Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007  al Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru perioada 2007-2009*    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007 al Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru perioada 2007-2009*

EMITENT: MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL I nr. 130 bis din 19 februarie 2008
-------
Planul este aprobat de <>Ordinul nr. 297 din data de 21 septembrie 2007 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130, din data de 19 februarie 2008.


I. MANDATUL MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Mandatul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative este de a apãra drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţeanului, proprietatea publicã şi privatã, de a elabora şi coordona implementarea prevederilor strategiilor şi programelor de reformã şi restructurare în domeniile administraţiei publice centrale şi locale, de a îndeplini obligaţiile ce îi revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi de a participa la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de competenţã.

II. VIZIUNEA MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative acţioneazã pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi întãrirea capacitãţii instituţionale a administraţiei publice centrale şi locale, în vederea susţinerii unui climat de siguranţã şi încredere şi a unei administraţii eficiente pentru cetãţeni.

III. VALORI COMUNE

Valorile comune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt:
1. Profesionalism
2. Responsabilitate
3. Transparenţã
4. Integritate
5. Cooperare

IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN

Mediul intern al unei instituţii cuprinde date referitoare la activitatea pe care o desfãşoarã, condiţiile specifice, relaţiile existente între compartimente, conducerea şi stilul de conducere, precum şi resursele pe care organizaţia le are la dispoziţie.
Aceastã secţiune ţine de analiza principalelor probleme de management - resursele disponibile precum şi coerenţa funcţionalã/structuralã a instituţiei. Investigarea acestor aspecte asigurã o analizã riguroasã a capacitãţii instituţiei de a-şi atinge viziunea şi scopurile propuse, precum şi de a realiza sarcinile prevãzute în actele normative sau în documentele de politici publice.
A. La nivelul structurii organizatorice,
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este format din Aparatul Central şi structuri subordonate MIRA (agenţii, instituţii şi autoritãţi).
Aparatul Central este constituit din 24 direcţii de specialitate, cu responsabilitãţi definite în funcţie de domeniul prioritar în care activeazã.
A.1 . La nivelul Aparatului Central
În funcţie de domeniile prioritare de activitate, structurile Aparatului Central pot fi grupate dupã cum urmeazã:
1. Structuri cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA
Corpul de Control al Ministrului: este structura specializatã în realizarea inspecţiilor şi controalelor, studierea şi analiza cauzelor perturbãrilor în activitatea unitãţilor, evaluarea climatului organizaţional, verificarea rapoartelor personalului, cercetarea disciplinarã şi/sau penalã a faptelor care constituie abateri ori infracţiuni.
Direcţia Generalã Anticorupţie: este structura specializatã în cadrul Aparatului Central, având ca principal obiectiv prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul ministerului.
Direcţia Generalã Audit Intern: este structura specializatã care executã misiuni de audit public intern asupra tuturor activitãţilor din entitãţile cuprinse în structura organizatoricã a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice şi a patrimoniului public, precum şi la buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor ministerului. Rolul Direcţiei Generale Audit Intern este de a evalua sistemele de control intern ale entitãţilor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative printr-o abordare sistematicã şi metodicã, ce îmbunãtãţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemelor de conducere bazate pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.
Direcţia Generalã Juridicã: Rolul acesteia este reprezentat de controlul legalitãţii actelor elaborate sau emise la nivelul MIRA, prin acordarea avizului de specialitate; coordonarea activitãţii de elaborare şi avizare a proiectelor de acte normative; coordonarea şi controlul activitãţii de asistenţã juridicã; coordonarea activitãţii MIRA în domeniul apãrãrii drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar; susţinerea actelor normative de nivel superior în relaţia MIRA cu Parlamentul şi Guvernul; consultanţã şi asistenţã juridicã; activitãţi privind reprezentarea şi apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale ministerului în raporturile cu alte autoritãţi publice, instituţii, persoane fizice sau juridice.
Direcţia Generalã de Informaţii şi Protecţie Internã: este structura specializatã cu rol în obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea, protecţia şi valorificarea informaţiilor necesare realizãrii atribuţiilor MIRA
Unitatea de Politici Publice: este structura specializatã cu competenţã generalã în domeniul întãririi capacitãţii manageriale a ministerului, care asigurã îmbunãtãţirea procesului de elaborare, implementarea şi coordonarea documentelor de politici publice, coordonarea activitãţii de monitorizare şi evaluare a politicilor publice şi a programelor bugetare derulate la nivelul ministerului, precum şi acordarea asistenţei de specialitate autoritãţilor publice locale.
Direcţia Generalã Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale: este structura specializatã din cadrul MIRA care asigurã coordonarea activitãţilor în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale, reprezentarea ministerului în raport cu structuri similare din state membre ale Uniunii Europene şi din alte ţãri, precum şi cu organizaţii internaţionale. DGAERI asigurã consilierea şi controlul structurilor/instituţiilor subordonate şi a structurilor de integrare europeanã din cadrul Instituţiilor prefectului, în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale.
Oficiul Purtãtorului de Cuvânt: este unitatea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative specializatã în domeniul relaţiilor cu mass-media şi singura abilitatã sã asigure comunicarea cu reprezentanţii presei cu privire la activitãţile derulate de echipa managerialã a ministerului. Oficiul desfãşoarã activitãţi de relaţii cu mass-media referitoare la acţiunile desfãşurate de ministrul internelor şi reformei administrative şi secretarii de stat ai MIRA.
2. Structuri cu rol în reforma administraţiei publice
Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice: structura de specialitate cu rol în coordonarea şi monitorizarea procesului de reformã a administraţiei publice din România.
Direcţia Generalã pentru Dezvoltarea Capacitãţii Administrative: este structura de specialitate cu rol în gestionarea şi implementarea Programului Operaţional Dezvoltarea Capacitãţii Administrative (PO DCA) în concordanţã cu principiile unui management eficient.
Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale: este structura de specialitate cu rol în asigurarea aplicãrii politicilor fiscale şi bugetare locale prevãzute în Programul de guvernare şi în documentele programatice şi strategice ale Guvernului şi MIRA.
3. Structuri cu rol în relaţionarea cu instituţiile deconcentrate
Direcţia Generalã pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului: este structura de specialitate cu rol în asigurarea monitorizãrii, îndrumãrii şi a controlului de specialitate al activitãţii prefecţilor şi a personalului din cadrul instituţiei prefectului cu privire la exercitarea atribuţiilor prevãzute de lege, precum şi a sarcinilor încredinţate.
Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate: este structura de specialitate cu rol în monitorizarea activitãţii, evaluarea şi îndrumarea metodologicã a compartimentelor de specialitate din cadrul prefecturilor pentru aplicarea unitarã a legislaţiei în vigoare în domeniul pe care îl coordoneazã.
4. Structuri cu rol în relaţionarea cu comunitãţile locale
Direcţia Generalã pentru Comunitãţi Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative: asigurã respectarea regimului general al autonomiei locale, aplicarea prevederilor legale privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, respectarea şi aplicarea normelor comunitare în materia ajutorului de stat, îndeplinirea atribuţiilor în domeniul zonelor defavorizate, în calitate de autoritate de reglementare în materie, implementarea politicii Guvernului în domeniul parcurilor industriale precum şi sprijinul autoritãţilor administraţiei publice locale în domeniul dezvoltãrii durabile-mediu;
Direcţia pentru Servicii de Interes General: asigurã implementarea prevederilor privind accelerarea dezvoltãrii serviciilor comunitare de utilitãţi publice, aplicarea prevederilor privind serviciile în cadrul pieţei interne, monitorizarea problemelor asociaţiilor de proprietari, precum şi elaborarea, avizarea şi armonizarea proiectelor de acte normative în domeniul serviciilor comunitare de utilitãţi publice.
Direcţia Investiţii şi Dezvoltare Localã: elaboreazã şi monitorizeazã strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii locale (drumuri de interes local, reţele de apã şi canalizare, reţele de electrificare), colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale în vederea asigurãrii resurselor financiare atrase şi asigurã managementul implementãrii unor programe cu finanţare internã sau externã destinate susţinerii dezvoltãrii locale.
5. Structuri cu rol în coordonarea activitãţilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice
Direcţia Generalã Management Operaţional: este structura de specialitate ce asigurã planificarea reacţiilor forţelor de ordine şi siguranţã publicã în situaţii de crizã, coordonarea misiunilor de ordine publicã, monitorizarea situaţiei operative, planificarea structuralã şi managementul organizatoric, analiza strategicã şi evaluarea riscurilor, planificarea resurselor materiale, rechiziţiilor şi controlul armamentelor, monitorizarea securizãrii frontierei şi planificarea resurselor de aviaţie. Gestioneazã îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, potrivit legii, ca principalã componentã a Sistemului de Apãrare Naţionalã, Ordine Publicã şi Siguranţã Naţionalã, prin realizarea cooperãrii inter-instituţionale cu: Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, Centrul de Situaţii din cadrul Cancelariei Primului - ministru, Centrul Operativ de Acţiune Antiteroristã şi Centrul Operaţional pentru Conducere Militarã.
6. Structuri cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA
Direcţia Generalã Management Resurse Umane: este structura de specialitate cu rol în susţinerea realizãrii strategiilor generale, obiectivelor şi planurilor specifice de acţiune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prin proiectarea, implementarea şi monitorizarea strategiei de resurse umane a instituţiei, politicilor şi procedurilor generale de atragere, menţinere, dezvoltare şi motivare a personalului.
Direcţia Generalã Financiarã: este structura de specialitate cu rol în elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MIRA, asigurarea finanţãrii structurilor, coordonãrii şi controlului întregii activitãţi economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite şi sancţionãrii contravenţiilor la normele privind disciplina financiarã în conformitate cu dispoziţiile legale.
Direcţia Generalã Management Logistic şi Administrativ: este structura de specialitate cu rol în elaborarea strategiei, politicilor şi procedurilor unitare în domeniul de competenţã, precum şi de coordonare, îndrumare şi control a activitãţilor pe linie de planificare logisticã, asigurare a mijloacelor de mobilitate, armament, geniu, chimic, mijloace specifice de ordine publicã, intendenţã şi administrarea patrimoniului imobiliar, desfãşurate la nivelul unitãţilor MIRA.
Direcţia Generalã pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei: este structura de specialitate care organizeazã, coordoneazã, reglementeazã şi controleazã funcţionarea, dezvoltarea, înzestrarea, investiţiile şi aprovizionarea tehnico-materialã pentru reţele de comunicaţii, transmisiuni cifrate/secretizate şi informaţii.
Direcţia Generalã Informare şi Relaţii Publice: este structura de specialitate cu rol în conceperea, organizarea, conducerea şi controlul activitãţilor de transparenţã decizionalã, comunicare şi informare publicã, de relaţii cu mass-media, de tradiţii, educaţie, asistenţã religioasã şi sport, în realizarea publicaţiilor, filmelor şi materialelor audiovizuale cu privire la domeniul specific, precum şi în analizarea permanentã a efectelor mediatice produse de misiunile şi acţiunile întreprinse de personalul instituţiei.
Direcţia Generalã Medicalã: este unitatea centralã de specialitate care implementeazã şi promoveazã politica naţionalã sanitarã şi sanitar-veterinarã în cadrul MIRA.
În prezent, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în subordine 29 de structuri (instituţii, agenţii şi autoritãţi), grupate de asemenea, pe domenii prioritare de activitate, dupã cum urmeazã:
A.2 . La nivelul structurilor subordonate
1. În domeniul reformei administraţiei publice:
Institutul Naţional de Administraţie: rolul acestuia constã în asigurarea formãrii continue în administraţia publicã, elaborarea strategiei de formare continuã a funcţionarilor publici alãturi de MIRA, ANFP şi alte instituţii interesate, coordonarea celor opt centre regionale de formare continuã pentru administraţia publicã localã şi diseminarea informaţiilor şi activitãţilor de formare continuã în cadrul reţelelor de parteneri naţionale şi internaţionale.
Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici: rolul ANFP constã în realizarea strategiei şi aplicarea Programului de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
2. În domeniul relaţionãrii cu instituţiile deconcentrate:
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã: este structura de specialitate din subordinea MIRA care asigurã, la nivel naţional, punerea în aplicare într-o concepţie unitarã a legislaţiei în vigoare în domeniile apãrãrii vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi al realizãrii mãsurilor de protecţie civilã şi gestionarea situaţiilor de urgenţã.
Direcţia Generalã de Paşapoarte: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative care exercitã, potrivit actelor normative în vigoare, atribuţiile ce îi revin cu privire la organizarea şi coordonarea activitãţii de evidenţã şi eliberare a paşapoartelor simple.
Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor: este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, care funcţioneazã în subordinea MIRA şi exercitã competenţele ce îi sunt date prin lege cu privire la organizarea şi coordonarea activitãţii de evidenţã şi eliberare a permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a plãcuţelor cu numere de înmatriculare.
Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat: este structura administraţiei publice centrale în subordinea MIRA, având ca principal obiect de activitate administrarea rezervelor de stat, prin: constituirea şi administrarea stocurilor rezerve de stat, constituirea şi administrarea stocurilor minime de siguranţã pentru produse petroliere, intervenţii operative în situaţii de urgenţã şi intervenţii operative în situaţii excepţionale determinate de fenomene sociale sau economice.
3. În domeniul relaţionãrii cu comunitãţile locale
Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale care asigurã punerea în aplicare, într-o concepţie unitarã, a legislaţiei în vigoare în domeniul evidenţei persoanelor şi a programelor de reformã privind modernizarea relaţiilor dintre administraţia publicã centralã şi localã şi cetãţean, precum şi integrarea informaţionalã a sistemelor de stocare şi prelucrare a datelor referitoare la persoane.
Autoritatea Naţionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice: este instituţia publicã de interes naţional, care funcţioneazã în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, având rolul de reglementare, monitorizare şi control în domeniul serviciilor comunitare de utilitãţi publice.
4. În domeniul ordinii şi siguranţei publice
Poliţia Românã: instituţia specializatã care conduce, coordoneazã, controleazã şi exercitã atribuţii privind apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale persoanei, a proprietãţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice.
Jandarmeria Românã: instituţie specializatã cu statut militar; constituie un serviciu public adaptat necesitãţilor cetãţeanului şi statului român, care oferã posibilitatea unei acţiuni adecvate în situaţii de pace şi crizã pe urmãtorul spectru de misiuni: ordine publicã, securitate obiective, bunuri şi valori, prevenire şi intervenţie antiteroristã, misiuni internaţionale. Funcţia principalã a Jandarmeriei Române este cea de protecţie a cetãţeanului şi a statului şi se realizeazã prin participarea la prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, garantarea şi apãrarea drepturilor şi libertãţilor constituţionale, a siguranţei cetãţenilor, a proprietãţii publice şi private, asigurarea climatului necesar funcţionãrii instituţiilor statului, în conformitate cu prevederile legii.
Poliţia de Frontierã Românã: este instituţia specializatã a statului care exercitã atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalitãţii transfrontaliere sãvârşite în zona de competenţã, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi strãinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunãrea interioarã şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontierã, în zona contiguã şi în zona economicã exclusivã, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţã, în condiţiile legii.
Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative: este structurã militarã de ordine şi siguranţã publicã specializatã în executarea misiunilor de zbor, operative sau cu caracter umanitar, independent sau în cooperare, în sprijinul structurilor MIRA sau al comunitãţii (va fi înfiinţat prin reorganizarea Unitãţii Speciale de Aviaţie).
Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã: constituie platforma naţionalã de cooperare poliţieneascã, entitate unicã specializatã în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalitãţii transfrontaliere, care asigurã legãturile operative dintre autoritãţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legãturã ai MIRA acreditaţi în alte state sau la organizaţii/organisme internaţionale, dintre ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legãturã strãini acreditaţi la Bucureşti şi autoritãţile române competente, precum şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperãrii internaţionale derulatã de structurile specializate ale MIRA.
Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila": unitate operativã a MIRA ce desfãşoarã misiuni speciale de intervenţie în vederea apãrãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale persoanei, prevenirii şi combaterii terorismului şi apãrãrii statului de drept.
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale: este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea MIRA, care îndeplineşte atribuţiile pe linia pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare. Asigurã exercitarea drepturilor care decurg din calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterea încrederii şi securitãţii.
Oficiul Român pentru Imigrãri: Autoritate centralã, aflatã în subordinea MIRA, responsabilã de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului şi refugiaţilor şi care exercitã atribuţiile ce îi sunt date în competenţã prin lege, cu privire la regimul strãinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei strãinilor cãrora li s-a acordat drept de şedere în ţara noastrã.
Agenţia Naţionalã Antidrog: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, cu competenţe în elaborarea Strategiei Naţionale Antidrog şi a Planului sãu de acţiune, urmãrirea modului de aplicare a acestora. Asigurã coordonarea în domeniu între instituţiile, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în activitãţile din Strategia Naţionalã Antidrog; elaboreazã, monitorizeazã, avizeazã şi coordoneazã programe naţionale de combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi a spãlãrii de bani rezultaţi din astfel de activitãţi.
Agenţia Naţionalã împotriva Traficului de Persoane: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, care coordoneazã, evalueazã şi monitorizeazã, la nivel naţional, aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de cãtre instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia.
Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate, subordonatã MIRA, care deruleazã acţiuni importante pe linia reproiectãrii sistemului informatic şi elaborãrii unei strategii coerente, moderne şi eficace de informatizare a activitãţii de evidenţã a persoanei.
5. Structuri subordonate cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA:
Centrul Informatic Naţional al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza";
Liceul "Neagoe Basarab" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
Liceul "Constantin Brâncoveanu" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
Baza Centralã pentru Asigurarea Tehnicã a Misiunilor;
Societatea Comercialã "COMICEX" - SA.
Pe lângã structurile prezentate anterior, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, îşi desfãşoarã activitatea:
Arhivele Naţionale: instituţie publicã de interes naţional care asigurã administrarea, supravegherea şi protecţia specialã a Fondului Arhivistic Naţional al României. Are rol de reglementare, monitorizare şi control în domeniul arhivistic.
Agenţia Naţionalã de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã: este organizatã ca instituţie publicã, unicã autoritate în domeniu, cu competenţe în domeniile: cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliarã.
Clubul Sportiv "Dinamo" Bucureşti.
B. Conducere şi relaţii ierarhice
Relaţiile ierarhice existente la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pot fi prezentate în funcţie de domeniile majore de activitate ale ministerului.
Conducerea ministerului este asiguratã de ministrul internelor şi reformei administrative. În directa coordonare a ministrului se aflã direcţiile cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA: Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Generalã Juridicã, Direcţia Generalã Anticorupţie, Direcţia Generalã Audit Intern, Direcţia Generalã Informaţii şi Protecţie Internã, Unitatea de Politici Publice şi Oficiul Purtãtorului de Cuvânt.
În subordinea directã a ministrului îşi desfãşoarã activitatea 5 secretari de stat şi secretarul general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Fiecare secretar de stat coordoneazã activitãţile specifice pe diverse domenii prioritare, iar secretarul general coordoneazã activitatea la nivelul intern al instituţiei.
Secretarii de stat coordoneazã activitãţile pe urmãtoarele domenii:
- Reforma administraţiei publice
- Relaţiile cu instituţiile prefectului
- Comunitãţile locale
- Relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene
- Ordine şi Siguranţã Publicã
La nivelul fiecãrei structuri în parte, conducerea este asiguratã de un director general, inspector general, preşedinte, director sau comandant, care reprezintã instituţia atât în relaţiile intra-instituţionale cât şi în relaţiile cu terţii. Fiecare structurã este organizatã pe compartimente de specialitate (servicii şi birouri), conducerea acestora fiind asiguratã de cãtre şefi de servicii/şefi de birouri. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi în structurile subordonate, funcţiile de conducere reprezintã 12% din totalul funcţiilor existente.
Între direcţiile Aparatului Central nu existã relaţii de subordonare, ci numai relaţii de cooperare. În unele situaţii se pot constitui grupuri de lucru, cu reprezentanţi din direcţii diferite, coordonarea activitãţii acestora fiind asiguratã de o singurã structurã, nominalizatã anterior în acest sens, prin ordin al ministrului sau prin dispoziţii ale secretarilor de stat.
Activitatea structurilor subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, este coordonatã de cãtre o direcţie de specialitate din cadrul Aparatului Central, nominalizatã prin ordin al ministrului. Sistemul relaţional MIRA se desfãşoarã pe urmãtoarele segmente:
Pe plan intern:
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în structura sa Aparatul Central, compus din direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri şi structurile subordonate (instituţii, agenţii, autoritãţi) având la rândul lor în structurã direcţii, servicii şi birouri.
Formaţiunile din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au rolul de a planifica, coordona, consilia şi monitoriza acţiunile strategice în cadrul domeniilor prioritare de activitate în care ministerul are competenţe.
Structurile subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative gestioneazã anumite sectoare de activitate, având competenţe strategice pe un domeniu clar delimitat.
La nivelul structurilor din Aparatul Central cât şi din cadrul instituţiilor subordonate, sistemul relaţional se desfãşoarã în principal prin:
relaţii de subordonare - privind executarea unor sarcini profesionale dispuse de conducere;
relaţii biunivoce - transmiterea spre/dinspre structurile din Aparatul Central sau conducere a unor date şi informaţii în legãturã cu situaţia operativã conform obiectivelor şi problemelor date în competenţã ori în legãturã cu îndeplinirea altor sarcini ce revin acestora;
relaţii de colaborare - desfãşurate cu structurile specializate din teritoriu, cu alte instituţii publice de la nivel central şi local precum şi cu mass-media şi societatea civilã.
De asemenea, la nivel intrainstituţional pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, fiecare structurã coopereazã cu direcţiile şi serviciile centrale ale ministerului, cu instituţii şi structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv inspectoratele generale, unitãţi aparţinãtoare sferei administraţiei publice, precum şi cu alte structuri ministeriale.
În plan extern:
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizeazã şi desfãşoarã acţiuni de cooperare cu structuri similare din alte ţãri, în limitele de competenţã conferite de lege, în scopul realizãrii unor schimburi de date şi informaţii menite sã asigure perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de muncã, precum şi implementarea, în activitatea proprie, a standardelor promovate pe plan internaţional.
În situaţii concrete, pentru documentarea unor acţiuni specifice, se pot desfãşura, cu respectarea procedurilor legale, activitãţi comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenţii de cooperare, ori alte forme de înţelegeri bilaterale.
Totodatã, structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dezvoltã raporturi de colaborare cu reprezentanţi ai societãţii civile din ţarã (mass-media, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale), pe domenii clar determinate, de interes public şi în limitele legii.
Cu aceste structuri se colaboreazã atât în scopul schimbului de informaţii relevante pentru activitatea ministerului, cât şi pentru susţinerea unor activitãţi specifice informãrii şi publicitãţii.
Documentele care fac obiectul acestor colaborãri sunt corespondenţele, raportãrile, informãrile, punctele de vedere, avize, comunicãri etc.
C. Comunicare inter-departamentalã şi inter-instituţionalã
Identificarea mediului tranzacţional este absolut necesarã atât pentru faza de construcţie instituţionalã, cât şi pentru faza de dezvoltare şi consolidare. Contextul relaţional este definitoriu pentru funcţionarea eficientã a organizaţiei, deoarece este axiomatic faptul cã un sistem izolat, fãrã sã interacţioneze, este ermetic şi nereceptiv la mesajele de comunicare. Algoritmul de comunicare constituie de altfel una din premisele fundamentale ale funcţionãrii curente a oricãrui sistem social.
La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative principalele forme de comunicare sunt reprezentate de comunicarea formalã şi comunicarea informalã.
Abordãri ale formelor de comunicare:
În plan intern:
Intra-instituţional
- Structuri aparat central;
- Servicii şi birouri teritoriale;
- Cu celelalte structuri subordonate ale MIRA;
Inter-instituţional
- Entitãţi din spaţiul administraţiei publice centrale sau administraţiei publice locale, cu domenii de activitate inter-sectoriale
- Alte structuri din spectrul public
În plan extern:
- Parteneri externi;
- Societatea civilã.
Forma de comunicare folositã cu preponderenţã în relaţiile de la nivel intern dar şi extern este comunicarea formalã. Aceasta se realizeazã prin: corespondenţe, raportãri, informãri, puncte de vedere, avize, comunicãri, solicitãri de date, asistenţã tehnicã, consultanţã, petiţii, reclamaţii, sesizãri, proiecte de acte normative, documente de politici publice etc.
Una din disfuncţionalitãţile importante semnalate referitor la comunicarea formalã este legatã de întârzierile determinate de procedurile standard de circuit al documentelor (avize, semnãturi, aprobãri).
Pe de altã parte este reclamatã inexistenţa unui sistem unitar de proceduri de corespondenţã la nivel formal.
Unul dintre aspectele pozitive remarcate în ceea ce priveşte comunicarea la nivelul instituţiei este legat de utilizarea poştei electronice şi a intranetului pentru comunicare.
D. Resurse Disponibile
Analiza resurselor disponibile este importantã în vederea determinãrii clare a capacitãţii instituţionale. În acest sens, resursele umane, resursele materiale şi resursele financiare disponibile trebuie sã fie în mãsurã sã susţinã realizarea prioritãţilor pe termen mediu stabilite la nivel instituţional.
1. Resurse umane
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în prezent în Aparatul Central aproximativ 1200 de persoane, iar în structurile subordonate ministerului peste 130.000 de persoane.
Faţã de necesitãţile de personal exprimate la nivelul structurilor şi pentru îndeplinirea obiectivelor specifice existente, gradul de ocupare a posturilor în Aparatul Central este de 81,55%, respectiv 80,99% în structurile subordonate ministerului.
Referitor la profilul personal al angajatului din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi din structurile subordonate, se observã cã 75% dintre angajaţi au studii superioare, procentul fiind mai ridicat în cazul personalului angajat în Aparatul Central (aprox. 92%).
În ceea ce priveşte specializãrile existente la nivelul resurselor umane din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative predominã specializãrile juridice, economice, tehnice şi, într-o proporţie mai micã, alte specializãri, din domeniul managementului şi al ştiinţelor umaniste.
Dintre specializãrile identificate ca fiind în prezent deficitare la nivelul structurilor enumerãm: informaticã, asistenţã socialã, comunicare, nevoi de formare în aquis comunitar, managementul fondurilor structurale, management financiar, politici publice.
Cursurile de specializare urmate de personalul angajat au avut loc în primul rând la iniţiativa conducerii structurii şi au vizat programe de scurtã duratã, în domenii de interes, precum: management de proiect, fonduri structurale, comunicare, relaţii publice, achiziţii publice, precum şi alte tipuri de cursuri de formare axate pe domenii mai specializate (în funcţie de specificul activitãţii fiecãrei structuri).
Referitor la gradul de motivare şi satisfacţie a personalului, la nivelul structurilor, Direcţia Generalã Management Resurse Umane a realizat, pe un eşantion reprezentativ la nivelul tuturor categoriilor de personal din structurile de ordine publicã, douã sondaje de opinie, în 2003 şi 2004. Tematica de bazã a luat în discuţie aspecte legate de motivare şi satisfacţia personalului, iar dupã prelucrare au fost prezentate conducerii instituţiei. De asemenea, s-au realizat în ultimii ani alte sondaje, pe anumite categorii de personal. Corpul de Control al Ministrului, Institutul de Cercetare pentru Prevenirea Criminalitãţii şi Centrul de Psihosociologie au comandat, realizat sau utilizat diverse studii de diagnozã a climatului organizaţional din unele structuri teritoriale şi centrale, pe baza cãrora s-au luat mãsuri, inclusiv de schimbare din funcţie a unor cadre de conducere.
Transferul de know-how se realizeazã, în principal, prin intermediul şedinţelor organizate cu o anumitã periodicitate la nivelul fiecãrei direcţii. Pe lângã şedinţe, se mai organizeazã prezentãri la care participã toţi angajaţii, informãri periodice prin intermediul intranetului, lucrul în echipã etc.
În ceea ce priveşte asigurarea coeziunii la nivelul grupului, acţiunile întreprinse au, cu preponderenţã, un caracter informal, neexistând la nivelul direcţiilor planuri de acţiune în acest sens. Astfel, coeziunea de grup se realizeazã în momentul îndeplinirii unor obiective specifice la nivelul direcţiei sau în colaborare cu alte structuri de specialitate. Coerenţa obiectivelor şi scopurilor indivizilor, echipelor şi structurilor luate în ansamblu se asigurã prin integrarea acestora în obiectivele generale şi specifice ale strategiilor şi planurilor de acţiune ale ministerului, respectarea termenelor şi responsabilitãţilor.
Pentru identificarea, dezvoltarea şi utilizarea competenţelor personalului se au în vedere fişa postului şi evaluarea performanţelor profesionale individuale şi se utilizeazã managementul participativ, dezvoltarea resurselor umane şi munca în echipã.
2. Resurse materiale
La nivelul dotãrilor materiale de care dispune Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile subordonate, se pot identifica urmãtoarele aspecte:
În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente IT - dotarea este mai bunã la nivelul structurilor cu specific de administraţie publicã (aproximativ 85% din necesar). Aceste dotãri cuprind: computere, faxuri, imprimante, servere, copiatoare. La nivelul structurilor cu specific de ordine publicã, dotãrile IT sunt mai slabe numeric, raportat la personalul angajat (aproximativ 70% din necesar). De asemenea, se observã slaba calitate a echipamentelor din dotare, ceea ce conduce la disfuncţionalitãţi în realizarea activitãţilor curente.
Pe de altã parte, existã o slabã dotare cu software specific pe domenii de activitate, astfel încât sã se asigure o eficientizare a activitãţilor curente, dar şi pentru realizarea unor obiective strategice (simplificarea procedurilor, modernizare, corelare cu baze de date internaţionale etc.).
În ceea ce priveşte dotãrile materiale, se observã existenţa unei infrastructuri, aflatã în curs de modernizare (mobilier, spaţii, maşini, alte echipamente), dar insuficientã pentru necesarul existent (raportat la numãrul de angajaţi).
Un grad ridicat de dotãri materiale şi tehnice, corespunzãtoare atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, poate fi observat în structurile care au derulat proiecte ample, în parteneriat cu instituţii internaţionale, şi care au deja experienţã în gestionarea fondurilor externe.
3. Resurse financiare
Referitor la resursele financiare alocate pentru Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, putem identifica urmãtoarele aspecte:
Cele mai importante alocãri au în vedere:
- activitãţi specifice pentru ordine publicã şi securitate naţionalã (428.477 mii lei);
- activitãţi specifice programelor sociale (ex. combustibil şi energie 200.000 mii lei)
- alocãri pentru autoritãţi publice şi acţiuni externe (22.792 mii lei)
- alocãri pentru autoritãţi publice şi acţiuni externe - cofinanţare pentru fonduri externe nerambursabile (54,605 mii lei)
- acţiuni generale economice, comerciale şi de muncã (40.127 mii lei)
- culturã, recreere şi religie (23,936 mii lei)
- asigurare şi asistenţã socialã (11.930 mii lei);
în proporţie mai redusã, alocãrile au în vedere:
- învãţãmânt (3.819 mii lei).
- sãnãtate (9214 mii lei)
E. Parteneriate
Atât la nivelul Aparatului Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cât şi la nivelul structurilor subordonate, sunt încheiate parteneriate atât cu instituţii publice, cât şi cu instituţii private din ţarã şi din strãinãtate, pe domenii de interes specifice prioritãţilor MIRA, conform protocoalelor existente.
Referitor la funcţionarea parteneriatelor se poate observa cã multe din acestea nu sunt fructificate la parametri optimi în desfãşurarea activitãţilor sau apar deficienţe pe parcursul derulãrii unor programe care includ parteneriate.
Este important de subliniat rezultatele pozitive obţinute în urma parteneriatelor de structuri care sunt responsabile de îndeplinirea prioritãţilor la nivel strategic: Direcţia Generalã Anticorupţie, Agenţia Naţionalã Antidrog, Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice.
F. Capacitatea de formulare a politicilor publice
Introducerea recentã a obligativitãţii fundamentãrii deciziilor cu impact major în plan economic, social sau de mediu, a determinat schimbãri majore în ceea ce priveşte procedurile de lucru la nivelul structurilor, modul de colaborare inter-departamental şi inter-instituţional, precum şi modul de prezentare a documentelor.
În acest sens, doar structurile care au avut prevãzute în planul legislativ promovarea anumitor acte normative cu impact major au intrat în contact cu noile proceduri, fapt care determinã o capacitate scãzutã, la nivelul structurilor de specialitate, de formulare, şi mai ales de fundamentare, a politicilor publice.
Aceastã slabã capacitate derivã din faptul cã:
> procedurile şi informaţiile impuse sunt noi;
> nu existã o practicã la nivelul instituţiei în aceastã direcţie;
> personalul nu este specializat în domeniul politicilor publice şi în metode de analizã.
Din analiza mediului intern, realizatã pe subcapitole, reies o serie de disfuncţionalitãţi, dar şi de puncte tari, care sunt evidenţiate în analiza SWOT.
G. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe)




┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ PUNCTE TARI │ PUNCTE SLABE │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│- Legislaţia în domeniile de competenţã ale │- Cetãţenii sunt în mare parte nemulţumiţi de calitatea │
│Ministerului Internelor şi Reformei Administrative │serviciilor de specialitate (se reproşeazã în primul rând │
│aliniatã în bunã mãsurã la cea europeanã; │lipsa de transparenţã, birocraţia excesivã şi faptul cã nu │
│- Cadrul legislativ şi norme de aplicare favorabile │se exercitã îndeajuns rolul de consiliere); │
│elaborãrii politicilor publice, strategiilor, │- Atragerea insuficientã a societãţii civile (mass-media, │
│coordonãrii şi planificãrii din cadrul administraţiei│ONG-uri ş.a.m.d.) în gestionarea riscurilor activitãţilor │
│publice centrale; │specifice de interes general; │
│- Posibilitatea de a promova modificãri ale politicii│- Preponderenţa acordurilor instituţionale/parteneriate │
│implementate, strategii de dezvoltare, planuri; │doar la nivel formal, nefiind materializate în rezultate │
│- Îmbunãtãţirea imaginii şi prestigiului MIRA; │concrete; │
│- Asigurarea transparenţei şi deschiderii cãtre │- Insuficienta promovare externã; │
│mass-media şi societatea civilã; │- Informaţia neadaptatã la nivelul de înţelegere al │
│- Capacitatea de a asigura asistenţã de calitate, în │beneficiarilor; │
│timp util beneficiarilor (identificarea, elaborarea, │- Calitatea redusã a comunicãrii externe, a relaţiilor │
│implementarea şi monitorizarea de mecanisme şi │publice şi a activitãţilor de marketing - vizibilitate; │
│instrumente specifice pentru întãrirea capacitãţii │- Insuficienta cunoaştere a legislaţiei europene; │
│instituţionale în domeniul ordinii şi siguranţei │- Capacitate insuficientã de aplicare a cadrului legal şi a│
│publice şi pentru modernizarea administraţiei │noilor metodologii; │
│publice, legislaţie etc.); │- Slabã utilizare a managementului informaţiilor în │
│- Disponibilitatea pentru colaborarea cu parteneri │procesul de luare a deciziilor; │
│interni şi externi; │- Dificultãţi în implementarea instrumentelor de │
│- Parteneriate puternice cu instituţii publice, │eficientizare organizaţionalã; │
│ONG-uri şi organizaţii internaţionale cu atribuţii în│- Întârzierea mãsurilor concrete şi imediate ori lipsa unei│
│domeniu; │prioritizãri a aplicãrii acestora; │
│- Reducerea birocraţiei prin propunerea introducerii │- Rezistenţa la schimbare manifestatã uneori de personalul │
│unor proceduri administrative simplificate; │angajat; │
│- Existenţa unor reglementãri interne care au permis │- Modificãrile organizatorice frecvente produse în │
│adoptarea unui model instituţional ce are la bazã │structurile/instituţiile din subordinea ministerului; │
│managementul organizaţional modern; │- Deficienţe în delimitarea atribuţiilor departamentale; │
│- Cadrul structural intern bine definit; │- Insuficienta dezvoltare a capacitãţii de management prin │
│- Capacitate de adaptare a structurilor ministerului │proiecte care sã permitã o mai bunã valorificare a │
│la schimbãrile şi cerinţele mediului socio-economic, │oportunitãţilor naţionale şi internaţionale de atragere de │
│precum şi la obiectivele naţionale post-integrare; │fonduri pe liniile de finanţare disponibile pentru domeniu;│
│- Deschidere din partea conducerii pentru aplicarea │- Unele prioritãţi stabilite la nivel naţional nu sunt │
│unor instrumente noi de management; │adaptate nevoilor din teritoriu; │
│- Experienţa managerialã a personalului de conducere;│- Insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi │
│- Existenţa mecanismelor şi buna colaborare │materiale a direcţiilor de acţiune şi a obiectivelor │
│interinstituţionalã; │asumate la nivel naţional şi european prin documentele │
│- Capacitatea de a atrage, de a coordona, implementa │programatice de politici publice menţionate; │
│şi monitoriza resurse financiare externe; │- Sincope în comunicarea pe orizontalã în special între │
│- existenţa infrastructurii IT de bazã; │membrii diferitelor compartimente; │
│- Capacitate financiarã şi administrativã │- Structurile de specialitate nu funcţioneazã la capacitate│
│îmbunãtãţitã; │maximã din cauza neocupãrii tuturor funcţiilor alocate; │
│- Posibilitãţi multiple de informare - comunicare în │- Insuficienţa numãrului de posturi necesare pentru │
│interiorul instituţiei; │realizarea, în bune condiţii, a atribuţiilor stabilite de │
│- Inexistenţa presiunilor de ordin politic asupra │lege şi a obiectivelor strategice pe termen scurt şi mediu;│
│funcţionarilor de execuţie; │- Neadaptarea atribuţiilor prevãzute în fişa postului la │
│- Resursele umane au un nivel general de calificare │volumul şi specificul activitãţii; │
│ridicat (proporţia ridicatã a personalului cu studii │- Nu s-a realizat profesionalizarea corespunzãtoare a │
│superioare); │personalului pe anumite domenii specifice de activitate; │
│- Media de vârstã scãzutã a personalului; │- Sistemul standardelor ocupaţionale se aflã în fazã │
│- Practica lucrului în echipã; │incipientã sub aspectul elaborãrii acestora şi sub cel al │
│- Conştientizarea şi acceptarea procesului de reformã│implementãrii în procesul de învãţãmânt; │
│în administraţia publicã şi a procesului │- Sistemul de pregãtire managerialã a personalului nu este │
│descentralizãrii în sectoarele prioritare de cãtre │dezvoltat corespunzãtor; │
│funcţionarii publici; │- Nu este complet elaborat sistemul indicatorilor de │
│- Existenţa unui sistem bine structurat al │performanţã ai managementului resurselor umane şi nu se │
│instituţiilor pentru formarea iniţialã şi continuã a │realizeazã analiza costurilor activitãţilor din acest │
│personalului care poate fi modernizat prin │domeniu; │
│intervenţii bine dirijate; │- Formarea profesionalã continuã nu rãspunde pe deplin unor│
│- Încadrarea în structura MIRA a unui numãr total de │nevoi riguros determinate (nu este armonizatã cu Strategia │
│50 de manageri publici la 19.03.2007; │privind dezvoltarea resurselor umane ale ministerului); │
│- Capacitatea de intervenţie operativã în situaţii de│- Insuficienta motivare non-financiarã a angajaţilor; │
│urgenţã; │- Apariţia în rândul personalului a unor probleme sociale │
│- Capacitate operaţionalã şi mobilitate care permit │(numãrul insuficient de locuinţe de serviciu, suma │
│concentrãri de efort organizaţional în funcţie de │insuficientã decontatã pentru închirierea locuinţelor - │
│tipurile şi nivelul de risc identificat; │datoritã creşterii preţurilor etc.) şi/sau umanitare care, │
│- Flexibilitate şi adaptabilitate în orientarea │necunoscute şi nerezolvate, pot influenţa eficienţa │
│efortului informativ; │activitãţilor; │
│- Prefigurarea unor bune practici în materie │- Dotare insuficientã cu mobilier funcţional; │
│preventivã, având în vedere orientarea practicilor │- Neadoptarea unei soluţii pentru realizarea │
│comunitare în mod prevalent cãtre zona prevenţiei şi │infrastructurii de comunicaţii voce-date în cadrul │
│reinserţiei socio-profesionale; │administraţiei de stat; │
│- Funcţionarea Centrului de Psihosociologie al │- Acces limitat la reţelele de intranet integrate pentru │
│Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, │aparatul central cât şi pentru toate structurile │
│ca instituţie dedicatã selecţiei psihologice, precum │subordonate; │
│şi asigurãrii psihologice a personalului care │- Proiectele de informatizare din administraţia publicã │
│lucreazã în domeniul ordinii şi securitãţii publice. │centralã şi localã trebuie coordonate/standardizate în │
│- Introducerea unei verificãri suplimentare a │vederea integrãrii în Sistemul Informatic Integrat al MIRA;│
│personalului ce va fi încadrat în posturi cu risc │- Inexistenţa unor structuri specializate în domeniul TIC │
│ridicat de corupţie. │la nivelul prefecturilor; │
│ │- Rezultatele pozitive ale activitãţilor de informatizare │
│ │nu sunt diseminate satisfãcãtor la nivelul tuturor │
│ │administraţiilor; │
│ │- Organizare deficitarã în domeniul arhivãrii documentelor │
│ │(lipsa spaţiilor de depozitare); │
│ │- Nealocarea sau atribuirea cu întârziere a fondurilor │
│ │necesare activitãţilor de prevenire, dar şi a celor de │
│ │combatere propriu-zisã a corupţiei; │
│ │- Existenţa unor disfuncţionalitãţi în colaborarea cu │
│ │celelalte instituţii responsabile cu prevenirea şi │
│ │combaterea corupţiei. │
└─────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘



V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Orice organizaţie publicã este inclusã într-un mediu specific, care influenţeazã şi condiţioneazã acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor externi, conducerea instituţiei decide prioritãţile pe termen scurt şi mediu şi ia în calcul atât riscurile şi mãsurile aferente diminuãrii acestora, cât şi oportunitãţile care pot favoriza activitãţile instituţiei într-un orizont de timp bine determinat.
Luând în considerare specificul activitãţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, se identificã o serie de factori externi cu impact asupra diverselor direcţii de activitate.
A. Analiza PESTLE
Factorii politici
Privitor la activitatea desfãşuratã de MIRA, factorii politici au un impact major în determinarea prioritãţilor şi în stabilirea direcţiilor de urmat.
Din categoria acestor factori putem enumera:
Politicile şi strategiile guvernamentale stabilesc prioritãţi, obiective, direcţii de activitate, a cãror îndeplinire revine MIRA. În acest context, instituţia trebuie sã-şi adapteze, din interior, resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilitãţii. Documentele programatice stabilite la nivel politic (fie de Guvernul României, fie de instituţii de la nivelul Uniunii Europene), pot determina inclusiv adaptarea organizaţionalã (apariţia de noi structuri, reorganizarea altora), stilul de management, orientarea cãtre alţi parteneri (publici sau privaţi, naţionali sau internaţionali). Corelat cu prioritãţile stabilite prin documente programatice la nivelul puterii executive trebuie menţionatã dinamica politicã. Modificãrile realizate cu o anumitã frecvenţã la nivel decizional, politic, pot genera un risc de destabilizare a activitãţii desfãşurate de instituţie şi pot crea impresia unei inconsecvenţe în stabilirea obiectivelor prioritare şi a strategiilor pentru crearea unui sistem adaptat economiei de piaţã şi politicilor democratice.
Influenţa politicienilor, alãturi de alte organizaţii cu impact major în viaţa publicã (massmedia, organizaţii non-guvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg.
La nivelul politicilor de descentralizare, au fost fãcute progrese însemnate la capitolul diminuãrii rolului politic al prefectului, dar nu s-a concretizat o a doua componentã majorã a Programului de Guvernare, adicã limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în conducerea prefectului şi reglementarea transferului acestor servicii cãtre autoritãţile administraţiei publice locale pe mãsura transferãrii resurselor financiare.
Pe domenii specifice de activitate se observã suportul crescut din partea unor organisme internaţionale (Comisia Europeanã, alte organisme internaţionale), fapt care conferã instituţiei expertizã şi posibilitatea de parteneriate pentru a facilita îndeplinirea eficientã a obiectivelor.
Pe de altã parte, se observã întârzierea armonizãrii legislaţiei specifice cu cea din UE, promovarea unor politici populiste, fãrã a urmãri identificarea şi punerea în practicã a unor programe reale, viabile, în funcţie de prioritãţi, precum şi faptul cã nu existã o delimitare clarã a rolurilor politice şi de expertizã tehnicã la nivelul de vârf al administraţiei publice centrale.
Factorii economici
Conform datelor Institutului Naţional de Statisticã, activitatea economicã la nivel naţional este caracterizatã prin menţinerea unui trend ascendent faţã de anul 2005. Aceastã tendinţã este de naturã sã confirme persistenţa unui climat de consolidare a stabilitãţii principalilor indicatori economici, mai accentuat în activitãţile din construcţii, comerţ cu amãnuntul, servicii, dar şi din industrie. La aceastã situaţie au contribuit condiţiile favorabile generate de cota scãzutã înregistratã de rata inflaţiei, evoluţia câştigurilor salariale, inclusiv câştigul real, precum şi nivelul relativ mic al şomajului.
Noul cadru legal şi organizatoric a asigurat o mai bunã folosire a resurselor naţionale în domeniile de activitate specifice MIRA, iar rezultatele înregistrate se datoreazã creşterii alocaţiilor bugetare, efortului structurilor specializate, specialiştilor din cadrul autoritãţilor centrale, militare şi civile, cu atribuţii în domeniu, precum şi a structurilor deconcentrate, componente ale sistemului local de management.
Instrumentele de atragere de noi fonduri în administraţia publicã pot sã influenţeze modul acesteia de funcţionare, în sensul eficientizãrii ei.
Condiţiile existente în mediul economic general, precum şi elementele specifice de macro şi micro economie pot influenţa cererea de servicii publice cu un anumit specific. În acest sens, un exemplu îl constituie diversificarea produselor şi a serviciilor economice cu grad ridicat de calitate, ceea ce determinã o anumitã presiune "concurenţialã" asupra activitãţilor furnizate de administraţia publicã.
Din aceeaşi perspectivã se poate observa cã investitorii sunt interesaţi sã constituie şi sã dezvolte parcuri industriale şi de asemenea, agenţii economici se localizeazã în astfel de infrastructuri de afaceri. Volumul investiţiilor strãine în România va creşte, implicit vom asista la modificãri în rândul populaţiei ocupate, pe sectoare de activitate - va continua migraţia personalului din sectorul bugetar spre cel privat. Datele Institutului Naţional de Statisticã aratã cã nivelul de trai al românilor a crescut, deci se pune problema asigurãrii unor pachete motivaţionale pentru salariaţii din sectorul public, care sã diminueze fluctuaţia de personal.
Pe lângã aspectele menţionate anterior şi care se pot constitui în oportunitãţi pentru structurile de specialitate din cadrul MIRA, pot fi menţionate o serie de aspecte cu impact negativ şi care trebuie luate în calcul în momentul proiectãrii unei strategii sectoriale sau stabilirea prioritãţilor pe termen mediu. Dintre aceşti factori menţionãm:
- organizarea defectuoasã a cadrului normativ privind evidenţierea, aplicarea şi colectarea la bugetele locale şi centrale, a taxelor şi impozitelor;
- deturnarea sau fraudarea fondurilor comunitare primite în cadrul programelor de asistenţã financiarã, ştiut fiind faptul cã numai o folosire judicioasã şi conformã cu destinaţia lor iniţialã poate conduce la dezvoltarea economico-socialã naţionalã;
- în majoritatea localitãţilor cu numãr mic de locuitori existã un numãr redus de agenţi economici cu forţã financiarã mare ceea ce determinã un nivel scãzut al sumelor colectate la bugetul local;
- numãrul mare de persoane care beneficiazã de alocaţii financiare din partea statului;
- discrepanţe mari între mediul rural şi mediul urban, între zonele centrale şi cele periferice ale oraşelor
- menţinerea la un nivel ridicat a incidentelor de platã prin cecuri, bilete la ordin, etc.;
- menţinerea la un nivel ridicat a infracţionalitãţii economico-financiare, prin care se "alimenteazã economia subteranã" (contrabandã, evaziune fiscalã, delapidare, gestiune frauduloasã).
- creşterea activitãţilor ilicite de trafic de precursori şi droguri datoritã atractivitãţii economice a acestora (câştiguri rapide şi semnificative ca volum).
Factorii sociali
Având în vedere faptul cã MIRA este o structurã cu competenţe lãrgite, cu impact major asupra cetãţenilor de pe teritoriul României, se impune o analizã riguroasã a factorilor sociali existenţi, dar mai ales a tendinţelor.
Trebuie luate în considerare aspecte legate de:
- Persistenţa unei rate a şomajului mai ridicatã în anumite zone ale ţãrii;
- Lipsa reconversiei forţei de muncã cãtre sectoarele productive sau alte servicii;
- Necesitãţile, aşteptãrile, scara de valori, etica şi moralitatea influenţeazã/determinã atitudinea cetãţenilor/clienţilor faţã de calitatea serviciilor oferite de administraţia publicã şi pot determina o anumitã conduitã a funcţionarilor publici;
- Schimbãrile în nivelul şi stilul de viaţã al cetãţenilor/clienţilor;
- Îmbãtrânirea populaţiei şi prelungirea vârstei de pensionare a persoanelor apte de muncã vor determina modificãri în structura de personal, apariţia de noi cerinţe de formare, gradul de adaptabilitate şi flexibilitate vor creşte, proporţional cu noile provocãri ale administraţiei publice, derivate din aderarea la Uniunea Europeanã.
- Scãderea atractivitãţii sectorului public ca angajator;
- Menţinerea la un nivel ridicat a muncii la "negru";
- Nesiguranţã socialã generatã de amploarea pauperizãrii populaţiei;
- Posibilitatea de degenerare a unor tensiuni social economice, interconfesionale, interetnice;
- Posibilitatea unor acţiuni ostile la frontiere;
- Diversificarea şi perfecţionarea metodelor şi modurilor de sãvârşire a infracţiunilor;
- Amploarea fenomenului terorist în plan internaţional;
- Proximitatea zonelor de conflict deschis/îngheţat;
- Dezvoltarea mijloacelor de manifestare a criminalitãţii organizate;
- Amplificarea fenomenului migraţiei ilegale;
- Amplificarea ameninţãrilor asimetrice;
- Nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile de ordine şi siguranţã publicã, precum şi în personalul poliţienesc şi funcţionari publici este scãzut comparativ cu alte organizaţii, ceea ce afecteazã eficacitatea activitãţii acestora;
Factorii tehnologici
Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltã piaţa IT şi de comunicaţii în plan mondial dar şi naţional, cât şi facilitãţile pe care le oferã în dezvoltarea activitãţilor specifice, este necesarã analiza acestor factori din perspectiva prioritãţilor stabilite pentru MIRA pe termen mediu.
În acest context, dezvoltarea tehnologiilor IT care pot reduce costurile de funcţionare prin aplicarea celor mai bune tehnologii şi soluţiile software cu utilizare în administraţie şi care cresc calitatea serviciilor publice furnizate trebuie în permanenţã cunoscute şi adoptate la nivelul instituţiilor.
Pe baza acestor specificaţii trebuie luate în considerare:
- Posibilitãţile de dezvoltare determinate de schimbul de informaţii rapid şi necostisitor între structurile de specialitate şi cei interesaţi, dar şi între beneficiari şi investitori;
- Schimbãri rapide în tehnologia informaţiei;
- Noile aplicaţii şi programe cu impact în creşterea eficienţei activitãţii din administraţia publicã impun o specializare în plus a funcţionarilor publici;
- Transferul bunelor practici din sectorul privat înspre cel public determinã apariţia unor noi competenţe, atribuţii şi sarcini pentru funcţionarii publici;
- Creşterea gradului de utilizare a comunicãrii electronice atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei;
- Disponibilitatea unor reţele mai bune, mai rapide şi mai fiabile în bandã largã chiar şi în zonele rurale;
- Evoluţia rapidã a tehnologiei în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor impune investiţii continue în dotãri.
Pe lângã oportunitãţile prezentate anterior trebuie avute în vedere aspecte legate de deficienţele tehnologice care pot influenţa activitatea specificã a diferitelor structuri din cadrul MIRA:
- Lipsa prefigurãrii unor fluxuri comunicaţionale, atât pe orizontalã, cât şi pe verticalã, care sã conducã la creşterea vitezei de circulaţie a informaţiei între instituţiile care colaboreazã;
- Lipsa interesului în atragerea unor posibilitãţi de pregãtire pe linie de informaticã, comunicare on-line etc.;
- Existenţa unui decalaj în privinţa folosirii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor poate produce întârzieri în dezvoltarea organizaţiilor sau a societãţii în general;
- Apariţia unor noi forme de atacuri informatice, greu de anticipat în actuala etapã de dezvoltare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în multe ţãri ale lumii;
- Vulnerabilitatea sistemelor informatice - generatã de fragilitatea sau lipsa de consistenţã a sistemelor de protecţie împotriva riscurilor.
Factorii legislativi
Activitatea MIRA, atât la nivel strategic, cât şi la nivel operaţional, este influenţatã de factorii legislativi.
În acest sens se contureazã urmãtoarele aspecte:
- Instabilitatea unor reglementãri juridice, asociate cu inconsecvenţa aplicãrii legilor şi procedurilor existente;
- Abrogarea unor reglementãri, fãrã înlocuirea acestora cu altele adecvate, a creat, pe unele segmente ale vieţii social-economice, vid legislativ, fapt care a condus la dificultãţi în aplicarea legalitãţii, generând scãderea autoritãţii organelor abilitate cu aplicarea şi respectarea legii, concomitent cu afectarea finalitãţii actului de justiţie;
- Alinierea legislaţiei naţionale în domeniu la cea europeanã şi internaţionalã faciliteazã semnificativ creşterea eficienţei intervenţiilor guvernamentale şi comunitare pentru gestionarea la nivel naţional a diverselor activitãţi specifice;
- Dinamicã legislativ-normativã şi instituţionalã ridicatã;
- Lacunele şi incoerenţa unor dispoziţii legale, concretizate în lipsa sau ambiguitatea reglementãrii anumitor aspecte, tratarea prin aceleaşi legi ori legi diferite a unor infracţiuni sau contravenţii, fãrã sã existe o delimitare clarã între ele, modificarea frecventã a unor acte normative, toate acestea fiind de naturã sã creeze confuzii şi interpretãri diferite în aplicarea legii.
- Lipsa unui cod de proceduri administrative (cod administrativ).
B. Analiza SWOT (oportunitãţi şi ameninţãri)




┌─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ OPORTUNITĂŢI │ AMENINŢĂRI │
├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│- Dobândirea de cãtre România, de la data de 1 │- Gradul scãzut de stabilitate politicã şi │
│ianuarie 2007, a statutului de stat membru UE; │instituţionalã la nivel naţional; │
│- Preluarea unor bune practici în domeniu, din │- Instabilitatea legislativã; │
│Uniunea Europeanã; │- Gradul scãzut de cunoaştere şi înţelegere a │
│- Sprijin din partea partenerilor externi; │limitelor de competenţã a MIRA în raport cu │
│- Colaborarea cu partenerii internaţionali; │autoritãţile şi instituţiile publice şi terţii; │
│- Parteneriate cu ONG-urile; │- Lipsa de încredere accentuatã a cetãţenilor │
│- Cooperarea cu alte organisme ce desfãşoarã o │faţã de instituţiile statului, inclusiv faţã de │
│activitate similarã; │MIRA; │
│- Reprezentare în plan extern la un nivel care sã│- Prezentarea distorsionatã, în unele cazuri, a │
│permitã stabilirea unor punţi utile de cooperare │activitãţii MIRA de cãtre mass-media; │
│cu partenerii instituţionali şi organismele │- Rezistenţa la schimbare a actorilor implicaţi │
│internaţionale de profil; │şi a cetãţenilor; │
│- Implicare în activitatea de dezvoltare a │- Lipsa culturii participãrii civice la nivelul │
│relaţiilor internaţionale, prin participare la │comunitãţilor locale, privind schimbãrile în │
│programe de cooperare; │viaţa socialã a acestora; │
│- Transfer de know-how; │- Posibilitatea manifestãrii unor factori de │
│- Creşterea gradului de conştientizare a │blocaj strategici şi structurali cum ar fi │
│societãţii civile şi a partenerilor de dialog │complexitatea decizionalã, birocraţie sau │
│social pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor│limitarea resurselor de toate tipurile; │
│oferite cetãţenilor; │- Volum mare de informaţie care nu poate fi │
│- Creşterea interesului beneficiarilor în a se │prelucratã; │
│informa; │- Primirea unor date statistice eronate; │
│- Posibilitatea accesãrii fondurilor externe │- Restrângeri şi limitãri bugetare; │
│nerambursabile; │- Inexistenţa unor mecanisme fiabile privind │
│- Creşterea interesului pentru calitatea │recrutarea de personal şi menţinerea lor în │
│rezultatului managementului resurselor umane la │sistem (ex. carierã, pregãtire profesionalã, │
│nivel naţional; │motivare financiarã etc.); │
│- Asumarea de cãtre Guvernul României a │- Condiţii salariale superioare pe piaţa muncii │
│angajamentelor privind reforma în administraţia │faţã de cele asigurate în Ministerul Internelor │
│publicã şi continuarea procesului; │şi Reformei Administrative pentru anumite │
│- Descentralizarea administrativã şi │specializãri, de regulã, deficitare; oferta │
│flexibilizarea procedurilor; │motivaţionalã atractivã destinatã tinerilor cu │
│- Posibilitatea diseminãrii informaţiilor │potenţial, venitã din partea sectorului privat; │
│actorilor locali (autoritãţi, societate civilã); │- Capacitatea redusã de a depune proiecte pentru│
│- Implementarea mecanismelor de planificare │accesarea de fonduri la nivel local; │
│strategicã la nivel local; │- Profesionalism deficitar şi receptivitate │
│- Atragerea la colaborare a tuturor forţelor │scãzutã la nivelul autoritãţilor locale; │
│responsabile în prevenirea şi combaterea │- suprapuneri de competenţe între diferite │
│corupţiei, având ca fundament solidarizarea în │instituţii/structuri cu atribuţii în domeniul │
│jurul ideii de front comun de acţiune împotriva │reformei administraţiei publice şi în domeniul │
│acestui fenomen; │coordonãrii, la nivel naţional, a afacerilor │
│- Procesul de reformã a structurilor de ordine şi│europene │
│siguranţã publicã este susţinut şi aşteptat de │- Lipsa de susţinere din partea populaţiei şi │
│beneficiari. │neîncrederea acesteia în eficacitatea │
│ │structurilor cu atribuţii în prevenirea şi │
│ │combaterea fenomenul infracţional; │
│ │- Transformarea României din ţarã de origine şi │
│ │tranzit în ţarã de destinaţie (ca urmare a │
│ │intrãrii în UE) pentru imigraţia ilegalã. │
└─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

1. Reforma administraţiei publice prin descentralizarea administrativã, modernizarea administraţiei publice, absorbţia fondurilor structurale, profesionalizarea funcţiei publice şi creşterea calitãţii serviciilor publice din România.
2. Aderarea la spaţiul Schengen prin implementarea mãsurilor prevãzute în Strategia Naţionalã de Aderare la spaţiul Schengen.
3. Prevenirea şi combaterea corupţiei interne prin identificarea şi gestionarea vulnerabilitãţilor şi a riscurilor, îmbunãtãţirea activitãţilor de monitorizare a factorilor de risc ce genereazã sau favorizeazã corupţia, dezvoltarea de practici de recrutare şi selecţionare a personalului conforme cu normele de comportament stabilite pentru fiecare domeniu de activitate, alinierea şi implementarea politicilor anticorupţie instituite şi implementate la nivelul MIRA, la standarde europene, asigurarea transparenţei instituţionale şi atragerea societãţii civile în gestionarea mãsurilor adoptate de MIRA.
4. Dezvoltarea capacitãţii instituţionale prin managementul resurselor umane la nivelul MIRA, asigurarea unui sistem decizional integrator prin introducerea managementului de tip strategic integrat, adoptarea instrumentelor de management strategic şi operaţional în procesul de fundamentare a deciziilor, elaborarea şi implementarea politicilor financiar-fiscale şi bugetare la nivelul administraţiei publice, precum şi crearea unei baze de date statistice, economice şi financiar-fiscale, care sã conţinã informaţii din toate unitãţile administrativ-teritoriale.
5. Intensificarea cooperãrii interinstituţionale la nivel naţional şi internaţional în vederea realizãrii direcţiilor de activitate, cât şi pentru îndeplinirea obiectivelor sectoriale.
6. Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniile de competenţã ale MIRA cu reglementãrile Uniunii Europene.

VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE

Direcţia de activitate nr. I. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
A. Situaţia actualã
Una din prioritãţile majore ale Guvernului României în anul 2001 a fost aceea de a realiza o reformã realã prin care administraţia publicã sã se situeze la nivelul standardelor europene şi sã se caracterizeze prin transparenţã, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate. Pentru a satisface aceste nevoi a fost adoptatã Strategia privind Accelerarea Reformei în Administraţia Publicã. La trei ani de la adoptarea acesteia, în anul 2004, a fost recunoscut faptul cã rezultatele obţinute nu sunt satisfãcãtoare, motiv pentru care, în acord cu Comisia Europeanã, au fost identificate trei domenii în care trebuie sã se facã progrese semnificative şi a fost adoptat <>HG nr. 699/2004 privind aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã 2004 - 2006. Domeniile identificate de strategia actualizatã au fost: funcţia publicã, descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice şi procesul de formulare a politicilor publice. În cadrul fiecãrui domeniu au fost stabilite obiective specifice şi direcţii de acţiune.
În urma evaluãrii modului de implementare a activitãţilor prevãzute în Planul de Acţiune al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã 2004 - 2006, pe baza informaţiilor, datelor, rapoartelor transmise de cãtre instituţiile responsabile, au rezultat urmãtoarele concluzii:
A. Funcţia publicã
În vederea creãrii şi implementãrii unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit în funcţia publicã au fost elaborate o serie de ghiduri (Ghid privind evaluarea performanţelor profesionale individuale şi motivarea funcţionarilor publici, Ghid privind dezvoltarea carierei în funcţia publicã, Ghid privind analiza nevoilor de instruire, Ghid privind metodele de planificare a resurselor umane).
<>Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, transpune în domeniul funcţiei publice principiul descentralizãrii. Astfel, se face o distincţie clarã între regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat şi regimul general al raporturilor juridice între funcţionarii publici şi administraţia publicã localã, distincţie care se materializeazã în reguli diferite privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, precum şi modalitatea diferitã de aprobare a planului de ocupare a funcţiilor publice.
Prin <>Legea nr. 251/2006 au fost aduse modificãri referitoare la promovarea funcţionarilor publici; elaborarea legislaţiei secundare conform noilor prevederi legale aduse de cãtre <>Legea nr. 215/2006 are ca termen legal 6 luni dupã intrarea în vigoare a legii.
Începând cu data de 1 ianuarie 2006 au fost incluse în categoria înalţilor funcţionari publici funcţiile publice de prefect şi subprefect. De asemenea sunt prevãzute regulile generale privind condiţiile de ocupare a unei funcţii publice din categoria mai sus amintitã, modul de organizare a concursului de recrutare, evaluare, perfecţionare profesionalã şi mobilitate a funcţionarilor publici din aceastã categorie.
Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, ca actor principal în reforma funcţiei publice, are ca principale domenii de activitate reglementarea funcţiei publice, prin elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul specific funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, realizarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici şi asigurarea cadrului normativ necesar în vederea perfecţionãrii profesionale a funcţionarilor publici.
Totodatã, în îndeplinirea rolului sãu, Agenţia are atribuţii de gestionare a programelor în domeniul funcţiei publice, de monitorizare şi control al activitãţilor referitoare la funcţia publicã şi la funcţionarii publici şi de reprezentare, în domeniul specific funcţiei publice.
Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici reprezintã un obiectiv important al Agenţiei, în scopul accelerãrii procesului de reformã a funcţiei publice, materializat într-o administraţie eficientã, orientatã cãtre cetãţean.
Cu privire la activitatea de reglementare în domeniul supus analizei, principalele activitãţi au vizat modificarea şi completarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduitã al funcţionarilor publici, pe elaborarea proiectului Legii sistemului unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi pe fundamentarea procesului de elaborare a legislaţiei secundare.
În anul 2006 în cadrul ANFP au fost elaborate 7 proiecte de acte normative (legii sau hotãrâri ale guvernului) şi 6 ordine ale preşedintelui ANFP.
Din punct de vedere al planificãrii strategice la nivel naţional în domeniul supus analizei, puncte de reper importante le-au constituit elaborarea a douã proiecte de politicã publicã - unul privind salarizarea unitarã a funcţionarilor publici şi unul privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici. Acestora li s-au adãugat diversele colaborãri inter-instituţionale conform ariilor de competenţã ale autoritãţilor şi instituţiilor publice în domeniul funcţiei publice, de la, spre exemplu, iniţiativa legislativã privind crearea de funcţii publice specifice şi pânã la armonizarea statutelor speciale, ori reglementarea de sisteme de carierã distincte.
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici se realizeazã de cãtre Agenţie printr-o activitatea elaboratã de gestiune a procedurilor administrative. În cursul anului 2006, activitatea de organizare şi desfãşurare a concursurilor a avut la bazã prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 1/2006 privind unele mãsuri pentru întãrirea capacitãţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeanã. Au fost acordate, în baza procedurii prevãzute de actele normative menţionate, un numãr de 6897 avize favorabile organizãrii concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, evoluţia situaţiei de la o perioadã la alta prezentându-se astfel:

Figura 1
Evoluţia numãrului de funcţii publice vacante

NOTĂ(CTCE)
Figura 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

În ceea ce priveşte detalierea organizãrii şi derulãrii concursurilor de recrutare şi promovare, pe tipuri de autoritãţi şi instituţii publice şi, respectiv, pe tipuri de funcţii publice, în perioada ianuarie-decembrie 2006 a fost înregistratã urmãtoarea situaţie:

Figura 2
Situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice defalcate pe categorii

NOTĂ(CTCE)
Figura 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.


