Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT de organizare si functionare a Curtii Constitutionale
ART. 1 Curtea Constituţionalã se organizeazã şi funcţioneazã în baza <>art. 140-145 din Constituţia României, a Legii nr. 47 din 22 mai 1992 şi a prezentului regulament, emis potrivit dispoziţiilor acestei legi. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte reguli complementare de procedura, atribuţiile personalului de specialitate şi administrativ, precum şi reguli de disciplina şi de rãspundere disciplinarã. ART. 3 Dispoziţiile regulamentului se interpreteazã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile judecãtorilor şi funcţionarilor publici. CAP. 2 Plenul şi preşedintele Curţii Constituţionale ART. 4 Plenul Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile care, potrivit legii, se pot realiza numai prin acte adoptate cu votul majoritãţii judecãtorilor. De asemenea, plenul Curţii Constituţionale ia orice mãsura necesarã pentru buna desfãşurare a activitãţii Curţii. ART. 5 Cvorumul pentru plenul Curţii Constituţionale este, potrivit legii, de doua treimi din numãrul judecãtorilor. În exercitarea atribuţiilor prevãzute de Constituţie şi de <>Legea nr. 47/1992 , plenul adopta acte cu votul majoritãţii judecãtorilor, iar în toate celelalte cazuri, cu votul majoritãţii din cvorumul prevãzut de alin. 1. Soluţiile adoptate în plen, în materie jurisdicţionalã, se înscriu în condica şedinţelor de judecata, iar în celelalte cazuri, se consemneazã, pentru fiecare şedinţa în parte, într-un registru special, ţinut de secretarul şef. Şedinţele plenului se convoacã de preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie initiativa sau la cererea altui judecãtor. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adopta în plen, la începutul şedinţei. ART. 6 Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevãzute în sarcina sa de <>Legea nr. 47/1992 , precum şi urmãtoarele atribuţii: a) ia mãsuri, în cazul în care controlul constituţionalitãţii este de competenta plenului, pentru comunicarea sesizãrii Curţii, autoritãţilor publice prevãzute de lege, încunoştinţarea judecãtorilor asupra punctelor de vedere sau a altor acte justificative primite, desemnarea judecãtorilor raportori sau a celor care vor redacta decizia Curţii; b) dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României şi comunicarea actelor Curţii; c) înştiinţeazã Preşedintele României în situaţia prevãzutã de <>art. 33 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 ; d) conduce aparatul funcţional al Curţii, alcãtuit din corpul magistraţilor-asistenţi şi Secretariatul Curţii, şi aproba delegarile de atribuţii; e) încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele de munca ale personalului de specialitate şi administrativ din aparatul Curţii; f) repartizeazã magistraţii-asistenţi pe lîngã completele de judecata şi pentru efectuarea lucrãrilor necesare plenului; g) stabileşte procedura audientelor la nivelul Curţii Constituţionale; h) face informãri periodice, cel puţin o data pe semestru, plenului Curţii Constituţionale, asupra activitãţii acesteia; i) exercita autoritatea disciplinarã în condiţiile prezentului regulament; j) organizeazã concursurile pentru angajarea personalului Curţii; k) aproba concediile de odihna ale judecãtorilor, magistraţilor-asistenţi şi secretarului şef, dupã consultarea acestora, concediile fãrã plata ale personalului sau concedii de 2-4 zile pe an, plãtite, pentru evenimente deosebite şi dispune rechemarile din concediu; l) aproba cheltuielile necesare functionarii Curţii pe baza referatelor prezentate de judecãtori, magistraţi-asistenţi şi secretarul şef, cu avizul directorului Direcţiei economice. În problemele privind personalul, delegarea de atribuţii şi administraţia Curţii, preşedintele emite ordine. CAP. 3 Funcţionarea Curţii Secţiunea 1 Registrele Curţii ART. 7 Registrele Curţii Constituţionale în materie jurisdicţionalã sînt urmãtoarele: a) registrele de dosare, în care se trec, în ordinea intrãrii, toate actele de sesizare a Curţii; numãrul de înregistrare al fiecãrui act de sesizare formeazã numãrul de dosar, la care se adauga o litera de la A-I, în funcţie de încadrarea sesizãrii în categoriile de atribuţii prevãzute de art. 144 din Constituţie; sub acelaşi numãr se vor inregistra şi toate cererile depuse ulterior sau adresele trimise de Curte în legatura cu cauza respectiva; b) opisul alfabetic, în care se trec denumirea organului sau numele persoanei care a fãcut sesizarea şi numãrul dosarului; în cazul în care actul de sesizare aparţine unui grup de deputaţi sau de senatori, în opisul alfabetic se va trece numai numele primului deputat, respectiv senator; c) registrul informativ, în care se menţioneazã, pentru fiecare dosar: primul termen de judecata şi termenele urmãtoare acordate de Curte; data iesirii dosarului din arhiva şi