Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PROGRAM DE GUVERNARE din 15 aprilie 1998 pentru perioada 1998-2000

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PROGRAM DE GUVERNARE din 15 aprilie 1998 pentru perioada 1998-2000

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 16 aprilie 1998

Comenteaza legea

OBIECTIVELE GUVERNULUI

1. Definirea mecanismelor care instituie rolul statului in alocarea resurselor in cazuri de esec al pietei; cresterea sistemului integrat de piete.
2. Accelerarea ajustarii structurale a economiei.
3. Atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila.
4. Recuperarea intarzierilor in domeniul transformarilor economico-sociale necesare pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana.
5. Dezvoltarea regionala si locala si cresterea coeziunii sociale.
6. Atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice.
7. Relansarea dialogului social, a celui interetnic si interconfesional, la nivel central si local, precum si sprijinirea structurarii societatii civile si a participarii cetateanului si a comunitatilor la conducerea si controlul treburilor publice.
8. Imbunatatirea imaginii externe a Romaniei, cresterea activitatii economiei pentru capitalul international si reluarea dialogului eficient cu institutiile financiare internationale, prin cresterea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa politici coerente in toate domeniile.

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALITIEI POLITICE DE GUVERNAMANT

1. Reforma societatii romanesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale, democratice si general umane.
2. Asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii romanesti.
3. Actul de guvernare va urmari atingerea unui nivel decent al calitatii vietii.
4. Accelerarea reformei institutionale, incepand cu Guvernul Romaniei, pentru crearea unui stat modern.
5. Restructurarea si modernizarea industriei romanesti, in sensul redimensionarii si privatizarii acesteia, in vederea asigurarii unei cresteri economice durabile.
6. Reorientarea si dezvoltarea agriculturii in directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare.
7. Reforma sistemului finantelor publice, potrivit principiului finantarii obiectivelor orientate spre rezultate.
8. Distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in spiritul solidaritatii sociale.
9. Asigurarea conditiilor reale pentru recastigarea increderii tinerilor in viitorul lor in cadrul societatii romanesti.
10. Asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si dezvoltata a Europei.

CAP. 1
Politica macroeconomica

1. Politici monetar-valutare

In perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie sa se realizeze concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie sa intareasca controlul inflatiei si al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale si monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicarii politicilor de reforma pana in prezent impune prelungirea perioadei de austeritate.
Sunt necesare:
- reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica menite sa asigure previzibilitatea evolutiei cursului monedei;
- recastigarea increderii in moneda nationala, reducerea vitezei de rotatie a masei monetare si cresterea, in consecinta, a gradului de monetizare a economiei nationale;
- limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in utilizarea resurselor financiare ale economiei;
- mentinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, in termeni reali, pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;
- asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar;
- asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;
- administrarea cu prudenta sporita si intr-o maniera mai transparenta si mai responsabila a datoriei publice interne si externe;
- practicarea unor dobanzi pentru depozitele bancare ale bancilor comerciale la Banca Nationala a Romaniei sub nivelul dobanzii de pe piata interbancara;
- diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bancii Nationale a Romaniei de reglare a masei monetare si pentru finantarea deficitului bugetar.

2. Politica fiscala si bugetara

2.1. Reforma fiscala

Politica fiscala in anul 1998 ramane prudenta. O schimbare majora in politica fiscala se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, in raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anularii impozitului pe profitul reinvestit. Legislatia a fost deja amendata pentru a permite:
- amortizarea accelerata, deductibila din profitul impozabil;
- deductibilitatea totala a cheltuielilor realizate pentru publicitate si reclama;
- colectarea trimestriala a impozitului pe profit;
- reducerea treptelor de impozitare, precum si reducerea ratei marginale a impozitului pe salarii de la 60% la 45% .
Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea intregului sistem fiscal pentru a raspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltarii economice, de promovare a investirii in raport cu consumul, precum si de imbunatatire generala a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale modificari a anului fiscal, astfel incat acesta sa inceapa de la data de 1 aprilie si sa se incheie la data de 31 martie.
Este necesara continuarea eforturilor in urmatoarele directii:
- cresterea transparentei sistemului fiscal;
- introducerea impozitului pe venitul global in paralel cu introducerea de stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de locuinte si in titluri de valori mobiliare;
- eliminarea discriminarilor si a exceptarilor la plata impozitelor indirecte si a taxelor;
- asigurarea unei baze stabile de impozitare;
- reducerea taxelor vamale si uniformizarea Tarifului vamal de import al Romaniei in conformitate cu acordurile internationale ale Romaniei;
- perfectionarea sistemului de administrare a colectarii de taxe si impozite si reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregatirea adoptarii si aplicarii acquisului comunitar, in privinta administrarii T.V.A. si a accizelor);
- reducerea si prevenirea evaziunii fiscale;
- reforma sistemului contabilitatii prin armonizarea lui cu cel european.

2.2. Politica bugetara

In politica bugetara accentul trebuie sa cada, in principal, pe cresterea eficientei cu care se aloca si se utilizeaza banii publici. Acest lucru nu va fi posibil fara o reforma in profunzime a mecanismului bugetar si a finantelor publice, in general.
Volumul si structura cheltuielilor bugetare trebuie sa reflecte cerintele dezvoltarii pe termen lung ale constituirii unei economii performante sustinute de consolidarea democratiei si de cresterea coeziunii sociale, prin:
- investitii in capitalul uman (invatamant, cercetare-dezvoltare, cultura si arta, ocrotirea sanatatii, protectia sociala);
- productia de bunuri publice (aparare nationala, ordine publica etc.);
- dezvoltarea infrastructurii;
- sprijinirea agriculturii si a exportului;
- protectia mediului;
- asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.
Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi inchiderea minelor, reabilitarea bancilor etc., sunt prevazute explicit in buget.
In procesul de descentralizare, Legea finantelor publice locale, Legea privind dreptul de proprietate publica si regimul juridic al acesteia si Legea concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autoritatilor locale sa perceapa impozitele, prin teritorii locale, impozite care au fost pana acum percepute de autoritatile centrale si apoi transferate autoritatilor locale. Noul sistem va permite cresterea autonomiei financiare a autoritatilor locale.
In domeniul gestiunii banului public avem in vedere:
a) imbunatatirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor stabilite si rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;
b) imbunatatirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa si urmarirea realizarii de catre ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;
c) intarirea controlului financiar intern al Guvernului;
d) reforma Curtii de Conturi.

3. Politici comerciale

Guvernul va urmari consecvent realizarea obiectivelor asumate si indeplinirea conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila si pentru inceperea negocierilor privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Fata de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati si urgente, in special din perspectiva intaririi capacitatii Guvernului de a defini, adopta si pune in aplicare un set coerent de politici, concentrand resursele existente, tot mai limitate, in directii prioritare bine precizate.
Din aceasta perspectiva, obtinerea sprijinului Uniunii Europene in cadrul Parteneriatului pentru aderare reprezinta o prioritate absoluta pentru Romania.
Totodata Guvernul isi defineste un set minimal de prioritati, a caror realizare este in deplina concordanta cu criteriile si obiectivele Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
In conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie sa vizeze, in primul rand, incheierea, in mare, a procesului de creare si consolidare a pietelor - piata reprezentand cel mai eficient mecanism de alocare a resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atat cresterea capitalului national (format din capitalul natural, capitalul construit si capitalul uman) - care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat si cresterea eficientei utilizarii acestuia.
Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazata pe export, precum si pentru a asigura pregatirea economiei pentru a face fata competitiei existente pe piata Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga), se vor adopta programe si vor fi promovate masuri menite sa reduca intensivitatea consumurilor de factori de productie, in conditiile cresterii calitatii produselor. O atentie deosebita se va acorda sprijinirii inovarii si transferului de tehnologie, precum si pregatirii conditiilor pentru indeplinirea cerintelor legate de libera circulatie a bunurilor prin crearea Sistemului National al Infrastructurilor Calitatii.
Promovarea cresterii mai rapide a exporturilor trebuie sa se faca respectand acordurile internationale ale Romaniei (in special Acordul european), prin programe si masuri de intarire a competitivitatii productiei nationale si prin valorificarea oportunitatilor pe care le ofera deschiderea pietei interne a Uniunii Europene, urmarindu-se cresterea ponderii schimburilor comerciale cu aceasta zona in totalul comertului extern al Romaniei.
Totodata, avem in vedere:
- asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea, finantarea si derularea exporturilor (inclusiv scheme de finantare preferentiala a exportatorilor, bazate in exclusivitate pe performantele acestora si pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice intre industrii);
- garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente institutionale referitoare la functionarea pietei valutare, dezvoltarea zonelor libere etc.).
In ceea ce priveste regimul importului, avem in vedere:
- sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea sistematica a importatorilor in legatura cu natura si calendarul masurilor programate;
- cresterea neutralitatii tarifului vamal.
Finantarea dezvoltarii economice necesita incurajarea in egala masura a investitiilor autohtone si straine, in special prin crearea unui mediu de afaceri sanatos si cresterea previzibilitatii evolutiilor in ceea ce priveste cadrul politic, economic si legislativ, precum si prin diminuarea semnificativa a barierelor birocratice.

CAP. 2
Politici de restructurare a economiei

1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentiale

Se va acorda atentie deosebita crearii sistemului integrat de piete si, in acest context, mai ales accelerarii acelor transformari care permit indeplinirea de catre Romania a conditiilor necesare semnarii Acordului european de evaluare a conformitatii.
Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se resursele necesare pentru a intari rapid capacitatea acestuia de a pune in aplicare legislatia protectiei concurentei. Se vor lua masuri pentru reglementarea controlului si urmaririi ajutoarelor de stat.
In domeniile monopolurilor naturale se vor infiinta autoritati de reglementare autonome, urmarind adoptarea, si in aceasta privinta, a acquisului comunitar. Vor fi revizuite preturile pentru energie electrica, gaze naturale, energie termica, prin:
- reducerea progresiva a subventiilor incrucisate;
- revizuirea sistemului actual de preturi;
- utilizarea retelelor publice de transport al produselor energetice, in conditii egale pentru toti producatorii.
Guvernul va elabora o strategie nationala a calitatii prin care sunt stimulate transferul tehnologic si inovarea - ca baza a cresterii capacitatii concurentiale pe piete globale - in conditiile corelarii politicilor guvernamentale in domeniul protectiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calitatii si amortizarii acestora cu politicile practicate pe Piata unica europeana.
Urmatoarele aspecte sunt prioritare:
A. Pietele financiare sufera, in principal, de slabiciunile sistemului bancar si, ca urmare, a absentei unor structuri si mecanisme de diminuare si dispersie a riscului, care ar avea rolul de a creste coerenta sistemului, conferindu-i, in acelasi timp, mobilitate, dinamism si diversitate a serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor initia masuri in urmatoarele directii:
- intarirea capacitatii institutionale a B.N.R. de exercitare a atributiilor sale;
- dinamizarea procesului de adoptare si aplicare a directivelor comunitare vizand serviciile financiare si libera circulatie a capitalurilor;
- accelerarea reformei sistemului asigurarilor (inclusiv prin aprofundarea liberalizarii pietei si crearea unei institutii autonome de reglementare si supraveghere);
- privatizarea bancilor cu capital de stat;
- consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;
- diversificarea si perfectionarea sistemelor de decontare;
- crearea unui registru se gaj;
- reglementarea cooperatiei de credit si sprijinirea dezvoltarii unui sistem de servicii financiare pentru agricultura si dezvoltare rurala, cu o componenta speciala pentru tineri si intelectualitatea satelor;
- stimularea creditului ipotecar;
- stimularea fondurilor mutuale;
- revizuirea si dezvoltarea legislatiei privind pietele de valori mobiliare, vizand:
- extinderea si intarirea capacitatii C.N.V.M. de a impune reglementarile in domeniu;
- introducerea reglementarii pietei extrabursiere (OTC - RASDAQ);
- diversificarea titlurilor negociabile si a instrumentelor derivate;
- intarirea protectiei actionarilor minoritari;
- prezentarea de propuneri legislative si de proceduri concrete privind privatizarea burselor de valori si de marfuri;
- reglementarea investitiilor de portofoliu.
B. Pietele de marfuri si servicii acuza un grad inalt de destructurare si dispersie, care constituie o bariera majora pentru dezvoltarea productiei. In vederea ameliorarii acestei situatii se vor initia masuri si programe vizand:
- perfectionarea sistemului de standardizare, acreditare si certificare a conformitatii;
- stimularea dezvoltarii comertului cu ridicata (in special in domeniile agriculturii, industriei alimentare si usoare si al exportului);
- dezvoltarea burselor de marfuri;
- instituirea profesiei de agent comercial;
- stimularea formelor asociative de comert;
- raspandirea cunostintelor de marketing.
C. Piata fortei de munca este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de flexibilitate si mobilitate. Se vor elabora si initia masuri vizand:
- revizuirea Codului muncii;
- pregatirea conditiilor necesare, conform cerintelor pentru libera circulatie a persoanelor pe piata unica;
- armonizarea legislatiei si crearea institutiilor de implementare in vederea recunoasterii mutuale a profesiilor;
- accelerarea elaborarii standardelor ocupationale si de evaluare;
- mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesionala;
- cresterea mobilitatii teritoriale a fortei de munca.

2. Reforma intreprinderii; privatizarea si restructurarea

Se va accelera procesul privatizarii sub aspect cantitativ (utilizand drept criteriu de performanta indicatorul ponderii in capitalul social) si se va imbunatati calitatea procesului de privatizare (prin cresterea transparentei, promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta sporita intre potentialii investitori si prin dezvoltarea pietei de capital).
Vor fi luate de urgenta masurile necesare pentru asigurarea conducerii unitare si pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin completarea cadrului legislativ existent.
In termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activitatii Fondului Proprietatii de Stat, transferandu-se la nivel regional responsabilitatea privatizarii societatilor comerciale mici si mijlocii. Totodata, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigentelor ce decurg din:
- diversificarea metodelor de privatizare;
- complexitatea sporita a privatizarii institutiilor financiare (banci, societati de asigurari);
- problematica complexa a privatizarii societatilor rezultate din restructurarea regiilor autonome si a altor mari intreprinderi;
- intarirea disciplinei financiare a societatilor comerciale.
Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizarii societatilor comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul de proprietate publica si regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei etc.), facand posibile separarea domeniilor public si privat in cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea capitalului social al societatilor comerciale care opereaza cu bunuri publice, reglementarea relatiilor dintre acestea si autoritatile centrale si locale, stabilirea responsabilitatilor societatilor comerciale respective.
Se va urmari sistematic atat la nivelul F.P.S., cat si al Guvernului realizarea programului de privatizare, acordand prioritate urmatoarelor domenii:
- privatizarea bancilor cu capital de stat si a institutiilor de asigurari;
- pregatirea si derularea procesului de privatizare a societatilor comerciale ce rezulta din restructurarea regiilor autonome;
- privatizarea societatilor comerciale cu mari probleme financiare.
Se va promova, in continuare, participarea in procesul de privatizare a capitalului strain prin investitii directe, in scopul asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantei manageriale si imbunatatirii accesului produselor romanesti pe pietele internationale.
Totodata, se va stimula participarea capitalului autohton in procesul de privatizare, in special prin facilitarea accesului intreprinderilor mici si mijlocii private la spatii si utilaje de productie apartinand societatilor comerciale cu capital de stat, dar utilizate in prea mica masura de catre acestea.
In vederea accelerarii restructurarii intreprinderilor se va diminua considerabil toleranta fata de indisciplina financiara a intreprinderilor si se vor aplica mai timpuriu si mai ferm reglementarile privind incapacitatea de plata. Autoritatilor fiscale, furnizorilor de utilitati publice si F.P.S. le revine rolul de a impiedica acumularea de pierderi si arierate prin intreruperea functionarii intreprinderilor ale caror cheltuieli de exploatare depasesc veniturile.
Se va adopta un sistem riguros si ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi fata de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru intreprinderile care dovedesc ca nu au inregistrat noi pierderi din exploatare dupa 31 decembrie 1996, sau in contextul realizarii privatizarii.
Totodata, se va intari responsabilitatea personala (in limitele contractuale) a reprezentantilor F.P.S. si a managerilor intreprinderilor cu capital de stat. In mod corespunzator, se vor adopta masuri pentru cresterea autonomiei manageriale si imbunatatirea protectiei managerilor in raport cu presiunile politice si sindicale, precum si in raport cu deciziile arbitrare ale unor functionari publici.
Se va acorda si in continuare prioritate privatizarii in raport cu restructurarea; finantarea restructurarii se va baza intr-o masura decisiva pe fluxul de numerar rezultat din exploatare.
Vor fi privatizate cat mai rapid intreprinderile cu pierderi, recuperandu-se datoriile fata de terti ale acestora prin scheme bazate pe implicarea cumparatorilor si creditorilor; se va diminua blocajul financiar din economie prin masuri viabile si complementare.
Se considera prioritati absolute ale restructurarii acele sectoare si activitati in care se identifica majorarea pierderilor si arieratelor in economia nationala.
Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes national si a regiilor autonome locale in societati comerciale cu structuri privatizabile, asigurandu-se, in masura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv infiintarea de autoritati autonome de reglementare si supraveghere a pietelor. Totodata, activitatile conexe si auxiliare vor fi externalizate, in vederea promovarii concurentei in sfera serviciilor pentru industrie si a cresterii activitatii societatilor divizate in procesul de privatizare.
In vederea recuperarii creditelor neperformante se vor adopta masurile legislative si institutionale care sa permita activitatea unor agentii specializate in recuperarea acestora prin rascumpararea datoriilor la pretul pietei.
Politica Guvernului in domeniul reformei intreprinderilor, privatizarii si restructurarii va fi pusa in aplicare in contextul politicilor sectoriale si al celor de dezvoltare regionala si locala, asigurandu-se parteneriatul in adoptarea si implementarea masurilor cu autoritatile locale, cu sindicatele si cu reprezentantii comunitatilor de afaceri. Pentru elaborarea si corelarea politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor dezirabile ale industriei in paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului natural si a capacitatii de sprijinire a acestuia.

3. Politica de dezvoltare regionala si locala; intreprinderile mici si mijlocii

3.1. Politici de dezvoltare regionala si locala

Politica de dezvoltare regionala reprezinta una dintre componentele esentiale ale strategiei generale de reforma in Romania.
Politica de dezvoltare regionala este conceputa ca parte integranta a procesului actual de descentralizare administrativa si economica, urmarind in principal sa stimuleze initiativa locala si regionala, sa promoveze dezvoltarea regionala si sa recupereze in ritm accelerat intarzierile in dezvoltarea zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ intre administratia centrala si reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale si judetene, agentii economici cu capital de stat si privat, sindicate, asociatii neguvernamentale, agentii locale etc.
Guvernul, desi considera ca statul nu trebuie sa intervina direct in sprijinirea industriilor cu potential de viabilitate, accepta implicarea pe termen scurt in cazul intreprinderilor a caror restructurare are efecte semnificative pe plan social, interventia statului fiind interpretata ca masura de protectie sociala.
Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurarii unor intreprinderi, Guvernul considera necesar sa se implice prin aplicarea unor programe nationale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de dezvoltare regionala si locala.
In conditiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmari cresterea eficientei alocarii si utilizarii acestora, prin finantarea in sistem descentralizat si pe baze competitive a programelor de restructurare, urmarindu-se cofinantarea impreuna cu autoritatile locale si cu sectorul neguvernamental si urmarirea stricta a realizarilor intermediare si finale.
Guvernul promoveaza o reforma cuprinzatoare a sistemului finantelor locale, care sa permita dezvoltarea locala si care sa stabileasca - simultan si corelat - atat cadrul general al regimului impozitelor locale, cat si pe cel al procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, in conditiile descentralizarii.
Pe aceste baze, vor fi create programe si fonduri pentru cofinantarea de programe nationale de restructurare si de proiecte de dezvoltare regionala si locala, in conditiile in care se vor aplica principiile descentralizarii si subsidiaritatii, caz in care autoritatile publice locale vor fi un partener privilegiat de dialog.
Dezvoltarea regionala urmareste realizarea a trei obiective principale:
A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a judetelor sau regiunilor, dar si dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone apartinand aceluiasi judet sau grup de judete. Se vor aplica programe de redresare economica, in special in cazul unor zone preponderent monoindustriale sau in care, ca urmare a restructurarii, se inregistreaza o rata inalta a somajului.
B. Integrarea activitatilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea ridicarii nivelului de dezvoltare economico-sociala a acestora, in contextul adancirii procesului de descentralizare economica si administrativa si al cooperarii dintre Guvern si autoritatile locale, in cadrul noului sistem care are la baza principiul parteneriatului.
Elaborarea unei strategii si a unor programe speciale in domeniul cooperarii regionale, cu accent pe reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii tehnice si edilitare a localitatilor si pe accelerarea procesului cooperarii intre regiuni.
C. Intarirea capacitatii Romaniei de a-si asuma responsabilitatile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile Structurale si la Fondul de Coeziune.
Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare locala si regionala care sa reflecte nevoile reale ale comunitatilor locale, urmarindu-se, in principal:
- crearea de noi locuri de munca;
- programe de masuri active pentru combaterea somajului;
- noi intreprinderi private cu potential in perspectiva, mai ales de export;
- programe de recalificare si reorientare a fortei de munca;
- infrastructuri adecvate crearii si dezvoltarii de intreprinderi mici;
- dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri si activitati neagricole;
- dezvoltarea parteneriatului international;
- stimularea spiritului intreprinzator;
- vanzarea de active, in special catre salariatii marilor intreprinderi ce se restructureaza;
- crearea de retele institutionale de consultanta si servicii pentru intreprinderile mici si mijlocii.
Implicarea Guvernului in restructurarea industriilor va avea la baza extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor si a reprezentantilor sectorului privat va detine un rol esential si va fi incurajat parteneriatul dintre sectorul public si cel privat in finantarea si realizarea proiectelor de restructurare si de dezvoltare locala.

3.2. Politici de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii

Guvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, aceasta fiind necesara pentru:
- crearea de locuri de munca pentru ocuparea fortei de munca disponibilizate prin restructurarea intreprinderilor din sectorul de stat;
- dezvoltarea regionala si locala;
- relansarea cresterii economice prin sporirea participarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii la realizarea P.I.B.;
- crearea clasei mijlocii;
- formarea culturii antreprenoriale.
In vederea stimularii dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se vor realiza urmatoarele:
- cresterea capacitatii administratiei publice de a elabora si implementa politici in domeniu;
- armonizarea legislatiei actuale in domeniu si asigurarea coerentei acesteia;
- promovarea legislatiei privind colateralele si a registrelor privind proprietatile gajate;
- reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;
- crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;
- preluarea asupra administratiei publice locale a unei parti din costul obligatiilor de ordin birocratic ale intreprinderilor, prin serviciile asigurate de incubatoare, parcuri industriale;
- programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator si adresate diferitelor categorii sociale bine definite;
- retele de centre de consultanta, instruire, de transfer tehnologic, de transfer de cunostinte si diseminare de informatii despre oportunitati de afaceri;
- sprijin pentru aparitia de noi institutii financiare (in special fonduri de garantare si de investitii);
- programe pentru finantarea proiectelor de dezvoltare a intreprinderilor mici care introduc noi tehnologii;
- programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calitatii in intreprinderile mici si mijlocii in conformitate cu exigentele aderarii la Uniunea Europeana si dezvoltarea unei culturi a calitatii.

4. Politici agricole si de dezvoltare rurala

Agricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti, precum si un factor de stimulare a cresterii economice agregate, fiind considerata prioritate nationala strategica.
Strategia de guvernare in domeniul agricol trebuie sa vizeze consolidarea proprietatii private si asigurarea functionarii pietelor agricole.
In vederea asigurarii conditiilor relansarii, Guvernul are in vedere urmatoarele obiective:
- aplicarea, cu prioritate, de masuri pentru reforma administratiei publice in domeniu;
- dezvoltarea pietei funciare si crearea cadrului institutional necesar in vederea modernizarii agriculturii prin dimensionarea optima a exploatatiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietatilor funciare (terenuri arabile, pasuni si terenuri impadurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat <>Legii nr. 169/1997 , semnat de catre toti partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea masurilor necesare pentru consolidarea gospodariei taranesti;
- elaborarea cadrului institutional pentru administrarea fondului funciar al statului si trecerea la privatizarea de societati comerciale cu capital de stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile ramase dupa retrocedare si privatizare;
- crearea unui sistem eficient de finantare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurari contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producatorilor agricoli;
- facilitarea formarii de asociatii ale producatorilor agricoli in domeniile aprovizionarii si desfacerii si sprijinirea reprezentarii acestora la nivel national si international;
- promovarea cercetarii stiintifice axate pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploatatiilor de tip ferma individuala; masuri pentru generalizarea de soiuri si rase selectionate si atestate bioproductiv;
- instituirea unui sistem eficient de indrumare, consultanta si informare;
- restructurarea cadrului institutional de cercetare-dezvoltare si inovare din domeniul agriculturii si alimentatiei;
- protectia si dezvoltarea patrimoniului genetic national din productia agricola, vegetala si animala;
- se vor identifica posibilitatile de sprijinire a tinerilor si a intelectualitatii satelor prin dobandirea de teren agricol si prin sustinerea dezvoltarii de activitati industriale si de servicii;
- aplicarea de programe vizand reducerea decalajelor de civilizatie si confort intre sat si oras in scopul fixarii in mediul rural a populatiei educate si dezvoltarii de activitati neagricole.

5. Politici in domeniul utilizarii capitalului natural

Politicile in domeniul utilizarii capitalului natural vor urmari obiective in sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; in acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile si evitarea supraexploatarii acestora.
Pentru a atinge aceste obiective, principalele masuri sunt:
- internalizarea graduala (in costurile de productie) a cheltuielilor aferente diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului inconjurator;
- utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
- alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene;
- adoptarea de standarde de mediu inconjurator compatibile cu cele ale Uniunii Europene, in special in domeniul apei, aerului si administrarii deseurilor;
- dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale;
- facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator.

6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor

Cresterea ofertei de infrastructuri
In perspectiva anului 2000, prioritatile in dezvoltarea infrastructurilor vizeaza, in principal:
- dezvoltarea si modernizarea sectorului de comunicatii in vederea accesului larg la sisteme globale de comunicatii si informare. Privatizarea Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea retelei nationale de radiorelee, modernizarea si diversificarea serviciilor postale;
- sprijinirea dezvoltarii rurale prin: elaborarea, initierea si aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, retele de linii telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor comunale si crearea de locuri de munca in sectoare neagricole);
- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier si feroviar, in special in relatie cu culoarele europene de transport, modernizarea si cresterea eficientei transporturilor de calatori si de marfuri (reabilitarea drumurilor, constructia de autostrazi si sosele de nivel european, modernizarea cailor ferate si a mijloacelor de transport feroviar);
- dezvoltarea si modernizarea sistemelor de transport energetic si purtatori in vederea echilibrarii diversificarii ofertei;
- concesionarea pe scara mai larga a constructiei si exploatarii de capacitati in infrastructura, implicarea sectorului privat in finantare si parteneriat international;
- elaborarea in continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului National defalcat pe sectiunile specifice si regiunile de dezvoltare in concordanta cu optiunile majore in domeniul strategiei socioeconomice si cu cerintele de integrare europeana;
- reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii tehnice si edilitare a localitatilor, conditie de asigurare a unei vieti normale si de desfasurare in bune conditiuni a activitatii socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinantate;
- promovarea cadrului legislativ si institutional, institutie care sa asigure accesul cetatenilor la o locuinta corespunzatoare;
- program de actiuni pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru sustinerea programului.

7. Politica in domeniul turismului

Pentru dezvoltarea turismului din Romania, Guvernul va urmari realizarea urmatoarelor obiective principale:
- cresterea volumului activitatilor turistice prin stimularea diversificarii ofertei de calitate, respectiv a manifestarii cererii interne si internationale pentru produsele turistice;
- tratarea turismului ca activitate de export indirect si realizarea unei balante active.
Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:
- evaluarea reala a resurselor si a potentialului turistic;
- regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea si armonizarea lui cu normele Organizatiei Mondiale a Turismului si ale Uniunii Europene;
- privatizarea rapida a societatilor de turism, cu precadere catre investitori strategici recunoscuti pe plan international. In cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privata, privatizarea acestora se va face dupa clarificarea situatiei lor juridice;
- corelarea programelor nationale, regionale si locale de dezvoltare, din diferite domenii;
- continuarea parteneriatului intre sectoarele public si privat, precum si cu organizatiile neguvernamentale la nivel national, regional si local;
- sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan si pentru tineret;
- politici promotionale active pe plan intern si international;
- programe pentru educarea, formarea si perfectionarea profesionala a personalului din turism.

CAP. 3
Politica sociala

1. Relatiile de munca

Obiective
- Imbunatatirea cadrului legal si institutional pentru reglementarea conflictelor de munca.
- Crearea cadrului legal si institutional pentru eliminarea muncii la negru.
- Modificarea legislatiei privind activitatea sindicatelor si perfectionarea dialogului social.

2. Piata fortei de munca

2.1. Mobilitatea mainii de lucru
A. Stimularea fluidizarii pietei de locuinte si a serviciilor de cazare/locuire.
B. Liberalizarea conditiilor de angajare si de concediere stipulate in legislatia muncii, modificarea Codului muncii.
C. Reglementarea aspectelor legate de locul de munca si pachetele de beneficii:
- instituirea unui sistem de evaluare a prestatiilor sociale care acompaniaza accesul la locul de munca si incorporarea acestor valori in pachetul de beneficii ce remunereaza munca;
- diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de costuri cu munca vie, cum ar fi: contributii suplimentare la fondurile de pensii private, hrana oferita la locul de munca, compensatii materiale legate de prestarea muncii etc.;
- includerea cheltuielilor de formare si perfectionare profesionala si a cheltuielilor de mobilitate de personal in costurile de personal; protejarea dreptului angajatilor la dezvoltarea carierei, cu finantarea angajatorului.

2.2. Politici salariale
A. Liberalizarea completa a salariilor in sfera concurentiala.
B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizarii resurselor umane in sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanta specifice sectoarelor de activitate finantate din bugetele publice.
C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea in sfera publica; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care sa permita:
- remunerarea diferentiata a angajatilor in functie de performanta muncii prestate;
- responsabilizarea conducerii institutiilor publice.
D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protectie a angajatilor; finalizarea elaborarii metodologiei de calcul al nivelului salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care sa reprezinte costul mentinerii capacitatii de munca.
E. Introducerea obiectivelor de politica salariala in programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul real.

2.3. Politici de ocupare
- accelerarea adoptarii standardelor ocupationale si de evaluare;
- armonizarea Codului ocupatiilor din Romania cu cele europene;
- pregatirea conditiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite).

2.4. Atenuarea dezechilibrelor pietei fortei de munca
- institutionalizarea dialogului si negocierilor intre Patronate si Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic si Social;
- instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de munca caracterizate prin toate conditiile de angajare (inclusiv salariile si pachetele de beneficii), a ofertei de forta de munca (inclusiv pretentiile salariale si conditii de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a informatiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta de munca si protectia sociala";
- reglementarea regimului circulatiei fortei de munca; asigurarea nivelului de protectie a fortei de munca autohtone in conditiile asigurarii liberei circulatii a fortei de munca; finalizarea acordurilor bilaterale de reglementare a circulatiei fortei de munca;
- crearea autoritatii pentru inspectia muncii, institutie menita sa supravegheze respectarea legalitatii in relatiile de munca; adoptarea legislatiei aferente si demararea restructurarii institutionale;
- crearea Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala; adoptarea legii aferente si operationalizarea sistemului;
- transferul atributiilor de reglare a pietei fortei de munca, impreuna cu resursele financiare aferente, de la autoritatile centrale catre autoritatile administratiei publice locale;
- stimularea aparitiei si dezvoltarii operatorilor privati de intermediere, formare/calificare, pe piata fortei de munca.

2.5. Somaj
In domeniul ajutorului de somaj:
- acordarea ajutorului de somaj in conditiile testarii veniturilor si eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;
- cresterea eficientei programelor de sprijin finantate din fondul de somaj;
- revizuirea legislatiei privitoare la acordarea indemnizatiei pentru pierderea locului de munca, in sensul eliminarii aplicarii paralele a diferitelor prestatii.

2.6. Asigurarile sociale
Se va demara asigurarea cadrului juridic si institutional al reformei sistemului de pensii constand, in principal, din:
- reproiectarea sistemului actual si imbunatatirea administrarii acestuia prin infiintarea Casei Autonome de Pensii;
- reglementarea si crearea fondurilor capitalizate de pensii, in sistem obligatoriu si facultativ;
- crearea conditiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii in regim concurential;
- se vor adopta masurile legislative si de reorganizare institutionala in vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional si de accidente de munca prin:
- crearea Fondului de Asigurare de Risc si Accidente;
- crearea autoritatii pentru inspectia muncii.

2.7. Asistenta sociala
Se vor introduce modele de servicii sociale care sa asigure cresterea gradului de adresabilitate in vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila si evitarii excluderii sociale a acestora.
Se va asigura un cadru legal, institutional si financiar, in vederea eficientizarii prestarii de servicii de asistenta sociala prin:
- adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare si acreditare specifice domeniului;
- participarea organizatiilor societatii civile si de cult la punerea in aplicare a masurilor de asistenta sociala;
- sprijinirea varstnicilor singuri, fara posibilitati materiale sau fara sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;
- elaborarea in cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind voluntariatul in activitati de asistenta sociala;
- cresterea cuantumul alocatiei de stat pentru copii.

CAP. 4
Politici privind drepturile omului, culte si minoritati

1. Drepturile omului

Principii
1. Aplicarea de politici active in domeniu, prin care sa fie depasita starea declarativa.
2. Parteneriat cu cetateanul si cu comunitatile in vederea aplicarii politicilor active.

Obiective
Vor fi initiate noi masuri legislative in scopul intaririi protectiei libertatilor individuale si aducerii lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene.
Se va proceda la:
- adoptarea Legii privind sistemul de probatiune, care va permite condamnatilor reintegrarea sociala, dupa executarea unei parti din pedeapsa, sub supravegherea unor "consilieri de probatiune". Aceasta institutie va urmari sa mentina un echilibru intre protectia comunitatii, a sigurantei cetateanului si nevoia de evitare de excludere sociala a delincventului;
- modificarea Codului penal in sensul modernizarii unora dintre prevederile sale si ajustarea continutului lor la normele europene in materie penala. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile in cazul unor infractiuni si vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infractiuni ca insulta, calomnia, ofensa adusa autoritatii, relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex;
- modificarea Legii cetateniei, in sensul, printre altele, reducerii cazurilor de apatridie;
- ratificarea Conventiei Europene asupra imprescriptibilitatii crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi;
- ratificarea Conventiei asupra cetateniei;
- semnarea altor conventii relevante si ratificarea celor semnate in 1997.

2. Parteneriatul social

Principii generale, obiective si masuri legislative
- asigurarea libertatii de asociere;
- asigurarea cadrului de participare a cetateanului prin structurile societatii civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor si strategiilor nationale si sectoriale;
- asigurarea accesului la informatie in scopul constituirii unei resurse indispensabile progresului si stabilitatii si protectia datelor personale;
- asigurarea transparentei politicii bugetare;
- asigurarea dreptului de a accede la finantarea publica (subventii), prin competitie;
- adoptarea Legii asociatiilor si fundatiilor;
- participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si implementarea programelor finantate de la bugetul public;
- eliminarea barierelor fiscale existente in vederea stimularii organizatiilor fara scop lucrativ.

3. Culte

- crearea cadrului legislativ necesar manifestarii cultelor;
- elaborarea si promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile si a celor mobile aferente lor care au apartinut bisericilor, in vederea reglementarii situatiei lor juridice;
- constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea si perfectionarea legislatiei referitoare la invatamantul religios, clerul militar, asistenta social-religioasa din armata, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, precum si conservarea patrimoniului religios;
- imbunatatirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale personalului de cult de la bugetul de stat;
- sprijinirea efectiva a reconstructiei si a restaurarii patrimoniului religios;
- perfectionarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la normele internationale.

4. Minoritatile nationale

Principii specifice protectiei minoritatilor nationale
- protectia minoritatilor nationale pentru a asigura continuitatea lor si pentru a impiedica orice actiuni din partea autoritatilor publice de schimbare a structurilor etnice in zonele in care ele traiesc;
- crearea cadrului juridic adecvat care sa asigure persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase;
- incurajarea actiunilor interculturale care sa promoveze cooperarea interetnica.

Masuri in plan institutional si legislativ
- continuarea unor actiuni specifice privind indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cuprinse in Programul National, inclusiv prin perfectionarea cadrului legislativ;
- constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele rromilor;
- promovarea unui act normativ care sa reglementeze infiintarea unui institut de cercetare pluridisciplinar specializat in problematica minoritatilor nationale cu finantare publica;
- adoptarea Legii privind protectia minoritatilor nationale;
- ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare in conformitate cu cele cuprinse in principiile specifice protectiei minoritatilor nationale, enuntate mai sus;
- preluarea in legislatia interna a prevederilor Conventiei-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale prin adoptarea articolelor privind inscriptiile publice multilingve si folosirea limbii materne in relatiile cu autoritatile locale, precum si in cadrul acestora, cuprinse in forma initiata de Guvern a <>Ordonantei de urgenta nr. 22/1997 , elaborarea normelor de aplicare;
- elaborarea strategiei nationale privind integrarea sociala a rromilor;
- alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizatiilor minoritatilor nationale, bazate si pe proiecte si programe.

CAP. 5
Politici privind capitalul uman

1. Invatamant

Pentru perioada 1998-2000, invatamantul continua reforma sistemica, de restructurare si modernizare a intregului sistem educational, bazat pe valori cultural-umaniste, morale si stiintifice.

1.1. Obiectivele politicii educationale

Strategia reformei educationale:
- redimensionarea rolului social al educatiei prin redefinirea pozitiei institutiei scolare in cadrul comunitatii;
- redefinirea calitatii si eficientei procesului educational in concordanta cu o societate deschisa, dinamica si democratica, precum si cu cerintele integrarii europene;
- optimizarea structurala a sistemului educational, descentralizarea decizionala si autonomia scolara, extinderea si diversificarea ofertei educationale pentru a raspunde cerintelor pietei fortei de munca;
- elaborarea unor manuale scolare care sa restabileasca adevarul istoric pe baze stiintifice cu privire la trecutul poporului roman si indreptarea unor erori si false interpretari in domeniul stiintelor socioumane;
- privatizarea unui segment important din invatamantul de stat la toate nivelurile;
- eliminarea restrictiilor din invatamantul public in limba minoritatilor, precum si renuntarea la monopolul statului in organizarea si finantarea ofertei de educatie si sprijinirea invatamantului alternativ, comunitar si confesional.

1.2. Directii principale de restructurare si modernizare a invatamantului

- consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;
- asigurarea unei oferte de manuale si materiale didactice;
- formarea continua a personalului didactic in cadrul unor programe flexibile;
- perfectionarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de scolarizare pentru copii superdotati;
- reorganizarea invatamantului profesional si tehnic, in sensul adaptarii acestuia la cerintele pietei fortei de munca - inclusiv in limba minoritatilor nationale - prin reducerea cifrei de scolarizare incepand cu nivelul liceal pentru profesiile in declin;
- consolidarea autonomiei universitare si crearea stimulentelor pentru introducerea unor specializari noi in conformitate cu exigentele economiei de piata;
- diversificarea surselor de finantare a invatamantului public, cresterea eficientei utilizarii resurselor alocate si promovarea autonomiei decizionale;
- simplificarea reglementarilor privind recunoasterea studiilor, echivalarea diplomelor, titlurilor obtinute in strainatate si impulsionarea finalizarii unor acorduri bilaterale in acest scop.

1.3. Masuri in domeniul invatamantului in limba minoritatilor nationale

- sustinerea Legii pentru aprobarea <>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 si a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului institutional adecvat, inlaturand restrictiile in limba minoritatilor nationale, conform protocolului semnat de catre partenerii de coalitie si a intelegerilor dintre acestia;
- largirea cadrului institutional al invatamantului superior de stat prin universitati multiculturale si, in functie de necesitati, institutii de sine statatoare in limbile minoritatilor nationale;
- elaborarea si aprobarea normelor privind sustinerea materiala de catre autoritatile publice a structurilor invatamantului laic infiintat de catre cultele recunoscute oficial (conform <>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 ).

2. Sanatate

Reforma sanitara trebuie sa reflecte ideea ca responsabilitatea pastrarii sanatatii revine medicului, colectivitatii insesi, sistemului de educatie, precum si factorilor de decizie politica.
Pastrarea sanatatii individului este nu doar o necesitate de baza sociala ci si un drept fundamental al persoanei umane.
Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sanatate si politica sanitara sunt mijloacele prin care se garanteaza acest drept fundamental.
Guvernul considera ca reforma in domeniul ocrotirii sanatatii vizeaza urmatoarele prioritati:
- cresterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetateni. Se va asigura dispersia serviciilor medicale si farmaceutice pe intreg teritoriul tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din Romania si a Colegiului Farmacistilor din Romania;
- descentralizarea coordonarii activitatilor medicale cu reducerea personalului si atributiilor Ministerului Sanatatii. Dezvoltarea rolului strategic si de politica sanitara al Ministerului Sanatatii in locul celui de gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care mentin inca un sistem centralizat;
- implementarea Legii asigurarilor sociale de sanatate, finalizarea Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din Romania si aprobarea acestuia prin hotarare de Guvern;
- organizarea infrastructurii Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate si elaborarea recomandarilor de functionare. Reglementarea practicii medicale prin norme si proiecte de lege, standarde ocupationale si de evaluare conforme cu cele europene;
- finantarea sistemului de sanatate prin diversificarea surselor de finantare a ocrotirii sanatatii si cresterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru sanatate, cat si prin finantari din surse alternative;
- reforma sistemului de administratie publica in domeniul sanitar;
- elaborarea programului strategic privind nevoile de sanatate ale populatiei pana in anul 2001;
- sustinerea privatizarii la toate nivelurile asistentei medicale;
- asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formarii specialistilor in management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;
- continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau incidenta crescute: boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;
- dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia existenta in plan teritorial;
- dezvoltarea unei retele accesibile de asistenta medico-chirurgicala de urgenta pe tot teritoriul tarii;
- elaborarea unui program national de sustinere a sanatatii familiei si de ridicare a natalitatii;
- sporirea eficientei actiunilor de prevenire a bolilor acute si transmisibile;
- derularea unor programe de sanatate pentru populatia defavorizata (persoane cu handicap, varstnici, bolnavi cronici etc.);
- sprijinirea organizatiilor neguvernamentale cat si a asociatiilor profesionale care au ca scop promovarea programelor de sanatate;
- satisfacerea necesarului de medicamente de baza si sprijinirea productiei interne de medicamente.

3. Cultura

Politica Guvernului in domeniul culturii va urmari stimularea creativitatii culturale in toate formele sale, afirmarea si exploatarea permanenta a traditiilor, edificarea continua a identitatii nationale, crearea unui cadru permanent favorabil pentru salvarea, pastrarea, valorificarea si exprimarea identitatii etnice culturale, precum si stimularea dialogului cu celelalte culturi ale lumii.
Guvernul isi asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetatenilor la valorile culturale din tara si strainatate.
Se vor adopta masurile care sa garanteze protejarea patrimoniului cultural si incurajarea dezvoltarii vietii spirituale a colectivitatilor in toata diversitatea acestora.
Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului institutional, corelat cu descentralizarea structurilor si actului decizional in spiritul subsidiaritatii.
Prioritati in domeniu sunt urmatoarele:
- apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;
- dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru selectia, promovarea si finantarea actului de cultura care sa-l faca independent de conditionarea politica;
- crearea cadrului legal si institutional pentru finantarea in domeniul culturii;
- incurajarea initiativei private in protejarea mostenirii culturale istorice si a creatiei culturale vii;
- protectia si promovarea creatiei originale;
- construirea unei "imagini a Romaniei" veridice, printr-o noua politica culturala externa care sa promoveze valori autentice si competitive si sa le sustina in dialogul cu productia culturala internationala.
Descentralizarea structurilor si mecanismelor se va realiza prin:
- transferul la nivel local al autoritatii asupra institutiilor de cultura pentru acest nivel;
- sporirea autonomiei decizionale a institutiilor de cultura, in limitele atributiilor si competentelor specifice si in afara oricaror ingerinte de natura politica;
- parteneriatul cu structurile societatii civile si cu autoritatile publice locale;
- reglementarea statutului juridic al creatorului si artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural si renuntarea la conceptul de "artist-functionar de stat".
Strategia legislativa a Guvernului in acest domeniu are in vedere promovarea cu prioritate a urmatoarelor acte normative:
- Legea privind protectia patrimoniul cultural mobil;
- Legea privind protectia monumentelor istorice;
- Legea bibliotecilor publice;
- Legea muzeelor si colectiilor publice;
- Legea institutiilor de spectacole;
- modificarea Legii Consiliului National al Audiovizualului;
- modificarea Legii societatii de Radio-TV;
- modificarea Legii arhivelor nationale.

4. Cercetare-dezvoltare

Principalele obiective ale politicii Guvernului in domeniul cercetarii-dezvoltarii sunt:
- cresterea capacitatii de elaborare si implementare a politicilor in domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetarii si a Statutului cercetatorului;
- sporirea ofertei de informatii; dezvoltarea retelelor de informatii;
- stimularea inovarii si a difuziei acesteia; crearea de instrumente institutionale si financiare menite sa asigure absorbtia inovarii;
- diversificarea surselor de finantare a programelor si proiectelor; extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri private);
- reforma institutionala a sistemului cercetarii; incurajarea concurentei si a privatizarii;
- stimularea implicarii organizatiilor neguvernamentale in implementarea diverselor programe si a legaturii intre Ministerul Stiintei si Tehnologiei, Academia Romana si Ministerul Educatiei Nationale;
- intarirea legaturii dintre invatamant, cercetare si intreprinderi;
- folosirea cadrului legal privind protectia proprietatii intelectuale pentru protejarea eficienta a creativitatii romanesti;
- dezvoltarea parteneriatului international in domeniu, in special prin participarea la programele internationale;
- dezvoltarea resurselor umane;
- elaborarea Planului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare. Planul va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare si de stimulare a inovarii, cu prioritati si o structura ierarhizata.

5. Tineret si sport

Consecvent principiilor asumate, in spiritul respectarii diversitatii culturilor, democratiei, solidaritatii si tolerantei, Guvernul se angajeaza sa urmeze o politica europeana, bazata pe:
- asigurarea conditiilor pentru integrarea si participarea tinerilor in societate;
- dezvoltarea spiritului de solidaritate;
- sprijinirea mobilitatii si ascensiunii profesionale si sociale;
- recunoasterea si dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor.
Considerand ca politica de tineret trebuie abordata global si ca principiile sale trebuie integrate in politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.
Prin politici globale si integrate, Guvernul va urmari dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea si consultanta, promovarea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea participarii tinerilor la activitatile comunitatii, acordarea de facilitati operatorilor care asigura desfasurarea activitatilor de tineret, institutionalizarea dialogului social.
Respectarea angajamentelor fata de tanara generatie impune:
- realizarea studiilor de cercetare in vederea identificarii raporturilor reale intre nevoile societatii si necesitatile tinerilor si prognozarea dinamicii pietei de munca in perioada 1998-2000;
- promovarea programului national pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor si a tinerilor;
- lansarea si sustinerea programului guvernamental pentru sprijinirea tinerei familii;
- dezvoltarea retelei nationale de Centre de Informare si Consultanta pentru tineri;
- integrarea in sistemele internationale ale facilitatilor de transport;
- perfectionarea cadrului legislativ pentru infiintarea, organizarea si functionarea structurilor asociative de si pentru tineret;
- integrarea in sistemele internationale de facilitati privind accesul la manifestarile culturale si sportive.
Guvernul va asigura:
- definitivarea si promovarea programului national pentru sustinerea activitatilor sportive de masa;
- modernizarea procesului de pregatire sportiva si concurs;
- initierea de masuri legislative pentru finantarea activitatilor sportive, dezvoltarea bazei materiale prin sustinerea financiara privata, bugetara, extrabugetara si diversificarea formelor de finantare a activitatilor sportive.

CAP. 6
Politici de reforma a administratiei publice

Obiective
Se impune ca o prioritate absoluta recentrarea functiilor statului potrivit rolului acestuia in economia de piata, insotita de o restructurare severa a administratiei publice si o reforma institutionala extinsa avand ca scop perfectionarea reglementarilor, imbunatatirea gestiunii banului public si cresterea capacitatii de elaborare si punere in aplicare a politicilor.
Avem in vedere:
A. In domeniul gestiunii banului public:
- imbunatatirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor stabilite si rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;
- imbunatatirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa si urmarirea realizarii de catre ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;
- intarirea controlului financiar intern al Guvernului;
- reforma Curtii de Conturi.
B. In domeniul organizarii administratiei publice:
- reorganizarea Guvernului si a ministerelor; definirea rolului si responsabilitatii organelor administratiei publice (elaborare de politici/punere in aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare si actualizare);
- initierea procesului de transfer al unor competente si al resurselor aferente de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale;
- clarificarea rolului si responsabilitatii functiei politice in raport cu cea administrativa; clarificarea statutului functionarului public;
- dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din administratia publica; initierea pregatirii de negociatori pentru aderarea la Uniunea Europeana;
- redimensionarea personalului din administratie, in functie de obiectivele asumate;
- dezvoltarea comunicarii sistematice intre organele administratiei publice centrale, pe de o parte, si intre organele administratiei publice centrale si cele locale.
C. In domeniul reglementarii:
- instituirea si respectarea circuitului actelor normative;
- cresterea exigentei fata de fundamentarea actelor normative;
- instituirea si respectarea standardelor de redactare a reglementarilor;
- initierea pregatirii institutiilor in vederea armonizarii legislatiei romanesti cu cea comunitara.

1. Masuri de reforma a administratiei publice centrale

Pornind de la cele doua functii ale Guvernului, aceea de a realiza politica interna si externa a tarii si aceea de a conduce administratia publica, se defineste modul de abordare a activitatilor pe care aceasta institutie le va realiza.
Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alaturi de Presedintie, Guvernul va organiza executarea si va executa in concret programul politic stabilit de catre majoritatea parlamentara, in principal prin:
a) initiative legislative care sa puna in practica strategia politica agreata de majoritatea parlamentara;
b) adaptarea programului de guvernare la necesitati si cerinte noi ce pot aparea pe perioada mandatului sau;
c) comunicarea permanenta cu Parlamentul;
d) garantarea si promovarea executarii legilor si a celorlalte acte normative de catre sistemul organelor administratiei publice;
e) controlul activitatii autoritatilor administratiei publice.
In aplicarea prevederilor Constitutiei si a Legii administratiei publice locale, Guvernul isi propune sa pastreze in administrare proprie numai acele activitati care nu pot fi indeplinite decat la nivel central.
Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente ale societatii civile care reprezinta interese ale grupurilor sociale, urmarind evolutia si solutionarea problemelor acestora.
La nivelul organizarii structurii administratiei publice centrale se impune crearea unui aparat flexibil care sa aiba capacitatea de a interveni eficace in propriul program in functie de modificarile aparute in sfera necesitatilor si cerintelor corpului social. Debirocratizarea promovata de catre Guvern va genera introducerea unor criterii de performanta la nivelul administratiei publice centrale si delegarea autoritatii, cu scopul sporirii eficientei mecanismului administrativ.
In limita resurselor alocate si a strategiei adoptate, functionarul public va avea libertatea de a-si alege tactici si de a distribui resurse, cu conditia evaluarii periodice a relatiei resurse-obiective strategice-rezultate si a respectarii criteriilor de performanta.
De asemenea, administratia publica devine un prestator de servicii pentru cetateni. Pana acum, guvernele au fost mai degraba orientate inspre realizarea propriilor obiective decat inspre satisfacerea nevoilor legitime ale cetatenilor. Treptat insa, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale - cetateanul - a devenit mult mai coerent in exprimarea cererilor sale si asteapta ca - in schimbul taxelor si impozitelor platite - serviciile prestate de administratia publica centrala sa fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat.
O alta directie a administratiei o reprezinta imbunatatirea managementului resurselor umane. In principal, Guvernul propune o deconcentrare si descentralizare a politicilor de resurse umane in favoarea agentiilor si departamentelor specializate si a administratiei publice locale; imbunatatirea managementului functionarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile in domeniul salarizarii si al conditiilor de angajare.
In scopul promovarii coerente a actelor normative si a initiativelor legislative, astfel incat ele sa se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intentioneaza o crestere substantiala a raspunderii Secretariatului General al Guvernului in ceea ce priveste determinarea statutului si rolului functionarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administratiei publice centrale, precum si in ceea ce priveste corelarea sub aspect conceptual a activitatii ministerelor, astfel incat proiectele de acte normative pe care acestea le initiaza sa intruneasca, inca din faza initiala, conditiile de acuratete si fundamentare necesare unui demers cat mai rapid si mai oportun sub aspectul procedurilor de adoptare.
Va continua reforma administratiei publice si consolidarea descentralizarii si autonomiei locale administrative sustinuta financiar; vor continua programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta masuri in plan legislativ:
- Legea privind finantele publice;
- Legea privind statutul functionarului public;
- Legea referendumului.

2. Masuri de reforma a administratiei publice locale

Procesul democratizarii societatii romanesti, crearea statului de drept, modernizarea economiei si realizarea unei economii de piata, integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice sunt conditionate de reforma administratiei publice locale, a institutiilor economice, sociale si culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzatoare principiilor din Carta europeana a autonomiei locale.
Descentralizarea este o dimensiune a reformei administratiei publice, urmarind constientizarea si implicarea crescanda a colectivitatilor locale in gestiunea problematicii regionale si locale.
In viziunea Guvernului Romaniei ea semnifica transferul treptat de competente dinspre stat inspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul liber, universal si direct in cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabila la dezvoltarea zonei respective din partea retelelor asociative, a sectorului privat, si nu in ultimul rand a localnicilor, direct interesati.
Continuarea reformei urmareste in egala masura deconcentrarea deciziei si a actiunii administrative de la nivelul administratiei centrale - suprglomerate - la nivelul directiilor specializate din teritoriu.

