct. 21);
f) 150% din pozitia ponderata pusa in corespondenta intre zonele unu si trei;
si
g) 100% din pozitiile ponderate reziduale nepuse in corespondenta.
(b) Pe baza duratei
26. Institutiile pot sa utilizeze in vederea calcularii cerintei de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzactionate, in locul sistemului stabilit la pct. 17-25, un sistem care reflecta durata, cu conditia ca institutia sa notifice acest lucru autoritatii competente si sa utilizeze acest sistem in mod consecvent.
27. Corespunzator unui asemenea sistem, institutia trebuie sa ia valoarea de piata a fiecarui titlu de creanta cu rata fixa si sa calculeze randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. In cazul instrumentelor cu rata variabila, institutia trebuie sa ia valoarea de piata a fiecarui instrument si sa calculeze randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la urmatoarea data de refixare a ratei dobanzii.
28. In continuare, institutia trebuie sa calculeze durata modificata pentru fiecare titlu de creanta pe baza urmatoarei formule:


durata (D)
durata modificata = ───────────, unde
(1 + r)

m t C(t)
Σ ────────-
t=1 (1 + r)^t
D = ────────────────────
m t C(t)
Σ ────────-
t=1 (1 + r)^t



unde:
r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 25),
C(t) = plata la momentul t,
m = scadenta totala (a se vedea pct. 25).
29. In continuare, institutia trebuie sa inregistreze fiecare titlu de creanta in zona corespunzatoare din Tabelul 3. Institutia realizeaza acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument.
Tabelul nr. 3


┌────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Zona │ Durata modificata (in ani) │ Dobanda presupusa (modificare, in %) │
├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Unu │> 0 <= 1,0 │ 1,0 │
├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Doi │> 1,0 <= 3,6 │ 0,85 │
├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Trei │> 3,6 │ 0,7 │
└────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘


30. In continuare, institutia trebuie sa calculeze pozitia ponderata pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin inmultirea valorii sale de piata cu durata sa modificata si cu modificarea presupusa a ratei dobanzii aferente unui instrument caruia ii corespunde respectiva durata modificata (a se vedea coloana 3 din Tabelul 3).
31. Institutia trebuie sa determine pozitiile lungi ponderate pe baza duratei, precum si pozitiile scurte ponderate pe baza duratei, in cadrul fiecarei zone. Suma rezultata din punerea in corespondenta, in fiecare zona, a pozitiilor lungi ponderate pe baza duratei cu pozitiile scurte ponderate pe baza duratei, reprezinta pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta pentru zona respectiva.
In continuare, institutia trebuie sa calculeze pentru fiecare zona pozitiile ponderate pe baza duratei nepuse in corespondenta. Apoi trebuie sa parcurga procedurile stabilite la pct. 21-24, pentru pozitiile ponderate nepuse in corespondenta.
32. In continuare, se calculeaza cerinta de capital a institutiei ca suma a urmatoarelor elemente:
a) 2% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta pentru fiecare zona;
b) 40% din pozitiile ponderate pe baza duratei, puse in corespondenta intre zonele unu si doi si intre zonele doi si trei;
c) 150% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa in corespondenta intre zonele unu si trei; si
d) 100% din pozitiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse in corespondenta.

TITLURI DE CAPITAL
33. Institutia trebuie sa calculeze suma pozitiilor nete lungi si suma pozitiilor nete scurte in conformitate cu pct. 1. Totalul celor doua sume reprezinta pozitia bruta totala a institutiei. Diferenta dintre cele doua sume reprezinta pozitia neta totala.
Riscul specific
34. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului specific, institutia trebuie sa inmulteasca pozitia sa bruta totala cu 4%.
35. Prin derogare de la prevederile pct. 34, nivelul cerintei de capital pentru acoperirea riscului specific este de 2% in loc de 4% pentru acele portofolii de titluri de capital detinute de institutie, care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) titlurile de capital sunt emise de catre alti emitenti decat cei care au emis numai titluri de creanta care fac obiectul tranzactionarii si care au asociata o cerinta de 8% sau 12% conform Tabelului 1 de la pct. 14 sau care au asociata o cerinta mai mica numai datorita faptului ca sunt garantate;
b) titlurile de capital sunt considerate foarte lichide de catre autoritatea competenta; si
c) nicio pozitie individuala nu contine mai mult de 5% din valoarea portofoliului total de titluri de capital al institutiei.
Pentru scopul lit. c), pot fi utilizate pozitii individuale de pana la 10%, cu conditia ca totalul pozitiilor mai mari de 5%, indiferent de semnul lor, sa nu depaseasca 50% din portofoliu.
Riscul general
36. Pentru a calcula cerinta de capital pentru acoperirea riscului general, institutia trebuie sa inmulteasca pozitia sa neta totala cu 8%.
Contracte futures pe indici bursieri
37. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri si ale optiunilor pe indici bursieri, care sunt denumite in continuare "contracte futures pe indici bursieri", se pot descompune in pozitii pe fiecare dintre titlurile de capital componente. Aceste pozitii pot fi tratate ca si pozitii pe titlurile de capital suport respective si pot fi compensate, in conditiile aprobarii de catre autoritatea competenta, cu pozitii de semn opus pe insesi titlurile de capital suport.
38. Institutia care efectueaza compensarea pozitiilor pe unul sau mai multe dintre titlurile de capital componente ale unui contract futures pe indici bursieri cu una sau mai multe pozitii pe insusi contractul futures pe indici bursieri, trebuie sa detina capital adecvat pentru a acoperi riscul de pierdere cauzat de evolutia diferita a valorii contractului futures fata de cea a titlurilor de capital componente; de asemenea, institutia trebuie sa se asigure de acest lucru si in cazul in care detine pozitii de semn opus pe contracte futures pe indici bursieri care nu sunt identice in ceea ce priveste scadenta si/sau compozitia acestora.
39. Prin derogare de la prevederile pct. 37 si 38, contractele futures pe indici bursieri care sunt tranzactionate pe bursa si - in opinia autoritatii competente - reprezinta indici cu o larga diversificare, atrag o cerinta de capital pentru acoperirea riscului general de 8%, dar nu atrag nicio cerinta de capital pentru acoperirea riscului specific. Asemenea contracte futures pe indici bursieri se includ in calculul pozitiei nete totale la pct. 33, dar nu se includ in calculul pozitiei brute totale din cadrul aceluiasi punct.
40. In cazul in care un contract futures pe indici bursieri nu este descompus in pozitii pe fiecare dintre titlurile de capital componente, acesta se trateaza ca si un titlu de capital individual. Totusi, riscul specific al acestui titlu de capital individual poate fi ignorat daca respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactional pe o bursa si, in opinia autoritatii competente, reprezinta un indice cu o diversificare larga.
ANGAJAMENTE DE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING)
41. In cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta si de capital, institutia poate sa foloseasca procedura ce urmeaza, pentru calculul cerintelor de capital. In primul rand, aceasta trebuie sa calculeze pozitiile nete prin deducerea pozitiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de catre terte parti, pe baza unor intelegeri formale. In al doilea rand, institutia trebuie sa reduca pozitiile nete cu factorii de reducere prevazuti in Tabelul 4:

Tabelul nr. 4


┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│- ziua lucratoare 0: │ 100% │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│- ziua lucratoare 1: │ 90% │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│- zilele lucratoare 2 si 3: │ 75% │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│- ziua lucratoare 4: │ 50% │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│- ziua lucratoare 5: │ 25% │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│- dupa ziua lucratoare 5: │ 0% │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘



Ziua lucratoare 0 este ziua lucratoare in care institutia devine neconditionat angajata in acceptarea unei cantitati cunoscute de titluri la un pret convenit.
In al treilea rand, institutia trebuie sa calculeze cerintele de capital folosind pozitiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma.
Institutia trebuie sa detina capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista intre momentul angajamentului initial si ziua lucratoare 1.
CERINTE DE CAPITAL PENTRU RISCUL SPECIFIC AFERENT POZITIILOR DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACTIONARE ACOPERITE PRIN INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT
42. Este permisa o reducere a cerintelor de capital pe baza protectiei oferite de instrumentele financiare derivate de credit, in conformitate cu principiile stabilite la pct. 43-46.
43. Este permisa o reducere integrala a cerintelor de capital atunci cand valoarea celor doua segmente evolueaza intotdeauna in directii opuse si aproximativ in aceeasi masura, respectiv in situatiile in care:
a) cele doua segmente sunt constituite din instrumente complet identice; sau
b) o pozitie lunga cash este acoperita printr-un instrument de tip total rate of return swap (sau invers) si exista o corespondenta perfecta intre obligatia de referinta si expunerea suport (respectiv pozitia cash). Scadenta swap-ului insusi poate fi diferita fata de cea a expunerii suport.
In aceste situatii, niciuna dintre cele doua segmente ale pozitiei nu este supusa cerintelor de capital pentru riscul specific.
44. Se aplica o compensare de 80% atunci cand valoarea celor doua segmente evolueaza intotdeauna in directii opuse si cand exista o corespondenta perfecta in ceea ce priveste obligatia de referinta, scadenta obligatiei de referinta fata de cea a instrumentului financiar derivat de credit, precum si in ceea ce priveste moneda expunerii suport. In plus, caracteristicile principale ale instrumentului financiar derivat de credit, prevazute in contract, nu trebuie sa aiba drept consecinta ca modificarea de pret a instrumentului financiar derivat de credit sa devieze semnificativ de la modificarile de pret ale pozitiei cash. In masura in care prin intermediul tranzactiei se transfera risc, se aplica o compensare de 80% a riscului specific pentru segmentul din tranzactie cu cerinta de capital mai mare, in timp ce cerintele pentru riscul specific aferente celeilalte segment sunt zero.
45. Este permisa o reducere partiala a cerintelor de capital atunci cand valoarea celor doua segmente evolueaza de regula in directii opuse, respectiv in situatiile in care:
a) pozitia corespunde cazului descris la pct. 43 lit. b) dar exista neconcordanta intre active, respectiv intre obligatia de referinta si expunerea suport. In aceasta situatie, pozitiile trebuie sa indeplineasca si urmatoarele cerinte:
(i) obligatia de referinta are rang egal sau inferior obligatiei suport; si
(ii) obligatia suport si obligatia de referinta au acelasi debitor si au clauze de tip cross-default sau cross-acceleration care sunt executorii din punct de vedere legal;
b) pozitia corespunde cazului descris la pct. 43 lit. a) sau pct. 44 dar, in ceea ce priveste moneda sau scadenta, exista neconcordanta intre protectia de credit si activul suport (neconcordantele in ceea ce priveste moneda trebuie incluse in cadrul raportarii riscului valutar care este efectuata in mod uzual, conform Anexei III); sau
c) pozitia corespunde cazului descris la pct. 44 dar, in ceea ce priveste activele, exista neconcordanta intre pozitia cash si instrumentul financiar derivat de credit. Totusi, activul suport este inclus in obligatiile (de livrare), in cadrul documentatiei instrumentului financiar derivat de credit.
In oricare dintre aceste situatii, in loc de a se insuma cerintele de capital pentru riscul specific, aferente fiecarui segment al tranzactiei, se aplica doar cea mai mare dintre cele doua cerinte de capital.
46. In toate situatiile care nu intra sub incidenta pct. 43-45, se calculeaza o cerinta de capital pentru riscul specific aferenta ambelor segmente ale pozitiilor.
Cerinte de capital pentru pozitiile pe OPC-uri din portofoliul de tranzactionare
47. Cerintele de capital pentru pozitiile pe organisme de plasament colectiv (OPC-uri) care indeplinesc conditiile specificate in art. 11 in vederea aplicarii tratamentului privind cerintele de capital aferente portofoliului de tranzactionare, se calculeaza in conformitate cu metodele stabilite la pct. 48-56.
48. Fara a prejudicia alte prevederi din aceasta sectiune, pozitiile pe OPC-uri sunt supuse unei cerinte de capital pentru riscul de pozitie (specific si general) de 32%. Fara a prejudicia prevederile din al patrulea alineat al pct. 2.1 din Anexa III sau al patrulea alineat (riscul valutar) al pct. 12 din Anexa V corelate cu cele din al patrulea alineat al pct. 2.1 din Anexa III unde este utilizat tratamentul modificat pentru aur care este stabilit la respectivele puncte, pozitiile pe OPC-uri sunt supuse unei cerinte de capital pentru riscul de pozitie (specific si general) si pentru riscul valutar, care sa nu depaseasca, cumulat, 40%.
49. Institutiile pot determina cerinta de capital pentru pozitiile pe OPC-uri care indeplinesc criteriile stabilite la pct. 51, prin utilizarea metodelor stabilite la pct. 53-56.
50. Cu exceptia cazurilor in care este prevazut altfel, nu este permisa compensarea intre investitiile suport ale OPC si alte pozitii detinute de institutie.

