Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016  privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României    Twitter Facebook
Cautare document

 PROIECT DE LEGE nr. 979 din 13 octombrie 2016 privind modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 17 noiembrie 2016

                               EXPUNERE DE MOTIVE
                  privind adoptarea proiectului de lege pentru
       modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României

    "Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea PĂMÂNTULUI, ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine"
    Punct de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole*1)
──────────
    *1) Document intitulat "Punctul de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole", pag. 3, disponibil la http://www.acad.ro/acadDeclaratii/d0512-AR-TerenuriAgrare.pdf.
──────────

    Prezentul act normativ îşi propune să stopeze expansiunea fenomenului de acaparare şi concentrare a terenurilor din România, a pădurilor şi a apelor, sens în care cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor şi a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condiţiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinaţie construcţii civile, comerciale, industriale.

    Terenurile
    Este din ce în ce mai cunoscut, atât la nivel global, cât şi european, aşa-numitul fenomen de acaparare şi concentrare al terenurilor. Acest fenomen constă într-un "proces de achiziţionare pe scară largă de terenuri agricole fără consultarea populaţiei locale în prealabil sau fără a obţine aprobarea acesteia"*2) şi se manifestă prin faptul că "limitează posibilităţile de care dispune populaţia locală de a gestiona în mod independent o exploataţie şi de a asigura producţia de alimente"*3), pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte "proprietarul se bucură (...) de dreptul de a utiliza resursele (terenul, suprafaţa de apă, pădurea) şi beneficiile care decurg din utilizarea acestora"*4).
──────────
    *2) Document intitulat "Avizul Comitetului Economic şi Social European privind acapararea terenurilor - un semnal de alarmă pentru Europa şi o ameninţare iminentă la adresa agriculturii familiale" din ianuarie 2015, pag. 4, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A52014IE0926.
    *3) Ibid.
    *4) Ibid.
──────────

    De asemenea, constatăm faptul că "proprietatea funciară se concentrează din ce în ce mai mult în mâna unui număr limitat de companii de mari dimensiuni, ceea ce a dus la naşterea unei agriculturi industrializate în unele ţări din Europa Centrală şi de Est"*5).
──────────
    *5) Id., pag. 6.
──────────

    "Cumpărătorii nu sunt interesaţi (să achiziţioneze pământ n.n) în ţările cu un nivel ridicat al preţurilor terenurilor"*6), astfel că "acapararea terenurilor are loc în principal în ţările din Europa Centrală şi de Est"*7).
──────────
    *6) Ibid.
    *7) Ibid.
──────────

    Cu privire la manifestarea acestui fenomen în România, Academia Română a emis recent un document intitulat "Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole" în cadrul căruia a luat act de faptul că "în prezent, în societatea românească sunt exprimate semnale de alarmă privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, care (...) capătă notorietate în absenţa unor date oficiale privind evoluţia tranzacţiilor cu terenuri agricole"*8).
──────────
    *8) Academia Română, op. cit., p. 1.
──────────

    De asemenea, Academia Română a constatat şi faptul că "amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piaţa funciară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii"*9).
──────────
    *9) Ibid.
──────────

    Într-un studiu realizat de către Transnational Institute (prin Sylvia Kay, Jonathan Peuch, Jennifer Franco) pentru Parlamentul European din mai 2015*10) referitor la acapararea terenurilor agricole la nivel european, printre altele, se arată:
──────────
    *10) Document intitulat "Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE", pag. 18-19, disponibil la http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540369/IPOL_STU(2015)540369_RO.pdf.
──────────

    "În Polonia, statisticile oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este relativ minoră. Între 1999 şi 2005, cetăţenii străini au achiziţionat aproximativ 1400 ha de teren, adică mai puţin de 1% din totalul suprafeţei agricole (...).
    În Slovacia, unde cetăţenii străini pot cumpăra terenuri agricole prin crearea unei entităţi juridice, aceştia deţin aproximativ 20 000 ha, adică 1% din suprafaţa agricolă utilizată (...).
    În Republica Cehă, potrivit unui sondaj efectuat de către Uniunea Întreprinderilor Agricole din Cehia, cetăţenii străini aveau în proprietate, în 2006, 90 000 ha de teren agricol (reprezentând 2,1% din totalul suprafeţei agricole).
    În Lituania, experţii estimează că în 2007 cetăţenii străini deţineau între 12 000 şi 15 000 ha de terenuri agricole (adică aproximativ 0,5% din total), 10 000-12 000 ha fiind posedate de circa 30 de persoane juridice străine, iar alte 1 000-3 000 ha de aproximativ 20 de persoane fizice.
    Potrivit informaţiilor furnizate de cartea funciară din Letonia, în 2005 şi în 2006 s-au derulat în această ţară 427, respectiv 512 tranzacţii cu terenuri la care a participat un cetăţean străin. Aceste cifre reprezintă aproximativ 2% din vânzările care au avut loc în anii respectivi"*11).
──────────
    *11) Id., pag. 18-19.
──────────

    Conform avizului Comitetului Economic şi Social European (în continuare "CESE") din ianuarie 2015, în România, până la 10% din suprafeţele agrare au ajuns în proprietatea unor investitori din ţări terţe, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE*12).
──────────
    *12) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 4.
──────────

    Asta era în 2015. Acum lucrurile se prezintă într-o situaţie mult mai gravă, chiar dacă instituţiile abilitate ale statului păstrează o tăcere condamnabilă în această direcţie.
    Faptul că la ora actuală nu există la nivel guvernamental o situaţie clară asupra terenurilor vândute, concesionate sau arendate străinilor, ne face să credem că la acest nivel s-a dat şi se dă în continuare dovadă de o mare iresponsabilitate.
    România este ţara din UE în care amploarea fenomenului analizat a atins cele mai mari cote din întreaga Uniune Europeană, stare de fapt care reiese şi din aceea că, spre exemplu, în România există cea mai mare întreprindere agricolă din UE, care îşi desfăşoară activitatea pe aproximativ 65.000 hectare de teren agricol*13).
──────────
    *13) Id., pag. 7. Urmează Germania cu o întreprindere agricolă având suprafaţa de 38.000 hectare.
──────────

    Această situaţie dramatică în care se află România este reafirmată atât în studiul realizat de către Transnational Institute pentru Parlamentul European din mai 2015*14), cât şi într-o foarte recentă investigaţie jurnalistică românească*15) din care rezultă faptul că peste 4,5 milioane de hectare din suprafaţa totală a României se află în momentul de faţă sub controlul străinilor, adică, de facto, o suprafaţă cât întreaga zonă istorică a Moldovei.
──────────
    *14) Transnational Institute, op. cit.
    *15) Reportaj intitulat "Poftiţi la România", apărut pe 12 iulie 2016 în cadrul emisiunii "În premieră cu Carmen Avram", disponibil la http://inpremiera.antena3.ro/reportaje/poftiti-la-romania-363.html.
──────────

    În altă ordine de idei, mai întâi de toate, considerăm că este necesar să demitizăm susţinerea potrivit căreia agricultura industrializată, intensivă, este mai eficientă decât cea practicată la scară redusă.
     Astfel, cercetători din domeniul agriculturii au înaintat teza potrivit căreia micile exploataţii agricole familiale sunt cel puţin la fel de eficiente ca şi întreprinderile agricole de mari dimensiuni*16).
──────────
     *16) Cercetătorul Willis Peterson de la Universitatea din Minnesota, parte din studiul disponibil la http://familyfarmingahap.weebly.com/family-vs-corporate-farming.html.
──────────

