Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Organizarea si desfasurarea sedintelor comune
SECTIUNEA 1
Competenta; convocarea sedintelor comune
ART. 1
Camera Deputatilor si Senatul se intruneste in sedinte comune pentru:
1. primirea mesajului Presedintelui Romaniei (art. 62 alin. (2) lit. a) din Constitutie);
2. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie), a legilor rectificative si a contului de executie bugetara;
3. declararea mobilizarii generale sau partiale (art. 62 alin. (2) lit. c) din Constitutie);
4. declararea starii de razboi (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constitutie);
5. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare (art. 62 alin. (2) lit. e) din Constitutie);
6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constitutie);
7. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constitutie);
8. dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta ca urmare a neajungerii la un acord in comisia de mediere sau a neaprobarii, in tot sau in parte, a raportului comisiei de mediere de catre una din Camere, precum si adoptarea unui text definitiv in problemele divergente (art. 76 alin. (2) din Constitutie);
9. reexaminarea Legii bugetului de stat si a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si reexaminarea legii adoptate in sedinta comuna, in conditiile art. 113 din Constitutie, prin angajarea raspunderii Guvernului (art. 77 alin. (2) din Constitutie);
10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in cazul in care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art. 147 alin. (2) din Constitutie);
11. depunerea juramintului de catre Presedintele Romaniei (art. 82 alin. (2) din Constitutie);
12. punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare (art. 84 alin. (3) din Constitutie);
13. suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care asigura interimatul in exercitarea acestei functii, in cazul in care a savirsit fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei (art. 95 alin. (1) si art. 98 din Constitutie);
14. incuviintarea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati, instituita de Presedintele Romaniei (art. 93 alin. (1) din Constitutie);
15. dezbaterea programului si a listei Guvernului si acordarea votului de incredere (art. 102 alin. (3) din Constitutie);
16. retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura (art. 112 din Constitutie);
17. desfasurarea procedurii privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege (art. 113 din Constitutie);
18. alegerea magistratilor ce compun Consiliul Superior al Magistraturii (art. 132 din Constitutie);
19. numirea membrilor Curtii de Conturi (art. 139 alin. (4) din Constitutie);
20. numirea membrilor noii Curti Supreme de Justitie (art. 151 alin. (2) din Constitutie);
21. efectuarea altor numiri in functii care, potrivit legii, intra in competenta Parlamentului;
22. adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
23. proclamarea rezultatelor referendumului national;
24. primirea unor reprezentanti ai altor state sau ai unor organisme internationale;
25. celebrarea unor sarbatori nationale sau a unor comemorari;
26. constituirea unor comisii comune de ancheta sau a altor comisii speciale;
27. alte situatii in care birourile permanente ale celor doua Camere considera necesara convocarea lor in sedinta comuna.
ART. 2
Convocarea Camerelor in sedinta comuna se face de presedintii acestora, de comun acord.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, convocarea in sedinta comuna se face de drept in cazurile prevazute la art. 92 alin. (2) si (3) si art. 93 din Constitutie, iar in celelalte cazuri prevazute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face in conditiile alin. 1.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile birourilor permanente; ordinea de zi
ART. 3
Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului se intrunesc in sedinta comuna, la convocarea presedintilor acestora, pentru:
a) adoptarea proiectului ordinii de zi si a sedintelor comune ale Parlamentului;
b) stabilirea datei si locului desfasurarii sedintelor comune;
c) pregatirea si asigurarea desfasurarii in bune conditii a lucrarilor sedintelor comune.
Lucrarile sedintelor comune ale birourilor permanente ale celor doua Camere sint conduse, prin rotatie, de presedintii acestora sau, in absenta lor, de catre unul din vicepresedinti.
ART. 4
La sedintele comune ale birourilor permanente participa, la invitatia acestora, cite un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum si alte persoane a caror prezenta este utila pentru discutarea problemelor aflate in dezbatere.
ART. 5
Materialele ce urmeaza a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in plen, in afara de cazurile in care, potrivit Constitutiei si prezentului regulament, este necesara dezbaterea cu procedura de urgenta in plenul Camerelor reunite.
ART. 6
Proiectele de legi se inscriu pe ordinea de zi in cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate in fond.
ART. 7
La solicitarea Presedintelui Romaniei, prezentarea si dezbaterea mesajelor adresate Parlamentului se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi sau, dupa caz, la data solicitata.
In acelasi mod se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui Romaniei formulate in exercitarea atributiilor sale.
ART. 8
Proiectul ordinii de zi este supus aprobarii Parlamentului in ziua stabilita pentru sedinta comuna.
Ordinea de zi se adopta cu votul deschis a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
In mod exceptional, in orice sedinta comuna, presedintele Camerei Deputatilor sau presedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Camera, ori, dupa caz, la cererea Guvernului.
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvint, limitata in timp. In cazul in care exista opinii contrare, se va da cuvintul cite unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, dupa care se vor supune votarii propunerile formulate.
Modificarea ordinii de zi se efectueaza in aceleasi conditii ca si aprobarea acesteia.
SECTIUNEA a 3-a
Lucrarile in comisiile permanente
ART. 9
Biroul permanent al fiecarei Camere inainteaza proiectele de legi, spre dezbatere si avizare in fond, comisiei permanente a fiecarei Camere in competenta careia intra materia reglementata prin proiect, putind sesiza si alte comisii permanente pentru a-si da avizul. In acelasi mod se va proceda si pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit ca este necesara dezbaterea si avizarea in comisii permanente.
Proiectele de legi si celelalte propuneri se transmit spre examinare si compartimentului tehnic-legislativ al fiecarei Camere, care va comunica avizul sau comisiei sesizate in fond.
Cererile de reexaminare a legilor adoptate in sedinte comune si a celor pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere si avizare comisiilor sesizate initial in fond.
ART. 10
Proiectele de legi si materialele prevazute la art. 9 se dezbat in sedinta comuna de comisiile permanente ale celor doua Camere, sesizate in fond, care intocmesc un raport comun.
Convocarea sedintei comune se face de catre presedintii comisiilor permanente sesizate in fond, cu cel putin 48 de ore inainte de data sedintei, daca, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.
Participarea deputatilor si senatorilor la sedinta comuna a comisiilor permanente sesizate in fond este obligatorie.
ART. 11
Sedintele comune ale comisiilor nu sint publice. In mod exceptional, comisiile permanente sesizate in fond pot hotari ca la dezbaterile lor sa fie invitati si specialisti ai unor autoritati publice, reprezentanti ai presei, precum si conditiile in care lucrarile pot fi transmise la radio sau televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese nationale care recomanda pastrarea secretului dezbaterilor.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului, situatie in care prezenta acestora este obligatorie.
La sedintele comune ale comisiilor permanente au dreptul sa participe deputatii si senatorii din alte comisii, care au facut propuneri sau amendamente, precum si specialisti de pe linga comisiile permanente si din compartimentul tehnic-legislativ al fiecarei Camere.
Persoanele care nu sint membre ale comisiilor permanente sesizate in fond nu pot participa la vot.
ART. 12
Comisiile permanente sesizate in fond lucreaza legal, in sedinte comune, in prezenta a cel putin jumatate plus unu atit din numarul deputatilor, cit si din numarul senatorilor care le compun; hotaririle se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
ART. 13
Votul in comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotariri sa fie luate prin vot secret.
ART. 14
Lucrarile sedintelor comune sint conduse de presedintele uneia din comisiile permanente sesizate in fond, conform acordului celor doi presedinti.
Lucrarile comisiilor se pot consemna in stenograme sau procese-verbale.
ART. 15
Presedintii comisiilor permanente sesizate in fond pot stabili, de comun acord, un termen in care sa le fie remise avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau alte propuneri.
In cazul nerespectarii acestui termen, comisiile reunite, sesizate in fond, vor putea redacta raportul fara a mai astepta avizele celorlalte comisii.
ART. 16
Dupa examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor si a amendamentelor scrise primite, unul sau mai multi raportori desemnati de comisiile permanente reunite, la propunerea presedintilor acestora, vor intocmi un raport comun, care va fi supus aprobarii prin vot.
In raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii si la toate propunerile de amendamente primite.
Raportul va cuprinde, in mod obligatoriu, opinia majoritatii membrilor comisiilor reunite si, la cerere, parerile contrare, motivate, ale celorlalti deputati si senatori.
ART. 17
Raportul comun, insotit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecarei Camere, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia la deputati si senatori si, dupa caz, Guvernului ori altor autoritati publice indreptatite, cu 3 zile inainte de dezbaterea in plen. Difuzarea catre Guvern sau alte autoritati publice indreptatite se face de Biroul permanent al Camerei Deputatilor.
SECTIUNEA a 4-a
Desfasurarea sedintelor comune
ART. 18
Lucrarile sedintelor comune sint conduse, alternativ, de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari, cite unul de la fiecare Camera.
ART. 19
Sedintele comune ale celor doua Camere sint publice, in afara cazurilor in care, la cererea presedintelui care conduce sedinta sau a unui grup parlamentar, se hotaraste, cu cel putin jumatate plus unu din voturile deputatilor si senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
ART. 20
La sedintele publice ale celor doua Camere pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza autorizatiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor doua Camere, in conditiile stabilite de birourile permanente si in limita locurilor disponibile.
Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora pot lua parte la lucrarile sedintei comune pe banca ministeriala.
Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar fiind evacuate din sala.
Presedintele care conduce sedinta comuna are dreptul sa atraga atentia ziarelor si celorlalte mijloace de informare in masa asupra informatiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrarile sedintelor comune. La cererea presedintelui, mijloacele de informare in masa sint obligate sa dea publicitatii cele aratate de acesta. Daca abaterea se repeta, presedintele va putea, consultind Camerele reunite, sa retraga, pe un anumit timp, autorizatia de participare la lucrari a reprezentantilor mijloacelor de informare in masa aflati in culpa.
ART. 21
Deputatii si senatorii sint obligati sa fie prezenti la lucrarile sedintei comune si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de secretari.
Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent respectiv, mentionind cauzele care il impiedica sa participe.
Deputatului sau senatorului care nu isi poate motiva absenta i se retine din indemnizatia lunara o suma de bani corespunzatoare unei zile de lucru in plen.
Presedintele care conduce sedinta comuna este obligat sa precizeze daca este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
ART. 22
In timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui sedintei comune verificarea intrunirii cvorumului. Presedintele sedintei comune va decide daca acest lucru este necesar.
In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele suspenda sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
La cerere, secretarii vor informa sedinta comuna ulterioara despre cauzele lipsei deputatilor sau senatorilor care nu si-au anuntat absenta si despre sanctiunile pecuniare aplicate deputatilor si senatorilor care au absentat nemotivat.
ART. 23
Presedintele sau vicepresedintele care il inlocuieste si care conduce dezbaterile vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala de sedinta.
ART. 24
Deputatii si senatorii iau cuvintul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea presedintelui.
Ministrilor prezenti in sedinta comuna li se poate da cuvintul in orice faza a dezbaterii si ori de cite ori il solicita.
ART. 25
Nimeni nu poate lua cuvintul decit daca ii este dat de presedinte. Persoanele care iau cuvintul vorbesc de la tribuna.
ART. 26
Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, in functie de obiectul dezbaterilor.
Vorbitorii sint obligati ca in cuvintul lor sa se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvint. In caz contrar, presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvintul.
ART. 27
Presedintele va da cuvintul oricind unui deputat sau senator pentru a raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, limitind timpul acordat in acest scop.
Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvintul in probleme privitoare la regulament.
ART. 28
Presedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutie.
Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
ART. 29
Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna, cit si din sala de sedinte.
Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele aflate in sala.
ART. 30
Presedintele cheama la ordine deputatii sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cind tulburarea persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica in orice mod desfasurarea normala a lucrarilor sedintei comune.
ART. 31
Dezbaterile se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
Stenogramele se publica de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
Deputatii si senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, inainte de publicarea textului in Monitorul Oficial al Romaniei.
SECTIUNEA a 5-a
Procedura de vot
ART. 32
Votul deputatilor si al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprima public prin ridicare de miini, prin ridicare in picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votarii se comunica de catre presedintele care conduce sedinta.
Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau electronic.
Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se constata de catre birourile permanente ale celor doua Camere.
ART. 33
Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care prin prezentul regulament se stabileste o procedura de vot obligatorie.
ART. 34
Acordarea votului de incredere Guvernului si retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura sint supuse procedurii votului secret prin bile.
ART. 35
Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra"; unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor si senatorilor; fiecare deputat si senator raspunde "pentru" sau "contra".
Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor si senatorilor care nu au raspuns.
ART. 36
Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune se aseaza o urna alba si alta neagra. Deputatii si senatorii vin pe rind la urne, dupa ce primesc de la secretari cite doua bile, una alba si una neagra, si le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot "pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
ART. 37
In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul parlamentar din care face parte.
Deputatul si senatorul voteaza "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; ei voteaza "contra" stergind numele si prenumele persoanei propuse.
Buletinele de vot se introduc in urne.
ART. 38
Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
Textele aflate in divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constitutiei, in cazul in care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adopta cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din legile organice si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum si a regulamentului sedintelor comune se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din legile ordinare si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere, precum si a celorlalte hotariri care se iau in sedintele comune este supusa regulii majoritatii simple, ele putind fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
Punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare se hotaraste cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care asigura interimatul functiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Aprobarea increderii Guvernului si retragerea increderii acordate se hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Celelalte alegeri si numiri in functii se hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere.
ART. 39
In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte comune, adopta legi, hotariri sau motiuni, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus unu din membrii care compun cele doua Camere ale Parlamentului.
Daca in sala nu sint prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor si senatorilor, presedintele care conduce sedinta comuna a celor doua Camere amina votarea pina la intrunirea cvorumului legal.
ART. 40
In caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile sedintei comune este decisiv.
Presedintii celor doua Camere isi exercita votul dupa exprimarea vointei tuturor deputatilor si senatorilor.
ART. 41
In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor sau senatorilor dreptul de a lua cuvintul.
ART. 42
Legile adoptate in sedinta comuna se semneaza de presedintii celor doua Camere si se inainteaza Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, de catre presedintele Camerei Deputatilor.
ART. 43
Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o noua deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate in sedinta comuna a celor doua Camere. In acest caz, dupa reexaminarea legii sau a articolelor in cauza, potrivit procedurii legislative, cele doua Camere ale Parlamentului, in sedinta comuna, se pronunta asupra obiectiilor cuprinse in mesajul Presedintelui Romaniei; ele se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor in cazul legilor constitutionale, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor in cazul legilor organice si cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti in cazul legilor ordinare.
In cazul in care obiectiile cuprinse in mesajul Presedintelui Romaniei sint adoptate, legea se trimite spre promulgare in noua sa redactare.
Daca obiectiile cuprinse in mesaj sint respinse, legea se trimite spre promulgare in redactarea initiala.
CAP. 2
Proceduri speciale
SECTIUNEA 1
Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
ART. 44
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmesc anual de catre Guvern si se supun aprobarii sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului.
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de catre Guvern birourilor permanente ale celor doua Camere, care vor asigura difuzarea acestora catre deputati si senatori.
ART. 45
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat se trimit de catre birourile permanente, spre dezbatere si avizare, comisiilor pentru probleme de buget si de finante. Celelalte comisii avizeaza aceste proiecte in legatura cu acele capitole care intra sub incidenta obiectului lor de activitate.
ART. 46
Grupurile parlamentare, deputatii si senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise si motivate, in cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
ART. 47
Comisiile sesizate in fond pentru examinarea proiectelor de buget intocmesc cite un raport comun asupra fiecarui proiect, in care vor fi prezentate amendamentele admise si cele respinse, cu o scurta motivare a solutiei adoptate.
Rapoartele comune se intocmesc in cel mult 30 de zile de la sesizare.
ART. 48
Dezbaterea proiectelor de buget in sedinta comuna este precedata de prezentarea, de catre initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum si a raportului comun. Raportul este prezentat de catre unul din presedintii comisiilor permanente sesizate in fond sau de catre un raportor desemnat de acestia.
ART. 49
La dezbaterea generala a proiectelor de buget poate lua cuvintul numai cite un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele doua Camere, precum si parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri.
Reprezentantul Guvernului are dreptul sa ia cuvintul inainte de incheierea dezbaterii generale.
In faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
ART. 50
Dupa incheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecarui buget.
La discutarea fiecarui articol, deputatii si senatorii pot lua cuvintul.
In cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
Presedintele care conduce lucrarile poate supune aprobarii sedintei comune sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
ART. 51
Discutarea articolelor incepe cu amendamentele propuse in raportul comun, care se supun la vot cu prioritate.
ART. 52
Amendamentele si articolele sint adoptate daca intrunesc majoritatea de voturi a deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
ART. 53
Dupa terminarea dezbaterii pe articole, proiectele de legi se supun in intregime votului final al deputatilor si senatorilor.
SECTIUNEA a 2-a
Dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta
ART. 54
In cazul in care un proiect de lege este adoptat in redactari diferite de catre cele doua Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori daca una din Camere nu aproba, in tot sau in parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite in sectiunea precedenta si la art. 38 alin. 2, 3 si 4.
ART. 55
Legile adoptate se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei, sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, in termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.
SECTIUNEA a 3-a
Raporturile Parlamentului cu Presedintele Romaniei
ART. 56
In termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei de catre Curtea Constitutionala, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului convoaca deputatii si senatorii, in sedinta comuna, pentru depunerea juramintului de catre candidatul a carui alegere a fost validata.
Daca alegerile parlamentare si cele prezidentiale au loc la aceeasi data, convocarea Camerelor in sedinta comuna pentru depunerea juramintului se face in cel mult 24 de ore de la constituirea legala a Camerelor nou alese.
ART. 57
Sedinta comuna este prezidata de presedintii Camerelor Parlamentului. Unul dintre acestia, dupa anuntarea scopului sedintei, da cuvintul presedintelui Curtii Constitutionale sau reprezentantului acestuia in cazul in care presedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei si invita candidatul a carui alegere a fost validata sa depuna juramintul.
Depunerea juramintului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de inceperea exercitarii mandatului Presedintelui Romaniei.
Prevederile alin. 1 si 2 se aplica si in cazul interimatului functiei de Presedinte, dupa primirea confirmarii Curtii Constitutionale cu privire la existenta imprejurarilor care justifica interimatul.
ART. 58
In cazul in care Presedintele Romaniei sesizeaza Parlamentul cu una din situatiile prevazute la art. 1 pct. 3, 4, 5 si 14 din prezentul regulament, birourile permanente ale Camerelor stabilesc intrunirea Parlamentului in sedinta comuna in termen de cel mult 24 de ore sau, dupa caz, de 48 de ore.
ART. 59
Dupa examinarea, in cadrul dezbaterilor, a cererii Presedintelui Romaniei, deputatii si senatorii, intruniti in sedinta comuna, aproba sau incuviinteaza masurile luate de Presedinte in exercitarea atributiilor sale, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
ART. 60
Procedura de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei se declanseaza pe baza unei cereri semnate de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Cererea trebuie sa cuprinda descrierea faptelor care ii sint imputate si incadrarea lor juridica. Dupa primirea cererii de catre birourile permanente, acestea vor informa neintirziat Presedintele Romaniei asupra cererii de punere sub acuzare.
ART. 61
In cadrul sedintei comune a celor doua Camere, presedintele care conduce sedinta aduce la cunostinta deputatilor si senatorilor continutul cererii de punere sub acuzare si procedeaza la constituirea unei comisii de ancheta, care, in termenul hotarit in sedinta comuna, prezinta un raport asupra celor constatate.
ART. 62
In termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru examinarea si dezbaterea acestuia.
ART. 63
Dupa incheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile.
ART. 64
Daca se hotaraste punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, solicita de indata procurorului general sa sesizeze, potrivit legii, Curtea Suprema de Justitie.
ART. 65
In tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Presedintele Romaniei este in drept sa se apere.
ART. 66
Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei in cazul savirsirii de catre acesta a unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, facuta de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
Birourile permanente, sub semnatura presedintilor, comunica neintirziat aceasta propunere Presedintelui Romaniei, precizindu-se totodata data si locul sedintei comune a Camerelor.
ART. 67
Presedintele care conduce sedinta comuna, dupa prezentarea propunerii de suspendare din functie si ascultarea explicatiilor Presedintelui Romaniei, consulta deputatii si senatorii daca datele existente sint suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotarirea se ia cu majoritatea voturilor din numarul total al deputatilor si senatorilor.
In cazul in care s-a apreciat ca datele sint suficiente, propunerea de suspendare, insotita de informatiile necesare, se trimite de indata, de catre presedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre consultare, mentionindu-se si termenul pina la care aceasta trebuie sa se pronunte.
In termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie.
La dezbateri este invitat si Presedintele Romaniei, caruia i se va da cuvintul, la cererea sa, oricind in timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa.
Hotarirea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Votul este secret, prin bile.
ART. 68
In cazul in care s-a hotarit constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul intocmit de aceasta in termenul stabilit in hotarirea prevazuta la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija presedintilor celor doua Camere, Curtii Constitutionale spre consultare, in termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
ART. 69
Hotarirea adoptata de Parlament in cadrul procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei se comunica acestuia, in termen de 48 de ore, sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
Daca propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotarirea se trimite si Guvernului in vederea initierii proiectului de lege privind organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea Presedintelui.
ART. 70
Prevederile art. 66-69 se aplica, in mod corespunzator, si in cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte.
SECTIUNEA a 4-a
Acordarea si retragerea increderii acordate Guvernului
ART. 71
Birourile permanente ale celor doua Camere vor asigura multiplicarea si difuzarea catre deputati si senatori a programului si listei Guvernului, de indata ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru.
ART. 72
Birourile permanente, in conditiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data sedintei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului si listei Guvernului, luind totodata masuri pentru convocarea deputatilor si senatorilor.
Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris pe lista Guvernului, va fi audiat, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru.
In urma audierii, comisiile vor intocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care il vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru.
ART. 73
Presedintele care conduce sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, dupa aprobarea ordinii de zi, da cuvintul candidatului desemnat pentru functia de prim-ministru, in vederea prezentarii programului si a listei Guvernului.
In continuare, la cererea reprezentantilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor si Senat, presedintele le da cuvintul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul si lista Guvernului.
ART. 74
Dupa incheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a increderii Guvernului. Votul este secret si se exprima prin bile.
ART. 75
Dupa numararea voturilor, presedintele anunta rezultatul votarii, consemnat in procesul-verbal incheiat in acest scop.
ART. 76
Hotarirea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului si se inainteaza de indata Presedintelui Romaniei spre a proceda la numirea Guvernului.
ART. 77
In cazul neacordarii votului de incredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, aduce de indata aceasta situatie la cunostinta Presedintelui Romaniei, in vederea desemnarii unui alt candidat pentru functia de prim-ministru.
ART. 78
Motiunea de cenzura initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor se prezinta birourilor permanente si se comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, in ziua in care aceasta a fost depusa. Motiunea de cenzura se prezinta in sedinta comuna a celor doua Camere in cel mult 5 zile de la data depunerii.
Dezbaterea motiunii de cenzura are loc dupa 3 zile de la data cind a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
Data si locul sedintei comune, impreuna cu invitatia de participare, se comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore inainte ca aceasta sa aiba loc.
ART. 79
Dupa prezentarea motiunii de cenzura de catre deputatul sau senatorul desemnat de initiatorii acesteia, presedintele care conduce sedinta comuna da cuvintul primului-ministru sau, in cazul imposibilitatii participarii acestuia, membrului Guvernului care il reprezinta, pentru prezentarea pozitiei Guvernului.
In continuare, presedintele da cuvintul deputatilor si senatorilor, in ordinea inscrierii lor la cuvint.
ART. 80
Dupa incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura.
ART. 81
Dispozitiile art. 74-77 sint aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul adoptarii motiunii de cenzura.
ART. 82
Prevederile prezentei sectiuni sint aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul motiunii de cenzura privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege, in conditiile art. 113 din Constitutie.
SECTIUNEA a 5-a
Numiri si alegeri
ART. 83
Dezbaterea, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri si alegeri in functiile prevazute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 si 21 din prezentul regulament se face pe baza raportului comun intocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor doua Camere.
ART. 84
Votul este secret si se exercita prin buletinele de vot.
SECTIUNEA a 6-a
Alte proceduri speciale
ART. 85
Data sedintei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezinta Parlamentului de catre autoritatile publice prevazute de Constitutie se stabileste cu respectarea unui termen de cel putin 5 zile de la data difuzarii lor catre deputati si senatori.
Rapoartele se examineaza de comisiile permanente sesizate in fond si raportul comun al acestora se difuzeaza parlamentarilor cu cel putin o zi inainte de prezentarea lui in sedinta comuna a celor doua Camere.
In cazul in care din dezbateri rezulta necesitatea adoptarii unor masuri, hotarirea se ia cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ART. 86
Camerele intrunite in sedinta comuna pot hotari, in exercitarea atributiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificari sau anchete proprii de catre comisii comune special constituite in acest scop sau de catre comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.
CAP. 3
Dispozitii finale
ART. 87
La stabilirea cvorumului legal al sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, nu este socotit in numarul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Parlament o insarcinare temporara care impiedica prezenta la sedinta.
Prevederile alin. 1 se aplica, de asemenea, deputatilor si senatorilor care sint membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
ART. 88
Prezenta la sedintele comune a deputatilor si senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competenta, la dezbaterea investiturii si a motiunii de cenzura, a mesajelor Presedintelui Romaniei si a declaratiilor de politica generala ale Guvernului.
ART. 89
Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor si din Regulamentul Senatului.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