CRITERII GENERALE
51. Criteriile generale de eligibilitate pentru utilizarea metodelor de la pct. 53-56 pentru OPC-uri emise de societati supravegheate sau inregistrate in Comunitate, sunt urmatoarele:
a) prospectul de emisiune al OPC, sau un document echivalent, include:
(i) categoriile de active in care OPC-ul este autorizat sa investeasca;
(ii) daca se aplica limite in ceea ce priveste investitiile: limitele relative si metodologiile de calcul al acestora;
(iii) daca OPC-ului ii este permisa indatorarea: nivelul maxim al indatorarii: si
(iv) daca sunt permise investitiile in instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC sau in tranzactii de tip repo: o politica de limitare a riscului de contrapartida ce rezulta din aceste tranzactii;
b) activitatile OPC-ului sunt raportate in cadrul raportarilor semestriale si anuale pentru a permite efectuarea unei evaluari a activelor si obligatiilor, a rezultatului financiar si a operatiunilor aferente perioadei de raportare;
c) unitatile/partile OPC sunt rambursabile in numerar, din activele OPC-ului, pe baza zilnica la cererea detinatorului;
d) investitiile in OPC sunt separate de activele administratorului OPC-ului; si
e) este efectuata o evaluare adecvata a riscului OPC-ului de catre institutia investitoare.
52. Daca sunt indeplinite cerintele de la pct. 51, lit. a)-e), OPC-urile din state terte pot fi considerate eligibile, cu aprobarea autoritatii competente a institutiei.

METODE SPECIFICE
53. In cazul in care institutia are cunostinta de investitiile suport ale OPC pe baza zilnica, institutia poate tine cont de acestea pentru a calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) aferent acestor pozitii, in conformitate cu metodele stabilite in aceasta anexa sau, daca s-a acordat permisiunea, in conformitate cu metodele stabilite in Anexa V. Potrivit acestei abordari, pozitiile pe OPC-uri se trateaza ca pozitii pe investitiile suport ale OPC. Este permisa compensarea intre pozitiile pe investitiile suport ale OPC si alte pozitii detinute de institutie, atat timp cat institutia detine un numar suficient de unitati pentru a permite rascumpararea/crearea pe seama acestor unitati, a investitiilor suport.
54. Institutiile pot calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) aferent pozitiilor pe OPC-uri in conformitate cu metodele stabilite in aceasta anexa sau, daca s-a acordat permisiunea, in conformitate cu metodele stabilite in Anexa V, prin aplicarea metodelor in cauza asupra pozitiilor ipotetice necesare pentru a reproduce componenta si performanta indicelui sau cosului fix de titluri de capital sau titluri de creanta, generate extern, la care se face referire la lit. a), cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) scopul mandatului OPC-ului este de a reproduce componenta si performanta indicelui sau cosului fix de titluri de capital sau titluri de creanta, generate extern; si
b) poate fi stabilita in mod clar, pe durata unei perioade minime de sase luni, o corelatie minima de 0,9 intre modificarile zilnice de pret ale OPC si indicele sau cosul de titluri de capital sau titluri de creanta, pe care OPC il reproduce. In acest context, corelatie inseamna coeficientul de corelatie intre randamentele zilnice ale OPC si indicele sau cosul de titluri de capital sau titluri de creanta, pe care OPC il reproduce.
55. In cazul in care institutia nu are cunostinta de investitiile suport ale OPC pe baza zilnica, institutia poate calcula cerintele de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) in conformitate cu metodele stabilite in aceasta anexa, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) se presupune ca OPC-ul investeste, in primul rand, pana la limita maxima permisa potrivit mandatului sau in clasele de active care atrag cea mai mare cerinta de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) si apoi continua sa faca investitii in ordine descrescatoare pana cand se atinge limita totala maxima pana la care poate investi. Pozitia pe OPC se trateaza ca o detinere directa a pozitiei ipotetice;
b) la calculul cerintelor de capital pentru riscul de pozitie, institutiile trebuie sa tina cont de expunerea indirecta maxima pe care ar putea sa o inregistreze prin asumarea de pozitii care prin intermediul OPC se amplifica datorita efectului de parghie (leveraged positions), prin cresterea proportionala a pozitiei pe OPC pana la nivelul maxim al expunerii fata de investitiile suport, nivel care rezulta din mandatul privind activitatea de investire; si
c) in cazul in care cerinta de capital pentru riscul de pozitie (general si specific), calculata conform acestui punct, depaseste pe cea stabilita la pct. 48, cerinta de capital este plafonata la acel nivel.
56. Institutiile se pot baza pe un tert in ceea ce priveste calcularea si raportarea cerintelor de capital pentru riscul de pozitie (general si specific) aferent pozitiilor pe OPC-uri care corespund cazurilor descrise la pct. 53 si 55, in conformitate cu metodele stabilite in aceasta anexa, cu conditia ca este asigurata in mod adecvat corectitudinea calcularii si raportarii.


ANEXA II
--------
la regulament
-------------

CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE DECONTARE SI
RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI
RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE

1. In cazul tranzactiilor in care titlurile de creanta, titlurile de capital, valutele si marfurile (excluzand acordurile repo si reverse repo, operatiunile de dare de titluri/marfuri cu imprumut si operatiunile de luare de titluri/marfuri cu imprumut) raman nedecontate dupa data de livrare scadenta, o institutie trebuie sa calculeze diferenta de pret la care aceasta este expusa. Aceasta este diferenta dintre pretul de decontare convenit pentru titlul de creanta, titlul de capital, valuta sau marfa in cauza si valoarea de piata curenta, atunci cand diferenta poate implica o pierdere pentru institutie. In scopul calcularii cerintei de capital, aceasta diferenta trebuie inmultita cu factorul corespunzator din coloana A a Tabelului 1.
Tabelul nr. 1


┌────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Numar de zile lucratoare │ Coloana A │
│ dupa data scadenta a decontarii │ (%) │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│5-15 │ 8 │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│16-30 │ 50 │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│31-45 │ 75 │
├────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│46 sau mai mult │ 100 │
└────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘



TRANZACTII INCOMPLETE
2. O institutie trebuie sa detina capital, dupa cum este prevazut in Tabelul 2, daca:
(i) aceasta a platit pentru titluri, valute sau marfuri inainte de a le primi sau a livrat titluri, valute sau marfuri inainte de a primi plata aferenta; si
(ii) in cazul tranzactiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de cand aceasta a efectuat plata ori livrarea.

