Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 al serviciului de iluminat public*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007 al serviciului de iluminat public*)

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODARIE COMUNALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 320 bis din 14 mai 2007
Comenteaza legea
*) Aprobat de <>Ordinul nr. 86 din 20 martie 2007 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 14 mai 2007.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplicã serviciului de iluminat public din localitãţile în care existã sisteme de iluminat public, indiferent de mãrimea acestora.
(2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar privind desfãşurarea serviciului de iluminat public, definind modalitãţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, indicatorii de performanţã, condiţiile tehnice, raporturile dintre operator şi utilizator în comune, oraşe şi municipii.
(3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplicã, de asemenea, la proiectarea, executarea, recepţionarea, utilizarea şi întreţinerea componentelor sistemului de iluminat public.
(4) Operatorii serviciului de iluminat public, indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este organizatã gestiunea serviciului în cadrul unitãţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.
(5) Condiţiile tehnice şi indicatorii de performanţã prevãzuţi în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, asociaţiile de dezvoltare comunitarã, dupã caz, pot aproba şi alte condiţii tehnice sau alţi indicatori de performanţã pentru serviciul de iluminat public, pe baza unor studii de specialitate.
(6) Orice dezvoltare a reţelei electrice de joasã tensiune destinatã iluminatului public se face cu respectarea prezentului regulament-cadru.
ART. 2
Desfãşurarea serviciului de iluminat public trebuie sã asigure satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publicã ale comunitãţilor locale, şi anume:
a) ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calitãţii vieţii;
b) creşterea gradului de securitate individualã şi colectivã în cadrul comunitãţilor locale, precum şi a gradului de siguranţã a circulaţiei rutiere şi pietonale;
c) punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice ale localitãţilor, precum şi marcarea evenimentelor festive şi a sãrbãtorilor legale sau religioase;
d) susţinerea şi stimularea dezvoltãrii economico-sociale a localitãţilor;
e) funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţã a infrastructurii aferente serviciului.
ART. 3
În sensul prezentului regulament-cadru, termenii şi noţiunile utilizate se definesc dupã cum urmeazã:
3.1 autoritãţi de reglementare competente - Autoritatea Naţionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice, denumitã în continuare A.N.R.S.C., şi Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei, denumitã în continuare A.N.R.E.;
3.2 balast - dispozitiv montat în circuitul de alimentare a uneia sau mai multor lãmpi cu descãrcãri, având drept scop limitarea curentului la valoarea necesarã;
3.3 beneficiari ai serviciului de iluminat public - comunitãţile locale în ansamblul lor;
3.4 caracteristici tehnice - totalitatea datelor şi elementelor de naturã tehnicã, referitoare la o instalaţie sau la un sistem de iluminat;
3.5 dispozitiv (corp) de iluminat - aparatul de iluminat care serveşte la distribuţia, filtrarea sau transmisia luminii produse de la una sau mai multe lãmpi cãtre exterior;
3.6 echipament de mãsurare - aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la mãsurarea parametrilor serviciului de iluminat public furnizat;
3.7 efect de grotã neagrã - senzaţie vizualã realizatã la trecerea de la o valoare foarte mare a luminanţei la o alta mult mai micã;
3.8 exploatarea/utilizarea sistemului de iluminat public - ansamblu de operaţiuni şi activitãţi executate pentru asigurarea continuitãţii şi calitãţii serviciului de iluminat public în condiţii tehnico-economice şi de siguranţã corespunzãtoare;
3.9 factor de menţinere a fluxului luminos - raportul între fluxul luminos al unei lãmpi la un moment dat al vieţii sale şi fluxul luminos iniţial, lampa funcţionând în condiţiile specificate;
3.10 flux luminos Ø'4f - mãrimea derivatã din fluxul energetic, evaluatã prin acţiunea sa luminoasã asupra unui observator fotometric de referinţã;
3.11 grad de asigurare în furnizare - nivel procentual de asigurare a furnizãrii serviciului necesar utilizatorului, într-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare/prestare a serviciului de iluminat public;
3.12 igniter - dispozitiv care produce impulsuri de tensiune destinate sã amorseze o lampã cu descãrcãri fãrã preîncãlzirea electrozilor;
3.13 iluminare E - raportul dintre fluxul luminos receptat de o suprafaţã şi aria respectivã;
3.14 iluminare medie E(m) - media aritmeticã a iluminãrilor pe suprafaţa de calcul avutã în vedere;
3.15 iluminare minimã E(min) - cea mai micã valoare a iluminãrii punctuale pe suprafaţa de calcul avutã în vedere;
3.16 iluminat arhitectural - iluminatul destinat punerii în evidenţã a unor monumente de artã sau istorice ori a unor obiective de importanţã publicã sau culturalã pentru comunitatea localã;
3.17 iluminat ornamental - iluminatul zonelor destinate parcurilor, spaţiilor de agrement, pieţelor, târgurilor şi altora asemenea;
3.18 iluminat ornamental-festiv - iluminatul temporar utilizat cu ocazia sãrbãtorilor şi altor evenimente festive;
3.19 iluminat stradal-pietonal - iluminatul cãilor de acces pietonal;
3.20 iluminat stradal-rutier - iluminatul cãilor de circulaţie rutierã;
3.21 indicatori de performanţã garantaţi - parametri ai serviciului de iluminat public prestat, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate şi pentru care sunt prevãzute penalizãri în licenţã sau în contractele de delegare de gestiune, în cazul nerealizãrii lor;
3.22 indicatori de performanţã generali - parametri ai serviciului de iluminat public prestat, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmãriţi la nivelul operatorilor şi care reprezintã condiţii de acordare sau de retragere a licenţei, dar pentru care nu sunt prevãzute penalizãri în contractele de delegare de gestiune, în cazul nerealizãrii lor;
3.23 indice de prag TI - creşterea pragului percepţiei vizuale TI, care conduce la orbirea inconfortabilã, caracterizând orbirea provocatã de sursele de luminã aflate în câmpul vizual, în raport cu luminanţa medie a cãii de circulaţie;
3.24 intensitate luminoasã I - raportul dintre fluxul luminos elementar emis de sursã şi unghiul solid elementar pe direcţia datã;
3.25 întreţinere - ansamblul de operaţii de volum redus, executate periodic sau neprogramat în activitatea de exploatare, având drept scop menţinerea în stare tehnicã corespunzãtoare a diferitelor subansambluri ale instalaţiilor;
3.26 lãmpi cu descãrcãri - lãmpi a cãror emisie luminoasã este produsã printr-o descãrcare electricã într-un gaz sau în vapori metalici ori într-un amestec de mai multe gaze şi/sau vapori metalici;
3.27 lãmpi cu incandescenţã - lãmpi a cãror emisie luminoasã este produsã cu filamentul încãlzit la incandescenţã prin trecerea unui curent electric;
3.28 lãmpi cu incandescenţã cu halogen - lãmpi incandescente având, în balonul de construcţie specialã, un mediu de un anumit halogen, care creeazã un ciclu regenerativ al filamentului pentru mãrirea duratei de funcţionare şi pentru realizarea unui flux emis aproximativ constant;
3.29 lãmpi cu incandescenţã cu utilizãri speciale - lãmpi cu filament central, lãmpi ornamentale, lãmpi cu reflector, lãmpi foto;
3.30 licenţa - actul tehnic şi juridic emis de A.N.R.S.C., prin care se recunoaşte calitatea de operator al serviciului de iluminat public, precum şi capacitatea şi dreptul de a presta acest serviciu;
3.31 luminanţa L - raportul dintre intensitatea luminoasã elementarã emisã de cãtre ochiul observatorului şi suprafaţa aparentã de emisie;
3.32 luminanţa maximã L(max) - cea mai mare valoare a luminanţei de pe suprafaţa de calcul avutã în vedere;
3.33 luminanţa medie L(m) - media aritmeticã a luminanţelor de pe suprafaţa de calcul avutã în vedere;
3.34 luminanţa minimã L(min) - cea mai micã valoare a luminanţei de pe suprafaţa de calcul avutã în vedere;
3.35 nivel de iluminare/nivel de luminanţã - nivelul ales pentru valoarea iluminãrii/luminanţei;
3.36 operator - persoanã juridicã titularã a unei licenţe de furnizare/prestare, emisã de autoritatea competentã;
3.37 punct de delimitare în cazul sistemelor folosite exclusiv pentru iluminatul public - punctul de separare între sistemul de distribuţie a energiei electrice şi sistemul de iluminat public, care se stabileşte la punctul de racord al cablurilor de plecare din tablourile şi cutiile de distribuţie;
3.38 punct de delimitare în cazul sistemelor folosite atât pentru iluminatul public, cât şi pentru distribuţia energiei electrice - punctul de separare între sistemul de distribuţie a energiei electrice şi sistemul de iluminat public, care se stabileşte la clemele de racord ale coloanelor de alimentare a corpurilor de iluminat public;
3.39 raport de zonã alãturatã SR - raport între iluminarea medie de pe o porţiune de 5 m lãţime sau mai puţin, dacã spaţiul nu o permite, de o parte şi de alta a sensurilor de circulaţie, şi iluminarea medie a cãii de circulaţie de pe o lãţime de 5 m sau jumãtate din lãţimea fiecãrui sens de circulaţie, dacã aceasta este mai micã de 5 m;
3.40 reabilitare - ansamblul de operaţiuni efectuate asupra unor echipamente şi/sau instalaţii care, fãrã modificarea tehnologiei iniţiale, restabilesc starea tehnicã şi de eficienţã a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viaţã;
3.41 reţea electricã de joasã tensiune destinatã iluminatului public - ansamblu de posturi de transformare, cutii de distribuţie, echipamente de comandã/control şi mãsurã, instalaţii de legare la pãmânt, conductoare, izolatoare, cleme, armãturi, stâlpi, fundaţii, console, aparate de iluminat şi accesorii destinate exclusiv iluminatului public;
3.42 serviciu de iluminat public - activitate de utilitate publicã şi de interes economic şi social general, aflatã sub autoritatea administraţiei publice locale, care are drept scop asigurarea iluminatului cãilor de circulaţie auto, arhitectural, pietonal, ornamental şi ornamental-festiv;
3.43 sistem de distribuţie a energiei electrice - totalitatea instalaţiilor deţinute de un operator de distribuţie care cuprinde ansamblul de linii, inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie ale acestora, staţii electrice, posturi de transformare şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele, cu tensiunea de linie nominalã pânã la 110 kV inclusiv, destinate transmiterii energiei electrice de la reţelele electrice de transport sau de la producãtori cãtre instalaţiile proprii ale consumatorilor de energie electricã;
3.44 sistem de iluminat public - ansamblu tehnologic şi funcţional, amplasat într-o dispunere logicã în scopul realizãrii unui mediu luminos confortabil şi/sau funcţional şi/sau estetic, capabil sã asigure desfãşurarea în condiţii optime a unei activitãţi, spectacol, sport, circulaţiei, a unui efect luminos estetic-arhitectural şi altele, alcãtuit din construcţii, instalaţii şi echipamente specifice, care cuprinde:
- linii electrice de joasã tensiune, subterane sau aeriene;
- corpuri de iluminat, console şi accesorii;
- puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere;
- echipamente de comandã, automatizare şi mãsurare;
- fundaţii, elemente de susţinere a liniilor, instalaţii de legare la pãmânt, conductoare, izolatoare, cleme, armãturi, utilizate pentru iluminatul public;
3.45 sursã de luminã/lampã - obiectul sau suprafaţa care emite radiaţii optice în mod uzual vizibile, produse prin conversie de energie, şi care este caracterizatã printr-un ansamblu de proprietãţi energetice, fotometrice şi/sau mecanice;
3.46 tablou electric de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare - ansamblu fizic unitar ce poate conţine, dupã caz, echipamentul de protecţie, comandã, automatizare, mãsurã şi control, protejat împotriva accesului accidental, destinat sistemului de iluminat public;
3.47 temperatura de culoare corelatã T(c) - temperatura radiatorului integral, a cãrui culoare, perceputã datoritã încãlzirii, se aseamãnã cel mai mult, în condiţiile de observare precizate, cu cea perceputã a unui stimul de culoare de aceeaşi strãlucire;
3.48 uniformitate generalã a iluminãrii U(0)[E] - raportul dintre iluminarea minimã şi iluminarea medie, ambele considerate pe toatã suprafaţa de calcul;
3.49 uniformitate generalã a luminanţei U(0)[L] - raportul dintre luminanţa minimã şi luminanţa medie, ambele considerate pe toatã suprafaţa de calcul;
3.50 uniformitatea longitudinalã a luminanţei U(l)[L] - raportul dintre luminanţa minimã şi luminanţa maximã, ambele considerate în axul benzii de circulaţie al zonei de calcul şi în direcţia de desfãşurare a traficului rutier;
3.51 utilizatori - autoritãţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitarã constituite cu acest scop în calitate de reprezentant al comunitãţii locale;
3.52 zonã alãturatã - suprafaţa din vecinãtatea imediatã a cãii de circulaţie, aflatã în câmpul vizual al observatorului;
3.53 C.N.R.I. - Comitetul Naţional Român de Iluminat;
3.54 C.I.E. - Comisia Internaţionalã de Iluminat.
ART. 4
(1) Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionãrii serviciului de iluminat public la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de iluminat public intrã în competenţa exclusivã a autoritãţilor administraţiei publice locale.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sã asigure gestiunea serviciului de iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficienţã economicã şi managerialã, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţã a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotãrârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe.
(3) Indiferent de forma de gestiune a serviciului de iluminat public adoptatã, autoritãţile administraţiei publice locale vor urmãri obţinerea unui serviciu de iluminat public corespunzãtor interesului general al comunitãţilor locale pe care le reprezintã, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu reglementãrile C.I.E.
ART. 5
(1) Sistemele de iluminat public se amplaseazã, de regulã, pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al unitãţilor administrativ-teritoriale.
(2) Utilizarea unor elemente ale sistemului de distribuţie a energiei electrice pentru servicii şi activitãţi publice, altele decât iluminatul public, se face cu aprobarea autoritãţilor administraţiei publice locale.
ART. 6
(1) Serviciul de iluminat public va respecta şi va îndeplini, la nivelul comunitãţilor locale, în întregul lor, indicatorii de performanţã prevãzuţi în prezentul regulament-cadru, aprobaţi prin hotãrâri ale consiliilor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitarã sau ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitarã, dupã caz, pot aproba şi alţi indicatori de performanţã în baza unor studii de oportunitate în care se va ţine seama cu prioritate de necesitãţile comunitãţilor locale, de starea tehnicã şi eficienţa sistemelor de iluminat public existente, precum şi de standardele minimale privind iluminatul public, prevãzute de normele interne şi ale Uniunii Europene în acest domeniu.
(3) Indicatorii de performanţã se stabilesc cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru al serviciului.
ART. 7
(1) Serviciul de iluminat public se poate organiza la nivelul tuturor localitãţilor urbane sau rurale, indiferent de mãrimea şi gradul de dezvoltare economico-socialã a acestora, care dispun sau înfiinţeazã un sistem de iluminat public.
(2) Serviciul de iluminat public se prevede pe toate cãile de circulaţie publicã din localitãţile urbane şi rurale, cu respectarea principiilor ce guverneazã organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de utilitãţi publice.
ART. 8
Serviciul de iluminat public trebuie sã îndeplineascã, concomitent, urmãtoarele condiţii de funcţionare:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
b) adaptabilitate la cerinţele concrete, diferenţiate în timp şi spaţiu, ale comunitãţii locale;
c) satisfacerea judicioasã, echitabilã şi nepreferenţialã a tuturor membrilor comunitãţii locale, în calitatea lor de beneficiari ai serviciului;
d) tarifarea pe bazã de competiţie a serviciului prestat;
e) administrarea şi gestionarea serviciului în interesul comunitãţilor locale;
f) respectarea reglementãrilor specifice în vigoare din domeniul transportului, distribuţiei şi utilizãrii energiei electrice;
g) respectarea valorilor minimale din standardele privind iluminatul public, prevãzute de normele interne şi ale Uniunii Europene în acest domeniu, care sunt identice cu cele ale C.I.E..

