Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 1 noiembrie 1923  pentru aplicarea dispozitiunilor tratatelor de pace si anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobandi nationalitatea romana si a pierderii acestei nationalitati    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispozitiunilor tratatelor de pace si anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobandi nationalitatea romana si a pierderii acestei nationalitati

EMITENT: MINISTERUL DE INTERNE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 1 noiembrie 1923
CAP. 1
Dispoziţiuni generale

§ 1. - Dobândirea naţionalitãţii romane

ART. 1
Naţionalitatea romana fiind recunoscuta de plin drept şi fãrã nici o formalitate, persoanelor prevãzute prin tractatele de pace şi prin anexele lor, prezentul regulament stabileşte modul cum se constata existenta condiţiunilor cerute pentru dobândirea de plin drept a acestei nationalitati precum şi pentru pierderea naţionalitãţii romane prin efectul dispoziţiunilor acelor tractate şi anexe.
Lucrãrile se vor face pe baza prescripţiunilor din tractate şi a legiuirilor existente în momentul punerii în vigoare a tractatelor. Pe baza acestor lucrãri se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obţinut naţionalitatea romana pe baza tractatelor de pace.
ART. 2
Sunt consideraţi ca supuşi romani de plin drept şi fãrã nici o formalitate, în sensul dispoziţiilor tractatelor în vigoare:
a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures precum şi din Bucovina la data intrãrii în vigoare a tractatelor.
Prin indigenat se înţelege apartinerea la o comuna, dobandita în conformitate cu legile ungare sau austriace.
b) Persoanele de naţionalitate austriaca, ungara sau rusa, cari, deşi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tractatelor pe teritorii azi romane, însã sunt nãscute pe acele teritorii din pãrinţi domiciliaţi acolo.
Prin domiciliul pãrinţilor se înţelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures indigenatul comunal, definit în alineatul a, iar pentru Basarabia domiciliul administrativ definit mai jos;
c) Supusii fostului imperiu al Rusiei, stabiliţi pe teritoriul Basarabiei, adicã acei cari potrivit legilor ruse, aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918.
Prin domiciliul administrativ, dupã legiuirile ruse, se înţelege locul unde persoana îşi are aşezarea stabilã sau chiar instalatia casnica determinata de funcţiunea, profesiunea, ocupatiunea permanenta sau de proprietãţi imobiliare cu conditiunea de a fi înscrisã acolo în registrele clasei din care fãcea parte, sau în registrele autoritãţilor din Basarabia competente în trecut pentru liberarea de paşapoarte interne sau externe, în listele de sortari sau în listele mitricale;
d) Supusii austriaci şi ungari, precum şi persoanele fãrã nici o naţionalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României.
Domiciliul pentru teritoriile alipite, se stabileşte în modul arãtat la punctul b, alin. II;
e) Romanii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astãzi statelor mostenitoare (Regatul sarb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria şi Ungaria), precum şi Romanii de origina din teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tractatelor, vor fi fãcut opţiune pentru naţionalitatea romana înaintea autoritãţilor locale din aceste tari sau înaintea oricãrei autoritãţi romane.
ART. 3
Evreii locuind pe unul din teritoriile României la data punerii în vigoare a tractatelor şi cari nu se pot prevala de nici o naţionalitate, îşi vor regula drepturile în conformitate cu dispoziţiunile art. 133 din Constituţie.
ART. 4
Dobândirea naţionalitãţii romane în condiţiunile prevãzute mai sus, de cãtre soţ şi pãrinte, atrage dupã sine obţinerea acelei nationalitati pentru sotia şi copiii aflaţi sub puterea pãrinteascã.
ART. 5
Naţionalitatea romana se dobândeşte de plin drept prin singurul fapt al naşterii pe teritoriul roman, de orice persoana care nu se poate prevala de o alta naţionalitate de naştere.

§ 2. - Pierderea naţionalitãţii romane prin efectul opţiunii

ART. 6
Persoanele mai în varsta de 18 ani cari au pierdut naţionalitatea lor austriaca, ungara sau rusa şi au dobândit de plin drept naţionalitatea romana, conform tractatelor şi conventiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevãzute de tractate şi convenţiuni pentru orice naţionalitate le-ar fi deschisã prin acele tractate şi convenţiuni.
ART. 7
Persoanele mai mari de 18 ani prevãzute în alin. b al art. 2, foste supuse austriace sau ungare au dreptul sa renunţe la naţionalitatea romana printr-o declaraţiune facuta înaintea autoritãţilor locale strãine, sau a celor romane din ţara unde locuesc. În acest caz ele vor inceta de a mai fi socotite ca supuşi romani.
Declaraţiunile de renunţare la naţionalitatea romana, fãcute dupã 27 Martie 1918, sau cari se vor face în viitor de foştii supuşi rusi mai mari de 18 ani din categoria prevãzutã în alin. b al art. 2 produc toate efectele legale în privinta naţionalitãţii lor.
ART. 8
Toţi cei cari vor fi exercitat dreptul de opţiune pentru o naţionalitate strãinã sunt obligaţi, conform tractatelor, ca în cursul celor 12 luni urmãtoare datei opţiunii sa-şi strãmute domiciliul în Statul în favoarea cãruia au optat.
Autoritãţile administrative şi poliţieneşti sunt ţinute sa ia toate mãsurile pentru stricta executare a acestor dispoziţiuni.
Persoanele de mai sus vor putea sa-şi ridice bunurile lor mobile de orice natura, fãrã a fi impuse pentru aceasta la vre-o taxa de ieşire.
Aceste persoane sunt obligate ca în timpul ce mai petrec în ţara dupã opţiune sa se conformeze legilor şi regulamentelor relative la strãini.
ART. 9
Persoanele cari au avut indigenatul (apartinenta) pe un teritoriu fost sub suveranitatea Statului roman, dar care teritoriu ulterior, prin efectul tractatelor de pace, a fost trecut altui Stat, pierd naţionalitatea romana din momentul retrocedarii.
Dacã însã acele persoane înainte de aceasta retrocedare îşi vor fi mutat de fapt şi domiciliul lor pe un teritoriu fãcând parte azi din Regatul României, îşi pãstreazã naţionalitatea romana.

§ 3. - Dispoziţiuni comune paragrafelor precedente

ART. 10
Opţiunea sau renunţarea poate rezulta fie dintr-o declaraţiune formala, fie din unele fapte concludente.
ART. 11
Opţiunea precum şi renunţarea formala rezulta dintr-o declaraţiune scrisã sau verbalã. Prefectura de judeţ sau de poliţie în circumscripţia cãreia persoana are resedinta de fapt este singura autoritate competenta sa primeascã în viitor declaraţiile formale de opţiune.
Autoritatea care primeşte declaraţiunea de opţiune sau renunţare scrisã va verifica identitatea declarantului, menţionând pe declaraţie actele de identitate prezentate, iar pentru declaraţiunea de opţiune verbalã va încheia proces-verbal în fata a doi martori cunoscuţi, cari vor semna împreunã cu declarantul dacã acesta ştie carte.
Autoritãţile cari primesc declaraţiuni de opţiune vor libera adeverinte de primirea lor sau de întocmirea unor asemenea procese-verbale.
ART. 12
Opţiunea pentru o naţionalitate strãinã sau renunţarea la cea romana rezulta din:
a) Înscrierea în listele electorale pentru Parlament, comuna, judeţ sau altele asemenea dintr-un Stat strãin, urmatã de exercitarea dreptului de vot;
b) Primirea unei funcţiuni sau intrarea în armata altui Stat fãrã învoirea guvernului roman.
Aceasta opţiune mai poate rezulta din orice împrejurãri cari ar invedera aceasta hotãrâre, precum:
1. Folosinta unui pasaport strãin sau unui alt act similar, afarã de cazul ca nu se putea obţine un pasaport roman.
2. Orice declaraţiune facuta pentru a obţine repatrierea din România.
ART. 13
Opţiunea sau renunţarea soţului atrage dupã sine pe aceea a sotiei, iar opţiunea şi renunţarea pãrinţilor atrage dupã sine pe aceea a copiilor mai mici de 18 ani.
Opţiunea şi renunţarea pentru minorul fãrã pãrinţi aflat sub tutela se va face de tutor.
ART. 14
Declaraţiunea de optare sau renunţare este definitiva. Odatã facuta, ea nu mai poate fi retrasã.
Se excepteazã opţiunea sau renunţarea pentru persoanele prevãzute în articolul precedent dacã dobândesc dreptul de a opta sau renunţa în numele lor propriu mai înainte de expirarea termenelor fixate prin tractate.
ART. 15
Dispoziţiunile articolelor 9, 10, 11, 12 şi 13 privesc opţiunile sau renunţãrile fãcute dupã intrarea în vigoare a tractatelor şi anexelor lor.
ART. 16
Opţiunile fãcute înainte de punerea în vigoare a tractatelor, fie ca au rezultat dintr-o declaraţiune formala facuta în conformitate cu dispoziţiunile în vigoare, fie din fapte concludente de natura celor menţionate în articolul 12, sunt valabile şi au ca efect pierderea naţionalitãţii romane.
ART. 17
Autoritãţile cari au primit declaraţiuni de opţiune pentru o naţionalitate strãinã, precum şi de renunţare la naţionalitatea romana, fãcute de persoane nãscute pe teritoriul actual al tarii, sunt obligate sa anunţe despre aceasta primãriile comunelor unde s-au nãscut acele persoane. Pe declaraţiunea de opţiune sau de renunţare ori pe procesul-verbal se va nota numãrul şi data adresei cu care s-a fãcut comunicarea.
Primãriile vor lua mãsuri ca pe marginea filei unde este înscrisã naşterea sa se noteze declaraţiunea.
În pãrţile tarii unde oficiul de stare civilã este de competenta autoritãţilor religioase, acestea sunt datoare sa facã menţiunea pe actul de naştere respectiv dupã cererea primãriei.
Se interzice eliberarea oricãrui extract depe actul de naştere în care nu s-ar mentiona declaraţiunea notatã.
ART. 18
Toate declaraţiunile de opţiune sau renunţare vor fi înaintate ministerului de interne de cãtre autoritãţile cari le-au primit.
Tablouri de persoanele cari au optat pentru o alta naţionalitate vor fi de urgenta întocmite şi înaintate prin ministerul afacerilor strãine guvernelor Statelor în favoarea cãrora s-a optat.

CAP. 2
Constatarea naţionalitãţii

§ 1. - Formarea listelor pe comune de cãtre organele administrative

ART. 19
Constatarea persoanelor cari au dobândit de plin drept naţionalitatea romana în condiţiunile prevãzute în tractatele de pace şi anexele lor şi formarea - pe comune - a listelor cari cuprind aceste persoane se va face în toatã ţara în prima instanta de cãtre administraţie, iar în a doua instanta de cãtre o comisiune mixtã centrala care va funcţiona la Bucureşti.
ART. 20
Autoritatea administrativã insarcinata cu alcãtuirea listelor pe comune se determina astfel:
a) În vechiul regat: primãrii oraşelor resedinte de judeţ şi administratorii de plasi;
b) În Transilvania, Banat, Crisana, Satmar şi Maramures: autoritãţile administrative de prima instanta (primpretorii şi primãrii municipiilor şi ai oraşelor cu consiliu);
c) În Bucovina: autoritãţile administrative de prima instanta (prefectii de judeţe şi primarul oraşului Cernauti);
d) În Basarabia: comisiuni compuse în oraşele resedinte de judeţ din primar şi şeful poliţiei, iar în restul Basarabiei din subprefect şi comandantul companiei de jandarmi.
Functionarii autoritãţilor administrative prevãzute în prezentul articol vor face lucrãrile de biurou.
ART. 21
Lucrarea administrativã se va face în conformitate cu prevederile articolelor 22, 23 şi 24 pentru teritoriile alipite şi acelea ale articolului 25 pentru vechiul regat.
ART. 22
În teritoriile alipite lucrarea va începe prin întocmirea unor liste pregãtitoare dupã normele ce urmeazã:
Primãrii tuturor oraşelor şi comunelor din aceste teritorii, în termen de 30 zile dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, vor forma liste pregãtitoare dupã formularul anexat la instrucţiuni.
În liste vor fi înscrişi toţi locuitorii comunelor cari au dobândit de drept naţionalitatea romana în baza tractatelor de pace şi anexele lor.
În dreptul fiecãrei persoane se vor indica membrii familiei care obţin de drept naţionalitatea sa conform art. 4 din regulament.
Nu vor fi trecute în nici un caz în liste persoanele cari au pierdut naţionalitatea romana prin efectul opţiunii sau renunţãrii, în conformitate cu art. 6 - 18 din regulament.
De asemenea nu vor fi trecute în liste persoanele cari pe baza tractatelor au dobândit de drept, în acelaşi timp, în afarã de cetãţenia romana şi cetãţenia altuia dintre statele succesoare imperiului austro-ungar şi imperiului rus.
Listele vor fi afişate la primãrie îndatã dupã întocmirea lor. Operaţiunea afişãrii se va constata printr-un proces-verbal dresat de primarul comunei.
Listele vor sta afişate cel puţin 30 zile.
Orice persoana va putea cere noi înscrieri, stergeri sau rectificari dupã aceste liste, adresand în scris contestaţiile lor primarului comunei.
Dupã terminarea alcãtuirii listelor de cãtre administraţii, contestaţiunile se adreseazã sub forma de apeluri cãtre comisiunea mixtã centrala.
Apelurile se predau primarului care procede cu ele conform art. 26.
ART. 23
Dupã întocmirea listelor pregãtitoare se va lucra dupã urmãtoarele norme:
a) Functionarii administrativi însãrcinaţi cu lucrarea se vor transporta dupã un itinerar de mai înainte stabilit, în fiecare comuna şi vor lucra acolo în zilele, orele şi ordinea pe care prealabil le vor aduce la cunostinta locuitorilor prin publicaţiuni fãcute de primãriile respective dupã obiceiurile locale;
b) Primarul comunei le va pune la dispoziţie listele afişate precum şi contestaţiile primite. El va putea prezenta în scris în acelaşi timp, sub forme de note, referat sau memoriu, pe însãşi lucrãrile lui sau separat, orice observatiune ar avea de fãcut asupra contestaţiilor;
c) Se va examina mai intaiu toate contestaţiile ivite, dându-se deciziuni motivate asupra fiecãreia. Apoi se va proceda la verificarea listelor întocmite de primar. În acest scop se vor cerceta registrele şi actele aflate în arhiva primãriei sau cari se vor obţine de la alte autoritãţi, stabilindu-se astfel situaţia fiecãrei persoane care a dobândit de drept naţionalitatea romana pe baza tractatelor şi anexelor lor;
d) Se va lucra fãrã citarea pãrţilor, iar dacã va fi nevoie de unele lãmuriri, se va putea chema şi asculta pãrţile interesate sau cari au oarecare cunostinta şi pe foştii sau actualii funcţionari comunali sau administrativi din localitate. Se vor lua note scurte şi se vor putea opri la dosar actele originale sau copii certificate de parte şi vizate de funcţionarul administrativ;
e) Situaţia persoanelor cari au dobândit de drept, în acelaş timp, mai multe cetãţenii, între cari şi cetãţenia romana, se va examina numai de comisiunea mixtã centrala. Actele persoanelor cari intra în aceasta categorie se vor inainta acelei comisiuni prin îngrijirea autoritãţilor administrative;
f) Lucrãrile se vor termina în fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal, în care se vor trece toate persoanele constatate ca au obţinut de drept naţionalitatea romana. Procesul-verbal va fi semnat şi de primarul comunei.
Sub îngrijirea funcţionarilor administrativi însãrcinaţi cu lucrarea se va forma în fiecare comuna un registru de persoanele a cãror naţionalitate romana a fost constatatã. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal. Aranjarea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soţului şi copiii minori în acea a pãrinţilor.
Registrul se va verifica şi viza de funcţionarul administrativ şi va fi remis primarului împreunã cu arhiva lucrãrilor relative, sub luare de dovada. Dovada şi originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectul de judeţ;
g) Primarul va tine registrele la dispoziţia locuitorilor în orele de cancelarie spre a-l consulta. Imediat dupã primirea registrelor, primarul va anunta prin afişare pe locuitori ca registrul le sta la dispoziţie. Afisul se va menţine în vederea publicului timp de 30 zile. Operaţiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.
ART. 24
În Basarabia conducerea lucrãrilor o are subprefectul. Hotãrârile se iau numai când ambii membri ai comisiunii sunt de acord. În caz de divergenta, fiecare formeazã un memoriu şi subprefectul înainteazã imediat ambele memorii şi actele relative, prin prefectura judeţului, la comisiunea mixtã centrala.
ART. 25
În vechiul regat lucrarea se va face în oraşele resedinte la primãrie, iar în restul tarii la administraţiile de plasa, dupã urmãtoarele norme:
a) Foştii supuşi austriaci sau unguri precum şi strãinii fãrã nici o naţionalitate (heimatlos) cari întrunesc condiţiunile prescrise prin art. II punctul d, al prezentului regulament, pentru dobândirea naţionalitãţii romane de plin drept, vor adresa autoritãţii determinate la art. 20 în a carei circumscripţie domiciliazã, cererea de înscriere în liste insotind-o de toate actele necesare;
b) Examinarea cererilor se va face fãrã citarea pãrţilor. Numai dacã va fi nevoie de unele lãmuriri, se va putea chema şi asculta pãrţile interesate şi pe foştii sau actualii funcţionari comunali sau administrativi din localitate şi în cazuri importante pe orice persoana care ar avea oare cari cunoştinţe. Se va putea cere şi cerceta registrele şi actele aflate în arhivele primãriilor sau ale altor autoritãţi, stabilind astfel situaţia fiecãrei persoane care are dobandita de drept naţionalitatea romana pe baza tractatelor şi anexelor lor. Se vor lua note şi se vor putea opri la dosar actele originale sau, la cererea pãrţilor, copii certificate de parte şi vizate;
c) Se va lucra în zilele, orele şi ordinea ce se va fixa şi afişa de mai înainte în localul autoritãţii;
d) Lucrãrile se vor termina pentru fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal în care se vor trece toate persoanele din comuna constatate ca au obţinut de drept naţionalitatea romana.
Procesul-verbal va fi semnat şi de primarul comunei. Se va forma în fiecare comuna un registru de persoane a cãror naţionalitate romana a fost constatatã. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal.
Înscrierea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soţului şi copiii minori în acea a pãrinţilor. Registrul se va verifica şi viza de funcţionarul administrativ însãrcinat cu lucrarea şi va fi remis primarului împreunã cu partea respectiva din arhiva, sub luare de dovada. Dovada şi originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectura judeţului.
e) Primarul va tine registrele la dispoziţia locuitorilor în orele de cancelarie. Imediat dupã primirea registrului, primarul va anunta pe locuitori prin afişare, ca registrul le sta la dispoziţie spre a-l cerceta. Afisul se va menţine în vederea publicului timp de 30 zile. Operaţiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.
ART. 26
Orice persoana nemultumita pentru ca a fost admisã, omisa sau respinsã înscrierea în liste, a sa sau a altora, va putea face apel la comisiunea mixtã centrala în termen de 30 zile libere dela afişarea listelor în comune, cerând fie înscrierea sa sau a alteia omisa sau respinsã de comisia localã, fie stergeri de pe aceste liste.
Acelaş drept îl are şi ministerul de interne.
Apelul se depune la primãria localã, care îl va inainta prin filiera normalã ministerului de interne, spre a-l supune comisiunii mixte centrale.
Primarul va alãturã la actele comisiunii copii certificate depe orice acte din arhiva primãriei în legatura cu cauza.
Atât primarul cat şi orice autoritate intermediara pot face observatiuni odatã cu transmiterea dosarului sub forma de note, referat sau memorii scurte.
Nu este permis sa se retina dosarul la vreo autoritate mai mult de trei zile dela data înregistrãrii.
ART. 27
Înscrierea în listele comunale de naţionalitate este definitiva pentru persoanele în privinta cãrora nu s-a fãcut apel la comisiunea mixtã centrala.
Se excepteazã cazurile în cari s-ar gãsi în urma acte importante cari nu au fost examinate la formarea listelor, sau s-ar descoperi ca actele pe baza cãrora s-a fãcut înscrierea nu corespund adevãrului.
Ministerul de interne precum şi orice cetãţean roman vor putea inainta comisiunii mixte centrale, pe baza aliniatului precedent, cereri pentru revizuirea inscrierilor în liste, alãturând şi actele pe cari le bazeazã.
ART. 28
Persoanele a cãror situaţiune nu a fost examinata de cãtre autoritãţile administrative de prima instanta nu pierd prin aceasta drepturile lor la naţionalitatea romana pe care le vor putea valorifica în urma în fata comisiunii mixte centrale conform art. 32, alin. 5.
ART. 29
Lucrãrile administrative vor fi terminate pentru teritoriile alipite în termen de cel mult 4 luni dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, iar pentru vechiul regat în termen de cel mult 2 luni dela aceeaşi data.

§ 2. - Comisiunea mixtã centrala

ART. 30
Se instituie pe lângã ministerul de interne o comisiune mixtã centrala compusa din 3 membri, dintre cari un membru al Înaltei Curţi de casaţie din activitate sau onorific, desemnat de ministerul de justiţie, ca preşedinte, un membru al consiliului permanent administrativ, desemnat de ministerul de interne, precum şi un membru delegat de ministerul afacerilor strãine, dintre membrii consiliului consultativ al acestui departament.
Odatã cu numirea membrilor arãtaţi mai sus, se va mai desemna de ministerele respective şi câte un supleant indeplinind aceleaşi condiţiuni pentru cazurile de lipsa a titularului.
Secretarul consiliului permanent administrativ va îndeplini funcţiunea de secretar al comisiunii.
ART. 31
Deciziunile comisiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun.
Comisiunea va putea lucra şi cu 2 membri, fiind însã neapãrat de fata preşedintele. În caz de divergenta, judecata va fi amânatã pentru o alta zi când comisiunea va lucra în complet.
ART. 32
Comisiunea va avea cadere:
1. A decide în prima şi ultima instanta asupra cetateniei romane persoanelor cari au dobândit de drept, pe baza tractatelor, în acelaş timp şi cetãţenia romana şi alta cetãţenie.
2. A rezolva definitiv apelurile relative la listele comunale de naţionalitate formate de autoritãţile administrative şi divergenţele ivite în sanul comisiunilor care lucreazã în Basarabia, în cazul art. 24 din acest regulament.
3. A decide asupra cererilor de revizuirea inscrierilor în listele comunale de naţionalitate, fãcute pe baza art. 27 din regulament.
4. A constata naţionalitatea persoanelor prevãzute în cazul art. 9 cum şi a verifica toate opţiunile deduse din faptele arãtate în art. 12.
5. A complecta dupã terminarea lucrãrilor administrative listele definitive de naţionalitate, prin înscrierea persoanelor care, deşi au obţinut naţionalitatea romana de plin drept, pe baza tractatelor, nu au fost avute în vedere la formarea listelor comunale din diverse cauze.
6. A verifica în caz de indoiala sau de nevoie conţinutul diverselor acte de naţionalitate utilizate înaintea oricãrei autoritãţi.
7. A da aviz şi consultatiune în orice chestiune în legatura cu stabilirea naţionalitãţii pe baza prezentului regulament.
8. A se pronunţa asupra cererilor de revizuire în cazurile prevãzute în art. 35.

ART. 33
Cauzele vor fi cercetate şi rezolvate în termen de 30 zile socotite dela data primirei şi înregistrãrii lor.
Aceasta cercetare se va face fãrã citarea pãrţilor, numai pe temeiul actelor din dosar, a motivelor arãtate în cererea de apel în memoriile care i se vor prezenta.
La nevoie, pãrţile vor putea fi chemate şi li se va putea cere sa producã şi alte acte.
Comisiunea va putea cere dela orice autoritate sa facã cercetãrile ce le-ar socoti necesare sau sa-i comunice actele de care va avea nevoie, cum şi de a asculta sau a face sa fie ascultate, în cazuri importante, orice persoana i-ar putea da informaţiuni utile.
ART. 34
Deciziunile comisiunii centrale sunt definitive. Ele vor fi motivate pe scurt în drept şi în fapt.
Deciziunile privitoare la modificarea listelor de naţionalitate vor fi comunicate primãriilor respective spre a le introduce în registrul de nationali romani, sub pedeapsa disciplinarã în caz de abateri.
ART. 35
Se va putea cere revizuirea deciziunilor definitive ale comisiunii mixte centrale:
1. Dacã dupã pronunţarea deciziunii s-au descoperit acte probatorii pe cari partea a fost în imposibilitate de a le prezenta.
2. Dacã comisiunea centrala s-a pronunţat fãrã a cunoaşte acte decisive cari nu i-au fost arãtate, sau întemeindu-se pe acte cari se constata ulterior ca nu corespund adevãrului.
3. Dacã lucrãrile rãmase definitive ale autoritãţilor administrative de prima instanta sau deciziunile comisiunii centrale din punctul de vedere al naţionalitãţii unei persoane, vin în contradictie cu constatãrile unei autoritãţi judecãtoreşti care, fiind regulat sesizatã, s-ar fi pronunţat definitiv asupra naţionalitãţii cuiva.
ART. 36
Cererea de revizuire se va adresa comisiunii mixte centrale, fie de parte, fie de orice cetãţean roman, fie de ministerul de interne şi se va judeca conform art. 33 şi 34 din regulament, chemându-se cei în drept.
Revizuirea va putea fi provocatã chiar din oficiu de cãtre comisie.
ART. 37
Un regulament întocmit de comisiunea centrala şi aprobat printr-o decizie a ministerului de interne va determina celelalte norme şi detalii pentru rezolvarea apelurilor şi revizuirilor, cum şi ordinea lucrãrilor şi serviciul interior al comisiunii.

CAP. 3
Dispoziţiuni diverse

§ 1. - Certificate de naţionalitate

ART. 38
Autoritãţile comunale sunt autorizate sa libereze certificate de naţionalitate numai în limitele conţinutului registrului de naţionalitate romana, persoanelor înscrise în ele.
Certificatele vor fi conforme modelului stabilit de ministerul de interne. În ele se va indica neapãrat baza obţinerii naţionalitãţii şi numãrul de ordine al înscrierii în registrul de naţionalitate. Certificatele eliberate astfel vor servi la toate autoritãţile romane ca dovezi pentru probarea naţionalitãţii romane pe baza tractatelor şi anexelor lor.
Certificatele de naţionalitate sunt valabile timp de 3 ani dela data emiterii lor.
ART. 39
Persoanele cari au nevoie sa probeze naţionalitatea lor romana fata de autoritãţile ţãrilor strãine, vor putea utiliza certificatele de naţionalitate liberate de primãrie. Ele le vor supune însã anterior spre verificare şi confirmare ministerului de interne, singura autoritate competenta sa vizeze asemenea certificate pentru uzul extern în sensul conventiunii dela Roma din 6 Aprilie 1922.
Semnatura ministerului de interne va fi legalizatã de ministerul afacerilor strãine.

§ 2. - Competinţa autoritãţilor

ART. 40
Autoritãţile administrative determinate prin art. 20 şi comisiunea mixtã centrala au pentru stabilirea chestiunilor de naţionalitate drepturile prevãzute prin regulamentul de fata.
Ministerul de interne are cãderea a determina aplicabilitatea legilor în vigoare în tinuturile alipite în raport cu dispoziţiunile tractatelor de pace încheiate dupã rasboiul din 1914-1918.
Ministerul justiţiei va îndeplini formele necesare pentru obţinerea naţionalitãţii pe baza dispoziţiunilor prevãzute în Constitutiune, codul civil şi regulamentul de organizare al acestui minister.
Ministerul afacerilor strãine se pronunţa asupra chestiunilor de naţionalitate ivite în raporturile cu autoritãţile strãine. În asemenea cazuri, interpretarea data de ministerul afacerilor strãine va fi hotãrâtoare, potrivit art. 1 din legea sa organicã, atunci când vor exista deosebiri de interpretare între diversele ministere, cu privire la chestiunile de naţionalitate izvorand din dispoziţiunile diverselor tractate. Tot astfel va fi şi în cazul prevãzut de art. 32, alin. 7.
Nici o alta autoritate afarã de cele de mai sus nu este indreptatita a se pronunţa asupra stabilirii calitãţii de cetãţean roman, nici a elibera certificate de naţionalitate sau acte similare. Aceasta fãrã prejudiciul art. 7 din Constituţie.
ART. 41
Naţionalitatea romana a pãrţilor, rezultând din dispoziţiunile tractatelor încheiate dupã rasboiul din 1914-1918, se va stabili în fata autoritãţilor judecãtoreşti prin certificatele prevãzute de art. 38.
ART. 42
Stabilirea naţionalitãţii izvorand din aceste tractate poate rezulta şi din hotãrâri judecãtoreşti neatacabile pe nici o cale de drept comun, pronunţate pana la data publicãrii acestui regulament, precum şi din certificatele eliberate de ministerul afacerilor strãine pana la acea data.
Persoanele cari poseda asemenea acte se vor înscrie de drept în listele comunale de naţionalitate, retragandu-li-se certificatele anterioare, cari se vor pãstra la dosar.

CAP. 4
Dispoziţiuni finale

ART. 43
Instrucţiunile necesare pentru aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne.
ART. 44
Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne, care va procura şi registrele, materialele de cancelarie şi imprimatele.

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016