Tabelul nr. 2
Tratamentul tranzactiilor incomplete din punct de vedere al cerintelor de capital




┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul │ In perioada │
│Tranzac- │ │
│ tiei │ │
├─────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────┤
│ │ │ de la primul segment al │cuprinsa in intervalul de │
│ │pana la primul segment al│ tranzactiei (reprezentand │la 5 zile lucratoare dupa │
│ │tranzactiei (reprezentand│plata/livrare contractuala)│ al doilea segment al │
│ │ plata/livrare │si pana la 4 zile dupa cel │tranzactiei (reprezentand │
│ │ contractuala) │ de-al doilea segment al │ plata/livrare │
│ │ │ tranzactiei (reprezentand │ contractuala) si pana la │
│ │ │plata/livrare contractuala)│ stingerea tranzactiei │
├─────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │
├─────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ Tranzac-│Nicio cerinta de capital │Se trateaza ca si o │Se deduc, din fondurile │
│ tie │ │expunere │proprii, atat valoarea │
│incom- │ │ │transferata cat si │
│pleta │ │ │expunerea curenta pozitiva│
└─────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────────┘



3. La aplicarea unei ponderi de risc expunerilor din tranzactiile incomplete tratate in conformitate cu coloana 3 din Tabelul 2, institutiile care utilizeaza abordarea prevazuta in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating pot atribui probabilitati de nerambursare contrapartidelor pentru care nu au alte expuneri in afara portofoliului de tranzactionare, pe baza rating-ului extern al contrapartidelor. Institutiile care utilizeaza propriile estimari ale pierderii in caz de nerambursare (loss given default) pot aplica valoarea pierderilor in caz de nerambursare prevazuta la art. 73 din cadrul aceluiasi regulament, expunerilor din tranzactii incomplete tratate in conformitate cu coloana 3 din Tabelul 2 cu conditia sa aplice respectiva valoare a pierderii in caz de nerambursare tuturor expunerilor de acest tip. Alternativ, institutiile care utilizeaza abordarea prevazuta in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating pot aplica ponderile de risc, asa cum este prevazut in cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, cu conditia sa le aplice tuturor expunerilor de acest tip, sau pot aplica o pondere de risc de 100% tuturor expunerilor de acest tip. Daca nivelul expunerii pozitive ce rezulta din tranzactii incomplete nu are caracter material, institutiile pot aplica acestor expuneri o pondere de risc de 100%.
4. In cazul unei disfunctionalitati generale a sistemului de decontare sau compensare, institutiile sunt scutite de la calculul cerintelor de capital, efectuat potrivit pct. 1 si 2, pana la remedierea situatiei, cu conditia notificarii autoritatii competente cu privire atat la aparitia cat si la incetarea unei astfel de situatii. In acest caz, incapacitatea unei contrapartide de a deconta o tranzactie nu este considerata nerambursare pentru scopurile riscului de credit.
RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI (CCR)
5. Institutiile au obligatia de a detine capital pentru acoperirea riscului de credit al contrapartidei (CCR) care rezulta din expuneri datorate urmatoarelor:
a) instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC si instrumente financiare derivate de credit;
b) acorduri repo, acorduri reverse repo, operatiuni de dare sau luare de titluri/marfuri cu imprumut care se bazeaza pe titluri sau marfuri incluse in portofoliul de tranzactionare;
c) tranzactiile de creditare in marja in legatura cu titluri sau marfuri; si
d) tranzactiile cu decontare indelungata.
6. Tinand cont de prevederile pct. 7-10, valorile expunerilor si valorile ponderate la risc ale expunerilor se calculeaza in conformitate cu prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating si ale <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii in cadrul acestora referintele la "institutii de credit" din respectivele prevederi urmand a fi intelese ca referinte la "institutii", referintele la "institutii de credit mama" urmand a fi intelese ca referinte la "institutii mama", termenii care decurg urmand a fi interpretati in consecinta.
7. Pentru scopurile pct. 6:
Anexa la <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja se considera ca fiind modificata astfel incat sa includa art. 2 pct. 1 lit. f) din <>Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene.
Prevederile <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja se considera ca fiind modificate astfel incat sa includa, dupa notele de subsol ale Tabelului 1, urmatorul text:
"In scopul obtinerii unei valori pentru expunerea de credit potentiala viitoare in cazul instrumentelor financiare derivate de credit de tip total return swap si credit default swap, valoarea nominala a instrumentului este inmultita cu urmatoarele procente:
- 5%, in cazul in care obligatia de referinta este una care, daca ar da nastere la o expunere directa a institutiei, aceasta ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I; si
- 10%, in cazul in care obligatia de referinta este una care, daca ar da nastere la o expunere directa a institutiei, aceasta nu ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I.
Totusi, in cazul unui credit default swap, se permite institutiei a carei expunere rezultata din swap reprezinta o pozitie lunga pe instrumentul suport, utilizarea unui factor de 0% pentru calculul expunerii de credit potentiala viitoare, cu exceptia cazului in care swap-ul respectiv face obiectul unei clauze de lichidare in cazul insolvabilitatii entitatii a carei expunere rezultata din swap reprezinta o pozitie scurta pe instrumentul suport, chiar daca in legatura cu instrumentul suport nu s-a produs niciun eveniment de credit."
In cazul in care instrumentul financiar derivat de credit furnizeaza protectie in functie de al n-lea caz de nerambursare (n-th to default) din cadrul unui numar de obligatii suport, procentul aplicabil prevazut mai sus este determinat de obligatia cu cea mai scazuta a n-a calitate a creditului (the n-th lowest credit quality) determinata de faptul ca, daca obligatia ar fi una care ar fi asumata de institutie, aceasta ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I.
8. Pentru scopurile pct. 6, la calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor, nu este permisa institutiilor utilizarea metodei simple a garantiilor financiare, prevazuta la <>art. 82-88 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii, pentru recunoasterea efectelor garantiilor financiare.
9. Pentru scopurile pct. 6, in cazul tranzactiilor de rascumparare si al operatiunilor de dare sau luare de titluri/marfuri cu imprumut inregistrate in portofoliul de tranzactionare, toate instrumentele financiare si marfurile care sunt eligibile pentru a fi incluse in portofoliul de tranzactionare pot fi recunoscute in calitate de garantii reale eligibile. In cazul expunerilor aferente instrumentelor financiare derivate tranzactionale pe OTC inregistrate in portofoliul de tranzactionare, marfurile care sunt eligibile a fi incluse in portofoliul de tranzactionare pot fi, de asemenea, recunoscute in calitate de garantii reale eligibile. Pentru scopurile calcularii ajustarilor de volatilitate atunci cand asemenea instrumente financiare sau marfuri care nu sunt eligibile potrivit <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii sunt date cu imprumut, vandute sau furnizate, ori luate cu imprumut, cumparate sau primite in cadrul unei asemenea tranzactii prin intermediul colateralului sau prin alta modalitate si institutia utilizeaza abordarea bazata pe ajustari de volatilitate reglementate potrivit Capitolului IV din cadrul aceluiasi regulament, astfel de instrumente si marfuri se trateaza in acelasi mod ca si titlurile de capital admise la tranzactionare pe o bursa recunoscuta, care nu fac parte dintr-un indice principal.
In cazul in care institutiile utilizeaza abordarea bazata pe estimari proprii ale ajustarilor de volatilitate potrivit Capitolului IV din <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii in legatura cu instrumentele financiare sau marfurile care nu sunt eligibile potrivit regulamentului mentionat, ajustarile de volatilitate trebuie calculate pentru fiecare element individual. In cazul in care institutiile utilizeaza abordarea bazata pe modele interne definita in Capitolul IV din cadrul aceluiasi regulament, acestea pot aplica, de asemenea, aceasta abordare pentru portofoliul de tranzactionare.
10. Pentru scopurile pct. 6, in ceea ce priveste recunoasterea acordurilor cadru de compensare care acopera tranzactii de rascumparare si/sau operatiuni de dare sau luare de titluri/marfuri cu imprumut si/sau alte tranzactii ajustate la conditiile pietei (market-driven transactions), compensarea intre pozitii din portofoliul de tranzactionare si din afara portofoliului de tranzactionare este recunoscuta doar in cazul in care tranzactiile compensate indeplinesc urmatoarele conditii:
a) toate tranzactiile sunt marcate la piata zilnic; si
b) orice elemente luate cu imprumut, cumparate sau primite in cadrul tranzactiilor, pot fi recunoscute in calitate de garantii financiare eligibile conform <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii, fara aplicarea pct. 9 al acestei anexe.
11. In cazul in care un instrument financiar derivat de credit inclus in portofoliul de tranzactionare face parte dintr-o operatiune de acoperire interna (internal hedge) iar protectia creditului este recunoscuta potrivit <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii, se considera ca nu rezulta risc de credit al contrapartidei din pozitia pe instrumentul financiar derivat de credit.
12. Cerinta de capital este de 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale expunerilor.


