Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 22 aprilie 2008 de organizare si functionare a Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate
ART. 1 Atribuţiile prevãzute în sarcina autoritãţii fiscale centrale, conform prevederilor titlului VII "Accize şi alte taxe speciale" din <>Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aferente titlului VII "Accize şi alte taxe speciale", se realizeazã prin intermediul Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor - Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, denumitã în continuare Comisia, structurã interdepartamentalã care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. ART. 2 Activitatea curentã a Comisiei se realizeazã prin intermediul direcţiei de specialitate cu atribuţii de autorizare din cadrul Autoritãţii Naţionale a Vãmilor - Direcţia tehnici de vãmuire şi tarif vamal, denumitã în continuare direcţia de specialitate. ART. 3 (1) Comisia îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi. (2) Lucrãrile Comisiei vor fi conduse de preşedintele acesteia. În situaţia în care preşedintele Comisiei lipseşte, acesta îl va desemna pe vicepreşedinte pentru a conduce lucrãrile. (3) Deciziile Comisiei sunt obligatorii pentru toţi operatorii de produse supuse accizelor armonizate - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate -, care desfãşoarã pe teritoriul României activitãţile prevãzute la titlul VII "Accize şi alte taxe speciale" din <>Legea nr. 571/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. II Organizarea şedinţelor de lucru ale Comisiei
ART. 4 (1) Comisia se întruneşte, de regulã, de douã ori pe lunã, pentru analiza situaţiilor care impun luarea unei decizii. (2) Comisia va fi convocatã de preşedinte sau de vicepreşedinte, la propunerea direcţiei de specialitate, în scris, cu cel puţin 3 zile înainte de data la care va avea loc şedinţa Comisiei. ART. 5 (1) Direcţia de specialitate va pune la dispoziţia membrilor Comisiei, cu cel puţin douã zile lucrãtoare înainte, ordinea de zi şi notele de prezentare întocmite de direcţia de specialitate. (2) Notele de prezentare vor fi întocmite de direcţia de specialitate în urma analizãrii documentaţiei care constã, în principal, din solicitãri în vederea autorizãrii, sesizãri primite de la organele cu atribuţii de control referitoare la activitatea solicitantului sau a antrepozitarilor autorizaţi ori sesizãri din partea operatorilor economici cu referire la activitatea solicitantului sau a antrepozitarilor autorizaţi. (3) Direcţia de specialitate analizeazã documentele prevãzute la alin. (2) sub aspectul legalitãţii, realitãţii şi sub aspectul conţinutului legal obligatoriu al dosarului, înaintând Comisiei note de prezentare care conţin propuneri motivate, în vederea aprobãrii. ART. 6 (1) Notele de prezentare întocmite de direcţia de specialitate vor fi prezentate în plenul Comisiei. (2) Suplimentar faţã de nota de prezentare întocmitã de direcţia de specialitate pot fi puse la dispoziţia membrilor Comisiei, la cerere, orice acte care se aflã în documentaţia prevãzutã la art. 5 alin. (2). ART. 7 (1) Comisia va analiza situaţia prezentatã, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a legislaţiei în vigoare. (2) Direcţia de specialitate sau Comisia are dreptul de a solicita orice alte documente, declaraţii sau informaţii atât de la operatorii economici solicitanţi, cât şi de la instituţii ale statului ori alţi operatori economici. ART. 8 (1) Deciziile Comisiei pot fi luate cu votul majoritãţii simple din numãrul total al membrilor şi vor fi validate prin semnarea de cãtre toţi membrii prezenţi a procesului-verbal în care sunt menţionate acestea. (2) Deciziile se semneazã de cãtre preşedintele sau vicepreşedintele Comisiei, dupã caz. ART. 9 (1) La şedinţele Comisiei participã 2 funcţionari din cadrul direcţiei de specialitate, care vor consemna într-un registru de procese-verbale aspectele analizate şi toate deciziile adoptate în cadrul şedinţei. (2) La lucrãrile Comisiei va fi invitat, dupã caz, câte un reprezentant din partea: a) Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; b) Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale; c) Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor; d) Direcţiei generale politicã industrialã şi competitivitate din Ministerul Economiei şi Finanţelor; e) Gãrzii Financiare; f) Direcţiei antifraudã fiscalã din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã; g) Direcţiei supraveghere accize şi operaţiuni vamale din cadrul Autoritãţii Naţionale a Vãmilor; h) Direcţiei de informaţii fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã; i) câte un reprezentant al patronatelor producãtorilor de produse accizabile sau depozitarilor de astfel de produse, legal înfiinţate. (3) Invitaţii participã la analiza cazurilor supuse dezbaterilor Comisiei, punctele de vedere exprimate de aceştia în cadrul lucrãrilor Comisiei având caracter consultativ. Invitaţii nu participã la luarea deciziei de cãtre membrii Comisiei. (4) La lucrãrile Comisiei poate participa, în calitate de invitat, reprezentantul autoritãţii fiscale teritoriale unde s-a depus solicitarea de autorizare, respectiv directorul executiv al direcţiei judeţene de supraveghere accize şi operaţiuni vamale sau înlocuitorul acestuia.
CAP. III Deciziile Comisiei
ART. 10 (1) Deciziile Comisiei sunt acte administrative emise numai în formã scrisã. (2) Deciziile cuprind urmãtoarele elemente: a) denumirea Comisiei; b) numãrul deciziei şi data la care a fost emisã; c) datele de identificare ale operatorului de produse supuse accizelor armonizate; d) obiectul deciziei; e) motivele de fapt; f) temeiul de drept; g) numele şi semnãtura preşedintelui sau vicepreşedintelui Comisiei, în cazul în care decizia se semneazã de vicepreşedinte, dupã caz; h) ştampila Comisiei; i) indicarea posibilitãţii de a fi contestatã, calea de atac şi termenul în care aceasta poate fi exercitatã. ART. 11 (1) Decizia trebuie comunicatã operatorului de produse supuse accizelor armonizate cãruia îi este destinatã. (2) Comunicarea deciziei poate fi realizatã în una dintre urmãtoarele forme: a) prin prezentarea operatorului de produse supuse accizelor armonizate sau a persoanei împuternicite de cãtre acesta, dupã caz, la sediul autoritãţii fiscale centrale ori teritoriale, dupã caz, şi primirea actului administrativ de cãtre acesta sub semnãturã, data comunicãrii fiind data ridicãrii sub semnãturã a actului; b) prin remiterea, sub semnãturã, a actului administrativ de cãtre persoanele împuternicite de organele fiscale teritoriale, data comunicãrii fiind data remiterii sub semnãturã a actului; c) prin poştã, la domiciliul fiscal al operatorului de produse supuse accizelor armonizate sau al persoanei împuternicite de cãtre acesta, dupã caz, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, precum şi prin alte mijloace, cum sunt: fax, e-mail, dacã se asigurã transmiterea textului actului administrativ şi confirmarea primirii acestuia, data comunicãrii fiind data confirmãrii primirii actului administrativ; d) prin publicitate. (3) În cazul în care comunicarea deciziei nu a fost posibilã potrivit dispoziţiilor prevãzute la alin. (2) lit. a)-c), se va recurge la comunicarea prin publicitate, prin afişarea la sediul organului fiscal teritorial de care aparţine operatorul de produse accizabile supuse accizelor armonizate a unei copii a deciziei emise pe numele acestuia sau pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã. Decizia se considerã comunicatã dupã expirarea unui termen de 15 zile de la data afişãrii sau publicãrii pe pagina de internet. ART. 12 Decizia produce efecte din momentul în care este comunicatã operatorului de produse accizabile supuse accizelor armonizate sau persoanei împuternicite de cãtre acesta, dupã caz, ori la o datã ulterioarã menţionatã în actul administrativ comunicat, potrivit legii. ART. 13 Lipsa unuia dintre elementele deciziei referitoare la calitatea persoanei care semneazã actul administrativ, numele şi prenumele ori denumirea operatorului de produse supuse accizelor armonizate, a obiectului deciziei sau a semnãturii preşedintelui ori vicepreşedintelui Comisiei, dupã caz, atrage nulitatea actului administrativ. Nulitatea se constatã de instanţa judecãtoreascã de contencios administrativ în condiţiile legii. ART. 14 Comisia poate îndrepta erorile materiale din decizie din oficiu sau la cererea operatorului de produse supuse accizelor armonizate ori a persoanei împuternicite de cãtre acesta, dupã caz. Decizia corectatã se va comunica operatorului de produse supuse accizelor armonizate sau persoanei împuternicite de cãtre acesta, dupã caz, potrivit prevederilor art. 12.
CAP. IV Cãi de atac
ART. 15 (1) Împotriva deciziei Comisiei se poate formula plângere prealabilã în condiţiile <>art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Plângerea prealabilã formulatã împotriva deciziei Comisiei, în condiţiile prezentului regulament, este calea administrativã de atac prin care se solicitã autoritãţii publice emitente reexaminarea deciziei. ART. 16 În situaţia în care operatorul de produse supuse accizelor armonizate sau persoana împuternicitã de cãtre acesta, dupã caz, contestã decizia de suspendare, revocare ori anulare a autorizaţiei sau orice alte decizii emise de Comisie, efectul deciziei se suspendã de drept pânã la soluţionarea contestaţiei de cãtre Comisie în cadrul procedurii prealabile prevãzute de legislaţia în domeniu, potrivit <>art. 185 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 17 (1) Plângerea prealabilã se formuleazã în scris şi va cuprinde: a) datele de identificare ale contestatarului; b) obiectul plângerii prealabile; c) motivele de fapt şi de drept; d) dovezile pe care se întemeiazã; e) semnãtura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calitãţii de împuternicit al contestatarului, persoanã fizicã sau juridicã, se face potrivit legii. (2) Plângerea prealabilã se depune la sediul Autoritãţii Naţionale a Vãmilor, în termenele prevãzute la <>art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) În cazul în care plângerea prealabilã este depusã la un organ necompetent din cadrul autoritãţii fiscale, aceasta va fi înaintatã, în termen de maximum 5 zile de la data primirii, direcţiei de specialitate din cadrul Autoritãţii Naţionale a Vãmilor. ART. 18 Plângerea prealabilã poate fi retrasã de contestatar pânã la soluţionarea acesteia. Comisia va comunica contestatarului decizia prin care se ia act de renunţarea la plângerea prealabilã. ART. 19 (1) În soluţionarea plângerii prealabile, Comisia se pronunţã prin decizie. (2) Decizia emisã în soluţionarea plângerii prealabile este definitivã în sistemul cãilor administrative de atac. ART. 20 (1) Decizia de soluţionare a plângerii prealabile se emite în formã scrisã şi va cuprinde: preambulul, considerentele şi dispozitivul. (2) Preambulul cuprinde: denumirea Comisiei, numele şi prenumele sau denumirea contestatarului, domiciliul fiscal al acestuia, numãrul de înregistrare a plângerii prealabile la direcţia de specialitate şi obiectul cauzei. (3) Considerentele cuprind motivele de fapt şi de drept care au format convingerea Comisiei în emiterea deciziei. (4) Dispozitivul cuprinde soluţia pronunţatã, calea de atac şi termenul în care aceasta poate fi exercitatã. (5) Decizia se semneazã de cãtre preşedintele sau vicepreşedintele Comisiei, în cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita atribuţiile, dupã caz. ART. 21 (1) În soluţionarea plângerii prealabile, Comisia va verifica motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii deciziei atacate. Analiza plângerii prealabile se face în raport cu susţinerile formulate de contestatar, cu dispoziţiile legale invocate de acesta şi cu documentele existente la dosarul cauzei. Soluţionarea plângerii prealabile se face în limitele sesizãrii. (2) Comisia poate solicita, pentru lãmurirea cauzei, punctul de vedere al direcţiilor de specialitate din cadrul ministerelor sau al altor instituţii şi autoritãţi. (3) Prin soluţionarea plângerii prealabile nu se poate crea o situaţie mai grea contestatarului în propria cale de atac. (4) Contestatarul, intervenienţii sau împuterniciţii acestora pot sã depunã probe noi în susţinerea cauzei pe tot parcursul soluţionãrii plângerii prealabile. ART. 22 (1) Prin decizie, plângerea prealabilã va putea fi admisã, în totalitate sau în parte, ori respinsã. (2) În cazul admiterii plângerii prealabile, se decide, dupã caz, anularea totalã sau parţialã a actului atacat. (3) Dacã se constatã neîndeplinirea unei condiţii procedurale la învestirea Comisiei cu soluţionarea plângerii prealabile, aceasta va fi respinsã fãrã a se proceda la analiza pe fond a cauzei. ART. 23 (1) Decizia privind soluţionarea plângerii prealabile se comunicã contestatarului în formã scrisã, în condiţiile prevãzute la art. 11. (2) Deciziile emise în soluţionarea plângerilor prealabile pot fi atacate la instanţa judecãtoreascã de contencios administrativ competentã, în termenul prevãzut de legislaţia în vigoare.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