CAP. II
Desfãşurarea serviciului de iluminat public

SECŢIUNEA 1
Principiile şi obiectivele realizãrii serviciului de iluminat public

ART. 9
Administrarea serviciului de iluminat public se realizeazã cu respectarea principiului:
a) autonomiei locale;
b) descentralizãrii serviciilor publice;
c) subsidiaritãţii şi proporţionalitãţii;
d) responsabilitãţii şi legalitãţii;
e) asocierii intercomunitare;
f) dezvoltãrii durabile şi corelãrii cerinţelor cu resursele;
g) protecţiei şi conservãrii mediului natural şi construit;
h) asigurãrii igienei şi sãnãtãţii populaţiei;
i) administrãrii eficiente a bunurilor din proprietatea publicã sau privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale;
j) participãrii şi consultãrii cetãţenilor;
k) liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.
ART. 10
Funcţionarea serviciului de iluminat public trebuie sã se desfãşoare pentru:
a) satisfacerea interesului general al comunitãţii;
b) satisfacerea cât mai completã a cerinţelor beneficiarilor;
c) protejarea intereselor beneficiarilor;
d) întãrirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunitãţilor locale;
e) asigurarea dezvoltãrii durabile a unitãţilor administrativ-teritoriale;
f) creşterea gradului de securitate individualã şi colectivã în cadrul comunitãţilor locale;
g) punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice ale localitãţilor;
h) ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calitãţii vieţii;
i) mãrirea gradului de siguranţã a circulaţiei rutiere şi pietonale;
j) crearea unui ambient plãcut;
k) creşterea oportunitãţilor rezultate din dezvoltarea turismului;
l) asigurarea funcţionãrii şi exploatãrii în condiţii de siguranţã, rentabilitate şi eficienţã economicã a infrastructurii aferente serviciului.
ART. 11
În exercitarea atribuţiunilor conferite de lege cu privire la elaborarea şi aprobarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public, a programelor de investiţii privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, a regulamentului propriu al serviciului, a caietului de sarcini, alegerea modalitãţii de gestiune, precum şi a criteriilor şi procedurilor de delegare a gestiunii, autoritãţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare comunitarã vor urmãri atingerea urmãtoarelor obiective:
a) orientarea serviciului de iluminat public cãtre beneficiari, membri ai comunitãţii;
b) asigurarea calitãţii şi performanţelor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;
c) respectarea normelor privind serviciul de iluminat public stabilite de C.I.E., la care România este afiliatã, respectiv de C.N.R.I.;
d) asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitãţii locale la serviciul de iluminat public;
e) reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante, a unor echipamente specializate şi prin asigurarea unui iluminat public judicios;
f) promovarea investiţiilor, în scopul modernizãrii şi extinderii sistemului de iluminat public;
g) asigurarea, la nivelul localitãţilor, a unui iluminat stradal şi pietonal adecvat necesitãţilor de confort şi securitate, individualã şi colectivã, prevãzute de normele în vigoare;
h) asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental şi ornamental-festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importanţã publicã şi/sau culturalã şi marcãrii prin sisteme de iluminat corespunzãtoare a evenimentelor festive şi a sãrbãtorilor legale sau religioase;
i) promovarea de soluţii tehnice şi tehnologice performante, cu costuri minime;
j) promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţã, prin crearea unui mediu concurenţial de atragere a capitalului privat;
k) instituirea evaluãrii comparative a indicatorilor de performanţã a activitãţii operatorilor şi participarea cetãţenilor şi a asociaţiilor reprezentative ale acestora la acest proces;
l) promovarea formelor de gestiune delegatã;
m) promovarea metodelor moderne de management;
n) promovarea profesionalismului, a eticii profesionale şi a formãrii profesionale continue a personalului care lucreazã în domeniu.

SECŢIUNEA a 2-a
Documentaţie tehnicã

ART. 12
(1) Prezentul regulament stabileşte documentaţia tehnicã minimã necesarã desfãşurãrii serviciului.
(2) Regulamentul stabileşte documentele necesare exploatãrii, obligaţiile proiectantului de specialitate, ale unitãţilor de execuţie cu privire la întocmirea, reactualizarea, pãstrarea şi manipularea acestor documente.
(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament-cadru privind modul de întocmire, pãstrare şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin instrucţiuni/proceduri de exploatare proprii, specifice principalelor tipuri de instalaţii.
(4) Personalul de conducere al operatorului rãspunde de existenţa, completarea corectã şi pãstrarea documentaţiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament-cadru.
(5) Proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat stradal-rutier, iluminat stradal-pietonal, iluminat arhitectural, iluminat ornamental şi iluminat ornamental-festiv sau a pãrţilor componente ale acestora se realizeazã în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autoritãţile de reglementare din domeniile de competenţã; la proiectare se va ţine seama de reglementãrile în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului.
ART. 13
(1) Fiecare operator trebuie sã deţinã, sã pãstreze la sediul sãu documentaţia pusã la dispoziţie de autoritatea administraţiei publice locale, dupã caz, necesarã desfãşurãrii în condiţii de siguranţã a serviciului de iluminat public.
(2) Operatorul, în condiţiile alin. (1), va actualiza permanent urmãtoarele documente:
a) planul cadastral şi situaţia terenurilor din aria de deservire;
b) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate în exploatare, inclusiv cele subterane, actualizate cu toate modificãrile sau completãrile;
c) planurile clãdirilor sau ale construcţiilor speciale având actualizate toate modificãrile sau completãrile;
d) studiile, datele geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrãrile aflate în exploatare sau conservare;
e) cãrţile tehnice ale construcţiilor;
f) documentaţia tehnicã a utilajelor şi instalaţiilor şi, dupã caz, autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;
g) planurile de execuţie ale pãrţilor de lucrãri sau ale lucrãrilor ascunse;
h) proiectele de execuţie ale lucrãrilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.;
i) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrãrilor cu:
- procese-verbale de mãsurãtori cantitative de execuţie;
- procese-verbale de verificãri şi probe, inclusiv probele de performanţã şi garanţie, buletinele de verificãri, analizã şi încercãri;
- procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;
- procese-verbale de punere în funcţiune;
- procese-verbale de dare în exploatare;
- lista echipamentelor montate în instalaţii cu caracteristicile tehnice;
- procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemneazã rezolvarea neconformitãţilor şi a remedierilor;
j) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecãrei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;
k) parametrii luminotehnici de proiect şi/sau rezultaţi din calcul, aferenţi tuturor instalaţiilor de iluminat public exploatate;
l) instrucţiunile furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cãrţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;
m) normele generale şi specifice de protecţie a muncii aferente fiecãrui echipament, fiecãrei instalaţii sau fiecãrei activitãţi;
n) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;
o) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clãdiri, laboratoare, instalaţii de mãsurã, inclusiv cele de protecţie a mediului obţinute în condiţiile legii;
p) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice, conform instrucţiunilor în vigoare;
q) instrucţiuni privind accesul în instalaţii;
r) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;
s) registre de control, de sesizãri şi reclamaţii, de dare şi retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.
(3) Arhivarea se poate realiza şi în format digital.
ART. 14
(1) Documentaţia de bazã a lucrãrilor şi datele generale necesare exploatãrii, întocmite de agenţi economici specializaţi în proiectare, se predau titularului de investiţie odatã cu proiectul lucrãrii respective.
(2) Agenţii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat modificãri pe parcursul execuţiei şi, în final, sã înlocuiascã aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe teren şi sã predea proiectul, inclusiv în format optoelectronic, împreunã cu instrucţiunile necesare exploatãrii, întreţinerii şi reparãrii instalaţiilor proiectate.
(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca, odatã cu predarea lucrãrilor, sã predea şi schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au fãcut modificãri faţã de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea cã nu s-au fãcut modificãri în timpul execuţiei.
(4) În timpul execuţiei lucrãrilor se interzic abaterile de la documentaţia întocmitã de proiectant, fãrã avizul acestuia.
ART. 15
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale deţinãtoare de instalaţii de iluminat public, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegatã serviciul de iluminat public au obligaţia sã-şi organizeze o arhivã tehnicã pentru pãstrarea documentelor de bazã prevãzute la art. 13 alin. (1), organizatã astfel încât sã poatã fi gãsit orice document cu uşurinţã.
(2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele şi documentele aflate în arhivã.
(3) Înstrãinarea sub orice formã a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhivã este interzisã.
(4) La încheierea activitãţii operatorul va preda pe bazã de proces-verbal întreaga arhivã pe care şi-a constituit-o, fiind interzisã pãstrarea de cãtre acesta a vreunui document original sau copie.
(5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor menţiona:
a) data întocmirii documentului;
b) numãrul de exemplare originale;
c) calitatea celui care a întocmit documentul;
d) numãrul de copii executate;
e) necesitatea copierii, numele, prenumele şi calitatea celui care a primit copii ale documentului, numãrul de copii primite şi calitatea celui care a aprobat copierea;
f) data fiecãrei revizii sau actualizãri;
g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui care a aprobat;
h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;
i) lista persoanelor cãrora li s-au distribuit copii dupã documentul revizuit/actualizat;
j) lista persoanelor care au restituit la arhivã documentul primit anterior revizuirii/modificãrii.
ART. 16
(1) Toate echipamentele trebuie sã aibã fişe tehnice care sã conţinã toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice predate de furnizori sau de executanţi şi din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie sã confirme corespondenţa lor cu realitatea.
(2) Pe durata exploatãrii, în fişele tehnice se trec, dupã caz, date privind:
a) incidentele sau avariile;
b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei;
c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauzã;
d) reparaţiile efectuate pentru înlãturarea incidentului/avariei;
e) costul reparaţiilor accidentale sau planificate;
f) perioada cât a durat reparaţia, planificatã sau accidentalã;
g) comportarea în exploatare între douã reparaţii planificate;
h) data scadentã şi tipul urmãtoarei reparaţii planificate (lucrãri de întreţinere curentã, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale);
i) data scadentã a urmãtoarei verificãri profilactice;
j) buletinele de încercãri periodice şi dupã reparaţii.
(3) Fişele tehnice se întocmesc pentru aparaturã, posturi de transformare, fundaţii, instalaţiile de legare la pãmânt, echipamentele de comandã, automatizare, protecţie şi pentru instalaţiile de teletransmisie şi telecomunicaţii.
(4) Pentru instalaţiile de ridicat se va întocmi şi folosi documentaţia cerutã de normele legale în vigoare.
(5) Separat, se va ţine o evidenţã a lucrãrilor de întreţinere curentã, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale.
ART. 17
(1) Toate echipamentele, precum şi conductele, barele electrice, instalaţiile independente, trebuie sã fie numerotate dupã un sistem care sã permitã identificarea rapidã şi uşor vizibilã în timpul exploatãrii.
(2) La punctele de conducere operativã a exploatãrii trebuie sã se afle atât schemele generale ale instalaţiilor, cât şi schemele normale de funcţionare.
(3) Schemele trebuie actualizate astfel încât sã corespundã situaţiei reale din teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie sã corespundã notãrii reale a instalaţiilor conform alineatului (1).
(4) Schemele normale de funcţionare vor fi afişate la loc vizibil.
ART. 18
(1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cãrora se realizeazã conducerea operativã a instalaţiilor trebuie sã fie clare, exacte, sã nu permitã interpretãri diferite pentru o aceeaşi situaţie, sã fie concise şi sã conţinã date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stãrii acestuia, asupra regimului normal şi anormal de funcţionare şi asupra modului de acţionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.
(2) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie sã delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialitãţi care concurã la exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului şi trebuie sã cuprindã cel puţin:
a) îndatoririle, responsabilitãţile şi competenţele personalului de deservire;
b) descrierea construcţiei şi funcţionãrii echipamentului, inclusiv scheme şi schiţe explicative;
c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile unei exploatãri normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatãrii, manevre de scoatere şi punere sub tensiune);
d) reguli de prevenire şi lichidare a avariilor;
e) reguli de anunţare şi adresare;
f) enumerarea funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însuşirea instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau autorizarea;
g) mãsuri pentru asigurarea protecţiei muncii.
(3) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se semneazã de coordonatorul locului de muncã şi sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnatã în acest sens, menţionându-se data intrãrii în vigoare.
(4) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie, certificându-se prin aplicarea sub semnãturã a unei ştampile "valabil pe anul......". Modificãrile şi completãrile se aduc la cunoştinţã sub semnãturã personalului obligat sã le cunoascã şi sã aplice instrucţiunea/procedura respectivã.
ART. 19
(1) Fiecare operator care desfãşoarã una sau mai multe activitãţi specifice serviciului de iluminat public trebuie sã elaboreze, sã revizuiascã şi sã aplice instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
(2) În vederea aplicãrii prevederilor alineatului (1) toţi operatorii vor întocmi liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncã. Lista instrucţiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, dupã caz, cel puţin:
a) instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale;
b) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalaţiilor principale, dupã caz:
- reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice destinate exclusiv iluminatului public;
- instalaţii de mãsurã şi automatizare;
- instalaţiile de comandã, semnalizãri şi protecţii;
c) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente;
d) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;
e) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi automatizãri;
f) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrãrilor de întreţinere.
ART. 20
(1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne va fi descrisã schema normalã de funcţionare a fiecãrui echipament şi pentru fiecare instalaţie, menţionându-se şi celelalte scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normalã, precum şi modul de trecere de la o schemã normalã la altã variantã.
(2) Pe scheme se va figura simbolic starea normalã a elementelor componente.
(3) Abaterile de la funcţionarea în schemã normalã se aprobã de conducerea tehnicã a operatorului şi se consemneazã în evidenţele operative ale personalului de deservire.
ART. 21
Personalul angrenat în desfãşurarea serviciului va întocmi zilnic situaţii cu datele de exploatare, dacã acestea nu sunt înregistrate şi memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul operativ reprezintã forma primarã a evidenţei tehnice.
ART. 22
Documentaţia operativã şi evidenţele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune mãsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi deranjamente constatate în funcţionarea instalaţiilor sau pentru creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare.