persoana cãreia i s-a predat; data reintrarii dosarului în arhiva; numãrul şi data deciziei, hotãrîrii sau avizului şi soluţia pe scurt; d) registrul de termene al arhivei, în care se trec toate dosarele, pe termenele de judecata fixate; exista registre distincte pentru activitatea în plen şi pentru judecata în complete; e) condica şedinţelor de judecata, în care se trec, separat pentru plen, completele de 3 sau de 5 judecãtori, toate dosarele din şedinţa respectiva, în ordinea înscrisã în lista cauzelor, soluţia şi numele judecãtorilor; f) registrele de evidenta a redactarii actelor Curţii, în care se trec - în ordine şi separat, în funcţie de distincţia facuta de <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - toate deciziile şi hotãrîrile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactarii se considera data depunerii la mapa a deciziei, hotãrîrii sau avizului în forma dactilografiata. La sfîrşitul fiecãrui an, dupã ultima operaţiune din fiecare registru, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele Curţii şi de secretarul şef, aplicindu-se sigiliul. Înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reincepindu-se numerotarea, dacã este cazul. ART. 8 În funcţie de necesitãţile compartimentelor Curţii, la propunerea magistraţilor-asistenţi şi a secretarului şef, preşedintele Curţii poate aproba şi existenta altor registre decît cele prevãzute în articolul precedent. ART. 9 Modelul registrelor folosite de Curte se aproba de plenul acesteia. Secţiunea a 2-a Activitatea premergãtoare şedinţelor de dezbateri ART. 10 Actele de sesizare a Curţii, sosite prin posta sau curier, se depun la registratura, unde - în aceeaşi zi - primesc data certa, dupã care se predau preşedintelui Curţii, avînd ataşate şi plicurile. Celelalte cereri şi acte, de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta sau curier, se înregistreazã mai întîi în registrele corespunzãtoare, iar apoi se prezintã, dupã caz, preşedintelui sau secretarului şef, împreunã cu plicurile în care au fost trimise. Actele şi cererile prezentate direct preşedintelui primesc data certa la prezentarea lor, dupã care se predau arhivarului-registrator, care le înregistreazã. În cazul în care Curtea se sesizeazã din oficiu asupra constituţionalitãţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, actul prin care se declanseaza procedura jurisdicţionalã este încheierea prin care plenul a hotãrît acest lucru. Dovezile de comunicare a procedurii se primesc direct la arhiva Curţii, sub semnatura, dupã care se ataşeazã la dosar, arhivarul-registrator atestind despre aceasta pe conceptul de citare. Corespondenta cu caracter secret se prezintã, nedesfacuta, direct preşedintelui Curţii, fiind evidenţiatã într-un registru special. Plicurile care poarta menţiunea "confidenţial" se înregistreazã în registrul prevãzut la alineatul precedent numai cu aceasta menţiune, fãrã a fi desfãcute, dupã care se predau destinatarului. ART. 11 Preşedintele Curţii, primind actul de sesizare în cazurile prevãzute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) şi h) din Constituţie, fixeazã termenul de dezbateri, astfel încît sa existe cel mult 30 de zile de la sesizare, dacã legea nu prevede altfel. La fixarea termenului, preşedintele va avea în vedere natura cauzei, alcãtuirea unor şedinţe echilibrate şi necesitatea depunerii punctelor de vedere şi memoriilor formulate în apãrare sau a efectuãrii unor investigaţii, potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 47/1992 . Preşedintele desemneazã unu sau mai mulţi magistraţi-asistenţi, în vederea pregãtirii dezbaterilor, urmãrind o repartizare egala între magistraţii-asistenţi. Dacã apreciazã ca este necesar, preşedintele poate numi raportor un judecãtor, care va referi asupra punctelor de vedere şi relaţiilor cerute, soluţiilor din doctrina şi jurisprudenta romana şi strãinã, precum şi a oricãror alte elemente necesare dezbaterilor. Dupã luarea acestor mãsuri, actele de sesizare se restituie la registratura unde, în aceeaşi zi, primesc numãrul din registrul de dosare şi se înscriu, totodatã, în registrele prevãzute de art. 7 lit. b), c) şi d); dosarele se predau magistratului-asistent desemnat şi se pãstreazã în arhiva. ART. 12 Dacã actul de sesizare vizeazã atributia Curţii prevãzutã de art. 144 lit. c) din Constituţie, preşedintele va stabili completul de judecata, alcãtuit din 3 judecãtori, preşedintele acestuia, precum şi magistratul-asistent care va pregati dezbaterile, dupã care va dispune formarea dosarului şi înregistrarea sesizãrii în registrele prevãzute de art. 7 lit. a) şi b). Magistratul-asistent stabilit pentru pregãtirea dezbaterilor va preda dosarul preşedintelui completului de judecata, care va desemna pe unul dintre judecãtorii completului ca raportor. Judecãtorul raportor verifica dacã sînt îndeplinite cerinţele prevãzute de <>art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , iar în cazul în care constata ca încheierea nu este motivatã ori ca nu cuprinde punctele de vedere sau susţinerile pãrţilor, ori probele depuse de pãrţi sau socotite necesare de cãtre instanta, va solicita completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanta sa rãspundã. Dacã judecãtorul raportor sau, ulterior, completul de judecata apreciazã ca este necesar, se va solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Judecãtorul raportor, ajutat de magistratul-asistent, va efectua şi investigaţiile pe care le considera necesare, astfel încît, în cel mult 60 de zile, sa poatã prezenta un raport preliminar preşedintelui completului de judecata, în cazul în care îşi gãsesc aplicare dispoziţiile <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Preşedintele este obligat ca în cel mult 10 zile sa convoace completul de judecata. Dacã completul de judecata hotãrãşte, cu unanimitate de voturi, sa respingã excepţia, fãrã citarea pãrţilor, se va pronunţa o decizie, supusã recursului în condiţiile <>art. 25 din Legea nr. 47/1992 . În cazul în care nu sînt aplicabile prevederile <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , judecãtorul raportor va îndeplini obligaţiile ce-i revin potrivit art. 24 alin. (3) din lege, stabilind termenul pentru comunicarea punctelor de vedere la care face referire textul, care poate fi de cel mult 60 de zile. Ţinînd seama de investigaţiile efectuate şi de actele trimise Curţii, judecãtorul va întocmi un raport, pe baza cãruia preşedintele completului va stabili termenul de judecata şi va dispune înregistrarea dosarului în registrele prevãzute de art. 7 lit. c) şi d). ART. 13 În cazul în care Curtea este sesizatã cu recurs, în condiţiile <>art. 25 din Legea nr. 47/1992 , preşedintele Curţii va fixa completul de judecata potrivit acestui text, iar apoi va proceda potrivit art. 11 din prezentul regulament. ART. 14 Dacã actul de sesizare vizeazã atribuţiile Curţii prevãzute de art. 144 lit. f) şi i) din Constituţie, preşedintele va stabili, dupã caz, 3 judecãtori sau un judecãtor, ca raportori, dupã care se va dispune formarea dosarului şi înregistrarea sesizãrii în registrele prevãzute de art. 7 lit. a) şi b). În cazul contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, judecãtorul raportor va îndeplini de îndatã obligaţiile ce-i revin potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 . Judecãtorii raportori, ajutaţi de magistraţii-asistenţi, vor face toate investigaţiile necesare, întocmind raportul în cel mult 30 de zile de la numire, în cazul lit. f), şi în cel mult 90 de zile, în cazul lit. i). Raportul se depune în dosar. Îndatã dupã depunerea raportului, preşedintele stabileşte termenul de dezbateri şi dispune înregistrarea dosarului în registrele prevãzute de art. 7 lit. c) şi d). Dacã sesizarea s-a fãcut în temeiul art. 144 lit. f) din Constituţie, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 15 zile de la data raportului, aducindu-se de îndatã la cunostinta Preşedintelui României. În cazul prevãzut de art. 144 lit. i) din Constituţie, termenul de dezbateri se va stabili în cel mult 45 de zile de la data raportului. ART. 15 Pe coperta dosarului se va mentiona numai: denumirea Curţii, numãrul dosarului, denumirea organului sau numele persoanei care a fãcut sesizarea, obiectul cauzei, termenul de judecata. Dosarul trebuie sa aibã toate filele cusute şi numerotate: dupã soluţionarea definitiva se va proceda la snuruire şi aplicarea sigiliului, iar pe fata interioarã a ultimei coperti arhivarul-registrator va certifica numãrul filelor, în cifre şi în litere. Scoaterea din incinta Curţii Constituţionale a dosarelor, actelor şi lucrãrilor este interzisã. Dosarele vor fi puse la dispoziţia pãrţilor pentru studiu numai în arhiva, dupã identificarea şi notarea de cãtre arhivarul-registrator a prenumelui şi numelui persoanelor care le solicita, verificindu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum şi integritatea dosarului la restituire. ART. 16 Magistratul-asistent, îndatã dupã primirea dosarelor, întocmeşte conceptele de citare, dispune emiterea procedurilor de chemare în fata Curţii şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, urmãreşte primirea punctelor de vedere sau a memoriilor prevãzute de lege şi asigura aducerea la îndeplinire a tuturor lucrãrilor dispuse de preşedinte sau de judecãtorul raportor, dupã caz. Totodatã, magistratul-asistent ia mãsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecãtori, a actului de sesizare, a punctelor de vedere primite şi a raportului. Expedierea corespondentei se face numai pe cale oficialã, prin posta, agent sau curier. Chemarea în fata Curţii se poate face şi telefonic sau prin telegrama, telex ori telefax, pe conceptul de citare urmînd sa se facã menţiune despre procedeul folosit, data şi ora comunicãrii. ART. 17 Magistratul-asistent preia dosarele de la arhiva, prin semnatura în registrul de termene, cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei, dupã care: a) întocmeşte şi afişeazã lista cauzelor cu minimum 24 de ore înaintea termenului de dezbateri; b) completeazã condica de şedinţa, potrivit art. 7 lit. e); c) verifica dacã au sosit la Curte şi s-au atasat la dosar dovezile de inminare sau de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale, precum şi memoriile formulate în apãrare, punctele de vedere, actele şi relaţiile solicitate de preşedintele Curţii sau al completului de judecata, ori de judecãtorul raportor; d) verifica legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar. Despre toate mãsurile luate, ca şi despre neregulile procedurale constatate, magistratul-asistent informeazã, dupã caz, preşedintele Curţii sau preşedintele completului de judecata, iar apoi preda acestora toate dosarele stabilite pentru termenul respectiv. Verificãrile menţionate la lit. c) şi d) se fac şi înaintea începerii dezbaterilor. ART. 18 Preşedintele Curţii asigura persoanelor implicate în mod direct în soluţionarea cauzei studierea din timp a dosarelor, cu excepţia cauzelor precizate la art. 144 lit. c) din Constituţie. În cazurile în care, potrivit <>Legii nr. 47/1992 , participarea Ministerului Public este obligatorie, acestuia i se comunica actul de sesizare, o data cu citaţia. În cazurile privind soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate, dosarele pot fi consultate de pãrţi sau de avocaţii acestora, pe baza de delegaţie. Secţiunea a 3-a Activitatea în timpul şedinţelor de dezbateri ART. 19 La şedinţele de plen participa toţi judecãtorii Curţii, afarã de situaţiile în care sînt implicaţi în mod justificat. Şedinţele în plen sînt conduse de preşedintele Curţii sau de inlocuitorul acestuia. La şedinţele în plen participa, în mod obligatoriu, magistratul-asistent desemnat de preşedinte, iar în cazurile prevãzute de lege, reprezentantul Ministerului Public şi alte persoane sau autoritãţi, citate în acest scop. În cazurile în care legea prevede ca dezbaterile au loc pe baza actelor aflate la dosar, preşedintele poate invita, pentru relaţii, persoanele socotite necesare. ART. 20 Şedinţele se desfãşoarã în complet de 3 judecãtori, în cazul în care Curtea hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor ori a ordonanţelor şi în complet de 5 judecãtori, cînd se soluţioneazã recursurile exercitate, potrivit legii, impotriva deciziilor pronunţate în aceasta materie. Judecãtorii care au fãcut parte din completul de 3 nu pot lua parte la judecarea aceleiaşi cauze în recurs. Dezbaterile sînt conduse de preşedintele completului. Dispoziţiile art. 19 alin. 4 sînt aplicabile. ART. 21 Şedinţele de judecata în situaţiile prevãzute de art. 144 lit. c), d), e) şi i) din Constituţie sînt publice, afarã de cazul în care, în condiţiile <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , s-a hotãrît şedinţa secreta. Accesul publicului este limitat la numãrul de locuri din sala de şedinţa. În scopul asigurãrii solemnitatii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţa a aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvintului ori a imaginii este admisã numai înainte de începerea dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilã a preşedintelui care conduce şedinţa de judecata. Este interzis cu desãvîrşire ca în sala de şedinţa sa se facã propaganda de orice fel, prin viu grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea evacuarii din sala şi a sesizãrii organelor de poliţie, dacã preşedintele apreciazã ca fapta are caracter grav. Dispoziţiile art. 122 şi 123 Cod procedura civilã sînt aplicabile. ART. 22 În timpul şedinţelor publice judecãtorii, magistraţii-asistenţi şi procurorul poarta roba. ART. 23 Magistratul-asistent care a pregãtit dezbaterile intra în sala de şedinţa înaintea completului, verifica respectarea dispoziţiilor art. 21 din regulament şi asigura prezenta la usa a aprodului. Aprodul anunta publicului din sala intrarea, dupã caz, a plenului sau a completului de judecata. ART. 24 Dupã deschiderea dezbaterilor de cãtre preşedinte, cauzele sînt strigate, în ordinea stabilitã prin lista de şedinţa, de cãtre magistratul-asistent. În fiecare cauza, dacã este cazul, magistratul-asistent face apelul pãrţilor şi al celorlalte organe sau persoane citate, dupã care referã asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare a persoanelor sau organelor chemate la proces şi dacã s-au îndeplinit celelalte mãsuri dispuse de Curte, referã pe scurt asupra obiectului cauzei şi a stadiului în care se afla judecata acesteia şi, cînd este cazul, anunta numele judecãtorului desemnat ca raportor. ART. 25 Dezbaterile au loc oral, dacã legea nu prevede altfel. Dacã a fost desemnat raportor, dezbaterile încep prin expunerea raportului, cu excepţia situaţiei în