Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Introducere <>Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, denumita în continuare lege, prevede ca orice ajutor de stat, sub orice forma şi indiferent de beneficiar, trebuie autorizat de Consiliul Concurentei din punct de vedere al efectelor asupra concurentei, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. În acest sens, în cazurile în care suma ajutorului de stat este relativ mica se considera ca acesta nu afecteazã concurenta dintre agenţii economici şi nici tratatele internaţionale la care România este parte şi, de aceea, poate fi exceptat de la obligaţia de notificare. Art. 20 din lege menţioneazã ca ajutorul de stat acordat unui agent economic, într-o perioada de pana la 3 ani, în valoare totalã de un miliard lei, este considerat ca fiind autorizat şi nu cade sub incidenta obligaţiei de notificare. Acest plafon poate fi actualizat prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei. Concurenta şi tratatele internaţionale la care România este parte pot fi totuşi afectate în cazul în care beneficiarul primeşte mai multe ajutoare de stat situate sub pragul minim, eventual chiar de la furnizori diferiţi. De aceea verificarea respectãrii pragului minim se va realiza la totalul sumelor acordate ca ajutor de stat sub pragul minim şi nu va afecta posibilitatea beneficiarului de a obţine alte ajutoare în cadrul schemelor de ajutor de stat autorizate de Consiliul Concurentei. Plafonul se va aplica tuturor tipurilor de ajutor, indiferent de forma lor sau de obiectivele urmãrite, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 21 şi 22 din lege. Sumele acordate ca ajutor de stat în cadrul acestui prag minim pot proveni de la orice autoritate publica sau alte organisme (furnizori) care acţioneazã la nivel naţional, local sau regional. Prezentul regulament clarifica şi unele aspecte de natura practica, la care legea nu face referire, cum ar fi momentul în care începe sa se deruleze perioada de 3 ani, posibilitatea de a primi ajutor de stat şi în cadrul unei scheme autorizate, pe lângã cel situat sub pragul minim, precum şi în legatura cu evaluarea cantitativã a ajutorului primit sub orice forme, altele decât ajutorul banesc. Beneficiarul ajutorului de stat va fi informat de furnizor în legatura cu caracterul de exceptare a ajutorului de la notificarea cãtre Consiliul Concurentei, exceptare generata de faptul ca nu depãşeşte pragul minim menţionat. Explicatia acestei obligaţii rezida în faptul ca este posibil ca beneficiarul unui ajutor sa nu cunoascã dacã acesta se încadreazã în mãsuri care nu intra sub incidenta legii, dacã este un ajutor de stat autorizat sau un ajutor situat sub pragul minim. În plus, este firesc ca beneficiarii de ajutor de stat sa verifice dacã acesta respecta legislaţia în vigoare, cu atât mai mult cu cat, în caz contrar, ei pot fi obligaţi la rambursarea ajutorului. De asemenea, beneficiarul trebuie sa îi confirme furnizorului ca noul ajutor - prin cumularea cu eventuale alte ajutoare primite anterior - nu conduce la depãşirea pragului minim stabilit de lege. Regulamentul precizeazã faptul ca autoritãţile publice sau organismele care furnizeazã ajutoare de stat situate sub pragul minim trebuie sa pãstreze evidenta acestora, astfel încât sa poatã fi în mãsura sa ofere informaţiile cerute de Consiliul Concurentei şi de Oficiul Concurentei în scopul respectãrii prevederilor legale. ART. 1 Pragul minim (1) Ajutorul de stat acordat unui agent economic, într-o perioada de pana la 3 ani, în valoare totalã de un miliard de lei, este considerat ca fiind autorizat şi nu cade sub incidenta obligaţiei de notificare. Acest prag poate fi actualizat prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurentei. (2) Pragul minim se va aplica la totalul sumelor acordate ca ajutor sub pragul minim şi nu va afecta posibilitatea beneficiarului de a obţine alte ajutoare în cadrul schemelor de ajutor de stat autorizate de Consiliul Concurentei. (3) Pragul minim va avea în vedere toate tipurile de ajutor, indiferent de forma lor sau de obiectivele urmãrite. (4) Regula pragului minim nu se va aplica în cazurile în care Consiliul Concurentei, potrivit art. 21 din lege, adopta un regulament de exceptari pe categorii, prin care vor fi stabilite categoriile de ajutor de stat considerate ca fiind autorizate şi care, în consecinta, nu sunt supuse cerinţelor de notificare, şi nici în cazurile în care acesta, potrivit art. 22 din lege, va adopta şi va pune în aplicare regulamente şi instrucţiuni în vederea definirii criteriilor esenţiale care trebuie îndeplinite pentru autorizarea ajutorului, în special cele referitoare la anumite sectoare ale economiei sau la obiective specifice ale ajutorului de stat. (5) Perioada de 3 ani menţionatã începe sa curgã de la data la care beneficiarul primeşte primul ajutor de stat situat sub pragul minim. ART. 2 Echivalentul banesc În cazul în care ajutorul de stat acordat nu este în forma bãneascã, în vederea verificãrii respectãrii pragului minim se va calcula echivalentul sau în lei. ART. 3 Cumularea şi monitorizarea (1) Atunci când o autoritate publica sau alte organisme acorda un ajutor de stat care se situeaza sub pragul minim, beneficiarul ajutorului trebuie sa fie informat de furnizor în legatura cu aceasta calificare care a fãcut ca ajutorul sa fie exceptat de la obligaţia de notificare. În plus autoritatea publica sau organismul care furnizeazã ajutorul trebuie sa obţinã de la beneficiar o declaraţie scrisã conform cãreia noul ajutor nu ridica totalul cumulat al ajutoarelor primite anterior de cãtre acesta şi situate sub pragul minim la o suma care sa depãşeascã acest prag. (2) Furnizorul de ajutor va stabili un mecanism prin care sa se asigure ca suma totalã a ajutorului nu depãşeşte un miliard lei într-o perioada de 3 ani, în cazul în care acelaşi beneficiar va fi destinatarul unor mãsuri separate de ajutor de stat, fiecare în parte respectând pragul minim. ART. 4 Modalitãţi de calcul al echivalentului în lei pentru unele tipuri de ajutor de stat (1) Calcularea echivalentului banesc al ajutorului acordat sub diferite forme se realizeazã înainte de prelevarea oricãror impozite directe, dacã ajutorul respectiv este supus unui astfel de regim fiscal. (2) Orice ajutor care urmeazã sa fie primit în viitor, într-o singura transa sau în mai multe, trebuie actualizat la valoarea prezenta a acestuia. Un ajutor sub forma bãneascã trebuie sa fie calculat ca o suma care se plãteşte o singura data, chiar dacã, în realitate, plata se efectueazã în mai multe transe. (3) Rata de actualizare, precum şi rata de referinta folosite pentru a calcula dimensiunea ajutorului în cazul unui împrumut cu dobanda redusã vor constitui, de regula, rata medie activa a dobânzii practicatã de cãtre bãncile comerciale la momentul acordãrii ajutorului. (4) Echivalentul banesc al unui împrumut cu dobanda redusã, într-un an dat, reprezintã diferenţa dintre dobanda datoratã calculatã la rata de referinta şi dobanda plãtitã efectiv. Orice dobanda ce va fi astfel economisita pana în momentul rambursarii integrale a împrumutului va fi actualizatã la valoarea sa din momentul acordãrii împrumutului şi va fi calculatã valoarea sa cumulatã. (5) Echivalentul banesc al unei scutiri de impozit reprezintã economia facuta la plata impozitului din anul respectiv. În mod similar, economiile ce vor fi realizate în viitor trebuie actualizate la valoarea prezenta, prin utilizarea ratei de referinta. (6) În cazul garantarii unor împrumuturi, echivalentul banesc, pe un an dat, poate fi: - calculat în acelaşi fel ca echivalentul în bani pentru împrumuturile cu dobanda redusã, dupã ce primele de asigurare eventual plãtite au fost scãzute, subvenţia de dobanda reprezentând diferenţa dintre rata dobânzii de referinta şi rata dobânzii obţinutã datoritã garantarii împrumutului de cãtre stat; sau - diferenţa dintre suma garantatã nerambursata, înmulţitã cu factorul de risc (probabilitatea de esec), şi orice prima de asigurare plãtitã. (7) Factorul de risc trebuie sa fie calculat pe baza experienţei acumulate pe parcurs în legatura cu esecurile înregistrate în alte cazuri similare, respectiv împrumuturi acordate în aceleaşi circumstanţe (sector, ramura, mãrime a firmei, nivel general al activitãţii economice). Actualizarea la valoarea prezenta trebuie efectuatã în acelaşi fel ca şi în cazurile anterioare. ART. 5 Solicitarea de informaţii (1) Autoritãţile publice sau organismele care furnizeazã ajutoare de stat situate sub pragul minim trebuie sa pãstreze evidenta acestora, precum şi toate informaţiile referitoare la acordarea unor astfel de ajutoare, astfel încât sa poatã fi în mãsura sa ofere informaţiile cerute de Consiliul Concurentei, în scopul verificãrii respectãrii prezentului regulament, şi de Oficiul Concurentei pentru monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat. (2) Informaţiile referitoare la un ajutor individual trebuie pãstrate pe o perioada de 10 ani de la data acordãrii respectivului ajutor, iar cele privind o schema de ajutor de stat, pentru o perioada de 10 ani de la data acordãrii ultimei alocari specifice de ajutor în cadrul acesteia. (3) La solicitarea furnizorului de ajutor de stat Consiliul Concurentei şi Oficiul Concurentei pot acorda sprijin referitor la modalitãţile de calcul al echivalentului banesc al ajutoarelor racordate. (4) Atunci când un furnizor de ajutor de stat are dubii privind corectitudinea calculului echivalentului banesc al ajutorului de stat, el se poate adresa Consiliului Concurentei sau Oficiului Concurentei pentru clarificãri suplimentare. ANEXA 1 --------la regulament------------- Exemplu privind calcularea echivalentului banesc al unui
─────────────────────────────────────────────────────────
împrumut cu dobanda subventionata
─────────────────────────────────
Un furnizor de ajutor de stat se obliga sa subventioneze dobanda la un împrumut de 5 miliarde lei efectuat de un agent economic pentru o perioada de 5 ani, în asa fel încât debitorul sa nu plãteascã decât o rata a dobânzii de 30% anual.
Dobanda medie la creditele acordate de bãncile comerciale, în perioada respectiva, este de 50% (rata de referinta).
La calcularea echivalentului banesc al ajutorului de stat se poate presupune ca rata de referinta va rãmâne constanta.
Calculul echivalentului banesc depinde de existenta sau de inexistenta unei perioade de graţie la rambursarea împrumutului.
1. Fãrã perioada de graţie
Împrumutul este rambursat în rate anuale egale. Echivalentul banesc al subventiei de dobanda, în primul an, este suma împrumutatã înmulţitã cu subvenţia de dobanda (în procente) şi împãrţitã la rata de referinta, astfel:
1,50
În anii 2 pana la 5, subvenţia este calculatã similar, dar utilizându-se formula ratei dobânzii compuse:
0,20
Anul 2: 4.000.000.000 x ------ = 355.555.556 lei
1,50^2
0,20
Anul 3: 3.000.000.000 x ------ = 177.777.778 lei
1,50^3
0,20
Anul 4: 2.000.000.000 x ------ = 79.012.346 lei
1,50^4
0,20
Anul 5: 1.000.000.000 x ------ = 26.337.449 lei.
1,50^5
Echivalentul banesc este suma subvenţiilor actualizate din fiecare an, la valoarea prezenta, adicã 1.305.349.796 lei (dacã ar fi fost sub un miliard lei, nu ar fi trebuit notificat).
2. Cu perioada de graţie
Debitorul beneficiazã de o perioada de graţie de 3 ani (timp în care însã plãteşte dobanda). Împrumutul începe sa fie rambursat, în transe anuale de 2.500.000.000 lei, din anul al patrulea:
0,20
(1) 5.000.000.000 x ------ = 666.666.667 lei
1,50
0,20
(2) 5.000.000.000 x ------ = 444.444.444 lei
1,50^2
0,20
(3) 5.000.000.000 x ------ = 296.296.296 lei
1,50^3
0,20
(4) 5.000.000.000 x ------ = 197.530.864 lei
1,50^4
0,20
(5) 2.500.000.000 x ------ = 65.843.621 lei
1,50^5
În acest caz echivalentul banesc este 1.670.781.892 lei.
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