SECŢIUNEA a 3-a
Îndatoririle personalului

ART. 23
(1) Personalul de deservire se compune din toţi salariaţii care deservesc instalaţiile aferente infrastructurii serviciului de iluminat public având ca sarcinã de serviciu principalã supravegherea funcţionãrii şi executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.
(2) Subordonarea pe linie operativã şi tehnico-administrativã, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilitãţile personalului de deservire operativã se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile tehnice interne.
(3) Locurile de muncã în care este necesarã desfãşurarea activitãţii se stabilesc de operator în procedurile proprii, în funcţie de:
a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi al procesului tehnologic;
b) gradul de automatizare a instalaţiilor;
c) gradul de siguranţã necesar în asigurarea serviciului;
d) necesitatea supravegherii instalaţiilor;
e) existenţa unui sistem de transmisie a datelor şi a posibilitãţilor de executare a manevrelor de la distanţã;
f) posibilitatea intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea incidentelor şi avariilor.
(4) În funcţie de condiţiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul sã-şi îndeplineascã atribuţiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalaţii amplasate în locuri diferite.
(5) Principalele lucrãri ce trebuie cuprinse în fişa postului personalului de deservire, privitor la exploatare şi execuţie, constau în:
a) supravegherea instalaţiilor;
b) controlul curent al instalaţiilor;
c) executarea de manevre;
d) lucrãri de întreţinere periodicã;
e) lucrãri de întreţinere neprogramate;
f) lucrãri de intervenţii accidentale.
ART. 24
(1) Lucrãrile de întreţinere periodice sunt cele prevãzute în instrucţiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnicã şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se executã, de regulã, fãrã întreruperea furnizãrii serviciului.
(2) Lucrãrile de întreţinere curentã neprogramate se executã în scopul prevenirii sau eliminãrii deteriorãrilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare.

SECŢIUNEA a 4-a
Analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor

ART. 25
(1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului de iluminat şi a continuitãţii acestuia, operatorii vor întocmi proceduri de analizã operativã şi sistematicã a tuturor evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile de iluminat, stabilindu-se mãsuri privind creşterea fiabilitãţii echipamentelor şi schemelor tehnologice, îmbunãtãţirea activitãţii de exploatare, întreţinere, reparaţii şi creşterea nivelului de pregãtire şi disciplinã a personalului.
(2) Evenimentele ce se analizeazã se referã, în principal, la:
a) defecţiuni curente;
b) deranjamente din reţelele de transport şi de distribuţie a energiei electrice, indiferent dacã acestea sunt destinate exclusiv instalaţiilor de iluminat sau nu;
c) incidentele şi avariile;
d) limitãrile ce afecteazã continuitatea sau calitatea serviciului de iluminat, impuse de anumite situaţii existente la un moment dat.
ART. 26
(1) Deranjamentele din reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice sunt acele defecţiuni care conduc la întreruperea iluminatului public alimentat de la o ramurã a reţelei de transport sau dintr-o reţea de distribuţie care asigurã iluminatul unui singur obiectiv cultural, parc, alei, tunel, pod sau altele asemenea.
(2) Deranjamentele constau în declanşarea voitã sau oprirea forţatã a unui echipament sau instalaţie, care nu influenţeazã în mod substanţial asupra calitãţii serviciului, fiind caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexã.
ART. 27
Se considerã incidente urmãtoarele evenimente:
a) declanşarea prin protecţie sau oprirea voitã a instalaţiilor ce fac parte din sistemul de iluminat, indiferent de duratã, dar care nu îndeplinesc condiţiile de avarie;
b) reducerea parametrilor luminotehnici sub limitele stabilite prin reglementãri, pe o duratã mai mare de 15 minute, ca urmare a defecţiunilor din instalaţiile proprii.
ART. 28
Prin excepţie de la art. 27 nu se considerã incidente urmãtoarele evenimente:
a) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii ca urmare a acţionãrii corecte a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altã instalaţie, ieşirea din funcţiune fiind consecinţa unui incident localizat şi înregistrat în acea instalaţie;
b) ieşirea din funcţiune sau retragerea din exploatare a unei instalaţii sau pãrţi a acesteia, datoritã unor defecţiuni ce pot sã aparã în timpul încercãrilor profilactice, corespunzãtoare scopului acestora;
c) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al acesteia, dacã a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea corectã a anclanşãrii automate a rezervei, şi nu a avut ca efect reducerea parametrilor luminotehnici;
d) retragerea accidentalã din funcţiune a unei instalaţii sau a unui element al acesteia în scopul eliminãrii unor defecţiuni, dacã a fost înlocuit cu rezerva şi nu a afectat calitatea serviciului prestat;
e) retragerea din exploatare în mod voit a unei instalaţii pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamitãţi;
f) întreruperile sau reducerile cantitative convenite în scris cu utilizatorul.
ART. 29
Se considerã avarii urmãtoarele evenimente:
a) întreruperea accidentalã, totalã sau parţialã a iluminatului public pentru o perioadã mai mare de 4 ore, cu excepţia celui arhitectural, ornamental şi ornamental-festiv;
b) întreruperea accidentalã, totalã sau parţialã a iluminatului arhitectural, ornamental şi ornamental-festiv pe o perioadã mai mare decât limitele prevãzute în contracte;
c) defectarea sau ieşirea accidentalã din funcţiune a unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de iluminat, care conduc la reducerea ariei deservite de serviciul de iluminat public cu 10% pe o duratã mai mare de 24 de ore;
d) defectarea sau ieşirea accidentalã din funcţiune a unor instalaţii de iluminat, indiferent de efectul asupra beneficiarilor, dacã fac ca acestea sã rãmânã indisponibile pe o duratã mai mare de 72 de ore;
e) dacã pe durata desfãşurãrii evenimentului, ca urmare a consecinţelor avute, acesta îşi schimbã categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toatã durata desfãşurãrii lui în categoria avariei.
ART. 30
(1) Analizele incidentelor sau avariilor vor fi efectuate imediat dupã producerea evenimentelor respective de cãtre factorii de rãspundere ai operatorului, de regulã, împreunã cu cei ai autoritãţilor administraţiei publice locale.
(2) Operatorul are obligaţia ca cel puţin trimestrial sã informeze autoritãţile administraţiei publice locale sau, dupã caz, asociaţia de dezvoltare comunitarã asupra tuturor avariilor care au avut loc, concluziile analizelor şi mãsurile care s-au luat.
ART. 31
(1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizatã în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.
(2) Analiza fiecãrui incident sau avarie va trebui sã aibã urmãtorul conţinut:
a) locul şi momentul apariţiei incidentului sau avariei;
b) situaţia înainte de incident sau avarie, dacã se funcţiona sau nu în schemã normalã, cu indicarea abaterilor de la aceasta;
c) cauzele care au favorizat apariţia şi dezvoltarea evenimentelor;
d) descrierea cronologicã a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor, înregistrãrilor computerizate şi declaraţiilor personalului;
e) manevrele efectuate de personal în timpul desfãşurãrii şi lichidãrii evenimentului;
f) efectele produse asupra instalaţiilor, dacã a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorãrii;
g) efectele asupra beneficiarilor serviciului de iluminat, durata de întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;
h) stadiul verificãrilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru echipamentul sau protecţiile care nu au funcţionat corespunzãtor;
i) cauzele tehnice şi factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente;
j) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului şi modul de respectare a instrucţiunilor;
k) influenţa schemei tehnologice sau de funcţionare în care sunt cuprinse instalaţiile afectate de incident sau avarie;
l) situaţia procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi a cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a eventualelor încãlcãri ale celor existente;
m) mãsuri tehnice şi organizatorice de prevenire a unor evenimente asemãnãtoare cu stabilirea termenelor şi responsabilitãţilor.
(3) În cazul în care pentru lãmurirea cauzelor şi consecinţelor sunt necesare probe, încercãri sau obţinerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 10 zile de la lichidarea acesteia.
(4) În cazul în care în urma analizei rezultã cã evenimentul a avut loc ca urmare a proiectãrii sau montãrii instalaţiei, deficienţe ale echipamentului, calitatea slabã a materialelor sau datoritã acţiunii sau inacţiunii altor persoane fizice sau juridice asupra sau în legãturã cu instalaţia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicaţi pentru punct de vedere.
(5) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalaţiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament şi/sau a executantului, dupã caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autoritãţii administraţiei publice locale.
(6) Dacã avaria sau incidentul afecteazã sau influenţeazã funcţionarea instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi economici, operatorul care efectueazã analiza va solicita de la aceştia transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor şi informaţiilor necesare analizãrii avariei sau incidentului.
ART. 32
(1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemneazã într-un formular tip denumit "fişã de incident", iar la exemplarul care rãmâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.
(2) Conţinutul minim al fişei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1).
ART. 33
(1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesitãţilor comunitãţii locale, operatorii vor urmãri evidenţierea distinctã a întreruperilor şi limitãrilor, a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorului şi a beneficiarilor serviciului de iluminat public, inclusiv a celor cu cauze în instalaţiile terţilor, dacã au afectat funcţionarea instalaţiilor proprii.
(2) Situaţia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitãri se va transmite trimestrial autoritãţii administraţiei publice locale.
ART. 34
(1) Analiza deteriorãrii echipamentelor se face în scopul determinãrii indicatorilor de fiabilitate ai acestora în condiţii de exploatare.
(2) Pentru evidenţierea deteriorãrilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit "fişã pentru echipament deteriorat", care se anexeazã la fişa incidentului.
(3) Pentru evidenţierea deteriorãrii echipamentelor ca urmare a încercãrilor profilactice, manipulãrii, reparaţiilor sau întreţinerii necorespunzãtoare, neefectuãrii la timp a reparaţiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a instalaţiei din care fac parte şi care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a fãcut aceastã înlocuire) şi care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ţine o evidenţã separatã pe tipuri de echipamente şi cauze.
(4) Evidenţierea defecţiunilor şi deteriorãrilor se face şi în perioada de probe de garanţie şi punere în funcţiune dupã montare, înlocuire sau reparaţie capitalã.
ART. 35
(1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat reprezintã documente primare pentru evidenţa statisticã şi aprecierea realizãrii indicatorilor de performanţã.
(2) Pãstrarea evidenţei se face la operator pe toatã perioada cât acesta opereazã, iar la încheierea activitãţii de operare se aplicã prevederile art. 15 alin. (4).

