Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 4 noiembrie 1997 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale
ART. 1 Curtea Constituţionalã se organizeazã şi funcţioneazã în baza dispoziţiilor <>art. 140-145 din Constituţia României, ale Legii nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, şi ale prezentului regulament, emis potrivit prevederilor acestei legi. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte reguli complementare de procedura, atribuţiile personalului de specialitate şi administrativ, precum şi reguli de disciplina şi de rãspundere disciplinarã. ART. 3 Dispoziţiile regulamentului se interpreteazã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 47/1992 şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile magistraţilor şi funcţionarilor publici.
CAP. 2 Plenul şi preşedintele Curţii Constituţionale
ART. 4 Plenul Curţii Constituţionale, alcãtuit din judecãtorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile acesteia, prevãzute de Constituţie şi legi. Plenul poate lua orice mãsura necesarã pentru buna desfãşurare a activitãţii Curţii. ART. 5 Cvorumul pentru Plenul Curţii Constituţionale este, potrivit legii, de doua treimi din numãrul judecãtorilor Curţii. Plenul hotãrãşte cu votul majoritãţii judecãtorilor Curţii, dacã prin lege nu se prevede altfel. Soluţiile adoptate de plen în materie jurisdicţionalã se înscriu în condica şedinţelor de judecata, iar în celelalte cazuri se consemneazã, pentru fiecare şedinţa în parte, într-un proces-verbal întocmit de şeful Serviciului de pregãtire a lucrãrilor şi secretariat, în baza cãruia secretarul general redacteazã o hotãrâre. Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, plenul se convoacã de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie initiativa sau la cererea scrisã a unui judecãtor. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adopta în plen, la începutul şedinţei. ART. 6 Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevãzute în sarcina sa de <>Legea nr. 47/1992 , precum şi urmãtoarele atribuţii: a) ia mãsuri pentru comunicarea sesizãrii Curţii autoritãţilor publice prevãzute de lege, pentru încunoştinţarea judecãtorilor Curţii asupra punctelor de vedere sau altor acte justificative primite şi pentru desemnarea judecãtorilor-raportori; b) dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României şi comunicarea actelor Curţii; c) înştiinţeazã pe Preşedintele României în situaţia prevãzutã la <>art. 32 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 ; d) conduce compartimentul magistraţilor-asistenţi; e) numeşte pe magistratul-asistent şef şi îi repartizeazã pe magistraţii-asistenţi pe lângã câte un judecãtor al Curţii; f) dispune delegarile de atribuţii; g) încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele individuale de munca; h) stabileşte procedura audientelor la nivelul Curţii Constituţionale; i) exercita autoritatea disciplinarã în condiţiile prezentului regulament; j) dispune organizarea concursurilor pentru angajarea magistraţilor-asistenţi; k) aproba efectuarea concediilor de odihna, în condiţiile legii, de cãtre judecãtori, magistratul-asistent şef, magistraţii-asistenţi şi de cãtre secretarul general şi dispune rechemarea acestora din concediul de odihna; aproba concediile fãrã plata şi concediile de 3-5 zile pe an plãtite, pentru evenimente deosebite; l) stabileşte rãspunderea materialã a angajaţilor Curţii, pe baza propunerilor secretarului general. În problemele privind personalul, delegarea de atribuţii şi administraţia Curţii preşedintele emite ordine.
CAP. 3 Magistraţii-asistenţi
ART. 7 Magistraţii-asistenţi sunt angajaţi cu contract individual de munca, fac parte, potrivit legii, din Corpul magistraţilor şi au urmãtoarele obligaţii principale în legatura cu pregãtirea lucrãrilor şi redactarea actelor emise de Curtea Constituţionalã: a) preiau dosarele jurisdicţionale în care a fost desemnat ca raportor judecãtorul pe lângã care sunt repartizaţi, întocmesc conceptul de citare şi redacteazã corespondenta în legatura cu soluţionarea cauzei; b) ajuta pe judecãtorul-raportor sa se documenteze asupra soluţiilor din jurisprudenta şi doctrina romana şi strãinã, în legatura cu cauzele la care participa, şi sa-şi întocmeascã raportul; c) verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare şi de comunicare în dosarele la soluţionarea cãrora participa; d) redacteazã proiectele de decizii, hotãrâri şi avize sub controlul judecãtorului-raportor; e) urmãresc corecta publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor pe care le-au redactat şi semnaleaza preşedintelui Curţii eventualele erori constatate; f) întocmesc fişele de jurisprudenta dupã modelul stabilit de cãtre plen; g) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de cãtre judecãtorul pe lângã care sunt repartizaţi; h) efectueazã serviciul de permanenta. Magistratul-asistent repartizat pe lângã preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevãzute în fişa postului. ART. 8 Magistratul-asistent şef are urmãtoarele atribuţii: a) urmãreşte ca activitatea magistraţilor-asistenţi sa se desfãşoare în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament; b) prezintã preşedintelui Curţii actele de sesizare a acesteia, în vederea numirii judecãtorului-raportor şi stabilirii termenului de judecata, dupã caz; c) ia mãsuri pentru înlocuirea magistratului-asistent care lipseşte cu un alt magistrat-asistent; d) exercita atribuţiile de magistrat-asistent în cauzele privitoare la art. 144 lit. a) din Constituţie; e) exercita atribuţiile de consilier juridic al Curţii; f) colaboreazã cu Serviciul de cercetare, documentare şi informatica la lucrãrile de sistematizare a practicii jurisdicţionale constituţionale şi confirma exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţionalã a Curţii; g) asigura programarea magistraţilor-asistenţi pentru efectuarea serviciului de permanenta.
ART. 9 Registrele Curţii Constituţionale sunt urmãtoarele: a) registrul de intrare-ieşire a corespondentei, în care se trec, în ordine, toate actele de sesizare, cererile şi celelalte acte ce privesc activitatea jurisdicţionalã a Curţii, precum şi toate scrisorile, petitiile şi adresele cu caracter administrativ; b) registrele de dosare, în care se trec, în ordinea intrãrii, toate actele de sesizare a Curţii; numãrul de înregistrare al fiecãrui act de sesizare formeazã numãrul de dosar, la care se adauga o litera de la A la I, în funcţie de încadrarea sesizãrii în categoriile de atribuţii prevãzute la art. 144 din Constituţie; sub acelaşi numãr se vor inregistra şi toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte în legatura cu cauza respectiva; c) opisul alfabetic, în care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a fãcut sesizarea şi numãrul dosarului; în cazul în care actul de sesizare aparţine unui grup de deputaţi sau de senatori, în opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator; d) registrul informativ, în care se menţioneazã, pentru fiecare dosar: primul termen de judecata şi termenele urmãtoare acordate de Curte; data iesirii dosarului din arhiva şi persoana cãreia i s-a predat; data reintrarii dosarului în arhiva; numãrul şi data deciziei, hotãrârii sau avizului şi soluţia pe scurt; e) registrul de termene al arhivei, în care se trec dosarele, pe termenele de judecata fixate; f) condica şedinţelor de judecata, în care se trec toate dosarele din şedinţa respectiva, în ordinea înscrisã în lista cauzelor, soluţia, numele judecãtorilor şi al magistratului-asistent; g) registrele de evidenta a redactarii actelor Curţii, în care se trec - în ordine şi separat, în funcţie de distincţia facuta de <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 -, toate deciziile şi hotãrârile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactarii se considera data depunerii la mapa a deciziei, hotãrârii sau avizului în forma dactilografiata. La sfârşitul fiecãrui an, dupã ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de secretarul general şi de magistratul-asistent şef, aplicându-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reincepandu-se numerotarea, dacã este cazul. ART. 10 Preşedintele Curţii poate aproba şi alte registre decât cele prevãzute la art. 9. ART. 11 Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia.
Secţiunea a 2-a Activitatea premergãtoare şedinţelor de dezbateri
ART. 12 Actele de sesizare a Curţii sunt cele stabilite de lege, sosite prin posta sau prin curier. Ele se depun la registratura, unde, în aceeaşi zi, primesc data certa, dupã care se predau, prin magistratul-asistent şef, preşedintelui Curţii, având ataşate şi plicurile. Celelalte cereri şi acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau prin curier ori depuse personal, cat şi cele transmise telegrafic sau prin telefax, se înregistreazã, iar apoi se prezintã, dupã caz, preşedintelui sau secretarului general, în cazul corespondentei poştale, sau prin curier, împreunã cu plicurile în care au fost trimise. În cazul în care Curtea se sesizeazã din oficiu asupra constituţionalitãţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, actul prin care se declanseaza procedura jurisdicţionalã este încheierea prin care plenul a hotãrât acest lucru. Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curţii, sub semnatura, dupã care se ataşeazã la dosar, arhivarul-registrator atestând despre aceasta pe conceptul de citare. Corespondenta cu caracter secret se prezintã, nedesfacuta, direct preşedintelui Curţii, fiind evidenţiatã într-un registru special. Plicurile care poarta menţiunea "confidenţial" se înregistreazã în registrul prevãzut la alineatul precedent numai cu aceasta menţiune, fãrã a fi desfãcute, dupã care se predau destinatarului. ART. 13 Preşedintele Curţii, primind actul de sesizare, numeşte, dupã caz, unul sau mai mulţi judecãtori ca raportori, care vor referi asupra punctelor de vedere şi relaţiilor cerute, soluţiilor din doctrina şi jurisprudenta romana şi strãinã, precum şi asupra oricãror elemente necesare dezbaterilor. În cazurile prevãzute la art. 144 lit. a), b), c), h) şi i) din Constituţie termenul de depunere a raportului nu poate depãşi, de regula, 60 de zile de la data înregistrãrii sesizãrii, în condiţiile <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 . Dupã luarea mãsurilor prevãzute la alin. 1, actele de sesizare se restituie, de magistratul-asistent şef, la registratura, unde, în aceeaşi zi, primesc numãrul din registrul de dosare şi se înscriu, totodatã, în registrul prevãzut de art. 9 lit. c) din prezentul regulament. Magistratul-asistent repartizat pe lângã judecãtorul desemnat ca raportor pregãteşte dezbaterile. ART. 14 Termenul de judecata se stabileşte de preşedintele Curţii, la data depunerii raportului, fãrã ca acesta sa poatã depãşi 30 de zile. Dupã fixarea termenului de judecata dosarele vor fi înregistrate în registrele prevãzute la art. 9 lit. d), e) şi f) din prezentul regulament. ART. 15 Dacã actul de sesizare vizeazã atributia Curţii prevãzutã la art. 144 lit. c) din Constituţie, judecãtorul-raportor verifica dacã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute la <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi, dacã este cazul, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanta sa rãspundã. Dacã judecãtorul-raportor sau, ulterior, plenul apreciazã ca este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Magistratul-asistent, pe baza dispoziţiilor judecãtorului-raportor, va redacta adresele necesare obţinerii punctelor de vedere prevãzute de <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . ART. 16 Pe coperta dosarului se vor mentiona numai: denumirea Curţii, numãrul dosarului, autorii sesizãrii, obiectul cauzei şi termenul de judecata. Dosarul trebuie sa aibã toate filele cusute şi numerotate; dupã soluţionarea definitiva se va proceda la snuruire şi la aplicarea sigiliului, iar pe fata interioarã a ultimei coperte referentul cu atribuţii de arhivar-registrator va certifica numãrul filelor, în cifre şi în litere. Scoaterea din incinta Curţii, precum şi fotocopierea, pentru pãrţi, a dosarelor, actelor şi lucrãrilor sunt interzise. Dosarele vor fi puse la dispoziţia pãrţilor pentru studiu numai în arhiva, dupã identificarea şi notarea de cãtre referentul cu atribuţii de arhivar-registrator a prenumelui şi numelui persoanelor care le solicita, verificandu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum şi integralitea dosarului la restituire. ART. 17 Magistratul-asistent întocmeşte conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în fata Curţii şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmãreşte primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevãzute de lege şi asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrãrilor dispuse de preşedinte sau de judecãtorul-raportor, dupã caz. Totodatã, magistratul-asistent ia mãsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecãtori, a actului de sesizare a raportului întocmit în cauza, a fisei dosarului şi, la cerere, a punctelor de vedere legal primite în vederea soluţionãrii cauzei. Dupã depunerea raportului, magistratul-asistent asigura, la cerere, consultarea dosarului de cãtre oricare judecãtor al Curţii. Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficialã, prin posta, agent sau curier. Chemarea în fata Curţii se poate face şi telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmând sa se facã menţiune despre procedeul folosit, data şi ora comunicãrii. În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în strãinãtate, citarea se va face în limba romana, iar deciziile pronunţate se vor comunica netraduse, în mod direct, prin posta, recomandat, pe baza de recipisa şi cu confirmare de primire. ART. 18 Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura în registrul de termene, cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei, dupã care: a) întocmeşte lista cauzelor şi dispune ca grefa sa o distribuie membrilor plenului şi sa o afiseze cu minimum 24 de ore înaintea termenului de dezbateri; b) verifica dacã au sosit la Curte şi s-au atasat la dosar dovezile de inmanare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale, precum şi memoriile formulate în apãrare, punctele de vedere, actele şi relaţiile solicitate de preşedintele Curţii ori de judecãtorul-raportor; c) verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar. Despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informeazã, în scris, pe preşedintele Curţii. Verificãrile menţionate la lit. b) şi c) se fac înaintea începerii dezbaterilor. ART. 19 Preşedintele Curţii asigura persoanelor implicate în mod direct în soluţionarea cauzei studierea din timp a dosarelor. În cazurile în care, potrivit legii, este citat Ministerul Public, acestuia i se comunica, o data cu citaţia, şi actul de sesizare. În cauzele privind soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate, dosarele pot fi consultate de pãrţi sau de avocaţii acestora, pe baza de împuternicire.
Secţiunea a 3-a Activitatea în timpul şedinţelor de dezbateri
ART. 20 La şedinţe participa toţi judecãtorii Curţii, în afarã de situaţiile în care unii sunt împiedicaţi în mod justificat. Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii. La şedinţe participa, în mod obligatoriu, magistratul-asistent repartizat pe lângã judecãtorul desemnat ca judecãtor-raportor, iar în cazurile prevãzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autoritãţi, citate în acest scop. În cazurile în care legea nu obliga la citare, dezbaterea are loc numai cu participarea judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar. Preşedintele Curţii, poate invita, pentru relaţii, persoanele socotite necesare. ART. 21 Accesul publicului este limitat la numãrul de locuri din sala de şedinţa. Secretarul general va lua mãsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de şedinţa. În scopul asigurãrii solemnitatii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţa a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvantului ori a imaginii este admisã numai înainte de începerea dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilã a preşedintelui Curţii. Este interzis ca în sala de şedinţa sa se facã propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuarii din sala şi a sesizãrii organelor de poliţie, dacã preşedintele Curţii apreciazã ca fapta are caracter grav. Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedura civilã sunt aplicabile. ART. 22 În timpul şedinţelor publice, judecãtorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii poarta roba şi insigna. ART. 23 Magistratul-asistent care a pregãtit dezbaterile intra în sala de şedinţa înainte de începerea dezbaterilor, verifica respectarea dispoziţiilor art. 21 din prezentul regulament şi asigura prezenta la usa a aprodului. ART. 24 Dupã deschiderea dezbaterilor de cãtre preşedintele Curţii, cauzele sunt strigate, în ordinea stabilitã prin lista de şedinţa, de cãtre magistratul-asistent. În fiecare cauza, dacã este cazul, magistratul-asistent face apelul pãrţilor şi al celorlalte autoritãţi sau persoane citate, dupã care referã asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau a autoritãţilor chemate la proces şi, dacã s-au îndeplinit celelalte mãsuri dispuse de Curte, referã pe scurt asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se afla judecata acesteia. ART. 25 O data legal sesizatã, Curtea procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului. ART. 26 În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numãrul dosarului, susţinerile orale ale pãrţilor şi ale procurorului, mãsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultând din desfãşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se pãstreazã în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise. ART. 27 În cazul în care Curtea rãmâne în pronunţare, preşedintele anunta ziua stabilitã pentru aceasta. Amânarea pronunţãrii nu va depãşi, de regula, 30 de zile. În condica de şedinţa se va trece, în momentul pronunţãrii, şi termenul la care au avut loc dezbaterile. ART. 28 Aprodul anunta publicului din sala intrarea şi retragerea Plenului Curţii.
Secţiunea a 4-a Activitatea ulterioara încheierii dezbaterilor
ART. 29 Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecãtorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregãtit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat. Judecãtorul-raportor voteazã primul, cel mai tânãr judecãtor, al doilea, apoi, ceilalţi judecãtori şi, la sfârşit, preşedintele Curţii. În situaţia în care un judecãtor cere sa se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeazã obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii sau cel puţin o treime din numãrul judecãtorilor plenului considera cererea justificatã, se va amana pronunţarea pentru o alta data, ţinând seama de urgenta cauzei. Dacã în procesul deliberãrii se constata necesitatea lãmuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele Curţii poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând mãsurile procesuale necesare. ART. 30 Rezultatul deliberãrii se înscrie într-o minuta, care se semneazã de judecãtorii care au participat la şedinţa şi de magistratul-asistent. Magistratul-asistent va consemna de îndatã în condica de şedinţa soluţiile date, care se semneazã de cãtre judecãtori. Judecãtorul poate formula opinie separatã, având obligaţia sa o motiveze pana la data semnãrii deciziei. ART. 31 Deciziile, hotãrârile şi avizele se redacteazã în scris de cãtre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmând ca dupã examinarea lor de cãtre judecãtorul-raportor sa fie definitivate în şedinţa judecãtorilor care le-au pronunţat. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare. Actele Curţii, menţionate în alin. 1, se vor redacta în numãrul de exemplare necesare spre a asigura pãstrarea lor la dosar şi în mape speciale, la arhiva şi la biblioteca Curţii, comunicarea acestora, în cazurile prevãzute de lege, şi trimiterea spre publicare. Deciziile, hotãrârile şi avizele se certifica de cãtre preşedintele Curţii şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numãr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţa, separat pentru decizii, hotãrâri şi avize. Actele pronunţate de Curte se comunica şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile stabilite prin <>Legea nr. 47/1992 . De asemenea, Curtea editeazã culegeri de decizii şi hotãrâri şi organizeazã sistematizarea jurisprudenţei. Dupã întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotãrârilor sau a avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura. La arhiva se pãstreazã şi câte un exemplar din fiecare act pronunţat de Curte, în mape speciale de decizii, hotãrâri şi avize, grupate în ordine numericã pe ani. ART. 32 În cazul în care s-a dispus amânarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de şedinţa termenul fixat şi motivele amânãrii, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amânare, conceptele de citare pentru termenul urmãtor, adresele şi va asigura aducerea la îndeplinire a celorlalte mãsuri dispuse de Curte. Dupã redactarea şi semnarea încheierilor, magistratul-asistent preda dosarele amânate arhivarului-registrator, care semneazã de primirea lor pe lista de procese.
CAP. 5 Secretariatul Curţii Constituţionale
ART. 33 Secretariatul Curţii Constituţionale are în structura sa birouri, oficii, servicii şi Direcţia economicã. Organizarea şi funcţionarea compartimentelor prevãzute la alin. 1 se stabilesc prin hotãrârea Plenului Curţii. Atribuţiile stabilite de regulament pentru personalul Secretariatului Curţii se detaliazã de secretarul general prin fişa postului. ART. 34 Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul general. Secretarul general este numit şi revocat din funcţie de Plenul Curţii. El este ordonator de credite şi este asimilat funcţiei de secretar de stat. Secretarul general are urmãtoarele atribuţii: a) asigura pregãtirea, organizarea şi coordonarea lucrãrilor Curţii, astfel ca acestea sa se desfãşoare în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament; b) informeazã, în scris, pe preşedintele Curţii asupra modului de exercitare a atribuţiilor de ordonator de credite, semestrial sau ori de câte ori solicita preşedintele; c) asigura, în condiţiile legii, aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor preşedintelui sau a hotãrârilor Plenului Curţii, referitoare la modul de exercitare a atribuţiilor ce îi revin; d) conduce compartimentele Secretariatului Curţii şi ia mãsuri pentru realizarea la termen şi în mod corespunzãtor a lucrãrilor ce le sunt repartizate; e) prezintã şi asigura fundamentarea actelor ce se supun aprobãrii Plenului Curţii sau preşedintelui acesteia, cu excepţia deciziilor, a hotãrârilor şi a avizelor prevãzute la <>art. 13 din Legea nr. 47/1992 ; f) rãspunde de acţiunile de relaţii externe ale Curţii, întocmeşte planul de relaţii externe şi asigura, dupã aprobarea de cãtre plen, executarea acestuia; g) angajeazã şi utilizeazã creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli din sumele repartizate prin bugetul de stat şi bugetul asigurãrilor sociale de stat, în condiţiile legii; h) întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli al Curţii, îl supune spre aprobare plenului acesteia şi îl înainteazã Guvernului, sub semnatura preşedintelui Curţii, în condiţiile legii; i) aproba deplasarile în ţara fãcute de personalul Secretariatului Curţii; j) aproba compensarea cu timp liber corespunzãtor a orelor prestate peste programul normal de lucru pentru personalul Secretariatului Curţii; k) face propuneri preşedintelui Curţii pentru stabilirea rãspunderii materiale a salariaţilor Curţii; l) organizeazã concursurile pentru angajarea salariaţilor Secretariatului Curţii; m) aproba invoirile şi efectuarea concediilor de odihna pentru personalul Secretariatului Curţii şi dispune rechemarea din concediul de odihna a acestuia; n) organizeazã inventarierea patrimoniului Curţii, aproba şi valorifica rezultatele acesteia; o) aproba valoarea de inventar a cãrţilor primite gratuit; p) aproba, în condiţiile legii, plata orelor suplimentare efectuate de salariaţii Curţii; r) contrasemneazã ordinele semnate de preşedintele Curţii. Inlocuitorul de drept al secretarului general este directorul Direcţiei economice. ART. 35 Direcţia economicã, având în structura sa Serviciul financiar-contabil şi Serviciul aprovizionare şi administrativ, asigura elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii, exercitarea, de cãtre secretarul general, a calitãţii sale de ordonator de credite, şi efectuarea lucrãrilor de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii, activitatea de aprovizionare şi transport, realizarea altor prestaţii administrative de care depinde funcţionarea Curţii. Directorul Direcţiei economice coordoneazã şi rãspunde de activitatea serviciilor din subordine. ART. 36 Serviciul financiar-contabil asigura elaborarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii şi efectuarea celorlalte lucrãri financiar-contabile, iar personalul acestuia îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) şeful serviciului indruma, coordoneazã şi rãspunde de activitatea salariaţilor din cadrul serviciului, exercita viza de control financiar preventiv; b) expertul în domeniul financiar şi contabilitate îndeplineşte atribuţiile specifice acestei funcţii în instituţiile bugetare; c) expertul pentru probleme de personal executa lucrãrile privind angajarea personalului, eliberarea legitimatiilor, evidenta carnetelor de munca, evidenta militarã, aplicarea sancţiunilor disciplinare, încetarea raporturilor de munca şi întocmirea dosarelor de pensionare; d) expertul pentru problemele de implementare pe calculator a lucrãrilor financiar-contabile elaboreazã programele specifice activitãţii financiare, calculeazã salariile pe calculator şi efectueazã alte lucrãri specifice; e) casierul executa operaţiunile de casa ale Curţii şi alte lucrãri repartizate de director; f) referentul pentru probleme de evidenta gestiunilor tine evidenta gestiunilor de materiale şi elaboreazã alte lucrãri stabilite de director. ART. 37 Serviciul de aprovizionare şi administrativ asigura aprovizionarea cu materii prime şi materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru necesitãţile Curţii şi rezolva problemele privind administrarea patrimoniului, personalul sau având urmãtoarele atribuţii: a) şeful serviciului indruma şi coordoneazã intreaga activitate de aprovizionare şi de administrare a patrimoniului Curţii Constituţionale, elaboreazã şi contrasemneazã documentele serviciului; b) referentul-administrator asigura realizarea lucrãrilor de reparaţii şi întreţinere a bunurilor din patrimoniul Curţii; urmãreşte încadrarea consumului de carburanţi în plafonul aprobat; c) tehnicianul pentru aprovizionare asigura aprovizionarea curenta cu bunurile necesare functionarii normale a compartimentelor Curţii Constituţionale; d) magazinerul primeşte, pãstreazã şi elibereazã bunurile aflate în administrarea, folosinta sau deţinerea, chiar temporarã, a Curţii Constituţionale; e) magazinerul-bufetier gestioneazã bunurile şi produsele existente la bufetul de protocol; executa activitãţi specifice de servicii pentru bufetul de protocol; distribuie corespondenta în interiorul Curţii Constituţionale; f) soferul de serviciu asigura întreţinerea şi funcţionarea în bune condiţii a autovehiculului din dotare; îndeplineşte sarcinile de transport stabilite de şeful serviciului aprovizionare şi administrativ sau de alte persoane abilitate în acest sens. ART. 38 Serviciul de documentare, cercetare şi informatica urmãreşte realizarea şi prelucrarea fondului documentar necesar activitãţii Curţii, efectuarea de studii, informãri şi traduceri, evidenta şi informarea operativã asupra practicii Curţii şi editarea culegerilor de practica jurisdicţionalã a Curţii Constituţionale, precum şi a unor sinteze privind jurisprudenta acesteia. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) şeful serviciului coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea salariaţilor din subordine şi repartizeazã acestora lucrãrile, în funcţie de specialitatea lor; principalele lucrãri, stabilite ca atare de secretarul general, se realizeazã nemijlocit de şeful serviciului sau sub conducerea sa; b) cercetatorul ştiinţific efectueazã studiile şi informarile dispuse de preşedintele Curţii, întocmeşte documentaţii, rapoarte şi alte materiale necesare Curţii, asigurând, dacã este cazul, traducerea lor într-o limba de circulaţie internationala; c) expertul în domeniul informaticii efectueazã studii şi informãri dispuse de preşedintele Curţii sau de judecãtorul-raportor, asigura evidenta şi informarea operativã asupra practicii jurisdicţionale a Curţii, furnizeazã sistemului informaţional datele primare, necesare functionarii acestuia, participa la întocmirea corespondentei cu strainatatea; d) expertul (consilierul) executa lucrãri de traducere şi de editare din şi în limba strãinã, în funcţie de specializarea sa, şi participa, în calitate de traducãtor, la acţiunile de relaţii externe ale Curţii; e) referentul în domeniul informaticii utilizeazã sistemul informaţional necesar documentãrii Curţii, furnizeazã datele necesare judecãtorilor Curţii, magistraţilor-asistenţi, cercetatorilor ştiinţifici, experţilor sau consilierilor pentru relaţii externe, la solicitarea acestora; f) referentul-bibliotecar gestioneazã, prelucreaza şi tine evidenta bibliotecii, întocmeşte fisierul acesteia şi informeazã personalul Curţii asupra lucrãrilor de specialitate primite; g) referentul pentru probleme de multiplicare şi tipografie executa multiplicarea documentelor pentru compartimentele Curţii Constituţionale, efectuand lucrãri de brosare, legatorie şi machetare; h) experţii subordonaţi preşedintelui Curţii Constituţionale şi secretarului general participa la acţiunile de relaţii externe ale Curţii, asigura traducerea, întocmirea şi expedierea corespondentei cu strainatatea şi translaţia, în funcţie de specializarea lor, primesc şi însoţesc delegatiile strãine şi urmãresc realizarea activitãţilor legate de relaţiile externe ale Curţii; i) dactilografa executa lucrãri de dactilografiere, potrivit repartizãrii fãcute de şeful ierarhic superior. Studiile, culegerile şi informarile elaborate de cercetatorii ştiinţifici sau experţi se realizeazã în condiţiile prezentului regulament, cu consultarea magistraţilor-asistenţi. ART. 39 Serviciul de pregãtire a lucrãrilor şi secretariat asigura efectuarea lucrãrilor de dactilografiere a actelor şi documentaţiilor Curţii, activitatea de evidenta primara, arhiva, expediţie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecaţii. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) şeful serviciului coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea salariaţilor din subordine şi repartizeazã lucrãrile între aceştia, conform atribuţiilor fiecãruia; ia mãsuri pentru pregãtirea desfãşurãrii şedinţelor de plen; verifica modul în care au fost dactilografiate actele Curţii, înainte de trimiterea lor spre publicare sau comunicare pãrţilor; tine evidenta reclamatiilor, propunerilor, sesizarilor şi cererilor adresate Curţii şi întocmeşte proiectul de rãspuns la aceste petiţii; b) referentul cu probleme de secretariat şi informare juridicã tine pe calculator evidenta sesizarilor şi a dosarelor aflate pe rolul Curţii, a deciziilor pronunţate şi publicate în Monitorul Oficial al României; întocmeşte informãri şi situaţii statistice sau furnizeazã sistemului informaţional datele necesare pentru realizarea unor materiale de sinteza privind activitatea jurisdicţionalã a Curţii; ajuta la pregãtirea şedinţelor de plen; înregistreazã şi pãstreazã ordinele şi dispoziţiile emise de preşedintele Curţii şi, respectiv, de secretarul general; ia mãsuri pentru dactilografierea listelor cauzelor, pe baza conceptului întocmit de magistraţii-asistenţi, precum şi a altor materiale stabilite de şeful serviciului; c) referentul cu atribuţii de arhivar-registrator primeşte şi înregistreazã corespondenta, actele de sesizare înaintate Curţii, petitiile şi memoriile persoanelor venite în audienta, precum şi altele asemenea, distribuindu-le apoi la cabinete şi servicii, conform rezoluţiei preşedintelui Curţii, a persoanei desemnate de acesta sau, dupã caz, de secretarul general; ia mãsuri pentru expedierea trimiterilor poştale şi a actelor Curţii; formeazã dosarele pentru sesizãrile nou-intrate, le înregistreazã conform art. 9 din prezentul regulament, le leagã şi le completeazã cu actele sosite ulterior; scoate dosarele din arhiva, la cererea judecãtorilor sau a magistraţilor-asistenţi, şi le primeşte înapoi, numai sub semnatura; asigura pãstrarea în mape speciale a deciziilor, hotãrârilor, avizelor pronunţate de Curte, precum şi a dosarelor aflate pe rol în arhiva curenta, pe care le da spre consultare pãrţilor şi avocaţilor, conform reglementãrilor în vigoare; d) grefierul multiplica şi pune la dispoziţie judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi sesizãrile, rapoartele şi, la cerere, punctele de vedere cuprinse în dosarele de judecata, precum şi alte acte necesare judecãtorilor; informeazã imediat pe magistraţii-asistenţi despre orice document sosit ulterior şi verifica dacã s-au atasat la dosar toate actele prevãzute de procedura; completeazã condica de şedinţa şi registrul de termene la zi; aduce, la sala şedinţelor de judecata, dosarele aflate pe rol în ziua respectiva şi condica de şedinţa; asista la şedinţele de judecata; e) secretarul-grefier completeazã citaţiile în dosare, pe baza conceptului de citare întocmit de magistratul-asistent, şi îndeplineşte procedurile de chemare în fata Curţii; redacteazã o nota în care se vor specifica procedeul folosit, data şi ora comunicãrii, aceleaşi menţiuni urmând a fi fãcute şi pe conceptul de citare, în cazul în care citarea uneia dintre pãrţi se face prin telefon, telegrama, telex sau telefax; ia legatura cu pãrţile, cu instanţele de judecata sau cu alte instituţii, în vederea completãrii actelor procedurale; comunica Ministerului Public actul de sesizare, o data cu citaţia, în vederea studierii lor din timp; asigura multiplicarea şi comunicarea actelor Curţii în condiţiile prezentului regulament; f) referentul cu probleme de arhiva şi documente secrete organizeazã şi menţine în ordine arhiva generalã; rãspunde de activitatea de predare-primire a documentelor create la Curte şi a dosarelor la arhiva, de selecţionarea, inventarierea şi depozitarea acestora, conform prevederilor legale; tine evidenta materialelor ce conţin date sau informaţii cu caracter secret şi ia mãsuri pentru pãstrarea lor în siguranta; asigura condiţiile necesare consultãrii operative a dosarelor şi a altor documente aflate în arhiva generalã; g) aprodul asigura intrarea persoanelor convocate de Curte în sala de şedinţa şi, sub conducerea preşedintelui plenului, contribuie la pãstrarea ordinii şi solemnitatii şedinţelor de judecata; afişeazã şi difuzeazã lista cauzelor; ajuta la multiplicarea şi difuzarea lucrãrilor pregãtitoare pentru dosarele aflate pe rol; h) curierul preda corespondenta (adrese oficiale, acte procedurale, colete etc.) la posta, pe baza de borderou, iar dacã este cazul, o transporta şi o depune la instituţiile publice, pe baza de condica; distribuie la cabinete şi servicii corespondenta sosita pe adresa Curţii, precum şi materialele care alcãtuiesc dosarele aflate pe rol. ART. 40 Referenţii şi soferii de la cabinetele judecãtorilor îndeplinesc atribuţiile stabilite de judecãtor. Pentru persoanele prevãzute la alin. 1, stabilirea programului de lucru şi a orelor suplimentare care se plãtesc potrivit legii, programarea concediilor, acordarea invoirilor, precum şi compensarea cu timp liber corespunzãtor orelor prestate peste programul normal de lucru constituie atribuţii ale judecãtorilor. Dispoziţiile prevãzute la alin. 1 şi 2 se aplica, în mod corespunzãtor, şi în cazul soferului şi al referentului de la cabinetul secretarului general. ART. 41 Serviciul de permanenta se asigura în condiţiile stabilite de Plenul Curţii Constituţionale.
CAP. 6 Rãspunderea disciplinarã
ART. 42 Judecãtorii Curţii Constituţionale rãspund disciplinar pentru încãlcarea, cu vinovãţie, a dispoziţiilor <>art. 40 din Legea nr. 47/1992 . Magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi ai Curţii Constituţionale rãspund disciplinar pentru încãlcarea, cu vinovãţie, a dispoziţiilor <>Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament. ART. 43 Pornirea acţiunii disciplinare impotriva judecãtorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizãri scrise şi semnate. Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte o comisie de cercetare disciplinarã, formatã din 3 judecãtori, pentru a examina cele sesizate. Dacã sesizarea priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecãtori revine Plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi. Unul dintre cei 3 judecãtori va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinarã. Ascultarea celui invinuit în fata comisiei de cercetare disciplinarã este obligatorie. În situaţia în care comisia de cercetare disciplinarã considera ca sesizarea este neîntemeiatã, cauza se claseaza, cu aprobarea organului care a numit comisia. În cazul în care comisia de cercetare disciplinarã considera ca sesizarea este intemeiata, va întocmi un raport care, împreunã cu dosarul, se prezintã Plenului Curţii Constituţionale. ART. 44 Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecãtorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, urmãtoarele sancţiuni disciplinare: a) mustrare; b) avertisment sever; c) încetarea mandatului de judecãtor al Curţii Constituţionale. Sancţiunile se aplica prin hotãrâre, adoptatã cu votul majoritãţii judecãtorilor. ART. 45 Stabilirea abaterilor disciplinare sãvârşite de secretarul general şi aplicarea sancţiunii sunt de competenta Plenului Curţii Constituţionale, care va hotãrî pe baza unui raport întocmit de o comisie de cercetare disciplinarã formatã din 3 judecãtori, numita de preşedintele Curţii Constituţionale. Plenul Curţii Constituţionale, prin hotãrâre adoptatã cu votul majoritãţii judecãtorilor, poate aplica secretarului general, în funcţie de gravitatea abaterii, urmãtoarele sancţiuni disciplinare: a) mustrare; b) avertisment sever; c) revocare din funcţie. ART. 46 Stabilirea abaterilor disciplinare sãvârşite de magistratul-asistent şef ori de magistraţii-asistenţi şi aplicarea sancţiunii sunt de competenta preşedintelui Curţii. Cel sancţionat se poate plange impotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplina, format din 3 judecãtori numiţi de Plenul Curţii. ART. 47 Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare sãvârşite de salariaţii din compartimentele Secretariatului Curţii Constituţionale sunt de competenta secretarului general al Curţii, cu excepţia desfacerii disciplinare a contractului individual de munca. Desfacerea disciplinarã a contractului individual de munca se aplica de preşedintele Curţii, la propunerea secretarului general. Cel sancţionat se poate plange impotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui consiliu de disciplina, format dintr-un judecãtor, ca preşedinte, şi 2 magistraţi-asistenţi, numiţi de Plenul Curţii. Exercitarea acţiunii disciplinare impotriva soferilor şi referentilor de la cabinetele judecãtorilor se face numai la propunerea judecãtorului respectiv. ART. 48 Numirea comisiei de cercetare disciplinarã şi a consiliului de disciplina se face pentru fiecare caz în parte. Dupã pronunţare, acestea îşi înceteazã activitatea. Lucrãrile de secretariat vor fi aduse la îndeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele Curţii. Dosarele privind sancţiunile disciplinare se pãstreazã de expertul pentru probleme de personal. ART. 49 Dacã în aceeaşi cauza sunt implicate persoane care fac parte din categorii diferite de salariaţi ai Curţii, competenta de stabilire şi de sancţionare a abaterilor disciplinare şi de contestare a sancţiunilor revine autoritãţii disciplinare corespunzãtoare celei mai înalte funcţii. ART. 50 Consiliul de disciplina ia hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor care îl compun. Hotãrârile trebuie sa fie motivate şi înregistrate într-un registru special, ţinut de expertul pentru probleme de personal. ART. 51 Pentru abaterile disciplinare sãvârşite de magistratul-asistent şef, de magistraţii-asistenţi şi de ceilalţi salariaţi se pot aplica urmãtoarele sancţiuni disciplinare: a) mustrare; b) avertisment; c) retragerea uneia sau a mai multor gradatii sau trepte de salarizare pe o perioada de 1-3 luni sau, în cazul celor încadraţi cu salariul la nivelul de baza, diminuarea acestuia cu 10-15% pe aceeaşi perioada; d) reducerea salariului şi reducerea indemnizaţiei de conducere pe durata de 1-3 luni, cu 10-15%; e) retrogradarea din funcţie sau din categorie în cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durata de 1-3 luni; f) desfacerea disciplinarã a contractului individual de munca.
CAP. 7 Dispoziţii finale
ART. 52 Curtea Constituţionalã întreţine relaţii cu autoritãţi similare din strãinãtate şi poate deveni membra a unor organizaţii internaţionale din domeniul justiţiei constituţionale. ART. 53 În situaţii excepţionale, când urgenta o impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune, dupã consultarea judecãtorului-raportor, ca termenele prevãzute în cap. IV al prezentului regulament sa fie mai scurte. ART. 54 Judecãtorii-raportori pot solicita consultaţii de specialitate unor personalitãţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilã a preşedintelui Curţii. ART. 55 Modelul robei şi al insignelor judecãtorilor şi ale magistraţilor-asistenţi se aproba de Plenul Curţii Constituţionale. Costul confectionarii robelor şi al insignelor judecãtorilor şi magistraţilor-asistenţi se suporta de Curte, potrivit legii. ART. 56 Activitatea Curţii este confidenţialã, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage rãspunderea disciplinarã. ART. 57 Agenţii autoritãţilor de ordine publica nu pot intra în sediul Curţii decât cu aprobarea preşedintelui Curţii sau a secretarului general. ART. 58 Regulamentul privind concediile se aproba de plenul Curţii, cu votul majoritãţii judecãtorilor. ART. 59 Prezentul regulament, adoptat de Plenul Curţii Constituţionale în şedinţa din data de 4 noiembrie 1997, intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi data se abroga Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale din 18 iunie 1992, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 7 august 1992, cu modificãrile ulterioare. -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
