Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 1 iulie 1958  privind practica in productie a studentilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 1 iulie 1958 privind practica in productie a studentilor

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 27 din 9 iulie 1958

Dispoziţii generale
ART. 1
Practica în producţie este forma directa şi de lungã durata prin care se stabileşte contactul studentului cu profesiunea pentru care se pregãteşte.
În cadrul practicii în producţie studenţii trebuie sa-şi însuşeascã deprinderea de a lucra în producţie, sa se familiarizeze cu maşinile şi utilajele întreprinderilor, cu organizarea şi desfãşurarea procesului de producţie, sa înţeleagã cum se aplica în procesul producţiei ceea ce au studiat la cursuri.
Practica în producţie da posibilitatea studenţilor sa cunoascã caracterul social al producţiei, lupta avintata a muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderi şi instituţii pentru faurirea bunurilor materiale, contribuind la educarea viitorilor specialişti în spiritul dragostei fata de munca şi de oamenii muncii, fata de specialitatea aleasã, în spiritul devotamentrului fata de construirea socialismului în patria noastrã.
Practica în producţie este o parte integrantã a procesului de învãţãmînt şi, dupã felul şi scopul ei, poate fi:
- practica premergãtoare studiilor teoretice;
- practica anuala;
- practica de diploma.
Pentru specialitatile care necesita lucrãri pe teren (geografie, geologie etc.), practica de teren este asimilatã cu practica în producţie.
ART. 2
Practica premergãtoare studiilor teoretice se efectueazã în cursul primului an de studii timp de 10 luni, în perioadele stabilite prin planurile de învãţãmînt şi are ca scop:
- sa dea studenţilor o orientare de ansamblu asupra conţinutului viitoarei lor profesiuni;
- sa realizeze participarea directa a studenţilor la procesul de producţie, dîndu-le astfel posibilitatea de a-şi însuşi cunoştinţe şi deprinderi practice care sa le facã posibila înţelegerea cursurilor cu caracter tehnic;
- sa dea studenţilor calificarea într-o meserie de baza din domeniul specialitatii pentru care se pregãtesc.
Nomenclatorul meseriilor în care urmeazã sa se califice studenţii este stabilit de Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii în colaborare cu ministerele care tuteleaza instituţiile de învãţãmînt superior şi cu ministerele care tuteleaza întreprinderile în care se efectueazã practica în producţie.
ART. 3
Practica anuala se efectueazã în fiecare an de studiu timp de 4-7 saptamini, în perioadele stabilite prin planurile de învãţãmînt şi are ca scop:
- sa deprinda studenţii cu aplicarea în producţie sau pe teren a cunoştinţelor teoretice de la cursuri, seminarii, lucrãri practice, proiecte;
- sa completeze cunoştinţele studenţilor privitoare la utilajele, maşinile, metodele de lucru, procesele şi operaţiile tehnologice din unitãţile productive;
- sa dea studenţilor cunoştinţele şi deprinderile practice necesare urmãririi în bune condiţii a cursurilor de specialitate din anul urmãtor;
- sa cuprindã studenţii în procesul de producţie, ca participanţi direcţi;
- sa realizeze contactul studenţilor cu cea mai avansatã tehnica a întreprinderilor;
- sa dea viitorilor specialişti posibilitatea însuşirii cunoştinţelor practice fundamentale privitoare la organizarea şi conducerea proceselor de producţie.
ART. 4
Practica de diploma se efectueazã dupã ce studenţii au parcurs toate disciplinele de studiu din planul de învãţãmînt respectiv, şi are ca scop sa ofere studenţilor posibilitatea de culegere a datelor necesare pentru întocmirea proiectului (lucrãrii) de diploma.
Durata practicii de diploma este determinata de natura proiectului (lucrãrii) de diploma şi este stabilitã de catedra respectiva o data cu tema proiectului.
ART. 5
Practica în producţie (premergãtoare, anuala şi de diploma) se va organiza, pe cît posibil, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învãţãmînt superior.