SECŢIUNEA a 5-a
Asigurarea siguranţei de funcţionare a instalaţiilor

ART. 36
(1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciului de iluminat public şi a asigurãrii continuitãţii acestuia, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile aparţinând sistemului de iluminat public.
(2) Procedurile prevãzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament.
ART. 37
Manevrele în instalaţii se executã pentru:
a) modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor sau ansamblului de instalaţii fiind determinate de necesitãţile obiective de adaptare a funcţionãrii la cerinţele utilizatorului, realizarea unor regimuri optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc. având un caracter frecvent şi executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;
b) modificarea configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii fãrã ca acestea sã aibã un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrãri sau probe şi redarea lor în exploatare, denumite manevre programate;
c) izolarea echipamentului defect şi restabilirea circuitului funcţional tehnologic al instalaţiei sau ansamblului de instalaţii executate, cu ocazia apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.
ART. 38
În sensul prezentului regulament-cadru, nu sunt considerate manevre în instalaţii modificãrile regimurilor de funcţionare care au loc ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau executate curent de personalul operativ asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucţiunilor de exploatare, fãrã modificarea schemei de funcţionare aprobate.
ART. 39
(1) Persoana care concepe manevra trebuie sã cunoascã instalaţia în care se vor executa operaţiile cerute de manevrã, sã dispunã de schema detaliatã corespunzãtoare situaţiei din teren şi schema tehnologicã de executare a manevrei.
(2) Manevrele trebuie concepute astfel încât:
a) succesiunea operaţiilor în cadrul manevrelor sã asigure desfãşurarea normalã a acestora;
b) trecerea de la starea iniţialã la starea finalã doritã sã se facã printr-un numãr minim de operaţii;
c) ordinea de succesiune a operaţiilor trebuie sã aibã în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucţiunile de exploatare a echipamentului sau a instalaţiei la care se executã manevra;
d) sã fie analizate toate implicaţiile pe care fiecare operaţie le poate avea atât asupra instalaţiei în care se executã manevra, cât şi asupra restului instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punctul de vedere al siguranţei în exploatare;
e) manevra sã se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operaţiile care se pot executa simultan fãrã a se condiţiona una pe alta, în funcţie de numãrul de executanţi şi de posibilitatea supravegherii directe de cãtre responsabilul de manevrã;
f) sã se ţinã seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie a muncii;
g) fiecare operaţie de acţionare asupra unui element prin comandã de la distanţã sã fie urmatã de verificarea realizãrii acestei comenzi sau de verificarea realizãrii efectului corespunzãtor.
ART. 40
Manevrele în instalaţii se efectueazã numai pe baza unui document scris, denumit în continuare foaie de manevrã, care trebuie sã conţinã:
a) tema manevrei;
b) scopul manevrei;
c) succesiunea operaţiilor;
d) notaţii în legãturã cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;
e) persoanele care executã sau au legãturã cu manevra şi responsabilitãţile lor.
ART. 41
Dupã scopul manevrei, foaia de manevrã poate fi:
a) foaie de manevrã permanentã, al cãrei conţinut este prestabilit în instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:
- manevre curente;
- anumite manevre programate, cu caracter curent;
- anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent;
b) foaie de manevrã pentru manevre programate, al cãrei conţinut se întocmeşte pentru efectuarea de lucrãri programate sau accidentale şi care prin caracterul sãu necesitã o succesiune de operaţii ce nu se încadreazã în foile de manevrã permanente.
ART. 42
Prin excepţie de la art. 40, manevrele cauzate de accidente se executã fãrã foaie de manevrã, iar cele de lichidare a incidentelor se executã pe baza procedurilor/instrucţiunilor de lichidare a incidentelor.
ART. 43
(1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevrã se fac de cãtre persoanele desemnate de operator, care au pregãtirea necesarã şi asigurã executarea serviciului operativ şi tehnico-administrativ.
(2) Nu se admite verificarea şi aprobarea foilor de manevrã telefonic.
(3) În funcţie de necesitate, la foaia de manevrã se anexeazã o schemã de principiu referitoare la manevra care se efectueazã.
(4) Foaia de manevrã întocmitã, verificatã şi aprobatã se pune în aplicare numai în momentul în care existã aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalaţia sau ansamblul de instalaţii în cauzã, conform procedurilor aprobate.
(5) Manevrele curente, programate sau accidentale pot fi iniţiate de persoane prevãzute în procedurile aprobate şi care rãspund de necesitatea efectuãrii lor.
(6) Executarea manevrelor în cazul lucrãrilor normale, programate, probelor profilactice trebuie realizatã astfel încât echipamentul sã nu fie retras din exploatare mai devreme decât este necesar şi nici sã nu se întârzie admiterea la lucru.
ART. 44
(1) Manevra începutã de personalul nominalizat în foaia de manevrã trebuie terminatã, de regulã, de acelaşi personal, chiar dacã prin aceasta se depãşeşte ora de terminare a programului normal de muncã, în condiţiile legii.
(2) Excepţiile de la dispoziţiile alin. (1) vor fi prevãzute în regulamentele proprii ale serviciului de iluminat public.
(3) Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedurã internã nomenclatorul cu manevrele ce se executã pe bazã de foi de manevrã permanente sau pe bazã de instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
ART. 45
(1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de echipament.
(2) În perioadele de probe, manevrele şi operaţiile respective cad în sarcina organizaţiei care executã montajul cu participarea personalului de exploatare al operatorului.
ART. 46
(1) În cazul executãrii manevrelor pe baza unor foi de manevrã, nu este necesarã înscrierea în evidenţele operative a dispoziţiilor sau aprobãrilor primite, a operaţiilor executate, a confirmãrilor fãcute, toate acestea operându-se în foaia de manevrã.
(2) Dupã terminarea manevrei se vor înscrie în evidenţele operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevrã, ora începerii şi terminãrii manevrei, starea operativã, configuraţia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintã importanţã în funcţionarea echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii.