care toate pãrţile prezentate declara, în mod expres, ca au luat cunostinta de raport şi nu mai este necesarã expunerea. Dacã este cazul, se administreazã probele propuse de pãrţi şi gãsite concludente de Curte. În situaţia în care administrarea probei nu poate avea loc la termenul respectiv, Curtea va stabili un nou termen. Dupã expunerea raportului sau dãrii de seama şi, eventual, a administrãrii probelor, preşedintele da cuvintul pãrţilor pentru a-şi expune concluziile. Procurorul, cînd participa, potrivit legii, la dezbateri, ia cuvintul ultimul. În cazul în care se acorda termen, pãrţile prezente şi procurorul iau termenul în cunostinta şi nu vor mai fi citate. ART. 26 Odatã sesizatã, Curtea procedeazã la examinarea constituţionalitãţii, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului. În cazul în care completul de 3 judecãtori sau completul de 5 judecãtori doreşte sa se îndepãrteze de interpretarea juridicã continuta într-o decizie a plenului sau într-o decizie definitiva a unui complet, se va adresa plenului, acordind termen în cauza pe care o dezbate. Interpretarea data de plen cu votul majoritãţii judecãtorilor este obligatorie pentru completul de judecata. ART. 27 În cursul şedinţei, magistratul-asistent va consemna în registrul de note, numerotat şi sigilat, numãrul dosarului, susţinerile orale ale pãrţilor şi procurorului, mãsurile dispuse de Curte, precum şi toate celelalte aspecte rezultind din desfãşurarea dezbaterilor. Registrul se vizeazã de preşedinte dupã fiecare şedinţa şi, pe baza lui, magistratul-asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul se pãstreazã în arhiva Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise. ART. 28 Dacã Curtea rãmîne în pronunţare, preşedintele anunta la sfîrşitul şedinţei ziua şi ora stabilite pentru pronunţarea rezultatului deliberãrii. Amînarea pronunţãrii nu va depãşi, de regula, 10 zile. În condica de şedinţe se va trece, în momentul pronunţãrii, şi termenul la care au avut loc dezbaterile. Secţiunea a 4-a Activitatea ulterioara încheierii dezbaterilor ART. 29 Curtea nu statueazã decît asupra problemelor de drept. ART. 30 Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecãtorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregãtit dezbaterile şi a participat la ele poate fi consultat. Judecãtorul cel mai tinar voteazã primul, apoi ceilalţi judecãtori şi, la sfîrşit, preşedintele. Dacã a fost desemnat judecãtor raportor, acesta voteazã primul, apoi se urmeazã ordinea stabilitã în alineatul precedent. În situaţia în care un judecãtor cere sa se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeazã obiectul dezbaterii şi preşedintele sau cel puţin o treime din judecãtorii plenului sau completului considera cererea justificatã, se va amina pronunţarea pentru o alta data, ţinînd seama de urgenta cauzei. Dacã în procesul deliberãrii se constata necesitatea lãmuririi suplimentare a unor aspecte, preşedintele poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luind mãsurile procesuale necesare. ART. 31 Rezultatul deliberãrii se consemneazã într-o minuta, care se certifica de judecãtorii care au participat la şedinţa şi de magistratul-asistent. Magistratul-asistent va trece de îndatã în condica de şedinţe soluţiile date, iar dacã au avut loc dezbateri orale, preşedintele le va da citire în şedinţa publica. ART. 32 Deciziile, hotãrîrile şi avizele se redacteazã în scris de cãtre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, urmînd ca dupã aceea sa se definitiveze în şedinţa judecãtorilor care le-au pronunţat. Termenul de redactare este de cel mult 20 de zile, iar în cazul deciziilor date în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie nu poate depãşi 2 luni de la pronunţare. Actele Curţii, menţionate în alineatul precedent, se vor redacta în numãrul de exemplare necesar, spre a asigura pãstrarea la dosar şi în mape speciale la arhiva şi biblioteca Curţii, comunicarea acestora tuturor persoanelor sau organelor pentru care legea prevede comunicarea şi trimiterea, dacã este cazul, spre publicare. Deciziile, hotãrîrile şi avizele se certifica de preşedintele Curţii sau al completului şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numãr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţe, însã separat pentru decizii, hotãrîri şi avize. Actele pronunţate de Curte se comunica şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, în condiţiile stabilite prin <>Legea nr. 47/1992 . De asemenea, Curtea editeazã culegeri de hotãrîri, decizii şi alte acte şi organizeazã sistematizarea jurisprudenţei. Dupã întocmirea procedurilor de comunicare a deciziilor, a hotãrîrilor sau avizelor, magistratul-asistent va preda dosarele arhivarului-registrator, sub semnatura. La arhiva se pãstreazã şi cîte un exemplar din fiecare act pronunţat de Curte, în mape speciale de decizii, hotãrîri şi avize, grupate