Organizarea practicii
ART. 6
Practica premergãtoare studiilor teoretice se realizeazã prin participarea directa a studenţilor la procesul de producţie în uzine, fabrici, în mine, pe santiere de construcţii sau în gospodãrii agricole de stat, etc. Studenţii vor fi încadraţi în echipe, brigazi sau sectoare de lucru.
În timpul practicii permergatoare se vor organiza vizite la întreprinderi industriale, gospodãrii agricole, instituţii, etc., pentru orientarea studenţilor asupra conţinutului viitoarei profesiuni. Aceste vizite se vor organiza, pe cît posibil, în localitatea unde se desfãşoarã practica permergatoare.
ART. 7
Practica anuala şi practica de diploma se organizeazã în cele mai mari şi mai înzestrate fabrici, uzine, mine, exploatãri de petrol, centrale electrice, întreprinderi de proiectare, gospodãrii agricole de stat, gospodãrii agricole colective, staţiuni de maşini şi tractoare, institute de cercetãri ştiinţifice, spitale, clinici, farmacii, laboratoare, staţiuni sanitare-antiepidemice, atelierele şcolilor profesionale etc.
Institutele tehnice de învãţãmînt superior care dispun de ateliere mecanice şi laboratoare bine utilate, pot organiza practica anuala pentru studenţii din anii I, II în aceste ateliere.
Pentru studenţii universitatilor practica anuala de teren şi practica de diploma pot fi organizate în cadrul echipelor şi expeditiilor de cercetãri, pe santierele arheologice, în staţiuni de cercetãri, în taberele de pionieri, etc.
Pentru studenţii facultãţilor de ştiinţe juridice, ai facultãţilor de filologie şi istorie, precum şi pentru studenţii Institutului de ştiinţe economice şi planificare, practica anuala se organizeazã în unitãţile corespunzãtoare specialitatii, cum sînt instituţiile, întreprinderile, instanţele judecãtoreşti, unitãţile de procuratura, de notariat, bibliotecile, unitãţile arhivistice, etc.
ART. 8
Lista întreprinderilor şi instituţiilor în care urmeazã sa se desfãşoare practica studenţilor, numãrul de practicanti repartizat fiecãrei întreprinderi şi instituţii, precum şi instituţiile de învãţãmînt superior din care se recruteaza aceşti practicanti, se stabilesc de cãtre Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii la propunerea instituţiilor de învãţãmînt superior, cu acordul ministerelor şi instituţiilor centrale care tuteleaza întreprinderile respectiv instituţiile unde urmeazã sa se efectueze practica.
Pentru institutele de învãţãmînt superior tutelate de alte ministere, lista unitãţilor în care urmeazã sa se desfãşoare practica şi numãrul de practicanti repartizaţi fiecãrei unitãţi se stabilesc de cãtre ministerul tutelar.
ART. 9
Repartizarea nominalã a studenţilor la întreprinderi sau instituţii pentru efectuarea practicii, se va face de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior, pe cît posibil pe grupe, în funcţie de numãrul locurilor reparitizate ţinînd seama de specificul întreprinderii sau instituţiei.
La practica de diploma se pot repartiza studenţii şi individual.
ART. 10
Unitãţile de învãţãmînt superior şi întreprinderile sau instituţiile vor colabora la organizarea, îndrumarea şi controlul practicii, precum şi la asigurarea bazei materiale necesare efectuãrii practicii în producţie.
În acest scop, unitãţile de învãţãmînt superior vor încheia convenţii de colaborare cu întreprinderile sau instituţiile indicate de cãtre Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii sau de celelalte ministere care tuteleaza institute de învãţãmînt superior.
În convenţiile de colaborare pentru organizarea şi desfãşurarea practicii studenţilor se vor prevedea obligatoriu urmãtoarele:
- numãrul studenţilor care fac practica şi anii de studii;
- intervalul de practica pentru fiecare an de studii;
- responsabilii cu îndrumarea practicii desemnaţi de instituţiile de învãţãmînt superior;
- modul de asigurare al cazarii, mesei şi transportului studenţilor.
La convenţii se vor anexa, ca parte integrantã:
- tabelul nominal al studenţilor, care vor face practica în întreprinderea sau instituţia respectiva;
- programele de practica adaptate, de comun acord cu întreprinderea sau instituţia, la specificul acesteia;
- planul de munca al studenţilor pe toatã perioada practicii.
Întreprinderile şi instituţiile nu vor primi la practica studenţi, care nu sînt înscrişi în tabelul nominal anexat la convenţie.
Convenţiile de colaborare pentru organizarea şi desfãşurarea practicii vor fi semnate de rectorul (directorul) instituţiei de învãţãmînt superior şi de conducãtorul întreprinderii sau instituţiei.
Convenţiile de colaborare se vor semna cel mai tirziu cu o luna înainte de începerea practicii.

Conţinutul practicii
ART. 11
Practica în producţie se va desfasura pe baza programelor de practica.
Programele de practica trebuie sa fie astfel întocmite încît studenţii sa primeascã cunoştinţele practice şi sa-şi formeze deprinderile practice în mod gradat. Dupã o orientare generalã, studentul trebuie sa treacã succesiv prin toate fazele procesului de producţie, executind întîi lucrãrile simple, iar în anii superiori de studii sa ajungã sa cuprindã în mod complet atît organizarea producţiei, cît şi procesul de producţie.
Programele de practica se întocmesc de catedrele de practica, pentru practica premergãtoare studiilor teoretice şi de catedrele de specialitate ale fiecãrei facultãţi, pentru practica anuala, pe baza indicaţiilor Ministerului Învãţãmîntului şi Culturii pentru instituţiile de învãţãmînt superior tutelate de acesta sau a indicaţiilor date de celelalte ministere care tuteleaza institute de învãţãmînt superior, cu acordul Ministerului Învãţãmîntului şi Culturii.
Programele de practica se discuta în consiliul ştiinţific al facultãţii şi sînt aprobate de decan.
La încheierea convenţiei de colaborare, programele de practica aprobate de decan, se vor discuta de cãtre delegaţii facultãţilor cu întreprinderea sau instituţia în care se desfãşoarã practica şi se vor adapta posibilitãţilor şi specificului întreprinderii sau instituţiei respective.
Programele de practica adaptate vor fi aprobate de decani şi de conducãtorii întreprinderilor sau instituţiilor în care se organizeazã practica.
ART. 12
Pe baza programei de practica adaptatã întreprinderii sau instituţiei în care se efectueazã practica, responsabilul cu îndrumarea practicii desemnat de instituţia de învãţãmînt superior, împreunã cu responsabilul cu practica desemnat de întreprindere sau instituţie, stabilesc planul de munca al studenţilor pe toatã perioada de practica.
Activitatea studenţilor se va integra în orarul şi timpul de lucru al unitãţii în care se efectueazã practica.

Îndrumarea şi controlul practicii în producţie
ART. 13
Rectorul (directorul) instituţiei de învãţãmînt superior rãspunde fata de Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii şi fata de ministerul tutelar, în cazul institutelor cu dubla subordonare, pentru buna organizare şi desfãşurare a practicii studenţilor în producţie.
Conducãtorul întreprinderii sau instituţiei în care se desfãşoarã practica rãspunde fata de ministerul sau instituţia centrala tutelara pentru buna organizare şi desfãşurare a practicii studenţilor repartizaţi întreprinderii sau instituţiei respective.
ART. 14
Pentru organizarea, îndrumarea şi controlul practicii în producţie se creazã cîte o catedra de practica în fiecare instituţie de învãţãmînt superior în care sînt facultãţi ai cãror studenţi au obligaţia de a efectua practica premergãtoare studiilor teoretice.
Catedra cuprinde un post de conferenţiar, un post de şef de lucrãri, dacã este necesar, şi un numãr de posturi de asistent corespunzãtor de studenţi.
Catedra de practica în producţie organizeazã şi indrumeaza la locul de munca practica permergatoare studiilor teoretice.
Catedra de practica în producţie coordoneazã de asemenea organizarea practicii anuale pentru studenţii tuturor facultãţilor din instituţia respectiva.
Ea rãspunde fata de rector (director) pentru toate problemele privitoare la practica în producţie a studenţilor.
Asistentii catedrei indrumeaza permanent, la locul de munca, studenţii grupelor pe care le conduc.
ART. 15
În instituţiile de învãţãmînt superior care nu au catedra de practica în producţie, se constituie o comisie pentru practica în producţie compusa din 3-7 profesori sau conferenţiari de la catedrele de specialitate, în funcţie de numãrul facultãţilor şi al studenţilor.
Comisia pentru practica în producţie coordoneazã lucrãrile de organizare a practicii, controleazã prin sondagii desfãşurarea practicii şi ajuta conducerea instituţiei de învãţãmînt superior la îndeplinirea mãsurilor necesare pentru înlãturarea deficienţelor.
ART. 16
Comisia pentru practica în producţie şi catedra de practica în producţie întocmesc şi prezintã consiliului ştiinţific al instituţiei de învãţãmînt superior, la începerea practicii şi în cursul lunii noiembrie, un raport asupra organizãrii şi desfãşurãrii practicii în producţie efectuatã de studenţi.
ART. 17
Catedrele de cultura tehnica generalã şi catedrele de specialitate vor asigura îndrumarea şi controlul practicii anuale şi de diploma a studenţilor pe baza planurilor întocmite de decanate.
În acest scop, cadrele didactice însãrcinate cu îndrumarea şi controlul practicii îşi vor prevede orele necesare în planurile individuale de munca.
ART. 18
Comisiile pentru practica în producţie şi catedrele de practica în producţie vor repartiza cîte un cadru didactic (şef de lucrãri, lector, asistent, şef de laborator) dintre cei desemnaţi de catedre, care sa indrumeze şi sa controleze în mod permanent practica studenţilor în întreprinderile sau instituţiile în care fac practica un numãr mai mare de 15 studenţi.
Îndrumarea practicii în aceeaşi întreprindere sau instituţie se poate realiza succesiv de 2-3 cadre didactice, pe durata unei perioade de practica.
ART. 19
Rectorii (directorii) instituţiilor de învãţãmînt superior vor stabili pe baza propunerilor decanatelor tabelul de cadre didactice (profesori, conferenţiari, şefi de lucrãri, lectori) care vor controla prin sondagii desfãşurarea practicii în producţie, la acele întreprinderi sau instituţii în care fac practica un numãr mic de studenţi ce nu sînt indrumati şi controlati permanent de un cadru didactic. Tabelul va cuprinde intervalul de control pentru fiecare cadru didactic.
ART. 20
Cadrele didactice însãrcinate cu îndrumarea şi controlul practicii:
- verifica împreunã cu responsabilul cu practica desemnat de întreprindere sau instituţie dacã se îndeplinesc prevederile convenţiei de colaborare şi ia mãsuri pentru eliminarea deficienţelor constatate;
- Indrumeaza studenţii în activitatea practica şi le atrage atenţia asupra fundamentarii teoretice a procesului de producţie;
- controleazã frecventa, punctualitatea, sirguinta în munca şi comportarea studenţilor;
- cerceteazã condiţiile de viata ale studenţilor şi propun conducerii întreprinderii sau instituţiei mãsurile necesare;
- dau îndrumãri privitoare la manifestãrile culturale organizate de studenţi în întreprindere sau instituţie şi în localitate;
- vizeazã carnetele de practica ale studenţilor.
La întoarcerea din control, cadrele didactice întocmesc un raport pe care îl prezintã catedrei de practica sau comisiei pentru practica în producţie. În raport se vor specifica propunerile de imbunatatire a practicii şi se vor indica mãsurile ce trebuiesc luate.
ART. 21
Întreprinderile şi instituţiile vor desemna un responsabil pentru practica studenţilor dintre cei mai buni specialişti cu calificare superioarã şi cu experienta în munca. Responsabilului cu practica i se va asigura timpul necesar pentru îndeplinirea acestei sarcini.
Responsabilul desemnat de întreprindere sau instituţie cu practica studenţilor colaboreazã cu responsabilul desemnat de instituţia de învãţãmînt superior la adaptarea programelor de practica specificului întreprinderii sau instituţiei respective, la elaborarea planurilor de munca ale studenţilor indrumeaza şi controleazã zilnic desfãşurarea practicii şi propune mãsuri pentru a asigura studenţilor condiţiile de trai (locuinta, hrana, echipament de protecţie, etc.).
ART. 22
Instruirea directa a studenţilor în timpul practicii revine muncitorilor calificaţi, maiştrilor şi tehnicienilor care au datoria sa-i ajute sa-şi însuşeascã deprindeirle practice, sa-i invete sa minuiasca aparatura şi utilajul.
ART. 23
În cazul în care studenţii sînt încadraţi în echipe care lucreazã în acord, sub îndrumarea directa a muncitorilor, o cota din cîştigul realizat de studenţi se va atribui muncitorilor instructori, iar restul va reveni studenţilor respectivi. Aceasta cota se va stabili de cãtre conducerea întreprinderii. Dupã un an de experimentare, pe baza rezultatelor obţinute, Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii în colaborare cu Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii, vor da instrucţiuni cu privire la repartizarea cistigului realizat de studenţii încadraţi în echipe care lucreazã în acord.
ART. 24
În întreprinderi, santiere, etc., în care efectueazã practica anuala cel puţin 30 de studenţi, responsabilul cu practica desemnat de întreprindere primeşte din partea instituţiilor de învãţãmînt superior o indemnizaţie lunarã, stabilitã în funcţie de numãrul studenţilor, astfel.
- 400 lei dacã indrumeaza şi controleazã zilnic practica în producţie a unui numãr de pînã la 100 de studenţi;
- 500 lei dacã indrumeaza şi controleazã zilnic practica în producţie a unui numãr mai mare de 100 de studenţi.
În întreprinderile, santierele, etc., în care se executa şi practica premergãtoare sub îndrumarea şi controlul permanent al cadrelor didactice de la catedrele de practica, responsabilul cu practica desemnat de întreprindere nu va fi retribuit pentru aceasta sarcina.
În cazul în care la aceeaşi întreprindere efectueazã practica în producţie studenţii de la mai multe instituţii de învãţãmînt superior, indemnizaţia respectiva se suporta de instituţia de învãţãmînt superior care are mai mulţi studenţi trimişi la practica în întreprinderea respectiva.
Indemnizaţiile se plãtesc din fondul de salarii al instituţiilor de învãţãmînt superior.
ART. 25
Cadrele didactice care indrumeaza şi controleazã practica în producţie primesc drepturile legale de deplasare.
ART. 26
Cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de îndrumare şi control în ceea ce priveşte practica, li se va retine din salariu cuantumul aferent numãrului de ore neprestate.

Obligaţiile şi drepturile studenţilor
ART. 27
Pe toatã durata practicii premergãtoare studiilor teoretice, a practicii anuale şi a practicii de diploma, studenţii sînt obligaţi sa respecte regulamentul de ordine interioarã al întreprinderii sau instituţiei în care fac practica.
Studenţii sînt obligaţi sa execute planul de munca stabilit prin convenţia de colaborare dintre instituţia de învãţãmînt superior şi întreprinderea sau instituţia în care efectueazã practica.
ART. 28
Abaterile studenţilor de la prevederile regulamentului de ordine interioarã al întreprinderii sau instituţiei în care fac practica se sancţioneazã dupã gravitate cu:
- observatie;
- mustrare scrisã;
- excluderea de la practica.
Sancţionarea cu observatie sau mustrare scrisã se aplica de conducãtorul întreprinderii sau instituţiei, sau de rectorul (directorul) instituţiei de învãţãmînt superior respective.
Sancţionarea cu excluderea de la practica se aplica de cãtre rectorul (directorul) instituţiei de învãţãmînt superior cu avizul conducatorului întreprinderii sau instituţiei în care efectueazã practica studentul.
În toate cazurile va fi consultat în prealabil, acolo unde exista, cadrul didactic care indrumeaza şi controleazã practica în producţie a studenţilor.
ART. 29
Studenţii care efectueazã practica premergãtoare studiilor teoretice sînt obligaţi sa se califice în timpul practicii într-una din meseriile prevãzute în nomenclator pentru facultate la care sînt înscrişi.
Susţinerea examenului de calificare se face la întreprindere, în cursul ultimei luni de practica.
Examenul de calificare consta dintr-o practica şi una orala.
Candidaţii care obţin la fiecare proba, cel puţin nota 6, primesc un certificat de calificare în meserie.
Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii împreunã cu Ministerul Învãţãmîntului şi Culturii vor stabili prin instrucţiuni gradul de calificare ce poate fi acordat studenţilor prin acest certificat, pe baza avizelor ministerelor interesate.
De rezultatele obţinute la examenul de calificare se va tine seama la colocviul de practica.
ART. 30
Examenul de calificare se susţine în fata unei comisii alcãtuite din:
- responsabilul cu practica în producţie a studenţilor desemnat de întreprindere sau instituţie, ca preşedinte;
- cadrul didactic desemnat de instituţia de învãţãmînt superior, care a indrumat şi controlat practica premergãtoare a studenţilor;
- tehnicianul sau muncitorul care a instruit pe studenţi în timpul practicii;
- delegatul comisiei de încadrare tarifara.
ART. 31
În primele perioade de practica anuala, studenţii vor activa ca executanti direcţi în procesul de producţie, fiind repartizaţi pe lîngã muncitori calificaţi, maiştri, tehnicieni, sau încadraţi în echipele de lucru ale sectorului de munca.
Studenţii pot obţine calificãri ca muncitori în meseriile specialitatii pentru care se pregãtesc, în funcţie de anul de studii şi de programa de practica.
ART. 32
La ultima anuala precum şi la practica de diploma, studenţii vor lucra pe lîngã şefii de secţie sau de sectoare din întreprindere sau instituţie, urmãrind totodatã organizarea şi conducerea muncii în secţia sau sectorul respectiv.
ART. 33
Studenţii sînt obligaţi sa noteze activitatea lor într-un carnet de practica. Notarea se va face în afarã orelor de producţie.
Carnetul de practica este verificat şi vizat sãptãmînal de responsabilul cu practica desemnat de întreprindere sau instituţie, de cadrul didactic care indrumeaza şi controleazã practica, desemnat de instituţia de învãţãmînt superior, sau de alte cadre didactice care controleazã practica în producţie.
Carnetele de practica vor fi editate de instituţiile de învãţãmînt superior şi vor fi puse la dispoziţia studenţilor contra cost.
La sfîrşitul practicii, studenţii vor întocmi în carnetul de practica un referat asupra modului în care a fost îndeplinit planul de munca. Referatul va fi vizat de responsabilul cu practica desemnat de întreprindere sau instituţie, care va face cu aceasta ocazie, în carnetul de practica, aprecieri asupra modului cum a muncit studentul pe durata practicii.
ART. 34
Aprecierea rezultatelor practicii premergãtoare studiilor teoretice şi anuale a studenţilor se face prin colocviu, organizat pe ani de studii. Colocviul de practica se tine în instituţiile de învãţãmînt superior înainte de începerea cursurilor anului urmãtor de studii, în fata comisiei numita de decanul facultãţii.
ART. 35
Colocviul consta din verificarea activitãţii studentului la practica (cunoştinţele şi deprinderile practice însuşite, carnetul de practica, comportarea studentului în timpul practicii, etc.).
Colocviul intra în condiţiile de promovare.
ART. 36
Studenţii care nu au efectuat practica anuala sau cei sancţionaţi cu excluderea de la practica vor fi declaraţi repetenti sau exmatriculati.
ART. 37
Studenţii care din motive de boala nu au efectuat practica anuala pot frecventa anul urmãtor de studii, cu aprobarea data de decanat, pe baza actelor medicale de unitãţile sanitare în drept.
Ei sînt obligaţi sa efectueze practica anuala în timpul vacantelor.
ART. 38
Studenţii proveniţi din uzine şi fabrici care au lucrat în producţie ca muncitori calificaţi într-o meserie din domeniul specialitatii pe care o urmeazã, pot fi scutiţi de prima practica anuala.
ART. 39
Studenţii au datoria ca în perioada de practica sa se integreze în viata obsteasca şi culturalã a întreprinderii sau instituţiei respective.
ART. 40
Studenţii bursieri primesc bursa pe toatã durata practicii.
Studenţii nebursieri, care efectueazã practica în alte localitãţi decît aceea în care au domiciliul stabil sau în care îşi are sediul facultatea pe care o urmeazã, primesc pe toatã durata practicii în producţie, de la instituţia de învãţãmînt superior, alocaţia de hrana şi cheltuielile pentru regia caminului şi a cantinei, ca şi studenţii bursieri.
Instituţiile de învãţãmînt superior care trimit studenţii la practica vor achitã prin cont întreprinderilor sau instituţiilor care asigura masa şi cazarea studenţilor, sumele reprezentind alocaţia de hrana şi regia de cãmin şi cantina.
Sumele vor fi virate cu zece zile înainte de începerea practicii.
Studenţii care fac practica în producţie în mediul rural, vor primi alocaţia de hrana în numerar atunci cînd nu exista cantina în localitate.
În cazuri cu totul speciale, cînd practica se efectueazã în localitãţi izolate unde nu exista posibilitatea sa se asigure cantina şi cazarea de cãtre întreprinderi sau instituţii, bursele de stat şi alocaţiile de hrana şi cazare se achitã studenţilor în numerar. Aceste cazuri speciale se vor stabili cu ocazia încheierii convenţiilor de colaborare, iar plata în numerar se va face cu avizul Bãncii de Stat a Republicii Populare Romine.
ART. 41
Cheltuielile de transport (dus şi întors) ale tuturor studenţilor (bursieri şi nebursieri) la locul de practica care se afla în alta localitate decît aceea în care îşi are sediul instituţia de învãţãmînt superior sau facultatea, vor fi suportate de instituţiile de învãţãmînt superior.
ART. 42
Întreprinderile sau instituţiile sînt obligate sa asigure tuturor studenţilor, în perioada practicii, masa contra cost de trei ori pe zi, în limita alocaţiei de hrana fixatã prin regulamentul privind atribuirea bursei de stat în instituţiile de învãţãmînt superior, precum şi cazarea contra cost în limitele alocaţiei pentru cãminele studenţeşti prin acelaşi regulament.
ART. 43
În perioada în care studenţii practicanti efectueazã individual munca productiva, vor putea fi salarizaţi de cãtre întreprinderile în care efectueazã practica, în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii pe care o depun, indiferent dacã sînt sau nu sînt bursieri.
ART. 44
Este interzisã folosirea de cãtre întreprinderi şi instituţii a studenţilor la munci neprevãzute în programa de practica şi planul de munca.
ART. 45
Alocaţia de hrana pentru studenţii institutelor de învãţãmînt superior tehnic şi agro-silvic, se fixeazã la 8 lei pe zi, pe perioada practicii în producţie.
Pentru studenţii care se pregãtesc în restul specialitatilor necuprinse în alineatul precedent, alocaţia de hrana se fixeazã la 7 lei pe zi.
În aceste alocaţii este inclusã şi regia de cantina.
Studenţii institutului de mine care efectueazã practica în subteran, vor primi un supliment de alocatie de hrana de 3 lei pe zi.
Pentru studenţii care se pregãtesc în specialitatile: medicina generalã, pediatrie şi stomatologie, alocaţia de hrana va fi egala cu alocaţia pat-zi stabilitã unitãţilor sanitare în care se efectueazã practica.
În cazuri speciale, cînd studenţii sînt obligaţi, în cadrul practicii, sa se deplaseze pe teren în alta localitate decît aceea unde are sediul întreprinderea sau instituţia la care au fost repartizaţi şi cãrora nu li se poate asigura cantina şi cazarea, alocaţia de hrana va fi de 12 lei pe zi şi vor putea deconta cheltuielile de cazare, pînã la plafonul de 5 lei pe noapte.
În acest caz, diferenţa la alocaţiile de hrana şi la cheltuielile de cazare va fi suportatã de întreprinderea sau instituţia în cadrul cãreia se efectueazã practica sau de instituţia respectiva de învãţãmînt superior, dacã aceasta organizeazã practica de teren a studenţilor.
ART. 46
Studenţii sositi în gãri şi porturi, în vederea practicii, vor fi transportaţi la locurile de practica şi înapoi dupã terminarea practicii, de cãtre întreprinderile şi instituţiile care primesc studenţii la practica, pe contul acestor unitãţi.
ART. 47
Cheltuielile zilnice de transport ale studenţilor cu mijloace de transport locale (tramvaie, autobuze) la locul de practica şi înapoi, pe o distanta mai mare de 2 kilometri de la locul de cazare, se suporta de întreprindere sau instituţie.
ART. 48
Cheltuielile fãcute pentru excursii ştiinţifice sau didactice, efectuate în timpul practicii în producţie, excursii care nu vor avea o durata mai mare de 7 zile, vor fi suportate de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior, în condiţiile Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 59 din 1957.
În aceste cheltuieli sînt incluse cheltuielile de transport, cazarea şi masa pentru toţi studenţii, atît bursieri cît şi nebursieri.
Cadrele didactice care conduc excursiile ştiinţifice sau didactice ale studenţilor, vor primi drepturile legale de deplasare.
ART. 49
În timpul practicii în producţie, studenţii vor primi din partea întreprinderilor echipament de protecţie şi vor beneficia de antidoturile ce se acorda la locul de munca, precum şi de asistenta medicalã în aceleaşi condiţii ca şi salariaţii întreprinderii sau instituţiei respective.
Studenţii primesc echipamentul de lucru (uzura) de la instituţiile de învãţãmînt superior, conform Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1547 din 1956.
ART. 50
Cheltuielile legate de practica în producţie a studenţilor vor fi suportate de instituţiile de învãţãmînt superior, în condiţiile prevãzute de acest regulament, din planurile lor de cheltuieli de la articolul 6 "cheltuieli şcolare şi pentru practica în producţie".

Dispoziţii finale
ART. 51
În scopul bunei organizãri a repartizãrii studenţilor la locurile de practica, asigurãrii condiţiilor materiale şi a controlului desfãşurãrii practicii, se înfiinţeazã o comisie centrala de coordonanta a practicii în producţie a studenţilor, formatã din reprezentanţi ai:
- Ministerului Învãţãmîntului şi Culturii;
- Ministerelor şi instituţiilor centrale care tuteleaza întreprinderi sau instituţii, în care se efectueazã practica studenţilor;
- Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor;
- Comitetul Executiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din Republica Populara Romina.

Comisia va lucra în cadrul Ministerului Învãţãmîntului şi Culturii.
-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016