Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924  privitor la dobandirea nationalitatii romane prin naturalizare si la redobandirea acestei nationalitati    Twitter Facebook

REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924 privitor la dobandirea nationalitatii romane prin naturalizare si la redobandirea acestei nationalitati

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 16 mai 1924

Consiliul de miniştri, în şedinţa sa dela 14 Mai 1924,
luând în deliberare referatul d-lui ministru al justiţiei sub No. 24.523 cu care depune proiectul de regulament ce a întocmit cu privire la dobândirea naţionalitãţii romane prin naturalizare şi la redobandirea acestei nationalitati,
în temeiul inaltului decret regal No ..... din ....... Mai,
Decidem:

Încuviinţeazã provizoriu sub rezerva aprobãrii ulterioare a M. S. Regelui, urmãtorul REGULAMENT privitor la dobândirea naţionalitãţii romane prin naturalizare şi la redobandirea acestei nationalitati.

CAP. 1
Dispoziţiuni generale
ART. 1
Naţionalitatea romana se dobândeşte în afarã de celelalte moduri prevãzute de lege şi prin naturalizare.
Naturalizarea este individualã şi nici un strãin nu o poate dobândi decât intrunind urmãtoarele condiţiuni:
1. Sa aibã varsta de cel puţin 21 ani împliniţi;
2. Sa-şi manifeste vointa de a deveni roman şi sa declare ca se leapada de cetãţenia strãinã;
3. Sa fi locuit, în urma acestei manifestãri de vointa, neintrerupt pe teritoriul României timp de 10 ani împliniţi.
4. Sa fi avut şi sa aibã bune purtãri.
5. Sa aibã mijloace suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale, sau posibilitatea de a le câştiga.
6. Sa fi pierdut naţionalitatea strãinã sau sa o piardã, potrivit legilor tarii sale, prin efectul dobândirii naţionalitãţii romane.

CAP. 2
Organele pentru acordarea naturalizarii
ART. 2
Naturalizare se acorda de consiliul de miniştri în urma constatãrii comisiunii compusa din prim-preşedintele şi preşedinţii Curţii de apel din Capitala tarii, ca strainul solicitant întruneşte condiţiunile prevãzute mai sus.
ART. 3
Comisiunea de naturalizare funcţioneazã pe lângã ministerul de justiţie şi este prezidata de prim-preşedinte al Curţii de apel.
În lipsa acestuia funcţiunile sale se vor îndeplini de cel mai vechiu dintre preşedinţii cari compun comisiunea.
Directorul general al afacerilor judiciare din ministerul de justiţie îndeplineşte funcţiunea de secretar al comisiunii.
ART. 4
În caz de vacanta a vreunuia din locurile de prim-preşedinte sau preşedinte, comisiunea va fi completatã cu preşedintele sau consilierul care dupã legea de organizare judecãtoreascã îndeplineşte de drept funcţiunile de prim-preşedinte sau preşedinte.
Aceasta dispoziţiune se aplica şi în cazul când preşedintele sau unul din membrii comisiunii este împiedicat de a lua parte la lucrãrile ei.
ART. 5
Comisiunea se convoacã în scris de preşedintele ei. Ea nu va putea lucra şi lua deciziuni decât cu majoritatea absolutã a membrilor cari o compun.
În caz de paritate avizul se considera favorabil cererii.