SECŢIUNEA a 6-a
Condiţii tehnice de desfãşurare a serviciului de iluminat public

ART. 47
(1) Iluminatul public stradal se realizeazã pentru iluminatul cãilor de circulaţie publicã, strãzi, trotuare, pieţe, intersecţii, parcãri, treceri pietonale, poduri, pasaje, pasaje sub şi supraterane.
(2) Iluminatul public se va realiza de regulã cu surse de luminã/lãmpi cu descãrcãri în vapori de sodiu la înaltã presiune pentru toate tipurile de cãi de circulaţie principale şi secundare. Pentru anumite cãi de circulaţie înguste, din zonele declarate istorice ale localitãţilor, unde se doreşte o redare foarte bunã a culorilor, se pot utiliza surse de luminã/lãmpi cu sodiu la înaltã presiune alb sau surse de luminã/lãmpi fluorescente compacte de culoare caldã [T(c) = 2700 K].
(3) În sistemele de iluminat public se vor prevedea surse de luminã/lãmpi cu descãrcãri, cu excepţia cãilor de circulaţie declarate ca având caracter istoric, unde se pot folosi surse de luminã/lãmpi cu incandescenţã pentru pãstrarea atmosferei tipice momentului istoric ce se doreşte a fi scos în evidenţã.
(4) Iluminatul public se realizeazã prin selectarea celor mai adecvate tehnologii, cu respectarea normelor pentru serviciile de iluminat public stabilite de CIE, respectiv de CNRI.
(5) Alegerea surselor de luminã se face în funcţie de eficacitatea luminoasã şi de durata de funcţionare a acestora, astfel încât costurile de exploatare sã fie minime.
ART. 48
(1) În zonele urbane, corpurile de luminat se amplaseazã pe stâlpi sau suspendat în axa drumului ori, dacã condiţiile tehnice nu permit, pe clãdiri, cu acordul proprietarilor.
(2) În cvartale de locuinţe şi în parcuri, iluminatul public va fi realizat cu corpuri de iluminat cu distribuţie directã, semidirectã sau directã-indirectã, dupã caz.
(3) Din motive estetice şi de securitate, reţeaua de alimentare cu energie electricã se va realiza de regulã subteran şi numai în cazuri particulare, când condiţiile tehnice nu permit, aerian.
(4) În cazul alimentãrii cu energie electricã prin reţea subteranã, corpurile de iluminat montate pe stâlpi vor fi racordate la reţeaua de alimentare cu energie electricã în unul dintre urmãtoarele moduri:
a) prin manşon de derivaţie, montat la baza fiecãrui stâlp;
b) prin cleme de intrare-ieşire în nişa stâlpului sau cutie de intrare-ieşire, montatã la baza fiecãrui stâlp, prevãzându-se şi asigurarea localã a derivaţiei.
ART. 49
(1) În cazuri bine justificate şi cu aprobarea autoritãţilor administraţiei publice locale sau a asociaţiei de dezvoltare comunitarã, se admite scãderea uniformitãţii normate prin trecerea de la o categorie de trafic la cea imediat inferioarã.
(2) În cazul reglajului în trepte, nivelul de iluminat sau luminanţã, dupã caz, trebuie sã poatã fi redus sau ridicat la toţi stâlpii simultan şi în aceeaşi mãsurã prin conectare şi deconectare comandate în trepte.
ART. 50
Corpurile de iluminat folosite la realizarea iluminatului vor fi alese ţinându-se cont de caracteristicile tehnice, care trebuie sã fie conforme cu:
a) destinaţia iluminatului, care este general, local, exterior, arhitectural, estetic;
b) condiţiile de mediu - normal, cu praf, cu umiditate, cu pericol de explozie;
c) condiţiile de montaj pe stâlpi, suspendat, cu racordare la reţea;
d) protecţia împotriva electrocutãrii;
e) condiţiile de exploatare - vibraţii, şocuri mecanice, medii agresive;
f) randamentul corpurilor de iluminat;
g) caracteristicile luminotehnice ale corpului de iluminat;
h) cerinţele estetice şi arhitecturale;
i) dotarea cu accesorii pentru ameliorarea factorului de putere;
j) posibilitãţile de exploatare şi întreţinere.
ART. 51
(1) La realizarea iluminatului public se va urmãri minimizarea puterii instalate pe kilometri de stradã, optimizându-se raportul dintre înãlţimea de montare a surselor de luminã cu distanţa dintre stâlpi, luându-se în calcul luminanţele sau iluminãrile, dupã caz, şi curbele de distribuţie a intensitãţii luminoase specifice corpurilor de iluminat utilizate.
(2) Distribuţiile de intensitate luminoasã ale corpurilor de iluminat vor fi alese astfel:
a) pentru iluminatul cãilor de circulaţie principale şi secundare: exclusiv direct;
b) pentru iluminatul unor cãi de circulaţie cu circulaţie auto interzisã sau alei din zonele blocurilor de locuinţe sau zone rezidenţiale sau parcuri: semidirect sau direct-indirect (în special parcuri).
ART. 52
(1) Iluminatul public se va realiza prin montarea corpurilor de iluminat pe stâlpi special destinaţi acestui scop şi doar acolo unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu se justificã economic corpurile de iluminat se pot monta pe stâlpii reţelei de distribuţie a energiei electrice, în conformitate cu contractul care reglementeazã toate aspectele cu privire la asigurarea condiţiilor pentru prestarea serviciului de iluminat public, cu respectarea echitabilã a drepturilor şi obligaţiilor tuturor pãrţilor implicate, încheiat între autoritãţile administraţiei publice locale şi proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice.
(2) În zonele cu arhitecturã specialã, iluminatul se va realiza conform condiţiilor existente şi cerinţelor utilizatorului.
ART. 53
Modul de prindere a corpurilor de iluminat pe stâlpi se realizeazã ţinându-se cont de:
a) tipul corpului de iluminat;
b) importanţa cãii de circulaţie pe care se monteazã;
c) tipul stâlpului;
d) cerinţele de ordin estetic impuse.
ART. 54
Realizarea iluminatului public în zonele de interes deosebit, cu cerinţe estetice şi arhitecturale, se va face prin proiectarea şi realizarea de soluţii specifice, unicate, adaptate fiecãrui caz în parte, conform înţelegerilor dintre utilizator şi operator.
ART. 55
(1) De regulã, programul de funcţionare va fi asigurat prin comandã automatã de conectare/deconectare a iluminatului public.
(2) Programul de funcţionare a iluminatului public va ţine cont de:
a) longitudinea localitãţii;
b) luna calendaristicã;
c) ora oficialã de varã;
d) nivelul de luminanţã sau de iluminare necesar, corelat cu condiţiile meteorologice.
ART. 56
În cazul instalaţiilor de iluminat public montate pe aceiaşi stâlpi pe care este montatã şi o altã instalaţie de transport sau distribuţie a energiei electrice, conectarea/deconectarea iluminatului public va fi realizatã prin utilizarea uneia dintre urmãtoarele soluţii:
a) acţionare manualã, prin prevederea unui întrerupãtor manual la cutia de distribuţie a postului de transformare care alimenteazã reţeaua de distribuţie a energiei electrice;
b) acţionare automatã, prin prevederea unui dispozitiv automat care acţioneazã contactorul reţelei de iluminat seara şi dimineaţa, în cutia de distribuţie a postului de transformare care alimenteazã reţeaua de distribuţie a energiei electrice;
c) acţionare automatã individualã, prin utilizarea unui releu cu fotorezistenţã care echipeazã fiecare corp de iluminat. Aceastã variantã va fi utilizatã în mod deosebit pentru corpurile de iluminat amplasate în puncte izolate.
ART. 57
(1) Echipamentele şi aparatura folosite pentru realizarea sistemelor de iluminat public vor respecta dispoziţiile legale în vigoare privind evaluarea conformitãţii produselor şi condiţiile de introducere pe piaţã a acestora, asigurându-se utilizarea raţionalã a energiei electrice şi economisirea acesteia.
(2) Distanţa dintre sursele luminoase va fi stabilitã în funcţie de înãlţimea de montare a acestora, asigurându-se uniformitatea iluminatului în limitele normate.
(3) Operatorul serviciului de iluminat public va lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea factorului de putere la acele instalaţii de iluminat public care necesitã aceastã operaţiune.
ART. 58
(1) Reţelele electrice realizate prin montaj subteran vor fi realizate în soluţie buclatã, cu funcţionare radialã. Punctele de separaţie se amenajeazã în tablouri (nişe) speciale ce vor fi amplasate pe zidurile clãdirilor învecinate sau în cutii amplasate la baza stâlpilor.
(2) Reţelele electrice realizate prin montaj aerian se executã din conducte electrice izolate torsadate.
(3) Linia electricã pentru alimentarea corpurilor de iluminat se racordeazã dintr-un tablou de distribuţie, care poate fi:
a) tabloul de distribuţie din postul de transformare medie/joasã tensiune;
b) cutia de distribuţie suprateranã sau subteranã;
c) cutia de trecere de la linia electricã subteranã la linia electricã suprateranã.
(4) Pe cãi de circulaţie cu trafic redus şi foarte redus, alimentarea cu energie electricã a sistemului de iluminat public se realizeazã cu reţea electricã monofazatã sau trifazatã, care poate fi pozatã împreunã cu reţeaua electricã de alimentare a consumatorilor casnici.
(5) Pe cãi de circulaţie cu trafic intens sau mediu, alimentarea cu energie electricã a sistemului de iluminat public se realizeazã cu reţea electricã trifazatã, asigurându-se posibilitatea reducerii parţiale a iluminatului public, menţinându-se uniformitatea luminanţei sau iluminãrii.
(6) Pe aleile dintre blocurile cvartalelor de locuinţe se pot monta stâlpi de înãlţime micã între 3 şi 6 m.
(7) În parcuri, alimentarea cu energie electricã se va realiza numai prin montaj subteran.
ART. 59
(1) În localitãţile urbane cu mai multe puncte de alimentare a reţelei sistemului de iluminat public, operatorul va realiza scheme prin care sã se realizeze comanda sistemului de iluminat dintr-un singur loc, secvenţial, urmãrindu-se obţinerea unui grad ridicat de fiabilitate a sistemului.
(2) Operatorul împreunã cu furnizorul de energie electricã vor stabili numãrul maxim de conectoare în cascadã pentru a menţine un grad ridicat de fiabilitate a sistemului.
(3) În oraşele mari, cu numeroase puncte de alimentare cu energie electricã a sistemului de iluminat public, operatorul va realiza sistemul centralizat de comandã al cascadelor.
(4) Legãtura dintre punctele centrale de comandã şi punctele de execuţie - cascadele trebuie sã aibã rol atât de comandã, cât şi de semnalizare a existenţei tensiunii la sfârşitul tuturor cascadelor.
ART. 60
(1) În sistemele de iluminat public, protecţia contra electrocutãrilor se va realiza prin legarea la nulul de protecţie, conform standardelor în vigoare.
(2) Conductorul de nul al reţelei de alimentare a sistemului de iluminat public se va lega în mod obligatoriu la pãmânt.
(3) Instalaţia de legare la pãmânt care deserveşte reţeaua de legare la nul va fi dimensionatã astfel ca valoarea rezistenţei de dispersie faţã de pãmânt, mãsuratã în orice punct al reţelei de nul, sã fie de maximum 4 Ω.
(4) Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat vor fi legate la instalaţia de protecţie prin legare la nul.
(5) Legarea la nul a corpurilor de iluminat se va realiza aplicându-se una dintre urmãtoarele variante:
a) direct, printr-un conductor electric de nul de protecţie, special destinat acestui scop, şi care va însoţi conductele electrice de alimentare;
b) conectarea la instalaţia de legare la pãmânt la care este legat nulul reţelei.
(6) Ramificaţiile de la reţeaua de alimentare cu energie electricã la corpul de iluminat se vor realiza din conductoare corespunzãtoare ca tip de material şi ca secţiune urmãrindu-se realizarea unui raport optim între costurile de investiţii şi cele de exploatare.
ART. 61
(1) Modalitatea de fixare a corpurilor de iluminat pe stâlpi va fi aleasã în funcţie de tipul corpului de iluminat, de importanţa cãii de circulaţie pe care se monteazã, de tipul stâlpului şi de cerinţele de ordin funcţional şi estetic impuse.
(2) Corpurile de iluminat montate în locuri unde este permis accesul tuturor persoanelor trebuie sã prezinte un grad de protecţie de minimum IK 08.
(3) Întreţinerea sistemelor de iluminat trebuie sã se facã în permanenţã, prin curãţarea periodicã a corpurilor de iluminat, conform factorului de menţinere luat în calcul la proiectare astfel încât parametrii luminotehnici sã nu scadã sub valorile admise între douã operaţiuni succesive de întreţinere.
(4) Realizarea unei uniformitãţi satisfãcãtoare a repartiţiei luminanţei sau iluminãrii, dupã caz, pe suprafaţa cãilor de circulaţie se va asigura prin alegerea corectã a înãlţimii de montare, în funcţie de varianta de amplasare a corpurilor de iluminat, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.

SECŢIUNEA a 7-a
Asigurarea parametrilor luminotehnici cantitativi şi calitativi

ART. 62
(1) În vederea realizãrii unui serviciu de calitate şi asigurarea condiţiilor impuse de necesitatea realizãrii unui iluminat corespunzãtor, autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sã aibã mãsuraţi parametrii luminotehnici ai cãilor de circulaţie din localitate.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale sunt direct rãspunzãtoare de realizarea parametrilor luminotehnici stabiliţi prin prezentul regulament, având ca referinţã şi standardul SR 13433:1999.
ART. 63
(1) Instalaţiile de iluminat public trebuie sã asigure caracteristicile luminotehnice normate necesare siguranţei circulaţiei pe cãile de circulaţie, în funcţie de intensitatea traficului şi de reflectanţa suprafeţei cãii de circulaţie şi a zonei adiacente.
(2) Toate instalaţiile de iluminat destinate circulaţiei auto vor fi dimensionate conform legislaţiei internaţionale şi naţionale, în funcţie de nivelul de luminanţã, cu excepţia intersecţiilor mari şi a sensurilor giratorii, care se vor dimensiona în funcţie de iluminare.
(3) Parametrii luminotehnici ai instalaţiei de iluminat public vor fi verificaţi de operator, la preluarea serviciului, la punerea în funcţiune a unor extinderi şi periodic, pe parcursul exploatãrii.
(4) Menţinerea în timp a nivelului de iluminare sau luminanţã, dupã caz, realizat de sistemul de iluminat public se asigurã prin programul de întreţinere, realizându-se înlocuirea lãmpilor uzate, curãţarea lãmpilor şi a corpurilor de iluminat.
(5) Parametrii cantitativi sunt:
a) nivelul de luminanţã, pentru cãile de circulaţie auto;
b) nivelul de iluminare, pentru intersecţii, pieţe, sensuri giratorii, zone pietonale, piste pentru biciclete.
(6) Parametrii calitativi sunt:
a) uniformitatea pe zona de calcul;
b) indicele TI pentru evitarea orbirii fiziologice în câmpul vizual central şi periferic.
ART. 64
(1) Iluminatul pieţelor şi al intersecţiilor se va realiza astfel încât nivelul de iluminare sã fie mai ridicat cu 50% faţã de strada cu nivelul cel mai ridicat, incidentã în intersecţie, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
(2) Iluminatul trecerilor la nivel cu calea de rulare a tramvaielor se realizeazã astfel încât nivelul de iluminare sã fie cu 50% mai ridicat faţã de strada cu nivelul cel mai ridicat, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
(3) Iluminatul intersecţiilor se va realiza prin amplasarea corpurilor de iluminat cât mai aproape de unghiurile intersecţiilor.
(4) Iluminatul intersecţiilor dintre strãzile principale şi cele secundare se va realiza prin amplasarea corpurilor de iluminat pe cãile de circulaţie principale în faţa cãilor de circulaţie secundare cu care se intersecteazã, acest mod de amplasare a corpurilor de iluminat constituind un punct de semnalizare pentru circulaţia rutierã.
ART. 65
(1) Iluminatul trotuarelor se poate realiza cu un nivel de iluminare cu 50% mai redus decât nivelul parţii carosabile a cãii de circulaţie respective, potrivit factorului "raport de zonã alãturatã" rezultat din proiectare, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
(2) Iluminatul spaţiilor special amenajate pentru parcare se va realiza cu surse de luminã care asigurã un nivel de iluminare egal cu cel realizat pe zona de acces la parcare.
ART. 66
(1) Iluminatul podurilor şi pasajelor se va realiza cu surse de luminã care trebuie sã asigure o luminanţã egalã cu cea realizatã pe restul traseului, iar corpurile de iluminat vor avea clasa de protecţie IP 65, pentru mãrirea timpului de bunã funcţionare.
(2) Pentru poduri se va asigura marcarea luminoasã a capetelor podurilor prin mãrirea nivelului mãrimii de referinţã cu 50% şi, suplimentar, marcarea structurii construcţiei.
ART. 67
(1) Iluminatul cãilor de circulaţie în pantã se va realiza cu micşorarea distanţei dintre sursele de luminã proporţional cu unghiul de înclinare al pantei şi progresiv spre vârful pantei, în aşa fel încât sã se obţinã o creştere a nivelului mãrimii de referinţã cu 50%.
(2) Pentru iluminatul curbelor de circulaţie, corpurile de iluminat se vor amplasa într-o dispunere care sã asigure ghidajul vizual.
(3) Stâlpii de susţinere a corpurilor de iluminat se amplaseazã, în cazul iluminatului unilateral, pe partea exterioarã a curbei, distanţa dintre aceştia micşorându-se în funcţie de cât de accentuatã este curba, care sã conducã la o majorare cu 50% a nivelului mãrimii de referinţã.
(4) În cazul intersecţiilor unor cãi de circulaţie cu niveluri de luminanţã diferite, se va asigura trecerea gradualã de la un nivel de luminanţã la altul pe circa 100 m pe calea de circulaţie mai puţin iluminatã, pentru adaptarea fiziologicã şi psihologicã a participanţilor la trafic.
ART. 68
(1) Iluminatul trecerilor de pietoni se realizeazã cu un nivel de luminanţã cu 50% mai ridicat decât cel al cãii de circulaţie respective, evitându-se schimbarea culorii care produce şoc vizual şi estetic perturbator.
(2) În imediata apropiere a trecerilor de pietoni şi a intersecţiilor nu se vor amplasa reclame luminoase care prin efectul de schimbare a culorii şi/sau prin variaţia intensitãţii luminoase sã distragã atenţia conducãtorilor de vehicule sau a pietonilor.
(3) Iluminatul se realizeazã prin dispunerea unui corp de iluminat în imediata apropiere a trecerii de pietoni sau amplasarea trecerii în apropierea locului de dispunere a corpurilor de iluminat.
(4) Amplasarea corpurilor de iluminat se va face astfel încât sã se asigure iluminarea pietonilor din sensul de circulaţie.
(5) Iluminatul trecerilor de pietoni trebuie sã aibã în vedere un indice de orbire cât mai scãzut.
(6) La trecerile de pietoni unde în mod frecvent au loc accidente de circulaţie, în perioada în care este necesarã funcţionarea instalaţiilor de iluminat nivelul de luminanţã menţionat la alin. (1) se poate mãri pânã la 100%.
ART. 69
(1) Relaţiile dintre mãrimile geometrice ale instalaţiei de iluminat şi caracteristicile electrice şi luminotehnice ale acesteia vor fi corelate astfel încât sã rezulte soluţii optime din punct de vedere tehnic şi economic.
(2) Înãlţimile la care se vor amplasa corpurile de iluminat se calculeazã în funcţie de fluxul luminos al surselor de luminã şi de gradul de concentrare a distribuţiei intensitãţii luminoase a acestora, astfel încât sã se asigure uniformitatea normatã şi limitarea fenomenului de orbire.
(3) În cazul în care înãlţimea stâlpilor este datã de situaţia existentã în teren şi din calcule rezultã necesitatea schimbãrii acesteia se vor alege soluţiile cele mai economice rezultate din înlocuirea stâlpilor existenţi, supraînãlţarea celor existenţi, modificarea fluxului luminos, montarea unor stâlpi suplimentari, modificarea gradului de concentrare a distribuţiei luminoase, astfel încât sã se asigure uniformitatea şi limitarea fenomenului de orbire.
(4) Pentru evitarea fenomenului de orbire, în pieţe şi intersecţii sursele de luminã şi corpurile de iluminat se monteazã la înãlţimi cu unghiuri de protecţie corespunzãtoare.
(5) Poziţionarea corpurilor de iluminat pentru cãile de circulaţie auto se va determina printr-o analizã care trebuie sã previnã fenomenul de orbire.
(6) Corpurile de iluminat trebuie sã asigure o distribuţie exclusiv directã a fluxului luminos cãtre calea de circulaţie rutierã.
(7) Tipul şi dimensiunile consolelor se vor alege pe considerente economice, fotometrice, de întreţinere şi arhitecturale.
(8) În funcţie de tipul corpului de iluminat, distanţa dintre corpurile de iluminat se alege în funcţie de înãlţimea de montare a acestora, asigurându-se uniformitatea iluminatului conform normelor Uniunii Europene, astfel încât sã se reducã numãrul de stâlpi/km şi numãrul de corpuri de iluminat/km, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
ART. 70
(1) În cazul în care stâlpii pe care se monteazã corpurile de iluminat, aparţinând sistemelor de iluminat rutier, sunt situaţi între copacii plantaţi pe pãrţile laterale ale strãzii, se va adopta o soluţie de iluminat corespunzãtoare astfel încât în perioada în care coroana copacilor este verde, fluxul luminos sã fie astfel distribuit încât sã se asigure o distribuţie uniformã a luminanţei, fãrã ca pe carosabil sã aparã pete de luminã şi umbre puternice generatoare de insecuritate şi disconfort.
(2) În funcţie de vegetaţia existentã în zona adiacentã cãilor de circulaţie şi de sistemul de iluminat ales, corpurile de iluminat se amplaseazã astfel încât distribuţia fluxului luminos sã nu se modifice. În acest sens, coronamentul arborilor se ajusteazã periodic pentru a nu apãrea o neuniformitate a fluxului luminos.
ART. 71
Poziţionarea corpurilor de iluminat rutier se face la un unghi de montaj cât mai mic astfel încât sã se realizeze o dirijare corespunzãtoare a fluxului luminos cãtre carosabil şi pentru ca acel corp de iluminat sã nu producã orbirea participanţilor la circulaţia rutierã sau pietonalã, asigurându-se în acelaşi timp şi uniformitatea necesarã.
ART. 72
(1) Iluminatul cãilor de circulaţie foarte late, prevãzute cu arbori de dimensiuni medii, se va realiza prin amplasarea surselor de luminã în linie cu arborii şi nu în spatele lor; coronamentul arborilor trebuie sã nu modifice distribuţia fluxului luminos, iar vegetaţia trebuie ajustatã periodic.
(2) În cazul arborilor de înãlţime micã, se va utiliza distribuţia axialã a corpurilor de iluminat.
(3) În cazul arborilor de înãlţime mare sursele de luminã se vor amplasa sub coroanã, la nivelul ultimelor ramuri, dacã în urma calculelor rezultã cã soluţia este acceptabilã.
(4) Pentru cãile de circulaţie cu arbori pe ambele pãrţi se va utiliza, de regulã, iluminatul de tip axial.
(5) Iluminarea aleilor din parcuri se va realiza, de regulã, cu corpuri de iluminat montate pe stâlpi având o înãlţime de 3-6 m de la sol.
ART. 73
(1) Iluminatul tunelurilor se va asigura şi va funcţiona în bune condiţii şi în timpul zilei.
(2) La intrarea în tuneluri se vor asigura niveluri ridicate de luminanţã, nivelurile scãzând de la exterior spre interior, în trepte, raportul dintre douã trepte succesive fiind de 2:1 sau 3:1.
(3) Luminanţa ce trebuie realizatã în diferitele puncte ale tunelului trebuie sã fie de minimum:
a) 100 cd/mp în zonele de acces în tunel;
b) 10 cd/mp în zona de tranziţie a tunelului;
c) 6 cd/mp în zona centralã a tunelului.
(4) Corpurile de iluminat utilizate pentru iluminatul tunelurilor se vor dispune sub formã de benzi continue, dispuse în lungul direcţiei de mers sau cu intervale determinate prin calcul, pentru a se evita fenomenul de licãrire la care sunt supuşi conducãtorii auto şi pentru a se asigura ghidajul optic al acestora.
(5) În zona de apropiere şi în zona de acces în tuneluri se vor asigura valori corespunzãtoare ale luminanţei, pentru a se evita efectul de grotã neagrã.
ART. 74
(1) Pe cãile de circulaţie, nivelul de luminanţã trebuie sã asigure perceperea obstacolelor şi detaliilor în mod distinct, în timp util şi cu siguranţã.
(2) Pentru realizarea cerinţelor de la alin. (1) valoarea contrastului dintre obiectele ce trebuie percepute şi fondul pe care se situeazã trebuie sã aibã valori cuprinse între 0,2-0,5.
(3) Nivelul de luminanţã va fi menţinut în timp prin întreţinerea la perioade specificate a instalaţiilor de iluminat, luându-se mãsuri pentru înlocuirea lãmpilor uzate, curãţarea lãmpilor şi a corpurilor de iluminat, asigurându-se factorul de menţinere stabilit în caietul de sarcini.
ART. 75
(1) Operatorii serviciului de iluminat public au obligaţia de a executa modificãrile necesare în sistemul de iluminat public pentru asigurarea respectãrii condiţiilor de iluminat, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
(2) Condiţiile de iluminat privind luminanţa medie, uniformitatea generalã a luminanţei, indicele de prag, uniformitatea longitudinalã a luminanţei, raportul de zonã alãturatã, luminanţa zonei de acces, raportul dintre luminanţã la începutul zonei de prag şi luminanţa zonei de acces, luminanţa zonei de tranziţie, luminanţa zonei interioare, luminanţa zonei de ieşire, iluminarea medie, uniformitatea generalã a iluminãrii, iluminarea minimã, dupã caz, vor avea valori cu referinţã la standardul SR 13433:1999 pentru:
a) clasa sistemului de iluminat pentru categoria cãi de circulaţie destinate traficului rutier;
b) clasa sistemului de iluminat pentru zonele de risc;
c) clasa sistemului de iluminat pentru cãile de circulaţie destinate traficului pietonal şi pistelor pentru biciclete.
(3) La montarea reclamelor luminoase în zona de exploatare a sistemului de iluminat public se va obţine în prealabil avizul operatorului serviciului de iluminat public privind sursele de luminã utilizabile din punctul de vedere al iluminãrii maxime admisibile, temperaturii de culoare corelatã, al culorii surselor de iluminat şi al poziţionãrii acestora faţã de traficul rutier, în vederea evitãrii distragerii atenţiei participanţilor la trafic şi a armonizãrii culorilor reclamelor luminoase cu cele utilizate la iluminatul public.
(4) Autoritãţile administraţiei publice locale elibereazã autorizaţia de construire pentru montarea firmelor luminoase numai pe baza avizului operatorului de iluminat public care are rãspunderea corelãrii surselor de iluminat pentru creşterea gradului de siguranţã a circulaţiei.
(5) Montarea corpurilor de iluminat pe clãdiri, în gospodãriile populaţiei sau pe stâlpii din curţile agenţilor economici în apropierea drumurilor publice se poate realiza numai pe baza avizului autoritãţii administraţiei publice locale, care va verifica dacã modul în care se realizeazã montarea, tipul corpului de iluminat şi/sau puterea acestuia poate sã producã fenomenul de orbire al participanţilor la trafic în localitãţi, în zonele în care nu se realizeazã iluminat public şi mai ales în afara acestora.
ART. 76
(1) Pentru realizarea unei uniformitãţi satisfãcãtoare a repartiţiei luminanţei pe suprafaţa cãii de circulaţie, corpurile de iluminat vor fi astfel amplasate încât sã asigure parametrii luminotehnici normaţi, având ca referinţã standardul SR 13433:1999.
(2) Amplasarea corpurilor de iluminat se va realiza, în funcţie de cerinţele şi condiţiile în care se realizeazã iluminatul public, în unul dintre urmãtoarele moduri:
a) unilateral;
b) bilateral alternat;
c) bilateral faţã în faţã;
d) axial;
e) central;
f) catenar.
ART. 77
(1) Iluminatul public al cãilor de circulaţie va fi realizat ţinându-se cont de încadrarea în clasele sistemului de iluminat, în funcţie de categoria şi configuraţia cãii de circulaţie, de intensitatea traficului rutier şi de dirijarea circulaţiei rutiere, conform normelor în vigoare, putând fi luate în considerare şi standardele naţionale.
(2) În mediul rural, cãile de circulaţie principale, cu excepţia drumurilor naţionale, se pot asimila, din punct de vedere al valorilor parametrilor luminotehnici, cu cãile de circulaţie cu trafic mediu, iar cãile de circulaţie secundare se pot asimila cu cãile de circulaţie cu trafic foarte redus.
(3) Tipul corpurilor de iluminat şi al armãturilor pentru iluminat se va stabili ţinându-se cont ca durata de bunã funcţionare sã fie de cel puţin 10.000 de ore, cu excepţia cazurilor în care se doreşte o redare foarte bunã a culorilor.

SECŢIUNEA a 8-a
Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de iluminat public

ART. 78
În aplicarea prevederilor art. 13, pentru realizarea lucrãrilor curente de exploatare, urmãtoarea documentaţie tehnicã va fi şi anexã la hotãrârea de dare în administrare sau, dupã caz, la contractul de delegare a gestiunii:
a) planul detaliat al instalaţiilor de iluminat public pe care le are în exploatare, cu:
- posturile de transformare din care se alimenteazã reţeaua de iluminat public;
- traseul reţelei;
- punctele de conectare/deconectare a iluminatului public;
- schema de acţionare şi a cascadei pentru conectarea/deconectarea automatã a iluminatului;
- amplasarea corpurilor de iluminat, cu indicarea tipului şi puterii lãmpii;
- locul de amplasare pentru realizarea iluminatului ornamental festiv, cu indicarea punctelor de alimentare, numãrului lãmpilor şi a puterii totale consumate;
b) documentaţia tehnicã pentru cãile de circulaţie pe care sunt montate instalaţiile de iluminat public, împãrţitã pe categorii de cãi de circulaţie, conform prevederilor art. 77, care trebuie sã cuprindã:
- denumirea;
- lungimea şi lãţimea;
- tipul de îmbrãcãminte rutierã;
- modul de amplasare a corpurilor de iluminat;
- tipul reţelei electrice de alimentare;
- punctele de alimentare şi conectare/deconectare;
- tipul corpurilor de iluminat, numãrul acestora şi puterea lãmpilor;
- tipul şi distanţa dintre stâlpi, înãlţimea de montare şi unghiul de înclinare a corpurilor de iluminat;
c) proiectele de execuţie a instalaţiilor de iluminat, cu toate modificãrile operate, breviarele de calcul şi avizele obţinute;
d) procesele-verbale de recepţie, însoţite de certificatele de calitate.
ART. 79
Operaţiile de exploatare vor cuprinde:
a) lucrãri operative constând dintr-un ansamblu de operaţii şi activitãţi pentru supravegherea permanentã a instalaţiilor, executarea de manevre programate sau accidentale pentru remedierea deranjamentelor, urmãrirea comportãrii în timp a instalaţiilor;
b) revizii tehnice constând dintr-un ansamblu de operaţii şi activitãţi de micã amploare executate periodic pentru verificarea, curãţarea, reglarea, eliminarea defecţiunilor şi înlocuirea unor piese, având drept scop asigurarea funcţionãrii instalaţiilor pânã la urmãtoarea lucrare planificatã;
c) reparaţii curente constând dintr-un ansamblu de operaţii executate periodic, în baza unor programe, prin care se urmãreşte readucerea tuturor pãrţilor instalaţiei la parametrii proiectaţi, prin remedierea tuturor defecţiunilor şi înlocuirea pãrţilor din instalaţie care nu mai prezintã un grad de fiabilitate corespunzãtor.
ART. 80
În cadrul lucrãrilor operative se vor executa:
a) intervenţii pentru remedierea unor deranjamente accidentale la corpurile de iluminat şi accesorii;
b) manevre pentru întreruperea şi repunerea sub tensiune a diferitelor porţiuni ale instalaţiei de iluminat în vederea executãrii unor lucrãri;
c) manevre pentru modificarea schemelor de funcţionare în cazul apariţiei unor deranjamente;
d) recepţia instalaţiilor noi puse în funcţiune în conformitate cu regulamentele în vigoare;
e) analiza stãrii tehnice a instalaţiilor;
f) identificarea defectelor în conductoarele electrice care alimenteazã instalaţiile de iluminat;
g) supravegherea defrişãrii vegetaţiei şi înlãturarea obiectelor cãzute pe linie;
h) controlul instalaţiilor care au fost supuse unor condiţii meteorologice deosebite, cum ar fi: vânt puternic, ploi torenţiale, viscol, formarea de chiciurã;
i) acţiuni pentru pregãtirea instalaţiilor de iluminat cu ocazia evenimentelor festive sau deosebite;
j) demontãri sau demolãri de elemente ale sistemului de iluminat public;
k) intervenţii ca urmare a unor sesizãri.
ART. 81
Realizarea lucrãrilor de exploatare şi de întreţinere a instalaţiilor de iluminat public se va face cu respectarea procedurilor specifice de:
a) admitere la lucru;
b) supravegherea lucrãrilor;
c) scoatere şi punere sub tensiune a instalaţiei;
d) control al lucrãrilor.
ART. 82
În cadrul reviziilor tehnice se vor executa cel puţin urmãtoarele operaţii:
a) revizia corpurilor de iluminat şi a accesoriilor (balast, igniter, condensator, siguranţã etc.);
b) revizia tablourilor de distribuţie şi a punctelor de conectare/deconectare;
c) revizia liniei electrice aparţinând sistemului de iluminat public.
ART. 83
(1) La lucrãrile de revizie tehnicã la corpurile de iluminat pentru verificarea bunei funcţionãri se lucreazã cu linia electricã sub tensiune, aplicându-se mãsurile specifice de protecţie a muncii în cazul lucrului sub tensiune.
(2) La revizia corpurilor de iluminat se vor executa urmãtoarele operaţii:
a) ştergerea corpului de iluminat (reflectoarele şi structurile de protecţie vizualã);
b) înlocuirea siguranţei sau a componentelor, dacã existã o defecţiune;
c) verificarea contactelor conductoarelor electrice la diferite conexiuni.
ART. 84
La întreţinerea şi revizia tablourilor electrice de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare se vor realiza urmãtoarele operaţii:
a) înlocuirea siguranţelor necorespunzãtoare;
b) înlocuirea contactoarelor şi a dispozitivelor de automatizare defecte;
c) înlocuirea, dupã caz, a uşilor tablourilor de distribuţie;
d) refacerea inscripţionãrilor, dacã este cazul.
ART. 85
La revizia reţelei electrice de joasã tensiune destinatã iluminatului public se realizeazã urmãtoarele operaţii:
a) verificarea traseelor şi îndepãrtarea obiectelor strãine;
b) îndreptarea stâlpilor înclinaţi;
c) verificarea ancorelor şi întinderea lor;
d) verificarea stãrii conductoarelor electrice;
e) refacerea legãturilor la izolatoare sau a legãturilor fasciculelor torsadate, dacã este cazul;
f) îndreptarea, dupã caz, a consolelor;
g) verificarea stãrii izolatoarelor şi înlocuirea celor defecte;
h) strângerea sau înlocuirea clemelor de conexiune electricã, dacã este cazul;
i) verificarea instalaţiei de legare la pãmânt (legãtura conductorului electric de nul de protecţie la armãtura stâlpului, legãtura la priza de pãmânt etc.);
j) mãsurarea rezistenţei de dispersie a reţelei generale de legare la pãmânt.
ART. 86
Reparaţiile curente se executã la:
a) corpuri de iluminat şi accesorii;
b) tablouri electrice de alimentare, distribuţie şi conectare/deconectare;
c) reţele electrice de joasã tensiune aparţinând sistemului de iluminat public.
ART. 87
În cadrul reparaţiilor curente la corpurile de iluminat şi accesorii se vor executa urmãtoarele:
a) înlocuirea lãmpilor necorespunzãtoare cu altele, de acelaşi tip cu cel iniţial în ceea ce priveşte puterea şi culoarea aparentã;
b) ştergerea dispersorului, a structurilor de protecţie a sursei de luminã/lãmpii, a structurilor de protecţie vizualã şi a interiorului corpului de iluminat;
c) înlãturarea cuiburilor de pãsãri;
d) verificarea coloanelor de alimentare cu energie electricã şi înlocuirea celor care prezintã porţiuni neizolate sau cu izolaţie necorespunzãtoare;
e) verificarea contactelor la clemele sau papucii de legãturã a coloanei la reţeaua electricã;
f) înlocuirea corpurilor de iluminat necorespunzãtoare.
ART. 88
În cadrul reparaţiilor curente la tablourile electrice de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare se executã urmãtoarele:
a) verificarea stãrii uşilor şi a încuietorilor, cu remedierea tuturor defecţiunilor;
b) vopsirea uşilor şi a celorlalte elemente metalice ale cutiei;
c) verificarea siguranţelor fuzibile, înlocuirea celor defecte şi montarea celor noi, identice cu cele iniţiale (prevãzute în proiect);
d) verificarea şi strângerea contactelor;
e) verificarea coloanelor şi înlocuirea celor cu izolaţie necorespunzãtoare;
f) verificarea contactorului sau înlocuirea acestuia, dacã este cazul;
g) verificarea funcţionãrii dispozitivelor de acţionare, cu înlocuirea celor necorespunzãtoare sau montarea unora de tip nou, pentru mãrirea gradului de fiabilitate sau modernizarea instalaţiei.
ART. 89
În cadrul reparaţiilor curente la reţelele electrice de joasã tensiune destinate iluminatului public se executã urmãtoarele lucrãri:
a) verificarea distanţelor conductelor faţã de construcţii, instalaţii de comunicaţii, linii de înaltã tensiune şi alte obiective;
b) evidenţierea în planuri a instalaţiilor nou-apãrute de la ultima verificare şi realizarea mãsurilor necesare de coexistenţã;
c) solicitarea executãrii operaţiunii de tãiere a vegetaţiei în zona în care se obtureazã distribuţia fluxului luminos al corpurilor de iluminat cãtre administraţia domeniului public;
d) determinarea gradului de deteriorare a stâlpilor, inclusiv a fundaţiilor acestora, şi luarea mãsurilor de consolidare, remediere sau înlocuire, în funcţie de rezultatul determinãrilor;
e) verificarea verticalitãţii stâlpilor şi îndreptarea celor înclinaţi;
f) verificarea şi refacerea inscripţionãrilor;
g) repararea ancorelor şi întinderea acestora, înlocuirea pãrţilor deteriorate sau care lipsesc, strângerea şuruburilor la cleme şi la placa de protecţie;
h) verificarea stãrii conductoarelor electrice;
i) verificarea şi înlocuirea conductoarelor electrice de tip funie cu fire rupte mai mult de 15% din secţiune, precum şi a conductoarelor electrice cu izolaţia deterioratã care prezintã crãpãturi, rosãturi ori lipsa izolaţiei;
j) se verificã starea legãturilor conductei electrice la izolator şi, dacã este necesar, se reface legãtura;
k) la izolatoarele de susţinere şi întindere se va verifica dacã acestea nu sunt sparte, glazura nu este deterioratã sau dacã îmbinarea la suport este corespunzãtoare, înlocuindu-se toate izolatoarele deteriorate;
l) la console, brãţãri sau la celelalte armãturi metalice de pe stâlp se verificã dacã nu sunt corodate, deformate, fisurate ori rupte. Cele deteriorate se înlocuiesc, iar cele corespunzãtoare se revopsesc şi se fixeazã bine pe stâlp;
m) la ancorele stâlpilor se verificã dacã cablul nu are fire rupte, clemele de strângere nu sunt deteriorate sau corodate şi dacã tensiunea de întindere a cablului este cea corespunzãtoare. Elementele deteriorate se înlocuiesc, iar dacã este cazul se regleazã tensiunea în ancorã;
n) la instalaţia de legare la pãmânt a nulului de protecţie se va verifica starea legãturilor şi îmbinãrilor conductorului electric de nul la acesta, precum şi a legãturilor acestuia la corpul de iluminat, se va mãsura rezistenţa de dispersie a reţelei generale de legare la pãmânt, se va mãsura şi se va reface priza de pãmânt, având ca referinţã STAS 12604:1988;
o) în cazul în care, la verificarea sãgeţii, valorile mãsurate, corectate cu temperatura, diferã de cele din tabelul de sãgeţi, conductele electrice se întind astfel încât sãgeata formatã sã fie cea corespunzãtoare.
ART. 90
(1) Periodicitatea reviziilor tehnice pentru corpurile de iluminat este conform normativelor tehnice în vigoare sau în funcţie de specificaţiile fabricantului.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale împreunã cu organele de poliţie vor stabili, în funcţie de condiţiile locale, gradul de intensitate a traficului pentru fiecare cale de circulaţie, locurile şi intersecţiile cu grad mare de periculozitate, precum şi marile aglomerãri urbane.
(3) Gradul de intensitate a traficului se determinã în funcţie de numãrul de vehicule/orã şi bandã astfel:
a) foarte intens, peste 600, corespunzând clasei sistemului de iluminat M1;
b) intens, între 360 şi 600, corespunzând clasei sistemului de iluminat M2;
c) mediu, între 160 şi 360, corespunzând clasei sistemului de iluminat M3;
d) redus, între 30 şi 160, corespunzând clasei sistemului de iluminat M4;
e) foarte redus, sub 30, corespunzând clasei sistemului de iluminat M5.
ART. 91
Periodicitatea reparaţiilor curente pentru tablourile electrice de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare şi reţelele electrice de joasã tensiune destinate iluminatului public este de 3 ani, iar pentru corpurile de iluminat este de 2 ani.

CAP. III
Drepturile şi obligaţiile operatorilor serviciului de iluminat public

ART. 92
Drepturile şi obligaţiile operatorilor prestatori ai serviciului de iluminat public se prevãd în:
a) regulamentul serviciului;
b) hotãrârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe;
c) contractul de delegare a gestiunii, în cazul gestiunii delegate.
ART. 93
Operatorii care presteazã serviciul de iluminat public exercitã cu titlu gratuit drepturile de uz şi de servitute asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publicã sau privatã, aparţinând, dupã caz, statului, unitãţilor administrativ-teritoriale, unor persoane fizice ori juridice, dupã cum urmeazã:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrãrilor de infrastructurã pentru prestarea serviciului de iluminat public;
b) servitute de trecere subteranã, de suprafaţã sau aerianã pentru instalarea sistemului de iluminat public;
c) dreptul de acces la utilitãţile publice şi la Sistemul Energetic Naţional.
ART. 94
Operatorii serviciului de iluminat public au urmãtoarele obligaţii:
a) sã gestioneze serviciul de iluminat public pe criterii de competitivitate şi eficienţã economicã;
b) sã promoveze dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea eficientã a infrastructurii aferente serviciului de iluminat public;
c) sã respecte sarcinile asumate potrivit hotãrârii de dare în administrare sau contractului de delegare a gestiunii serviciului sau pe cele stabilite prin hotãrârea de dare în administrare, dupã caz;
d) sã asigure respectarea indicatorilor de performanţã ai serviciului de iluminat public, stabiliţi de autoritãţile administraţiei publice locale în regulamentul serviciului, anexat la hotãrârea de dare în administrare sau la contractul de delegare a gestiunii, dupã caz;
e) sã respecte şi sã efectueze serviciul conform prezentului regulament, caietului de sarcini şi hotãrârii de dare în administrare sau contractului de delegare a gestiunii, dupã caz;
f) sã furnizeze autoritãţilor administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. şi C.N.R.I. informaţiile solicitate şi sã asigure accesul la toate informaţiile necesare verificãrii şi evaluãrii funcţionãrii şi dezvoltãrii serviciului de iluminat public;
g) sã punã în aplicare metode performante de management, care sã conducã la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurenţiale impuse de normele legale în vigoare privind achiziţiile de lucrãri sau de bunuri;
h) de a reface locul unde a intervenit pentru reparaţii sau execuţia unei lucrãri noi, la un nivel calitativ corespunzãtor, în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la terminarea lucrãrii, dacã condiţiile meteorologice le permit;
i) sã asigure finanţarea pregãtirii profesionale a propriilor salariaţi.
ART. 95
(1) Penalitãţile pentru nerespectarea de cãtre operatori a indicatorilor de performanţã vor fi prevãzute în regulamentul serviciului de iluminat public.
(2) Operatorii serviciilor de iluminat public rãspund de îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 94.
ART. 96
Operatorii serviciului de iluminat public au urmãtoarele drepturi:
a) sã sisteze serviciul de iluminat public utilizatorilor care nu şi-au achitat contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv majorãrile şi/sau penalitãţile de întârziere, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirãrii termenului de platã a facturilor;
b) sã solicite recuperarea cheltuielilor necesare reluãrii prestãrii serviciului de iluminat public;
c) sã asigure echilibrul contractual pe durata delegãrii gestiunii;
d) sã solicite modificarea sau ajustarea tarifului în conformitate cu Normele metodologice-cadru aprobate de A.N.R.S.C.;
e) sã solicite recuperarea debitelor în instanţã.
ART. 97
(1) Utilizatorii serviciului de iluminat public sunt fie autoritãţile administraţiei publice locale, fie asociaţiile de dezvoltare comunitarã constituite cu acest scop.
(2) Sunt beneficiari ai serviciului de iluminat public comunitãţile locale în ansamblul lor sau, în cazul unei asociaţii de dezvoltare comunitarã, comunitãţile locale componente.
(3) Autoritãţile administraţiei publice locale, în calitate de reprezentante ale comunitãţilor locale şi de semnatare ale contractelor de delegare a gestiunii, sunt responsabile de asigurarea serviciului de iluminat public, de respectarea prezentului regulament.
ART. 98
Dreptul de acces la serviciul de iluminat public şi de a beneficia de acesta este garantat tuturor membrilor comunitãţii locale, persoane fizice şi persoane juridice, în mod nediscriminatoriu.
ART. 99
Utilizatorii serviciului de iluminat public au urmãtoarele drepturi:
a) sã aplice clauzele sancţionatorii, în cazul în care operatorul nu respectã prevederile hotãrârii de dare în administrare sau ale contractului de delegare a gestiunii, dupã caz, inclusiv prevederile din regulamentul serviciului şi din caietul de sarcini anexate la acesta;
b) sã verifice respectarea clauzelor de administrare, întreţinere şi predare a bunurilor publice sau private afectate serviciului;
c) sã solicite informaţii cu privire la nivelul şi calitatea serviciului furnizat/prestat şi cu privire la modul de întreţinere, exploatare şi administrare a bunurilor din proprietatea publicã sau privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale încredinţate pentru realizarea serviciului;
d) sã aprobe stabilirea preţurilor şi tarifelor, respectiv ajustarea şi modificarea preţurilor şi tarifelor propuse de operatori pe baza metodologiei elaborate şi aprobate de autoritatea de reglementare competentã;
e) sã ia mãsurile stabilite în hotãrârea de dare în administrare sau în contractul de delegare a gestiunii, dupã caz, în situaţia în care operatorul nu asigurã indicatorii de performanţã şi continuitatea serviciilor pentru care s-a obligat;
f) sã refuze, în condiţii justificate, aprobarea stabilirii, ajustãrii sau modificãrii tarifelor propuse de operator;
g) sã îşi asume plata integralã sau parţialã a energiei electrice aferentã consumului instalaţiilor de iluminat public conform prevederilor hotãrârii de dare în administrare sau ale contractului de delegare a gestiunii, dupã caz.
ART. 100
Beneficiarii serviciului de iluminat public au urmãtoarele drepturi:
a) sã aibã acces la serviciul de iluminat public în condiţiile respectãrii regulamentelor specifice;
b) sã aibã acces la informaţiile de interes public privind serviciul de iluminat public, fiind informaţi periodic despre:
- starea sistemului de iluminat public;
- planurile anuale şi de perspectivã privind dezvoltarea sistemului de iluminat public;
- planurile de reabilitare a sistemului de iluminat public;
- stadiul de realizare a planurilor de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public;
- tarifele aprobate pentru prestarea serviciului şi evoluţia în timp a acestuia;
- eficienţa mãsurilor luate, reflectatã în: scãderea numãrului de accidente rutiere, creşterea securitãţii individuale şi colective şi altele asemenea;
c) rezolvarea cererilor venite din partea beneficiarilor privind reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public.
ART. 101
Beneficiarii persoane fizice şi/sau persoane juridice ai serviciului de iluminat public au obligaţia de a respecta prevederile prezentului regulament al serviciului de iluminat public şi de a-şi achita obligaţiile de platã stabilite sub formã de taxe locale.

CAP. IV
Indicatori de performanţã

ART. 102
(1) Indicatorii de performanţã stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de iluminat public în asigurarea serviciului de iluminat public.
(2) Indicatorii de performanţã asigurã condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã serviciul de iluminat public, avându-se în vedere:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
b) adaptãrile la cerinţele concrete, diferenţiate în timp şi spaţiu, ale comunitãţii locale;
c) satisfacerea judicioasã, echitabilã şi nepreferenţialã a tuturor membrilor comunitãţilor locale, în calitatea lor de utilizatori ai serviciului;
d) administrarea şi gestionarea serviciului în interesul comunitãţilor locale;
e) respectarea reglementãrilor specifice din domeniul transportului, distribuţiei şi utilizãrii energiei electrice;
f) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public, prevãzute de normele naţionale în acest domeniu.
ART. 103
Indicatorii de performanţã pentru serviciul de iluminat public sunt specifici pentru urmãtoarele activitãţi:
a) calitatea şi eficienţa serviciului de iluminat public;
b) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului efectuat;
c) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea operativã şi obiectivã a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecãrei pãrţi;
d) soluţionarea reclamaţiilor beneficiarilor referitoare la serviciul de iluminat public;
e) creşterea gradului de siguranţã rutierã;
f) scãderea infracţionalitãţii.
ART. 104
În vederea urmãririi respectãrii indicatorilor de performanţã, operatorul trebuie sã asigure:
a) gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale;
b) înregistrarea activitãţilor privind citirea echipamentelor de mãsurare, facturarea şi încasarea contravalorii serviciului efectuate;
c) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizãrilor beneficiarilor, organelor de poliţie şi gardienilor publici şi soluţionarea acestora;
d) accesul neîngrãdit al autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, la informaţiile necesare stabilirii:
- modului de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;
- calitãţii şi eficienţei serviciului furnizat/prestat la nivelul indicatorilor de performanţã stabiliţi în contractul de delegare a gestiunii şi în regulamentul de serviciu;
- modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemului public de iluminat din infrastructura edilitar urbanã încredinţatã prin contractul de delegare a gestiunii;
- modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciul de iluminat public;
- stadiului de realizare a investiţiilor;
- modului de respectare a parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice.
ART. 105
Indicatorii de performanţã generali şi garantaţi pentru serviciul de iluminat public sunt stabiliţi în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament-cadru.

CAP. V
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 106
Încãlcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage rãspunderea disciplinarã, patrimonialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, în condiţiile legii.
ART. 107
(1) Regulamentele de serviciu proprii se elaboreazã şi se aprobã de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţia de dezvoltare comunitarã, dupã caz, în conformitate cu prezentul regulament-cadru, în termen de 6 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial, şi vor intra în vigoare la 30 de zile de la aprobarea lor de cãtre acestea.
(2) În cadrul regulamentelor de serviciu se vor preciza: obligativitatea, periodicitatea şi modul de efectuare a mãsurãtorilor parametrilor luminotehnici pe toate cãile de circulaţie.
(3) Mãsurãtorile precizate la alin. (2) se vor efectua obligatoriu la începerea activitãţii operatorului, indiferent de modul de gestiune adoptat.
(4) În urma mãsurãtorilor se va stabili un plan de mãsuri pentru aducerea sistemului de iluminat public la parametrii tehnici prevãzuţi în normativele în vigoare.
(5) Pânã la aprobarea regulamentului de serviciu conform dispoziţiilor alin. (1), operatorii vor respecta prezentul regulament-cadru.
ART. 108
În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor indica standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestora.
ART. 109
Operatorii care presteazã serviciul de iluminat public au obligaţia de a întocmi un plan de mãsuri care sã aibã o duratã de maximum 12 luni, în care sã fie cuprinse termenele de conformare cu obligaţiile ce rezultã din prezentul regulament, în special în privinţa inventarierii instalaţiilor de iluminat, calculãrii şi mãsurãrii parametrilor luminotehnici.
ART. 110
În vederea creşterii siguranţei cetãţenilor şi scãderii infracţionalitãţii, organele administraţiei publice locale împreunã cu organele de poliţie vor stabili modalitãţi de semnalare operativã a cazurilor de nefuncţionare sau de funcţionare defectuoasã a sistemului de iluminat public.


ANEXA 1
la regulamentul serviciului de iluminat public

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIUL DE ILUMINAT PUBLIC



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.                                                            Trimestrul  Total
crt.      Indicatori de performanţã                            ─────────────────
                                                               I II III IV   an
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 0                 1                                           2  3   4  5   6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GENERALI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.1. CALITATEA SERVICIILOR PRESTATE
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de reclamaţii privind disfuncţionalitãţile
    iluminatului public pe tipuri de iluminat - stradal,
    pietonal, ornamental etc.;                                  ───────────────
 b) numãrul de constatãri de nerespectare a calitãţii
    iluminatului public constatate de autoritãţile
    administraţiei publice locale; pe tipuri de iluminat
    - stradal, pietonal, ornamental etc. - notificate
    operatorului;                                               ───────────────
 c) numãrul de reclamaţii privind gradul de asigurare
    în funcţionare;                                             ───────────────
 d) numãrul de reclamaţii şi notificãri justificate de
    la punctele a), b) şi c) rezolvate în 48 de ore;            ───────────────
 e) numãrul de reclamaţii şi notificãri justificate de
    la punctele a), b) şi c) rezolvate în 5 zile lucrãtoare.    ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2. ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2.1. ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE DATORATE OPERATORULUI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de întreruperi neprogramate constatate,
    pe tipuri de iluminat - stradal, pietonal,
    ornamental etc.;                                            ───────────────
 b) numãrul de strãzi, alei, monumente afectate de
    întreruperile neprogramate;                                 ───────────────
 c) durata medie a întreruperilor pe tipuri de iluminat
    - stradal, pietonal, ornamental etc.                        ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2.2. ÎNTRERUPERI PROGRAMATE
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de întreruperi programate, anunţate
    utilizatorilor, pe tipuri de iluminat - stradal,
    pietonal, ornamental etc.;                                  ───────────────
 b) numãrul de strãzi, alei, monumente afectate de
    întreruperile programate;                                   ───────────────
 c) durata medie a întreruperilor programate;
 d) numãrul de întreruperi programate, care au depãşit
    perioada de întrerupere programatã, pe tipuri de
    iluminat - stradal, pietonal, ornamental etc.               ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2.3. ÎNTRERUPERI NEPROGRAMATE DATORATE UTILIZATORILOR
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de întreruperi neprogramate datorate
    distrugerilor de obiecte aparţinând sistemului
    de iluminat public;                                         ───────────────
 b) durata medie de remediere şi repunere în funcţiune
    pentru întreruperile de la punctul a).                      ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.3. RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR
     SAU BENEFICIARILOR INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT PUBLIC
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de sesizãri scrise în care se precizeazã cã
    este obligatoriu rãspunsul operatorului;                    ───────────────
 b) procentul din sesizãrile de la punctul a) la care
    s-a rãspuns în termen de 30 de zile calendaristice.         ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.1. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI PRIN LICENŢĂ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) numãrul de sesizãri scrise întemeiate privind
    nerespectarea de cãtre operator a obligaţiilor
    din licenţã;                                                ───────────────
 b) numãrul de încãlcãri a obligaţiilor operatorului
    rezultate din analizele şi controalele ANRSC şi modul
    de soluţionare pentru fiecare caz de încãlcare a
    acestor obligaţii.                                          ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ A CĂROR NERESPECTARE ATRAGE
     PENALITĂŢI CONFORM CONTRACTULUI DE DELEGARE A GESTIUNII
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 a) valoarea despãgubirilor acordate de operator în cazul
    deteriorãrii din cauze imputabile lui a instalaţiilor
    utilizatorului;                                             ───────────────
 b) valoarea despãgubirilor acordate de operator pentru
    nerespectarea parametrilor de furnizare;                    ───────────────
 c) numãrul de facturi contestate de utilizator;                ───────────────
 d) numãrul de facturi de la punctul c) care au justificat
    contestarea valorilor;                                      ───────────────
 e) valoarea reducerilor facturilor datorate contestãrii
    valorilor acestora.                                         ───────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Regulament, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala, REGULAMENT-CADRU din 20 martie 2007

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016