    Potrivit acestor date, în ciuda faptului că 90% din exploataţiile agricole sunt exploataţii familiale şi prelucrează sub 25% din suprafeţele agricole mondiale*17), totuşi acestea produc 80% din alimentele consumate de populaţia Planetei.
──────────
    *17) Ideea principală a studiului "Hungry for land", studiu elaborat de Organizaţia Internaţională "GRAIN", este aceea potrivit căreia fermele de mici dimensiuni sunt cele care, de facto, alimentează populaţia lumii şi fac aceasta lucrând pe mai puţin de un sfert din terenurile disponibile; studiul poate fi consultat la https://www.grain.org/article/entries/4929-hungry-for-land-small-farmers-feed-the-world-with-less-than-a-quarter-of-all-farmland.
──────────

    Prin urmare, chiar dacă întreprinderile promotoare ale industriei agricole la scară largă au în control terenurile cele mai fertile, au suportul tehnic şi financiar optim şi au acces la instrumente de irigaţie moderne, la modul general, ele consumă şi cele mai multe resurse. Acest lucru se datorează şi nivelului scăzut de personal uman folosit în procesul producţiei, cu scopul de a maximiza profiturile.
    Pe de altă parte, dincolo de criteriul strict financiar, al profiturilor, exploataţiile agricole familiale sunt mult mai eficiente în păstrarea biodiversităţii, în întreţinerea terenurilor. Ele au o contribuţie însemnată la economiile locale, furnizează locuri de muncă şi înlesnesc coeziunea socială.
    De asemenea, ele sunt singurele care au un efect benefic asupra schimbărilor climatice*18).
──────────
    *18) Id., pag. 13.
──────────

    Acelaşi lucru este susţinut atât în avizul CESE*19), cât şi în studiul elaborat de International Institute pentru Parlamentul European*20).
──────────
    *19) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 6.
    *20) Transnational Institute, op. cit., pag. 6.
──────────

    Efectele fenomenului pe care dorim să-l stopăm prin modificarea Constituţiei sunt dintre cele mai diverse şi privesc, conform studiului intitulat "Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor UE"*21), chestiuni legate de marginalizarea agriculturii familiale şi obstrucţionarea accesului tinerilor şi al viitorilor fermieri în domeniul agricol, apariţia marilor întreprinderi agricole de tip corporatist ale căror trăsături sunt instabilitatea economică, afectarea mediului, productivitatea scăzută şi ireversibilitatea modificărilor produse*22).
──────────
    *21) Vezi mai sus nota nr. 10.
    *22) Id., pag. 42-44.
──────────

    Un alt efect nociv al acaparării resurselor naturale ale ţării, în general, şi al acaparării terenurilor, în special, a fost distrugerea industriei româneşti din domeniu în trecut şi imposibilitatea refacerii ei în prezent, România devenind exportatoare de materii prime şi importatoare de produse finite (alimentare sau industriale).
    Mai mult, potrivit studiului elaborat de Transnational Institute, cât şi avizului CESE anterior menţionat, acest fenomen ameninţă securitatea şi suveranitatea alimentară şi tradiţiile alimentare locale.
    Astfel, potrivit CESE, "terenurile agricole constituie baza pentru producţia alimentară, formând, prin urmare, o condiţie prealabilă necesară pentru asigurarea securităţii alimentare"*23). Astfel, "produsele alimentare şi culturile de materie primă cultivate pe terenurile achiziţionate sunt exportate în special în ţările de origine ale investiţiilor. Numai o mică parte a acestor culturi este destinată pieţelor interne. Prin urmare, securitatea alimentară este invers proporţională cu gradul de acaparare a terenurilor"*24).
──────────
    *23) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 2.
    *24) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 8.
──────────

    Aceeaşi concluzie este asumată şi de către Academia Română, potrivit căreia sunt întemeiate temerile privind securitatea alimentară a populaţiei din România "în condiţiile în care cele mai fertile terenuri s-ar afla în proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite faţă de cele ale statului român"*25).
──────────
    *25) Academia Română, op. cit., pag. 1.
──────────

    Având în vedere cele expuse anterior, devin tot mai importante şi de luat în seamă studiile de specialitate potrivit cărora fenomenul acaparării şi concentrării terenurilor pune în mare pericol posibilitatea de hrănire a populaţiei*26).
──────────
    *26) GRAIN, op. cit.
──────────

    Mai mult, din punct de vedere social, s-a identificat şi efectul depopulării zonelor în care se practică în prezent agricultura intensivă de tip industrial corporatist. Este unul dintre motivele pentru care România se confruntă în acest moment cu o gravă criză demografică.
    Astfel, goana după terenuri agricole şi concentrarea proprietăţii asupra lor face ca exploataţiile agricole care au lucrat aceste terenuri anterior să fie eliminate.
    Rezultatul este unul cât se poate de nefast: "pierderea de locuri de muncă şi reducerea posibilităţilor de viaţă în zonele rurale", fenomen care, de obicei, este "ireversibil, deoarece în lipsa unui capital suficient, micii producători sau întreprinderile nou-înfiinţate (tinerii fermieri) se confruntă cu mari dificultăţi la achiziţionarea (de terenuri n.n.) şi reuşita economică în acest sector"*27).
──────────
    *27) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 8.
──────────

    Avizul instituţiei europene indică România ca exemplu de scădere maximă a numărului de lucrători din agricultură (8,9%/an între 2005 şi 2010)*28), o creştere a şomajului ce a implicat, evident, costurile sociale inerente şi semnificative.
──────────
    *28) Id., pag. 7.
──────────

    Un exemplu grăitor pentru consecinţele acaparării şi concentrării terenurilor îl reprezintă Scoţia, unde acum 200 de ani echivalentul ca mărime al Olandei a fost împărţit în terenuri cu suprafeţe între 8.000 şi 20.000 hectare care au fost vândute apoi investitorilor.
    În acel moment locuiau în acea zonă între 1,5 şi 2 milioane de persoane. În prezent, Parlamentul scoţian are pe ordinea de zi măsuri de repopulare a zonei*29), puternic afectată din punct de vedere demografic, ca urmare a depopulării din perioada imediat următoare practicării agriculturii intensive la scară industrială.
──────────
    *29) Id., pag. 9.
──────────

    În general, fenomenul analizat afectează în mod negativ nu doar aspectul demografic al ţării.
    Producţia de alimente naturale, sănătoase şi aspectele socio-ecologice sunt şi ele grav deteriorate de acest tip de agricultură industrială intensivă, dominată de întreprinderile mari.
    În plus, exploataţiile agricole mici sunt cele care contribuie la conservarea patrimoniului cultural şi a stilului de viaţă rural, gestionează resursele naturale într-un mod durabil şi fac ca dreptul de proprietate, în zonele rurale, să fie foarte dispersat pe plan geografic*30).
──────────
    *30) Id., pag. 10.
──────────

    Totodată, considerăm că fenomenul acaparării şi concentrării terenurilor aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, aşa cum sunt acestea reglementate prin acte şi tratate internaţionale la care România este parte.
    Astfel, prin art. 11 din Pactul internaţional al Naţiunilor Unite privind drepturile economice, sociale şi culturale*31), cât şi prin art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului*32), statele au obligaţia să recunoască fiecărei persoane aflate pe teritoriul său dreptul la hrană suficientă şi sigură, aspect care, în mod evident, are legătură şi cu accesul la pământ, întrucât "pământul stă la baza producţiei de alimente"*33).
──────────
    *31) Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=79&inline.
    *32) Document disponibil la http://www.irdo.ro/file.php?fisiere_id=78&inline=.
    *33) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 10.
──────────

    În punctul său de vedere, Academia Română îşi exprimă opinia că "terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României şi gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanţie pentru securitatea alimentară a generaţiilor care vor urma".
    Citându-l pe marele agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, "Pământul este bogăţia principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm şi să-l îngrijim, ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă al poporului român"*34).
──────────
    *34) Academia Română, op. cit., pag. 2.
──────────

    Într-adevăr, aceasta este şi opinia CESE potrivit căruia "terenurile nu reprezintă o marfă comercială care să poată fi fabricată în cantităţi mai mari. Pământul este o resursă finită, motiv pentru care el nu ar trebui să se supună normelor tipice ale pieţei"*35).
──────────
    *35) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 11.
──────────

    Totodată, aceeaşi instituţie europeană afirmă că "o piaţă a terenurilor bazată exclusiv pe cele patru libertăţi (de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor) nu este suficientă pentru a face faţă riscului de discriminare şi marginalizare legat de aspectele sensibile ale accesului la terenuri agricole, ale controlului asupra acestora şi ale destinaţiei ce le este atribuită"*36).
──────────
   *36) Id., pag. 6.
──────────

    Este cât se poate de evidentă discriminarea ţăranului român, a fermierului român, în acest proces de acaparare a terenurilor agricole şi nu numai.
    În continuare, vom mai aduce câteva argumente cu privire la admisibilitatea modificării constituţionale ce o susţinem, din punct de vedere al reglementărilor Uniunii Europene, cât şi raportându-ne, pentru conformitate, la Constituţia României.
    Suntem de părere că modificarea propusă de noi în ceea ce priveşte terenurile în general şi a terenurilor agricole în special este conformă cu reglementările UE.
    Astfel, pe de o parte, chiar CESE constată faptul că "fenomenul concentrării unor suprafeţe mari de teren în mâinile unor mari investitori neagricoli şi ale marilor companii agrare reprezintă o ameninţare gravă (...).
    Aceasta contravine modelului european al unei agriculturi durabile, multifuncţionale şi competitive, în bună măsură bazată pe exploataţiile agricole familiale şi periclitează punerea în aplicare a obiectivelor formulate în art. 39 şi art. 191 din T.F.U.E. Acest model se află în contradicţie cu obiectivul structural al sectorului agrar de a dispune de proprietăţi funciare cât mai dispersate, duce la deteriorarea ireversibilă a structurii economice în zona rurală şi la o agricultură industrializată nedorită de societate"*37).
──────────
    *37) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 3.
──────────

    "Politica funciară este de competenţa statelor membre", fapt în virtutea căruia acestea "pot impune restricţii privind tranzacţiile atunci când siguranţa alimentară şi energetică naţională este periclitată sau dacă există un interes public major"*38).
──────────
    *38) Comitetul Economic şi Social European, op. cit., pag. 13.
──────────

    Iar aceste restricţii sunt permise pentru a evita speculaţiile, pentru a conserva tradiţiile locale şi pentru a asigura o utilizare adecvată a terenurilor, aceasta chiar dacă, spune CESE, "astfel de restricţii limitează principiul - consfinţit în tratate - al liberei circulaţii a bunurilor şi a capitalurilor"*39), întrucât sunt "justificate în contextul garantării securităţii alimentare"*40).
──────────
    *39) Ibid.
    *40) Ibid.
──────────

    Potrivit studiului elaborat de acelaşi International Institute pentru Parlamentul European*41), se recomandă Uniunii Europene să permită statelor membre o mai mare libertate de reglementare a tranzacţiilor cu privire la terenurile agricole de pe teritoriul lor şi să solicite Curţii Europene de Justiţie să dea curs unei mai mari flexibilităţi în interpretarea principiului liberei circulaţii a capitalurilor.
──────────
    *41) Transnational Institute, op. cit.
──────────

    Ar trebui adâncite şi extinse restricţiile justificabile la libera circulaţie a capitalurilor, în spiritul obiectivelor politice solide care sunt de interes public, pentru a permite statelor membre să deţină mai mult control, în această direcţie, printr-o mai mare capacitate de reglementare*42).
──────────
    *42) Id., pag. 10.
──────────

    În altă ordine de idei, în anul 2008 apare HG nr. 1.460 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, o strategie la care s-a lucrat multă vreme şi care a necesitat costuri considerabile de la bugetul de stat.
    Un document extrem de important care însă a fost ascuns dezbaterii publice. Acest fapt ridică multe semne de întrebare asupra bunei-credinţe a autorităţilor din acea perioadă, dar şi a celor care au preluat apoi puterea în România.
    În această strategie se stabileşte, printre altele, ca obiectiv naţional "Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiţiile menţinerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populaţiei şi pentru asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale".

    Pădurile
    Într-un comunicat al Academiei României se afirmă: Starea actuală a pădurilor României îngrijorează, în mod justificat, cele mai importante segmente ale societăţii româneşti. Constatarea, făcută acum mai bine de două decenii, potrivit căreia pădurile României sunt în declin, iar silvicultura în regres, este astăzi mai actuală ca oricând. Preşedintele României a luat iniţiativa, susţinută de Academia Română, de a introduce în legislaţia aferentă siguranţei naţionale prevederi prin care este considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale "orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic ....., cu consecinţe la nivel naţional sau regional"*43).
──────────
    *43) Document intitulat "Starea actuală şi viitorul pădurilor României în viziunea Academiei Române", pag. 1, disponibil la http://www.academiaromana.ro/acadDeclaratii/d0509-AR-StareaPadurilor.pdf.
──────────

    În Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin HG nr. 1.460/2008 de Guvernul României, referitor la silvicultură, se spune printre altele că "În completarea obiectivelor conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se recomandă următoarele măsuri suplimentare: elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor cu cel puţin 200.000 hectare prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate".
    Noi considerăm că o primă măsură, absolut necesară pentru reglementarea silviculturii româneşti în direcţia satisfacerii interesului naţional, dar şi a echilibrării ecosistemului românesc, în general, a întăririi siguranţei naţionale, în special, este interzicerea prin Constituţie a vânzării, concesionării sau închirierii terenurilor forestiere, a pădurilor, către cetăţeni străini sau persoane juridice străine ori care nu au capital 100% românesc.
    Pădurea, alături de terenuri şi ape, este o resursă naturală vitală care a aparţinut întotdeauna, în exclusivitate, neamului nostru, naţiunii noastre şi aşa trebuie să rămână.
    Altfel, vom afecta cu siguranţă soarta generaţiilor viitoare şi nu avem acest drept, nici în faţa propriei noastre conştiinţe şi nici în faţa lui Dumnezeu.