în ordine numericã, pe ani. ART. 33 În cazul în care s-a dispus amînarea dezbaterilor, magistratul-asistent va trece în condica de şedinţe termenul fixat şi motivele aminarii, iar în termen de 48 de ore va întocmi încheierea de amînare, conceptele de citare pentru termenul urmãtor, adresele şi celelalte mãsuri dispuse de Curte. Dupã redactarea şi semnarea încheierilor, magistratul-asistent preda dosarele aminate arhivarului-registrator, care semneazã de primirea lor pe lista de procese. CAP. 4 Secretariatul Curţii Constituţionale ART. 34 Secretariatul Curţii Constituţionale are în structura sa Serviciul de documentare, cercetare şi informatica, Serviciul de relaţii cu publicul, relaţii externe, registratura, secretariat şi Direcţia economicã. Secretariatul asigura condiţiile organizatorice, informationale şi materiale pentru buna desfãşurare a activitãţii Curţii. ART. 35 Secretariatul Curţii Constituţionale este condus de secretarul şef, care are urmãtoarele atribuţii: a) asigura pregãtirea şi organizarea lucrãrilor Curţii; b) conduce compartimentele secretariatului şi ia mãsuri pentru realizarea la termen şi în mod corespunzãtor a lucrãrilor ce le revin; c) prezintã şi asigura fundamentarea actelor ce se supun aprobãrii plenului Curţii sau preşedintelui acesteia, cu excepţia deciziilor, hotãrîrilor şi avizelor prevãzute de <>art. 13 din Legea nr. 47/1992 ; d) pãstreazã documentele şi actele cu caracter secret sau confidenţial; e) stabileşte regulile de acces al publicului la serviciile Curţii şi asigura respectarea acestora. ART. 36 Serviciul de documentare, cercetare şi informatica urmãreşte realizarea şi prelucrarea fondului documentar necesar activitãţii Curţii, efectuarea de studii şi informãri la solicitarea preşedintelui Curţii, a preşedinţilor completelor de judecata sau a judecãtorilor raportori, evidenta şi informarea operativã asupra practicii Curţii. În acest scop, personalul serviciului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) şeful serviciului coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea salariaţilor din subordine şi repartizeazã lucrãrile între aceştia, în funcţie de specialitatea lor; principalele lucrãri, stabilite ca atare de secretarul şef, se realizeazã nemijlocit de şeful serviciului sau sub conducerea sa; b) cercetatorul ştiinţific efectueazã studiile şi informarile dispuse de preşedintele Curţii, întocmeşte documentaţii, rapoarte şi alte materiale necesare Curţii, asigurind, dacã este cazul, traducerea lor într-o limba de circulaţie internationala; c) expertul efectueazã studii şi informãri dispuse de preşedintele completului de judecata sau de judecãtorul raportor, asigura evidenta şi informarea operativã asupra practicii Curţii, furnizeazã sistemului informaţional datele primare necesare functionarii acestuia, participa la întocmirea corespondentei cu strainatatea, inclusiv a documentaţiilor, actelor sau altor materiale elaborate în cadrul Oficiului de relaţii externe şi cu publicul; d) informaticienii proiecteazã sistemul informaţional necesar documentãrii Curţii, îl implementeaza, furnizeazã datele necesare şi informeazã judecãtorii Curţii, magistraţii-asistenţi, cercetatorii ştiinţifici, experţii sau consilierii pentru relaţii externe şi cu publicul, la solicitarea acestora; e) bibliotecarul gestioneazã, prelucreaza şi tine evidenta bibliotecii, întocmeşte fisierul acesteia şi informeazã personalul Curţii asupra lucrãrilor de specialitate primite. Studiile şi informarile elaborate de cercetatorii ştiinţifici sau experţi se întocmesc, dacã este cazul, împreunã cu magistraţii-asistenţi. ART. 37 Serviciul de relaţii cu publicul, relaţii externe, registratura şi secretariat are în structura sa Oficiul de relaţii externe şi cu publicul şi Oficiul de pregãtire a lucrãrilor, registratura şi secretariat. Şeful serviciului coordoneazã, indruma şi controleazã activitatea tuturor salariaţilor din subordine şi este, în cazurile stabilite de preşedinte, purtatorul de cuvint al Curţii. ART. 38 Oficiul de relaţii externe şi cu publicul asigura traducerea, întocmirea şi expedierea corespondentei cu strainatatea, îndeplinirea obligaţiilor ce revin Curţii în cadrul relaţiilor internaţionale, organizarea raporturilor cu presa, radioul, televiziunea şi organizaţii sociale, cu excepţia celor legate de desfãşurarea şedinţelor de judecata. În acest scop, personalul oficiului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã acţiunile de protocol ale Curţii, inclusiv intilniri cu presa, radioul şi televiziunea; supune spre aprobare, la începutul anului, o data cu bugetul Curţii, planul de acţiuni externe pentru anul urmãtor; b) consilierul pentru probleme externe şi relaţii cu publicul executa lucrãri repartizate de şeful serviciului, asigura obţinerea vizelor şi protocolul pentru deplasarile în strãinãtate, primeşte şi însoţeşte delegatiile strãine şi urmãreşte