ANEXA III
---------
la regulament
-------------

CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL VALUTAR

1. Daca valoarea pozitiei totale nete pe valuta si pe aur, calculata conform procedurii stabilite la pct. 2, depaseste 2% din totalul fondurilor proprii, institutia trebuie sa inmulteasca suma dintre pozitia sa neta pe valuta si pozitia sa neta pe aur cu 8% pentru a calcula cerinta de fonduri proprii care sa acopere riscul valutar.
2. In scopul determinarii cerintelor de capital pentru riscul valutar se utilizeaza un calcul in doua etape.
2.1. In primul rand, se calculeaza pozitia deschisa neta a institutiei pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) si pe aur.
Aceasta pozitie deschisa neta consta din suma urmatoarelor elemente (pozitive ori negative):
a) pozitia spot neta (respectiv toate elementele de activ mai putin elementele reprezentand datorii, inclusiv dobanda calculata si neajunsa la scadenta, pe valuta in cauza sau, pentru aur, pozitia neta spot pe aur);
b) pozitia forward neta (respectiv toate sumele de primit mai putin sumele de platit in cadrul tranzactiilor forward pe valuta si pe aur, inclusiv futures pe valuta si pe aur si principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta in pozitia spot);
c) garantii irevocabile (si instrumente similare) care urmeaza a fi, cu siguranta, executate si, probabil, nu vor fi recuperate;
d) venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt inca inregistrate dar sunt deja acoperite in intregime (pot fi incluse aici, la discretia institutiei raportoare si cu acordul prealabil al autoritatii competente, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost inca evidentiate in contabilitate dar deja sunt acoperite in intregime prin tranzactii forward pe valuta). O asemenea optiune trebuie exercitata in mod consecvent.
e) echivalentul delta net (sau calculat in functie de delta) al portofoliului total de optiuni pe valuta si pe aur, si
f) valoarea de piata a altor optiuni (altele decat cele pe valuta si aur).
Pozitiile pe care o institutie le-a luat in mod deliberat pentru a se acoperi impotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio), pot fi excluse de la calculul pozitiei valutare deschise nete. Asemenea pozitii trebuie sa fie de natura netranzactionabila sau structurala, iar excluderea acestora, precum si orice modificare a conditiilor privind excluderea lor, necesita acordul autoritatii competente. Acelasi tratament, supus acelorasi conditii ca si cele de mai sus, poate fi aplicat pozitiilor, detinute de institutie, in legatura cu elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii.
In ceea ce priveste OPC-urile, pentru scopurile calculului la care se face referire in primul alineat, se iau in considerare pozitiile pe valuta efective ale OPC. Institutiile se pot baza pe raportarile tertilor privind pozitiile pe valuta ale OPC, in cazul in care corectitudinea acestor raportari este asigurata in mod adecvat. Daca o institutie nu are cunostinta de pozitiile pe valuta ale unui OPC, se presupune ca acesta a investit pana la limita maxima permisa potrivit mandatului OPC-ului privind investitiile in valuta, iar institutia trebuie sa ia in considerare, pentru calcularea cerintelor de capital pentru riscul valutar aferent pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, expunerea indirecta maxima pe care ar putea sa o inregistreze prin asumarea de pozitii care prin intermediul OPC se amplifica datorita efectului de parghie (leveraged positions). Aceasta se realizeaza prin cresterea proportionala a pozitiei pe OPC pana la nivelul maxim al expunerii fata de investitiile suport care rezulta din mandatul privind activitatea de investire. Pozitia ipotetica pe valuta a OPC se trateaza ca o valuta distincta potrivit tratamentului aplicabil investitiilor in aur, cu modificarea ca, in situatia in care directia investitiei OPC este disponibila, pozitia lunga totala poate fi adunata la pozitia valutara deschisa lunga totala, iar pozitia scurta totala poate fi adunata la pozitia valutara deschisa scurta totala. Nu este permisa compensarea intre asemenea pozitii inainte de efectuarea calculului. Institutiile pot, cu aprobarea prealabila a autoritatii competente, sa utilizeze valoarea actualizata neta cand se calculeaza pozitia deschisa neta pe fiecare valuta si pe aur.
2.2. In al doilea rand, pozitiile lungi si scurte nete pe fiecare valuta, alta decat moneda de raportare, precum si pozitia lunga sau scurta neta pe aur, se transforma in moneda de raportare la cele mai raspandite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pietei. Pentru valutele pentru care Banca Nationala a Romaniei calculeaza si comunica cursurile de schimb, se folosesc cotatiile anuntate in ziua respectiva. Aceste pozitii sunt, in continuare, adunate separat pentru a forma totalul pozitiilor nete scurte si respectiv totalul pozitiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri reprezinta pozitia valutara neta totala a institutiei.
3. Prin derogare de la prevederile pct. 1 si 2, institutiile pot, cu aprobarea prealabila a autoritatii competente, sa utilizeze pentru scopurile aplicarii acestei anexe, procedurile de la pct. 3.1 si 3.2.
3.1. Institutiile pot sa mentina, cerinte de capital pentru acoperirea pozitiilor pe valute strans corelate, mai mici decat cele care ar rezulta din aplicarea pct. 1 si 2. Autoritatea competenta poate considera doua valute ca fiind strans corelate numai daca, in urmatoarele 10 zile lucratoare, aparitia unei pierderi, din pozitii egale si opuse pe astfel de valute, de 4% sau mai putin din valoarea respectivei pozitii puse in corespondenta (exprimata in moneda de raportare), are o probabilitate - calculata pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 sau 5 ani - de cel putin 99%, atunci cand se foloseste o perioada de observare de trei ani, sau de cel putin 95%, cand se foloseste o perioada de observare de 5 ani. Cerinta de fonduri proprii pentru pozitia pusa in corespondenta, pe doua valute strans corelate, este de 4% inmultita cu valoarea pozitiei puse in corespondenta. Cerinta de capital pentru pozitiile pe valutele strans corelate, nepuse in corespondenta, precum si pentru toate pozitiile pe alte valute, este de 8% inmultit cu cea mai mare dintre suma pozitiilor nete scurte si suma pozitiilor nete lungi pe valutele respective, dupa eliminarea pozitiilor pe valutele strans corelate, puse in corespondenta.
3.2. Institutiile pot ca din cadrul oricarei metode aplicate dintre cele descrise la pct. 1, 2 si 3.1 sa elimine pozitiile pe orice valuta care face obiectul unui acord inter-guvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variatiei acesteia fata de alte valute prevazute de acordul respectiv. Institutiile isi calculeaza pozitiile puse in corespondenta pe asemenea valute si le supun unei cerinte de capital care sa nu fie mai mica de jumatate din variatia maxima permisa valutelor in cauza, stabilita in respectivul acord inter-guvernamental. Pozitiile nepuse in corespondenta pe respectivele valute se trateaza in acelasi mod ca si celelalte valute.
Prin derogare de la prevederile primului alineat, institutiile pot calcula cerinta de capital pentru pozitiile puse in corespondenta pe valute ale statelor membre participante la cea de-a doua etapa a uniunii economice si monetare prin inmultirea valorii aferente unor asemenea pozitii puse in corespondenta cu 1,6%.
4. Pozitiile nete pe valute compozite pot fi descompuse pe valutele componente in functie de cotele in vigoare.

ANEXA IV
--------
la regulament
-------------

CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE MARFA

1. Fiecare pozitie pe marfuri sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri se exprima in unitati de masura standard. Pretul spot pentru fiecare marfa se exprima in moneda de raportare.
2. Pentru scopul calcularii riscului de piata, pozitiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur se considera ca fiind supuse riscului valutar si se trateaza conform Anexei III sau Anexei V, dupa caz.
3. Institutiile pot exclude pozitiile care sunt in adevaratul sens finantari de stocuri, doar pentru scopurile acestei anexe (respectiv de la calcularea riscului de marfa).
4. Riscul de rata a dobanzii si cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, se includ la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzactionate si la calcularea riscului valutar.
5. In cazul in care pozitia scurta devine scadenta inaintea pozitiei lungi, institutiile trebuie sa ia masuri impotriva riscului unei crize de lichiditate care poate exista in unele piete.
6. Pentru scopul pct. 19, excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii fata de pozitiile sale scurte (lungi), pe o marfa si pe instrumente financiare derivate identice pe marfa respectiva (contracte futures, optiuni si warrant-uri pe marfa respectiva), reprezinta pozitia sa neta pe acea marfa.
Pozitiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevazut la pct. 8, 9 si 10, ca si pozitii pe marfa suport.
7. Institutiile pot considera urmatoarele pozitii ca si pozitii pe aceeasi marfa:
a) pozitii pe diferite subcategorii de marfuri in cazurile in care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; si
b) pozitii pe marfuri similare daca acestea au caracteristici apropiate, putand fi substituite (fungibile), si daca poate fi stabilita in mod clar o corelatie minima de 0,9 intre variatiile de pret, pe durata a minimum un an.
Instrumente speciale
8. Contractele futures pe marfuri si angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde marfuri individuale se incorporeaza in sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate in unitati de masura standard si li se atribuie o scadenta in functie de data expirarii.
In cazul unui contract futures tranzactional pe bursa, poate fi luata in considerare, ca si cerinta de capital, marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru un contract futures care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V.
De asemenea, in cazul unui instrument financiar derivat pe marfuri tranzactional pe OTC, de tipul celui la care se face referire in acest punct, care a fost compensat de catre o casa de compensare recunoscuta de catre autoritatile competente din Romania, poate fi luata in considerare, ca si cerinta de capital, marja ceruta de casa de compensare, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru contractul in cauza care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V. Institutiile trebuie sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform metodelor mentionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se realizeaza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
9. Swap-urile pe marfuri, in care un segment al tranzactiei este un pret fixat iar celalalt este pretul de piata curent, se incorporeaza in abordarea pe benzi de scadenta, asa cum este prevazut la pct. 13-18, ca o serie de pozitii egale cu valoarea notionala a contractului, o pozitie corespunzand fiecarei plati aferente swap-ului, si se incadreaza in benzile de scadenta stabilite in Tabelul 1 de la pct. 13. Pozitiile sunt pozitii lungi daca institutia plateste un pret fix si primeste un pret variabil si sunt pozitii scurte daca institutia primeste un pret fix si plateste un pret variabil.
Swap-urile pe marfuri, in care segmentele tranzactiei sunt pe marfuri diferite, se raporteaza in benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta.
10. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe marfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe marfuri se trateaza ca si cum ar fi pozitii egale in valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se refera optiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe marfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri, identice. Valoarea delta utilizata este cea a bursei in cauza sau, in cazul in care aceasta nu este disponibila, precum si in cazul optiunilor tranzactionale pe OTC, este cea calculata de institutia insasi, sub rezerva ca autoritatea competenta este convinsa de faptul ca modelul utilizat de catre institutia respectiva este rezonabil, bazat pe ipoteze suficient de prudente; in acest din urma caz institutia trebuie sa notifice autoritatea competenta cu privire la modelul ales, autoritatea competenta urmand a decide de la caz la caz daca este necesara revizuirea modelului.
Totodata institutiile trebuie sa detina suficient capital pentru acoperirea riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul delta.
In cazul unei optiuni scrise, pe marfuri, tranzactionata pe bursa, poate fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de bursa, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V.
De asemenea, in cazul unei optiuni pe marfuri tranzactionata pe OTC, care a fost compensata de catre o casa de compensare recunoscuta de catre autoritatile competente din Romania, poate fi luata in considerare ca si cerinta de capital marja ceruta de casa de compensare, daca marja respectiva este cel putin egala cu cerinta de capital pentru o optiune tranzactionata pe OTC, care ar rezulta dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita in cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa in Anexa V. Institutiile trebuie sa dispuna de capacitatea de a realiza in orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinte de marja si cerintele de capital calculate conform metodelor mentionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei mentionate se realizeaza cel putin la datele pentru care se intocmesc raportarile.
Cerinta pentru o optiune pe marfuri cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca si cea pentru marfa suport, dar fara sa depaseasca valoarea de piata a optiunii. Cerinta pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, se stabileste in functie de marfa suport a acesteia.
11. Warrant-urile pe marfuri se trateaza in acelasi mod ca si optiunile pe marfuri, conform pct. 10.
12. O institutie, in cazul in care transfera marfurile sau drepturile garantate referitoare la proprietatea marfurilor, in cadrul unui acord repo, sau in cazul in care da marfurile cu imprumut, in cadrul unui acord de dare de marfuri cu imprumut, trebuie sa includa asemenea marfuri la calculul cerintei de capital conform acestei anexe.
(a) Abordarea pe benzi de scadenta
13. Institutia trebuie sa utilizeze un tabel cu benzi de scadenta, separat pentru fiecare marfa, conform Tabelului 1. Toate pozitiile pe acea marfa si toate pozitiile care sunt considerate ca fiind pozitii pe aceeasi marfa, conform pct. 7, se incadreaza in benzile de scadenta corespunzatoare. Stocurile fizice se incadreaza pe prima banda de scadenta.

Tabelul nr. 1


┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Banda de scadenta │ Rata spread (%) │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ (1) │ (2) │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│0 <= 1 luna │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 1 <= 3 luni │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 3 <= 6 luni │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 6 <= 12 luni │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 1 <= 2 ani │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 2 <= 3 ani │ 1.50 │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│> 3 ani │ 1.50 │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘



14. Pozitiile pe aceeasi marfa sau care sunt considerate conform pct. 7 ca fiind pozitii pe aceeasi marfa pot fi compensate si pot fi incadrate pe benzi de scadenta corespunzatoare pe baza neta pentru:
a) pozitiile pe contracte care au scadenta la aceeasi data; si
b) pozitiile pe contracte care inregistreaza unul fata de celalalt o diferenta de scadenta de maxim 10 zile, daca contractele sunt tranzactionate pe piete care au date de livrare zilnice.
15. Institutia trebuie sa calculeze, in continuare, suma pozitiilor lungi si suma pozitiilor scurte in fiecare banda de scadenta. Suma pozitiilor lungi (scurte) puse in corespondenta cu pozitiile scurte (lungi) intr-o anumita banda de scadenta reprezinta pozitia pusa in corespondenta in acea banda de scadenta, in timp ce pozitia reziduala lunga sau scurta reprezinta pozitia nepusa in corespondenta pentru aceeasi banda.
16. Acea parte a pozitiei lungi (scurte), nepusa in corespondenta in cadrul unei anumite benzi de scadenta, care este pusa in corespondenta cu pozitia scurta (lunga), nepusa in corespondenta in cadrul unei benzi de scadenta ulterioare, reprezinta pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta. Acea parte a pozitiei lungi sau scurte, nepusa in corespondenta, care nu poate fi astfel pusa in corespondenta, reprezinta pozitia nepusa in corespondenta.
17. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa se calculeaza, pe baza benzilor de scadenta relevante, ca suma a urmatoarelor:
a) suma pozitiilor lungi si scurte puse in corespondenta, inmultita cu rata spread corespunzatoare asa cum este indicat in a doua coloana a Tabelului 1 de la pct. 13, pentru fiecare banda de scadenta, si inmultita cu pretul spot al marfii;
b) pozitia pusa in corespondenta intre doua benzi de scadenta, inmultita, pentru fiecare banda de scadenta in care o pozitie nepusa in corespondenta este reportata, cu 0,6% (rata carry) si cu pretul spot al marfii; si
c) pozitiile reziduale nepuse in corespondenta, inmultite cu 15% (rata outright) si cu pretul spot al marfii.
18. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa se calculeaza ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 17.
(b) Abordarea simplificata
19. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul de marfa, institutiile pot opta pentru abordarea simplificata. In cazul in care ia decizia de a utiliza aceasta abordare, institutia trebuie sa notifice autoritatea competenta cu privire la decizia respectiva. Cerinta de capital a institutiei pentru fiecare marfa se calculeaza ca suma a:
a) 15% din pozitia neta, lunga sau scurta, inmultita cu pretul spot al marfii; si
b) 3% din pozitia bruta, lunga plus scurta, inmultita cu pretul spot al marfii.
20. Cerinta de capital totala a institutiei pentru riscul de marfa se calculeaza ca suma a cerintelor de capital calculate pentru fiecare marfa, conform pct. 19.
(c) Abordarea extinsa pe benzi de scadenta
21. Institutiile pot sa utilizeze ratele minime de spread, carry si outright stabilite in urmatorul tabel (Tabelul 2), in locul celor indicate la pct. 13, 14, 17 si 18, in conditiile in care, acestea:
a) desfasoara activitati semnificative cu marfuri;
b) au un portofoliu diversificat de marfuri, si
c) nu sunt inca in masura sa utilizeze modele interne pentru scopul calcularii cerintelor de capital privind riscul de marfa in conformitate cu Anexa V.
Institutia trebuie sa notifice autoritatea competenta in cazul in care ia decizia de a utiliza aceasta abordare.

Tabelul nr. 2




┌─────────────────┬─────────────────┬────────────────┬────────────────┬──────────────────┐
│ │Metale pretioase │ Metale de baza │Produse agricole│ Altele, inclusiv │
│ │(exceptand aurul)│ │ (perisabile) │produse energetice│
├─────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│Rata spread (%) │ 1,0 │ 1,2 │ 1,5 │ 1,5 │
├─────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│Rata carry (%) │ 0,3 │ 0,5 │ 0,6 │ 0,6 │
├─────────────────┼─────────────────┼────────────────┼────────────────┼──────────────────┤
│Rata outright (%)│ 8 │ 10 │ 12 │ 15 │
└─────────────────┴─────────────────┴────────────────┴────────────────┴──────────────────┘



ANEXA V
-------
la regulament
-------------

UTILIZAREA MODELELOR INTERNE PENTRU CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL

1. Institutiile pot, in conditiile stabilite in aceasta anexa, sa calculeze cerintele de capital pentru riscul de pozitie, riscul valutar si/sau riscul de marfa prin utilizarea propriilor modele interne de administrare a riscului, in loc sa utilizeze metodele descrise in Anexele I, III si IV, sau o combinatie intre acestea. In fiecare caz este necesara recunoasterea prealabila din partea autoritatii competente a utilizarii modelelor pentru scopurile supravegherii adecvarii capitalului.
2. Recunoasterea este acordata numai daca, in opinia autoritatii competente, sistemul de administrare a riscului detinut de catre institutie este solid din punct de vedere conceptual si este implementat cu integritate si daca, in mod particular, sunt indeplinite urmatoarele standarde calitative:
a) modelul intern de cuantificare a riscului face parte integranta din procesul institutiei de administrare zilnica a riscului si serveste ca baza pentru raportarea catre conducerea superioara a institutiei, a expunerilor la risc;
b) institutia are o unitate de control al riscului care este independenta de unitatile care desfasoara activitati de tranzactionare si care raporteaza direct conducerii superioare. Unitatea respectiva trebuie sa fie responsabila pentru proiectarea si implementarea sistemului de administrare a riscului. Aceasta trebuie sa produca si sa analizeze rapoarte zilnice asupra rezultatelor modelului de cuantificare a riscului si asupra masurilor adecvate care trebuie luate in ceea ce priveste limitele de tranzactionare. Unitatea trebuie sa aiba de asemenea ca sarcina sa conduca validarea initiala si pe baza continua a modelului intern;
c) consiliul de administratie al institutiei si conducerea superioara sunt implicate in mod activ in procesul de control al riscului, iar rapoartele zilnice realizate de catre unitatea de control al riscului sunt analizate de catre un nivel al conducerii cu suficienta autoritate pentru a impune atat diminuarea pozitiilor luate de fiecare dintre cei care efectueaza tranzactii (traders), cat si diminuarea expunerii totale la risc a institutiei;
d) institutia are, in cadrul unitatilor care desfasoara activitati de tranzactionare, control al riscului, audit si al celor responsabile cu inregistrarea si monitorizarea tranzactiilor initiate (back-office), personal suficient de numeros si de calificat in utilizarea modelelor sofisticate;
e) institutia a stabilit proceduri pentru monitorizarea si asigurarea respectarii setului formalizat de politici si proceduri de control interne privind functionarea generala a sistemului de cuantificare a riscului;
f) modelul institutiei are un istoric care demonstreaza acuratetea rezonabila a acestuia in cuantificarea riscului;
g) institutia deruleaza in mod frecvent un program riguros de simulare de criza (stress testing), iar rezultatele acestor simulari de criza sunt analizate de catre conducerea superioara si se reflecta in politicile si limitele pe care aceasta le stabileste. Acest proces trebuie sa vizeze in special lipsa de lichiditate a pietelor in conditii de criza, riscul de concentrare, pietele unidirectionale (one way markets), riscul de eveniment si riscul de trecere brusca in starea de nerambursare (jump-to-default risk), neliniaritatea produselor, pozitiile mult in-afara-banilor (deep out-of-the-money), pozitiile supuse discontinuitatii preturilor (gapping of prices) sau alte riscuri care ar putea sa nu fie surprinse adecvat de catre modelele interne. Socurile aplicate trebuie sa reflecte natura portofoliilor si timpul necesar acoperirii sau administrarii riscurilor in conditii de criza ale pietei; si
h) institutia trebuie sa desfasoare, ca parte componenta a procesului periodic de audit intern, o analiza independenta a sistemului sau de cuantificare a riscului.
Analiza prevazuta la lit. h) a primului alineat trebuie sa includa atat activitatile unitatilor care desfasoara activitati de tranzactionare, cat si activitatile unitatii independente de control al riscului. Cel putin o data pe an, institutia trebuie sa reanalizeze procesul general de administrare a riscului.
Analiza trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
a) caracterul adecvat al documentatiei sistemului si procesului de administrare a riscului, precum si organizarea unitatii de control al riscului;
b) integrarea rezultatelor cuantificarii riscului de piata in cadrul administrarii zilnice a riscului si integritatea sistemului de informare a conducerii;
c) procesul pe care institutia il utilizeaza pentru aprobarea modelelor de evaluare a riscului (risk-pricing models) si pentru aprobarea sistemelor de evaluare care sunt folosite de catre personalul din unitatile responsabile cu initierea tranzactiilor (front office) sau din unitatile responsabile cu inregistrarea si monitorizarea tranzactiilor initiate (back office);
d) intinderea riscurilor de piata surprinse de catre modelul de cuantificare a riscului si validarea oricaror modificari semnificative in cadrul procesului de cuantificare a riscului;
e) acuratetea si completitudinea datelor aferente pozitiilor, acuratetea si pertinenta in ceea ce priveste ipotezele referitoare la volatilitate si corelatie, si acuratetea calculelor de evaluare si de senzitivitate la risc;
f) procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea coerentei, oportunitatii si fiabilitatii surselor de date folosite pentru rularea modelelor interne, inclusiv independenta unor asemenea surse de date; si
g) procesul de verificare pe care institutia il utilizeaza la evaluarea programului de testare ex-post (back-testing), care este derulat cu scopul de a evalua acuratetea modelului.
3. Institutiile trebuie sa dispuna de proceduri pentru a asigura validarea adecvata a modelelor interne de catre parti cu calificare adecvata, independente de procesul de elaborare, care verifica daca respectivele modele sunt solide din punct de vedere conceptual si daca surprind in mod adecvat toate riscurile cu caracter material. Validarea se deruleaza atunci cand modelul intern este elaborat initial si atunci cand sunt operate modificari semnificative asupra modelului intern. Validarea se deruleaza de asemenea periodic, in special atunci cand au intervenit modificari structurale semnificative ale pietei sau modificari ale compozitiei portofoliului care ar putea determina ca modelul intern sa nu mai fie adecvat. Pe masura ce tehnicile si cele mai bune practici in domeniu evolueaza, institutiile trebuie sa faca uz de aceste progrese. Validarea modelului intern nu se poate limita la testarea ex-post (back-testing), si trebuie sa includa cel putin urmatoarele:
a) teste pentru a demonstra ca orice ipoteze aferente modelului intern sunt pertinente si nu subestimeaza sau supraestimeaza riscul;
b) in plus fata de programele de testare ex-post (back-testing) ale autoritatii de supraveghere, institutiile trebuie sa deruleze propriile teste de validare a modelului intern in conformitate cu riscurile si structurile portofoliilor; si
c) utilizarea portofoliilor ipotetice pentru a asigura ca modelul intern este capabil sa tina cont de trasaturi structurale particulare care pot apare, de exemplu riscurile aferente bazei (basis risks), cu caracter material, si riscul de concentrare.
4. Institutia trebuie sa monitorizeze acuratetea si eficacitatea modelului sau prin derularea unui program de testare ex-post (back-testing). Programul de testare ex-post (back-testing) trebuie sa furnizeze, pentru fiecare zi lucratoare, o comparatie intre nivelul valorii la risc (value-at-risk) pe o zi, generat de modelul institutiei pe baza pozitiilor din portofoliu de la sfarsitul zilei, si nivelul variatiei pe o zi a valorii portofoliului, constatat la sfarsitul urmatoarei zile lucratoare.
Capacitatea institutiei de a efectua testarea ex-post (back-testing) se analizeaza de catre autoritatea competenta atat in ceea ce priveste utilizarea variatiilor actuale in valoarea portofoliului, cat si a variatiilor ipotetice. Efectuarea testarii ex-post (back-testing) prin utilizarea variatiilor ipotetice in valoarea portofoliului se bazeaza pe o comparatie intre valoarea portofoliului la sfarsitul zilei si, presupunand pozitii neschimbate, valoarea portofoliului la sfarsitul zilei urmatoare. In cazul in care autoritatea competenta considera ca programul de testare ex-post (back-testing) al unei institutii prezinta deficiente, institutia respectiva trebuie sa ia masuri adecvate pentru imbunatatirea acestui program. Institutiile trebuie sa deruleze programul de testare ex-post (backtesting) atat pe baza rezultatelor ipotetice (utilizand variatiile de valoare ale portofoliului care ar avea loc daca pozitiile de la sfarsitul zilei ar ramane nemodificate) cat si pe baza rezultatelor tranzactionarii efective (excluzand taxe, comisioane si venitul net din dobanzi).
5. In scopul calcularii cerintelor de capital pentru riscul specific aferent pozitiilor pe titluri de capital si pe titluri de creanta, tranzactionale, institutiile pot utiliza, cu aprobarea prealabila a autoritatii competente, un model intern daca, in plus fata de respectarea celorlalte conditii din cuprinsul acestei anexe, modelul:
a) explica istoricul variatiei de pret in cadrul portofoliului;
b) surprinde concentrarea in termeni de volum si de schimbari de compozitie a portofoliului;
c) este robust in cazul unui mediu advers;
d) este validat prin testare ex-post (back-testing) derulata in scopul de a evalua daca riscul specific este surprins cu acuratete. In cazul in care testarea ex-post (back-testing) este realizata pe baza de subportofolii relevante, subportofoliile respective trebuie alese intr-o maniera coerenta;
e) surprinde riscul aferent bazei (basis risk) specific pozitiei, ceea ce inseamna ca institutiile trebuie sa demonstreze ca modelul intern este senzitiv la diferentele datorate unor particularitati deosebite, cu caracter material, intre pozitii similare, dar nu identice; si
f) surprinde riscul de eveniment.
Institutia trebuie sa indeplineasca, de asemenea, urmatoarele conditii:
- atunci cand o institutie este supusa riscului de eveniment care nu este reflectat de nivelul valorii la risc (value-at-risk), deoarece depaseste perioada de detinere de 10 zile si intervalul de incredere de 99% (evenimente cu probabilitate scazuta si cu impact negativ major), institutia trebuie sa asigure luarea in calcul la evaluarea interna a capitalului a impactului unor astfel de evenimente; si
- modelul intern al institutiei trebuie sa evalueze in mod prudent, prin intermediul unor scenarii de piata realiste, riscul care rezulta din pozitii mai putin lichide si din pozitii cu o transparenta a pretului limitata. In plus, modelul intern trebuie sa indeplineasca standardele minime cu privire la date. Substituentii (proxies) trebuie sa fie suficient de prudenti si pot fi utilizati doar atunci cand datele disponibile sunt insuficiente sau nu reflecta adevarata volatilitate a unei pozitii sau a unui portofoliu.
Mai mult, pe masura ce tehnicile si cele mai bune practici in domeniu evolueaza, institutiile trebuie sa faca uz de aceste progrese.
In plus, la calcularea cerintelor de capital, institutia trebuie sa dispuna de o abordare prin care sa surprinda riscul de nerambursare, aferent pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, care este aditional riscului de nerambursare surprins de nivelul valorii la risc (value-at-risk) in conformitate cu cerintele precizate anterior in cadrul prezentului punct. In vederea evitarii dublei includeri, atunci cand calculeaza cerinta de capital aferenta riscului de nerambursare aditional (incremental default risk charge), o institutie poate sa ia in considerare masura in care riscul de nerambursare a fost deja incorporat in nivelul valorii la risc (value-at-risk), in special pentru pozitiile cu risc care ar putea si ar urma sa fie inchise intr-un interval de 10 zile in cazul unor conditii de piata adverse sau altor semnale privind deteriorarea mediului de credit. Atunci cand institutia surprinde riscul de nerambursare aditional printr-o cerinta suplimentara de capital, aceasta trebuie sa dispuna de metodologii de validare a rezultatului cuantificarii.
Institutia trebuie sa demonstreze ca abordarea sa respecta standarde sanatoase comparabile cu cele prevazute in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating, presupunandu-se un nivel constant al riscului si fiind operate ajustari, daca este cazul, pentru a reflecta impactul lichiditatii, concentrarilor, acoperirii (hedging) si impactul caracteristicilor specifice optiunilor (optionality).
O institutie care nu surprinde riscul de nerambursare aditional printr-o abordare dezvoltata intern trebuie sa calculeze cerinta suplimentara de capital printr-o abordare care sa asigure coerenta fie cu abordarea prevazuta in cadrul <>Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard, fie cu abordarea prevazuta in <>Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating.
In ceea ce priveste expunerile din securitizarea clasica sau sintetica care ar fi supuse unui tratament de deducere in conformitate cu tratamentul stabilit in <>art. 22 alin. (1) si (3) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii sau care ar fi ponderate la risc cu 1250% in conformitate cu art. 5(1), art. 8, <>art. 15-17 si Capitolul V din Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate si al pozitiilor din securitizare, aceste pozitii se supun unei cerinte de capital care nu poate fi mai mica decat cea stabilita conform tratamentului respectiv. Institutiile care sunt dealeri in aceste expuneri pot aplica un tratament diferit numai in conditiile obtinerii aprobarii din partea autoritatii competente pe baza prezentarii unei documentatii prin care se demonstreaza, pe langa intentia de tranzactionare, faptul ca, pentru expunerile din securitizare sau, in cazul securitizarilor sintetice care se bazeaza exclusiv pe instrumente financiare derivate de credit, pentru expunerile din securitizare sau pentru toate componentele de risc constituente ale acestora, exista o piata lichida bidirectionala (two-way market). Pentru scopurile acestei sectiuni o piata se considera a fi bidirectionala atunci cand exista oferte independente facute cu buna-credinta, de a cumpara si a vinde, astfel incat pot fi determinate intr-un interval de o zi, fie un pret rezonabil inrudit cu ultimul pret de vanzare, fie cotatii de pret (cerere - oferta) curente, de buna credinta si competitive, iar decontarea la un astfel de pret se poate realiza intr-un interval relativ scurt de timp in conformitate cu practicile de tranzactionare (trade custom). Pentru ca o institutie sa aplice un tratament diferit, aceasta trebuie sa detina suficiente date de piata pentru a se asigura surprinderea, in totalitate, a concentrarii riscului de nerambursare al acestor expuneri, prin intermediul abordarii interne utilizate de catre aceasta pentru cuantificarea riscului de nerambursare aditional, in conformitate cu standardele stabilite mai sus.
6. Institutiile care utilizeaza modele interne ce nu sunt recunoscute conform pct. 5 se supun unei cerinte de capital separate pentru riscul specific, calculata conform Anexei I.
7. Pentru scopurile pct. 9 lit. b), rezultatele aferente calculelor proprii ale institutiei se inmultesc cu un factor de multiplicare de cel putin 3.
8. Factorul de multiplicare se majoreaza cu un factor complementar cu valoarea cuprinsa intre 0 si 1, potrivit Tabelului 1, in functie de numarul de depasiri puse in evidenta de catre testarea ex-post (back-testing), aferente ultimelor 250 de zile lucratoare. Institutiile trebuie sa calculeze depasirile, intr-un mod consecvent, pe baza testarii ex-post (back-testing), atat prin utilizarea variatiilor actuale in valoarea portofoliului, cat si prin utilizarea variatiilor ipotetice; valoarea factorului complementar se stabileste pe baza numarului maxim de depasiri rezultat prin utilizarea celor doua tipuri de variatii. O depasire reprezinta o variatie de o zi in valoarea portofoliului care depaseste cuantificarea valorii la risc (value-at-risk) aferente zilei respective, generata de modelul institutiei. Pentru scopul determinarii factorului complementar, numarul de depasiri trebuie evaluat cel putin trimestrial.

Tabelul nr. 1


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Numarul de depasiri │ Factorul complementar │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ Mai putine de 5 │ 0,00 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 5 │ 0,40 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 6 │ 0,50 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 7 │ 0,65 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 8 │ 0,75 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 9 │ 0,85 │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 10 sau mai multe │ 1,00 │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘



De la caz la caz, in situatii exceptionale, autoritatea competenta poate acorda derogare de la cerinta de a majora factorul de multiplicare cu factorul complementar corespunzator Tabelului 1, dar numai in conditiile in care institutia demonstreaza in mod convingator ca o asemenea majorare nu se justifica si ca modelul este in esenta solid.
Daca se inregistreaza depasiri numeroase, indicand astfel ca modelul nu este suficient de exact, recunoasterea modelului se revoca de catre autoritatea competenta sau se impun, de catre aceasta, masuri adecvate pentru a asigura imbunatatirea cu promptitudine a modelului.
Pentru a permite autoritatii competente sa monitorizeze pe baza continua corectitudinea factorului complementar, institutiile trebuie sa notifice acesteia cu promptitudine, in orice caz nu mai tarziu de 5 zile lucratoare, depasirile care rezulta din programul de testare ex-post (back-testing) si care, conform tabelului de mai sus, ar implica o crestere a factorului complementar.
9. Fiecare institutie trebuie sa indeplineasca o cerinta de capital exprimata ca cea mai mare dintre:
a) valoarea la risc (value-at-risk) aferenta zilei precedente, cuantificata conform parametrilor specificati in prezenta anexa, la care se adauga, daca este cazul, cerinta de capital pentru riscul de nerambursare aditional prevazuta la pct. 5; sau
b) media nivelurilor zilnice ale valorii la risc (value-at-risk) din ultimele 60 de zile lucratoare, inmultita cu factorul mentionat la pct. 7, ajustata cu factorul la care se face referire la pct. 8, la care se adauga, daca este cazul, cerinta de capital pentru riscul de nerambursare aditional prevazuta la pct. 5.
10. Modul de calcul al valorii la risc (value-at-risk) este supus urmatoarelor standarde minime:
a) calcularea, cel putin zilnic, a valorii la risc (value-at-risk);
b) un interval de incredere unilateral (one-tailed) de 99%;
c) o perioada de detinere echivalenta cu 10 zile;
d) o perioada efectiva de observare de cel putin un an, cu exceptia cazului in care se justifica o perioada de observare mai scurta datorita unei majorari subite si semnificative a volatilitatii preturilor; si
e) actualizarea trimestriala a datelor.
11. Modelul trebuie sa surprinda cu acuratete toate riscurile de pret, cu caracter material, ale pozitiilor pe optiuni sau pe instrumente similare acestora, iar orice alte riscuri care nu sunt surprinse de catre model trebuie sa fie acoperite in mod adecvat de fondurile proprii.
12. Modelul de cuantificare a riscului trebuie sa surprinda un numar suficient de factori de risc, in functie de nivelul activitatii institutiei pe diverse piete si, in special, factorii specificati mai jos.
Riscul de rata a dobanzii
Sistemul de cuantificare a riscului trebuie sa incorporeze un set de factori de risc corespunzator ratelor dobanzii pe fiecare moneda in care institutia inregistreaza pozitii senzitive la rata dobanzii, in bilant si in afara bilantului. Institutia trebuie sa modeleze curbele de randament folosind una dintre abordarile general acceptate. Pentru expunerile, cu caracter material, la riscul de rata a dobanzii in monede si pe piete importante, curba de randament trebuie divizata in minimum sase benzi de scadenta pentru a surprinde variatiile volatilitatii ratelor de-a lungul curbei de randament.
Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de variatiile, imperfect corelate, ale diferitelor curbe de randament.
Riscul valutar
Sistemul de cuantificare a riscului trebuie sa incorporeze factorii de risc corespunzatori aurului si valutelor individuale in care sunt exprimate pozitiile institutiei.
In cazul OPC-urilor, se iau in considerare pozitiile pe valuta efective ale acestora. Institutiile se pot baza pe raportarile tertilor privind pozitiile pe valuta ale OPC, in cazul in care corectitudinea acestor raportari este asigurata in mod adecvat. Daca o institutie nu are cunostinta de pozitiile pe valuta ale unui OPC, aceasta pozitie trebuie extrasa si tratata in conformitate cu Anexa in pct. 2.1 alin. (4).
Riscul legat de titluri de capital
Sistemul de cuantificare a riscului trebuie sa utilizeze un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare dintre pietele de titluri de capital in care institutia detine pozitii semnificative.
Riscul de marfa
Sistemul de cuantificare a riscului trebuie sa utilizeze un factor de risc separat, cel putin pentru fiecare marfa in care institutia detine pozitii semnificative. Sistemul de cuantificare a riscului trebuie, de asemenea, sa surprinda riscul legat de variatiile, imperfect corelate, ale marfurilor similare, dar nu identice, precum si expunerea la modificarile preturilor forward aparuta ca urmare a decalajului scadentelor. De asemenea, acesta trebuie sa tina cont de caracteristicile pietei, mai ales de datele de livrare si de libertatea de manevra a celor care efectueaza tranzactii (traders) in ceea ce priveste inchiderea pozitiilor.
13. Institutiile pot sa utilizeze corelatii empirice in cadrul si de-a lungul categoriilor de risc in cazul in care, in opinia autoritatii competente, sistemul de cuantificare a corelatiilor pe care il detine institutia este solid si implementat cu integritate.


ANEXA VI
--------
la regulament
-------------

TRANZACTIONAREA

PARTEA A - INTENŢIA DE TRANZACŢIONARE
1. Pozitiile/portofoliile detinute cu intentia de tranzactionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) pentru pozitia/instrumentul sau portofoliul respectiv trebuie sa existe o strategie de tranzactionare formalizata, aprobata de conducerea superioara, care trebuie sa includa orizontul de detinere asteptat;
b) pentru administrarea activa a pozitiilor trebuie sa existe politici si proceduri clar definite, care sa includa urmatoarele:
(i) pozitiile asumate la nivel de oficiu de tranzactionare;
(ii) limitele aferente unei pozitii sunt stabilite si monitorizate pentru a se asigura caracterul lor adecvat;
(iii) dealerii au autonomia de a asuma/administra o pozitie in cadrul limitelor stabilite si in conformitate cu strategia aprobata;
(iv) pozitiile sunt raportate conducerii superioare ca parte integranta a procesului de administrare a riscului la nivelul institutiei; si
(v) pozitiile sunt monitorizate in mod activ in raport cu sursele de informatii referitoare la piata si cu o evaluare a capacitatii de tranzactionare/acoperire a pozitiei sau a riscurilor componente ale acesteia, care sa includa evaluarea calitatii si disponibilitatii informatiilor despre piata utilizate ca date de intrare pentru procesul de evaluare, rulajul pietei (market turnover), nivelurile pozitiilor tranzactionale pe piata; si
c) trebuie sa existe politici si proceduri clar definite pentru monitorizarea pozitiilor in raport cu strategia de tranzactionare a institutiei, inclusiv monitorizarea rulajului si a pozitiilor cu rulaj redus sau inexistent, in cadrul portofoliului de tranzactionare.
PARTEA B - SISTEME SI MECANISME DE CONTROL
1. Institutiile trebuie sa stabileasca si sa mentina sisteme si mecanisme de control suficiente pentru a furniza estimari prudente si fiabile, pentru scopuri de evaluare.
2. Sistemele si mecanismele de control trebuie sa includa cel putin urmatoarele elemente:
a) politici si proceduri pentru procesul de evaluare formalizate. Acestea trebuie sa includa responsabilitati clar definite pentru diversele structuri implicate in procesul de determinare a valorii, sursele de informatii privind piata si modul in care sunt reexaminate in scopul de a stabili daca acestea sunt adecvate, frecventa cu care se realizeaza evaluarile independente, sincronizarea in ceea ce priveste preturile de inchidere, procedurile pentru ajustarea rezultatelor evaluarilor, procedurile de verificare ad-hoc si de sfarsit de luna; si
b) linii de raportare clare si independente de front-office, destinate departamentului responsabil cu procesul de evaluare.
Linia de raportare trebuie sa ajunga in cele din urma pana la nivelul unui membru executiv principal al consiliului de administratie.
Metode Prudente de Evaluare
3. Marcarea la piata reprezinta evaluarea, cel putin zilnica, a pozitiilor la preturi de inchidere direct disponibile, care provin din surse independente, ca de exemplu: preturi de pe bursa, cotatii electronice, cotatii provenite de la mai multi brokeri independenti, care se bucura de o larga recunoastere.
4. In situatia in care se realizeaza marcarea la piata, trebuie utilizat cel mai prudent dintre cursul de cumparare si cel de vanzare, cu exceptia cazului in care institutia este un formator de piata semnificativ pentru acel tip de instrument financiar sau pentru marfa in cauza, caz in care aceasta poate sa efectueze inchiderea la cursul mediu al pietei.
5. In situatia in care marcarea la piata nu este posibila, institutiile trebuie sa marcheze pozitiile/portofoliile la model, inainte de a aplica tratamentul privind cerintele de capital aferente portofoliului de tranzactionare. Marcarea la model este definita ca fiind orice evaluare obtinuta pe baza unor date de intrare provenite din piata care sunt utilizate ca valori de referinta, extrapolate sau incluse in cadrul oricarei alte metode de calcul.
6. In situatia in care este utilizata marcarea la model, trebuie respectate urmatoarele cerinte:
a) conducerea superioara are cunostinta de elementele din portofoliul de tranzactionare care fac obiectul marcarii la model si intelege impactul material al incertitudinii pe care aceasta o creeaza in cadrul raportarii referitoare la riscul/performanta activitatii;
b) datele de intrare provenite din piata sunt obtinute, atunci cand este posibil, in concordanta cu preturile de piata, iar masura in care datele de intrare sunt adecvate pentru pozitia care este supusa evaluarii, precum si parametrii modelului, fac obiectul unei revizuiri frecvente;
c) sunt utilizate, atunci cand sunt disponibile, metodologii de evaluare care, pentru instrumentul financiar sau marfa in cauza, reprezinta practici de piata acceptate;
d) in cazul in care modelul este elaborat de catre institutia insasi, acesta se bazeaza pe presupuneri adecvate, evaluate si testate de catre persoane cu calificare corespunzatoare, independente de procesul de elaborare;
e) sunt implementate proceduri formale de control al modificarilor, iar o copie de siguranta a modelului este pastrata si utilizata periodic pentru a verifica evaluarile efectuate;
i) persoanele responsabile cu administrarea riscului au cunostinta de punctele slabe ale modelelor utilizate, precum si de modalitatile de a le sublinia cat mai bine in cadrul rezultatelor evaluarii; si
g) modelul este supus reexaminarii periodice pentru a se determina acuratetea rezultatelor obtinute prin aplicarea acestuia (de exemplu, evaluarea privind continuitatea caracterului adecvat al ipotezelor, analiza profitului si a pierderii in raport cu factorii de risc, compararea valorilor efective de inchidere cu rezultatele modelului).
Pentru scopurile lit. d), modelul trebuie sa fie elaborat/aprobat de structuri independente de front office iar testarea trebuie sa fie independenta si sa includa validarea calculelor matematice, a ipotezelor si a programului informatic.
7. In plus fata de marcarea zilnica la piata sau marcarea la model trebuie efectuata si o verificare de pret independenta. Aceasta reprezinta procesul prin care preturile de piata sau datele de intrare aferente modelului sunt verificate in mod regulat in ceea ce priveste acuratetea si independenta. In timp ce marcarea la piata zilnica poate fi realizata de catre dealeri, verificarea preturilor de piata si a datelor de intrare aferente modelului trebuie efectuata de catre o unitate independenta de sala de tranzactionare, cel putin o data pe luna (sau mai frecvent, in functie de natura pietei/activitatii de tranzactionare). In cazul in care nu sunt disponibile surse de pret independente sau sursele de pret sunt mai mult subiective, poate fi adecvata luarea unor masuri prudente cum ar fi ajustarea evaluarilor.
Ajustari sau Rezerve aferente Evaluarii
8. Institutiile trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru luarea in considerare a ajustarilor/rezervelor aferente evaluarii.
Standarde Generale
9. Institutiile trebuie sa determine ajustari/rezerve aferente evaluarii, cel putin cu privire la: marjele de credit constatate in avans (unearned credit spreads), costurile de inchidere (close-out costs), riscurile operationale, rezilierea neanticipata, costurile de investire si de finantare, costurile administrative viitoare si, in situatiile in care este relevant, riscul de model.
Standarde pentru pozitii mai putin lichide
10. Pozitii mai putin lichide pot rezulta atat din evenimente de piata cat si din situatii ce tin de institutie, de exemplu pozitii concentrate si/sau pozitii cu dinamica scazuta.
11. Pentru a determina daca este necesara o rezerva aferenta evaluarii pentru pozitiile mai putin lichide, institutiile trebuie sa ia in considerare mai multi factori. Acesti factori includ timpul necesar pentru a acoperi pozitia/riscurile aferente pozitiei, volatilitatea si media marjelor dintre cursurile de cumparare si cele de vanzare, disponibilitatea cotatiilor de piata (numarul si identitatea formatorilor de piata), volatilitatea si media volumelor tranzactionate, concentrari ale pietei, cresterea vechimii pozitiilor, masura in care evaluarea se bazeaza pe marcarea la model si impactul altor riscuri de model.
12. In cazul utilizarii de evaluari realizate de terti sau in cazul marcarii la model, institutiile trebuie sa determine daca este oportuna efectuarea unei ajustari aferente evaluarii. In plus, institutiile trebuie sa aiba in vedere necesitatea stabilirii de rezerve pentru pozitii mai putin lichide si sa reexamineze permanent continuitatea caracterului adecvat al acestora.
13. In cazul in care ajustarile/rezervele aferente evaluarii conduc la pierderi cu caracter material aferente anului financiar curent, acestea trebuie deduse din fondurile proprii de nivel I ale institutiei potrivit <>art. 5 lit. e din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii.
14. Alte profituri/pierderi care rezulta din ajustarile/rezervele aferente evaluarii trebuie incluse in calculul "profiturilor nete aferente portofoliului de tranzactionare" mentionate la art. 5(2) paragraful al 2-lea lit. b) din prezentul regulament si trebuie adunate la, respectiv deduse din, fondurile proprii aditionale eligibile pentru acoperirea cerintelor de risc de piata conform respectivelor prevederi.
15. Ajustarile/rezervele aferente evaluarii care depasesc nivelul celor realizate in conformitate cu cadrul contabil aplicabil institutiei se trateaza potrivit pct. 13, daca conduc la pierderi cu caracter material, sau potrivit pct. 14, in caz contrar.
PARTEA C - ACOPERIRI INTERNE
1. O acoperire interna este o pozitie care compenseaza de o maniera materiala sau in totalitate elementul de risc component al unei pozitii sau al unui set de pozitii din afara portofoliului de tranzactionare. Pozitiile care decurg din acoperiri interne sunt eligibile pentru tratamentul privind cerintele de capital aferente portofoliului de tranzactionare, cu conditia ca acestea sa fie detinute cu intentia de a fi tranzactionate si sa fie indeplinite criteriile generale referitoare la intentia de tranzactionare si la evaluarea prudenta, specificate in Partile A si B. In special:
a) acoperirile interne trebuie sa nu aiba ca scop principal evitarea sau reducerea cerintelor de capital;
b) acoperirile interne trebuie sa fie formalizate si trebuie sa fie supuse procedurilor interne specifice, de aprobare si audit;
c) tranzactia interna trebuie sa fie efectuata in conditiile pietei;
d) cea mai mare parte a riscului de piata care este generat de acoperirea interna trebuie sa fie administrata in mod dinamic in portofoliul de tranzactionare in cadrul limitelor autorizate; si
e) tranzactiile interne trebuie sa fie monitorizate cu atentie.
Monitorizarea trebuie sa fie asigurata prin proceduri adecvate.
2. Tratamentul la care se face referire la pct. 1 se aplica fara a prejudicia cerintele de capital aplicabile "segmentului din afara portofoliului de tranzactionare" din cadrul acoperirii interne.
3. Fara a lua in considerare pct. 1 si 2, in cazul in care o institutie acopera o expunere la riscul de credit, din afara portofoliului de tranzactionare, utilizand un instrument financiar derivat de credit inclus in portofoliul de tranzactionare (utilizand o acoperire interna), nu se considera ca expunerea din afara portofoliului de tranzactionare este acoperita pentru scopurile calcularii cerintelor de capital, decat in cazul in care pentru expunerea din afara portofoliului de tranzactionare institutia cumpara de la o terta parte eligibila din punctul de vedere al furnizarii protectiei, un instrument financiar derivat de credit care indeplineste cerintele prevazute in <>art. 58 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii. In cazul in care o astfel de protectie furnizata de o terta parte este cumparata si este recunoscuta ca acoperire pentru o expunere din afara portofoliului de tranzactionare pentru scopurile calcularii cerintelor de capital, niciuna dintre acoperirile prin instrumente financiare derivate de credit, interna sau externa, nu poate fi inclusa in portofoliul de tranzactionare pentru scopul calcularii cerintelor de capital.
PARTEA D - INCLUDEREA IN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE
1. Institutiile trebuie sa dispuna de politici si proceduri pentru determinarea pozitiilor care se includ in portofoliul de tranzactionare pentru scopurile calcularii cerintelor de capital, clar definite in concordanta cu criteriile prevazute la art. 3 din prezentul regulament si luand in considerare capacitatea si practicile institutiei in ceea ce priveste administrarea riscului. Conformitatea cu aceste politici si proceduri trebuie sa fie formalizata integral si sa fie supusa auditarii interne periodice.
2. Institutiile trebuie sa dispuna de politici si proceduri clar definite pentru administrarea generala a portofoliului de tranzactionare. Aceste politici si proceduri se trebuie sa se refere cel putin la urmatoarele:
a) activitatile pe care institutia le considera ca fiind de tranzactionare si, totodata, parte componenta a portofoliului de tranzactionare pentru scopurile calcularii cerintelor de capital;
b) masura in care o pozitie poate fi marcata la piata zilnic prin referire la o piata bidirectionala activa si lichida;
c) pentru pozitiile care sunt marcate la model, masura in care institutia poate:
(i) sa identifice toate riscurile cu caracter material ale pozitiei;
(ii) sa acopere toate riscurile cu caracter material ale pozitiei prin instrumente pentru care exista o piata bidirectionala activa si lichida; si
(iii) sa determine estimari de incredere pentru ipotezele/parametrii cheie utilizati in model;
d) masura in care institutia poate, si i se impune, sa genereze evaluari pentru o anumita pozitie, care pot fi validate extern intr-o maniera coerenta;
e) masura in care restrictiile legale sau alte cerinte operationale ar putea afecta capacitatea institutiei de a lichida/acoperi o pozitie pe termen scurt;
f) masura in care institutia poate, si i se impune, sa administreze in mod activ, din punct de vedere al riscului, o anumita pozitie in cadrul operatiunii de tranzactionare; si
g) masura in care institutia poate transfera riscul sau pozitiile din (in) portofoliul de tranzactionare in (din) afara acestuia, precum si criteriile pentru efectuarea unor astfel de transferuri.
3. O institutie poate, cu aprobarea autoritatii competente, sa trateze pozitiile care sunt detinute in portofoliul de tranzactionare si care corespund elementelor prevazute la <>art. 22(1) lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, ca si titluri de capital sau de creanta, dupa caz, in situatia in care institutia demonstreaza ca este un formator de piata activ pentru aceste pozitii. In acest caz, institutia trebuie sa dispuna de sisteme si mecanisme de control adecvate care sa asigure cadrul in care se desfasoara tranzactionarea instrumentelor reprezentand elemente eligibile de fonduri proprii.
4. Acordurile la termen de tip repo tranzactionabile (term trading-related repo-style transactions) pe care o institutie le include in afara portofoliului de tranzactionare pot fi incluse in portofoliul de tranzactionare pentru scopurile calcularii cerintelor de capital in conditiile in care toate acordurile de tip repo de acest fel sunt incluse. Pentru acest scop, acordurile de tip repo tranzactionabile sunt definite drept cele care indeplinesc cerintele de la art. 11(2) si Anexa VI, Partea A, iar cele doua segmente componente sunt fie sub forma de numerar, fie sub forma de titluri care pot fi incluse in portofoliul de tranzactionare. Indiferent de locul unde sunt inregistrate, toate tranzactiile de tip repo sunt supuse unei cerinte de capital, calculata in legatura cu activitatile din afara portofoliului de tranzactionare, pentru riscul de credit al contrapartidei.
---------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016