CAP. 3
Procedura naturalizarii

§ 1. La comisiunea de naturalizare
ART. 6
Cererea de naturalizare însoţitã de toate actele necesare se adreseazã preşedintelui comisiunii de naturalizare şi se înregistreazã la secretariatul acestei comisiuni.
Stagiul prevãzut la art. 1 No. 3 din acest regulament va începe sa curgã de la data înregistrãrii cererii de naturalizare.
ART. 7
Cererile de naturalizare pot fi: a) cereri fãcute în vederea curgerii stagiului, şi b) cereri cu dispensa sau reducere de stagiu.
ART. 8
Cererile de naturalizare fãcute în vederea curgerii stagiului trebuie a fi însoţite de urmãtoarele acte:
1. Extractul actului de naştere, sau alte acte cari dupã lege pot avea forta probanta ca suplicantul are varsta de 21 ani.
2. Declaraţiunea autenticã prin care petiţionarul îşi manifesta vointa de a deveni roman şi ca se leapada de supusenia strãinã.
3. Dovada ca petiţionarul a avut bune purtãri pana în momentul introducerii cererii de naturalizare.
Aceasta dovada va rezulta:
a) Dintr-un certificat liberat de grefa judecãtoriei şi altul de grefa tribunalului domiciliului petitionarului ca el nu e supus nici unei urmãriri şi ca nu a suferit nici o condamnatiune penalã;
b) Un certificat de buna purtare liberat în comunele urbane de poliţie, iar în comunele rurale de primãrie sau şeful secţiunii locale de jandarmi şi certificate cu acelaşi cuprins, liberate de autoritãţile similare strãine în caz când petiţionarul a domiciliat în strãinãtate înainte de a fi stabilit în ţara.
În acest din urma caz se va prezenta şi certificatul dela ministerul roman de afaceri strãine ca nu exista nici o cerere pentru extrãdarea petitionarului.
ART. 9
Autoritãţile competente de a da autenticitate declaraţiunilor prevãzute de art. 8, punctul 2 de mai sus, sunt:
1. În vechiul regat conform legii din 1886 pentru autentificarea actelor.
a) Tribunalele de judeţ;
b) Judecãtoriile de ocol.
2. În Ardeal, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures, conform cu § 53 din art. de lege 35 din 1874, modificat prin § 7 al art. 7 din 1886, notarii publici.
3. În Bucovina:
a) În conformitate cu dispoziţiunile § 121 din norma de jurisdicţie austriaca (legea din 1 August 1895 f. l. i. No. 111) judecãtoriilor de ocoale;
b) În conformitate cu dispoziţiunile § 1 şi 2 din regulamentul notarilor publici (legea din 2 Iunie 1871 f. l. i. No. 75) notarii publici.
3. În Basarabia:
a) De notarii publici conform legii notariale ruse din 1866 şi menţinutã prin art. 47 şi urmãtorii din decretul-lege din 6 Octomvrie 1918;
b) Judecãtorii de ocol în localitãţile unde nu sunt notari publici.
ART. 10
Dupã împlinirea stagiului cerut de art. 1, alin. III din acest regulament, petiţionarul va depune comisiunii, pentru ca cererea sa fie luatã în cercetare, urmãtoarele acte:
a) Acte din cari sa rezulte ca a locuit, în urma introducerii cererii, timp de 10 ani neintrerupt pe teritoriul României.
Aceasta dovada poate fi facuta cu urmãtoarele acte: cu recipisele anuale de plata impozitelor cãtre Stat, judeţ şi comuna, cu certificatul de înscriere la biuroul populatiunii, cu certificatul, liberat în comunele urbane de poliţie, iar în cele rurale de primãrie, constatator ca a locuit neintrerupt în comuna, şi orice alte acte din cari ar putea rezulta aceasta;
b) Acte constatând ca în tot cursul stagiului a avut o buna purtare.
Actele din cari poate rezulta aceasta sunt cele prevãzute la art. 8 No. 3, lit. b;
c) Acte din cari sa rezulte ca petiţionarul poseda mijloace suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale, sau ca are posibilitatea de a le câştiga.
Dovada aceasta poate rezulta din:
Acte sau titluri de proprietate mobiliarã sau imobiliarã.
Acte doveditoare ale exerciţiului unei profesiuni.
Recepisele de plata impozitelor şi orice alte acte, titluri ori certificate de studii cari ar putea face dovada conditiunii de mai sus;
d) Acte din cari sa rezulte ca petiţionarul a pierdut naţionalitatea strãinã sau sa o piardã potrivit legilor tarii sale, prin efectul dobândirii naţionalitãţii romane.
Dovada aceasta se va face producand textul legii în vigoare în ţara de origina relativ la modul pierderii naţionalitãţii, însoţit de traducere în limba romana, ambele legalizate pentru conformitate de Legatiunea sau unde nu exista Legatiune, de consulatul tarii respective şi de ministerul roman de afaceri strãine.
Când legea de origina a strainului nu ar considera ca o cauza de pierdere a naţionalitãţii faptul dobândirii unei cetãţenii strãine decât cu îndeplinirea unor anume formalitãţi, el este obligat a face dovada îndeplinirii acestor formalitãţi.
ART. 11
Odatã cu cererea de naturalizare facuta în scopul obţinerii şi a dispensei de stagiu, petiţionarul va trebui sa prezinte odatã cu cererea, pe lângã actele prevãzute de art. 8 şi 10, şi acte din cari sa rezulte ca este util naţiunii romane sau ca este cãsãtorit cu o romanca, ori ca fiind nãscut, crescut şi domiciliat în România, n-a fost supus nici unei protectiuni strãine.
Proba acestor situatiuni se poate face cu urmãtoarele acte:
1. În ce priveşte utilitatea pentru naţiunea romana.
a) Prin certificatele ministerului, institutiunii sau autoritãţii publice sub autoritatea sau controlul cãruia în mod firesc şi-a desfãşurat activitatea şi care este în mãsura a cunoaşte serviciul adus tarii şi orice alte acte doveditoare de serviciile aduse tarii;
b) Certificatul ministerului de rasboi în cazul când a fãcut serviciul militar ca voluntar sau prin recrutare legalã şi modul cum s-a îndeplinit serviciul cãtre ţara.
2. Cãsãtoria cu romanca:
a) Cu extractul actului de cãsãtorie;
b) Cu extractul actului de naştere al sotiei şi acte cu cari sa probeze ca tatãl sotiei a fost naturalizat roman, ca şi-a exercitat drepturile politice figurand înscris în listele electorale sau ocupand o funcţiune publica.
Proba calitãţii de romanca a mamei naturale se va face în modul arãtat mai sus, ca tatãl acesteia era roman şi ca ea nu şi-a pierdut calitatea de romanca pana în momentul naşterii fiicei cãsãtorite cu strainul solicitant.
3. Pentru strãinii nãscuţi, crescuti şi domiciliaţi în România şi cari n-au fost supuşi vreunei protectiuni strãine, cererea de naturalizare va trebui facuta în termen de un an socotit dela 24 Fevruarie 1924, data promulgãrii legii privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalitãţii romane sa fie însoţitã deosebit de actele enumerate la art. 8 şi de urmãtoarele:
a) Extractul actului de naştere al petitionarului,
b) Acte din cari sa rezulte ca a locuit neintrerupt pe teritoriul României.
Aceasta dovada poate fi facuta cu urmãtoarele acte: certificatele de studii ale solicitantului sau de invatarea unei meserii în ţara, recepisele anuale de plata impozitelor cãtre Stat, judeţ şi comuna, certificatul de înscriere la biuroul populaţiei, certificatul liberat în comunele urbane de poliţie, iar în cele rurale de primãrie, constatator ca a locuit neintrerupt în comuna şi orice alte acte din cari ar putea rezulta aceasta;
c) Certificatul prefectului de judeţ pentru cei domiciliaţi în comune rurale şi al poliţiei pentru cei din comunele urbane ca nu au figurat şi nu figureazã în registrul privitor la controlul strãinilor.
ART. 12
În cazul când petiţionarul ar cere numai reducerea stagiului, odatã cu cererea de naturalizare, va produce pe lângã actele prevãzute la art. 8 şi pe cele arãtate la art. 11 No. 1 şi urm. de mai sus, rãmânând ca restul actelor sa fie depuse dupã împlinirea stagiului.
ART. 13
Cererile de naturalizare a celor cari invoaca dispensa legalã de stagiu vor fi însoţite, deosebit de actele arãtate la art. 8, şi de urmãtoarele pentru cei mentionati sub punctele a şi b de mai jos:
a) Pentru strainul nãscut şi crescut în România pana la varsta de 21 ani:
Extractul actului sau de naştere şi certificate din cari sa rezulte ca s-a nãscut, a crescut şi a locuit în ţara.
Actele din cari poate rezulta aceasta poate fi: dovada dela autoritãţi ca pãrinţii sãi au locuit neintrerupt în ţara, recipisele de plata contributiunilor anuale cãtre Stat, judeţ şi comune ale pãrinţilor şi certificatele de studii ale solicitantului sau de invatarea unei meserii în ţara.
Petiţionarul în acest caz trebue sa introducã cererea de naturalizare în cursul anului ce urmeazã dupã împlinirea vârstei de 21 ani;
b) Pentru copiii care aveau 21 ani împliniţi în momentul când tatãl lor a dobândit naturalizarea.
Extractul actului de naştere al solicitantului şi diploma de naturalizare a tatãlui;
c) Cererile de naturalizare ale romanilor de origina supuşi unui Stat strãin, indiferent de locul naşterii lor, vor trebui sa fie însoţite numai de urmãtoarele acte:
1. Extractul actului de naştere doveditor ca are varsta de 21 ani;
2. Extractul actului de cãsãtorie al pãrinţilor sau extractul de naştere al mamei naturale.
3. Dovada ca petiţionarul a avut bune purtãri pana în momentul introducerii cererii de naturalizare.
Aceasta dovada va rezulta:
Dintr-un certificat liberat de grefa judecãtoriei şi altul de grefa tribunalului domiciliului petitionarului ca el nu e supus nici unei urmãriri şi ca nu a suferit nici o condamnatiune penalã.
Un certificat de buna purtare liberat în comunele urbane de poliţie, iar în comunele rurale de primar sau de şeful secţiunii de jandarmi locali şi certificate cu acelaş cuprins liberate de autoritãţile similare strãine, în caz când petiţionarul a domiciliat în strãinãtate înainte de a fi stabilit în ţara.
4. O declaraţie autenticã de renunţare la supusenia strãinã.
ART. 14
Declaraţiunea de manifestare a voinţei de naturalizare şi de lepadare de cetãţenie strãinã se va face în forma autenticã.
ART. 15
O copie identicã dupã cererea de naturalizare se va publica la staruinta şi în contul solicitantul în Monitorul Oficial, într-unul din ziarele mai rãspândite în ţara şi într-unul din ziarele dela domiciliul lui de va fi.
ART. 16
Preşedintele va supune comisiunii cererea de naturalizare numai dupã ce petiţionarul va prezenta exemplarele din Monitorul Oficial şi din ziarele în cari s-a inserat publicaţiunea şi dupã ce va fi trecut cel puţin 30 de zile libere dela data ultimei publicaţiuni.
ART. 17
Cererile de naturalizare ale romanilor de origina se vor publica numai în Monitorul Oficial din oficiu şi gratuit.
ART. 18
În termenul de 30 zile libere prevãzute la art. precedent, ministerul public, autoritãţile administrative centrale şi locale şi orice persoana în mãsura de a dovedi cu acte ca solicitantul nu întruneşte condiţiunile prescrise în lege, vor putea sa adreseze cererile lor scrise preşedintelui comisiunii de naturalizare.
Toate aceste întâmpinãri se vor alãturã la dosarul respectiv spre a se avea în vedere de comisiune cu ocaziunea rezolvarii cererii de naturalizare.
Asemenea întâmpinãri pot fi adresate şi consiliului de miniştri mai înainte de a se fi pronunţat asupra naturalizarii.
ART. 19
Mai înainte a aviza asupra cererii de naturalizare, comisiunea poate dispune în mod preparator:
a) Ca petiţionarul sa completeze actele sau sa dea explicaţiuni orale sau scrise;
b) Ca prin unul din membrii sãi, sau prin delegatiuni date membrilor parchetelor de orice grad, sau autoritãţilor administrative, sa culeagã informaţiuni sau sa facã cercetãrile ce va crede necesare;
c) Sa cheme înaintea sa pe orice alte persoane ce ar crede ca pot da informaţiuni utile.
ART. 20
Cererile de naturalizare respinse de comisiune pentru neîndeplinirea vârstei sau a stagiului, vor putea fi reintroduse dupã împlinirea vârstei de 21 de ani sau a stagiului, fãrã ca petiţionarul sa fie obligat a face o noua declaraţiune de manifestare de vointa.
Vor putea fi reinoite şi cererile respinse pe motivul ca solicitantul nu are mijloace suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sau posibilitatea de a le câştiga, când prin acte noui ar putea dovedi neîndoios ca el îndeplineşte şi aceasta conditiune.
Cererile respinse pe motivul ca petiţionarul n-a avut sau nu are buna conduita, nu vor mai putea fi reinoite.
Cererile de reducere şi de dispensa de stagiu respinse nu mai pot fi repetate, afarã de cazul când cei cari au fãcut cerere ar dovedi ca au adus tarii servicii excepţionale dupã respingerea cererii.
ART. 21
Încheierile comisiunii se vor da întotdeauna în scris şi motivat.
ART. 22
Cererile de naturalizare constatate prin încheiere de comisiune ca nu întrunesc condiţiunile legii, nu se vor mai inainta consiliului de miniştri.
ART. 23
Încheierea comisiunii constatând ca strainul întruneşte condiţiunile cerute pentru naturalizare se înainteazã împreunã cu dosarul respectiv, consiliului de miniştri prin mijlocirea ministerului de justiţie.
§ 2. La consiliul de miniştri
ART. 24
Consiliul de miniştri examinând actele din dosar şi încheierea comisiunii, pe temeiul referatului consiliului de miniştri va acorda sau va refuza printr-un jurnal naturalizarea.
În cazul art. 12 şi 13 de mai sus consiliul se pronunţa şi asupra reducerii sau dispensei de stagiu.
ART. 25
Jurnalul consiliului de miniştri prin care se refuza naturalizarea nu va fi motivat.
ART. 26
Jurnalul pentru acordarea naturalizarii se comunica ministerului de justiţie în copie legalizatã de cãtre secretariatul general al prezidentiei consiliului de miniştri.
§3. La ministerul de justiţie
ART. 27
Dupã primirea copiei jurnalului de admiterea naturalizarii ministerul justiţiei va invita formal pe beneficient ca în termen de 30 zile libere dela încunoştiinţare sa depunã recepisa constatând vãrsarea la Stat a taxei cuvenitã pentru diploma de incetatenire şi sa se prezinte la localul ministerului spre a presta jurãmântul de credinţa.
ART. 28
Strainul care nu îndeplineşte aceasta îndatorire înãuntrul termenului arãtat la art. precedent, va pierde beneficiul jurnalului de naturalizare.
ART. 29
Dupã sãvârşirea jurãmântului, jurnalul de admiterea naturalizarii se publica în Monitorul Oficial la staruinta şi în contul celui interesat.
Jurnalele de admiterea naturalizarii romanilor de origina, se publica din oficiu şi gratuit în Monitorul Oficial.
ART. 30
Naturalizarea se constata prin exemplarul din Monitorul Oficial în care s-a publicat jurnalul de naturalizare şi cu diploma de incetatenire ce se libereazã de ministerul justiţiei.
ART. 31
Diplomele se vor libera dintr-un registru a souche şi vor fi semnate de ministerul justiţiei şi contrasemnate de directorul general al serviciului judiciar.
Ele vor purta un numãr de ordine şi vor fi investite cu sigiliul ministerului justiţiei.
§ 4. Procedura de urmat în caz de redobandire şi pierdere a naţionalitãţii prin opţiune sau renunţare
ART. 32
Romanca cãsãtoritã cu un strãin care voeşte a-şi pãstra totuşi naţionalitatea sa, va face o declaraţiune autenticã înainte de cãsãtorie sau cu ocaziunea contractãrii cãsãtoriei.
ART. 33
O declaraţiune identicã va trebui sa facã şi romanca devenitã strãinã prin cãsãtorie, precum şi romanca de origina din Basarabia sau Bucovina cãsãtoritã cu un strãin, înainte de alipirea acestor provincii la vechiul regat, pentru redobandirea calitãţii de romanca, în urma încetãrii cãsãtoriei.
ART. 34
Sotia strainului naturalizat roman, pentru a-şi putea pãstra naţionalitatea dobandita prin cãsãtorie, sau aceea pe care şi-a rezervat-o cu ocazia cãsãtoriei, va face o declaraţiune autenticã de renunţare la naţionalitatea romana.
ART. 35
Strãinã care a dobândit calitatea de romanca prin cãsãtorie, în caz ca voieşte, în urma încetãrii cãsãtoriei a-şi redobândi naţionalitatea de origina, va face o declaraţiune autenticã.
ART. 36
Copiii deveniti romani prin naturalizarea tatãlui şi cari vor sa-şi pãstreze naţionalitatea de origina, urmeazã a face o declaraţiune autenticã de renunţare la naţionalitatea romana în termen de un an dela împlinirea vârstei de 21 ani.
ART. 37
Declaraţiunile de cari se vorbeşte în art. 32-36 de mai sus, vor fi înaintate de îndatã ministerului de justiţie, iar în strãinãtate legatiunilor sau consulatelor, cari prin mijlocirea ministerului de externe le vor trimite ministerului de justiţie.
ART. 38
La ministerul justiţiei se vor întocmi dosare speciale pentru pãstrarea acestor declaraţiuni cum şi registre separate de renunţãri şi optiuni în cari vor fi trecute în ordinea alfabetica numele persoanelor cari vor fi fãcut asemenea declaraţiuni.
ART. 39
Romanul care şi-a pierdut aceasta calitate prin acceptarea unei funcţiuni publice în ţara strãinã sau prin supusenie temporarã la o protectiune strãinã, precum şi cel nãscut din pãrinţi romani cari şi-au pierdut aceasta calitate pentru a-şi putea redobândi calitatea de roman, urmeazã sa renunţe formal la protectiunea strãinã printr-o declaraţiune scrisã.
Declaraţiunea de renunţare o vor depune consiliului de miniştri, cerând autorizarea de a-şi stabili domiciliul în România.
Consiliul de miniştri va aviza printr-un jurnal asupra cererii. Jurnalul de aprobare se va publica din oficiu şi gratuit în Monitorul Oficial.

CAP. 4
Dispoziţiuni finale
ART. 40
Personalul de cancelarie al comisiunii se compune dintr-un registrator-arhivar şi unul sau mai mulţi scriitori, dupã trebuinta, desemnaţi prin delegaţiune, dintre functionarii directiunii generale a serviciului judiciar.
ART. 41
Secretariatul comisiunii va tine urmãtoarele registre:
a) Un registru de intrare în care se vor trece în ordinea primirii lor cererile de naturalizare;
b) Un opis alfabetic în care se va trece numele tuturor persoanelor cari au fãcut cereri de naturalizare.
ART. 42
Secretarul comisiunii de naturalizare va putea libera celor interesaţi certificate constatând ca s-a primit şi înregistrat la comisiune cererile lor de naturalizare fãcute în conformitate cu dispoziţiunile art. 8 şi urmãtorii din acest regulament.
Aceste certificate vor conţine menţiunea ca nu le conferã nici un drept.
ART. 43
În cazul art. 33 din regulament, ministerul de justiţie, primind declaraţiunea, va constata printr-o deciziune îndeplinirea condiţiunilor cerute de lege şi redobandirea de cãtre solicitanta a calitãţii de romanca.
O copie de pe aceasta deciziune se va libera la cererea partii interesate.
ART. 44
Ministerul de justiţie, direcţiunea serviciului judiciar, va tine un registru alfabetic în care se vor trece numele tuturor persoanelor cãrora consiliul de miniştri le-a acordat naturalizare în temeiul dispoziţiunilor legii privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalitãţii romane.

Ion I. C. Bratianu,
Dr. C. Anghelescu,
G. G. Marzescu,
Al. Lapedatu,
General Traian Mosoiu,
Tancred Constantinescu,
General de divizie
George Mardarescu,
N. D. Chirculescu,
I. Nistor.
------------

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Regulament, Consiliul de Ministri, REGULAMENT nr. 1.131 din 14 mai 1924

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5
 

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice