Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 28 iunie 2007 de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala
EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 1 octombrie 2007
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Pregãtirea în specialitate a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor rezidenţi se structureazã pe programe de rezidenţiat, conform programelor de învãţãmânt elaborate de instituţiile de învãţãmânt superior cu profil medico-farmaceutic acreditate, cu avizele Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului şi Ministerului Sãnãtãţii Publice.
(2) Prin program de rezidenţiat se înţelege pregãtirea rezidenţilor în unul dintre domeniile de specialitate prevãzute de Nomenclatorul specialitãţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţã medicalã, efectuatã într-o unitate sanitarã acreditatã sã desfãşoare învãţãmânt postuniversitar pentru obţinerea specialitãţii.
(3) Pentru fiecare specialitate, programul de rezidenţiat se desfãşoarã dupã un curriculum de pregãtire şi un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţarã.
(4) Curriculele sunt propuse de instituţiile de învãţãmânt superior cu profil medico-farmaceutic uman acreditate (Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara, Craiova, Arad, Oradea, Sibiu, Braşov, Constanţa), prin Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, avizate de Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România, Colegiul Farmaciştilor din România şi de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice şi aprobate de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
(5) Curriculele aprobate se transmit tuturor instituţiilor şi unitãţilor acreditate sã desfãşoare pregãtirea în specialitate şi se aplicã tuturor rezidenţilor aflaţi în pregãtire, în limita duratei prevãzute de Nomenclatorul specialitãţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţã medicalã.
(6) Activitatea de pregãtire teoreticã şi practicã, reprezentatã de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, este consemnatã într-un document cu caracter obligatoriu, denumit în continuare Caietul de monitorizare a pregãtirii rezidentului.
ART. 2
(1) În fiecare unitate sanitarã acreditatã pentru învãţãmânt postuniversitar medical, medico-dentar sau farmaceutic uman activitatea de coordonare a programului de rezidenţiat dintr-o anumitã specialitate se realizeazã de cãtre un coordonator/director de program, dupã caz, cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea respectivã, care rãspunde de buna desfãşurare şi de calitatea pregãtirii rezidenţilor.
(2) Coordonatorul de program trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã fie şef de secţie clinicã universitarã, şef de laborator sau farmacist-şef, certificat în specialitatea programului;
b) sã fie cadru didactic universitar (conferenţiar sau profesor) ori cercetãtor ştiinţific gradul II sau I.
(3) Pentru programul de rezidenţiat în specialitatea medicinã de familie sunt nominalizaţi coordonatori de program fie cadre didactice universitare în specialitatea medicinã de familie, medicinã internã sau pediatrie, fie şefi de secţie de medicinã internã sau pediatrie.
(4) Nominalizãrile coordonatorilor de program se fac de cãtre Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt superior cu profil medical, medico-dentar sau farmaceutic uman acreditate şi cu avizul colegiilor profesionale.
ART. 3
Coordonatorul programului de rezidenţiat are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
a) coordoneazã desfãşurarea programului de rezidenţiat din unitatea sanitarã acreditatã, în specialitatea în care are integrare clinicã;
b) nominalizeazã îndrumãtorii de formare în rezidenţiat;
c) coordoneazã activitatea îndrumãtorilor de rezidenţiat din unitatea sanitarã respectivã;
d) urmãreşte activitatea rezidenţilor, repartiţia acestora în serviciul de gardã şi evoluţia profesionalã a acestora;
e) urmãreşte şi rãspunde de desfãşurarea modulelor de pregãtire şi organizeazã cursurile, conform curriculumului de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 1;
f) colaboreazã cu coordonatorii de program din unitãţile/secţiile în care rezidenţii îşi efectueazã modulele complementare, în vederea asigurãrii condiţiilor optime de desfãşurare a acestora;
g) organizeazã examenul final de modul, cu verificarea aptitudinilor teoretice şi practice, dobândite de rezidenţii care au parcurs programul de rezidenţiat;
h) coopteazã rezidenţi în cadrul colectivelor de cercetare pe care le conduce.
ART. 4
(1) Programul de rezidenţiat în medicinã de urgenţã este coordonat de cãtre un director de program, care trebuie sã îndeplineascã una dintre urmãtoarele condiţii:
a) sã fie cadru didactic universitar (şef de lucrãri, conferenţiar sau profesor) de la disciplina medicinã de urgenţã;
b) sã fie medic primar medicinã de urgenţã sau medic specialist medicinã de urgenţã, cu 5 ani vechime în unitate de primire urgenţe;
c) sã fie medic primar anestezie şi terapie intensivã sau specialist anestezie şi terapie intensivã, cu 5 ani vechime în unitate de primire urgenţe.
(2) Nominalizãrile directorilor de program se fac de cãtre Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt superior cu profil medical, medico-dentar sau farmaceutic uman acreditate şi cu avizul colegiilor profesionale.
ART. 5
Directorul de program de rezidenţiat în medicinã de urgenţã are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
a) coordoneazã desfãşurarea programului de rezidenţiat la nivelul centrelor universitare acreditate, conform prevederilor art. 1;
b) nominalizeazã responsabilii de formare în rezidenţiat medicinã de urgenţã şi coordoneazã activitatea acestora;
c) coordoneazã activitatea îndrumãtorilor de rezidenţiat din unitatea sanitarã respectivã;
d) urmãreşte şi rãspunde de pregãtirea practicã în cadrul modulelor şi organizeazã cursurile-conferinţã, conform curriculumului de pregãtire;
e) organizeazã examenul final de modul cu verificarea aptitudinilor teoretice şi practice dobândite de rezidenţii care au parcurs programul de rezidenţiat.
ART. 6
Un coordonator sau un director de program nu poate coordona simultan mai multe programe de rezidenţiat.
ART. 7
Un îndrumãtor sau un responsabil de formare în rezidenţiat poate instrui un numãr de maximum 5 rezidenţi, incluzând şi medicii aflaţi la pregãtire în a doua specialitate. În funcţie de particularitãţile curriculare ale specialitãţii şi ale unitãţii de pregãtire, coordonatorul sau directorul de program poate stabili un numãr mai mic de 5 rezidenţi pentru fiecare îndrumãtor sau responsabil de formare în rezidenţiat aflat în coordonarea sa, în vederea asigurãrii unei pregãtiri adecvate.
ART. 8
Îndrumãtorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat trebuie sã îndeplineascã una dintre urmãtoarele condiţii:
a) sã fie cadru didactic universitar, confirmat specialist sau primar în specialitatea programului de rezidenţiat, doctorand sau cu titlul ştiinţific de doctor;
b) sã fie medic primar sau specialist, cu vechime de minimum 5 ani în specialitatea programului de rezidenţiat, cu activitate în unitatea sanitarã acreditatã în care se deruleazã programul de pregãtire a rezidentului;
c) sã fie cercetãtor ştiinţific grad I sau II, cu activitate de cercetare în unitatea sanitarã acreditatã în care se deruleazã programul de instruire a rezidentului;
d) pentru specialitatea medicinã de familie, sã fie medic primar chirurgie generalã, medicinã internã, obstetricã-ginecologie, pediatrie, pentru modulele respective, respectiv medic primar sau specialist medicinã de familie, pentru modulul de dispensar.
ART. 9
Îndrumãtorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
a) urmãreşte evoluţia pregãtirii în specialitate a rezidenţilor din cadrul unitãtii sanitare respective, indiferent de anul de pregãtire al acestora;
b) verificã şi rãspunde, sub semnãturã şi parafã, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregãtire, consemnate în caietul de monitorizare a pregãtirii rezidentului;
c) organizeazã seminarii şi discuţii periodice, cel puţin 4 ore/sãptãmânã, cu rezidenţii, pe teme specifice din curriculumul de pregãtire, prezentãri de cazuri, de articole şi actualitãţi în domeniu;
d) participã la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul.
ART. 10
(1) Cadrele didactice coordonatori de program de rezidenţiat sau îndrumãtori de rezidenţiat sunt normate în cadrul instituţiilor de învãţãmânt superior cu profil medico-farmaceutic uman, acreditate pentru activitatea de pregãtire pe durata programului.
(2) Îndrumãtorii de rezidenţiat care nu sunt cadre didactice beneficiazã de 40 de credite de educaţie medicalã continuã, în domeniul specialitãţii pe care o practicã, pentru fiecare an de activitate de instruire.
Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor
ART. 11
(1) Rezidenţii au obligaţia sã consemneze în caietul de monitorizare a pregãtirii urmãtoarele aspecte:
a) lista cazurilor examinate conform baremului curricular, cu specificarea diagnosticului şi, dupã caz, a manoperelor/ procedurilor/tehnicilor efectuate, contrasemnate şi parafate de îndrumãtorul de rezidenţiat;
b) data efectuãrii fiecãrei gãrzi, semnatã şi parafatã de medicul şef de gardã;
c) detaşãrile, perioada acestora şi modulele efectuate pe durata detaşãrii, cu avizul coordonatorului de program;
d) modulele de pregãtire, perioada în care au fost efectuate, evaluãrile şi rezultatele obţinute, cu semnãtura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
e) manifestãrile de educaţie medicalã continuã la care a participat, cu numãrul diplomei de participare;
f) lucrãrile ştiinţifice comunicate/publicate, în situaţia în care respectivele manifestãri ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;
g) studiile clinice efectuate, cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activitãţile ştiinţifice respective.
(2) Acurateţea datelor consemnate în Caietul de monitorizare a pregãtirii rezidentului este certificatã prin semnãturã şi parafã de cãtre îndrumãtorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat.
(3) Doctoranzii cu frecvenţã confirmaţi în rezidenţiat pot efectua concomitent pregãtirea în rezidenţiat şi stagiul de doctorat cu frecvenţã, în mãsura în care conducerea universitãţilor de medicinã şi farmacie asigurã efectuarea stagiului de doctorat în cursul dupã-amiezii. În caz contrar, pe perioada doctoratului cu frecvenţã se suspendã calitatea de rezident.
(4) Stagiul de doctorat în ştiinţe medicale nu se considerã ca modul de pregãtire în rezidenţiat.
ART. 12
(1) Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculumul de pregãtire.
(2) Rezidenţii efectueazã concediul legal de odihnã conform programãrii coordonatorului de program, astfel încât sã nu fie afectatã pregãtirea (de exemplu, în cadrul unor module a cãror duratã depãşeşte cel puţin dublul duratei concediului).
(3) Rezidenţii în specialitatea medicinã de familie efectueazã modulele de pregãtire în conformitate cu curriculumul şi baremul de activitãţi practice, în funcţie de capacitatea unitãţilor sanitare publice acreditate.
(4) Dupã fiecare modul de pregãtire, rezidenţii au obligaţia sã îşi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregãtirii.
(5) La finalul fiecãrui modul de pregãtire, rezidenţii susţin un examen cu probã teoreticã şi practicã, din tematica prevãzutã în baremul de activitãţi. Prezentarea la examenul de modul este condiţionatã de parcurgerea baremului curricular, confirmatã de îndrumãtorul de rezidenţiat, prin Caietul de monitorizare a pregãtirii rezidentului.
(6) Examenul de modul se considerã promovat cu nota minimã 7,00. În cazul nepromovãrii examenului, rezidenţii pot fi reevaluaţi de 2 ori într-un termen de maximum 6 luni.
(7) Neprezentarea sau nepromovarea examenelor de modul în cel mult douã sesiuni atrage excluderea din rezidenţiat, cu excepţia cazurilor justificate (graviditate, afecţiuni medicale, contracte de studii în strãinãtate etc.).
ART. 13
Rezidenţii au dreptul sã examineze pacienţii, sã aplice soluţii terapeutice sub stricta supraveghere a îndrumãtorului sau responsabilului, utilizând abilitãţile dobândite, în conformitate cu nivelul lor de pregãtire.
ART. 14
Rezidenţii efectueazã gãrzi pe tot parcursul pregãtirii lor, participând la întreaga activitate din unitatea sanitarã în care îşi desfãşoarã instruirea, în limita programului legal de muncã.
ART. 15
Rezidenţii au dreptul sã utilizeze pentru informarea de specialitate bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectueazã stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din instituţiile sau unitãţile sanitare acreditate.
ART. 16
(1) Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregãtire - cursuri, stagii şi altele - conferinţe şi congrese în domeniul specialitãţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, dupã informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Stagiile de pregãtire efectuate în afara României pot fi recunoscute de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice, în vederea prezentãrii la examenul de specialist, pe baza urmãtoarelor documente: fotocopii şi traduceri legalizate ale documentelor emise de autoritãţile competente din ţãrile respective şi avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii Publice.
ART. 17
(1) Rezidenţiatul se poate întrerupe din urmãtoarele motive: participarea la forme de pregãtire în afara României, însoţirea soţului/soţiei în misiune oficialã sau la studii în strãinãtate, concediu de boalã, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului pânã la doi ani şi altele, potrivit legii.
(2) Întreruperile de rezidenţiat, cu excepţia stagiilor de pregãtire efectuate în afara României şi recunoscute, duc la prelungirea rezidenţiatului cu perioada respectivã.
(3) Întreruperea nejustificatã a rezidenţiatului pe o perioadã mai mare de 6 luni atrage mãsura încetãrii calitãţii de rezident.
ART. 18
Coordonatorul, directorul de program, respectiv îndrumãtorul sau responsabilul de rezidenţiat sunt abilitaţi sã urmãreascã şi activitatea de pregãtire a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor specialişti/primari aflaţi în pregãtire în a doua specialitate cu taxã, în condiţiile prevãzute pentru rezidenţi prin prezentul ordin.
ART. 19
(1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti aprobã detaşarea rezidenţilor din centrul universitar de pregãtire în alte centre universitare pentru efectuarea unor module de pregãtire, cu informarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului.
(2) În scopul detaşãrii, indiferent de motiv, rezidentul prezintã acordul coordonatorilor sau directorilor de program de rezidenţiat din centrul de pregãtire în care a fost confirmat şi, respectiv, centrul în care urmeazã sã se detaşeze, precum şi avizul unitãţii de încadrare, în cazul centrului universitar Bucureşti.
(3) Pe perioada detaşãrii, responsabilitatea de pregãtire, drepturile şi obligaţiile care decurg din aceasta revin instituţiei de învãţãmânt superior unde rezidentul se detaşeazã.
ART. 20
(1) Schimbarea centrului universitar de pregãtire se aprobã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice.
(2) În vederea schimbãrii centrului de pregãtire, rezidentul va prezenta avizele conducerii universitãţilor de medicinã şi farmacie din centrele implicate, avizul autoritãţii de sãnãtate publicã şi al unui coordonator de program, respectiv director de program în specialitatea în care este confirmat, din centrul universitar în care urmeazã sã se pregãteascã. Rezidenţii în medicinã de familie vor prezenta numai avizul autoritãţilor de sãnãtate publicã şi al coordonatorilor de program, de plecare şi de primire.
ART. 21
(1) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti pune la dispoziţia autoritãţilor de sãnãtate publicã programul de evidenţã informaticã a rezidenţilor privind modulele de pregãtire şi unitãţile sanitare acreditate, precum şi coordonatorii, respectiv directorii de program de rezidenţiat din fiecare specialitate.
(2) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt medical superior acreditate, pune la dispoziţia autoritãţilor de sãnãtate publicã numãrul de locuri de pregãtire, pe unitãţi sanitare acreditate şi coordonatori sau directori de program.
(3) Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, prin autoritãţile de sãnãtate publicã, repartizeazã rezidenţii, conform programului curricular stabilit, în unitãţile sanitare acreditate, în limita locurilor disponibile, cu avizul coordonatorilor, respectiv al directorilor de program. Repartizarea rezidenţilor în unitãţile sanitare acreditate se va face în limita numãrului de locuri stabilit, pe baza exprimãrii preferinţelor, în ordinea punctajului obţinut la concursul de rezidenţiat.
(4) Autoritãţile de sãnãtate publicã transmit lunar Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti sau la cererea acestuia modificãrile privind distribuţia rezidenţilor din unitãţile sanitare acreditate.
ART. 22
Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a pregãtirii rezidentului personalizate, precum şi curriculumul de pregãtire se tipãresc de cãtre Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi se distribuie contra cost rezidenţilor.
ART. 23
Pe perioada pregãtirii, rezidenţii pot închiria cu prioritate un loc de cazare în cãminele universitare, spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare sau clinice acreditate, din centrul unde au fost repartizaţi ori detaşaţi, cu respectarea prevederilor legale.
Evaluarea finalã a pregãtirii şi obţinerea certificatului de specialist
ART. 24
(1) Evaluarea finalã a pregãtirii prin rezidenţiat are loc sub forma examenului de medic, medic dentist sau farmacist specialist, organizat de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice, în douã sesiuni pe an, prin Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti. Confirmarea în specialitate se face dupã efectuarea integralã a programului de pregãtire, certificatã de cãtre coordonatorul sau directorul de program de rezidenţiat, în baza Caietului de monitorizare a pregãtirii rezidentului.
(2) Examenul de medic specialist se organizeazã numai în centrele universitare medicale care asigurã pregãtirea pentru toate modulele teoretice şi baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice din curriculumul de pregãtire.
(3) Pentru susţinerea examenului de medic specialist rezidentul poate opta pentru unul dintre centrele universitare în care a efectuat pregãtirea.
ART. 25
(1) Comisiile de examen de medic, medic dentist, respectiv farmacist specialist au urmãtoarea componenţã:
- un preşedinte, cadru didactic universitar cu grad de predare, coordonator de program de rezidenţiat;
- 2 membri, din care cel puţin un cadru didactic universitar de predare din specialitate; în acest caz, al doilea membru va avea gradul de medic primar cu titlul ştiinţific de doctor;
- un secretar de comisie, nominalizat de preşedintele comisiei.
(2) Probele examenului de medic specialist se desfãşoarã conform normelor metodologice generale elaborate de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi aprobate de ministrul sãnãtãţii publice. Formularea subiectelor de examen de specialitate, a baremurilor de corecturã şi întreaga responsabilitate a desfãşurãrii examenului revin comisiei de examen.
ART. 26
(1) Examenul de medic specialist cuprinde urmãtoarele probe:
a) proba scrisã, cu 10 subiecte formulate din curriculumul de pregãtire, cu duratã de 3 ore;
b) probe clinice/practice.
(2) Candidatul este confirmat medic specialist dacã promoveazã cu minimum nota 7,00 fiecare probã a examenului. Candidatul se poate prezenta la examenul de medic specialist în sesiunile organizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice în decurs de 2 ani de la încheierea pregãtirii în rezidenţiat.
ART. 27
Metodologia generalã de desfãşurare a examenului de medic, medic dentist, farmacist specialist se aprobã pentru fiecare sesiune de Ministerul Sãnãtãţii Publice, la propunerea Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