Urmare a reglementãrii*1) utilizãrii procedurii de aprobare tacitã în domeniul avizãrii organizãrii şi desfãşurãrii de concursuri, începând cu luna septembrie 2006 au fost înregistrate urmãtoarele evoluţii:
-------
*1) Conform <>art. 58 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, în situaţia organizãrii concursului de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publicã localã de cãtre autoritãţile şi instituţiile în a cãror organigramã este prevãzut postul, acestea din urmã au obligaţia de a informa Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de demararea procedurii de organizare şi desfãşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia constatã cã nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfãşurarea concursurilor, dispune amânarea sau suspendarea organizãrii şi desfãşurãrii concursului. Nedispunerea amânãrii sau suspendãrii menţionate este asimilatã, datoritã efectelor produse, aprobãrii tacite.

Figura 3
Situaţia aprobãrilor tacite în domeniul avizãrii şi organizãrii de concursuri pentru funcţii publice de execuţie în autoritãţi şi instituţii publice locale

NOTĂ(CTCE)
Figura 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.


În mod similar, începând cu luna octombrie 2006, rezultatul delegãrii de competenţe*2) cãtre autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publicã localã se prezintã astfel:
-------
*2) Potrivit <>Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 500/2007 privind delegarea competenţei de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea unor funcţii publice de conducere.

Figura 4
Situaţia delegãrilor de competenţã cãtre autoritãţi şi instituţii publice locale pentru organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor publice

NOTĂ(CTCE)
Figura 4, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

În ceea ce priveşte competenţa, prin raportare la prevederile legale, în organizarea şi derularea concursurilor, în cursul anului 2006 au fost organizate şi desfãşurate concursuri astfel:

Figura 5
Situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice defalcate pe competente: ANFP, respectiv autoritãţi şi instituţii publice

NOTĂ(CTCE)
Figura 5, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

Referitor la monitorizarea şi controlul activitãţilor referitoare la funcţia publicã şi funcţionarii publici principala sursã de informare, analizã şi documentare pentru acest domeniu a fost reprezentatã de petiţiile adresate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în calitate de instituţie responsabilã cu asigurarea managementului funcţiei publice şi funcţionarilor publici din România, pe parcursul anului 2006. Numãrul total al petiţiilor primite a fost de 2210, repartizate diferit pe domenii de interes, judeţe ale ţãrii şi grupuri ţintã monitorizate - autoritãţi şi instituţii publice din administraţia centralã şi localã, funcţionari publici, sindicate şi cetãţeni.

Figura 6
Situaţia petiţiilor

NOTĂ(CTCE)
Figura 6, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

De asemenea, în conformitate cu prevederile <>art. 26, alin. (2) din Legea nr. 188/1999 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare, orice modificare intervenitã în situaţia funcţionarilor publici. În acest sens, în evidenţa informatizatã a Agenţiei sunt centralizate date privind situaţia funcţionarilor publici, sub aspectul sancţiunilor disciplinare aplicabile acestora, ca urmare a încãlcãrii prevederilor <>Legii nr. 188/1999 republicatã, ale <>Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduitã al funcţionarilor publici, republicatã, ale <>Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi a altor acte normative în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici:

Figura 7
Situaţia sancţiunilor disciplinare

NOTĂ(CTCE)
Figura 7, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

Referitor la activitatea de control administrativ de specialitate exercitat de cãtre Agenţie precizãm cã acesta este un control de legalitate al actelor administrative din domeniul funcţiei publice, nefiind un control axat pe raporturi de subordonare.
Anularea actelor administrative controlate nu poate fi hotãrâtã decât de instanţa de contencios administrativ.
Ca şi mãsuri şi acţiuni corective, în urma controalelor efectuate au fost fãcute recomandãri cu caracter general (spre exemplu, verificarea şi controlul reîncadrãrii funcţionarilor publici) şi au fost stabilite mãsuri şi acţiuni corective, îndrumãri de specialitate obligatorii precum: îndeplinirea dispoziţiilor din <>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile ulterioare referitoare la regimul incompatibilitãţilor şi al conflictului de interese, respectiv îndeplinirea dispoziţiilor <>Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 417/2006 , modul de completare şi actualizare a dosarelor profesionale sau a altor acte de personal. Au fost identificate şi relevate, totodatã, vicii de procedurã în ceea ce priveşte organizarea şi desfãşurarea concursurilor, respectiv examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice, precum şi în ceea ce priveşte procedura de lucru a comisiilor de disciplinã şi întocmirea actelor administrative de sancţionare disciplinarã.
În îndeplinirea calitãţii procesuale active, activitatea de reprezentare în instanţã se prezintã dupã cum urmeazã:

Figura 8
Situaţia dosarelor de instanţã în care ANFP a avut calitatea procesualã de pârât

NOTĂ(CTCE)
Figura 8, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130 bis, din data de 19 februarie 2008.

În urma desfãşurãrii activitãţii de reprezentare în instanţã se pot formula urmãtoarele concluzii:
1) În marea majoritate a cauzelor în care s-a exercitat calitate procesualã activã, instituţia responsabilã cu asigurarea managementului funcţiilor publice şi funcţionarilor publici a fost chematã în judecatã, în calitate de pârât, procentul situaţiilor în care Agenţia a fost partea reclamantã nedepãşind 10%;
2) Din cauzele judecate, mai mult de 4/5 au fost finalizate în favoarea Agenţiei;
3) Dintre domeniile ce au fãcut obiectul acţiunilor în instanţã în perioada de referinţã, predominante au fost solicitãrile de anulãri de documente administrative (acte administrative, ordine, rapoarte, acorduri-cadru, concursuri), precum şi reîncadrãrile şi obligarea pãrţii pârâte la diferite acţiuni specifice domeniului funcţiei publice (obligare stabilire/transformare funcţii, obligare acordare aviz, obligare soluţionare transfer, etc.);
4) Având în vedere cele menţionate anterior, gradul de cunoaştere a specificului activitãţii, limitelor de competenţã şi domeniului funcţiei publice poate fi considerat, în general, de naturã a ridica probleme în aplicarea prevederilor legale.
Colaborãrile cu parteneri din ţarã şi strãinãtate s-au concretizat în:
> Colaborãri interne şi internaţionale, în scopul întãririi capacitãţii administrative şi ameliorarea calitativã a asigurãrii managementului în administraţia publicã în general şi în ceea ce priveşte funcţia publicã şi funcţionarii publici în special;
> Identificarea şi implementarea de instrumente menite sã faciliteze gestionarea sistemului funcţiei publice;
> Stabilirea de contacte şi identificarea de potenţiali parteneri pentru colaborãri viitoare în domeniul supus analizei, în scopul promovãrii imaginii corpului funcţionarilor publici din România ca un corp profesionist, neutru din punct de vedere politic, cu competenţe profesionale la standarde europene.
Cu privire la perfecţionarea profesionalã a funcţionarilor publici de menţionat este faptul cã în luna ianuarie a anului 2006 Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici a elaborat şi transmis unui numãr de 28 de autoritãţi şi instituţii publice douã chestionare care au avut ca scop realizarea unei diagnoze a sistemului funcţiei publice.
Conform legislaţiei în vigoare, Institutul Naţional de Administraţie organizeazã urmãtoarele programe de formare în vederea perfecţionãrii profesionale a funcţionarilor publici:
- Programe de formare specializatã în administraţia publicã, cu durata de 1 an şi 2 ani, pentru înalţi funcţionari publici, funcţionari publici de conducere, tineri funcţionari publici şi tineri absolvenţi de studii superioare - viitorii manageri publici;
- Programe de perfecţionare de pânã la 90 de zile pentru resursele umane din administraţia publicã şi alte persoane interesate;
- Programe de formare de formatori;
- Seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale (parteneriate).
1. Derularea de programe de formare specializatã în administraţia publicã pentru înalţii funcţionari, viitorii manageri publici, funcţionarii publici de conducere.
- Formarea specializatã a funcţionarilor de conducere
Prin organizarea Programului de formare specializatã destinat funcţionarilor publici de conducere INA şi-a propus sã formeze funcţionari publici pentru o carierã managerialã în administraţia publicã, care sã contribuie la dezvoltarea unui serviciu public performant în România.

Tabel nr. 1
Situaţia cu absolvenţii cursurilor organizate




┌─────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Perioada │ Numãr absolvenţi │
├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Octombrie 2003 - iulie 2005 │793, dintre care: 92 absolvenţi la INA; 204 absolvenţi la SNSPA; │
│ │218 absolvenţi la ASE; 173 absolvenţi la Univ. "Babeş-Bolyai" │
│ │Cluj-Napoca; │
│ │106 absolvenţi la Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi. │
├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Octombrie 2004 - iulie 2005 │Au fost 1030 participanţi, dintre care 112 participanţi la INA şi │
│ │918 participanţi la Centrele Regionale (Timişoara, Constanţa, │
│ │Craiova, Cãlãraşi), Academia de Studii Economice, Şcoala Naţionalã│
│ │de Studii Politice şi Administrative, Universitatea "Babeş Bolyai"│
│ │Cluj Napoca şi Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi. │
├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aprilie 2006 - noiembrie 2006│363 participanţi dintre care: │
│ │106 participanţi formaţi la INA │
│ │157 participanţi formaţi la Centrele Regionale de Formare │
│ │(Timişoara, Constanţa, Craiova, Cãlãraşi) │
├─────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aprilie 2007- noiembrie 2007 │175 persoane înscrise dintre care: │
│ │123 participanţi INA │
│ │23 Centrul Regional de Formare Iaşi şi 29 Centrul Regional de │
│ │Formare Timişoara │
│ │Programul este în curs de desfãşurare │
└─────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Lansarea în premierã în octombrie 2003, a programului de formare specializatã în administraţia publicã, cu durata de 1 an, a fost pentru Institut o provocare majorã ce s-a transformat în 2004 într-o şansã de dezvoltare a competenţelor instituţionale INA şi de profesionalizare managerialã a funcţiilor publice de conducere din administraţia publicã centralã şi localã.
- Formarea specializatã a înalţilor funcţionari publici
Programul de Formare Specializatã destinat Înalţilor Funcţionari Publici are ca obiectiv dezvoltarea unei cariere manageriale a înalţilor funcţionari publici, obţinerea de competenţe şi abilitaţi necesare susţinerii procesului de reformã a administraţiei publice şi de integrare europeanã.

Tabel nr. 1
Situaţia cu absolvenţii cursurilor organizate cu sprijin extern




┌────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Perioada │ Numãr absolvenţi │ │
├────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Aprilie - noiembrie 2005│75 participanţi │Programul s-a aflat sub patronajul │
│ │ │Ambasadorului Republicii Federale Germania la │
│ │ │Bucureşti, Excelenţa sa, domnul Wilfried │
│ │ │Gruber, fiind conceput şi organizat cu │
│ │ │sprijinul expertizei tehnice a partenerului │
│ │ │german - InWent International Capacity Building.│
├────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Ianuarie - iulie 2007 │92 de participanţi │Acest program are susţinerea Uniunii Europene │
│ │În curs de │prin proiectul PHARE 2004/016-772.01.03 │
│ │desfãşurare │"Întãrirea capacitãţii Institutului Naţional de │
│ │ │Administraţie şi a Centrelor Regionale pentru │
│ │ │dezvoltarea unui corp de funcţionari publici │
│ │ │profesionişti". O echipã mixtã de experţi │
│ │ │români şi strãini au dezvoltat analiza nevoilor │
│ │ │de formare şi au elaborat modulele de formare │
│ │ │utilizând metode moderne │
└────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



- Dezvoltarea unor programe de pregãtire specializatã a prefecţilor
În perioada aprilie-noiembrie 2005, a fost organizat programul de formare specializatã destinat funcţiei prefecturale din România.
Obiectivul programului a fost dezvoltarea abilitãţilor manageriale ale prefecţilor şi subprefecţilor numiţi recent în funcţii, în conformitate cu cerinţele majore ale funcţiei prefecturale în contextul reformei administraţiei publice din România şi a integrãrii europene.
Programul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Franţei în România şi a beneficiat de asistenţã tehnicã din partea experţilor şi instituţiilor de specialitate franceze (ENA).
Au absolvit 90 de participanţi, prefecţi şi subprefecţi.
- Formarea specializatã a viitorilor manageri publici (Proiectul Tinerilor Profesionişti)
Proiectul Tinerilor Profesionişti (Young Professionals Scheme) reprezintã o iniţiativã importantã, finanţatã de cãtre Uniunea Europeanã, în cadrul programului Phare 2003, în vederea accelerãrii ritmului de modernizare a funcţiei publice din România. Proiectul pregãteşte un nucleu de lideri ai noii generaţii în cadrul funcţiei publice, care sã fie neutrii din punct de vedere politic şi formaţi profesional în spiritul valorilor şi principiilor moderne ale managementului sectorului public în Uniunea Europeanã. Proiectul Tinerilor Profesionişti urmãreşte atingerea obiectivelor sale prin crearea unui corp de profesionişti în cadrul funcţiei publice. Aceşti tineri profesionişti, denumiţi bursieri şi stagiari, sunt formaţi prin intermediul a douã programe distincte, fiecare incluzând perioade de instruire în România şi în state ale Uniunii Europene.
Proiectul Tinerilor Profesionişti este implementat de o echipã de asistenţã tehnicã a proiectelor PHARE, în strânsã colaborare cu Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice (UCRAP) din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi cu Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici (ANFP).
Obiectivul pe termen lung al proiectului este sã creeze sisteme de recrutare şi selecţie, de instruire, evaluare şi repartizare pe posturi, care sã fie adecvate unui model de dezvoltare profesionalã acceleratã a funcţionarilor publici destinaţi unor poziţii înalte în cadrul administraţiei publice.
INA a realizat componenta de training pentru Ciclul I YPS, anul II de formare în perioada noiembrie 2004-august 2005. Au fost organizate sesiuni de formare pe tematici de interes pentru viitorii manageri publici precum şi stagii de formare de 14 sãptãmâni în instituţii şi organizaţii ale administraţiei publice centrale şi locale.
INA a realizat componenta training pentru Ciclul II YPS, anul I de formare în perioada noiembrie 2005-august 2006. Au fost organizate 4 blocuri modulare de formare, 3 sesiuni de stagii (2 în Bucureşti, 1 în teritoriu). A avut loc o evaluare finalã a cursanţilor care a constat într-un studiu de caz.

Tabelul nr. 3
Situaţia cu absolvenţii programului YPS


┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Perioada/Promoţie │ Absolvenţi │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Ciclul I 2003/2005 │87 bursieri, 29 stagiari │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Ciclul II 2005/2007 │60 stagiari (au absolvit) şi 50 bursieri se│
│ │afla la studii de master în ţãri din UE │
└─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘




2. Derularea de programe de perfecţionare destinate diverselor categorii de funcţionari publici din administraţia publicã
Programele de perfecţionare vizeazã urmãtoarele domenii:
- Strategie şi planificare, sisteme de management al calitãţii şi managementul proiectelor
- Management public/Administraţie eficientã şi eficace
- Afaceri europene/Creşterea capacitãţii de absorbţie a fondurilor UE
- Aspecte financiare şi de contabilitate
Programele de scurtã duratã reprezintã pentru Institut un contact permanent cu realitatea nevoilor de formare ale administraţiei publice din România având ca obiective:
> Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici, a altor categorii de resurse umane din administraţia publicã şi a altor persoane interesate, în contextul reformei administraţiei publice şi integrãrii europene;
> Dezvoltarea abilitãţilor manageriale şi/sau de execuţie în domeniile specifice de activitate ale participanţilor, în scopul îmbunãtãţirii performanţelor individuale şi instituţionale ale acestora, în acelaşi context al reformei şi integrãrii europene.
Alãturi de programele cuprinse în Oferta semestrialã, INA dezvoltã şi programe "la cerere".
Pachetele de programe dezvoltate la cererea instituţiilor direct interesate sunt oferite de INA, în funcţie de nevoile specifice ale fiecãrui potenţial beneficiar. Practic, prin aceste programe Institutul încearcã individualizarea ofertei de formare.
Din acest punct de vedere în 2006, de exemplu, se constatã cã au fost realizate 179 programe de perfecţionare conform grilelor trimestriale ofertate şi 44 programe la "cerere".

Tabelul nr. 4
Situaţia programelor de perfecţionare


┌────┬──────────────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────┐
│Nr. │ Indicator │ 2003 │ 20043) │ 2005 │ 2006 │
│crt.│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 1. │Numãr programe │ 192 │ 217 │ 170 │ 223 │
├────┼──────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 2. │Numãr participanţi│ 6050 │ 7463 │ 6775 │ 7351 │
└────┴──────────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┘



3) La acest numeric de programe se adaugã şi cele 30 programe de perfecţionare (1064 participanţi) organizate de Departamentul de Perfecţionare din INA în parteneriat cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în baza protocolului de colaborare încheiat între INA şi CNAS.

