Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 3 decembrie 1964  privind inregistrarea si evidenta accidentelor in munca si a bolilor profesionale, precum si asigurarea si utilizarea fondurilor pentru protectia muncii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 3 decembrie 1964 privind inregistrarea si evidenta accidentelor in munca si a bolilor profesionale, precum si asigurarea si utilizarea fondurilor pentru protectia muncii

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 56 din 4 decembrie 1964

CAP. 1
Accidentele în munca

A. Definitia accidentelor de munca

1. Este considerat accident în munca vãtãmarea violenta a organismului care provoacã incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi, invaliditate ori deces survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) pentru angajaţi şi membri cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, în incinta unitãţii în care lucreazã sau în incinta altei unitãţi, în care angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti a fost trimis sa lucreze. Se considera accident în munca şi accidentul survenit în afarã incintei unitãţii, în timpul executãrii sarcinilor de serviciu de cãtre conducãtorii mijloacelor de transport şi persoanele care au sarcina sa însoţeascã mijlocul de transport.
Pentru tractoristi, mecanizatori şi insotitorii acestora, accidentele care au loc pe drumurile publice sau în timpul deplasarii de la un loc de munca la altul pe drumuri publice, atunci când executa sarcinile de serviciu, se considera de asemenea accidente în munca.
b) pentru studenţi, elevi sau ucenici, accidentul survenit în timpul îndeplinirii practicii în producţie sau al practicii profesionale.
c) pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, accidentul survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini.
2. Se considera accident de munca, în ceea ce priveşte pe angajaţi şi pe membrii cooperativelor meşteşugãreşti, accidentul survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) înainte de începerea lucrului, dacã angajatul sau membru cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã, la locul sau de munca sau alt loc de munca pentru interese legate de serviciu.
b) în timpul pauzelor care au loc în desfãşurarea programului de munca;
c) dupã încetarea lucrului, dacã angajatul sau membrul cooperativei meşteşugãreşti se afla în incinta unitãţii în care lucreazã pentru interese legate de serviciu.
Dispoziţiunile prezentului articol se aplica şi categoriilor prevãzute la articolul 1 literele b şi c.
3. Se considera accidente în munca şi intoxicatiile profesionale acute.

B. Gruparea accidentelor de munca

4. În vederea înregistrãrii şi raportarii unitare a accidentelor în munca acestea se grupeazã în felul urmãtor:
a) accidente care produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente care cauzeazã decesul imediat sau mai târziu, dacã acesta a fost confirmat în baza unei constatãri medicale ca urmare a accidentului în munca suferit.
5. Accidentarea a cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza, indiferent de gravitate se considera accident colectiv.

C. Înregistrarea accidentelor în munca

6. Accidentele în munca vor fi aduse imediat la cunostinta maistrului sau şefului ierarhic de cãtre accidentat sau de cãtre orice persoana care a luat cunostinta de accident. Acesta le comunica, în mod ierarhic, conducatorului unitãţii, precum şi comitetului sindicatului.
7. Accidentele în munca ce produc incapacitate temporarã de munca de cel puţin o zi vor fi cercetate îndatã dupã anunţarea lor conducatorului unitãţii, care rãspunde de efectuarea cercetãrii. La cercetarea acestor accidente va participa obligatoriu medicul de întreprindere sau un cadru mediu sanitar când unitatea are numai punct sanitar.
Cercetarea nu poate fi facuta de acei care potrivit dispoziţiunilor legale, rãspund la locul de munca unde s-a produs accidentul, pentru luarea mãsurilor de protecţie a muncii.
Cu prilejul cercetãrii se vor stabili cauzele accidentului, persoanele vinovate de neluarea mãsurilor de protecţie a muncii şi mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu raspunderi şi termene precise de executare. Totodatã se va întocmi procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentului în munca, potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii.
8. Dacã cel accidentat provine de la o alta unitate, fiind trimis în interes de serviciu, pentru practica sau schimb de experienta, accidentul se înregistreazã şi se trece în evidenta unitãţii, care conform normelor legale, aveau obligaţia sa ia mãsurile de protecţia muncii la locul de munca unde a avut loc accidentul, indicandu-se în procesul verbal tip unitatea de la care provine cel accidentat. În acest caz, o copie a procesului verbal de înregistrare a accidentului se trimite şi unitãţii de la care provine accidentatul.
9. În cazul accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, conducãtorul unitãţii va anunta imediat telefonic aceste accidente, ministerului, organului central sau comitetului executiv, al sfatului popular cãruia îi este subordonata unitatea, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, organelor procuraturii şi consiliilor locale ale sindicatelor.
10. Este interzis conducatorului procesului tehnologic, precum şi oricãrei alte persoane, sa modifice starea de fapt a condiţiilor în care s-a produs accidentul, în afarã de cazurile când menţinerea acestei stãri ar da loc la alte accidente, ar periclita viata accidentatilor sau securitatea unitãţii, ori ar bloca cãile principale de acces şi transport ale unitãţii, ale unui sector sau secţii.
Atunci când este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul accidentului, se va face în prealabil fotografii sau schite ale locului de munca respectiv.
11. În cazul accidentelor de munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, cu excepţia celor prevãzute la art. 1, litera a al. 2 şi 3, Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii, prin organele sale, va începe imediat cercetãrile la fata locului în vederea stabilirii cauzelor accidentului, a persoanelor vinovate de neluarea mãsurilor de protecţia muncii la locul de munca respectiv şi a mãsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente. Cercetarea va fi încheiatã în cel mai scurt timp posibil.
Cercetarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective, se va face cu participarea delegaţilor unitãţilor respective, iar în cazul accidentelor mortale sau colective, cu participarea şi a delegaţilor organului superior al acesteia.
Procesul verbal tip pentru înregistrarea accidentelor în munca ce produc invaliditate, a accidentelor mortale sau colective se va completa de unitate pe baza dosarului de cercetare, întocmit de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Procesul verbal tip va fi semnat de conducãtorul unitãţii.
12. Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii are dreptul sa ceara, iar ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, întreprinderile, organizaţiile economice de stat şi celelalte organizaţii obşteşti sunt obligate sa acorde sprijin tehnic, prin punerea la dispoziţie a specialiştilor necesari pentru efectuarea expertizelor tehnice şi lãmurirea unor probleme ce se ridica la cercetarea unor accidente în munca.
13. Accidentele de munca prevãzute la art. 1 litera a alin. 2 şi 3 vor fi înregistrate de unitãţi pe baza cercetãrilor fãcute dupã caz, de organele de militie sau ale procuraturii, care, dacã va fi necesar vor solicita participarea organelor Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii. Pentru completarea proceselor verbale tip de înregistrare a accidentelor prevãzute la alineatul precedent, conducãtorii unitãţilor în cauza vor solicita organelor de militie sau ale procuraturii, care au anchetat accidentele respective, o copie de pe procesul verbal încheiat, iar aceste organe au obligaţia sa trimitã unitãţilor interesate copia procesului verbal.
Accidentele în munca ce produc invaliditate şi accidentele mortale sau colective, înregistrate conform normelor prevãzute în prezentul articol vor fi comunicate de cãtre unitatea respectiva, imediat dupã înregistrare, Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii.
14. Pe baza proceselor verbale tip pentru înregistrarea accidentelor în munca, conducãtorii unitãţilor rãspund de întocmirea darilor de seama, statistice, potrivit instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica.
15. Accidentele în munca survenite în unitãţile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Forţelor Armate, vor fi cercetate de personalul de specialitate al acestor ministere. La nevoie aceste ministere vor cere sprijinul Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii.
16. Odatã cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale va lua mãsuri pentru organizarea înregistrãrii şi evidentei distincte la nivelul circumscriptiilor medico-sanitare, a accidentelor în munca suferite de membrii gospodariilor agricole colective.

CAP. 2
Bolile profesionale

17. Declararea, înregistrarea şi raportarea bolilor profesionale este obligatorie şi se face în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale avizate de Direcţia Centrala de Statistica.
18. Lista bolilor profesionale este cea stabilitã în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
19. Intoxicatiile profesionale acute se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca accidente de munca.
20. Bolile profesionale transmisibile se înregistreazã şi se raporteazã atât ca boli profesionale cat şi ca boli transmisibile dacã sunt cuprinse în lista bolilor profesionale.

CAP. 3
Mãsuri şi fonduri pentru protecţia muncii

21. Conducãtorii întreprinderilor ai organizaţiilor economice de stat, ai organizaţiilor cooperatiste şi ai celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi ai unitãţilor bugetare, vor stabili odatã cu mãsurile de realizare a planului de producţie sau a sarcinilor curente de serviciu şi cele mai eficiente mãsuri de protecţia muncii, care sa ducã la îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de munca, în vederea prevenirii accidentelor în munca şi a imbolnavirilor profesionale.
Se aproba nomenclatura generalã a mãsurilor de protecţie a muncii, potrivit anexei nr. 2 la prezentul regulament.
Aceasta nomenclatura nu este limitativa, cei care conduc, organizeazã şi controleazã producţia, fiind obligaţi sa prevadã orice alte mãsuri necesare pentru eliminarea riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesionalã.
22. Mãsurile de protecţia muncii stabilite conform articolului precedent, completate cu mãsurile prescrise de organele Inspecţiei de stat pentru igiena şi protecţia muncii, vor fi cuprinse într-un capitol al planului anual de mãsuri tehnico-organizatorice.
23. Mãsurile de protecţia muncii prevãzute în planul anual de mãsuri tehnico-organizatorice şi în contractul colectiv, vor fi grupate şi evidentiate, conform formularului prevãzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament.
24. Fondurile pentru realizarea mãsurilor de protecţia muncii, vor fi prevãzute distinct în planurile de investiţii capitale, în planurile de reparaţii capitale, în cheltuielile de producţie sau de circulaţie, dupã caz, precum şi în alte planuri de cheltuieli bugetare.
Aceste fonduri nu pot fi folosite în alte scopuri.
25. Lucrãrile de protecţia muncii care în acelaşi timp sunt necesare şi din punct de vedere al producţiei, nu vor fi incluse în planul financiar la capitolul lucrãrilor de protecţie a muncii. Aceste lucrãri vor fi cuprinse în capitolele privind producţia.
26. Ministerul Finanţelor va lua mãsuri sa se evidentieze separat cheltuielile pentru protecţia muncii pe capitolele nomenclaturii generale a mãsurilor de protecţie a muncii, în conturile analitice de cheltuieli ale secţiilor de producţie, precum şi în conturile analitice de cheltuieli generale ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice.
27. Raportarea cheltuielilor efectuate pentru protecţia muncii se face conform instrucţiunilor Direcţiei Centrale de Statistica.

CAP. 4
Dispoziţiuni finale

28. Prezentul regulament se aplica întreprinderilor, organizaţiilor economice de stat, organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti, precum şi unitãţilor bugetare.
29. Rãspunderea pentru înregistrarea şi evidenta corecta şi la timp a accidentelor în munca, a bolilor profesionale şi a cheltuirii fondurilor de protecţia muncii, precum şi pentru raportarea lor, revine conducãtorilor unitãţii respective.
30. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancţioneazã conform dispoziilor legale.


ANEXA 1



TABELUL
bolilor profesionale declarabile
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea bolii Noxele profesionale care provoacã boala
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Intoxicatii (acute şi cronice) Substanţe cu acţiune toxica cunoscutã.
şi consecinţele lor.

2. Pneumoconioze, fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu,
cauzate de pulberi minerale sau silicati, asbest, cãrbune, etc.,
organice (silicoza, silicatoza, în atmosfera locurilor de munca.
asbestoza, aluminoza), precum şi
formele mixte (silico-antracoza,
silico-silideroza, etc.), simple
sau asociate cu tuberculoza.

3. Pneumoscleroze Substanţe iritante toxice (bioxid de
sulf, clor, oxizi de azot, etc.) în
atmosfera locurilor de munca.

4. Astm bronsic Substanţe de natura vegetala sau
animala, precum şi substantele chimice
cu proprietãţi alergizante (praf de
ursol, sidef, ricin, ipecacuana, etc.)

5. Emfizem pulmonar Munca caracterizatã prin efort
intens cu gura, la sticla, sau
în instrumente muzicale, care
se repeta timp îndelungat.

6. Boli infectioase şi parazitare a) contact cu bolnavii infectiosi
transmise prin oameni sau animale sau cu materiale infectate;
bolnave, prin agenţi biologici cu b) contact cu animale bolnave sau cu
care vin în contact în munca lor produse infectate de provenienta
sau prin materiale infectate. animala sau vegetala (piele, lana, par
de porc, par de cal, carne, etc.);
c) contact cu sol infectat
sau cu apa infectata.

7. Îmbolnãviri datoritã compresiunilor Condiţii de munca în care muncitorii
şi decompresiunilor bruste. sunt expusi la compresiune şi
decompresiune brusca.

8. Tumori ale pielei hiperkeratoze, a) acţiunea radiatiilor ionizante şi
papiloame leucokeratoze, cancer. corpusculare produse de instalaţiile
Rontgen şi de accelerare a
particulelor elementare şi de
materiale radioactive;
b) contact îndelungat în timpul muncii
cu produse de distilare a huilei,
petrolului şi sisturilor bituminoase
(smoala, asfalt, ulei antracenic,
derivate de antracen, fenantren,
combinatii azoaminice, gudron,
parafina, etc.)
Tumori ale vezicei urinare, Contact îndelungat cu aminele seriilor
papiloame, cancer. benzeice şi naftaleice (benzidina,
dianisidina, alfa şi betanaftolamine)
şi cu unii compuşi aminici.
Cancer pulmonar Inhalarea pulberilor şi a gazelor
din rocile cu proprietãţi
speciale şi aerosolilor de crom.
Leucoplazii şi cancer al cãilor Inhalarea prafului şi vaporilor
respiratorii superioare. din gudroane de huila.

9. Nevroze de coordonare (crampele Miscari dese, multe, marunte.
scriitorilor) persistente şi
frecvent recidivante.

Tendosinovite şi tendinte cronice. Incordarea sistematica a muschilor
şi ligamentelor respective sau
presiune pe tendoanele respective.

10. Artroze cronice, periartrite, Presiune sistematica în regiunea
stiloidite, necroze aseptice, articulatiilor respective,
osteocondilite, bursite, supraincordarea şi traumatizarea lor
epicondilite. trepidatii, modificãri bruste de
temperatura, munca îndelungatã la
temperatura scãzutã şi umiditate.

11. Angionevroze şi angiotrofonevroze. Trepidatii şi presiune legate cu
instrumente care vibreaza puternic.

Endarterita obliteranta Munca îndelungatã în condiţii de
temperatura scãzutã şi umiditate
crescutã.

12. Varice foarte accentuate ale Poziţie ortostatica îndelungatã.
venelor membrelor inferioare
complicate cu tulburãri trofice
sau cu procese inflamatorii
(tromboflebita).

13. Boli acute şi cronice ale pielii a) contact prelungit cu substanţe
(dermatite, eczeme, toxicodermii), chimice, iritante (terebentina,
afecţiuni ale aparatului folicular, lacuri, solventi, uleiuri minerale,
ulceratii, melanodermii şi hidrocarburi cu clor, compuşi ai
leucodermii. arsenului, cromului, acizi, baze şi
alte substanţe toxice.)
b) contact cu substanţe
sensibilizante (nichel, ursol, fluor,
beril, dinitroclorbenzol,
antibiotice, rasini formaldehidice,
formaline, compuşi ai mercurului,
novocaine, coloranti organici, etc.)
c) acţiunea diferitelor radiatii
ionizante.

14. Laringite cronice accentuate Incordarea coardelor vocale timp
(nodulii cintaretilor). îndelungat în exercitarea profesiunii.

15. Scãderea auzului consecutiva Acţiunea prelungitã a zgomotului
lezarii urechii interne. intens.

16. Miopie progresiva Incordarea permanenta a vederii
în munci de precizie.

17. Cataracta. a) acţiunea îndelungatã şi
intensiva a energiei radiante,
(radiatii infrarosii raze Rontgen,
raze gama, neutroni, curenţi de
foarte inalta frecventa);
b) acţiunea îndelungatã a unor
substanţe toxice (trinitrotoluolul,
dinitrofenolul, etc.)

18. Electrooftalmie Acţiunea radiatiilor ultraviolete.

19. Boala de iradiatie Acţiunea radiatiilor ionizante.

20. Boli provocate de acţiunea Acţiunea prelungitã a undelor
undelor electromagnetice de foarte electromagnetice de foarte inalta
inalta frecventa (sindrom frecventa.
cerebro-astenic şi tulburãri de
termoreglare).

21. Psihonevroze Îngrijirea îndelungatã a bolnavilor
psihici în instituţii de psihiatrie.

22. Nistagmusul profesional.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 2

NOMENCLATURA GENERALĂ A MĂSURILOR DE PROTECŢIA MUNCII

I. Tehnica securitãţii

1. Executarea aparatorilor şi dispozitivelor care se asigura deservirea fãrã pericol a maşinilor de forta, agregatelor maşinilor de lucru şi de transport la aparate, instalaţii, dispozitive electrice, mecanice, termice şi altele de toate tipurile.
2. Amenajarea instalaţiilor de protecţie, prin legare la pãmânt a utilajelor şi echipamentelor electrice, executarea tuturor mãsurilor de siguranta ce au drept scop protecţia muncii la deservirea instalaţiilor şi aparatajului electric.
3. Amenajarea diferitelor instalaţii de semnalizare şi marcarea locurilor de trecere periculoase la maşini, agregate şi instalaţii.
4. Imprejmuirea şi semnalizarea tuturor locurilor periculoase, precum şi imprejmuirea cu plasa şi apãrãtori, în scopul reţinerii sculelor materialelor sau a altor obiecte ce pot cãdea în timpul executãrii unor operaţiuni la înãlţime, sau în timpul transportãrii lor.
5. Amenajarea instalaţiei de iluminat la tensiune redusã în cazurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii (pentru lucrul în focarele cazanelor, în cazane, cisterne,puţuri, etc.)
6. Amenajarea şi introducerea la locurile de munca a mijloacelor de ridicare şi transport, a pieselor şi materialelor grele, precum şi mecanizarea operaţiunilor grele şi periculoase în vederea reducerii efortului fizic şi a eliminãrii accidentelor.
7. Nivelarea pavimentului şi amenajarea lui pentru asigurarea protecţiei muncii.
8. Mecanizarea, automatizarea sau ungerea de la distanta a maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor etc. de orice fel, în scopul evitãrii momentelor periculoase la executarea manualã a acestor operaţiuni.
9. Amenajarea pasajelor de nivel şi a locurilor de trecere de la locurile de munca unde se executa lucrãri, pentru asigurarea unei circulatii nepericuloase.
10. Organizarea raţionalã a tuturor locurilor de munca, în scopul asigurãrii mãsurilor de protecţie a muncii.

II. Ventilaţie

11. Dotarea locurilor de munca cu mijloace de ventilaţie naturala sau mecanicã în scopul asigurãrii indepartarii prafului şi a diverselor amestecuri nocive, dar fãrã a provoca îmbolnãviri prin curenţi de aer vatamatori.
12. Amenajarea şi repararea generalã şi periodicã a instalaţiilor de ventilaţie, ce au drept scop asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.

III. Mãsuri tehnico-sanitare în producţie

13. Asigurarea unui iluminat natural şi artificial corespunzãtor pentru toate locurile de munca, precum şi a iluminatului de siguranta la locurile prevãzute de normele de tehnica securitãţii, în scopul creãrii condiţiilor nepericuloase de lucru.
14. Curãţirea ferestrelor, luminatoarelor, etc., precum şi introducerea dispozitivelor pentru deschiderea lor.
15. Construirea şi amenajarea dispozitivelor, paravanelor sau a altor mijloace eficace care sa protejeze angajaţii şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti impotriva caldurii iradiante, curentilor de aer, etc.
Construirea ecranelor impotriva radiatiilor emise de sursele de radiatii nucleare, conform instrucţiunilor privind regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare, elaborate de Comitetul pentru energia nucleara în baza <>art. 13 din Hotãrârea Consiliului de miniştri nr. 741/1961 .
16. Izolarea prin despartituri, încãperi separate sau a altor mijloace eficace a locurilor de munca unde se efectueazã lucrãri periculoase sau dãunãtoare.
17. Introducerea mecanizarii, ermetizarii şi dotãrii cu dispozitive corespunzãtoare de protecţia muncii, în procesele de prelucrare şi transportare a substanţelor inflamabile, toxice, explozive, radioactive sau în procesele legate de degajarea prafului. vicierea atmosferei cu substanţe toxice, etc., atât pe teritoriul întreprinderii cat şi în afarã lui.
18. Dotarea cu gratare, pardoseala izolatoare, etc. a locurilor de munca şi a grupurilor sociale care prezintã pericol de imbolnavire sau accidentare.
19. Amenajarea şi completarea încãperilor auxiliare ca:
a) bãi pentru uzul exclusiv al angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti;
b) spãlãtorii şi camere de aerisire şi dezinfectare a echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru.
c) încãperi cu duşuri şi spalatoare cu apa calda şi rece, în cazul când se efectueazã operaţii ce produc murdarirea corpului, datoritã prafului, operaţii la temperaturi ridicate, operaţiile cu substanţe chimice;
d) vestiare şi dulapuri pentru haine;
e) camere de odihna şi pentru luarea unor gustari în timpul pauzelor legale;
f) camere pentru încãlzirea angajatiilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti, în cazul efectuãrii lucrãrilor pe timp de iarna, în aer liber;
g) uscãtorii pentru echipamentul de protecţie şi echipamentul de lucru;
h) încãperi speciale pentru igiena femeii;
În cazul când încãperile auxiliare menţionate nu au fost constrite sau amenajate conform prevederilor legale şi date în folosinta, organele de stat competente vor obliga conducerile unitãţilor sa se încadreze în aceste prevederi.
20. Amenajarea sau introducerea instalaţiilor de dezinfecţie a materiilor prime sau a materialelor care reprezintã pericol de imbolnavire.
21. Amenajarea de instalaţii pentru:
a) asigurarea cu apa potabilã a locurilor de munca
b) dezinfectarea şi filtrarea apei
c) scurgerea apei reziduale
d) staţii de epurare a apelor reziduale care sa preintampine rãspândirea impuritatilor;
e) prepararea ape carbogazoase clorosodice destinate protecţiei muncii acolo unde este cazul.
22. Procurarea de materiale de protecţie cu caracter igienico-sanitar prevãzute şi indicate de normele în vigoare (pasta de dinti, periute, prosoape, sapun, etc.).

IV. Materiale şi echipament de protecţie şi echipament de lucru

23. Asigurarea locurilor de munca şi dotarea angajaţilor şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti conform prevederilor legale, cu:
a) materiale şi echipament de protecţie;
b) echipament de lucru.

V. Alimentaţie de protecţie

24. Procurarea alimentaţiei de protecţie ca:
a) alimente de protecţie;
b) masa specialã;
c) apa carbogazoasa clorosodica.

VI. Mãsuri de îndrumare, organizare şi propaganda a protecţiei muncii

25. Înlocuirea proiectelor pentru mãsurile de protecţia muncii.
26. Procurarea materialelor de propaganda şi documentare ca:
- afişe sugestive, broşuri, cãrţi, instrucţiuni pentru fiecare loc de munca, panouri sugestive, diafilme, filme documentare, cursuri, etc.
27. Amenajarea şi dotarea cabinetelor de tehnica securitãţii, a expozitiilor, etc. precum şi organizarea cursurilor de instructaj, conferinţelor, consfatuirilor, schimburilor de experienta legate de protecţia muncii.


ANEXA 3




PLAN ANUAL
de mãsuri pentru protecţia muncii

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea estimativã a mãsurilor cu indicarea
N fondurilor din care vor fi executate
r ──────────────────────────────────────────────
Denumirea Total Fond de Cheltu- Termenul Cheltu- Cine Cine
c mãsurilor investi- reparaţii ieli de pro- ieli raspun- raspun-
r (pe secţii, tii capitale de Fond ductie bugetare de de de de
t ateliere, capi- sau de efectu- efectu-
etc) tale circula- area area
tie lucra- lucra-
rilor rilor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5 6 7 8 9
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016