Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   RECTIFICARE nr. 620 din 30 iunie 2010  referitoare la Hotararea Guvernului nr. 620/2010    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

RECTIFICARE nr. 620 din 30 iunie 2010 referitoare la Hotararea Guvernului nr. 620/2010

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 3 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3) şi a <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Rãduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Pãsãrelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Botea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmãrescu, Veronica Ionicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guţa, Maria Mija, Elena Rãscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bãrãgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bãrãgan, în Dosarul nr. 4.855/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia comercialã.
La apelul nominal se prezintã, personal, şi în numele autorilor excepţiei, doamna Cornelia Bãrãgan, precum şi avocatul Corina Popescu, reprezentanta pãrţii Societatea Comercialã "Lotus" - S.A. din Târgu Jiu.
Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul avocatului Corina Popescu, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. În acest sens, invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi depune note scrise la dosar.
Doamna Cornelia Bãrãgan solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã <>deciziile Curţii Constituţionale nr. 555/2006 şi nr. 684/2009.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 8 din 22 octombrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 4.855/95/2009, Tribunalul Gorj - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3), precum şi a celor ale <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Rãduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Pãsãrelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Botea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmãrescu, Veronica Ionicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guţa, Maria Mija, Elena Rãscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bãrãgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bãrãgan, într-o cauzã având ca obiect opoziţie la un proiect de divizare a unei societãţi comerciale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã normele de procedurã instituite prin <>art. 62 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 impun formularea unei opoziţii în termen de 30 de zile de la data publicãrii hotãrârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator, ceea ce îngrãdeşte dreptul creditorilor la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie. Se susţine cã <>Legea nr. 31/1990 nu prevede obligaţia societãţii comerciale de a publica integral proiectul de divizare în Monitorul Oficial, iar prin condiţionarea termenului de exercitare a cererii de opoziţie de publicarea în Registrul comerţului a hotãrârii adunãrii generale a acţionarilor sau a actului adiţional modificator al actului constitutiv, se încalcã dreptul creditorului la un proces echitabil. De asemenea, aratã cã prin excluderea cãii de atac a apelului, prin alin. (3) al art. 62, se creeazã un regim juridic preferenţial în favoarea acţionarului, condiţii în care creditorul, lipsit fiind de posibilitatea exercitãrii cãii de atac a apelului, nu poate beneficia de o procedurã justã şi echitabilã care sã îi garanteze drepturile. În ceea ce priveşte <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , autorii excepţiei susţin cã prin aceste prevederi se aduce atingere egalitãţii în drepturi, în mãsura în care se considerã cã acţionarii societãţii comerciale nu au calitate procesualã activã în formularea cererii de opoziţie, deşi acţionarii pot fi şi creditori ai societãţii.
Tribunalul Gorj - Secţia comercialã şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalitãţii reglementãrii criticate. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>deciziile nr. 555/2006 şi nr. 684/2009.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, referitor la <>art. 62 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 31/1990 , aratã cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egalã mãsurã. Cu privire la art. 243 alin. (1) din acelaşi act normativ, aratã cã aceste prevederi legale se referã la posibilitatea creditorilor unei societãţi comerciale care îşi înceteazã existenţa, prin fuziune sau divizare, de a face opoziţie, în scopul protejãrii intereselor lor. Acest drept de opoziţie aparţine numai creditorilor ale cãror creanţe sunt anterioare şi nescadente la data publicãrii proiectului de fuziune sau divizare în Monitorul Oficial al României, condiţia exigibilitãţii creanţei nefiind de naturã a crea o inegalitate de tratament juridic între creditorii societãţii comerciale. În susţinerea punctului sãu de vedere, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 684/2009 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 62 alin. (1) şi (3) şi cele ale <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin <>Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006.
Textele de lege criticate au urmãtorul conţinut:
Art. 62: "(1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicãrii hotãrârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacã prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecãtoreşti competente.[...]
(3) Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei este supusã numai recursului.";
Art. 243 alin. (1): "Creditorii societãţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie adecvatã a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a cãrui creanţã este anterioarã datei publicãrii proiectului de fuziune sau de divizare şi care nu este scadentã la data publicãrii, poate face opoziţie, în condiţiile art. 62."
Autorii excepţiei susţin cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã nu poate fi primitã critica autorilor acesteia, în sensul cã normele de procedurã instituite prin prevederile <>art. 62 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 îngrãdesc dreptul creditorilor la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie, întrucât impun formularea unei opoziţii în termen de 30 de zile de la data publicãrii hotãrârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial.
Aceasta deoarece, aşa cum, de altfel, Curtea Constituţionalã a statuat prin <>Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, "în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, drept de care persoana interesatã a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant cã reglementarea de cãtre legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferitã prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea sa abuzivã, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egalã mãsurã."
Cât priveşte susţinerea autorilor excepţiei potrivit cãreia alin. (3) al art. 62 din acelaşi act normativ creeazã un regim juridic preferenţial în favoarea acţionarului, în condiţiile în care creditorul este lipsit de posibilitatea exercitãrii cãii de atac a apelului, Curtea constatã cã nu poate fi primitã o asemenea criticã, deoarece aceastã împrejurare nu este de naturã sã înfrângã dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea cãilor de atac şi la înfãptuirea justiţiei, întrucât, pe de-o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedurã diferite, adecvate fiecãrei situaţii juridice, iar pe de altã parte, normele constituţionale nu garanteazã folosirea tuturor cãilor de atac.
Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , prin <>Decizia nr. 684 din 5 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 3 iunie 2009, Curtea a statuat cã "dispoziţiile legale criticate sunt în deplin acord cu principiul constituţional al egalitãţii în faţa legii, în mãsura în care acesta nu presupune decât instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. În speţã însã nu se poate susţine o egalitate de situaţii între creditorii ale cãror creanţe nu sunt scadente la data publicãrii proiectului de fuziune sau de divizare a societãţii comerciale debitoare, faţã de acei creditori care deţin creanţe scadente la aceastã datã. Prin urmare, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalitãţii nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
În acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art. E cuprins în partea a V-a din anexa la Carta socialã europeanã revizuitã, adoptatã la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificatã de Parlamentul României prin <>Legea nr. 74/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, prevederi conform cãrora «O diferenţã de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este consideratã ca discriminatorie.»"
Autorii excepţiei susţin şi încãlcarea dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentalã, arãtând cã menţiunea referitoare la exigibilitatea scadenţei încalcã liberul acces la justiţie al creditorilor îndreptãţiţi sã facã opoziţie la fuziunea sau divizarea societãţii debitoare.
Prin decizia mai sus menţionatã, Curtea a statuat cã, dimpotrivã, legiuitorul a conferit acestora mijlocul procedural de a-şi valorifica creanţele în situaţia imposibilitãţii recurgerii la opoziţie, în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Astfel, potrivit <>art. 243 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 , în cazul divizãrii, toate societãţile beneficiare sunt rãspunzãtoare pentru o obligaţie transferatã în conformitate cu proiectul de divizare şi nerealizatã, în limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu excepţia societãţii cãreia i-a fost transferatã obligaţia respectivã, care rãspunde nelimitat. Prin urmare, susţinerile autorilor excepţiei referitoare la imposibilitatea valorificãrii în justiţie a drepturilor lor sunt nefondate.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3) şi a celor ale <>art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, excepţie ridicatã de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Rãduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Pãsãrelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Botea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmãrescu, Veronica Ionicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guţa, Maria Mija, Elena Rãscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bãrãgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bãrãgan, în Dosarul nr. 4.855/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 iulie 2010.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016