Comparativ, faţã de anul 2005, situaţia se prezintã astfel:

Tabelul nr. 4
Situaţia comparativã cu numãrul programelor de perfecţionare şi a absolvenţilor


┌────┬─────────────────────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┐
│Nr. │ Indicator │ 2005 │ 2006 │ Observaţii │
│crt.│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┤
│ 1. │Numãr programe │ 170 │ 223 │ + 31,18% │
├────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┤
│ 2. │Numãr participanţi │ 6775 │ 7351 │ + 8,50% │
├────┼─────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┤
│ 3. │Numãr mediu participanţi/programe│ 40 │ 33 │ - 17,5% │
└────┴─────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┘



3. Programe de formare de formatori
Au fost derulate 2 programe de formare de formatori pe tema afacerilor europene, respectiv fondurile structurale, în cadrul proiectului "Adaptarea nivelului central al administraţiei publice centrale din România la structurile europene", organizat de INA în parteneriat cu Institutul de Politici Europene Berlin şi societatea InWent Germania.
Au fost organizate sesiuni de formare de formatori pentru personalul INA în cadrul unui proiect derulat în parteneriat cu Institutul de Administraţie Publicã din Irlanda (IPA).
În cadrul proiectului de dezvoltare instituţionalã desfãşurat în parteneriat cu Organizaţia Internaţionalã a Francofoniei (OIF), INA a organizat programe de formare de formatori francofoni pe temele "Management Strategic" şi "Bunã Guvernare".
4. Seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale
Forumul anual al Formãrii Continue în administraţia publicã - Ediţia a II-a, în iunie 2005 şi ediţia a III-a în 2006. La ediţia a III-a a Forumului au participat 130 de persoane, reprezentanţi ai instituţiilor de formare de pe piaţa formãrii din România şi a oferit prilejul lansãrii unei reţele naţionale de formare pentru administraţia publicã cu scopul de a îmbunãtãţi calitatea ofertei de formare pentru funcţionarii publici prin o mai bunã coordonare a activitãţilor institutelor/organizaţiilor prezente. Totodatã, cu ocazia acestei reuniuni a fost prezentat studiul naţional privind furnizorii de formare pentru administraţia publicã dezvoltat şi implementat de cãtre INA la care au participat 54 de organizaţii de formare din domeniul public, privat, precum şi formatori persoane fizice.
Seminarul Internaţional "Managing and implementing the structural funds: a new challange for candidate countries", 29 -30 noiembrie 2005.
Organizarea conferinţei "Ensuring Quality în Training: a New Approach and Challenge for Training Institutions", 19-20 septembrie 2005.
Cu ocazia organizãrii celei de-a XI-a Reuniuni la nivel înalt a Francofoniei gãzduitã de România în anul 2006, Institutul Naţional de Administraţie a venit în întâmpinarea valorilor francofoniei prin organizarea "Forumului Internaţional al Şcolilor şi Institutelor de Administraţie Publicã Francofone" în perioada 25 - 26 septembrie 2006, reunind 51 de participanţi din 4 continente.
Seminarul cu tema "Achiziţii publice europene, parteneriat public privat şi concesionãri", Bucureşti, 6-7 iulie 2006, la care au participat 40 de funcţionari publici.
Au fost derulate o serie de evenimente (seminarii, ateliere de lucru, conferinţe, masã rotundã) pe teme de interes pentru administraţia publicã (integrare europeanã; fonduri structurale; achiziţii publice, etc.). Evenimentele au fost organizate cu parteneri naţionali şi internaţionali. Acest gen de evenimente se vor derula în continuare, în funcţie de parteneriatele naţionale şi internaţionale pe care INA le dezvoltã.
În cursul anului 2006, ANFP a colaborat cu urmãtoarele instituţii: SIGMA, Reţeaua Europeanã de Administraţie Publicã, Comitetul pentru Democraţie Regionalã şi Localã - Comisia de experţi în domeniul eticii publice şi a democraţiei participative.
De asemenea, pe parcursul anului 2006 s-au stabilit şi s-au desfãşurat programe rezultate dintro serie de cooperãri bilaterale cu state din Europa şi din Asia. Obiectivul urmãrit a fost identificarea şi iniţierea de noi proiecte şi parteneriate privind promovarea de instrumente de management în administraţia publicã în general şi în funcţia publicã în special, precum şi schimbul de know-how, în special cu instituţii şi organisme similare celor din România.
În ceea ce priveşte colaborarea cu parteneri din ţarã, un proiect cu rezultate deosebite a fost iniţiat, elaborat şi implementat, în perioada octombrie 2005 - octombrie 2006, în parteneriat cu asociaţia "Asistenţã şi Programe pentru Dezvoltare Durabilã - Agenda 21" şi Societatea Românã de Televiziune, fiind finanţat din fonduri europene prin Programul PHARE 2003 - Consolidarea societãţii civile în România.
ANFP a gestionat urmãtoarele programe în domeniul funcţiei publice:
- Proiectul PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 "Implementarea reformei funcţiei publice" - asistenţã tehnicã
- Proiectul PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 "Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei publice din România - crearea sistemului informaţional integrat" - investiţii
- Proiectul PHARE 2004/016-772.01.02/03 - "Observatorul instituţiei prefectului", care se deruleazã în parteneriat de cãtre Agenda 21, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici şi Societatea Românã de Radio.
- Proiectul PHARE 2003/005-551.01.05/04 "Transparenţã şi eticã în administraţia publicã".
- Studiul comparativ privind salarizarea din sectorul public şi privat din România.
În vederea elaborãrii acestui studiu, a fost încheiat contractul cu firma de consultanţã Hay Group S.A. Acest studiu urma sã ofere o perspectivã comparatã asupra salarizãrii existente în România, în sectorul public şi sectorul privat. În data de 03 mai 2006 experţii Hay Group S.A. au predat baza de date şi software-ul folosit la elaborarea studiului (Hay Remuneration Assistant) şi a oferit beneficiarului instruire în ceea ce priveşte utilizarea lui.
- Elaborarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici
Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici a încheiat contractul cu firma de consultanţã Bannock, transformat ulterior în DAI Europe Ltd., în scopul realizãrii proiectului "Servicii de consultanţã pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare". Obiectivul principal al proiectului l-a constituit acordarea de asistenţã Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în elaborarea proiectului legii privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor publici, precum şi a legislaţiei secundare şi strategiei de implementare a sistemului.
Acestora li se adaugã şi alte proiecte considerate relevante pentru domeniul supus analizei datoritã incidenţei asupra sistemului şi mecanismelor de gestiune a funcţiilor publice şi funcţionarilor publici.
B. Descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice
În perioada 2005-2006 procesul de descentralizare a trecut printr-o etapã de reorganizare. Cadrul legislativ a fost complet înnoit; noua lege-cadru a descentralizãrii stabileşte principii, reguli şi criterii clare şi universal-valabile pentru transferul unor noi competenţe cãtre autoritãţile administraţiei publice locale sau optimizarea serviciilor deja descentralizate. De asemenea, statueazã o nouã tipologie şi structurã a competenţelor exercitate în prezent de autoritãţile administraţiei publice locale, divizându-le în exclusive, partajate şi delegate. <>Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006 instituie un nou sistem de echilibrare a bugetelor locale, menit sã elimine influenţa politicã în alocarea fondurilor şi sã suplimenteze resursele comunitãţilor locale sãrace.
Legea finanţelor publice locale instituie un nou sistem de echilibrare a bugetelor locale, menit sã elimine influenţa politicã în alocarea fondurilor şi sã suplimenteze resursele comunitãţilor locale sãrace. Astfel, Legea introduce patru principii bugetare noi: Principiul autonomiei locale financiare, Principiul proporţionalitãţii, Principiul consultãrii şi Principiul solidaritãţii.
În sprijinul creşterii autonomiei locale financiare, limita gradului de îndatorare al autoritãţilor administraţiei publice locale creşte de la 20% la 30%. Aceastã creştere permite obţinerea de resurse financiare suplimentare destinate finanţãrii unor acţiuni multianuale.
Totodatã, Legea prevede introducerea unor capitole distincte privind insolvabilitatea unitãţilor administrativ-teritoriale, cu trei componente: criza financiarã, insolvenţa şi insolvabilitatea. Aceste reglementãri urmãresc determinarea unei mai mari rigori în ceea ce priveşte administrarea banului public.
Totodatã, amendamentele la Statutul funcţionarilor publici reprezintã un prim pas în direcţia descentralizãrii managementului funcţiei publice. În acelaşi timp, cadrul instituţional pentru politicile privind descentralizarea, constituit dintr-un comitet interministerial şi grupuri de lucru sectoriale, a devenit funcţional.
Cu toate aceste îmbunãtãţiri ale cadrului legislativ, activitãţile de transfer ale unor noi competenţe au fost reduse. De asemenea, aspectele legate de transferul incomplet al unor competenţe, de alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi monitorizarea unor servicii publice deja descentralizate, nu au fost rezolvate. Principala cauzã a acestei stãri de fapt este lipsa de implicare a factorilor de decizie din Guvern, pentru care descentralizarea a reprezentat o problemã mult prea complicatã sau a avut o importanţã secundarã.
Fragmentarea administrativã în România a atins proporţii îngrijorãtoare. În anul 2005 existau aproape 3000 de comune, cu o populaţie medie de pânã la 4000 de locuitori. În aceste condiţii, marea majoritate a acestora, precum şi o bunã parte a oraşelor mici, nu dispun de o bazã de impozitare suficient de mare pentru a genera venituri proprii semnificative. Totodatã, aceste unitãţi administrativ-teritoriale de dimensiuni reduse nu pot realiza economii de scarã şi nu au resurse manageriale şi tehnice suficiente, ceea ce conduce la o calitate nesatisfãcãtoare a serviciilor publice furnizate. În concluzie, fragmentarea administrativã excesivã are drept rezultat o capacitate administrativã redusã a comunelor şi oraşelor mici, care, în cele din urmã, afecteazã calitatea serviciilor publice locale şi nivelul de trai al cetãţenilor.
Transferul de competenţe de la nivel central la nivel local presupune capacitatea autoritãţilor administraţiei publice locale de a le exercita în mod eficient. Experienţa acumulatã în procesul de descentralizare demonstreazã necesitatea asigurãrii unui grad mai mare de profesionalism în funcţionarea autoritãţilor administraţiei publice locale la toate nivelurile. <>Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 instituie funcţia de "administrator public"
Existã însã şi unele domenii care necesitã continuarea eforturilor sau amplificarea acestora, în scopul identificãrii soluţiilor adecvate pentru modernizarea administraţiei publice, pentru atingerea standardelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene. Este vorba, în special de domeniul finanţelor publice locale, precum şi de aspectele privitoare la întãrirea competenţelor şi responsabilitãţilor ce revin autoritãţilor locale cu privire la patrimoniul acestora.
În domeniul aplicãrii politicilor fiscale şi bugetare locale prevãzute în Programul de guvernare şi în documentele programatice şi strategice ale Guvernului şi MIRA, un rol important îl are Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale. Dintre realizãri, pot fi precizate:
a) Acţiunile necesare, potrivit competenţelor, pentru îndeplinirea mãsurilor prevãzute în Programul legislativ 2005 - 2008 în domeniile politicilor fiscale, în conformitate cu obiectivele Programului de guvernare;
b) Elaborarea <>Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
c) Elaborarea proiectului Hotãrârii de Guvern privind funcţionarea şi atribuţiile Comitetului pentru finanţe publice locale (proiectul se aflã în circuitul de avizare).
C. Procesul de formulare a politicilor publice
Legislaţia nou creatã asigurã diseminarea pe scarã largã a informaţiilor privind politicile publice şi încurajarea participãrii cetãţenilor, a societãţii civile, a mediului de afaceri şi a funcţionarilor publici la realizarea acestora. <>HG nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central şi <>HG nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunãtãţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, prevãd obligativitatea consultãrilor publice în cazul tuturor politicilor publice, cu impact major asupra mediului economic şi social. Astfel se asigurã o transparenţã sporitã a conceperii politicilor publice, pânã în faza de luare a deciziei politice.
A fost adoptatã Strategia pentru îmbunãtãţirea sistemului de planificare şi elaborare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale (<>HG nr. 870/2006 ) care prevede fundamentarea politicilor publice pe baza unei analize profesioniste.
Pentru continuarea mãsurilor de reformã s-a impus necesitatea elaborãrii unui document strategic pentru perioada 2007-2009. În acest sens, în conformitatea cu prevederile Dispoziţiei nr. 3/2006 a secretarului de stat pentru reforma administraţiei publice a fost constituit Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Guvernului României privind reforma în administraţia publicã, 2007-2009.
În calitate de structurã responsabilã cu promovarea iniţiativelor de reformã, Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice dezvoltã şi implementeazã concepte şi instrumente moderne în vederea eficientizãrii activitãţii instituţiilor publice, atât la nivel central cât şi la nivel local. Acestea sunt:
- PMM (programul multianual de modernizare) bazat pe principiile managementului strategic, este un instrument prin care se realizeazã programarea modernizãrii instituţiilor publice referitor la modul în care acestea funcţioneazã intern, colaboreazã cu partenerii şi, nu în ultimul rând, cum se adreseazã şi rãspund solicitãrilor cetãţenilor. Programul Multianual de Modernizare a început sã fie implementat încã din anul 2004 la nivelul ministerelor, prefecturilor şi consiliilor judeţene şi a constat în valorificarea şi prioritizarea iniţiativelor de reforme instituţionale raportate la resursele şi contextul fiecãrei instituţii.
- CAF (Cadrul de Auto-evaluare a Modului de Funcţionare a Instituţiilor Publice) Instrumentul de auto-evaluare a modului de funcţionare a instituţiilor publice - CAF a reuşit sã mobilizeze personalul implicându-l în procesul de îmbunãtãţire continuã a activitãţii instituţiei, având la bazã principiile managementului calitãţii totale (orientare cãtre client/cetãţean, leadership, implicarea angajaţilor, abordare bazatã pe procese şi fapte, abordare managerialã bazatã pe sistem, abordarea luãrii deciziilor pe bazã de fapte, relaţii reciproc avantajoase cu partenerii, îmbunãtãţire continuã şi inovaţie) şi abordarea bottom-up. Pânã la aceastã datã 38 de instituţii publice au solicitat, pe bazã voluntarã, implementarea acestui instrument. 24 din ele au beneficiat de sprijin din partea UCRAP în derularea procedurii de autoevaluare şi alte 14 instituţii vor beneficia de asistenţã tehnicã, din partea UCRAP, în implementarea CAF.
- YPS (Schema tinerilor profesionişti) - Proiectul continuã dezvoltarea unui corp de tineri funcţionari publici bine instruiţi în vederea accelerãrii procesului de modernizare şi transformare a funcţiei publice din România, şi reprezintã o parte importantã a strategiei de reformã în domeniul funcţiei publice. Cel de-al doilea ciclu a început pe data de 09 august 2005. Programul s-a derulat în colaborare cu INA şi ANFP. Pânã în luna noiembrie 2005, în cadrul procesului de selecţie au fost selectaţi 109 participanţi. Pânã în luna august 2006, la INA s-a desfãşurat programul de training cuprinzând 4 blocuri modulare de training şi trei stagii derulate în administraţia publicã atât la nivel central cât şi local. Programul cu o duratã de 39 de sãptãmâni s-a încheiat cu un studiu de caz, din perspectiva managementului strategic, încurajând astfel utilizarea tehnicilor într-un mod integrat.
- Simplificarea procedurilor administrative - creşterea calitãţii reglementãrilor (creşterea coerenţei actelor normative, gãsirea de alternative eficiente la reglementãri, legiferarea doar a ceea ce este strict necesar). Obiectivul general al simplificãrii administrative îl reprezintã facilitarea raporturilor între cetãţean şi administraţie. Iniţiativele de simplificare au vizat câteva proiecte:
a) Simplificarea procedurii de înmatriculare a vehiculelor. Acţiunea de simplificare se înscrie într-un proiect mai larg de modernizare a administraţiei publice, şi anume proiectului PHARE RO03/IB/OT/01 privind întãrirea capacitãţii instituţionale a Unitãţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice şi a reţelei de modernizatori.
b) Îmbunãtãţirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil şi transferul soluţionãrii tamponãrilor uşoare de la Poliţia Rutierã cãtre societãţile de asigurãri. Proiectul a fost elaborat în colaborare cu IGPR.
c) Ghidul metodologic de simplificare a procedurilor administrative prin care se propune o abordare modernã a proiectelor de simplificare. Scopul urmãrit este de a sprijini instituţiile administraţiei publice în formularea, planificarea, monitorizarea şi evaluarea unei proceduri de simplificare.
d) Simplificarea formalitãţilor administrative necesare eliberãrii permiselor de muncã pentru strãini prin eliberarea acestora în sistem de ghişeu unic. Elaborarea propunerii de politicã publicã în colaborare cu Autoritatea pentru Strãini.
- Fondul de Modernizare - dezvoltarea capacitãţii administraţiei publice locale de a elabora şi implementa proiecte pentru promovarea dezvoltãrii economice şi sociale la nivel local (fondul de modernizare)
- RNM (Reţeaua Naţionalã de Modernizare) - asigurã, prin intermediul grupurilor de modernizare de la nivelul ministerelor şi judeţelor, diseminarea bunelor practici din domeniu, la nivelul administraţiei publice, luând în considerare atât experienţa dobânditã în cadrul administraţiei publice româneşti, cât şi experienţa ţãrilor membre ale Uniunii Europene. A fost creatã o bazã de date cu toţi membrii RNM la care au acces toţi membrii UCRAP. Lunar, se transmite tuturor membrilor reţelei, un newsletter prin care sunt informaţi de acţiunile şi iniţiativele pe care UCRAP le întreprinde.
- Implementarea proiectelor de înfrãţire instituţionalã: PHARE RO2004/IB/OT/01 - "Coordonarea procesului de descentralizare şi deconcentrare de cãtre administraţia publicã centralã" şi PHARE RO2004/IB/OT/02 - "Întãrirea autonomiei financiare a autoritãţilor locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscalã şi financiarã".
- Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã - obiectivul proiectului este de a sprijini unitãţile administrativ-teritoriale în constituirea şi administrarea de asociaţii de dezvoltare intercomunitarã, astfel încât acestea sã devinã forma de asociere cea mai utilizatã la nivel local. În cadrul proiectului au fost elaborate studii privind numãrul unitãţilor administrativ-teritoriale din România şi a populaţiei aferente precum şi situaţia asociaţiilor de dezvoltare intercomunitarã.
- Administratorul Public - Proiectul derulat de UCRAP sprijinã promovarea şi implementarea funcţiei de administrator public la nivelul autoritãţilor publice locale. În acest sens, a fost realizatã o cercetare administrativã în vederea evaluãrii necesitãţii şi a disponibilitãţii pentru introducerea funcţiei de administrator public la nivelul primãriilor municipale din România. Conceptul de administrator public a fost promovat în cadrul unui set de ateliere de lucru/întâlniri consultative cu prefecţi, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene şi cu reprezentanţi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale partenere ale UCRAP pentru proiectul "Administratorul public". Ocupaţia de administrator public a fost introdusã în Clasificarea Ocupaţiilor din România. A fost elaborat Ghidul administratorului public, care prezintã recomandãri cu privire la procedurile de angajare, fişa de post, contractul de management pentru administratorul public dar şi exemplificãri ale cazurilor de bunã practicã, atât în plan intern, cât şi internaţional. Pânã în prezent, au fost angajaţi 10 administratori publici, iar un numãr de 15 unitãţi administrativ-teritoriale au optat pentru includerea acestui post în organigramã.
Pânã în prezent, MIRA, prin activitatea desfãşuratã de cãtre Direcţia Generalã pentru Comunitãţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative, nu a acordat ajutoare de stat fãrã autorizarea acestora de cãtre Consiliul Concurenţei.
La nivelul MIRA nu au fost identificate probleme privind nerespectarea obligaţiilor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeanã, pe capitolul 6 - Politica în domeniul concurenţei.
Reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Comunitãţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative au participat la grupurile de lucru interministeriale constituite la nivelul Consiliului Concurenţei pentru clarificarea unor probleme generale în domeniu şi elaborarea unor proiecte de acte normative.
Pânã la sfârşitul anului 2006, prin Direcţia Generalã pentru Comunitãţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative au fost elaborate şi promovate aproximativ 60 de notificãri individuale pentru autorizare, la care se adaugã 2 scheme de autorizare. Consiliul Concurenţei nu a respins nici o notificare formulatã de MIRA, prin Direcţia Generalã pentru Comunitãţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative şi nu a deschis nici o procedurã de investigaţie pentru situaţiile notificate.
Pânã în prezent, a fost acordat titlul de parc industrial prin ordin sau hotãrâre a Guvernului, pentru 36 de locaţii.
În parcurile industriale cu titlu şi declarate prin hotãrâre a Guvernului, pânã la sfârşitul anului 2006 au fost atraşi 461 agenţi economici care au creat 21 948 locuri de muncã.
În perioada 1998 - 2003 au fost declarate 38 zone defavorizate. În procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã, Guvernul s-a angajat cã nu va mai declara alte zone defavorizate. La aceastã datã deţin acest statut 28 zone defavorizate.
În octombrie 2006 Consiliul Concurenţei a controlat 1393 agenţi economici cu certificat de investitor care beneficiau la acea datã de ajutor de stat, din care 1318 erau eligibili sã primeascã în continuare ajutor de stat. Numãrul maxim al acestora a fost de 2980 în anul 2004.