    Apele
    De asemenea, într-un demers ştiinţific de colaborare între Politehnica din Milano, Italia, şi Universitatea din Virginia, Statele Unite, cercetătorii acestor instituţii au identificat ca fiind un corolar al fenomenului acaparării terenurilor un alt fenomen: acela al acaparării apelor*44).
──────────
    *44) Maria Cristina Rullia, Antonio Savioria, Paolo D'Odorico, document intitulat "Global land and water grabbing", p. 1, disponibil la http://www.pnas.org/content/110/3/892.full.pdf.
──────────

    Prin urmare, pentru întărirea şi clarificarea art. 136 alineat 3, referitor la ape şi care lasă loc la interpretări, considerăm că trebuie menţionat clar la art. 44 alineat 2 din Constituţia României faptul că apele ţării nu pot face, în niciun caz, obiectul vânzării, concesionării sau al închirierii lor către persoane fizice sau juridice străine.
    Şi avem această poziţie ţinând cont de importanţa deosebită a acestei resurse naturale fundamentale, dar şi de o preconizată criză a apei la nivel mondial, criză anunţată de oamenii de ştiinţă din mai multe Instituţii de cercetare*45).
──────────
    *45) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organism specializat al ONU, document intitulat "Human Development Report 2006. Beyond scarcity: Power, poverty and the global water crisis", p. 31-41, disponibil la http://www.undp.org/content/dam/undp/library/corporate/HDR/ 2006%20Global%20HDR/HDR-2006-Beyond%20scarcity-Power-poverty-and-the-global-water-crisis.pdf, şi Transnational Institute, document intitulat "The Global Water Grab. A primer", p. 32, disponibil la https://www.tni.org/en/collection/land-and-water-grabbing.
──────────

    Acestea sunt motivele pentru care solicităm în mod expres menţionarea clară şi fără echivoc a acestui lucru în Constituţia României, la art. 44 alineat 2.

    Concluzii
    Pământul, apa şi pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esenţă, ale ţării şi ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul naţional şi aparţin trecutului, prezentului şi viitorului naţiunii noastre, aparţin generaţiilor de ieri, celor de astăzi, dar şi celor de mâine.
    Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care, conform Constituţiei, art. 3 alineat (1), este inalienabil.
    Consecinţele pe termen lung ale acaparării terenurilor ţării, a pădurilor şi a apelor de către străini sunt de o gravitate extremă, acest fenomen fiind cât se poate de clar un atac la siguranţa naţională a ţării, el lezând grav interesele strategice economice şi sociale ale României.
    În timp ce alte ţări europene au luat şi iau măsuri stricte de protejare a acestora, acapararea lor de către străini fiind declarată subiect de securitate naţională, autorităţile române, până acum, nu au luat nicio măsură de protecţie reală. Acest fapt a dus la situaţia gravă actuală a afectării patrimoniului naţional, a risipirii, printr-o înstrăinare necontrolată către străini, a acestor resurse naturale vitale (terenurile agricole, pădurile şi apele), înstrăinare care poate fi uşor constatată în acest moment.
    Mai mult, inexistenţa la nivel naţional a unor evidenţe clare asupra situaţiei proprietăţii asupra terenurilor agricole o considerăm ca fiind o gravă eroare a autorităţilor, ca să nu spunem mai mult.
    Păstrarea terenurilor agricole, a pădurilor, în proprietatea cetăţenilor români şi în proprietate publică, dar şi păstrarea apelor în proprietate publică exclusivă devine mai mult ca oricând o necesitate strategică.
    Şi aceasta pentru că printr-o agricultură şi o silvicultură autohtonă puternică îndreptată spre realizarea prioritară a interesului naţional şi asigurarea protecţiei mediului la nivel european, printr-o reglementare judicioasă a exploatării şi conservării apelor în aceleaşi direcţii, va avea loc în mod automat şi dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei româneşti, fapt care poate face din România una dintre cele mai puternice şi mai respectate ţări din Europa.
    În opoziţie, continuarea vânzării, arendării, concesionării sau închirierii acestora către străini va prăbuşi în mod sigur ţara, va afecta grav siguranţa naţională şi interesul nostru naţional a cărui protecţie este impusă de art. 135 alin. (2) din Constituţia României.
    Iar odată cu pierderea pământului, a pădurilor şi a apelor ne vom pierde, cu certitudine, şi suveranitatea.
    Vrem să fim pe deplin stăpâni pe resursele ţării noastre, să le controlăm în mod eficient şi să le folosim aşa cum credem noi de cuviinţă, şi nu după cum ne dictează alţii.
    S-a vândut străinilor mult prea mult din pământul şi pădurile ţării. Acest lucru trebuie oprit imediat, în totalitate. Nu ne mai putem permite să înstrăinăm aceste resurse esenţiale pentru ţară, în niciun fel de condiţii, străinilor.
    Noi, iniţiatorii acestui Proiect de modificare a art. 44 alineat (2) din Constituţie, suntem de părere că modificarea pe care o susţinem este una atât în litera, cât şi în spiritul Constituţiei României.
    Astfel, pe de o parte, aceasta se încadrează în limitele revizuirii Constituţiei reglementate de art. 152 alin. (2) din Constituţia României.
    Aceasta deoarece limita revizuirii Constituţiei priveşte acele restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români, nu şi ale străinilor, apatrizilor ori ale persoanelor juridice străine.
    Pe de altă parte, această modificare este în spiritul Constituţiei, deoarece prin această transformare s-ar întări prevederile art. 1, art. 3, art. 45, art. 135, 136 şi art. 152 din Constituţie, cât şi prin art. 20 s-ar confirma art. 4 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 5 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, art. 11 din Pactul internaţional al Naţiunilor Unite privind drepturile economice, sociale şi culturale, cât şi art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    De asemenea, această modificare este constituţională şi nu încalcă nici angajamentele asumate de România în cadrul Uniunii Europene, deoarece, aşa cum am arătat mai sus, modificarea priveşte domeniul securităţii naţionale, iar potrivit angajamentelor europene, acest domeniu este şi rămâne în competenţa strictă, exclusivă a statelor naţionale.
    Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului şi în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În special, securitatea naţională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru".
    În acest sens, a fost formulat şi răspunsul Comisarului European pentru agricultură, Phil Hogan, dat europarlamentarilor în cadrul şedinţei Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European din 24 mai 2016, potrivit căruia este în sarcina fiecărui stat să aibă grijă de propriul patrimoniu*46).
──────────
    *46) Revista Ferma nr. 10 din 14 iunie 2016, articol disponibil la http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/Phil-Hogan-despre-acapararea-terenurilor-Este-problema-fiecarui-stat.html.
──────────