Administratia publica locala

Este vorba in primul rand de continuarea reformei incepute in 1991 prin Legea nr. 69 privind administratia publica locala, prin care s-a instituit principiul descentralizarii.
Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesara perfectionarea cadrului legislativ existent in sensul armonizarii acestuia cu legislatia europeana, prin modificarea <>Legii nr. 69/1991 si a Hotararii Guvernului cu privire la organizarea si functionarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai clar principiile de baza ale functionarii administratiei publice locale. Ele vor clarifica prevederile legale in vederea unei aplicari efective a dreptului consiliilor locale si judetene de a crea si dezvolta cooperari, asocieri si infratiri cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara si din strainatate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales in ce priveste limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalitatii hotararilor administratiei locale. Ele vor defini statutul si responsabilitatile subprefectului si ale secretarului general al prefecturii, precum si pe cele ale secretarilor de la nivel municipal si comunal.

Impozitele locale

In acest caz se are in vedere amendarea Legii impozitelor locale in vederea sporirii autonomiei autoritatilor locale in adoptarea hotararilor cu privire la domeniul si cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificarile vor crea conditiile pentru constituirea, supravegherea si incasarea impozitelor locale de catre compartimente specializate ale autoritatilor publice locale.

Finantele publice locale

Se va urmari totodata adoptarea in scurt timp a Legii finantelor publice locale. Aceasta lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea si utilizarea de resurse financiare suficiente, proportional cu competenta si responsabilitatile administratiei publice locale.
Deciziile si responsabilitatile in domeniul financiar vor fi transferate de la nivel central la nivel local.
Astfel, prin facilitarea infiintarii bancilor de credit comunal, autoritatile locale vor avea posibilitatea sa contracteze imprumuturi pentru lucrari publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de stat.
Resursa principala a bugetului local va fi constituita de sursele financiare locale, in timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un caracter exceptional. Ele vor fi utilizate pentru a sustine zonele sarace sau proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentala.
Autoritatile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la institutii financiare straine, de la organizatii financiare internationale sau de la alte organizatii si firme straine.
Masurile preconizate sunt:
- adoptarea de catre Parlament a <>Ordonantei de urgenta nr. 22/1997 privind modificarea Legii administratiei publice locale;
- adoptarea Legii dreptului de proprietate publica si regimul juridic al acesteia;
- adoptarea proiectului Legii privind finantele publice locale;
- armonizarea legislatiei interne cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale;
- ratificarea Conventiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera si a Cartei europene a limbilor minoritare si regionale.

CAP. 7
Politici privind justitia si siguranta cetateanului

1. Justitia

1.1. Continuarea reformei justitiei

Procesul de reforma a justitiei va cunoaste, pe langa continuarea perfectionarilor de ordin institutional, si imbunatatirea functionalitatii instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea.
Pentru continuarea reformei se vor lua urmatoarele masuri prioritare:
- o mai buna corelare a numarului de magistrati, grefieri si alt personal de specialitate cu volumul real de activitate si complexitatea cauzelor aflate pe rolul fiecarei instante de judecata si al parchetelor;
- va fi modificat Codul de procedura civila, urmarindu-se in special celeritatea si calitatea actului de justitie, simplificarea si imbunatatirea procedurilor de executare a hotararilor in materie civila;
- vor fi aduse modificari esentiale Codului penal, in special cu privire la perfectionarea sistemului pedepselor, prevazandu-se diversificarea acestora si asigurarea echilibrului necesar intre asprimea masurilor punitive si gradul de pericol social al infractiunilor savarsite;
- prin reglementari procesual-penale vor fi consacrate modalitati mai eficiente de cooperare penala internationala, tinandu-se seama de exigentele conventiilor internationale la care Romania a aderat, precum si de intensificarea circulatiei persoanelor si de amploarea formelor transnationale de savarsire a unor infractiuni;
- se vor elabora proiecte de lege privind organizarea activitatii de expertiza tehnica-judiciara, privind executorii judecatoresti, precum si privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de lege se va tine seama de noile realitati din societatea romaneasca si de cerinta perfectionarii cadrului legislativ al acestor activitati, in armonizare cu legislatia europeana;
- pentru a pune de acord legislatia romaneasca cu documentele Consiliului Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum si Legea privind inlocuirea sanctiunii inchisorii contraventionale cu obligarea contravenientilor la prestarea unei activitati in folosul comunitatii;
- se va elabora cadrul legislativ privind restituirea in natura a unor imobile preluate de stat dupa 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil prin justa despagubire, conform Rezolutiei nr. M 1123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, cu garantii reale pentru protectia chiriasilor; se vor identifica posibilitatile reglementarii situatiei juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice;
- se vor adopta noi legi privind persoanele fizice si juridice, precum si regimul juridic al organizatiilor neguvernamentale (asociatii si fundatii). La baza acestor proiecte de lege vor sta exigentele izvorate din conventiile internationale, precum si cerintele adaptarii reglementarilor in materie la conditiile democratiei si statului de drept;
- tinand seama de importanta contenciosului administrativ pentru garantarea drepturilor persoanelor fizice si persoanelor juridice de drept privat in raporturile cu autoritatile publice, se va elabora Legea pentru modificarea si completarea <>Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ. La elaborarea acestei legi vor fi avute in vedere necesitatea punerii in concordanta a dispozitiilor acesteia cu prevederile Constitutiei, precum si solutiile jurisprudentei in materie;
- modificarea Legii Curtii Supreme de Justitie si a Legii instantelor militare in vederea desfiintarii Sectiei militare a Curtii Supreme de Justitie si a corelarii cu Legea privind organizarea judecatoreasca.

1.2. Combaterea coruptiei

Anul 1997 a marcat o importanta cotitura in actiunea organizata a autoritatilor publice cu atributii in domeniul luptei impotriva flagelului coruptiei.

Prioritati legislative:

O prioritate legislativa in acest domeniu o reprezinta sustinerea Legii privind prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, care stabileste mai precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infractiunilor de coruptie, precum si a faptelor care se inscriu in aceasta categorie de infractiuni.
Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adancirea colaborarii internationale - bilaterale si multilaterale - in domeniul luptei contra coruptiei si crimei organizate.
Un accent deosebit se va pune pe colaborarea in cadrul Initiativei de cooperare in sudul si estul Europei (S.E.C.I.). In acest sens, se va insista pentru realizarea propunerii de infiintare la Bucuresti a unui Centru regional S.E.C.I. de combatere a crimei organizate si a coruptiei.

2. Siguranta cetateanului

2.1. Obiective

Obiectivele principale ale politicii in domeniul sigurantei cetateanului sunt urmatoarele:
- protectia exercitarii drepturilor si a libertatilor individuale;
- protectia proprietatii;
- dezvoltarea climatului de comunicare si coeziune sociala;
- dezvoltarea climatului necesar asigurarii sigurantei cetateanului si protectiei comunitatilor; reducerea ratei criminalitatii.

2.2. Actiuni si masuri privind realizarea reformei in Ministerul de Interne

Reforma Ministerului de Interne, ca institutie principala care actioneaza in domeniul sigurantei cetateanului, se va desfasura in urmatoarele directii:
* initierea si punerea in aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne si indeosebi a Politiei Romane:
- pregatirea preluarii atributiilor privind siguranta cetateanului de catre consiliile locale cu transferarea personalului si infiintarea structurilor respective la nivel local;
- reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ si cel de executie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central si a celui de conducere, precum si pentru intarirea structurilor de executie.
* continuarea actiunii de reorganizare si restructurare a ministerului prin:
- elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi in Jandarmeria Romana;
- reorganizarea Comandamentului National al Granicerilor, reducerea personalului neoperativ si cresterea numarului elementelor de dispozitiv pe frontiera;
- constituirea de structuri specializate in domeniile noi de manifestare a criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).
* elaborarea, actualizarea sau modificarea legislatiei specifice, cu accent pe:
- Legea privind siguranta cetateanului;
- Legea privind frontiera de stat a Romaniei;
- Legea privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari.

CAP. 8
Politica externa si de securitate nationala

1. Politica externa

Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului in etapa actuala sunt:

1.1. Integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice

Guvernul va actiona cu perseverenta, intr-un spirit realist si pragmatic, pentru indeplinirea tuturor conditiilor cerute pentru dobandirea statutului de membru cu drepturi depline al institutiilor politice, economice si de securitate din spatiul euroatlantic.

1.1.1. Uniunea Europeana

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta un obiectiv fundamental al politicii Guvernului Romaniei. In urma deschiderii procesului de aderare cu toate tarile candidate, actiunile Guvernului pe linia integrarii Romaniei in Uniunea Europeana vor trebui intensificate prin:
- includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale si multilaterale;
- pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenti;
- consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati in domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile sa gestioneze in mod adecvat acest proces;
- utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si colaborare;
- obtinerea unui acces mai larg, in conditii echitabile, la sursele de finantare si investitii;
- ameliorarea regimului de libera circulatie in spatiul comunitar a cetatenilor romani.

1.1.2. Organizatia Tratatului Nord-Atlantic

Relansarea demersurilor, dupa startul luat de Romania, in directia afirmarii sale drept candidat credibil in cadrul procesului de extindere a NATO prin:
- punerea in valoare, prin argumente concrete, a pozitiei geostrategice a Romaniei;
- mentinerea sprijinului popular pentru optiunea de integrare in NATO, printr-un efor sporit de constientizare;
- afirmarea, prin fapte, a vocatiei Romaniei ca exportator de stabilitate si constructor de consens pe plan subregional si regional;
- amplificarea dialogului politic si a contactelor pe linie militara, pe plan bilateral si multilateral, pentru sporirea contributiei Romaniei la dezvoltarea conceptuala si operationala a colaborarii transatlantice;
- valorificarea atenta a potentialului oferit de conlucrarea in cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO si embrion al entitatii europene de securitate si aparare;
- indeplinirea in continuare a obligatiilor asumate in cadrul Parteneriatului pentru Pace si al altor forme institutionalizate de colaborare pe plan politico-militar;
- asumarea unor noi angajamente, pe masura potentialului real si resurselor existente, in operatiuni de mentinere sau impunere a pacii;
- adoptarea de masuri si initiative practice in lupta impotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii si securitatii: crima organizata, imigratia ilicita, traficul de arme, narcotice si alte substante interzise, terorismul international;
- aplicarea unor proceduri moderne, conform conventiilor internationale in materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile in zonele de conflict activ sau latent;
- utilizarea mai activa a capacitatii de analiza si interventie a diplomatiei romanesti.

1.2. Raporturi de buna vecinatate intr-o lume globala

- elaborarea si punerea in aplicare a unor programe coerente, prevazand o succesiune logica de actiuni politico-diplomatice, economice si in alte domenii, pe tari si grupe de tari, pentru promovarea intr-o viziune unitara a intereselor nationale specifice ale Romaniei in corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor;
- imbogatirea continutului concret al relatiilor Romaniei cu tarile din arealul geografic propriu, acordand prioritate celor cu care impartasim valori si aspiratii comune;
- adancirea raporturilor, din ce in ce mai institutionalizate, ale Romaniei, in calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. si NATO, cu tarile Europei Occidentale si Centrale, urmarind atat beneficiul reciproc cat si afirmarea virtutilor colaborarii in cadrul comunitatii libere a natiunilor europene si atlantice;
- aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria si Polonia prin indeplinirea intelegerilor stabilite si deschiderea de noi domenii de colaborare;
- transpunerea consecventa in practica a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificand astfel investitia de incredere acordata Romaniei;
- infaptuirea, cu consecventa, luciditate si pragmatism, a intelegerilor realizate la cel mai inalt nivel in raporturile cu Republica Moldova, de care Romania se simte legata de mult mai multe fire decat simpla identitate lingvistica si culturala;
- dezvoltarea in continuare a relatiilor prietenesti si constructive cu Ucraina;
- utilizarea deplina, intr-un ritm accelerat, a potentialului euroregiunilor Prutul Superior si Dunarea de Jos, la care Romania este asociata alaturi de Ucraina si Republica Moldova;
- acordarea unei atentii sporite raporturilor cu Federatia Rusa, prin definitivarea Tratatului de baza si valorificarea rezervelor inca insuficient folosite in sfera schimburilor si cooperarii economice;
- initierea unei colaborari mai apropiate cu statele din Caucaz, in special cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legatura cu zona Marii Caspice si, in continuare, cu China si aria de dezvoltare dinamica a Pacificului;
- evaluarea realista si echilibrata a raporturilor Romaniei cu statele de pe alte continente, acordand grija cuvenita celor de care ne leaga o traditie statornica de colaborare fructuoasa.

1.3. Colaborarea multilaterala

- revitalizarea si imprimarea unui continut concret - pe baze realiste si cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala, subregionala sau in cadrul euroregiunilor;
- continuarea contributiei constructive a Romaniei la activitatea O.S.C.E. si a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de noi initiative proprii;
- amplificarea chibzuita a rolului firesc al Romaniei ca factor stabilizator in zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii, in consonanta cu obiectivele comunitatii internationale;
- adancirea cooperarii in bazinul Marii Negre si stabilirea unui racord functional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;
- afirmarea unei contributii originale a Romaniei in cadrul O.N.U. si al agentiilor sale specializate, precum si al altor organisme internationale cu vocatie universala.

2. Politica de securitate nationala

Politica de securitate nationala trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale fundamentale si promovarea intereselor strategice ale Romaniei - aderarea la NATO si integrarea in Uniunea Europeana.
Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem in vedere:
- definirea intr-o acceptie larga a conceptului de securitate nationala;
- revizuirea unor legi emise anterior adoptarii Constitutiei (Legea privind siguranta nationala, Legea de infiintare si organizare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Legea de infiintare si functionare a S.R.I., Legea de organizare si functionare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) si adaptarea lor la noile realitati;
- completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare in acest domeniu (Legea starii de asediu si starii de urgenta, Legea planificarii apararii), adaptate legislatiei comunitare, precum si prin adoptarea Cartii albe a securitatii nationale, Strategiei de securitate nationala a Romaniei si a Strategiei militare a Romaniei.

2.1. Politica de aparare nationala

2.1.1. Obiectivele strategice

- cresterea capacitatii de aparare a tarii;
- asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO si U.E.O., in perspectiva aderarii la aceste structuri;
- perfectionarea structurii organizatorice, in continuare, printr-o mai buna concentrare a efectivelor intr-un numar mai mic de unitati, preponderent la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desfiintarea unor structuri;
- continuarea numirii unor demnitari si functionari publici civili in conducerea Ministerului Apararii Nationale.

2.1.2. Directii de actiune in domeniul politicii de aparare nationala

* Masuri de crestere a capacitatii de lupta a armatei:
- continuarea procesului de perfectionare a conducerii armatei la nivel central si al principalelor structuri - categorii de forte armate si mari unitati -, precum si cresterea flexibilitatii si capacitatii de adaptare la diferite situatii de criza;
- instituirea unui nou sistem de planificare a apararii si alocarea bugetara multianuala, pe baza de programe, o data cu adoptarea Legii planificarii multianuale a apararii;
- dislocarea proportionala a fortelor armate in raport cu mediul geografic si valentele geostrategice ale teritoriului national;
- micsorarea numarului de unitati si mari unitati cu grad redus de operativitate si cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea cadrelor active;
- definitivarea realizarii unei componente pentru riposta rapida si imediata;
- sporirea capacitatii de mobilitate, de interventie si de lovire, la distante mari, pe orice directie in zonele de operatii pe teritoriul national;
- punerea in practica a conceptiei privind managementul resurselor umane adoptat la inceputul anului 1998;
- implementarea reformei invatamantului militar;
- imbunatatirea organizarii si conceptiei de pregatire si intrebuintare a fortelor de rezerva.
* Masuri de imbunatatire a inzestrarii armatei
In vederea realizarii unei armate moderne si a unei structuri compatibile cu a tarilor membre NATO, politica in domeniul achizitiilor se bazeaza pe urmatoarele obiective:
- dezvoltarea procesului de planificare, programare si finantare in cadrul unui sistem de planificare, urmarire si raportare unitar, compatibil cu cel al tarilor membre NATO;
- identificarea de noi surse de finantare a programelor de modernizare a tehnicii de lupta si dezvoltarea sistemului de management a programelor/proiectelor de achizitii prin proceduri, metodologii, standarde si reglementari similare celor utilizate in tarile NATO;
- crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de standardizare si codificare NATO;
- inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performante si inteligente care sa raspunda cerintelor de precizie, mobilitate, flexibilitate si interoperabilitate;
- modernizarea tehnicii de lupta in scopul prelungirii perioadei de viata a sistemelor de armament din dotare, cresterea performantelor acestora si compensarea in acest mod a reducerilor de armament si forte, toate acestea cu cheltuieli si risc minim;
- cooperarea cu alte tari in realizarea sistemelor de armament;
- accesul cat mai larg si sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii, situate cel putin la nivelul celor existente in armamentul din dotarea vecinilor nostri;
- mentinerea unor capacitati ale industriei nationale de aparare pentru a ne asigura o anumita independenta fata de furnizorii externi, impunandu-se adaptarea acestor capacitati la noile necesitati pe termen lung ale armatei, acreditarea si certificarea lor, precum si sporirea capacitatii agentilor economici de a participa la realizarea partiala sau integrala a produselor pe care armata le doreste;
- mentinerea unei componente a cercetarii militare direct in subordinea Ministerului Apararii Nationale, ca cea mai importanta sursa de consultanta stiintifica a armatei;
- actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu si lung, care sa aiba finantare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite externe) si care sa asigure derularea in grafic a programelor de achizitii.
* Masuri prioritare:
- mentinerea si amplificarea relatiilor militare, in special cu tarile candidate pentru integrarea in structurile NATO;
- imbunatatirea statutului social si a conditiilor de viata ale personalului fortelor armate;
- asigurarea resurselor necesare apararii;
- dezvoltarea relatiei cu societatea civila;
- pregatirea unitatilor destinate pentru actiuni de mentinere a pacii;
- executarea de aplicatii si exercitii in comun, in cadrul Parteneriatului pentru Pace, cu partenerii si viitorii aliati.
* Intensificarea profesionalizarii armatei
Se va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru cresterea profesionalismului acestora, corespunzator caracteristicilor luptei moderne, la nivelul practicat in tarile membre ale NATO. Se va avea in vedere indeplinirea criteriilor de interoperabilitate prevazute de standardele NATO, in domeniile conducerii, comunicarii, instruirii si, treptat, in domeniul operational, al inzestrarii si cel logistic.
* Mentinerea si amplificarea relatiilor militare
Se va urmari mentinerea si amplificarea relatiilor militare cu armatele altor state si cu organismele internationale, precum si sustinerea demersurilor intreprinse de Romania pentru sprijinirea eforturilor comunitatii internationale de edificare a unei noi arhitecturi de pace si stabilitate, indeosebi in cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:
- coordonarea pozitiilor Ministerului Apararii Nationale cu celelalte institutii, organizatii similare, acordandu-se prioritate punerii in practica a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;
- proiectarea in comun a principalelor actiuni pentru rezolvarea starilor de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului si traficului ilicit de arme;
- fundamentarea si operationalizarea unor propuneri de asistenta tehnica si financiara in vederea pregatirii Romaniei pentru integrarea in NATO.
* Imbunatatirea statutului social si a conditiilor de viata ale personalului fortelor armate prin:
- cresterea calitatii hranei, a echipamentului si a conditiilor de cazarmare pentru militari, prin cresterea cheltuielilor pe militar pana la o suma comparabila cu a tarilor central-europene;
- construirea de apartamente de serviciu si sprijinirea cadrelor militare active si in rezerva pentru construirea de locuinte proprii, prin acordarea de credite bancare in conditii avantajoase.
* Asigurarea resurselor necesare apararii
Pentru stoparea periculoasei degradari a capacitatii de aparare a tarii, va fi schimbata conceptia privind prioritatile in repartitia creditelor de la bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmand sa creasca treptat in urmatorii ani. Pe de alta parte se va urmari valorificarea corespunzatoare a cadrelor militare educate si pregatite in strainatate dupa 1990.
* Dezvoltarea relatiei cu societatea civila
Se vor dezvolta dialogul, relatiile si colaborarea cu societatea civila, considerand ca numai prin comunicare si transparenta se vor putea promova si mentine increderea, intelegerea si respectul reciproc dintre armata si aceasta. Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare si relatii publice ale armatei cu mass-media si se va dezvolta colaborarea dintre armata si institutiile civile de invatamant, pentru sporirea implicarii acestora in abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de aparare si inzestrare a armatei.

2.2. Politica de siguranta nationala

Obiectivul politicii de siguranta nationala il reprezinta identificarea riscurilor si amenintarilor de orice natura la adresa securitatii nationale si formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire si combatere a lor.
Un element important al acestei politici il reprezinta informatia. Romania trebuie sa posede o capacitate reala de selectare si de protejare a informatiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce vizeaza securitatea nationala, precum si protectia impotriva tipurilor de agresiuni moderne.
Politica de siguranta nationala va fi adaptata unor probleme diverse, o atentie deosebita acordandu-se:
- combaterii agresiunilor informationale;
- razboiului cibernetic;
- spionajului economic;
- terorismului;
- traficului de droguri si crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protectie a mediului;
- promovarii unor programe de interes national.

OBIECTIVE SI MASURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT

Introducere

Anul 1997 a consemnat restabilirea functiei alocative a preturilor in economie, functionarea normala fara rationare a pietei valutare, incetarea subventionarii implicite a unor domenii ineficiente si cresterea spectaculoasa (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de alta parte, ritmul restructurarii economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul unui declin accentuat al activitatii economice.
Pentru anul 1998, Guvernul urmareste continuarea efortului de stabilizare macroeconomica si accelerarea restructurarii economice. Premisa fundamentala a programului de reforma ramane aceea ca restructurarea la nivelul intreprinderilor, intarirea disciplinei financiare se pot face numai in conditiile unor politici monetare, fiscale si de venituri care favorizeaza stabilizarea macroeconomica. Din acest punct de vedere, tinta de inflatie la preturile bunurilor si serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, in conditiile in care in primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul guvernamental vizeaza realizarea unui deficit al bugetului general consolidat de 3,6% din produsul intern, care sa reduca impactul imprumuturilor de stat asupra orientarii creditului in economie.
Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar permite urmarirea unei tinte de inflatie de aproximativ 20% in anul 1999, concomitent cu relansarea economica. Esential este ca relansarea economica sa fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.
Prioritatile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:
- masuri indreptate spre domeniile in care reforma a intarziat si care se refera la restructurarea regiilor autonome si, in special, a marilor furnizori de utilitati, privatizarea si restructurarea intreprinderilor de stat, inceperea privatizarii bancilor, precum si restructurarea bancilor de stat cu probleme;
- masuri indreptate spre construirea premiselor de relansare economica, inclusiv prin aducerea inflatiei la un nivel rezonabil si stoparea declinului economic.
Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de masuri concrete, care urmaresc:
- redarea coerentei programului de reforme structurale inceput in anul 1997;
- continuarea reformei institutionale;
- stoparea declinului economic;
- armonizarea si completarea cadrului legislativ;
- realizarea unui pact social in vederea sustinerii masurilor cuprinse in programul de guvernare.

I. Politica macroeconomica

Pentru anul 1998 programul prevede masuri privind:
- o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica fiscala, monetara, a veniturilor etc.);
- definitivarea strategiei pentru crearea pietei secundare a titlurilor de stat;
- imbunatatirea activitatii de administrare a impozitelor;
- alocarea cheltuielilor de reforma si restructurare pe programe si proiecte orientate spre rezultate;
- completarea legislatiei privind achizitiile publice;
- reducerea evaziunii fiscale si a fraudei vamale;
- imbunatatirea cadrului institutional pentru atragerea investitiilor straine directe;
- capitalizarea Bancii de Export-Import a Romaniei - S.A. (Romanian Eximbank).
Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor si pentru pregatirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante posibile si dezbaterea transparenta la nivel intra- si interministerial. Pe de alta parte legea finantelor publice locale reprezinta un pas important in directia formalizarii clare a relatiilor dintre bugetul de stat si bugetele locale si a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu si lung.

II. Politici de restructurare a economiei

Guvernul isi propune sa accelereze procesul de privatizare a intreprinderilor si isi asuma raspunderea ca intreprinderile care nu pot fi privatizate si continua sa produca pierderi si arierate sa fie lichidate. In acelasi timp se vor actualiza strategiile sectoriale si subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic si siderurgic), in scopul identificarii structurilor si dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum si dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obtinute din vanzari de active de catre societatile comerciale cu capital majoritar de stat, exclusiv in scopul restructurarii/retehnologizarii/dezvoltarii societatilor comerciale respective.
Pentru realizarea masurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei si Legea serviciilor publice), infiintarea unor autoritati de reglementare cu rol de arbitru al pietelor dominate de monopoluri naturale, precum si perfectionarea cadrului legislativ cu privire la transferul catre F.P.S. a actiunilor societatilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizarii regiilor autonome.
Se va accelera reforma infrastructurilor calitatii, in special in domeniile standardizarii si acreditarii, in acord cu practica Uniunii Europene.

1. Masuri cu privire la privatizarea societatilor comerciale

Accelerarea privatizarii va putea fi obtinuta prin acceptarea ideii ca intreprinderile sa poata fi vandute la valoarea lor de piata fara a se tine seama de valoarea contabila a activelor, cu conditia ca cel care va cumpara intreprinderea sa se angajeze intr-un proces investitional care sa permita supravietuirea ei si continuarea activitatii pentru cel putin o parte din angajati. In procesul privatizarii, obiectul controlului il va constitui legalitatea operatiunii, si nu oportunitatea economica a acesteia. Se va reglementa cadrul legislativ, astfel incat sa poata fi oferite spre vanzare intreprinderi avandu-se in vedere si pasivele acestora.
Lichidarea agentilor economici care nu sunt privatizabili este esentiala pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a salva partile viabile din intreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii unor intreprinderi noi si implicit a crearii de locuri de munca. In acelasi timp nu se va mai acorda statut de societate comerciala de interes national unor societati comerciale aflate intr-o situatie economica fara iesire. Guvernul considera ca una dintre prioritatile programului economic pe anul 1998 o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei Autonome "Banc-Post" si Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A., astfel incat veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajunga la buget in cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare dintre F.P.S. si S.I.F.

2. Masuri privind restructurarea si privatizarea regiilor autonome

Activitatile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic si social, fapt care a facut dificila abordarea exhaustiva si corelata a reformarii acestora. Rigiditatea structurala, inadaptabilitatea la cerintele pietei si ale economiei, conservatorismul managerial si birocratic si, nu in ultimul rand, dimensiunile exagerate ale capacitatilor nominale si ale numarului de personal au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiara cronica ce a indus perturbatii si distorsiuni grave in intreaga economie romaneasca.
In domeniul energetic, restructurarea vizeaza in principal Regia Autonoma de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de stat al economiei, de reformarea caruia depinde direct relansarea unor lanturi sectoriale complete ale industriei romanesti. Regia va fi restructurata prin transformarea in societate comerciala nationala, o data cu externalizarea activitatilor auxiliare, divizarea in componente functionale, redimensionarea capacitatilor productive in acord cu necesarul de energie corect evaluat, retehnologizarea componentelor sistemului in scopul diminuarii intensitatii energetice, al cresterii performantei tehnico-economice si, in final, al reducerii pretului energiei la consumatorii finali.
Concomitent, promovarea Legii energiei si infiintarea Autoritatii de reglementare vor sustine si vor statornici demonopolizarea si constituirea unui mediu economic concurential, nediscriminatoriu in domeniul producerii, transportului si distributiei energiei electrice si termice.
In stransa corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a combustibililor solizi, care a parcurs in anul 1997 faza redimensionarii, va fi restructurata, vizand doua directii prioritare:
a) inchiderea in anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele si obiectivele neexploatabile economic;
b) inceperea relansarii programelor de investitii-retehnologizari ale minelor viabile.
In acelasi timp, vor incepe lucrari de ecologizare a zonelor miniere. Ministerul Industriei si Comertului impreuna cu Agentia Nationala a Resurselor Minerale, avand ca suport Legea minelor, care intra in vigoare in acest trimestru, vor lansa programele de concesionare a activitatilor de prospectare, explorare si exploatare miniera.
Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere si nemetalifere va avea in esenta aceleasi obiective prioritare: redimensionarea activitatii, inchiderea intreprinderilor neperformante, retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economica, ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activitatilor de extractie.
In intreaga industrie a mineritului, de ritmul si amploarea concesionarilor vor depinde in buna masura ritmul si calitatea restructurarii prin concesionare creandu-se atat surse de sustinere a procesului cat si premise de acces la performanta economica.
Sectorul de extractie, transport, distributie si prelucrare a titeiului si gazelor - sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice a economiei si societatii romanesti si care conditioneaza in mare masura calitatea rezultatelor economice in toate lanturile sectoriale - reclama imperios restructurarea: reactualizarea evaluarii zacamintelor, inchiderea sondelor care functioneaza sub pragul economic, revitalizarea interventiei ingineriei de zacamant, imbunatatirea performantelor tehnice si tehnologice de extractie si transport, redimensionarea capacitatilor de rafinare si retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitatile lantului, sectorial chimic si petrochimic etc.
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmeaza a fi restructurata prin transformarea in societate comerciala nationala si divizarea in componentele majore functionale si, paralel - corelat - cu restructurarea Societatii Nationale de Petrol, va parcurge secvential etapele concesionarii-privatizarii.
Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol si gaze, de la locul si rolul acesteia in economia romaneasca, Guvernul, prin institutiile sale specializate, va include intre preocuparile de maxima prioritate obiectivul realizarii in acest domeniu a unei reforme coerente, corelate riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie globala a Romaniei.
De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, in mare masura, cu acelasi tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva si de personal, nonperformanta economica. Ministerul Industriei si Comertului si Ministerul Privatizarii vor lua masurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare si de privatizare a domeniului siderurgic.
In domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane" si trecerea la organizarea in societati comerciale a transportului de marfa si calatori.

3. Consolidarea pietelor financiare

O serie de societati bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un proces de accentuata erodare a calitatii portofoliului de credite si prin urmare de decapitalizare datorita utilizarii lor in scopul subventionarii netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte banci, cu capital privat, s-au angajat in tranzactii riscante si oneroase, astfel incat trei dintre ele au operatiunile efectiv suspendate, in asteptarea lichidarii. Intrucat o criza de sistem in sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca Banca Nationala a Romaniei sa primeasca puteri sporite pe linia supravegherii si controlului bancar.
Guvernul va depune diligentele necesare pentru ca noile legi privind statutul B.N.R. si insolvabilitatea bancara sa fie aplicate ferm. De asemenea, Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care sa permita alinierea sistemului bancar romanesc la practicile si standardele internationale.
Pentru consolidarea pietelor financiare se vor lua urmatoarele masuri:
- privatizarea Bancii Romane pentru Dezvoltare - S.A. si a Regiei Autonome "Banc-Post";
- incheierea restructurarii Bancii Agricole - S.A.;
- auditarea Bancorex si B.C.R. si stabilirea programelor de restructurare si a necesitatii de recapitalizare;
- utilizarea pietelor bursiere pentru accelerarea si cresterea procesului de privatizare;
- organizarea autonoma a autoritatii de reglementare si supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare;
- elaborarea si promovarea Legii creditului ipotecar.

4. Dezvoltarea regionala si sprijinirea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii

Pentru anul 1998 Guvernul isi propune o serie de masuri pentru crearea cadrului institutional si legislativ in acest domeniu prin:
- promovarea Legii de dezvoltare regionala;
- promovarea Legii zonelor speciale;
- continuarea programelor de dezvoltare regionala initiate in cursul anului 1997 pentru Valea Jiului si Moldova;
- promovarea Legii pentru ratificarea Conventiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera;
- modificarea Legii privind zonele economice libere.
Pentru sustinerea initiativei private in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, Guvernul are in vedere consolidarea cadrului institutional necesar elaborarii si implementarii politicilor.

5. Restructurarea sectorului agricol

Guvernul recunoaste faptul ca potentialul agricol al tarii nu este exploatat in mod corespunzator. Una dintre cauzele acestei stari de fapt o constituie faramitarea a peste doua treimi din suprafata de teren agricol si arabil in exploatari mici, ineficiente economic, ca urmare a intarzierii finalizarii procesului de privatizare si a intarzierii procesului de comasare a terenului prin vanzari si cumparari. Recent adoptata Lege privind circulatia juridica a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea premisele constituirii unei adevarate piete funciare.
F.P.S. va oferi spre vanzare, pe piata RASDAQ, intregul pachet de actiuni ce apartine statului in societatile comerciale de tip "Comcereal". Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societatile comerciale de tip "Cerealcom" si va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.
Guvernul considera ca este inadmisibil ca, in domeniul industriei alimentare, balanta comerciala a Romaniei sa fie deficitara. Privatizarile din acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru relansarea acestei ramuri care prezinta un cert avantaj comparativ. Sprijinirea agriculturii de catre stat constituie un concept mai amplu, care are in vedere nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta masuri privind:
- sprijinirea crearii exploatatiilor agricole de tip industrial;
- sprijinirea materiala a micilor producatori si extinderea acestui sprijin in domeniul cresterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura si prin programe speciale de inzestrare tehnica;
- elaborarea unui program national pentru atragerea si stabilirea in mediul rural a specialistilor si a tinerilor;
- elaborarea Legii privind privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat din agricultura (foste I.A.S.);
- restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei;
- promovarea Legii muntelui si continuarea politicilor de dezvoltare montana.
In cazul in care productia agricola va fi excedentara, Guvernul va adopta masuri pentru stimularea exportului de cereale.

6. Masuri in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si locuirii

In concordanta cu optiunile majore in domeniul strategiei socioeconomice se au in vedere urmatoarele:
- promovarea Legii privind amenajarea teritoriului national "Reteaua de localitati";
- urmarirea extinderii elaborarii planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile si finalizarea a 60% din acestea;
- crearea cadrului de finantare necesar dezvoltarii Fondului de locuinte;
- promovarea Programului de construire de locuinte sociale si de necesitate;
- sprijinirea dezvoltarii rurale.

III. Politica sociala

Masurile in acest domeniu au in vedere reforma cadrului juridic al relatiilor de munca si al pietei fortei de munca si a sistemului de asigurari sociale. Promovarea acestor masuri are in vedere clarificarea rolului sindicatelor, solutionarea eficienta a conflictelor de munca, reducerea ponderii muncii la negru, reglementarea pregatirii profesionale, reechilibrarea financiara a sistemelor de asigurari sociale etc.
Guvernul isi asuma o politica de salarizare a personalului bugetar prudenta, care sa nu induca socuri pe partea cererii agregate. In ceea ce priveste pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunara usor superioara ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflatiei anticipate de aproximativ 70% din aceasta.
In cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial il are politica de salarizare aprobata de Guvern pentru regiile autonome si pentru societatile de interes national. Astfel, fondurile de salarii ale regiilor autonome si ale societatilor de interes national vor fi limitate conform celor prevazute in legea bugetului.
In vederea reconversiei profesionale in Valea Jiului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va intreprinde urmatoarele masuri: infiintarea unui centru de calificare si recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600 milioane lei in 1997 si se vor cheltui inca 500 milioane lei in anul 1998); asigurarea serviciilor de orientare profesionala la Petrosani, Lupeni si Petrila; crearea de 500 noi locuri de munca prin alocarea de la bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj a circa 5 miliarde lei pentru acordarea de credite avantajoase intreprinderilor mici si mijlocii.
Cadrul legislativ care reglementeaza raporturile de munca va fi perfectionat. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale va elabora noi acte normative precum Legea privind solutionarea conflictelor de munca, sau va aduce amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. In cursul anului 1998 se va declansa procesul de reforma a sistemului de asigurari sociale si pensii, urmand ca pe langa sistemul de pensii de stat sa figureze si un sistem complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgata Legea privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, precum si Legea-cadru a asistentei sociale. Pensionarii vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear (pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un numar de 6 calatorii pe calea ferata cu reducere la jumatate a tarifului, precum si de un program de sprijin finantat din fonduri PHARE, aplicat in 21 de judete etc. In acelasi timp, cuantumul alocatiei de stat pentru copii va creste in anul 1998 cu 30%, de la 50.000 lei la 65.000 lei.

IV. Politici privind drepturile omului, culte si minoritati

Guvernul este constient de importanta crearii unui climat favorabil parteneriatului social cu organizatiile patronale, sindicale si profesionale, capabil sa duca la adoptarea unui pact social.
De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind infiintarea si functionarea asociatiilor si fundatiilor, ceea ce va conduce la crearea unui cadru adecvat de manifestare a formelor institutionalizate de manifestare ale societatii civile. Se va promova si Legea privind restituirea bunurilor imobile si a celor mobile aferente lor, care au apartinut asociatiilor, fundatiilor, societatilor, inclusiv organizatiilor minoritatilor nationale.
In ceea ce priveste drepturile minoritatilor, se va elabora si se va promova Legea minoritatilor nationale. De asemenea, se va elabora o strategie nationala privind integrarea sociala a rromilor.
Guvernul va elabora si va promova Legea cultelor si Legea privind retrocedarea bunurilor imobile si a celor mobile aferente lor, care au apartinut bisericilor. Incepand cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar incepand cu luna ianuarie 1999, si cel din mediul urban.

V. Politici privind capitalul uman

Guvernul va promova masuri cu privire la continuarea reformelor din domeniul educatiei prin:
- publicarea si difuzarea Cartii Albe a reformei;
- initierea crearii cadrului institutional adecvat cu implicarea societatii civile in domeniul educational;
- sustinerea Legii pentru aprobarea <>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 si a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului institutional adecvat, Statutul personalului didactic - 1997 din perspectiva reformei invatamantului preuniversitar.
In domeniul sanitar Guvernul va actiona pentru continuarea reformei prin:
- reorganizarea directiilor sanitare judetene;
- organizarea caselor A.S.S. si monitorizarea aplicarii reformei in acest domeniu;
- promovarea Legii medicamentului;
- imbunatatirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;
- eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea invatamantului medical cu asistenta medicala.
In ceea ce priveste domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi privind protectia patrimoniului cultural mobil si a monumentelor istorice, bibliotecile publice, muzeele si colectiile publice. Se vor reorganiza o serie de institutii publice de interes national si se va promova privatizarea editurilor aflate in subordinea Ministerului Culturii.
In domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii se va adopta un plan national si se vor lansa cu prioritate programe-pilot.

VI. Politici de reforma a administratiei publice

Masurile pe care Guvernul le considera prioritare se refera la debirocratizarea sistemului administratiei publice centrale si locale, in paralel cu promovarea ideilor continute in Legea functionarului public si a raspunderii ministeriale: cresterea responsabilitatii acestuia, simultan cu controlul indeplinirii criteriilor de performanta si instituirea conceptului de functionar de cariera. In acest sens se vor lua urmatoarele masuri:
- elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor si a institutiilor subordonate Guvernului;
- sustinerea adoptarii in regim de urgenta a modificarilor Legii administratiei publice locale (<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 );
- promovarea unor proiecte legislative privind: finantele publice locale, proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, concesionarea, referendumul;
- armonizarea legislatiei interne in domeniul administratiei publice locale cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare si regionale, ale Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale si ale celorlalte norme europene;
- initierea de modificari la Legea invatamantului, la Legea sanatatii si la Legea de organizare si functionare a politiei, pentru descentralizarea unor activitati si responsabilitati la nivelul administratiei publice locale.

VII. Politici privind justitia si siguranta cetateanului

Guvernul va avea in vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege inaintate spre Parlament, sa se asigure corelarea in continuare a legislatiei interne cu cea din Uniunea Europeana.
Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea in natura a unor imobile preluate de stat dupa 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil, prin justa despagubire, conform Rezolutiei nr. 1.123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si garantand masuri reale pentru protectia chiriasilor.
De asemenea, se va avea in vedere elaborarea si promovarea Legii pentru modernizarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, precum si modificarea Codului de procedura civila, initierea si punerea in aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne si, indeosebi, a Politiei Romane.

VIII. Politica externa si de securitate nationala

Politica externa a Romaniei va continua sa promoveze interesele Romaniei pe plan international, in concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind integrarea euroatlantica si aderarea la Uniunea Europeana.
In domeniul securitatii nationale se va actiona pentru definitivarea doctrinei militare, in colaborare cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si cu partidele politice, precum si pentru revederea si actualizarea programelor de activitate interna si externa premergatoare aderarii la NATO.



             Capitolul I - POLITICA MACROECONOMICA

| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea strategiei pentru| - Ministerul |30.08.1998| |
|crearea pietei secundare a titluri-| Finantelor, | | |
|lor de stat si adoptarea unor ma- | - Banca | | |
|suri preliminare in aceasta direc- | Nationala a | | |
|tie. | Romaniei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Imbunatatirea activitatii de | - Ministerul |permanent | |
|administrare a impozitelor prin | Finantelor | | |
|stabilirea de bareme valorice | | | |
|lunare de colectare a taxelor si | | | |
|impozitelor datorate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Initierea masurilor vizand | - Ministerul |30.05.1998| |
|crearea sistemului dosarelor fisca-| Finantelor | | |
|le pentru toti contribuabilii | | | |
|(dotari). | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Armonizarea legislatiei cu cea | - Ministerul |31.12.1998| |
|europeana in domeniul impozitelor | Finantelor | | |
|indirecte, in special TVA si | | | |
|accizelor. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Alocarea cheltuielilor de re- | - Ministerul |31.07.1998| |
|forma si restructurare pe programe | Industriei si | | |
|si proiecte. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii si| | |
| | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finantelor, | | |
| | - Consiliul | | |
| |pentru Reforma | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor | | |
| | - Ministerul | | |
| |Apelor, Paduri- | | |
| |lor si Protec- | | |
| |tiei Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|6. Elaborarea metodologiilor "buge-| - Ministerul |30.09.1998| |
|tului pentru rezultate" si pregati-| Finantelor | | |
|rea proiectului de buget pentru | | | |
|anul 1999 in conformitate cu | | | |
|metodologiile aprobate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Completarea legislatiei privind| - Ministerul |30.06.1998| |
|achizitiile publice, in special in | Finantelor | | |
|ceea ce priveste serviciile si | | | |
|armonizarea cu Directivele U.E. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reducerea evaziunii fiscale si | - Ministerul |permanent | a) Crearea |
|a fraudei vamale. | Finantelor, | |unui mecanism|
| | - Garda | |simplificat |
| | Financiara, | |si rapid pen-|
| | - Directia | |tru recupera-|
| | Generala a | |rea prejudi- |
| | Vamilor | |ciilor con- |
| | | |statate de |
| | | |Garda Finan- |
| | | |ciara |
| | | | b) Stoparea |
| | | |posibilitati-|
| | | |lor de sub- |
| | | |facturare a |
| | | |importurilor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Imbunatatirea cadrului insti- | - Ministerul |30.06.1998| |
|tutional, in conformitate cu prac- | Privatizarii | | |
|tica U.E. pentru atragerea investi-| - Ministerul | | |
|tiilor straine directe; crearea | Stiintei si | | |
|structurilor institutionale negu- | Tehnologiei, | | |
|vernamentale pentru standardizare | - Ministerul | | |
|si acreditare. | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Capitalizarea EXIMBANK. | - Ministerul |01.06.1998| |
| | Finantelor, | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | Romaniei | | |
| | - Ministere | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|

Capitolul II - POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Actualizarea strategiilor sec- | - Ministerele |31.12.1998| Se vor iden-|
|toriale si subsectoriale de | Economice, | |tifica struc-|
|restructurare/dezvoltare incepand | - Ministerul | |rile si |
|cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizarii | |dimensiunile |
|petrochimic si siderurgic; corela- | | |dezirabile |
|rea strategiilor sectoriale. | | |ale ramurilor|
| | | |respective, |
| | | |cat si dina- |
| | | |mica acestora|
| | | |pe termen |
| | | |lung si se |
| | | |vor stabili |
| | | |masurile con-|
| | | |crete de |
| | | |creare a me- |
| | | |diului econo-|
| | | |mic favorabil|
| | | |, termene si |
| | | |responsabili-|
| | | |tati. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. a) Restructurarea societatilor | - Ministerul |permanent | Restructura-|
|comerciale cu capital majoritar de | Privatizarii, | |rile vor avea|
|stat, care inregistreaza pierderi | - Ministerele | |la baza ana- |
|si lichidarea structurilor | Economice | |lizarea |
|neviabile | | |societatilor |
|...................................|................| |comerciale |
| b) Nu se vor acorda subventii si | - Ministerul | |respective in|
|se va descuraja creditarea agenti- | Finantelor si | |concordanta |
|lor economici care au acumulat un | - Ministerele | |cu programele|
|volum important de credite neper- | Economice | |de dezvoltare|
|formante si datorii restante. | | |sectoriale. |
| | | | Vor fi |
| | | |realizate |
| | | |divizari/ |
| | | |comasari/ |
| | | |lichidari. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea normelor metodolo- | - Ministerul |30.06.1998| Finantarea |
|gice de finantare a proiectelor si | Finantelor, | |trebuie sa |
|programelor de restructurare si | - Ministerul | |aiba in vede-|
|dezvoltare economica din fondul de | Industriei si | |re principiul|
|dezvoltare la dispozitia Guvernului| Comertului, | |de rambursare|
| | - Ministerul | |a sumelor. |
| | Agriculturii si| | |
| | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Transporturilor| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea unui act normativ | - Ministerul |30.07.1998| |
|privind utilizarea fondurilor | Privatizarii, | | |
|obtinute din vanzari de active de | - Ministerul | | |
|catre societatile comerciale cu | Industriei si | | |
|capital majoritar de stat, exclusiv| Comertului, | | |
|in scopul restructurarii/ | - Ministerul | | |
|retehnologizarii/dezvoltarii | Finantelor | | |
|societatilor comerciale respective.| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legislativ| - Ministerul |30.05.1998| Cresterea |
|in vederea accelerarii procesului | Privatizarii | |gradului de |
|de privatizare. | | |transparenta |
| | | |si eficienta,|
| | | |precum si a |
| | | |calitatii |
| | | |deontologice |
| | | |a actului de |
| | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Actualizarea strategiei si a | - Ministerul |30.04.1998| |
|Programului de Privatizare pentru | Privatizarii | | |
|anul 1998 | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Intocmirea unui act normativ | - Ministerul |30.05.1998| Deblocarea |
|privind cadrul de sustinere a pri- | Privatizarii | |si accelera- |
|vatizarii unor societati comerciale| | |rea procesului
|mari cu datorii importante la buge-| | |de privatiza-|
|tele de stat si de asigurari | | |re. |
|sociale si de sanatate, la banci si| | | |
|la alti creditori prin conversia | | | |
|datoriilor in actiuni, reesalonari,| | | |
|moratorii. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Finalizarea regularizarilor | - Ministerul |01.08.1998| Realizarea |
|cotelor de capital intre SIF-uri | Privatizarii | |acesteia |
|si FPS. | | |conditioneaza|
| | | |privatizarea |
| | | |bancilor |
| | | |(BANCPOST si |
| | | |BRD). |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea studiilor si progra-| - Ministerul |30.08.1998| |
|melor de demarare a procesului de | Privatizarii, | | |
|privatizare in domenii de interes | - Ministerul | | |
|bugetar: | Educatiei | | |
| - invatamant | Nationale, | | |
| - sanatate | - Ministerul | | |
| | Sanatatii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Promovarea cadrului legislativ | - Consiliul |30.06.1998| Vor fi |
|specific reorganizarii si restruc- |pentru Reforma, | |posibile: |
|turarii regiilor autonome (Legea | - Ministerul | | - separarea |
|privind dreptul de proprietate | Justitiei, | |capitalului |
|publica si regimul juridic al | - Ministerul | |public de cel|
|acestuia, Legea concesiunilor, | Industriei si | |privat; |
|Legea energiei si Legea serviciilor| Comertului, | | - determina-|
|publice). | - D.A.P.L. | |rea capitalu-|
| | | |lui social al|
| | | |societatilor |
| | | |comerciale |
| | | |rezultate din|
| | | |reorganizarea|
| | | |regiilor |
| | | |autonome; |
| | | | - reglemen- |
| | | |tarea rela- |
| | | |tiilor socie-|
| | | |tatilor comer-
| | | |ciale ce |
| | | |opereaza cu |
| | | |bunurile |
| | | |publice si |
| | | |presteaza |
| | | |servicii |
| | | |publice cu |
| | | |autoritatile.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Infiintarea unor autoritati de | - Consiliul |15.07.1998| Aceasta |
|reglementare cu rol de arbitru al | pentru Reforma | |autoritate |
|pietelor dominate de monopoluri | si | |acorda licen-|
|naturale. | - Ministerele | |te, aproba |
| | de resort | |tarife, su- |
| | | |pravegheaza |
| | | |respectarea |
| | | |functionarii |
| | | |pietei etc. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Perfectionarea cadrului legis- | - Ministerele |30.06.1998| |
|lativ cu privire la transferul | Economice, | | |
|catre FPS a actiunilor societatilor| - Ministerul | | |
|comerciale rezultate ca urmare a | Privatizarii, | | |
|reorganizarii regiilor autonome. | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Privatizarea R.A. ROMTELECOM | |30.05.1998| |
| a) Transferarea actiunilor gestio-| | | |
|nate de Ministerul Finantelor si | | | |
|Ministerul Comunicatiilor la | | | |
|ROMTELECOM catre FPS si preluarea | | | |
|imediata de catre acesta a procesu-| - Ministerul | | |
|lui de privatizare. | Comunicatiilor | | |
|...................................| |..........| |
| b) Finalizarea primei etape a | - Ministerul |30.09.1998| |
|privatizarii cu investitor strate- | Privatizarii | | |
|gic si salariati, inclusiv prin | | | |
|marire de capital | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Restructurarea RENEL | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea in componente | Industriei si | | |
|functionale. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea si transformarea| - Ministerul |31.07.1998| |
|in societati comerciale a unor | Industriei si | | |
|componente. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|in societati nationale si/sau | Industriei si | | |
|societati comerciale precum si | Comertului, | | |
|demararea privatizarii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| d) Dinamizarea subventiei incruci-| - Ministerul |31.07.1998| |
|sate intre consumul industrial si | Industriei si | | |
|cel casnic si oferirea unor tarife | Comertului, | | |
|reduse doar categoriilor defavori- | - Oficiul | | |
|zate economic, simultan cu revede- | Concurentei | | |
|rea sistemului tarifar pentru | | | |
|electricitate si caldura. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Restructurarea ROMGAZ | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea in componente | Industriei si | | |
|functionale. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea si transformarea| - Ministerul |31.12.1998| |
|in societati comerciale a unor | Industriei si | | |
|componente. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|in societati nationale si/sau | Industriei si | | |
|societati comerciale precum si | Comertului, | | |
|demararea privatizarii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. a) Incheierea corporatizarii | - Ministerul |31.07.1998| |
|efective a SNP PETROM. | Industriei si | | |
| | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate pentru privatizarea partiala| Industriei si | | |
|a societatii. | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Transferarea catre administra- | - Ministerul | | |
|tiile locale a minim trei porturi. |Transporturilor,| | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. a) Corporatizarea Companiei | - Ministerul |31.12.1998| |
|Nationale a Sarii. | Industriei si | | |
| | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate a privatizarii. | Industriei si | | |
| | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Continuarea programului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|restructurare a SNCFR si trecerea |Transporturilor,| | |
|la organizarea in societati comer- | - Ministerul | | |
|ciale a transportului de marfa si | Finantelor, | | |
|calatori. | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. a) Efectuarea de propuneri/ | - Ministerul |30.09.1998| |
|studii de fezabilitate privind | Privatizarii, | | |
|corporatizarea si externalizarea/ | - Ministerele | | |
|privatizarea totala sau partiala a | de resort | | |
|unor activitati componente pentru | | | |
|alte regii autonome: | | | |
| - Aeroportul Baneasa, Otopeni, | | | |
| Constanta si Timisoara | | | |
| - RATMIL | | | |
| - Apele Romane | | | |
| - PLAFAR | | | |
| - ROMAVIA | | | |
| - Editura Didactica si Pedagogica | | | |
| - UNIFARM | | | |
| - Tipografia CORESSI | | | |
|lista urmand a fi completata pe | | | |
|parcurs. | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Demararea privatizarii acestor | - Ministerul |31.12.1998| |
|societati. | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Privatizarea BRD si BANCPOST cu| - Ministerul |31.12.1998| |
|investitori strategici - banci | Privatizarii, | | |
|internationale de prim rang | - Ministerul | | |
|(inclusiv prin oferirea capitalului| Finantelor si | | |
|majoritar) combinata cu emisiuni | - Banca | | |
|de actiuni pe piata interna si | Nationala a | | |
|certificate de depozit pe pietele | Romaniei | | |
|externe. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Incheierea restructurarii | - Ministerul |31.12.1998| |
|Bancii Agricole si Finalizarea | Privatizarii, | | |
|studiului de fezabilitate pentru | - Ministerul | | |
|privatizarea acestei banci. | Finantelor si | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | Romaniei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Auditarea BANCOREX si BCR si | - Ministerul |31.12.1998| |
|stabilirea programelor de restruc- | Privatizarii, | | |
|turare si a necesitatii de | - Ministerul | | |
|recapitalizare a acestor banci. | Finantelor si | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | Romaniei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Privatizarea ASIROM | - Ministerul |30.11.1998| |
| | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Utilizarea pietelor bursiere | - Ministerul |01.06.1998| |
|pentru accelerarea si cresterea | Privatizarii, | | |
|transparentei procesului de | - Comisia | | |
|privatizare. |Nationala pentru| | |
| |Valori Mobiliare| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Organizarea autonoma a Oficiu- | - Ministerul |cf. Legii | |
|lui National pentru Supravegherea | Finantelor | | |
|activitatilor de asigurare si | | | |
|reasigurare. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Modificarea Legii Leasing-ului | - Ministerul |30.06.1998| |
| | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| Se asigura |
|creditului ipotecar. | Finantelor si | |infiintarea |
| | - Ministerele | |bancilor de |
| | interesate, | |credit ipo- |
| | - Banca | |tecar, lansa-|
| | Nationala a | |rea progra- |
| | Romaniei, | |mului natio- |
| | - CNVM | |nal de con- |
| | | |structii de |
| | | |locuinte, a |
| | | |pietei ipote-|
| | | |cilor si |
| | | |obligatiuni- |
| | | |lor ipotecare|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Elaborarea si promovarea unui | - Ministerul |30.09.1998| Se asigura |
|act normativ pentru asigurarea si | Finantelor, | |protectia |
|reasigurarea activelor societatilor| - Ministerul | |acestor acti-|
|comerciale cu capital majoritar de | Industriei si | |ve contra |
|stat si a patrimoniului institutii-| Comertului, | |riscurilor |
|lor de stat centrale si locale. | - Ministerul | |cat si dimi- |
| | Privatizarii | |nuarea tran- |
| | | |sferurilor de|
| | | |la buget pen-|
| | | |tru recupera-|
| | | |rea - repara-|
| | | |rea daunelor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Consolidarea cadrului institu- | - Consiliul |01.09.1998| |
|tional de elaborare si implementare| pentru Reforma | | |
|a politicilor pentru dezvoltarea | - Banca | | |
|sectorului de intreprinderi mici si| Nationala a | | |
|mijlocii; stimularea functionarii | Romaniei | | |
|creditului si a garantarii acestuia| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Promovarea Legii de dezvoltare | - Consiliul |30.06.1998| |
|regionala si crearea cadrului | pentru Reforma,| | |
|institutional de finantare pentru | - Ministerul | | |
|elaborarea si aplicarea de politici| Industriei si | | |
|active in domeniul dezvoltarii | Comertului, | | |
|regionale. | - Ministerul | | |
| | Finantelor, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea Legii zonelor | - Consiliul |01.06.1998| |
|speciale. | pentru Reforma,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|33. Continuarea programelor de | - Consiliul |31.12.1998| |
|dezvoltare regionala initiate in | pentru Reforma,| | |
|cursul anului 1997 pentru Valea | - Ministerul | | |
|Jiului si Moldova. | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|34. Promovarea Legii pentru rati- | - D.A.P.L., |30.06.1998| |
|ficarea Conventiei Cadru privind | - Consiliul | | |
|cooperarea transfrontaliera. | pentru Reforma | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|35. Constituirea euro-regiunilor | - D.A.P.L. | | Pe baza |
|"Prutul Superior" si "Dunarea de | | |intelegerilor|
|Jos". | | |internatio- |
| | | |nale. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|36. Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| |
|Zonele Economice Libere. | Transporturilor| | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|37. Elaborarea proiectelor vizand | - Comisia |31.12.1998| |
|strategia nationala de informati- | Nationala de | | |
|zare. | Informatica, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicatiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Stiintei si | | |
| | Tehnologiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|38. Aprobarea strategiei nationale | - Ministerul |31.12.1998| |
|de comunicatii. | Comunicatiilor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|39. Restructurarea regiilor auto- | |31.12.1998| |
|nome in domeniul comunicatiilor | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) Corporatizarea R.A. RADIO | - Ministerul |30.06.1998| |
| Comunicatii. | Comunicatiilor | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Corporatizarea R.A. POSTA | |30.06.1998| |
| Romana. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|40. Privatizarea: | - Ministerul |31.12.1998| Termen de |
| - demararea privatizarii | Comunicatiilor,| |incheiere - |
| R.A. POSTA Romana prin oferta | - Ministerul | |semestrul |
| publica in primul rand pe piata | Privatizarii | | I - 1999 |
| de capital din Romania. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|41. Perfectionarea cadrului | - Ministerul |31.12.1998| |
|legislativ prin: | Comunicatiilor,| | |
| a) Adaptarea cadrului de regle- | - Ministerul | | |
| mentari autohton cu cadrul de | Justitiei | | |
| reglementare a Uniunii Europene; | | | |
| b) Elaborarea si promovarea Legii | | | |
| spectrului de frecventa; | | | |
| c) Elaborarea si promovarea Legii | | | |
| de transformare a Inspectoratului | | | |
| General de Comunicatii in Agentia | | | |
| Nationala de Comunicatii; | | | |
| d) Elaborarea si promovarea Legii | | | |
| privind Semnatura Secretizata. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|42. Investitii: | - Ministerul |permanent | Pana in anul|
| a) Continuarea instalarii de minim| Comunicatiilor,| | 2000 |
|300.000 de noi linii telefonice si | - Ministerul | | |
|inlocuirea a 100.000 linii telefo- | Finantelor | | |
|nice - existente anual; | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Inceperea investitiilor pentru | |31.12.1998| |
|Centrul National pentru Monitoriza-| | | |
|rea de Frecventa; | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Inceperea investitiei pentru | |31.12.1998| |
|retehnologizarea SN RADIO Comunica-| | | |
|tii, ca o componenta importanta | | | |
|pentru siguranta nationala. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|43. Sprijinirea crearii exploata- | - Ministerul | | Pe baza |
|tiilor agricole moderne prin: | Agriculturii si| |proprietatii |
| a) realizarea cadrului legislativ | Alimentatiei, | |private |
|adecvat (Legea creditului agricol, | - Ministerul | | |
|modificarea Legii nr. 36/1991 | Justitiei, | | |
|privind asociatiile agricole); | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|...................................|................|30.09.1998| |
| b) realizarea cadrului institutio-| - Ministerul | | |
|nal (Fondul de sprijin al produca- | Agriculturii si| | |
|torilor agricoli, Fondul de asigu- | Alimentatiei, | | |
|rare si reasigurare impotriva | - Ministerul | | |
|calamitatilor). | Finantelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|44. Sprijinirea materiala a micilor| - Ministerul |permanent | |
|producatori si extinderea acestui | Agriculturii si| | |
|sprijin in domeniul cresterii | Alimentatiei, | | |
|animalelor, prin cupoane pentru | - Ministerul | | |
|agricultura si prin programe | Finantelor, | | |
|speciale de inzestrare tehnica. | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|45. Continuarea procesului de | - Ministerul |permanent | Conform |
|retrocedare a proprietatilor fun- | Agriculturii si| |Protocolului |
|ciare (terenuri arabile, pasuni, | Alimentatiei, | |semnat ante- |
|paduri, terenuri impadurite) prin | | |rior de catre|
|extinderea cadrului legislativ. | | |toti partene-|
| | | |rii din |
| | | |coalitie, |
| | | |consacrate in|
| | | |Legea nr. |
| | | |169/1997 si |
| | | |prin acordul |
| | | |partenerilor |
| | | |din coalitie.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|46. Elaborarea unui program natio- | - Ministerul |30.08.1998| |
|nal pentru atragerea si stabilirea | Agriculturii si| | |
|in mediul rural a specialistilor | Alimentatiei, | | |
|si a tinerilor. | - Ministerul | | |
| | Tineretului si | | |
| | Sportului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Lucrarilor | | |
| | Publice si | | |
| | Amenajarii | | |
| | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Nationale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|47. Elaborarea cadrului institu- | - Ministerul |30.09.1998| Fondul fun- |
|tional pentru administrarea fondu- | Agriculturii si| |ciar al sta- |
|lui funciar al statului si trecerea| Alimentatiei, | |tului ramas |
|la privatizarea de societati | - Ministerul | |dupa retroce-|
|comerciale cu capital de stat din | Privatizarii | |dare si |
|agricultura. | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|48. Finalizarea proiectului de lege| - Ministerul |30.11.1998| |
|privind piscicultura si pescuitul. | Agriculturii si| | |
| | Alimentatiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|49. Stimularea exportului de | - Ministerul |30.11.1998| |
|cereale daca productia va fi | Agriculturii si| | |
|excedentara. | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|50. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|dizolvare a ANPA si demararea pro- | Agriculturii si| | |
|cesului de privatizare a societati-| Alimentatiei, | | |
|lor comerciale rezultate in urma | - Ministerul | | |
|divizarii. | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|51. Restructurarea regiilor din | - Ministerul |31.12.1998| |
|subordinea Ministerului Agricultu- | Agriculturii si| | |
|rii si Alimentatiei (R.A. Tutunului| Alimentatiei, | | |
|RAIF, Cai de Rasa etc.), transfor- | - Ministerul | | |
|marea acestora in societati comer- | Privatizarii | | |
|ciale si demararea privatizarii | | | |
|acestora. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|52. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| |
|Fondului de protectia mediului. | Apelor, | | |
| | Padurilor si | | |
| | Protectiei | | |
| | Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|53. Crearea cadrului institutional | - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru administrarea fondului de | Apelor, | | |
|protectia mediului si a metodolo- | Padurilor si | | |
|giei de ierarhizare si promovare a | Protectiei | | |
|proiectelor de mediu. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finante, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|54. Elaborarea si promovarea cadru-| - Ministerul |31.12.1998| |
|lui legislativ stimulator pentru | Apelor, | | |
|activitatile de protectia mediului,| Padurilor si | | |
|inclusiv ale instrumentelor econo- | Protectiei | | |
|mice si financiare. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finante, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei si | | |
| | Comertului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|55. In domeniul amenajarii terito- | - Ministerul |30.10.1998| |
|riului si urbanismului: | Lucrarilor | | |
| - promovarea Legii privind amena- | Publice si | | |
|jarea teritoriului national | Amenajarii | | |
|"Reteaua de localitati". | Teritoriului | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - urmarirea extinderii elaborarii | - D.A.P.L. si |31.12.1998| |
|Planurilor Urbanistice Generale | - Ministerele | | |
|pentru toate municipiile si finali-| interesate | | |
|zarea a 60% din acestea. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|56. In domeniul locuirii | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - promovarea de programe pentru | - Ministerul |30.09.1998| Se va urmari|
|constructia de locuinte, inclusiv | Lucrarilor | |co-finantarea|
|locuinte sociale si de necesitate | Publice si | |prin resurse |
|si crearea cadrului institutional | Amenajarii | |externe. |
|si de finantare necesar; | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finantelor | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - elaborarea programului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|actiuni pentru reducerea riscului | Muncii si | | |
|seismic al cladirilor de locuit | Protectiei | | |
|expertizate tehnic si incadrate in | Sociale, | | |
|gradul I de risc seismic, inclusiv | - Ministerul | | |
|asigurarea cu resurse financiare | Stiintei si | | |
|pentru sustinerea programului. | Tehnologiei, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|57. Sprijinirea dezvoltarii rurale | - Ministerul |permanent | Programele |
|prin: elaborarea, initierea si | Lucrarilor | |se extind si |
|aplicarea de programe pentru | Publice si | |in anul 1999.|
|alimentarea cu apa, electrificare, | Amenajarii | | |
|retele de linii telefonice, infra- | Teritoriului, | | |
|structuri de transport (inclusiv | - Ministerul | | |
|pietruirea drumurilor comunale) si | Finantelor, | | |
|crearea de locuri de munca in | - Ministerul | | |
|sectoare neagricole. | Industriei si | | |
| | Comertului, | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicatiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii si| | |
| | Alimentatiei | | |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul III - POLITICA SOCIALA

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reforma cadrului juridic al | | | |
| relatiilor de munca | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Modificarea Legii nr. 54/1991 | - Ministerul |30.09.1998| Pentru cla- |
|cu privire la sindicate | Muncii si | |rificarea |
| | Protectiei | |rolurilor |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea Legii nr. 15/1991 | - Ministerul |31.12.1998| |
|a conflictelor de munca | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| Pentru solu-|
|organizarea judecatoreasca pentru | Muncii si | |tionarea efi-|
|mai buna solutionare a litigiilor | Protectiei | |cienta a |
|de munca. | Sociale, | |litigiilor |
| | - Consiliul | |de munca, si |
| | Economic si | |responsabili-|
| | Social, | |zarea parti- |
| | - Ministerul | |lor contrac- |
| | Justitiei | |tuale in |
| | | |raporturile |
| | | |de munca |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Modificarea Codului Muncii | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Reforma cadrului juridic al | | | |
| pietei fortei de munca | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Promovarea modificarii Legii | - Ministerul |30.09.1998| - Eliminarea|
|nr. 1/1991 care va deveni Legea | Muncii si | |muncii la |
|privind reglementarea pietei fortei| Protectiei | |negru. |
|de munca. | Sociale, | | - Eficienti-|
| | - Ministerul | |zarea siste- |
| | Finantelor, | |mului de |
| | - Ministerul | |acordare a |
| | Industriei si | |ajutorului |
| | Comertului, | |de somaj. |
| | - Consiliul | | - Finaliza- |
| | Economic si | |rea, eficien-|
| | Social | |tizarea chel-|
| | | |tuielilor |
| | | |pentru masuri|
| | | |active (re- |
| | | |glementarea |
| | | |formarii |
| | | |continue pro-|
| | | |fesionale a |
| | | |adultilor). |
| | | | - Reglemen- |
| | | |tarea juridi-|
| | | |ca a concedi-|
| | | |erilor colec-|
| | | |tive. |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea sistemului normativ| - Ministerul |30.06.1998| a. Liberali-|
|a remunerarii muncii. | Muncii si | |zare. |
| | Protectiei | | b. Control |
| | Sociale | |prin sistem |
| | | |de salarizare|
| | | |orientat pe |
| | | |performanta |
| | | |in sfera |
| | | |publica. |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Legiferarea regimului de circu-| - Ministerul |30.09.1998| - Protectia |
|latie internationala a fortei de | Muncii si | |muncitorilor |
|munca. | Protectiei | |romani care |
| | Sociale | |lucreaza in |
| | | |strainatate. |
| | | |- Armonizarea|
| | | |cu reglemen- |
| | | |tarile |
| | | |europene. |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Legiferarea autoritatii de | - Ministerul |30.06.1998| - Abordarea |
|inspectie a muncii. | Muncii si | |generalista. |
| | Protectiei | | - Stimularea|
| | Sociale | |investitiilor|
| | | |pentru ameli-|
| | | |orarea condi-|
| | | |tiilor de |
| | | |munca. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Reforma sistemului de asigurari| | | |
| sociale | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul |30.09.1998| - reechili- |
|privind PAG si/sau capitalizate in | Muncii si | |brarea finan-|
|gestiune publica si/sau privata | Protectiei | |ciara a sis- |
| | Sociale, | |temului |
| | - Consiliul | | - efect po- |
| | Economic si | |zitiv asupra |
| | Social | |pietelor de |
| | | |capital |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul | | |
|privind asigurarea la risc profe- | Muncii si | | |
|sional si accidente | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic si | | |
| | Social | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. a) Reforma sistemului de | - Ministerul |31.12.1998| - adresabi- |
|Asistenta Sociala. | Muncii si | |litatea ser- |
| | Protectiei | |viciilor; |
| | Sociale, | | - standarde |
| | - Secretariatul| |ocupationale |
| | de Stat pentru | |pentru servi-|
| | Handicapati, | |ciul de asis-|
| | - Departamentul| |tenta; |
| |pentru Protectia| | - eligibili-|
| | Copilului, | |tatea ONG |
| | - Ministerul | |pentru oferi-|
| | Sanatatii | |rea de servi-|
| | | |cii sociale |
| | | |finantate |
| | | |public; |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Initierea reformei institutio- | - Ministerul |31.12.1998| - aspecte de|
|nale. | Muncii si | |reforma a |
| | Protectiei | |administratiei
| | Sociale, | |publice. |
| | - D.A.P.L., | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protectia| | |
| | Copilului, | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Sanatatii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Promovarea legii privind | - Secretariatul|31.05.1998| |
|persoanele cu handicap. | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Elaborarea si promovarea Legii | - Departamentul|30.09.1998| |
|privind regimul protectiei dreptu- |pentru Protectia| | |
|rilor copilului. | Copilului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Semnarea si pregatirea ratifi- | - Departamentul|31.12.1998| |
|carii Conventiei Europene cu pri- |pentru Protectia| | |
|vire la exercitiul drepturilor | Copilului | | |
|copilului (Strasbourg 1996) | | | |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul IV - POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI,
CULTE SI MINORITATI

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Accelerarea operationalizarii | - Guvern prin |30.06.1998| Instaurarea |
|Consiliului Economic si Social. | ministere | |unui climat |
| | | |de colaborare|
| | | |si conlucrare|
| | | |capabil sa |
| | | |duca la adop-|
| | | |tarea unui |
| | | |pact social. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |31.12.1998| La elaborare|
|pentru infiintarea si functionarea | Justitiei | |se va colabo-|
|asociatiilor si fundatiilor | | |ra cu organi-|
| | | |zatiile negu-|
| | | |vernamentale.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea si promovarea Legii | - Secretariatul|31.12.1998| a) Cu con- |
|cultelor si a Legii privind inven- | de Stat pentru | |sultarea cul-|
|tarierea bunurilor imobile si a | Culte, | |telor religi-|
|celor mobile aferente lor, care au | - Ministerul | |oase recunos-|
|apartinut bisericilor in vederea | Justitiei, | |cute. |
|reglementarii situatiei lor | - Departamentul| | b) Se vor |
|juridice. | Minoritatilor | |avea in vede-|
| | Nationale | |re reglemen- |
| | | |tarile preva-|
| | | |zute in |
| | | |Recomandarea |
| | | |nr. 176 a |
| | | |Adunarii |
| | | |Parlamentare |
| | | |a Consiliului|
| | | |Europei. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea si promovarea Legii | - Departamentul|31.12.1998| |
|minoritatilor nationale | Minoritatilor | | |
| | Nationale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Elaborarea strategiei nationale| - Departamentul|31.12.1998| |
|privind integrarea sociala a | Minoritatilor | | |
|rromilor. | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Constituirea Consiliului | - Decizia |30.06.1998| |
|Consultativ pentru sectorul negu- | Primului-Minis-| | |
|vernamental la nivel central si |tru/Hotarare de | | |
|local. |Guvern | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Salarizarea bugetara a clerului| - Ministerul |01.09.1998| De la |
| | Finantelor, | |01.09.1998 se|
| | - Secretariatul| |va salariza |
| | de Stat pentru | |clerul din |
| | Culte | |mediul rural |
| | | |si de la |
| | | |01.01.1999 si|
| | | |cel din me- |
| | | |diul urban. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Ratificarea unor conventii | - Ministerul |30.12.1998| |
|relevante semnate in 1997 privind | Afacerilor | | |
|cetatenia, crimele contra umanita- | Externe, | | |
|tii si de razboi, proceduri in fata| - Ministerul | | |
|Curtii Europene a Drepturilor | Justitiei | | |
|Omului. | | | |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul V - POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reorganizarea Directiilor | - Ministerul |30.09.1998| |
|Sanitare Judetene | Sanatatii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Organizarea caselor A.S.S. si | - Ministerul |30.09.1998| |
|monitorizarea aplicarii reformei | Sanatatii, | | |
|in acest domeniu | - Ministerul | | |
| | Finantelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Promovarea Legii medicamentului| - Ministerul |30.06.1998| - in lege se|
| | Sanatatii si | |va prevedea |
| | - Ministerul | |crearea unei |
| | Justitiei | |autoritati |
| | | |nationale in |
| | | |domeniul |
| | | |farmaceutic |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Imbunatatirea sistemului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|omologare a echipamentelor medicale| Sanatatii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Eliminarea contradictiilor | - Ministerul |30.06.1998| |
|legislative pentru corelarea inva- | Sanatatii, | | |
|tamantului medical cu asistenta | - Ministerul | | |
|medicala | Justitiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Sustinerea retelelor institu- | - Ministerul |permanent | |
|tionale de realizare a programului | Sanatatii | | |
|national de sanatate | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Publicarea si difuzarea | - Ministerul |01.08.1998| |
|"Cartii albe" a reformei educatiei | Educatiei | | |
| | Nationale si | | |
| | - I.S.E. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reforma curriculara: plan, | - Ministerul |01.07.1998| |
|programe, manuale, evaluare | Educatiei | | |
| | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Initierea crearii cadrului | - Ministerul |permanent | |
|institutional adecvat cu implicarea| Educatiei | | |
|societatii civile in domeniul | Nationale | | |
|educational | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Sustinerea Legii pentru aproba-| - Ministerul |31.05.1998| Conform |
|rea Ordonantei de urgenta a Guver- | Educatiei | |Protocolului |
|nului nr. 36/1997 si a Normelor de | Nationale | |semnat ante- |
|aplicare a acesteia, inclusiv a | | |rior de catre|
|celor privitoare la crearea cadru- | | |partenerii de|
|lui institutional adecvat, Statutul| | |coalitie si |
|personalului didactic - 1997 din | | |intelegerilor|
|perspectiva reformei invatamantului| | |dintre |
|preuniversitar. | | |acestia. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea si experimentarea | - Ministerul |01.09.1998| |
|unui nou model national de | Educatiei | | |
|inspectie | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Identificarea resurselor extra-| - Ministerul |30.05.1998| |
|bugetare care pot fi atrase de | Educatiei | | |
|universitati | Nationale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. a) Actiuni privind semnarea de | - Ministerul |permanent | |
|conventii bilaterale in domeniul | Educatiei | | |
|recunoasterii diplomelor | Nationale | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Asigurarea cadrului legislativ | |30.10.1998| |
|institutional in domeniul recunoas-| | | |
|terii actelor de studii superioare | | | |
|efectuate in alte tari | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Dezvoltarea bibliotecilor sco- | - Ministerul |permanent |a) Conectarea|
|lare si dotarea cu tehnica informa-| Educatiei | |unitatilor de|
|tica a scolilor | Nationale | |invatamant la|
| | | |"magistralele|
| | | |informationa-|
| | | |le" |
| | | |b) Stimularea|
| | | |productiei |
| | | |autohtone de |
| | | |soft educa- |
| | | |tional. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Legea privind protectia patri- | - Ministerul |31.12.1998| |
|moniului cultural mobil | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Legea privind protectia | - Ministerul |31.12.1998| |
|monumentelor istorice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Legea bibliotecilor publice | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. Legea muzeelor si colectiilor | - Ministerul |31.12.1998| |
|publice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Modificarea Legii Arhivelor | - Ministerul |30.11.1998| |
|Nationale | Culturii, | | |
| | - Ministerul de| | |
| | Interne, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. Adoptarea statutului juridic | - Ministerul |31.12.1998| |
|al artistului si al omului de | Culturii | | |
|creatie | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Infiintarea Arhivei Nationale | - Ministerul |30.06.1998| |
|de Filme, ca institutie publica | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Reorganizarea institutiei | - Ministerul |30.06.1998| |
|publice Casa de Presa si Editura | Culturii | | |
|"Cultura Nationala" in societate | | | |
|comerciala | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Reorganizarea unor institutii | - Ministerul |31.07.1998| |
|publice de cultura de interes | Culturii | | |
|national, aflate in subordinea | | | |
|Ministerului Culturii | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Continuarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|informatizare a Bibliotecii | Culturii, | | |
|Nationale | - Biblioteca | | |
| | Nationala | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|reorganizare si transformarea in | Culturii, | | |
|societati comerciale a editurilor | - Ministerul | | |
|care sunt institutii publice aflate| Privatizarii | | |
|in subordinea Ministerului Culturii| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Continuarea lucrarilor de cer- | - Ministerul |31.12.1998| |
|cetare, proiectare, consolidare, | Culturii, | | |
|restaurare si punere in valoare la | - O.N.P., | | |
|obiectivele monumente istorice | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Promovarea unui parteneriat | - Ministerul |31.12.1998| |
|activ cu structuri ale societatii | Culturii | | |
|civile si autoritati publice locale| | | |
|pentru realizarea programelor si | | | |
|proiectelor culturale | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Lansarea programului de evalua-| - Ministerul |30.06.1998| |
|re a politicii culturale nationale,| Culturii | | |
|inclusiv in agenda Consiliului | | | |
|Europei | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Adoptarea Planului National de | - Ministerul |30.12.1998| |
|Cercetare-Dezvoltare si Inovare; | Stiintei si | | |
|lansarea prioritara a unor programe| Tehnologiei, | | |
|pilot de cercetare-dezvoltare si | - Ministerul | | |
|de stimulare a inovarii | Industriei si | | |
| | Comertului, | | |
| | - Ministerele | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Definitivarea si promovarea | - Ministerul |30.06.1998| |
|programului national pentru susti- | Tineretului si | | |
|nerea activitatilor sportive de | Sportului | | |
|masa. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Perfectionarea cadrului legis- | - Ministerul |30.09.1998| |
|lativ pentru infiintarea, organi- | Tineretului si | | |
|zarea si functionarea structurilor | Sportului | | |
|asociative de si pentru tineret. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea programului national| - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru prevenirea excluderii sociale| Tineretului si | | |
|a copiilor si tinerilor. | Sportului | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protectia| | |
| | Copilului | | |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul VI - POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Elaborarea proiectelor de lege | - Consiliul |01.09.1998| |
|privind organizarea Guvernului, | pentru Reforma,| | |
|ministerelor si a institutiilor | - Secretariatul| | |
|subordonate Guvernului | General al | | |
| | Guvernului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei si | | |
| | celelalte | | |
| | ministere | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Definirea functiei politice, | - Ministerul |01.09.1998| |
|publice si administrative; finali- | Justitiei | | |
|zarea si sustinerea adoptarii | | | |
|legilor privind raspunderea | | | |
|ministeriala si Statutul functiona-| | | |
|rului public | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Sustinerea adoptarii in regim | - Ministrul |01.09.1998| |
|de urgenta a modificarilor Legii | pentru relatia | | |
|administratiei publice locale | cu Parlamentul,| | |
|(Ordonanta de urgenta a Guvernului | - D.A.P.L. | | |
|nr. 22/1997) | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Completarea cadrului legislativ| - D.A.P.L., |01.09.1998| |
|pentru continuarea reformei admi- | - Ministerul | | |
|nistratiei publice locale, consoli-| Finantelor, | | |
|darea descentralizarii si autono- | - Consiliul | | |
|miei locale administrative sustinu-| pentru Reforma,| | |
|te financiar prin elaborarea si | - Ministerul | | |
|promovarea proiectelor legislative:| Justitiei si | | |
| - Legea finantelor publice locale;| Ministerele | | |
| - Legea proprietatii publice si | interesate | | |
|regimul juridic al acesteia; | | | |
| - Legea concesionarii; | | | |
| - Legea referendumului. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Armonizarea legislatiei interne| - Departamentul|01.09.1998| |
|in domeniul administratiei publice | pentru | | |
|locale cu prevederile Cartei euro- | Minoritati | | |
|pene a limbilor minoritare si | Nationale, | | |
|regionale, ale Conventiei cadru | - D.A.P.L. | | |
|privind protectia minoritatilor | | | |
|nationale si ale celorlalte norme | | | |
|europene. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Initierea de modificari la | - D.A.P.L. si |01.09.1998| Cu transfe- |
|Legea invatamantului, Legea sanata-| - Ministere | |rarea resur- |
|tii si Legea de organizare si | implicate | |selor aferen-|
|functionare a politiei pentru | | |te |
|descentralizarea unor activitati | | | |
|si responsabilitati la nivelul | | | |
|administratiei publice locale. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Reducerea personalului bugetar | - Guvernul |31.12.1998| |
|din administratie cu cca. 10% | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reorganizarea centrelor terito-| - D.A.P.L., |30.09.1998| |
|riale de formare si instruire a | - Ministerul | | |
|functionarilor publici | Muncii si | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea programelor de | - D.A.P.L. |30.09.1998| |
|formare si instruire pentru pre- | | | |
|fecti, subprefecti, secretari | | | |
|generali ai prefecturilor, secre- | | | |
|tari ai Consiliilor judetene, | | | |
|secretari ai primariilor in colabo-| | | |
|rare cu centrele teritoriale de | | | |
|perfectionare a functionarilor | | | |
|publici | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Crearea cadrului normativ si | - Comisia |31.12.1998| - registrul |
|institutional pentru realizarea | Nationala de | |permanent al |
|infrastructurii nationale | Informatica, | |populatiei |
|informationale | - Ministerul | |administrat |
| | Comunicatiilor,| |de catre |
| | - D.A.P.L., | |Oficiile de |
| | - ONCGC | |Stare Civila |
| | | |din primarii;|
| | | |- dezvoltarea|
| | | |sistemului |
| | | |geografic de |
| | | |referinta. |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul VII - POLITICI PRIVIND JUSTITIA SI SIGURANTA
CETATEANULUI

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Corelarea in continuare a | - Departamentul|permanent | |
|legislatiei interne cu cea din | Integrarii | | |
|Uniunea Europeana | Europene, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justitiei si | | |
| | - Ministerele | | |
| | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Continuarea procesului de | - Partea |permanent | |
|ratificare a acordurilor internatio-| semnatara, | | |
|nale la care Romania este parte | - Ministerul | | |
|semnatara si integrarea acestora | Justitiei, | | |
|in legislatia interna | - Ministerul | | |
| | Afacerilor | | |
| | Externe | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Cadrul legislativ privind | - Ministerul |31.12.1998| Proiectele |
|restituirea in natura a unor imobi-| Justitiei | |de lege vor |
|le preluate de stat dupa 6 martie | | |fi promovate |
|1945, sau acolo unde nu mai este | | |simultan. |
|posibil prin justa despagubire, | | |Totodata se |
|conform Rezolutiei 1123/24.04.1997 | | |vor identifi-|
|a Adunarii Parlamentare a Consiliu-| | |ca posibili- |
|lui Europei si cu garantii privind | | |tatile regle-|
|masuri reale pentru protectia | | |mentarii |
|chiriasilor. | | |situatiei |
| | | |juridice a |
| | | |bunurilor |
| | | |preluate de |
| | | |la persoanele|
| | | |juridice. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|pentru modernizarea si completarea | Justitiei | | |
|Codului Penal | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Elaborarea unui act normativ | - Ministerul |30.09.1998| |
|privind reglementarea organizatori-| Justitiei | | |
|ca si de autorizare pentru crearea | | | |
|unui corp privat de executori | | | |
|judecatoresti. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Largirea atributiilor lichida- | - Ministerul |31.12.1998| |
|torilor specializati prin preluarea| Justitiei | | |
|unora dintre acelea care sunt in | | | |
|sarcina institutiei judecatorului | | | |
|sindic | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Modificarea Codului de proce- | - Ministerul |31.12.1998| |
|dura civila | Justitiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Elaborarea si promovarea unei | - Ministerul |30.09.1998| |
|noi legi privind executarea | Justitiei | | |
|pedepselor | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|privind inlocuirea sanctiunii | Justitiei | | |
|inchisorii contraventionale cu | | | |
|obligarea contravenientilor la | | | |
|prestarea unei activitati in | | | |
|folosul comunitatii | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Elaborarea si promovarea | - Ministerul |30.09.1998| |
|proiectelor de lege privind: | Justitiei | | |
| a) Organizarea activitatii de | | | |
|expertiza tehnica-judiciara | | | |
|...................................| | | |
| b) Exercitarea profesiilor | | | |
|liberale | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul | | |
|pentru modificarea si completarea | Justitiei | | |
|<>Legii nr. 29/1990 privind conten- | | | |
|ciosul administrativ | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Elaborarea si promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|pentru modificarea si completarea | Justitiei | | |
|Codului de procedura penala | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Modificarea Legii Curtii | - Ministerul | | Desfiintarea|
|Supreme de Justitie si a Legii | Justitiei | |Sectiei mili-|
|instantelor militare | | |tare a Curtii|
| | | |Supreme de |
| | | |Justitie si |
| | | |corelarea cu |
| | | |Legea privind|
| | | |organizarea |
| | | |judecato- |
| | | |reasca. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Initierea si punerea in aplica-| - Ministerul | | |
|re a procesului de demilitarizare | de Interne | | |
|a unor structuri ale Ministerului | | | |
|de Interne si indeosebi a Politiei | | | |
|Romane. In acest sens vor fi | | | |
|definitivate si inaintate | | | |
|Guvernului proiectele de legi | | | |
|privind: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) statutul politistului | |30.09.1998| |
|...................................|................|..........| |
| b) modificarea Legii privind | |30.09.1998| |
|organizarea si functionarea | | | |
|Politiei Romane | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Continuarea actiunii de reorga-| - Ministerul | | |
|nizare si restructurare a ministe- | de Interne | | |
|rului, prin: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) elaborarea variantelor de | |30.09.1998| |
|transformare a Comandamentului | | | |
|Trupelor de Jandarmi, in | | | |
|Jandarmeria Romana | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) reorganizarea Comandamentului | |30.09.1998| |
|National al Granicerilor, reducerea| | | |
|personalului neoperativ si cresterea | | |
|numarului elementelor de | | | |
|dispozitiv pe frontiera | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) constituirea de structuri | |31.12.1998| |
|specializate in domeniile noi de | | | |
|manifestare a criminalitatii | | | |
|economico-financiara (jocuri de | | | |
|noroc etc.) si a unor subunitati | | | |
|de interventie operativa | | | |
|...................................|................|..........| |
| d) completarea structurilor de | |31.12.1998| |
|comanda din Jandarmeria Romana, | | | |
|cu compartimente de specialisti in | | | |
|paza aeroporturi, antiterorism | | | |
|si constituirea Brigazii de Paza | | | |
|Aeroporturi, dupa preluarea | | | |
|misiunii de la Ministerul Apararii | | | |
|Nationale. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Elaborarea, actualizarea sau | - Ministerul |30.09.1998| |
|modificarea legislatiei specifice, | de Interne | | |
|cu accent pe: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) Legea privind siguranta | | | |
|cetateanului | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Legea privind frontiera de stat| |31.12.1998| |
|a Romaniei | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Legea privind organizarea si | |31.12.1998| |
|functionarea Corpului Pompierilor | | | |
|Militari | | | |
-----------------------------------------------------------------------------

Capitolul VIII - POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE NATIONALA

-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea doctrinei | - Ministerul |30.06.1998| |
| militare | Apararii | | |
| | Nationale in | | |
| | colaborare cu: | | |
| | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Aparare a Tarii| | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
-----------------------------------------------------------------------------
| 2. Dimensionarea capacitatii de | - Ministerul |31.12.1998| |
|aparare necesara (personal si | Apararii | | |
|tehnica de lupta) | Nationale in | | |
| | colaborare cu: | | |
| | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Aparare a Tarii| | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Revederea si actualizarea | - Consiliul |permanent | |
|programelor de activitate interna | Suprem de | | |
|si externa premergatoare aderarii |Aparare a Tarii,| | |
|la NATO | - Ministerul | | |
| | Apararii | | |
| | Nationale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Afacerilor | | |
| | Externe, | | |
| | - Ministere | | |
| | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Revizuirea unor legi emise | - Consiliul |permanent | |
|anterior adoptarii Constitutiei | Suprem de | | |
|(Legea privind siguranta nationala,|Aparare a Tarii,| | |
|Legea de infiintare si organizare a| - Ministerul | | |
|Consiliului Suprem de Aparare a | Apararii | | |
|Tarii, Legea de infiintare si | Nationale, | | |
|functionare a SRI, Legea de | - Ministerul | | |
|organizare si functionare a | Afacerilor | | |
|Ministerului Apararii Nationale, | Externe, | | |
|Legea secretului de stat) si | - Ministere | | |
|adaptarea lor la noile realitati. | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legisla- | - Consiliul |permanent | |
|tiv, prin elaborarea altor legi | Suprem de | | |
|necesare in acest domeniu (Legea |Aparare a Tarii,| | |
|starii de asediu si starii de | - Ministerul | | |
|urgenta, Legea planificarii apara- | Apararii | | |
|rii), adaptate legislatiei comuni- | Nationale, | | |
|tare, precum si prin adoptarea | - Ministerul | | |
|Cartii Albe a Securitatii Nationa- | Afacerilor | | |
|le, Strategiei de securitate natio-| Externe, | | |
|nala a Romaniei si a Strategiei | - Ministere | | |
|Militare a Romaniei. | interesate | | |
-----------------------------------------------------------------------------

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Program, Parlamentul Romaniei, PROGRAM DE GUVERNARE din 15 aprilie 1998

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"