realizarea activitãţilor legate de relaţiile externe ale Curţii. ART. 39 Oficiul de pregãtire a lucrãrilor, registratura şi secretariat asigura efectuarea lucrãrilor la cabinete, dactilografierea actelor şi documentaţiilor Curţii, activitatea de evidenta primara, arhiva, expediţie, realizarea unor servicii auxiliare necesare judecaţii. În acest scop, personalul oficiului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) referentul executa lucrãrile stabilite de judecãtorul pe lîngã care este repartizat şi asigura funcţionarea cabinetului acestuia, potrivit programului stabilit de judecãtor; b) dactilografa executa lucrãri de dactilografiere, potrivit repartizãrii şefului de oficiu; c) grefierul, sub îndrumarea magistratului-asistent, întocmeşte şi comunica citaţiile şi efectueazã alte lucrãri necesare şedinţei, executa lucrãri repartizate de şeful oficiului; d) arhivarul-registrator executa lucrãrile de arhiva şi de înregistrare la arhiva, asigura pãstrarea şi consultarea dosarelor; c) aprodul, sub conducerea preşedintelui, asigura intrarea persoanelor convocate de Curte, contribuie la pãstrarea ordinii şedinţei, îndeplineşte alte sarcini stabilite de şeful oficiului; f) curierul expediazã şi, dacã este cazul, transporta corespondenta şi îndeplineşte alte sarcini stabilite de şeful oficiului. ART. 40 Direcţia economicã, avînd în structura sa Compartimentul financiar-contabil, salarizare, personal şi Compartimentul aprovizionare, transport, administrativ, asigura elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului Curţii şi a celorlalte lucrãri financiar-contabile, exercitarea, de cãtre preşedinte, a calitãţii sale de ordonator de credite, lucrãri de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curţii, activitatea de aprovizionare şi transport, realizarea altor prestaţii administrative de care depinde funcţionarea Curţii. În acest scop, personalul direcţiei îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) directorul, îndeplineşte şi funcţia de contabil şef, coordoneazã activitatea compartimentelor în subordine; b) economistul în domeniul financiar şi de contabilitate îndeplineşte atribuţiile specifice acestei funcţii din ministere; c) economistul pentru aprovizionare şi investiţii asigura, cu respectarea prevederilor bugetare, executarea lucrãrilor pentru aprovizionarea şi realizarea cheltuielilor de capital; d) referentul pentru probleme de personal-salarizare executa lucrãrile privind angajarea personalului, eliberarea legitimatiilor, evidenta cãrţilor de munca, aplicarea sancţiunilor disciplinare, încetarea relaţiilor de serviciu şi altele asemenea, stabilite de director; e) administratorul asigura gestionarea, potrivit legii, a bunurilor din patrimoniul Curţii; f) casierul executa operaţiunile de casa ale Curţii şi alte lucrãri repartizate de director; g) tehnicianul la aparatul de multiplicat executa lucrãri de multiplicare, la dispoziţia preşedintelui Curţii, a unui judecãtor sau secretarului şef, precum şi unele lucrãri de întreţinere a aparatului de multiplicat; h) bufetierul executa activitãţi specifice de servicii pentru protocol; i) soferul asigura realizarea programului de lucru stabilit de judecãtorul pe care îl deserveste sau, în ce priveşte autovehiculul de folosinta comuna, de preşedintele Curţii ori de secretarul şef. ART. 41 Secretarul şef detaliazã, prin fişa postului, atribuţiile personalului Secretariatului Curţii Constituţionale, în termen de 10 zile de la angajarea acestuia, cu excepţia personalului Direcţiei economice, unde aceasta operaţiune se face de directorul direcţiei, precum şi a referentilor şi soferilor de la cabinetele judecãtorilor Curţii, care nu pot îndeplini alte sarcini decît cele stabilite de judecãtori. CAP. 5 Rãspunderea disciplinarã ART. 42 Judecãtorii Curţii Constituţionale rãspund disciplinar pentru încãlcarea, cu vinovãţie, a dispoziţiilor <>art. 41 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi ai Curţii Constituţionale rãspund disciplinar pentru încãlcarea, cu vinovãţie, a dispoziţiilor <>Legii nr. 47/1992 şi ale prezentului regulament. ART. 43 Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecãtorilor Curţii Constituţionale şi aplicarea sancţiunilor sînt, potrivit legii, de competenta exclusiva a plenului Curţii Constituţionale. Pornirea acţiunii disciplinare impotriva judecãtorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza unei sesizãri scrise şi semnate. Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte o comisie de cercetare disciplinarã, formatã din 3 judecãtori, pentru a examina cele sesizate. Dacã sesizarea priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecãtori revine plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi. Unul dintre cei 3 judecãtori va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinarã. Ascultarea celui invinuit în fata comisiei de cercetare este obligatorie. În situaţia în care comisia considera ca sesizarea este neîntemeiatã, cauza se claseaza, cu aprobarea organului care a numit comisia de cercetare disciplinarã. În cazul în care comisia considera ca sesizarea este intemeiata, va întocmi un raport care împreunã cu dosarul, se prezintã plenului Curţii Constituţionale. ART. 44 Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecãtorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, urmãtoarele sancţiuni disciplinare: a) mustrare; b) avertisment sever; c) încetarea mandatului de judecãtor al Curţii Constituţionale. Sancţiunile se aplica prin hotãrîre, adoptatã cu votul majoritãţii judecãtorilor. ART. 45 Stabilirea abaterilor disciplinare sãvîrşite de cãtre magistraţii-asistenţi ori de secretarul şef şi aplicarea sancţiunii sînt de competenta preşedintelui Curţii sau a unui consiliu de disciplina, format dintr-un judecãtor al Curţii Constituţionale, care este şi preşedintele consiliului de disciplina, şi 2 magistraţi-asistenţi, ca membri. Consiliul de disciplina se numeşte de preşedintele Curţii Constituţionale. Cel sancţionat se poate plînge impotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format din 3 judecãtori numiţi de plen. ART. 46 Stabilirea şi sancţionarea abaterilor disciplinare sãvîrşite de salariaţii din compartimentele Secretariatului Curţii Constituţionale sînt de competenta preşedintelui Curţii sau a unui consiliu de disciplina, alcãtuit din 3 magistraţi-asistenţi, numiţi de preşedinte. La numire se va desemna şi preşedintele consiliului de disciplina. Cel sancţionat se poate plînge impotriva sancţiunii, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, unui colegiu de disciplina, format dintr-un judecãtor, ca preşedinte, şi 2 magistraţi-asistenţi, numiţi de plenul Curţii. ART. 47 Numirea comisiei de cercetare disciplinarã, a consiliului şi a colegiului de disciplina se face pentru fiecare caz în parte. Dupã pronunţare, acestea îşi înceteazã activitate. Lucrãrile de secretariat vor fi aduse la îndeplinire de un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele Curţii. Dosarele privind sancţiunile disciplinare se pãstreazã de referentul pentru probleme de personal-salarizare. ART. 48 Dacã în aceeaşi cauza sînt implicate persoane ce fac parte din categorii diferite de salariaţi ai Curţii Constituţionale, competenta de stabilire şi sancţionare a abaterilor disciplinare revine autoritãţii disciplinare corespunzãtoare celei mai înalte funcţii. ART. 49 Consiliul şi colegiul de disciplina iau hotãrîri, cu votul majoritãţii membrilor ce le compun. Hotãrîrile trebuie sa fie motivate şi înregistrate într-un registru special, ţinut de referentul pentru probleme de personal-salarizare. ART. 50 Pentru abaterile disciplinare sãvîrşite de magistraţii-asistenţi şi ceilalţi salariaţi se pot aplica urmãtoarele sancţiuni disciplinare: a) avertismente; b) reducerea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 10-15%, pentru o durata de cel mult 3 luni; c) retrogradarea din funcţie sau categorie din cadrul aceleiaşi profesiuni, pentru o durata de cel mult 3 luni; d) destituirea din funcţie. CAP. 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 51 În situaţii excepţionale, cînd urgenta se impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune ca termenele prevãzute în prezentul regulament sa fie mai scurte. ART. 52 Preşedintele completului de judecata sau judecãtorul raportor va semnala ministrului justiţiei cazurile în care sesizarea Curţii Constituţionale de cãtre o instanta judecãtoreascã s-a fãcut cu nerespectarea prevederilor <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 . ART. 53 Judecãtorii pot solicita consultaţii de specialitate unor personalitãţi sau instituţii, cu aprobarea prealabilã a preşedintelui Curţii, în scopul încadrãrii în limitele bugetare stabilite. ART. 54 Modelul robei judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi se aproba de plenul Curţii Constituţionale. ART. 55 Activitatea Curţii este confidenţialã, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, are caracter public. Nerespectarea acestor dispoziţii atrage rãspunderea disciplinarã. ART. 56 Pînã la numirea magistraţilor-asistenţi, actele Curţii în materie jurisdicţionalã se certifica numai de preşedintele Curţii. ART. 57 Agenţii autoritãţilor de ordine publica nu pot intra în sediul Curţii decît cu aprobarea preşedintelui Curţii sau la solicitarea preşedintelui completului de judecata. ART. 58 Regulamentul privind concediile se aproba de plenul Curţii, cu votul majoritãţii judecãtorilor. ART. 59 Prezentul regulament a fost adoptat de plenul Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, în şedinţa din 18 iunie 1992, şi intra în vigoare în termen de 15 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Prof. dr. VASILE GIONEA
---------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