    Modificarea propusă de noi trebuie să fie interpretată ca fiind constituţională, întrucât, aşa cum a fost deja redat în doctrina de specialitate, ".... Un popor are întotdeauna dreptul de a revizui, de a reforma şi de a schimba Constituţia sa".
    Mai mult decât atât, "... O generaţie nu poate aservi legilor sale generaţiile viitoare"*47), iar "un popor are un drept imprescriptibil la revizuirea Constituţiei"*48).
──────────
    *47) Mircea Criste, document intitulat "Forma de guvernământ şi puterea de revizuire constituţională (limitele revizuirii)", p. 50, disponibil la rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/download/120/116, şi Marian Enache, carte intitulată "Revizuirea Constituţiei României", ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 9-10, disponibilă la https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj2oNjo5ZjOAhWMaRQKHUu5CeEQFggiMAA&url= http%3A%2F%2Fediturauniversuljuridic.ro%2Fcarte%2Frevizuirea-constitutiei-romaniei%2Frasfoire%2F&usg=AFQjCNGhDVmFKRxsTfjG6FjyoBxUugQpmA&sig2= jCrBWMzJdfJzO5s_ubsC-g&bvm=bv.128617741,d.bGg.
    *48) A de Lapradelle, Cours de droit constitutionnel, 1912, cit. de Ştefan Deaconu, Dreptul de a ne revizui Constituţia, în Curierul Judiciar nr. 3.2011, p. 123, disponibil la http://www.unibuc.ro/prof/deaconu_s/docs/res/2012ianDreptul_de_a_ne_revizui_Constitutia.pdf.
──────────

    Totodată, istoria a demonstrat că o Constituţie nu poate pretinde dreptul la eternitate, "că în lumea de azi niciun instrument juridic, oricât ar fi el de important - şi cu atât mai puţin o Constituţie - nu poate rămâne în afara transformărilor critice a experienţelor acumulate"*49).
──────────
    *49) Victor Duculescu, "O temă de dezbatere între oamenii politici şi juriştii români: modificarea Constituţiei", Juridica, nr. 7/2000, p. 253 în Mircea Criste op. cit., p. 50.
──────────

    Practic, experienţele acumulate în ultimii ani, cele referitoare la consecinţele fenomenului de acaparare a terenurilor, pădurilor şi apelor, sunt de natură să susţină constituţionalitatea modificării propuse de noi.
    Mai mult, în Raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România se afirmă că "blocarea evoluţiilor, prin apariţia unor obstacole constituţionale, este de natură să creeze premisele unor conflicte artificiale"*50).
──────────
    *50) Document intitulat "Raport al Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România", p. 9, document disponibil la http://old.presidency.ro/static/rapoarte/Raport_CPARPCR.pdf.
──────────

    Prin urmare, ar fi înţelept să ni se permită modificarea Constituţiei în sensul menţionat de noi pentru a putea permite acesteia să reziste la încercarea timpului.
    Altminteri, "excesiva imobilitate a Constituţiei ar fi o ameninţare pentru ea însăşi, deoarece nu ar mai putea fi schimbată decât prin forţă"*51).
──────────
    *51) Mircea Criste, op. cit., p. 50.
──────────

    Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul art. 150 din Constituţia României, noi, membrii Comitetului de Iniţiativă, legal constituit, supunem Parlamentului României spre adoptare Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, în redactarea alăturată.
    Prezenta anexă face parte integrantă din declaraţia autentificată a Comitetului de iniţiativă sub numărul 1.590/14.09.2016.

    1. S.S. BĂLAN TEODOR 18. S.S. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN
    2. S.S. BĂNUŢ ELENA 19. S.S. NEGOESCU SONIA
    3. S.S. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN 20. S.S. PALCĂU ARALD-SERGIU
    4. S.S. CĂLĂPĂREANU ION 21. S.S. PAVEL MARIA-RODICA
    5. S.S. CERNESCU IUSTINA MARILENA 22. S.S. PETROVA TAMARA
    6. S.S. CORBEANU VASILE-VALI 23. S.S. POPESCU IONEL-CRĂCIUN
    7. S.S. COSTEA CARMEN-GABRIELA 24. S.S. POPESCU MIRCEA
    8. S.S. DUMITRU FLORIAN-EMIL 25. S.S. SĂRMĂŞAN SEVER
    9. S.S. FULOP BEATRICE-RITA 26. S.S. SĂVESCU PETRE
    10. S.S. GHEORGHE FLORIAN 27. S.S. ŞERB MARCEL-GHEORGHE
    11. S.S. HERŢA ADRIANA-MARIA 28. S.S. TODEA ALEXANDRA-MARIA
    12. S.S. HOREANU AUREL 29. S.S. TODEA DORINA-CARMEN
    13. S.S. IONESCU VIRGIL-BOGDAN 30. S.S. TODEA PETRU-ADRIAN
    14. S.S. IONIŢĂ IONELA 31. S.S. TOROICAN IOAN
    15. S.S. LĂONEANU MARILENA 32. S.S. TURC RADU-LUCIAN
    16. S.S. MIHALCEA LUXANDRA 33. S.S. URECHE EMIL
    17. S.S. MUSCA DIMITRIE

                                                        NOTAR PUBLIC,
                                                   L.S. CRĂCIUNESCU IOANA


                              PARLAMENTUL ROMÂNIEI

        CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL


                                      LEGE
                      de revizuire a Constituţiei României


    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    ARTICOL UNIC
    Articolul 44 alineat (2) din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    Art. 44. - Dreptul de proprietate privată
    "(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor şi a apelor, nu le pot arenda, concesiona, închiria. Prin excepţie, cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc, conform legii organice, pot concesiona, închiria, numai terenuri care au destinaţia construcţii civile, comerciale, industriale."

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    Prezenta anexă face parte integrantă din declaraţia autentificată a Comitetului de iniţiativă sub numărul 1.590/14.09.2016.

    1. S.S. Bălan Teodor 18. S.S. Negoescu Mihai-Bogdan
    2. S.S. Bănuţ Elena 19. S.S. Negoescu Sonia
    3. S.S. Berenghi Cătălin-Ioan 20. S.S. Palcău Arald-Sergiu
    4. S.S. Călăpăreanu Ion 21. S.S. Pavel Maria-Rodica
    5. S.S. Cernescu Iustina Marilena 22. S.S. Petrova Tamara
    6. S.S. Corbeanu Vasile-Vali 23. S.S. Popescu Ionel-Crăciun
    7. S.S. Costea Carmen-Gabriela 24. S.S. Popescu Mircea
    8. S.S. Dumitru Florian-Emil 25. S.S. Sărmăşan Sever
    9. S.S. Fulop Beatrice-Rita 26. S.S. Săvescu Petre
    10. S.S. Gheorghe Florian 27. S.S. Şerb Marcel-Gheorghe
    11. S.S. Herţa Adriana-Maria 28. S.S. Todea Alexandra-Maria
    12. S.S. Horeanu Aurel 29. S.S. Todea Dorina-Carmen
    13. S.S. Ionescu Virgil-Bogdan 30. S.S. Todea Petru-Adrian
    14. S.S. Ioniţă Ionela 31. S.S. Toroican Ioan
    15. S.S. Lăoneanu Marilena 32. S.S. Turc Radu-Lucian
    16. S.S. Mihalcea Luxandra 33. S.S. Ureche Emil
    17. S.S. Musca Dimitrie

                                                NOTAR PUBLIC,
                                            L.S. CRĂCIUNESCU IOANA



                                      AVIZ
                     referitor la iniţiativa legislativă a
              cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României

    Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R1400 din 16.09.2016,

                             CONSILIUL LEGISLATIV,

    în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,

    avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente:

    1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Potrivit Expunerii de motive, ca urmare a modificării art. 44 alin. (2) din Constituţie, "cetăţenii străini, apatrizii şi persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor şi a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condiţiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinaţie construcţii civile, comerciale, industriale".
    Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.
    2. Menţionăm că posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către străini şi apatrizi, în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală a fost consacrată de Constituţia României în urma revizuirii din anul 2003. Aşa cum s-a subliniat în doctrină, aceste condiţii reprezintă garanţii ale respectării principiului inalienabilităţii şi indivizibilităţii elementelor componente ale statului (teritoriul, populaţia şi suveranitatea), în contextul aderării României la Uniunea Europeană, însă "dincolo de aceste garanţii, dobândirea terenurilor este în continuare neconstituţională, deci interzisă, deoarece, aşa cum însăşi noua reglementare o prevede expres «numai» în limitele garanţiilor la care ne-am referit ea este permisă"*1).
──────────
    *1) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României, Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 36.
──────────

    Trebuie subliniat că, în cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 148/2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, s-a precizat că "aderarea la Uniunea Europeană, odată realizată, implică o serie de consecinţe care nu s-ar putea produce fără o reglementare corespunzătoare, de rang constituţional".
    Din acest punct de vedere, precizăm că, potrivit pct. 3 - Libera circulaţie a terenurilor, din anexa nr. VII la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, din Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, România a beneficiat de o perioadă de tranziţie în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţii asupra terenurilor de către resortisanţii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, după cum urmează:
    "3. Libera circulaţie a capitalurilor
    (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursală sau reprezentanţă pe teritoriul României.
    Resortisanţilor statelor membre şi resortisanţilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisanţilor români.
    (2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În niciun caz, un cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei ţări terţe.
    Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanţi ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afara celor care se aplică resortisanţilor români.
    O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranziţie menţionate la primul paragraf."
    Aşa cum a subliniat Curtea Constituţională în Decizia nr. 148/2003, aderarea României la Uniunea Europeană "impune integrarea în dreptul intern a acquisului comunitar, precum şi determinarea raportului dintre actele normative comunitare şi legea internă". Analizând revizuirea propusă în 2003, Curtea Constituţională a precizat că "soluţia propusă de autorii iniţiativei de revizuire are în vedere implementarea dreptului comunitar în spaţiul naţional şi stabilirea regulii aplicării prioritare a dreptului comunitar faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Consecinţa aderării pleacă de la faptul că statele membre ale Uniunii Europene au înţeles să situeze acquisul comunitar - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea - pe o poziţie intermediară între Constituţie şi celelalte legi, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii. Curtea Constituţională constată că această dispoziţie, cuprinsă în art. 145^1, nu aduce atingere prevederilor constituţionale privitoare la limitele revizuirii şi nici altor dispoziţii ale Legii fundamentale, fiind o aplicaţie particulară a dispoziţiilor actualului art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia «Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern»."
    Totodată, Curtea a observat că, "în scopul integrării în Constituţia României a acestei concepţii europene, se impune completarea dispoziţiilor art. 11 cu un nou alineat, scop în care se prevede expres în propunerea legislativă de revizuire că, «În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte conţine dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei»".
    În analiza dispoziţiilor Legii de revizuire din 2003 menite să asigure "respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar cu privire la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români", în Decizia nr. 148/2003, Curtea Constituţională a reţinut că "posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii «Protecţia proprietăţii private», se propune sintagma «Dreptul de proprietate privată». Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar".
    Menţionăm că, în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a apreciat că "introducerea acestor noi reglementări în Constituţia României, în momentul actual, în vederea unei viitoare integrări în Uniunea Europeană, reprezintă o soluţie de la care nu se poate abdica, deoarece integrarea în structurile euroatlantice nu se poate realiza în afara unor temeiuri constituţionale preexistente".
    În dezvoltarea normei constituţionale din cuprinsul art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală a fost adoptată, mai întâi, Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, lege care a intrat în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană, respectiv la data de 1 ianuarie 2007.
    Legea nr. 312/2005 reglementează în capitolul II dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii statelor membre şi persoanele juridice având naţionalitatea acestor state, precum şi de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Astfel, potrivit art. 3, cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor "în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române".
    La art. 5 alin. (1) din Legea nr. 312/2005 este reglementat modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere. Pentru această categorie de terenuri, persoanele din statele membre pot dobândi dreptul de proprietate la împlinirea unui termen de şapte ani de la data aderării la Uniunea Europeană.
    Ulterior, în mod similar, prin Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, au fost stabilite regulile privind vânzarea terenurilor agricole către cetăţenii români şi către cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi către apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederaţia Elveţiană, precum şi către persoanele juridice având naţionalitatea română, respectiv a unui stat membru al Uniunii Europene, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederaţiei Elveţiene. Potrivit aceleiaşi reglementări, cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ, precum şi persoanele juridice având naţionalitatea unui stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile Legii nr. 17/2014.
    Prin dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 s-a instituit dreptul de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale.
    Semnalăm că, în Decizia nr. 153/2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 5 din Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, Curtea Constituţională a precizat că "dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale." Totodată, "Curtea constată că Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine prevede tocmai aceste condiţii în care cetăţenii străini pot dobândi terenuri în România".
    Având în vedere cele de mai sus, rezultă că prezenta iniţiativă cetăţenească propune reglementări contrare obligaţiilor rezultate din tratatele internaţionale la care România este parte, obligaţii pe care, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituţie, statul român se obligă să le îndeplinească întocmai şi cu bună credinţă, astfel încât aceasta nu poate fi promovată.

                                   PREŞEDINTE
                               dr. Dragoş Iliescu

    Bucureşti, 13 octombrie 2016.
    Nr. 979.


    S-a solicitat autentificarea prezentului înscris.
    Declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituţia României

    Subsemnaţii:
    1. BĂLAN TEODOR, cetăţean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Andrei Şaguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 15.08.2008;
    2. BĂNUŢ ELENA, cetăţean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011;
    3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016;
    4. CĂLĂPĂREANU ION, cetăţean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015;
    5. CERNESCU IUSTINA MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011;
    6. CORBEANU VASILE-VALI, cetăţean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Stejarul nr. 4, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 21.08.2014;
    7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetăţean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10.2013;
    8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), judeţul Călăraşi, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Olteniţa la data de 13.06.2012;
9. FULOP BEATRICE-RITA, cetăţean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Drubeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.01.2013;
    10. GHEORGHE FLORIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 28.09.2011;
    11. HERŢA ADRIANA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, Calea Mănăştur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008;
    12. HOREANU AUREL, cetăţean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Gheorghe Cotoşman nr. 9, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.12.2011;
    13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, Calea Crângaşi nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4, ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008;
    14. IONIŢĂ IONELA, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010;
    15. LĂONEANU MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în satul Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1A, judeţul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016;
    16. MIHALCEA LUXANDRA, cetăţean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 5, Calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014;
    17. MUSCA DIMITRIE, cetăţean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanţa nr. 5, judeţul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006;
    18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013;
    19. NEGOESCU SONIA, cetăţean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013;
    20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetăţean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timişoara, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 12.07.2013;
    21. PAVEL MARIA-RODICA, cetăţean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timişoara, Intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 26.04.2012;
    22. PETROVA TAMARA, cetăţean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Martir Petru Domăşneanu, bl. 73/A, ap. 11, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 16.05.2014;
    23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetăţean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Oraviţa nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 03.10.2007;
    24. POPESCU MIRCEA, cetăţean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 17.09.2014;
    25. SĂRMĂŞAN SEVER, cetăţean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014;
    26. SĂVESCU PETRE, cetăţean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 19.06.2015;
    27. ŞERB MARCEL-GHEORGHE, cetăţean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, şos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008;
    28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.05.2013;
    29. TODEA DORINA-CARMEN, cetăţean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, judeţul Timiş, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.06.2012;
    30. TODEA PETRU-ADRIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.04.2011;
    31. TOROICAN IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.09.2011;
    32. TURC RADU-LUCIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015;
    33. URECHE EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 29.07.2008,
    având în vedere că:
    A. suntem cetăţeni români, titulari ai dreptului de vot, prevăzut la art. 36 din Constituţia României şi ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţia României;
    B. drepturile şi libertăţile stipulate în Constituţia României, dreptul de a iniţia revizuiri ale Constituţiei prevăzut la art. 150, îndatoririle noastre fundamentale ca cetăţeni ai României prevăzute la art. 54 şi 55 ne-au îndemnat să luăm iniţiativa constituirii acestui Comitet al cărui scop este să unească forţele societăţii civile româneşti pentru apărarea suveranităţii şi a siguranţei noastre naţionale, prin iniţierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituţiei României în sensul modificării art. 44 alineat (2) din Constituţia României;
    C. pământul, apa şi pădurea sunt resurse naturale fundamentale, de esenţă, ale ţării şi ele trebuie protejate întrucât fac parte din patrimoniul naţional şi aparţin trecutului, prezentului şi viitorului naţiunii noastre, aparţin generaţiilor de ieri, celor de astăzi, dar şi celor de mâine. Sunt componente de esenţă ale siguranţei naţionale. Ele nu sunt o marfă, ci fac parte din teritoriul sacru al României, care conform Constituţiei, art. 3 alineat (1), este inalienabil.
    În temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 44 alineat (2) din Constituţia României.
    În conformitate cu prevederile alin. (3) ale art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alineatul (2) al art. 2, din legea sus-menţionată, respectiv dintre persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoane numite în funcţie de prim-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.
    Ne asumăm întru totul Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei şi expunerea de motive, documente anexate prezentei declaraţii.
    Noi, Comitetul de iniţiativă, desemnăm pe dl Toroican Ioan, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în satul Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, judeţul Timiş, posesor al C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de S.P.C.L.E.P. Timişoara la data de 6.09.2011, în calitate de preşedinte al Comitetului de iniţiativă, să rezolve problemele operative şi să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu cetăţenii împuterniciţi pentru întocmirea listelor de susţinători, strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, anexat prezentei declaraţii.
    Noi, Comitetul de iniţiativă, împuternicim pe dna Ioniţă Ionela, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, posesoare a C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 7.12.2010, să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat şi ulterior să acţioneze pentru publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Redactată, procesată şi autentificată la Biroul Individual Notarial Ioana Crăciunescu, cu sediul în Timişoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, judeţul Timiş, astăzi, data autentificării, într-un exemplar original şi 7 (şapte) duplicate, din care 6 (şase) duplicate s-au eliberat părţilor şi 1 (un) duplicat va rămâne în arhiva biroului notarial alături de original.

                                   Semnături,

    1. S.S. Bălan Teodor 18. S.S. Negoescu Mihai-Bogdan
    2. S.S. Bănuţ Elena 19. S.S. Negoescu Sonia
    3. S.S. Berenghi Cătălin-Ioan 20. S.S. Palcău Arald-Sergiu
    4. S.S. Călăpăreanu Ion 21. S.S. Pavel Maria-Rodica
    5. S.S. Cernescu Iustina Marilena 22. S.S. Petrova Tamara
    6. S.S. Corbeanu Vasile-Vali 23. S.S. Popescu Ionel-Crăciun
    7. S.S. Costea Carmen-Gabriela 24. S.S. Popescu Mircea
    8. S.S. Dumitru Florian-Emil 25. S.S. Sărmăşan Sever
    9. S.S. Fulop Beatrice-Rita 26. S.S. Săvescu Petre
    10. S.S. Gheorghe Florian 27. S.S. Şerb Marcel-Gheorghe
    11. S.S. Herţa Adriana-Maria 28. S.S. Todea Alexandra-Maria
    12. S.S. Horeanu Aurel 29. S.S. Todea Dorina-Carmen
    13. S.S. Ionescu Virgil-Bogdan 30. S.S. Todea Petru-Adrian
    14. S.S. Ioniţă Ionela 31. S.S. Toroican Ioan
    15. S.S. Lăoneanu Marilena 32. S.S. Turc Radu-Lucian
    16. S.S. Mihalcea Luxandra 33. S.S. Ureche Emil
    17. S.S. Musca Dimitrie


    ROMÂNIA
    Uniunea Naţională a Notarilor Publici
    Birou Individual Notarial Ioana Crăciunescu
    Licenţa de funcţionare nr. 350/3413/13.11.2014
    Sediul: Timişoara, str. Paris nr. 2/A, et. 3, cam. 310, jud. Timiş
    Tel: +40356 462080; Fax: +40356 462082;
    e-mail: notar@craciunescu.eu; C.I.F.: RO33797354


                      ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 1.590
                      anul 2016, luna septembrie, ziua 14


   În faţa mea, CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
    1. BĂLAN TEODOR, cetăţean român, cod numeric personal 1550520354722, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Andrei Şaguna, bl. A20, et. 1, ap. 5, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 692891, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 15.08.2008, în nume propriu,
    2. BĂNUŢ ELENA, cetăţean român, cod numeric personal 2600423354732, domiciliată în municipiul Calafat, str. Traian, bl. 01, sc. 1, et. 3, ap. 16, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 795139, eliberată de SPCLEP Calafat la data de 16.08.2011, în nume propriu,
    3. BERENGHI CĂTĂLIN-IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1801012410123, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 17, et. demisol, identificat cu C.I. seria RX nr. 846027, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 22.01.2016, în nume propriu,
    4. CĂLĂPĂREANU ION, cetăţean român, cod numeric personal 1601223163191, domiciliat în municipiul Craiova, str. Elena Farago nr. 42, bl. 175B, sc. 2, ap. 16, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 096396, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 09.07.2015, în nume propriu,
    5. CERNESCU IUSTINA MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2660825165950, domiciliată în municipiul Craiova, str. Nicolae Bănescu nr. 4, bl. D9, sc. 1, ap. 10, judeţul Dolj, identificată cu C.I. seria DX nr. 783256, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 29.06.2011, în nume propriu,
    6. CORBEANU VASILE-VALI, cetăţean român, cod numeric personal 1590602354731, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Stejarul nr. 4, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 158360, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 21.08.2014, în nume propriu,
    7. COSTEA CARMEN-GABRIELA, cetăţean român, cod numeric personal 2810413160085, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, str. Putna nr. 7, bl. J6, sc. 1, ap. 2, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria CJ nr. 004051, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 18.10.2013, în nume propriu,
    8. DUMITRU FLORIAN-EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1790827511706, domiciliat în satul Chiselet (comuna Chiselet), judeţul Călăraşi, identificat cu C.I. seria KL nr. 367295, eliberată de SPCLEP Olteniţa la data de 13.06.2012, în nume propriu,
    9. FULOP BEATRICE-RITA, cetăţean român, cod numeric personal 2690608354728, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Drubeta nr. 97, bl. A1, et. 1, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 027315, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.01.2013, în nume propriu,
    10. GHEORGHE FLORIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620222163207, domiciliat în municipiul Craiova, str. România Muncitoare nr. 24, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DX nr. 804937, eliberată de SPCLEP Craiova la data de 28.09.2011, în nume propriu,
    11. HERŢA ADRIANA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2480729120662, domiciliată în municipiul Cluj-Napoca, calea Mănăştur nr. 107, bl. G7, et. 7, ap. 31, judeţul Cluj, identificată cu C.I. seria KX nr. 631096, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca în data de 12.09.2008, în nume propriu,
    12. HOREANU AUREL, cetăţean român, cod numeric personal 1551109170368, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Gheorghe Cotoşman nr. 9, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 944052, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 14.12.2011, în nume propriu,
    13. IONESCU VIRGIL-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1661019434518, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 6, Calea Crângaşi nr. 22, bl. 46, sc. 2, et. 4, ap. 49, identificat cu C.I. seria RD nr. 594572, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 03.10.2008, în nume propriu,
    14. IONIŢĂ IONELA, cetăţean român, cod numeric personal 2540306400530, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Slt. Cristescu Dima, nr. 1, bl. 105C, sc. A, et. 3, ap. 10, identificată cu C.I. seria RD nr. 706927, eliberată de S.P.C.E.P. sector 2 la data de la 07.12.2010, în nume propriu,
    15. LĂONEANU MARILENA, cetăţean român, cod numeric personal 2631031400216, domiciliată în sat Cernica (comuna Cernica), str. I.L. Caragiale nr. 1A, judeţul Ilfov, identificată cu C.I. seria IF nr. 513995, eliberată de SPCLEP Pantelimon la data de 11.07.2016, în nume propriu,
    16. MIHALCEA LUXANDRA, cetăţean român, cod numeric personal 2700131360017, domiciliată în municipiul Bucureşti, sectorul 5, calea Ferentari nr. 18, bl. 125, sc. 1, et. 8, ap. 94, identificată cu C.I. seria RX nr. 634346, eliberată de S.P.C.E.P. sector 5 la data de 15.12.2014, în nume propriu,
    17. MUSCA DIMITRIE, cetăţean român, cod numeric personal 1500830020047, domiciliat în municipiul Arad, str. Constanţa nr. 5, judeţul Arad, identificat cu C.I. seria AR nr. 318037, eliberată de SPCLEP Arad la data de 12.12.2006, în nume propriu,
    18. NEGOESCU MIHAI-BOGDAN, cetăţean român, cod numeric personal 1770409354721, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 043522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,
    19. NEGOESCU SONIA, cetăţean român, cod numeric personal 2751228120720, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Vasile Goldiş nr. 3/A, et. 2, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 043523, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 27.03.2013, în nume propriu,
    20. PALCĂU ARALD-SERGIU, cetăţean român, cod numeric personal 1551027354767, domiciliat în municipiul Timişoara, Bd. Revoluţiei 1989 nr. 26, et. 1, ap. 6, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 067337, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 12.07.2013, în nume propriu,
    21. PAVEL MARIA-RODICA, cetăţean român, cod numeric personal 2621112054673, domiciliată în municipiul Timişoara, intrarea Orizont nr. 4, et. 3, ap. 7, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TM nr. 969544, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 26.04.2012, în nume propriu,
    22. PETROVA TAMARA, cetăţean român, cod numeric personal 2630920354876, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Martir Petru Domăşneanu, bl. 73/A, ap. 11, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 136834, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 16.05.2014, în nume propriu,
    23. POPESCU IONEL-CRĂCIUN, cetăţean român, cod numeric personal 1490104354820, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Oraviţa nr. 3, bl. A109A, sc. A, et. 2, ap. 10, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 625813, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 03.10.2007, în nume propriu,
    24. POPESCU MIRCEA, cetăţean român, cod numeric personal 1601023110643, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Horia Ursu Nicolae nr. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TZ nr. 165444, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 17.09.2014, în nume propriu,
    25. SĂRMĂŞAN SEVER, cetăţean român, cod numeric personal 1670908120685, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, aleea Gârbău nr. 5, bl. R.10, sc. 2, ap. 46, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 076792, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 27.08.2014, în nume propriu,
    26. SĂVESCU PETRE, cetăţean român, cod numeric personal 1650616163252, domiciliat în municipiul Craiova, Str. Doljului nr. 39, bl. A6, sc. 2, ap. 10, judeţul Dolj, identificat cu C.I. seria DZ nr. 092136, eliberată de SPCJEP Dolj la data de 19.06.2015, în nume propriu,
    27. ŞERB MARCEL-GHEORGHE, cetăţean român, cod numeric personal 1580623400340, domiciliat în municipiul Bucureşti, sectorul 5, şos. Alexandria nr. 15, bl. 22, sc. 1, et. 1, ap. 39, identificat cu C.I. seria RT nr. 561793, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 3 la data de 30.05.2008, în nume propriu,
    28. TODEA ALEXANDRA-MARIA, cetăţean român, cod numeric personal 2941024350015, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificată cu C.I. seria TZ nr. 052264, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.05.2013, în nume propriu,
    29. TODEA DORINA-CARMEN, cetăţean român, cod numeric personal 2660615351063, domiciliată în municipiul Timişoara, str. Baba Dochia, bl. D4, et. 1, ap. 4, judeţul Timiş, identificată cu CI seria TM nr. 981381, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 08.06.2012, în nume propriu,
    30. TODEA PETRU-ADRIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1690420264421, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Ion Mihalache nr. 25-27, bl. U4, sc. B, ap. 15, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 891272, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.04.2011, în nume propriu,
    31. TOROICAN IOAN, cetăţean român, cod numeric personal 1560914354800, domiciliat în sat Dumbrăviţa (comuna Dumbrăviţa), str. Johann Sebastian Bach nr. 25-27, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 924522, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 06.09.2011, în nume propriu,
    32. TURC RADU-LUCIAN, cetăţean român, cod numeric personal 1620824120664, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, Str. Unirii nr. 13, sc. 1, et. 2, ap. 11, judeţul Cluj, identificat cu C.I. seria CJ nr. 157200, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca la data de 03.09.2015, în nume propriu,
    33. URECHE EMIL, cetăţean român, cod numeric personal 1630426382766, domiciliat în municipiul Timişoara, str. Aeroport nr. 1, bl. 1, sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr. 688388, eliberată de SPCLEP Timişoara la data de 29.07.2008, în nume propriu,
    care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar, precum şi cele 2 anexe.
    Constatându-se îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă,
    În temeiul art. 12 lit. b din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare,

                     SE DECLARĂ AUTENTIC PREZENTUL ÎNSCRIS.

    S-a perceput onorariul în valoare de 40 lei + 8 lei TVA, cu bon fiscal nr. 19/14.09.2016.

                                 Notar public,
                             L.S. Crăciunescu Ioana

    Prezentul duplicat s-a întocmit în 7 (şapte) exemplare, de CRĂCIUNESCU IOANA, notar public, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.


                                 Notar public,
                             L.S. Crăciunescu Ioana

                                     -----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice