Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   REGULAMENT din 1 aprilie 2004  de organizare si functionare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT din 1 aprilie 2004 de organizare si functionare a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 3 mai 2004
ART. 1
Comandamentul Operativ pentru Depoluare Marinã, denumit în continuare CODM, reprezintã organismul de planificare şi coordonare a rãspunsului în caz de poluare marinã cu hidrocarburi şi se aflã în subordinea prefectului judeţului Constanţa, în calitate de coordonator general.
ART. 2
CODM este condus de coordonatorul general prefectul judeţului Constanţa şi are ca înlocuitori în activitãţile de depoluare marinã pe preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, pentru zona de responsabilitate a judeţului Tulcea.
ART. 3
Personalul din CODM îşi va desfãşura activitãţile, atât pe timp de rutinã, cât şi pe timpul coordonãrii activitãţilor de intervenţie în caz de poluare marinã cu hidrocarburi, în spaţiul pus la dispoziţie în acest scop Inspectoratului de Protecţie Civilã Judeţeanã Constanţa, denumit în continuare IPCJ Constanţa, de cãtre Consiliul Judeţean Constanţa, denumit în continuare CJC.
ART. 4
Pentru coordonarea activitãţilor de intervenţie şi transmiterea operativã a situaţiilor în cazul producerii unei poluãri marine cu hidrocarburi pentru zona de responsabilitate a judeţului Tulcea, în cadrul Inspectoratului de Protecţie Civilã Tulcea, denumit în continuare IPCJ Tulcea, se va organiza şi va funcţiona o celulã de rãspuns operativã formatã din 4 persoane, care se subordoneazã pe linie de specialitate CODM prin Divizia pentru operaţii terestre. Modificarea schemei de încadrare cu personal pentru IPCJ Tulcea se va realiza prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe baza propunerilor formulate de Comandamentul Protecţiei Civile.
ART. 5
CODM are în subordine urmãtoarele structuri:
1. Divizia pentru operaţii maritime, constituitã conform prevederilor legale, se aflã în coordonarea Autoritãţii Navale Române, denumitã în continuare ANR, şi reprezintã totalitatea forţelor şi mijloacelor de rãspuns ce pot activa pe mare, în conformitate cu prevederile legilor în vigoare.
Atribuţiile Diviziei pentru operaţii maritime sunt cele prevãzute în legislaţia românã care reglementeazã activitatea de depoluare marinã cu hidrocarburi.
În structura Centrului Maritim de Cãutare şi Salvare Constanţa, denumit în continuare MRCC, din cadrul ANR, pentru incidentele de poluare marinã se va organiza un punct naţional operativ de contact (PNOC-M), care are ca responsabilitate primirea rapoartelor privind incidentele de poluare pe mare şi în porturile maritime, de asigurare a comunicaţiilor în cadrul Diviziei pentru operaţii maritime cu forţele de intervenţie şi sursa care raporteazã incidentul. PNOC-M funcţioneazã în regim de lucru permanent (24 de ore).
Pentru o conducere unicã şi în scopul operaţionalizãrii sistemului de comunicaţii şi intervenţii în caz de urgenţã, operatorii PNOC-M şi cei care aparţin Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale "Radionav" - S.A. vor aplica planurile şi procedurile de coordonare ale sistemului SAR-OPRC;
2. Divizia pentru operaţii terestre, constituitã conform prevederilor legale, este coordonata de IPCJ Constanţa şi reprezintã totalitatea forţelor şi mijloacelor de rãspuns în scopul realizãrii unei intervenţii eficiente în cazul producerii unei poluãri marine cu hidrocarburi, ce poate afecta zona costierã.
În structura Administraţiei Naţionale "Apele Române" Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, denumitã în continuare D.A.D.L., pentru incidentele de poluare terestrã, se va organiza şi va funcţiona Punctul naţional operativ de contact (PNOC-T), care are ca sarcinã primirea rapoartelor privind incidentele de poluare pe mare, în porturile maritime sau ţãrm, ce pot afecta zonele costiere atât din zona de responsabilitate a judeţului Constanţa, cât şi a judeţului Tulcea, precum şi de asigurare a comunicaţiilor în cadrul Diviziei pentru operaţii terestre. PNOC-T funcţioneazã în regim de lucru permanent (24 de ore).
În scopul realizãrii unei informãri prompte şi al activãrii Planului naţional de pregãtire, rãspuns şi cooperare în caz de poluare maritimã cu hidrocarburi, denumit în continuare Plan, în cazul producerii unei poluãri marine cu hidrocarburi în zona de responsabilitate a judeţului Tulcea, în cadrul IPCJ Tulcea va funcţiona o celulã de rãspuns, cu regim de lucru permanent, menţionatã la art. 4.
ART. 6
Comitetul consultativ pentru depoluare marinã reprezintã organismul tehnic consultativ al CODM, cu activitate nepermanentã, şi este constituit din reprezentanţi nominalizaţi conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.593/2002 .
ART. 7
Atribuţiile Comitetului consultativ pentru depoluare marinã sunt urmãtoarele:
a) asigurã consilierea coordonatorului general pe probleme de specialitate;
b) oferã consultanţã în identificarea necesarului de echipament tehnic, personal ştiinţific, administrativ, logistic, necesare îndeplinirii atribuţiunilor CODM, la solicitarea unitãţilor nominalizate în Plan;
c) stabileşte grupul de experţi care participã la toate etapele de cooperare şi rãspuns la solicitarea CODM;
d) se întruneşte la iniţiativa coordonatorului general ori de câte ori este necesar;
e) elaboreazã agenda de lucru şi o transmite cu cel puţin 15 zile înainte membrilor Comitetului consultativ pentru depoluare marinã;
f) participã la implementarea strategiilor şi metodelor generale de combatere a poluãrilor marine accidentale la nivel naţional şi la reactualizarea periodicã a Planului, pe baza analizei tehnico-economice a rãspunsului, efectuat la nivel naţional, şi a informaţiilor de pe plan regional;
g) coopereazã cu membrii Secretariatului tehnic permanent al Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor, în cazul poluãrilor majore (nivel 3), şi cu alte organisme similare, dupã caz, pentru dezvoltarea unei strategii de integrare a CODM în cadrul activitãţii de combatere a dezastrelor;
h) participã la pregãtirea documentaţiilor tehnicoeconomice în vederea cooperãrii cu ţãrile vecine şi cu organizaţiile internaţionale;
i) participã la elaborarea comunicatelor pentru massmedia;
j) participã la elaborarea obiectivelor şi metodologiei în cadrul planului anual pentru antrenament şi exerciţii;
k) elaboreazã propuneri privind achiziţionarea în mod unitar a echipamentelor de rãspuns şi a dotãrilor minime corespunzãtoare;
l) recomandã prioritãţile de finanţare şi modul de asigurare a surselor de finanţare;
m) în cazul poluãrilor marine majore, la solicitarea coordonatorului general, va participa la realizarea rãspunsului.
ART. 8
Funcţionarea CODM:
a) în cadrul CODM funcţioneazã un secretariat permanent, denumit în continuare SP, organizat ca structurã distinctã, care are ca sarcini principale: alarmarea forţelor componente din cadrul Planului, elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru coordonatorul general, asigurarea legãturilor de comunicaţie între forţele participante la acţiunile de intervenţie şi coordonarea intervenţiei în cadrul celor douã divizii. Operativitatea şi permanenţa SP se vor asigura de IPCJ Constanţa, dupã suplimentarea statului de organizare cu 5 posturi. Modificarea schemei de încadrare cu personal pentru IPCJ Constanţa se va realiza pe baza propunerilor formulate de Comandamentul Protecţiei Civile;
b) CODM va funcţiona în perioada de rutinã prin SP şi cele douã puncte naţionale operative de contact PNOC M şi T;
c) în caz de poluare majorã (nivel 3), organul constatator, ANR şi D.A.D.L., conform competenţelor, prin IPCJ Constanţa, propun coordonatorului general activarea CODM;
d) coordonarea generalã a acţiunilor de rãspuns în aceastã situaţie se realizeazã de cãtre prefect, prin şeful IPCJ Constanţa. Coordonarea forţelor navale este fãcutã de reprezentanţii ANR, iar a forţelor terestre de cãtre IPCJ Constanţa.
ART. 9
Funcţionarea Diviziei pentru operaţii maritime:
a) personalul de coordonare al MRCC va fi pregãtit şi antrenat corespunzãtor, prin exerciţii periodice, în scopul unei intervenţii prompte şi eficace;
b) identificã poluarea şi organizeazã rãspunsul;
c) pentru zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", reprezentantul ANR îşi menţine funcţia de coordonator pentru operaţii maritime;
d) pentru descãrcãrile de dimensiuni mai mici (nivel 1 şi 2), coordonarea acţiunilor va fi acoperitã de personalul nominalizat al Diviziei pentru operaţii maritime, prin serviciile de specialitate;
e) constatarea poluãrilor se va efectua de cãtre ANR, împreunã cu autoritãţile abilitate conform prevederilor legale.
ART. 10
Funcţionarea Diviziei pentru operaţii terestre:
a) personalul de coordonare al IPCJ Constanţa, împreunã cu personalul de coordonare al D.A.D.L., va fi antrenat corespunzãtor prin exerciţii periodice în scopul unui rãspuns rapid şi eficient;
b) D.A.D.L., în calitate de organ constatator, identificã poluarea şi elementele acesteia conform competenţelor şi organizeazã intervenţia sub coordonarea IPCJ Constanţa;
c) asigurã supravegherea costierã a descãrcãrilor de hidrocarburi prin D.A.D.L.;
d) responsabilitatea intervenţiei pentru curãţarea zonei costiere în caz de poluare majorã (nivel 3) este atribuitã coordonatorului pentru operaţii terestre;
e) pentru descãrcãrile de nivel 1 sau 2, coordonarea acţiunilor va fi acoperitã de personalul nominalizat al Diviziei pentru operaţii terestre, prin serviciile de specialitate.
ART. 11
Personalul cu responsabilitãţi din cadrul CODM
1. Coordonatorul general al CODM este prefectul judeţului Constanţa, care poate delega autoritatea preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa.
2. Coordonatorul pentru operaţii maritime este reprezentantul ANR în CODM şi se subordoneazã coordonatorului general.
3. Coordonatorul pentru operaţii terestre este şeful IPCJ Constanţa şi se subordoneazã coordonatorului general.
4. Coordonatorii de serviciu ai diviziilor de intervenţie maritimã, respectiv terestrã, sunt reprezentaţi de personalul de serviciu şi decizie al acestora, fiind subordonaţi coordonatorilor pentru operaţii maritime sau terestre ai CODM, şi sunt nominalizaţi din cadrul urmãtoarelor structuri:
- ANR;
- D.A.D.L.
- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontierã;
- IPCJ Constanţa şi Tulcea;
- Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa;
- Statul Major al Forţelor Navale;
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii";
- Brigada de Pompieri "Dobrogea" a judeţului Constanţa;
- Inspectoratul de Protecţie Sanitarã şi Medicinã Preventivã Constanţa.
5. Operatorii de serviciu ai punctelor naţionale operative de contact se subordoneazã coordonatorilor pentru operaţii maritime şi terestre ai CODM.
ART. 12
Responsabilitãţile coordonatorului general:
a) este responsabil pentru conducerea operaţiunilor în caz de poluare marinã majorã (nivel 3), gestionând toate problemele legate de combaterea descãrcãrilor de hidrocarburi şi pentru organizarea intervenţiei;
b) asigurã direct sau prin locţiitorul acestuia legãtura şi transmiterea datelor, în situaţii de urgenţã, cu Comandamentul Protecţiei Civile şi Secretariatul tehnic permanent al Comisiei guvernamentale de apãrare împotriva dezastrelor;
c) întocmeşte mesajele necesare pentru informarea statelor vecine şi coordoneazã activitatea în cadrul cooperãrii în planul regional, atunci când poluarea constituie o ameninţare pentru acestea;
d) colaboreazã cu forţele de intervenţie, altele decât cele naţionale, solicitate şi aprobate de cãtre Guvern;
e) solicitã prin Ministerul Afacerilor Externe, în numele statului român, asistenţã de la şi cãtre alte state, pe baza propunerii înaintate de CODM;
f) în toate acţiunile se consultã, dupã caz, cu Comitetul consultativ pentru depoluare marinã.
ART. 13
Responsabilitãţile coordonatorilor pentru operaţiuni maritime, respectiv terestre:
a) hotãrãsc modul de întrebuinţare a bazei materiale şi a forţelor de intervenţie disponibile din Plan;
b) coordoneazã toate activitãţile operative ce privesc intervenţia;
c) asigurã legãtura cu punctele naţionale operative de contact;
d) înregistreazã evidenţa operaţiunilor şi mijloacelor utilizate în baza de date a punctelor naţionale operative de contact (PNOC T şi M);
e) asigurã forţe şi mijloace pentru colectarea probelor şi a altor dovezi necesare pentru formularea cererilor de compensare a pagubelor;
f) asigurã transmiterea regulatã a rapoartelor şi informaţiilor asupra situaţiei cãtre CODM;
g) asigurã coordonarea forţelor destinate intervenţiei specifice celor douã divizii în aria de responsabilitate a fiecãreia;
h) formuleazã recomandãri cãtre SP al CODM asupra termenului de încheiere a operaţiunii;
i) se asigurã cã tot echipamentul utilizat în intervenţie este curãţat corespunzãtor, întreţinut şi conservat înaintea predãrii;
j) întocmesc raportul final asupra întregii operaţiuni, incluzând recomandãri pentru modificãri în procedurile operaţionale, eventualele revizuiri, aprecieri privind performanţele echipamentului, sugestii pentru echipament suplimentar şi propuneri pentru îmbunãtãţirea programelor de antrenament şi exerciţii şi a planurilor locale de intervenţii;
k) încheie protocoale cu unitãţi şi organisme capabile şi abilitate de cãtre CODM sã intervinã în cazul poluãrilor marine cu hidrocarburi;
l) conduc exerciţii de simulare anuale pe linia depoluãrii marine cu hidrocarburi.
ART. 14
Responsabilitãţile coordonatorilor de serviciu:
a) investigheazã, verificã şi clarificã aspectele legate de poluarea raportatã;
b) iniţiazã operaţia de intervenţie, declanşând planurile locale de acţiune în cazul poluãrilor minore (nivel 1 sau, dupã caz, nivel 2), dacã este necesar;
c) informeazã coordonatorii pentru operaţiuni maritime şi terestre în cazul unei poluãri medii (nivel 2) sau majore (nivel 3) ori al iminenţei pericolului unor astfel de poluãri, în funcţie de situaţie;
d) evalueazã situaţia şi activeazã toate mijloacele pentru a opri sau a reduce descãrcarea de hidrocarburi, conform competenţelor;
e) acţioneazã pentru limitarea consecinţelor ecologice sau economice ale poluãrii marine în zona lor de competenţã;
f) îi informeazã fãrã întârziere, utilizând punctele naţionale operative de contact, pe coordonatorii pentru operaţiuni maritime şi terestre ai CODM, în funcţie de situaţie, despre accident şi asupra acţiunilor luate.
ART. 15
Responsabilitãţile operatorilor de serviciu:
a) primesc şi transmit imediat toate informãrile privind descãrcãrile de hidrocarburi asupra incidentelor de poluare marinã şi terestrã cãtre coordonatorul de serviciu din cadrul SP al CODM;
b) primesc şi transmit (prin dispoziţie a coordonatorilor pentru operaţiuni maritime şi terestre) orice informare asupra incidentelor de poluare notificate în zona româneascã sau din alte ţãri, în cadrul cooperãrii regionale;
c) stabilesc cele mai bune comunicãri posibile şi legãturi directe între CODM şi pãrţile implicate într-o descãrcare de hidrocarburi.
ART. 16
Responsabilitãţile CODM:
a) primeşte rapoarte asupra incidentelor observate care au ca rezultat sau pot genera o poluare marinã;
b) primeşte rapoarte asupra unei poluãri observate pe mare atât în apele teritoriale proprii, cât şi în apele teritoriale ale altor state, în cadrul cooperãrii regionale;
c) primeşte rapoarte asupra incidentelor de poluare marinã, cu consecinţe observate la ţãrm;
d) verificã sursa de informaţie;
e) evalueazã rapoartele primite şi, dacã este necesar, verificã descãrcarea de hidrocarburi raportatã;
f) iniţiazã operaţiile de rãspuns, în funcţie de situaţie, realizând urmãtoarele etape şi acţiuni:
- evalueazã natura poluãrii şi prognozeazã amploarea şi propagarea undei de poluare;
- alarmeazã şi mobilizeazã forţele de intervenţie prin notificare scrisã;
- declanşeazã acţiuni care pot elimina sau diminua scurgerea de la sursã prin activarea forţelor de intervenţie;
- monitorizeazã poluarea pânã la eliminarea ameninţãrilor efectelor acesteia;
- în cazul unei poluãri care poate constitui o ameninţare pentru securitatea valorilor umane, de mediu, economice sau recreaţionale, va limita efectele în zona afectatã, cu ajutorul barajelor sau al altor echipamente şi materiale disponibile şi permise ori prin iniţierea unei operaţiuni de colectare, înainte sau dupã ce poluarea a atins ţãrmul;
- decide, la propunerea coordonatorilor pentru operaţiuni maritime şi terestre sau prin consultarea Comitetului consultativ pentru depoluare marinã, momentul în care sã înceteze operaţiunile de combatere a poluãrii;
- colecteazã şi pãstreazã în siguranţã, în conformitate cu prevederile legale, evidenţele asupra poluãrii şi cauzelor sale, în scopul pregãtirii pretenţiilor şi compensaţiilor pentru litigiile juridice;
- pregãteşte documentaţia necesarã pentru procesul juridic legat de poluare;
- asigurã un punct focal pentru informarea tuturor agenţilor implicaţi;
- informeazã populaţia asupra situaţiei, cauzelor şi acţiunilor luate sau care se vor lua;
- informeazã permanent autoritãţile naţionale asupra situaţiei descãrcãrii de hidrocarburi şi elaboreazã raportul pentru mass-media;
- pregãteşte un raport detaliat acoperind toate aspectele descãrcãrii de hidrocarburi, inclusiv costurile rãspunsului;
- mobilizeazã resursele umane şi echipamentul, inclusiv pe cele provenite din surse din afara Planului, pe bazã de contracte, acorduri sau protocoale;
g) decide asupra direcţiilor strategice ce se impun şi stabileşte acţiunea de intervenţie;
h) decide asupra zonelor expuse riscurilor celor mai ridicate, în scopul determinãrii mãsurilor ce trebuie luate şi a resurselor de rãspuns în cazul unui incident;
i) pentru zona Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii", coordonatorul general coopereazã cu prefectul judeţului Tulcea;
j) organizeazã din punct de vedere administrativ şi operaţional activitatea de rutinã (întocmind procedurile administrative şi financiare) şi în plus activitatea de intervenţie în cazul situaţiilor de poluare majorã (nivel 3);
k) participã la cooperãrile ce se negociazã cu structurile guvernamentale şi private care pot fi implicate într-o situaţie de descãrcare de hidrocarburi;
l) urmãreşte actualizarea în permanenţã a Planului şi anexelor sale cu noi date şi informaţii;
m) identificã, stabileşte, marcheazã pe hãrţi şi organizeazã, împreunã cu autoritãţile locale, amplasamentele de-a lungul coastei pentru depozitarea temporarã şi finalã a materialelor colectate impurificate cu hidrocarburi;
n) stabileşte o strategie de investiţii privind logistica de rãspuns şi reactualizeazã inventarele la nivel naţional şi contractele pentru echipamentul care se poate contracta din partea sectorului privat;
o) iniţiazã propuneri spre analizã, ori de câte ori este necesar, Comitetului consultativ pentru depoluare marinã, privind organizarea operaţionalã a procedurilor sau pentru înlocuirea şi achiziţionarea echipamentului necesar, conform necesitãţilor ocazionate de rãspuns;
p) elaboreazã programele anuale de activitate şi revizuieşte programele de antrenamente şi exerciţii pentru depoluare marinã, ce vor fi analizate de Comitetul consultativ pentru depoluare marinã şi apoi supuse aprobãrii, de cãtre coordonatorul general, ministerelor implicate;
r) stabileşte numãrul, tipul antrenamentelor şi exerciţiilor, data efectuãrii lor şi le coordoneazã;
s) aprobã prin coordonatorul general programul anual pentru antrenament şi exerciţii;
t) urmãreşte instruirea periodicã a personalului în cadrul cursurilor organizate de instituţiile abilitate.
ART. 17
Sarcinile SP al CODM.
Împreunã cu punctele naţionale operative de contact (PNOC M şi T):
1. obţine informaţii asupra caracteristicilor materialului poluant, greutãţii specifice, viscozitãţii, valorii punctului de inflamabilitate la temperatura apei mãrii, caracteristicilor de distilare a hidrocarburii descãrcate în mare şi a altor parametri care se considerã necesari acţiunilor de rãspuns;
2. prognozeazã mişcãrile materialului poluant descãrcat, în concordanţã cu viteza şi direcţia vântului şi ale curentului, înscrise în hãrţile elaborate pentru acest scop prin grija sa; prin organele de specialitate va elabora scenarii de prognozare pentru evidenţierea unor posibile situaţii de poluare şi va iniţia colaborãri internaţionale pentru supravegherea de la distanţã;
3. asigurã hãrţi cu zonele sensibile care trebuie protejate:
a) zonele în care viaţa speciilor de plante şi animale este ameninţatã;
b) zonele de pescuit, de reproducere a peştilor şi amenajãrile pentru acvaculturã;
c) zonele speciale de protejare a mediului şi rezervaţiile naturale;
d) zonele irigate;
e) construcţiile industriale;
f) instalaţiile de manipulare, stocare şi distribuire a hidrocarburilor sau alte instalaţii similare;
g) plajele, amenajãrile turistice şi alte zone de agrement;
h) porturile mari, porturile turistice;
i) zonele locuite.
În plus faţã de factorii de sensibilitate cunoscuţi, vor fi luaţi în considerare şi factorii socioeconomici pentru a se determina prioritãţile şi tehnicile de curãţare;
4. asigurã hãrţi cu posibilele surse de poluare bazate pe analiza de risc;
5. determinã zonele prioritar a fi protejate, conform hãrţilor zonelor sensibile, luând în considerare:
a) disponibilitatea informaţiei asupra locului;
b) disponibilitatea surselor de protecţie în zonã;
c) importanţa relativã a diferitelor necesitãţi;
d) modificãrile datorate factorilor sezonieri (vacanţe, perioade de reproducere a peştilor şi pãsãrilor);
e) schimbarea de prioritate (când o altã resursã ce urmeazã a fi protejatã este afectatã înaintea luãrii oricãrei mãsuri de protecţie);
f) permisiunea de a se utiliza dispersanţi;
6. selecteazã tehnicile ce urmeazã a fi folosite în timpul operaţiunilor, luând în considerare:
a) cea mai potrivitã strategie de curãţare pentru fiecare tip de ţãrm, amploarea poluãrii şi caracteristicile agentului poluant;
b) echipamentele corespunzãtoare, în acord cu zona şi cu condiţiile climatice şi hidrologice specifice momentului;
c) cea mai potrivitã combinaţie a tehnicilor de depoluare;
d) restricţiile indicate pe hãrţi;
7. ia în considerare urmãtoarele acţiuni pentru a hotãrî modalitãţile de mobilizare a echipamentelor:
a) depozitarea echipamentelor de intervenţie în zonele de risc ridicat, pentru a se asigura un rãspuns rapid şi eficient;
b) modalitatea de stocare a echipamentelor în depozite centrale sau în zone de risc din punct de vedere al preţului de transport şi al posibilelor întârzieri în cazul unei intervenţii;
c) inventariarea echipamentului existent şi metodele de transport al echipamentului, ce vor fi înscrise în baza de date a SP al CODM. Baza de date va cuprinde liste cu echipamentele pe tipuri şi calitãţi, metodele de transport al acestora şi serviciile autorizate pentru distribuirea şi amplasarea echipamentelor;
d) perfectarea cu companiile private a contractelor pentru echipamentele şi serviciile asigurate sau a protocoalelor de colaborare, dacã sunt acordate ca ajutor;
8. evalueazã fiecare metodã de depozitare în funcţie de factorii de mediu şi determinã metodele ce urmeazã a fi utilizate, în concordanţã cu reglementãrile naţionale curente;
9. solicitã suplimentarea cu frecvenţe radio, dacã este cazul;
10. cuantificã pagubele în urma poluãrii cu hidrocarburi, în vederea obţinerii de despãgubiri de cãtre autoritãţile române de la poluator;
11. solicitã instituţiilor abilitate sã emitã avize cãtre navigatori cu privire la zona afectatã;
12. creeazã şi menţine baza de date privind:
a) recepţionarea informaţiei;
b) acţiunile întreprinse ca rãspuns la informaţia primitã;
c) utilizarea forţei de muncã, a echipamentului, a materialelor şi a fondurilor;
d) reactualizarea anexelor;
e) activitãţile în cadrul Planului regional de contingent la Marea Neagrã;
f) activitãţile de implementare a actelor normative elaborate de Comunitatea Europeanã în domeniul protecţiei civile - accidente de poluare marinã etc.;
13. dezvoltã programele de întreţinere (planuri pentru curãţare, reparaţii şi conservare a echipamentului care a fost utilizat), pentru a asigura un nivel ridicat, operaţional al echipamentului de rãspuns;
14. întocmeşte documentaţia şi raportul final pentru formularea cererilor de compensare a pagubelor ale diferitelor persoane fizice sau juridice.
ART. 18
Divizia pentru operaţii maritime are în componenţã:
- ANR;
- Agenţia Românã de Intervenţii şi Salvare Navalã;
- Compania Naţionalã de Radiocomunicaţii Navale "Radionav" - Constanţa;
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A.;
- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontierã Constanţa;
- Statul Major al Forţelor Navale;
- Societatea Naţionalã a Petrolului "Petrom" - S.A., Sucursala Petromar Constanţa;
- Spitalul Universitar Port Constanţa;
- Direcţia de Sãnãtate Publicã a Judeţului Constanţa;
- D.A.D.L.;
- Societatea Comercialã "Oil Terminal" - S.A. Constanţa;
- Compania Naţionalã "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A.;
- organizaţii neguvernamentale, voluntari;
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunãrii";
- Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marinã "Grigore Antipa" Constanţa;
- Societatea Comercialã "Rompetrol Rafinare" - S.A.;
- agenţiile de protecţia mediului din Constanţa şi Tulcea;
- Garda de Mediu din Constanţa şi Tulcea;
- Compania AIR ADRIA - S.R.L.;
- Compania de Remorcare Maritimã "COREMAR" - S.A.;
- alte societãţi comerciale, inclusiv şantierele navale;
ART. 19
Divizia pentru operaţii terestre are urmãtoarea componenţã:
- IPCJ Constanţa şi IPCJ Tulcea;
- D.A.D.L.;
- Autoritatea Navalã Teritorialã Constanţa/Autoritatea Navalã Teritorialã Tulcea şi cãpitanii de port;
- consiliile judeţene Constanţa şi Tulcea;
- agenţiile de protecţie a mediului din Constanţa şi Tulcea;
- Garda de Mediu din Constanţa şi Tulcea;
- Brigada de Pompieri "Dobrogea" a judeţului Constanţa;
- Statul Major al Forţelor Navale;
- Compania Naţionalã "Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" - S.A.;
- Societatea Comercialã "Oil Terminal" - S.A.;
- Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontierã Constanţa;
- inspectoratele de poliţie ale judeţelor Constanţa şi Tulcea;
- comandamentele teritoriale de jandarmi Constanţa şi Tulcea;
- organizaţii neguvernamentale;
- Agenţia Românã de Intervenţii şi Salvare Navalã;
- Direcţia de Sãnãtate Publicã a Judeţului Constanţa;
- Prefectura Constanţa şi Tulcea, municipalitãţi;
- Centrul Meteorologic Regional;
- Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marinã "Grigore Antipa" Constanţa;
- companii specializate pentru depoluare;
- alţi agenţi economici.

------------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016