B. Obiective




┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│ │ Termen de realizare/indicatori (rezultate) │Res- │
│ Obiectiv general/obiectiv specific ├─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────┤ponsa│
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │-bili│
├───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1. Coordonarea şi monitorizarea procesului de reformã a administraţiei publice în vederea îmbunãtãţirii │ │
│ calitãţii serviciilor publice. │ │
├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────┤
│1.1. Elaborarea, adoptarea şi monitorizarea │Trim III │Trim III │Trim III │INA │
│documentelor strategice privind reforma │Rezultate: │Rezultate: │Rezultate: │ │
│administraţiei publice; │- Strategia de formare a │- Strategia de formare a │- Strategia de Dezvoltare │ │
│ │funcţionarilor publici │funcţionarilor publici │a Institutului Naţional de │ │
│ │2008 - 2013 - forma │2008 - 2013 - forma │Administraţie (2006 - 2009) │ │
│ │iniţialã (stabilire │finalizatã │implementatã şi │ │
│ │principii, variante de │- Studiu privind furnizorii│monitorizatã (doc) │ │
│ │soluţionare) │de formare (doc) │- Strategia de Dezvoltare a │ │
│ │- Studiu privind │- Strategia de Dezvoltare │Institutului Naţional de │ │
│ │furnizorii de formare │a Institutului Naţional de │Administraţie (2009 - 2013) │ │
│ │ │Administraţie (2006 - 2009)│- Rapoarte de monitorizare │ │
│ │ │actualizatã │ │ │
│ │Trim. IV │ │ │UCRAP│
│ │Startegia de reformã a │ │ │ │
│ │administraţiei publice │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┤
│1.2. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a │ │Trim. I │Trim. I │UCRAP│
│acţiunilor de reformã a administraţiei publice;│ │Rezultate: plan de │Rezultate: plan de │ │
│ │ │monitorizare anual; │monitorizare anual; │ │
│ │ │metodologii de control; │metodologii de control; │ │
│ │ │liste de verificare; │liste de verificare; │ │
│ │ │rapoarte de monitorizare; │rapoarte de monitorizare; │ │
├───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1.3. Coordonarea procesului de descentralizare; │ │
├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────┤
│1.3.1. Asigurarea cadrului instituţional şi │Permanent │ │ │UCRAP│
│normativ necesar descentralizãrii funcţiei │ │ │ │ANFP │
│publice; │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┤
│1.3.1.1. Completarea cadrului legislativ │Trim. IV │ │ │UCRAP│
│necesar descentralizãrii, prin elaborarea şi │strategii sectoriale │ │ │ │
│implementarea legislaţiei secundare în dome- │privind descentralizarea;│ │ │ │
│niul funcţiei publice; │plan de implementare a │ │ │ │
│ │activitãţilor privind │ │ │ │
│ │procesul de │ │ │ │
│ │descentralizare │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1.3.1.2. Îmbunãtãţirea mijloacelor de monito- │Permanent │ANFP │
│rizare şi control, în acest sens avându-se în │ │ │
│vedere crearea cadrului normativ şi metodolo- │ │ │
│-gic privind activ. de inspecţie şi control; │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.3.1.3. Elaborarea şi implementarea unor │Permanent │ANFP │
│proceduri şi instrumente de lucru standardi- │ │ │
│zate, sub forma unor ghiduri de bune practici, │ │ │
│manuale şi culegeri de speţe, în vederea apli- │ │ │
│cãrii unitare a prevederilor legale; │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.4. Accelerarea procesului de modernizare a administraţiei publice în vederea îmbunãtãţirii calitãţii serviciilor publice; │ │
├───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────┤
│1.4.1. Dezvoltarea capacitãţii birourilor de │ │Trim IV │ │DGRIP│
│apostilare din cadrul instituţiilor prefectu- │ │ │ │ │
│lui şi apropierea activitãţii de aplicare a │ │ │ │ │
│apostilei de cetãţean; │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┤
│1.4.2. Îmbunãtãţirea modului de gestionare a │Trim. IV │ │ │UCRAP│
│evenimentelor rutiere prin simplificarea mo- │Politica publicã │ │ │ │
│dului de soluţionare a accidentelor rutiere │Iniţiativele legislative │ │ │ │
│ │de modificare a Codului │ │ │ │
│ │rutier şi a │ │ │ │
│ │metodologiilor din │ │ │ │
│ │domeniul asigurãrilor │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────┤
│1.4.3. Îmbunãtãţirea modului de funcţionare a │Permanent │Permanent │Permanent │UCRAP│
│instituţiilor ca urmare a implementãrii CAF │ │ │ │ │
│(punerea în practica a soluţiilor identificate │ │ │ │ │
│prin CAF) │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1.4.4. Gestionarea eficientã a procedurilor de │Permanent │UCRAP│
│comunicarea între membrii RNM │Rezultate: │ │
│ │Materiale de presã/de informare între diverşi membrii RNM (comunicate, materiale, │ │
│ │Creşterea semnificativã a numãrului de vizitatori raportaţi de Trafic │ │
│ │Ranking/Numãr de newsletteruri transmise/nr. de rãspunsuri primite, numãr de │ │
│ │solicitãri transmise/nr. de rãspunsuri primit │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────┼─────┤
│1.4.5. Programarea, contractarea şi implementa-│Potrivit graficului de │Potrivit graficului de │Potrivit graficului de │UCRAP│
│rea proiectului "Întãrirea capacitãţii admi- │derulare │derulare │derulare, numai pentru │ │
│nistraţiei publice locale de a gestiona servi- │ │ │Phare Ro 2006/018- │ │
│cii publice descentralizate"-Programele Phare │ │ │147.01.02.03 │ │
│Ro 2005/017-553.01.03.05.01 şi Phare Ro │ │ │ │ │
│2006/018-147.01.02.03 │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1.4.6. Analize, studii privind simplificarea │Permanent │UCRAP│
│procedurilor administrative │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.4.7. Elaborarea de proiecte de acte normative│Permanent │UCRAP│
│în vederea susţinerii procesului de simplifi- │ │ │
│care administrativã │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.4.8. Prevenirea şi combaterea eficientã a │Permanent │UCRAP│
│corupţiei în administraţia publicã prin │ │ │
│introducerea de proceduri admnistrative │ │ │
│simplificate pentru unitãţile administraţiei │ │ │
│publice centrale şi locale, precum şi judiciare│ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────┼─────┤
│1.4.9 Îmbunãtãţirea raporturilor între adminis-│ │ │Trim. IV │UCRAP│
│traţie şi cetãţean prin reducerea numãrului de │ │ │îmbunãtãţirea cu 10% a │ │
│demersuri şi/sau formulare administrative soli-│ │ │calitãţii serviciilor │ │
│citate cetãţenilor,cât şi frecvenţa solicitãrii│ │ │publice │ │
│acestora │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────────┼─────┤
│1.5. Dezvoltarea şi implementarea la nivelul administraţiei publice a unor noi instrumente care sã contribuie la eficientizarea │ │
│activitãţii acesteia; │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.5.1. Dezvoltarea metodelor şi instrumentelor │Permanent │ANFP │
│manageriale moderne în gestiunea resurselor umane; │ │ │
│1.5.1.1. Finalizarea procesului de creare şi │ │ │
│dezvoltare a noii structuri IT şi a sistemului │ │ │
│informaţional integrat de gestiune a resurselor │ │ │
│umane; │ │ │
│1.5.1.2. Constituirea unei baze de date care va fi │ │ │
│actualizatã în timp real şi a unui portal │ │ │
│informatic. Proiectul se desfãşoarã cu sprijinul a │ │ │
│douã programe PHARE, creând practic oferta publicã │ │ │
│de locuri de muncã; │ │ │
│1.5.1.3. Crearea condiţiilor necesare menţinerii în │ │ │
│sistem a profesioniştilor, prin adoptarea şi │ │ │
│implementarea legii privind sistemul unitar de │ │ │
│salarizare a funcţionarilor publici; │ │ │
│1.5.1.4. Implementarea unui sistem flexibil privind │ │ │
│planul individual de carierã; │ │ │
│1.5.1.5. Elaborarea cadrului normativ necesar │ │ │
│formãrii profesionale. Implementarea legislaţiei în │ │ │
│acest domeniu va urmãri corelarea formãrii cu │ │ │
│necesitãţile autoritãţilor şi instituţiilor publice │ │ │
│şi încurajarea metodelor moderne de învãţare; │ │ │
│1.5.1.5. Proiectarea sistemului de management │ │ │
│previzional al resurselor umane, fapt care va │ │ │
│permite o mai bunã adaptare a instituţiilor publice │ │ │
│la evoluţiile de pe piaţa forţei de muncã; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1.5.2 Elaborarea unor metodologii şi implementarea │Trim III │Anual │INA │
│unor instrumente pentru analiza formãrii, de │ │Se dispun mãsuri pentru creşterea eficienţei │ │
│evaluare, de controlul calitãţii dezvoltate; │ │acestor metodologii şi instrumente │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│1.5.3. Stabilirea sistemului de cooperare între │ │Trim IV │ │DGRIP│
│instituţiile prefectului şi autoritãţile │ │ │ │ │
│administraţiei publice locale în vederea exploatãrii │ │ │ │ │
│reţelelor informatice; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┤
│1.5.4. Elaborarea unor Standarde minime de cost şi │ │Trimestrul III │ │MIRA │
│de calitate pentru furnizarea serviciilor publice; │ │ │ │prin │
│ │ │ │ │DPFBL│
│ │ │ │ │min. │
│ │ │ │ │coord│
│ │ │ │ │MEF, │
│ │ │ │ │MMFES│
│ │ │ │ │MEdCT│
│ │ │ │ │min. │
│ │ │ │ │colab│
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┤
│1.5.5. Creşterea eficienţei sistemului de │Termen: 30 noiembrie │Termen: 30 noiembrie │Termen: 31 dec.2009 │Struct
│comunicare interinstituţionalã şi │2007 │2008 │Rezultat: │Ap. │
│inter-departamentalã; │Rezultat: │Rezultat: │- finalizarea sist. │Centr│
│ │- identificarea │- direcţii de acţiune │de comunicare │al │
│ │necesitãţii de │pentru elaborare ghid de │interinstituţionalã şi│MIRA │
│ │îmbunãtãţire a │comunicare │interdepartamentalã │ │
│ │comunicãrii │ │îmbunãtãţitã. │ │
│ │interinstituţionale şi │ │ │ │
│ │interdepartamentale │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┤
│1.5.6. Marketing şi imagine de brand a │Termen: 30 noiembrie │Termen: 30 noiembrie │Termen: 31 dec.2009 │Struct
│ministerului; │2007 │2008 │Rezultat: │Ap. │
│ │Rezultat: │Rezultat: direcţii de │- conştientizarea │Centr│
│ │- identificarea │acţiune pentru elaborare │pop. privind rolul │al │
│ │necesitãţii de │componente de marketing │MIRA şi crearea unei │MIRA │
│ │îmbunãtãţire a imaginii │ │imagini de brand. │ │
│ │MIRA │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┼─────┤
│2. Dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│2.1. Reglementarea funcţiei publice; │Permanent │ANFP │
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │
│2.2. Managementului funcţiei publice şi al │ │ │
│funcţionarilor publici; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│2.3. Formare profesionalã pe domenii actuale etapei │Termen: 31 dec 2007; │Termen: 31 dec 2008; │Termen: 31 dec 2009; │DGMRU│
│post-aderare; │Rezultat: │Rezultat: │Rezultat: │Struct
│ │- asigurarea nivelului │- asigurarea nivelului │- asigurarea nivelului│Ap. │
│ │necesar de profesionalism│necesar de profesionalism │necesar de profes. │Centr│
│ │al personalului; │al personalului; │al personalului; │al │
│ │- 200 funcţionari publici│- gradul de │- gradul de │MIRA │
│ │din aparatul central MIRA│profesionalizare crescut cu│profes. crescut cu │ │
│ │absolvenţi ai cursurilor │10% faţã de 2007, al │10% faţã de 2008, al │ │
│ │de perfecţionare; │funcţionarilor publici din │funcţ. publici din │ │
│ │ │aparatul central; │aparatul central; │ │
│ │Indicator: numãr de │ │ │ │
│ │funcţionari publici │Indicator: numãr de │Indicator: numãr de │ │
│ │şcolarizaţi │funcţionari publici │funcţionari publici │ │
│ │ │şcolarizaţi │şcolarizaţi │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┼─────┤
│2.3.1. Derularea de programe de formare │Anual │INA │
│specializatã în administraţia publicã pentru │Rezultate şi indicatori: │ │
│înalţii funcţionari, viitorii manageri publici, │- Înalţi Funcţionari Publici pregãtiţi (nr.) │ │
│funcţionarii publici de conducere; │- Funcţionari Publici de Conducere pregãtiţi (nr.) │ │
│ │- Viitori manageri publici pregãtiţi (nr.) │ │
│ │- Gradul de satisfacţie participanţi (%) │ │
│ │- Absolvenţi ai programelor de formare specializatã (nr.) │ │
│ │- Rapoarte de evaluare a fiecãrui modul (doc., rata/media evaluãrilor) │ │
│ │- Rapoarte de monitorizare (doc) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│2.3.2. Derularea de programe de perfecţionare │Anual │ │
│destinate diverselor categorii de funcţionari │Rezultate şi indicatori: │ │
│publici din administraţia publicã; │Programe de scurtã duratã pentru diferite categorii de funcţionari publici │ │
│ │organizate │ │
│ │- Programe, domenii, participanţi (nr.) │ │
│ │- Oferta de programe de perfecţionare revizuitã (doc) │ │
│ │- Noi programe de formare lansate (nr., domenii, pachete de formare) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│2.3.3. Programe de formare formatori; │Anual │ │
│ │Rezultate şi indicatori: │ │
│ │Programe de formare formatori organizate prin proiecte naţ. şi internaţ. │ │
│ │- Formatori formaţi (nr.) │ │
│ │- Domenii (nr.) │ │
│ │- Rata de satisfacţie (%) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│2.3.4. Seminarii, conferinţe naţionale şi │Anual │DGMRU│
│internaţionale; │Rezultate şi indicatori: │Struct
│ │- Evenimente de formare naţionale şi internaţionale organizate (nr.) │Ap │
│ │- Forumul naţional al formãrii organizat (nr. participanţi) │Centr│
│ │- Articole publicate (nr.) │al │
│ │ │MIRA │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│2.3.5. Coordonarea centrelor regionale de formare │Trim III │Anual │Anual │INA │
│continuã pentru administraţia publicã localã; │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi ind: │şi │
│ │Mecanismul de coordonare │Mecanismul de coordonare │Mecanismul de coord. │cele │
│ │INA-Centrele Regionale de│INA-Centrele Regionale de │INA-Centrele Reg. de │8 │
│ │Formare Continuã pentru │Formare Continuã pentru │Formare Continuã pt. │CRF- │
│ │Administraţia Publicã │Administraţia Publicã │Administraţia Publicã │CAPL │
│ │Localã dezvoltat: │Localã dezvoltat │Localã dezvoltat │ │
│ │- Website comun CRFCAPL │- Întâlniri de coordonare │- Întâlniri de coord. │ │
│ │- Întâlniri de coordonare│INA - Centre (nr.) │INA - Centre (nr.) │ │
│ │INA - Centre (nr.) │- Programe de formare │- Programe de formare │ │
│ │- Programe de formare │adresate angajaţilor │adresate angajaţilor │ │
│ │adresate angajaţilor │centrelor organizate (nr. │centrelor organiz.(nr.│ │
│ │centrelor organizate (nr.│participanţi, domenii etc.)│particip., dom. etc.) │ │
│ │participanţi, domenii │- Programe comune reţelei │- Progr. com. reţelei │ │
│ │etc.) │(nr.) │(nr.) │ │
│ │- Pachete de formare pe │- Evenimente organizate în │- Evenim. organiz. în │ │
│ │diverse domenii elaborate│comun (nr.) │comun (nr.) │ │
│ │cu suport PHARE 2004 │- Monitorizare activitate │- Monitoriz. activit. │ │
│ │(nr., domenii) │centre (raport, doc., │centre (raport, doc., │ │
│ │- Stagii organizate │vizite de monitorizare) │vizite de monitoriz.) │ │
│ │pentru angajaţii │- Plan de acţiune pentru │- Plan de acţiune pt. │ │
│ │centrelor (nr.) │implementarea mecanismului │mecanismul de coord. │ │
│ │- Programe comune reţelei│de coordonare elaborat │implementat (doc) │ │
│ │(nr.) │(doc) │ │ │
│ │- Evenimente organizate │- PHARE 2005 contract │ │ │
│ │în comun (nr.) │echipamente implementat │ │ │
│ │- Monitorizare activitate│(nr.) │ │ │
│ │centre (raport, doc., │ │ │ │
│ │vizite de monitorizare) │ │ │ │
│ │- Plan de acţiune pentru │ │ │ │
│ │implementarea │ │ │ │
│ │mecanismului de │ │ │ │
│ │coordonare elaborat (doc)│ │ │ │
│ │- PHARE 2005 contract │ │ │ │
│ │echipamente încheiat │ │ │ │
│ │(nr.) │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┼─────┤
│3. Accelerarea dezvoltãrii serviciilor comunitare de utilitãţi publice conform cu prevederile standardelor de calitate ale Uniunii│ │
│Europene. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│3.1. Implementarea unui sistem integrat de evidenţã │ │ │Trimestrul I │DGCLZ│
│a unitãţilor administrativ-teritoriale; │ │ │ │AASP │
│ │ │ │ │SA │
│ │ │ │ │Comp.│
│ │ │ │ │Comun│
│ │ │ │ │loca-│
│ │ │ │ │le │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┤
│3.2. Facilitarea accesului tuturor cetãţenilor la │ │ │Trimestrul IV │DGCLZ│
│reţelele naţionale de utilitãţi publice; │ │ │ │AASC │
│ │ │ │ │SA │
│ │ │ │ │Dir. │
│ │ │ │ │Inv. │
│ │ │ │ │şi │
│ │ │ │ │Dezv.│
│ │ │ │ │Loca-│
│ │ │ │ │lã │
├─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┼─────┤
│4. Implementarea politicilor financiar-fiscale şi bugetare la nivelul administraţiei publice locale. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│4.1. Proiect de Lege privind criza financiarã şi │Trimestrul III │ │ │MIRA │
│insolvenţa unitãţilor administrativ-teritoriale; │ │ │ │OPFEL│
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┤
│4.2. Proiect de OUG privind unele mãsuri │Trimestrul III │ │ │MIRA │
│financiar-fiscale pentru creşterea autonomiei │ │ │ │OPFEL│
│financiare a unitãţilor administrativ-teritoriale; │ │ │ │MEF │
├─────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┼─────┤
│5. Implementarea politicii în domeniul concurenţei, ajutorului de stat, înfiinţãrii şi dezv. parcurilor industriale şi stimulãrii │ │
│activitãţilor economice şi monitorizarea ajutoarelor de stat din zonele defavorizate. │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│5.1. Asigurarea la nivelul MIRA a respectãrii │Permanent │DGCLZ│
│standardelor comunitare de elaborare a │Rezultate: │AASP │
│notificãrilor în vederea autorizãrii şi a schemelor │Promovarea unor activitãţi de stimulare a întreprinderilor cu respectarea │SA │
│de exceptare de la obligaţia notificãrii; │regulilor concurenţiale │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤Crearea unei imagini bune a calitãţii activitãţii MIRA │ │
│5.1.1. Elaborarea de proiecte de notificãri şi │ │ │
│scheme de exceptare care sã nu primeascã aviz │ │ │
│negativ de la Consiliul Concurenţei; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.1.2. Elaborarea de notificãri cât mai bune astfel │ │ │
│încât ajutorul de stat sã nu fie interzis de cãtre │ │ │
│Comisia Europeanã sau pentru care Comisia sã nu │ │ │
│deschidã investigaţie; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤ ├─────┤
│5.2. Asigurarea condiţiilor premergãtoare atragerii │ │DGCLZ│
│de investiţii în parcurile industriale; │ │AASP │
│ │ │SA │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│5.2.1. Sprijinirea înfiinţãrii şi dezvoltãrii │Permanent │ │
│parcurilor industriale; │Rezultate: │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤Creşterea investiţiilor ├─────┤
│5.3. Asigurarea respectãrii obligaţiilor asumate de │Creşterea numãrului locurilor de muncã │ │
│statul român privind stimularea dezvoltãrii zonelor │Stimularea activitãţii întreprinderilor cu respectarea regulilor în domeniul│ │
│defavorizate, în procesul de negociere a aderãrii │concurenţei │ │
│la Uniunea Europeanã; │Respectarea obligaţiilor asumate de România în Tratatul de aderare │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤Menţinerea investiţiilor realizate în zonele defavorizate ├─────┤
│5.3.1. Aplicarea corectã a normelor/procedurilor │ │ │
│privind zonele defavorizate de cãtre agenţi │ │ │
│economici, agenţiile pentru dezvoltare regionalã, │ │ │
│autoritãţi ale administraţiei publice; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│6. Sprijinirea autoritãţilor administraţiei publice locale în procesul de furnizare a serviciilor publice de asistenţã socialã. │DGCLZ│
│ │AASP │
│ │SA │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │
│6.1. Asigurarea unui dialog permanent şi eficient │Permanent │ │
│al structurilor asociative ale autoritãţilor │ │ │
│administraţiei publice locale cu guvernul, │ │ │
│ministerele şi celelalte instituţii ale │ │ │
│administraţiei publice centrale; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┼─────┤
│6.1.1. Acordarea de asistenţã tehnicã asociaţiilor │ │Semestrul II │ │DGCLZ│
│autoritãţilor administraţiei publice locale pentru │ │ │ │AASP │
│întãrirea capacitãţii administrative; │ │ │ │SA │
├─────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┤ │
│6.1.2. Realizarea dialogului şi parteneriatului │Permanent │ │
│social cu federaţiile sindicale şi patronatul din │ │ │
│serviciile publice de gospodãrie comunalã, în │ │ │
│cadrul comisiei de dialog social a ministerului, │ │ │
│respectiv a subcomisiei pentru domeniul serviciilor │ │ │
│de gospodãrie comunalã; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │
│6.2. Finalizarea procesului de înfiinţare a │ │ │
│unitãţilor de asistenţã medico-socialã la nivel │ │ │
│local; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┤ │ │
│6.3. Elaborarea unei strategii regionale de │ │ │
│dezvoltare a serviciilor de asistenţã socialã. │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘



C. Instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate şi rolul acestora
Conform <>Hotãrârii nr. 1.083 din 8 iulie 2004 , Institutul Naţional de Administraţie coordoneazã Centrele Regionale de Formare Continuã pentru Administraţia Publicã Localã. Centrele Regionale de Formare Continuã pentru Administraţia Publicã Localã sunt instituţii publice cu personalitate juridicã, autonome, aflate în coordonarea Institutului Naţional de Administraţie. Centrele Regionale au sediile în municipiile Bucureşti, Cãlãraşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.
A fost demarat şi se continuã procesul de înfiinţare a primelor 8 antene judeţene funcţionale ale Centrelor, în parteneriat cu autoritãţile locale (Galaţi, Tulcea, Hunedoara, Caraş-Severin, Arad, Bistriţa Nãsãud, Satu-Mare).
D. Lista actelor normative relevante
Lista actelor normative relevante este prezentatã în anexa nr. 1.
E. Documente de politicã publicã existente
- Programul de guvernare 2005-2008;
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;
- Planul de acţiuni al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru îndeplinirea programului de guvernare;
- Document de politicã publicã - "O procedurã de înmatriculare mai simplã, mai sigurã, mai performantã, mai durabilã";
- Document de politicã publicã - "Procedurã simplificatã de gestionare a accidentelor uşoare - o abordare de tip european";
- Strategia actualizatã a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã, 2004-2006, aprobatã prin <>HG nr. 699/2004 ;
- Strategia sistemului informatic pentru managementul resurselor umane în corpul funcţionarilor publici - Faza 2;
- Strategia naţionalã privind accelerarea serviciilor comunitare de utilitãţi publice, aprobatã prin <>HG nr. 246/2006 ;
- <>HG nr. 651/2006 privind politica în domeniul ajutorului de stat 2006-2013;
- <>OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicatã, cu modificãrile ulterioare;
- Propunere de politicã publicã privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici;
- Propunere de politicã publicã privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor publici;
- Proiectul Strategiei privind implementarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici;
- Politica în domeniul ajutorului de stat 2006 - 2013, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 651/2006 .
F. Lista documentelor de politicã publicã planificate
- Strategia de reforma a administraţiei publice pentru perioada 2007-2009;
- Document de politicã publicã - "Funcţia specificã de manager public integratã în sistemul general al funcţiei publice";
- proiectul Strategiei de dezvoltare a funcţiei publice, parte integrantã din proiectul Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã, 2007-2009, document transmis pentru observaţii şi propuneri Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în luna aprilie a acestui an;
- Strategia privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici, ce urmeazã a fi definitã, avizatã şi aprobatã în aplicarea documentelor de politici publice, conform competenţelor instituţionale reglementate;
- Propunere de politicã publicã privind sistemul unitar de salarizare;
- Propunere de politicã publicã privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici.
G. Descrierea programelor bugetare actuale
Programele bugetare ale MIRA sunt prezentate în anexa nr. 3/19/19 la bugetul MIRA, sinteza acestora fiind prezentatã alãturat.
Din datele prezentate în situaţiile financiare la 31.12.2006, Institutul Naţional de Administraţie a înregistrat urmãtorii indicatori economico - financiari:
Venituri totale, în valoare de 7.111.793 RON din care:
venituri proprii - 3.678.793 RON
subvenţii - 3.433.000 RON
La data de 31.12.2006, veniturile proprii încasate au fost depãşite cu suma de 243.793 RON, faţã de bugetul estimat de 3.435.000 RON.
Cheltuieli înregistrate, în valoare de 8.200.913 RON. Detalierea cheltuielilor pe categorii se regãseşte în anexa 7 la Darea de seamã contabilã la data de 31.12.2006. Institutul Naţional de Administraţie a beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat, în valoare de 3.433.000 RON.
Situaţia soldurilor conturilor de decontare la data de 31.12.2006 este urmãtoarea:
- Debitori (contul 461) - 5.936 RON, din care 5.233 RON provin din activitatea curentã;
- Clienţi (contul 411) - 20.891 RON.
Soldul contului 411 provine din facturile emise pentru cursurile de participare la programele de perfecţionare şi specializare organizate de INA şi neîncasate pânã la data de 31.12.2006.
Soldul contului asigurãri sociale - 431 în valoare de = 188.119 RON reprezintã obligaţia curentã faţã de bugetul asigurãrilor sociale.
Soldul contului furnizori - 401 în valoare de 13.654 RON reprezintã facturi utilitãţi, materiale şi prestãri servicii.
În prezent, în cadrul ANFP au fost contractate şi se aflã în faza de implementare douã proiecte cu finanţare europeanã: PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 "Implementarea reformei funcţiei publice" şi PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 "Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei publice din România - crearea sistemului informaţional integrat". Suma totalã alocatã primului proiect este de 1 803 500 Euro iar cea alocatã celui de-al doilea, de 1 948 255 Euro, din care partea de co-finanţare naţionalã este de 487 063, 75 Euro, iar partea de finanţare PHARE este de 1 461 191,25 Euro.

Direcţia de activitate nr. II. ASIGURAREA ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI CETĂŢENILOR
A. Situaţia actualã
1. în domeniul managementului operaţional
Structurile de ordine şi siguranţã publicã au fost supuse unui amplu proces de modernizare instituţionalã concomitent cu asigurarea unui cadru legislativ omogen, complet şi în concordanţã cu sistemul european legislativ.
Au fost elaborate principalele documente de planificare şi orientare strategicã pentru dezvoltarea instituţionalã: strategii naţionale şi sectoriale, concepţii de reorganizare şi planuri de acţiune, în vederea transpunerii în actualitate a obiectivelor Programului de Guvernare. În cadrul procesului de reformã au fost folosite multiplele recomandãri ale experţilor europeni realizate cu ocazia monitorizãrilor realizate pe parcursul anilor 2004-2006.
În cadrul principalelor structuri de ordine şi siguranţã publicã s-au creat structuri specializate pentru genurile noi de criminalitate sau considerate prioritare de Uniunea Europeanã sau la nivel naţional.
Pentru a face faţã noilor provocãri ale societãţii informaţionale şi a rãspunde standardelor europene în domeniul securitãţii informaţiei, au fost dezvoltate structuri de securitate pentru tehnologia informaţiei.
În prezent structurile de ordine şi siguranţã publicã au o nouã arhitecturã instituţionalã şi îndeplinesc standardele tehnice şi profesionale care le fac capabile sã rãspundã eficient la toate canalele de cooperare interinstituţionale de la nivelul Uniunii Europene.
La nivelul structurilor de ordine şi siguranţã publicã s-au produs importante modificãri în ceea ce priveşte atitudinea corpului managerial faţã de distribuţia şi eficientizarea utilizãrii resurselor instituţiilor. Întreg procesul de schimbare instituţionalã a fost susţinut prin alocarea resurselor în conformitate cu principiile planificãrii bugetare pe bazã de programe, fundamentate pe prioritãţile identificate şi de noua poziţie pe care structurile de ordine şi siguranţã publicã trebuie sã o ocupe în spaţiul furnizãrii serviciilor publice.
În ceea ce priveşte segmentul resurselor umane, politicile în domeniu au urmãrit asigurarea unui corp de cadre profesioniste cu o vastã culturã organizaţionalã cu accent pe creşterea eficienţei acţiunilor şi a calitãţii serviciilor cãtre populaţie.
Activitãţile desfãşurate urmãresc îndeplinirea prioritãţilor europene şi naţionale şi sunt focalizate pe contracararea şi controlul eficient al crimei organizate, traficului de droguri, corupţiei, prejudiciului deosebit adus bugetului de stat consolidat cu implicaţii majore în plan economico-social şi pe reducerea infracţiunilor grave sãvârşite contra vieţii şi integritãţii corporale a persoanei. Alãturi de aceste prioritãţi este continuatã şi activitatea de prevenire şi combatere a micii criminalitãţi, care deşi nu prezintã pericol social semnificativ, constituie o prioritate pe agenda structurilor de ordine şi siguranţã publicã.
Poliţia de Frontierã Românã acţioneazã consecvent pentru adoptarea şi implementarea mãsurilor necesare pentru asigurarea securitãţii interne şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere, un accent deosebit fiind acordat viitoarei frontiere externe. Controlul şi supravegherea frontierei se desfãşoarã într-o manierã profesionalã astfel încât sã respecte în totalitate demnitatea umanã, mãsurile adoptate fiind proporţionale cu obiectivele urmãrite.
În prezent, în România, pentru fiecare actor instituţional (MIRA, MEC, MMSSF, MS etc.) s-au stabilit responsabilitãţi privind integrarea strãinilor în domeniul sãu de activitate/responsabilitate, coordonarea şi monitorizarea politicii revenind Oficiului Român pentru Imigrãri, care are şi datoria de a oferi, prin structurile sale teritoriale, servicii specifice în vederea facilitãrii integrãrii în societatea româneascã a diferitelor categorii de strãini (cursuri de învãţare a limbii române, sesiuni de informare, consiliere şi orientare culturalã). Delimitarea între categoriile de strãini are în vedere categoriile care au obţinut o formã de protecţie în România pe de o parte şi ceilalţi strãini cu şedere legalã în România pe de altã parte, şi se bazeazã pe situaţia specialã a primilor (refugiaţii şi strãinii care au protecţie subsidiarã).
2. în domeniul relaţiilor internaţionale
A crescut eficienţa activitãţii de cooperarea internaţionalã, s-au intensificat raporturile între agenţii în vederea abordãrii concertate a problematicii de interes comun. Activitatea s-a distribuit de-a lungul mai multor paliere de colaborare şi cooperare internaţionalã, rezultatele indicând câştiguri importante în ceea ce priveşte multiplicarea şi consolidarea relaţiilor cu partenerii din strãinãtate.
3. în domeniul luptei împotriva traficului de persoane
În contextul internaţional al preocupãrii pentru combaterea fenomenului de trafic de persoane, Uniunea Europeanã a lansat un program comun anti-trafic, concretizat în diverse acte normative, în declaraţii, convenţii şi recomandãri ale instituţiilor europene. În luna decembrie 2006 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Planul UE privind cele mai bune practici, standarde şi proceduri de combatere şi prevenire a traficului de persoane, cel mai important "pas comunitar" împotriva traficului de persoane pânã în prezent.
Ca parte a procesului de integrare europeanã, România a acceptat integral acquis-ul comunitar în vigoare la data de 08.12.2004, corespunzãtor Cap. 24 de negociere - Justiţie şi Afaceri Interne, inclusiv Acquis-ul Schengen - conform prevederilor art. 8 din Protocolul privind integrarea acestuia în cadrul acquis-ului comunitar. Nu a fost solicitatã nici o perioadã de tranziţie sau derogare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative fiind în mãsurã sã îl implementeze, în întregime, pânã la data aderãrii la Uniunea Europeanã.
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, prezentat în luna mai 2006, menţioneazã progresele înregistrate de ţara noastrã în domeniul luptei împotriva traficului de persoane, în principal în ceea ce priveşte combaterea reţelelor de traficanţi şi afirmã cã România "rãmâne o ţarã de tranzit şi, într-o mai micã mãsurã, o ţarã de origine şi destinaţie" pentru traficul de persoane.
Raportul Anual al Departamentului de Stat al SUA referitor la traficul de persoane, dat publicitãţii în luna iunie 2006, confirmã cã România "şi-a îmbunãtãţit semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane şi a fãcut progrese în îmbunãtãţirea coordonãrii activitãţilor antitrafic prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenire a Traficului de Persoane". Deşi încã nu sunt îndeplinite standardele minime pentru combaterea traficului, numeroasele legi adoptate pentru a întãri pedepsele aplicate traficanţilor, sporirea resurselor poliţiei pentru anchetarea şi aducerea în faţa instanţei a celor implicaţi în comerţul cu persoane sau proiectele privind înfiinţarea de adãposturi de ajutorare a victimelor demonstreazã interesul şi participarea activã a Guvernului României în aceastã direcţie.
Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1806 din 2 iulie 2004 , ale cãrui prevederi sunt completate prin Decizia CSM nr. 269 din 6 iulie 2005, a fost înfiinţatã Reţeaua judecãtorilor specializaţi în soluţionarea cauzelor de trafic de persoane; aceasta este formatã din 56 de judecãtori, câte un judecãtor de la fiecare Curte de Apel şi tribunal, fapt ce asigurã creşterea eficienţei procedurilor judiciare şi implicit activitatea desfãşuratã în acest domeniu de structurile ministerului. Reţeaua a fost notificatã internaţional Comisiei Europene, Eurojust, Consiliului Europei, Organizaţia Naţiunilor Unite şi altor organisme internaţionale cu atribuţii în acest domeniu.
Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.584/2005 , modificatã şi completatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.083/2006 , a fost aprobatã înfiinţarea şi organizarea Agenţiei Naţionale de Prevenire a Traficului de Persoane şi Monitorizare a Asistenţei Acordate Victimelor Traficului de Persoane. Necesitatea înfiinţãrii acestei structuri a fost impusã de amploarea pe care a luat-o traficul de persoane, acest fapt constituind motiv de îngrijorare pentru majoritatea statelor lumii.
Au fost dispuse mãsuri pentru a fi elaborate şi adoptate acte normative în acest domeniu, având ca scop instituirea unor mãsuri care se adreseazã în mod direct nevoilor victimei infracţiunilor:
- informarea victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile lor;
- consilierea psihologicã;
- asistenţa juridicã gratuitã.
Cooperarea internaţionalã în domeniul luptei împotriva traficului de persoane este relevatã de urmãtoarele aspecte:
România a semnat la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitãţii transnaţionale organizate şi cele douã protocoale ale sale adoptate la New York la 15 noiembrie 2000:
Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitãţii transfrontaliere organizate;
Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestrã, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalitãţii transnaţionale organizate;
(aceste instrumente internaţionale au fost ratificate prin <>Legea nr. 565/2002 )
România a semnat Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptatã la 3 mai 2005, deschisã spre semnare şi semnatã de România la Varşovia la 16 mai 2005.
Principalele obiective ale acestei convenţii sunt:
- Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, cu garantarea respectãrii principiului egalitãţii între bãrbaţi şi femei.
- Protecţia drepturilor fundamentale ale victimelor traficate, prin oferirea unui cadru legal referitor la protecţia şi asistarea victimelor şi martorilor, precum şi la asigurarea eficienţei procesului penal.
- Consolidarea cooperãrii internaţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane.
(acest instrument internaţional a fost ratificat prin <>Legea nr. 300/2006 )
Abordarea fenomenului de trafic de persoane porneşte de la o bunã cunoaştere a cauzelor generatoare şi a factorilor favorizanţi. Studiile privind traficul de persoane includ un numãr impresionant de cauze, de la sãrãcie sau lãcomie, la discriminare în funcţie de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migraţie în ţãrile de origine şi/sau de destinaţie.
Conform cercetãrii sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macro-sociali, micro-sociali şi individuali, care interacţioneazã în proporţii diferite, de la un caz la altul.
Factori macro-sociali au un nivel ridicat de generalitate şi se referã la:
> Scãderea drasticã a nivelului de trai al populaţiei şi şomajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populaţie.
> Lipsa/insuficienţa unor programe educaţionale relevante (educaţie sexualã, relaţii de cuplu etc.), precum şi deficitul de oportunitãţi educaţionale pentru anumite segmente de populaţie.
> Un mediu socio-cultural tolerant la discriminare pe bazã de gen sau etnie, precum şi la comportamente de tipul violenţei domestice.
> Dezvoltarea migraţiei internaţionale pentru muncã.
> Ineficienţa/slaba implicare a sistemului politic şi juridic.
> Dezastre naturale sau catastrofe care provoacã sãrãcirea bruscã a unui numãr mare de gospodãrii, în principal a celor care trãiesc predominant din agriculturã.
> Abandon familial.
Factori micro-sociali plasaţi la nivelul unor grupuri sociale şi a gospodãriilor:
> Sãrãcia gospodãriei şi lipsa de acces la locuri de muncã, prestaţiile şi programele de asistenţã socialã disponibile.
> Nivel redus de educaţie şi lipsa unei pregãtiri profesionale, atât a persoanelor traficate, cât şi a membrilor familiilor lor de origine. Traficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul şcolar.
> Instabilitate familialã şi/sau relaţii deficitare între adulţi şi copii.
> Comportamente deviante precum alcoolismul, consumul de droguri, violenţa domesticã şi/sau antecedente penale.
Factorii individuali sunt extrem de diverşi, spre exemplu:
> Discrepanţa între nivelul de aşteptãri/scopuri şi resursele (individului şi gospodãriei) pentru atingerea acestora prin mijloace legitime.
> Disponibilitatea de a încãlca unele norme legale în vederea obţinerii unui loc de muncã în strãinãtate şi lipsa de informare privind riscurile asociate.
> Dorinţa de aventurã şi/sau presiunea din partea "anturajului".
> Relaţii sentimentale ratate şi/sau debutul vieţii sexuale la vârsta adolescenţei, precum şi o posibilã istorie de agresiuni sexuale.
> Labilitate psihicã, alienare.
> Lipsa de încredere în propriile forţe şi/sau un complex de inferioritate.
> Lipsa de încredere în ceilalţi şi în instituţiile care ar putea oferi asistenţã şi suport.
4. în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de droguri
Activitatea Agenţiei Naţionale Antidrog se orienteazã dupã cele 5 direcţii principale, pilonii Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, dupã cum urmeazã:
- Reducerea cererii;
- Reducerea ofertei;
- Cooperare internaţionalã;
- Informare - evaluare;
- Cooperare interinstituţionalã.
Din totalul activitãţilor prevãzute în Planul de Acţiune 2005-2008, pânã la momentul actual, ultimul raport de progres al ANA relevã situarea în limite normale a nivelului de realizare a activitãţilor şi obiectivelor preconizate, ritmul de acţiune şi cele câteva întârzieri îndreptãţind aşteptãrile privind îndeplinirea pana la sfârşitul anului 2008 a tuturor activitãţilor definite pentru aceastã componentã de reducere a ofertei de droguri.
Pe parcursul anului 2006 s-a continuat activitatea de obţinere de spaţii pentru centrele teritoriale, dotarea acestora cu mobilier şi tehnicã de calcul. De asemenea, statul de organizare al centrelor, la sfârşitul anului 2006, a fost încadrat în procent de 97%, fiind vacante 8 posturi din cele 235 prevãzute.
Centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog judeţene (sector) au organizat în regie proprie 325 întâlniri publice şi 449 împreunã cu alţi parteneri. Gama întâlnirilor publice a constat în: 67 conferinţe, 17 sesiuni de comunicãri ştiinţifice, 114 seminarii, 24 colocvii, 325 mese rotunde şi 206 alte forme de manifestare. La aceste forme participative evidenţiem şi realizarea a 3.051 informãri publice din care 486 în cadrul unor instituţii publice locale, 247 în cadrul unor cabinete de medicinã de familie, 220 în cadrul unor societãţi comerciale, sindicate, 99 în parcuri, 70 în cluburi, 29 în posturi de poliţie, restul fiind în mediul şcolar. În total, de aceste informãri au beneficiat direct circa 200.000 de persoane.
Din punct de vedere statistic, evoluţia infracţiunilor constatate la <>Legea nr. 143/2000 şi <>Legea nr. 300/2002 sunt prezentate în fig. 9

Figura 9
Dinamica infracţiunilor constatate la <>Legea nr. 143/2000 şi Legea nr. 300/2000

NOTĂ(CTCE)
Figura 9, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, din data de 19 februarie 2008.

Analiza statisticã a consumului de droguri este prezentatã sintetic de evoluţia numãrului de persoane care au fost admise la tratament de dezintoxicare, prezentat în figura 10.

Figura 10
Evoluţia numãrului de admiteri la tratament ca urmare a consumului de droguri, 2001 - 2006

NOTĂ(CTCE)
Figura 10, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, din data de 19 februarie 2008.

5. în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei interne
Activitatea de prevenire a fost organizatã şi derulatã în conformitate cu exigenţele eurocomunitare în materie, de translatare a centrului de greutate al demersurilor dintr-o zonã punitivã, în una preventivã şi de reinserţie profesional-civicã.
În acest context, unul dintre cele mai importante obiective asumate l-a constituit realizarea unor întâlniri de lucru cu caracter preventiv în rândul lucrãtorilor M.I.R.A., în scopul de a-i determina sã realizeze faptul cã exemplul personal în combaterea corupţiei interne reprezintã o prioritate pentru îmbunãtãţirea imaginii instituţiei.
În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate: instituţia, cadrul legal de organizare şi funcţionare al acesteia, principalele reglementãri referitoare la corupţie, infracţiuni pretabile a fi sãvârşite de funcţionarii M.I.R.A., factori determinanţi ce au stat la baza sãvârşirii unor acte de corupţie, cazuri pozitive şi negative instrumentate de lucrãtori ai D.G.A., obligaţia de sesizare a faptelor de corupţie ce revine funcţionarilor M.I.R.A. şi protecţia celor care semnaleazã încãlcãri ale legii, vulnerabilitãţile şi factorii de risc pe domenii de activitate. Totodatã, au fost prezentate imagini de la flagrantele realizate de Direcţia Generalã Anticorupţie, respectându-se dreptul la imagine publicã al celor în cauzã.
Având în vedere importanţa ce a fost acordatã întâlnirilor preventive la care au participat funcţionari din M.I.R.A., în anul 2006, la nivelul structurilor ministerului, personalul Direcţiei Generale Anticorupţie a organizat un numãr de 3.320 astfel de întâlniri (peste 105.000 funcţionari ai M.I.R.A. participanţi).
Pentru susţinerea activitãţilor de prevenire în rândul personalului M.I.R.A., au fost elaborate materiale de informare constând în 30.000 pliante şi 35.000 afişe. De asemenea, au fost tipãrite în limba chinezã un numãr de 500 pliante şi 100 afişe.
În abordarea problematicii pe linie de anchete s-au utilizat concepte noi euro-conforme (eficienţa, eficacitate etc.), fiind valorificate funcţiile constatativã, preventivã şi sancţionatorie ale cercetãrii penale, inclusiv ierarhia rãspunderii manageriale a şefilor serviciilor şi birourilor teritoriale, pe linie de anchete.
În acest context, în perioada 01.01.2006-31.03.2007, s-au efectuat cercetãri şi au fost înaintate la parchet un numãr de 1.315 cauze.
Din totalul lucrãrilor înaintate unitãţilor competente de parchet, în cazul a 157 au fost emise rechizitorii, dintre care un numãr de 29 de la Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi 128 de la alte unitãţi de parchet.
De asemenea, 58 dintre lucrãri au fost finalizate cu dispunerea unor mãsuri administrative, iar în 182 de cazuri s-au dat alte soluţii.
Cu ocazia activitãţilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetãri cu privire la 2.552 persoane, din care 614 au fost puse sub învinuire sau inculpare, iar un numãr de 273 persoane au fost depistate în flagrant.
Totodatã, ca urmare a probatoriilor administrate, instanţele au dispus cercetarea în stare de arest pentru un numãr de 74 persoane.
În ceea ce priveşte participaţiunea la comiterea faptelor de corupţie, 330 persoane deţineau funcţii de conducere pe diferite nivele ierarhice, 42 fiind învinuite sau inculpate, iar 1.309 deţineau funcţii de execuţie, din care 227 au dobândit, pe parcursul cercetãrilor, calitatea de învinuit sau inculpat. De asemenea, s-au mai efectuat cercetãri şi asupra a 909 de persoane din afara M.I.R.A., fiind învinuite sau inculpate un numãr de 345 dintre acestea.
Pentru derularea corespunzãtoare a cercetãrilor, unitãţile de parchet competente au recurs la instituţia delegãrii într-un numãr de 1.572 cazuri, din care 498 de la D.N.A. şi 1.074 de la alte unitãţi ale Ministerului Public.
Ca entitate instituţionalã nou apãrutã la nivelul edificiului structural al M.I.R.A., un amplu ansamblu de activitãţi a fost dezvoltat pentru ascendenţa indicelui de vizibilitate cât şi pentru amplificarea indicelui de adresabilitate al acestei structuri.
A fost realizat un sondaj de opinie în colaborare cu Institutul Naţional de Criminologie, în baza unui protocol încheiat cu Direcţia Generalã Anticorupţie, care evidenţiazã percepţia subiecţilor cu privire la eficienţa instituţiilor care luptã împotriva corupţiei.
Pentru a pune la dispoziţia opiniei publice o modalitate eficientã de a semnala cazurile de corupţie în care sunt implicaţi lucrãtorii M.I.R.A., a fost înfiinţatã o linie telefonicã TelVerde (tel. 0800.806.806). Numãrul din ce în ce mai mare de cetãţeni care au apelat serviciul TelVerde, chiar dacã nu integral pe probleme de competenţa instituţiei, reprezintã o expresie a faptului cã metoda a avut aderenţã, motiv pentru care, la data de 07.07.2006, a fost lansatã şi a doua linie TelVerde. Astfel, în anul 2006 şi în primele 3 luni ale anului 2007, a fost înregistrat un numãr de 16.734 de apeluri.
În cadrul Campaniei de Responsabilizare Anticorupţie, realizatã în parteneriat cu: Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID România), Ambasada Britanicã la Bucureşti (care a contribuit cu o sumã de 50000 euro), Uniunea Europeanã, Organizaţia internaţionalã pentru tineret Euro < 26 şi Starlink România, a fost lansat un spot radio al cãrui mesaj evidenţiazã pericolul pe care îl reprezintã corupţia şi un îndemn pentru responsabilizarea cetãţenilor faţã de combaterea acestui fenomen. Difuzarea spotului publicitar în regim de campanie socialã nu a grevat bugetul M.I.R.A., instituţia fiind scutitã de achitarea costului acestui proiect, estimat la o valoare de circa 1 milion euro.
De asemenea, s-au desfãşurat 7 dezbateri regionale (în judeţele Argeş, Dolj, Constanţa, Neamţ, Dâmboviţa, Buzãu şi Teleorman) având ca temã centralã: "Lupta împotriva corupţiei încotro?", la care au participat reprezentanţi ai D.G.A., A.I.D. România, exponenţi ai autoritãţilor şi ai presei locale, dar şi membri ai ambasadelor cu care D.G.A. dezvoltã programe de parteneriat.
Prin semnificaţie şi conţinut se detaşeazã înfiinţarea Comitetului Strategic pentru sprijinirea şi evaluarea D.G.A. Caracterul inedit al acestui for reprezentativ de dezbatere a problematicii corupţiei este dat de participarea atât a conducerii M.I.R.A. şi a reprezentanţilor D.G.A., cât şi a unor personalitãţi din cadrul celor mai reprezentative ONG-uri cu activitate incidentã în domeniu.
Domeniul relaţiilor internaţionale a reprezentat o prioritate de prim ordin în arealul de activitãţi desfãşurate în anul 2006, acţiunile de profil fiind axate atât pe prefigurarea şi consolidarea imaginii externe, precum şi pe atragerea la colaborare a noi parteneri şi entitãţi.
Astfel, în aceastã perioadã, D.G.A. a iniţiat contacte cu o serie de instituţii similare implicate în lupta împotriva corupţiei din alte ţãri (Spania, Marea Britanie, Franţa, S.U.A., Germania, Italia, Austria, Olanda, Grecia, Serbia, Bulgaria, Albania, China, Moldova, Turcia etc.) şi organizaţii internaţionale, fiind organizate activitãţi comune (seminarii, demararea unor proiecte, întâlniri de lucru). Exemplificãm în acest sens vizita efectuatã, în luna mai 2006, la sediul Direcţiei Naţionale Anti-mafia a unei delegaţii a D.G.A. şi primirea unei vizite la D.G.A., la data de 15.09.2006, a domnului procuror Giancarlo Casselli, şeful structurii Anti-mafia din Palermo.
Dintre activitãţile desfãşurate în cadrul procesului de integrare europeanã, amintim:
Realizarea mãsurilor şi obiectivelor aferente D.G.A. din Planul de mãsuri prioritare pentru Integrarea Europeanã pentru perioada noiembrie 2005 - decembrie 2006 şi Planul de Acţiune pentru remedierea aspectelor care constituie motive serioase de îngrijorare (red flags) şi a aspectelor sensibile pentru care este necesarã intensificarea eforturilor (yellow flags), progresele fiind raportate periodic cãtre D.G.A.E.R.I.;
În luna martie 2006 a avut loc evaluarea progreselor înregistrate de D.G.A. de cãtre raportorii Comisiei Europene - Willem de Pauw şi Sabine Zwaenpoel. Activitatea de evaluare a vizat gradul de operaţionalizare al D.G.A., la nivel central şi teritorial.
Rezultatele activitãţii D.G.A. au fost evidenţiate în Raportul de Monitorizare din luna mai 2006 al Comisiei Europene care a apreciat faptul cã: "În octombrie 2005, Direcţia Generalã Anticorupţie din cadrul M.I.R.A. a devenit operaţionalã şi are competenţã exclusivã pentru a planifica şi a desfãşura teste de integritate asupra personalului ministerului. Birourile regionale ale D.G.A. au fost înfiinţate şi echipate, ele lucrând îndeaproape cu birourile regionale ale D.N.A."
La data de 30.08.2006, a avut loc vizita experţilor Misiunii de Evaluare a Comisiei Europene la sediul Direcţiei Generale Anticorupţie. La finalul vizitei, experţii au apreciat transparenţa şi deschiderea manifestatã de unitatea noastrã şi progresele înregistrate în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului M.I.R.A.
Pentru dezvoltarea construcţiei instituţionale, D.G.A. a urmãrit atragerea de parteneri şi fonduri în cadrul unor programe cu finanţare internaţionalã, al cãror cuantum depãşeşte suma de 3,7 milioane euro, urmând a fi implementate în parteneriat cu Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã, Autoritatea Naţionalã a Vãmilor şi Ministerul Justiţiei.
Între principalele repere pe aceastã linie amintim:
- Organizarea la data de 22.02.2006 a festivitãţii oficiale de închidere a Proiectului Phare 2002 "Dezvoltarea mecanismelor anticorupţie în M.I.R.A.";
- Elaborarea, negocierea şi transmiterea cãtre Delegaţia Comisiei Europene a Convenţiei Proiectului de Twinning Phare 2004 "Mãsuri anticorupţie pentru Poliţia de Frontierã şi Vamã";
- S-a definitivat fişa Proiectului nr. RO-2005/017-553.05.01 "Dezvoltarea Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative";
- A fost finalizatã forma Proiectului nr. 2006/017-553.01.05 "Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publicã", propus spre finanţare prin Programul Phare 2006.
Proiecte în curs de implementare:
- Proiectul PHARE 2004 RO2004/016-772.03.04/A.4 (RO04-IB-JH-07) "Mãsuri Anticorupţie pentru Poliţia de Frontierã şi Vamã".
Proiecte aprobate:
- Proiectul PHARE 2005 RO-2005/017-553.05.01 "Continuarea dezvoltãrii Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul M.I.R.A.".
- Proiectul PHARE 2006/017-553.01.05 "Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publicã".
Proiecte în curs de aprobare:
- Alinierea capacitãţilor anticorupţie ale M.I.R.A. la standardele Statelor Membre ale Uniunii Europene.
- Propunere de proiect, în parteneriat cu Biroul Naţiunilor Unite privind Drogurile şi Criminalitatea, în vederea întãririi sistemelor de supraveghere şi creşterii nivelului de înţelegere şi respectare a standardelor şi regulilor privind etica profesionalã pentru cei care lucreazã în funcţii publice cu risc de corupţie.
- Întãrirea mecanismelor şi procedurilor anticorupţie ale M.I.R.A., proiect bilateral româno-olandez (Matra 2008).
B. Obiective




┌─────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│ │ Termene/rezultate/indicatori │ │
│ Obiective/Obiective Specifice ├─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┤Responsabili│
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│1. Continuarea procesului de reformã │Rezultate: │DOSP, DGMO, │
│instituţionalã concomitent cu introducerea │- delimitarea strictã a competenţelor şi eliminarea paralelismelor; │ │
│managementului de tip strategic │- reducerea deficitului de personal; │ │
│ │- externalizarea unor servicii care nu afecteazã OP │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│1.1. Continuarea procesului de armonizare │ │ │ │ │
│legislativã; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.1. Elaborarea proiectului Legii pentru │ Sem. II │ │ │IGPR, DGJ │
│modificarea şi completarea <>Legii nr. 218/2002 │ │ │ │ │
│privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei │ │ │ │ │
│Române │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.2. Modificarea şi completarea HG │ Sem. II │ │ │IGPF; DGJ │
│nr. 445/2002 pentru aprobarea normelor │ │ │ │ │
│metodologice de aplicare a OUG 105/2001 │ │ │ │ │
│privind frontiera de stat a României │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.3. Elaborarea proiectului HG privind │ Sem. II │ │ │DGMO; DGJ │
│organizarea, funcţionarea şi compunerea │ │ │ │ │
│Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor │ │ │ │ │
│de Ordine Publicã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.4. Elaborarea proiectului HG privind │ Sem. II │ │ │IGJR; DGJ │
│modernizarea centrelor operaţionale din │ │ │ │ │
│Jandarmeria Românã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.5. Elaborarea proiectului OUG privind │ Sem. II │ │ │DGMO; DGJ │
│înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrãri │Ordonanţa de urgenţã a │ │ │ │
│din cadrul MIRA şi proiectului HG privind │Guvernului nr. 55/2007 │ │ │ │
│structura organizatoricã şi atribuţiile ORI │privind înfiinţarea │ │ │ │
│ │Oficiului Român pentru │ │ │ │
│ │Imigrãri prin │ │ │ │
│ │reorganizarea Autoritãţii│ │ │ │
│ │pentru strãini şi a │ │ │ │
│ │Oficiului Naţional pentru│ │ │ │
│ │Refugiaţi, precum şi │ │ │ │
│ │modificarea şi │ │ │ │
│ │completarea unor acte │ │ │ │
│ │normative Hotãrârea │ │ │ │
│ │Guvernului nr. 639/2007 │ │ │ │
│ │privind structura │ │ │ │
│ │organizatoricã şi │ │ │ │
│ │atribuţiile ORI; │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.6. Elaborarea proiectului Legii pentru │ Sem. II │ │ │CNABD; DGJ │
│modificarea şi completarea <>OUG nr. 128/2005 │ │ │ │ │
│privind înfiinţarea, organizarea şi │ │ │ │ │
│funcţionarea Sistemului Informatic Naţional │ │ │ │ │
│de Semnalãri │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.1.7. Elaborarea proiectului HG pentru │ Sem. II │ │ │ANITP; DGJ │
│aprobarea programelor de interes naţional în │ │ │ │ │
│domeniul prevenirii traficului de persoane, │ │ │ │ │
│asistenţei şi protecţiei persoanelor │ │ │ │ │
│traficate │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.2. Continuarea implementãrii mecanismelor │ │ │ │DOSP │
│instituţionale de management al organizaţiei │ │ │ │ │
│pe principiile eficienţei, eficacitãţii şi │ │ │ │ │
│calitãţii: │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.2.1. Stabilirea unui sistem de indicatorii │ │ Trim. IV │ │DGMO(coord.)│
│pentru evaluarea eficienţei, eficacitãţii şi │ │ │ │şi celelalte│
│calitãţii; │ │ │ │struct. ale │
│ │ │ │ │Ap. Central;│
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.2.2. Elaborarea procedurilor formalizate │ │ │ Trim IV │DGMO -coord.│
│pentru structurile DOSP │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│1.3. Reorganizarea componentelor ministerului│Rezultate: │DGMO, DGJ, │
│în vederea creşterii capacitãţii │- îmbunãtãţirea calitãţii serviciului poliţienesc │struct. de │
│instituţionale şi a eficienţei activitãţilor │- asigurarea echilibrului între numãrul posturilor şi nivelul atribuţiilor │OSP │
│desfãşurate, prin asigurarea stabilitãţii │- centralizarea concepţiei şi descentralizarea execuţie │ │
│structurilor organizatorice, descentralizarea│ │ │
│competenţelor, consolidarea autonomiei │ │ │
│administrative şi financiare, asigurarea │ │ │
│coerenţei actului administrativ, │ │ │
│perfecţionarea managementului în │ │ │
│administraţie şi asigurarea ordinii publice │ │ │
│naţionale şi siguranţei cetãţeanului; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│1.3.1. Evaluarea eficienţei mãsurilor │Trim. IV │ │ │DGMO, DGAI │
│întreprinse în perioada 2005-2006; │Raport de evaluare │ │ │unit. coord)│
│ │ │ │ │şi celelalte│
│ │ │ │ │struct.ale │
│ │ │ │ │Ap. central │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.3.2. Elaborarea Directivei de Ordine şi │Trim IV pentru 2008 │Trim IV pentru 2009 │Trim IV pentru 2010 │DGMO │
│Siguranţã Publicã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│1.3.3. Elaborarea Strategiei de modernizare │trim. IV │ │ │DGMO şi │
│instituţionalã şi dezvoltare a structurilor │Hotãrâre de Guvern │ │ │struct. de │
│de OSP pentru perioada 2008-2013; │ │ │ │OSP │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│1.4. Gestionarea procesului de dezvoltare a │Rezultate │DGMO, DGMRU,│
│componentei aeriene a MIRA; │- operaţionalizarea IAv al MIRA │DGF, DMLA, │
│ │- diminuarea timpului de rãspuns la solicitãrile beneficiarilor │IAMIRA │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│1.4.1. Constituirea şi operaţionalizarea │Trim. III │ │ │DGMO şi IA- │
│Inspectoratului de Aviaţie al MIRA │ │ │ │MIRA pt. │
│ │ │ │ │struct org. │
│ │ │ │ │DGF pentru │
│ │ │ │ │asigurare │
│ │ │ │ │fin. DGMRU │
│ │ │ │ │pt. asig. │
│ │ │ │ │personalului│
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│1.4.2. Înfiinţarea şi operaţionalizarea │ Conform calendarului aprobat │DGMO şi │
│unitãţilor zonale │ │IAMIRA - pt.│
│ │ │struct. │
│ │ │organiz. DGF│
│ │ │pt. asig. │
│ │ │fin. DGMRU │
│ │ │pentru asig.│
│ │ │personalului│
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│1.5. Monitorizarea managementului integrat al│ Conform calendarului aprobat │DOSP, IGPF │
│frontierei de stat 2007-2009. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│1.6. Continuarea descentralizãrii deciziei │Permanent │DGMO,struct.│
│cãtre "prima linie" de management │- numãr atribuţii descentralizate cãtre prima linie de management │de OSP │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│1.6.1. Eficientizarea actului managerial │Indicatori specifici: │DGMO │
│ │- numãr de analize SWOT realizate pentru fundamentarea deciziei DOSP │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│1.7. Susţinerea financiarã a strategiei de │Permanent │DOSP, DGF │
│dezvoltare a sistemului IT şi de comunicaţii │Indicatori specifici: │ │
│şi promovarea outsourcing-ului pe segmentele │- numãr aplicaţii elaborate în sistem externalizat │ │
│strict specializate │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│2. Îmbunãtãţirea procesului de alocare a │Rezultate: │DOSP,struct.│
│resurselor de toate tipurile. │- creşterea eficienţei în utilizarea resurselor de toate tipurile; │de OSP │
│Euroconformizarea sistemului de pregãtire a │- optimizarea repartizãrii şi urmãririi fondurilor bugetare alocate; │ │
│personalului. │- generalizarea sistemului de alocare a resurselor pe bazã de programe; │ │
│ │- îmbunãtãţirea procesului de selecţionare a personalului; │ │
│ │- modernizarea sistemului de pregãtire continuã a personalului │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│2.1. Identificarea propunerilor de modificare│Permanent │Struct. de │
│a legislaţiei de nivel superior şi secundar │ │OSP │
│din domeniile de referinţã, precum şi pentru │ │ │
│implementarea unor concepte noi care sã │ │ │
│conducã la eficientizarea activitãţilor │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│2.2. Elaborarea unei strategii multianuale de│Permanent │DOSP şi │
│alocare a resurselor │ │struct. de │
│ │ │OSP │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│2.3. Elaborarea unui sistem coerent de │ │ │Trim. IV │DOSP, DGMO │
│indicatori în scopul evaluãrii realiste a │ │ │ │şi struct.de│
│modului de utilizare a resurselor alocate. │ │ │ │OSP │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│2.4. Dezvoltarea procesului de formare şi │Permanent │DOSP, DGMO, │
│pregãtire continuã a personalului prin │ │DGMRU │
│implementarea conceptului de Blended Learning│ │ │
│îmbinarea sistemului de pregãtire tradiţional│ │ │
│cu învãţarea la distanţã, prin intermediul │ │ │
│platformei de e-learning; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│2.5. Îmbunãtãţirea competenţelor profesionale│Permanent │DOSP, DGMO, │
│ale personalului din structurile operative, │ │DGMRU │
│prin organizarea unor cursuri de formare a │ │ │
│formatorilor, cu aportul ofiţerilor │ │ │
│specializaţi pe anumite segmente de │ │ │
│activitate din cadrul direcţiilor centrale şi│ │ │
│al specialiştilor din afara instituţiei │ │ │
│noastre │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│3. Creşterea capacitãţii instituţionale şi │Rezultate: │ │ │DOSP şi │
│operative în domeniul combaterii fenomenului │- adaptarea structurilor │ │ │struct. de │
│infracţional │teritoriale de OP la │ │ │OSP │
│ │evoluţia criminalitãţii │ │ │ │
│ │şi specificul zonei; │ │ │ │
│ │- compatibilizarea │ │ │ │
│ │evidenţelor informatizate│ │ │ │
│ │ale structurilor de OP cu│ │ │ │
│ │formatele utilizate în UE│ │ │ │
│ │- asigurarea │ │ │ │
│ │operativitãţii, │ │ │ │
│ │legalitãţii şi │ │ │ │
│ │temeiniciei cercetãrilor.│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│3.1. Promovarea sistemului de prevenire în │- scãderea numãrului │ │ │DOSP şi │
│sistem integrat, alãturi de principalii │infracţiunilor comise cu │ │ │struct. de │
│actori pe segmente bine delimitate în │violenţã cu 5% │ │ │OSP │
│societate şi care sunt afectate de │- reducerea furturilor cu│ │ │ │
│criminalitate. │5%; │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│3.2. Implementarea de mãsuri preventive în │Permanent │DOSP şi │
│mediul rural. │ │struct. de │
│ │ │OSP │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│3.3. Continuarea implementãrii de noi │Permanent │ │
│concepte de acţiune şi a experienţei pozitive│- numãr concepte noi implementate │ │
│rezultate din cooperarea cu structuri │ │ │
│similare din statele membre UE. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│3.4. Intensificarea eforturilor de prevenire │Permanent │ │ │DOSP şi │
│a infracţiunilor stradale prin identificarea │- scãderea etapizatã cu │ │ │struct. de │
│de noi modele acţionale şi alocarea │pânã la 5% anual a │ │ │OSP │
│resurselor în funcţie de zonele de risc │numãrului de infracţiuni │ │ │ │
│identificate. │stradale │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│3.5. Intensificarea cooperãrii cu toate │Permanent │ │ │DOSP şi │
│instituţiile de aplicare a legii pentru │- numãr acorduri, tratate│ │ │struct. de │
│îmbunãtãţirea luptei împotriva spãlãrii │parteneriate încheiate │ │ │OSP │
│banilor şi terorismului. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│3.6. Implementarea unui sistem de colectare │ │Sem. I │ │DOSP şi │
│standardizatã a datelor referitoare la │ │ │ │struct. de │
│evenimentele poliţieneşti şi implementarea │ │ │ │OSP │
│sistemului informatic geospaţial │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│4. Continuarea procesului de securizare a │Conform calendarului aprobat (Planul de Acţiune Schengen, Planul de Implemen-│DOSP şi │
│frontierei │tare a Strategiei de Securizare a Frontierei etc.) │struct. OSP │
│ │Rezultate: │implicate │
│ │- fluidizarea traficului în punctele de control trecere a frontierei │ │
│ │- întãrirea controlului la frontiera externã a UE │ │
│ │- combaterea infracţionalitãţii transfrontaliere │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│4.1. Securizarea frontierei, prin întãrirea │Conform calendarului aprobat: (Planul de Acţiune Schengen; Planul de acţiune │ │
│controlului la frontierele externe, a │pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontie- │ │
│supravegherii zonei de frontierã externã şi │rei de Stat în perioada 2007-2010) │ │
│luptei împotriva criminalitãţii │ │ │
│transfrontaliere. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤
│4.2. Dezvoltarea capacitãţii de cooperare │ │ │
│internaţionalã în combaterea criminalitãţii │ │ │
│transfrontaliere. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤
│4.3. Implementarea Sistemului Integrat de │ │ │
│Securitate a Frontierei de Stat; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤
│4.4. Asigurarea unui nivel ridicat al │ │ │
│controlului şi al supravegherii la viitoarele│ │ │
│frontiere externe ale UE; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ ├────────────┤
│4.4.1. Implementarea procedurilor de control │ │ │
│al traficului în vederea asigurãrii │ │ │
│fluiditãţii la viitoarea frontierã internã şi│ │ │
│eliminãrii obstacolelor care restricţioneazã │ │ │
│traficul rutier în punctele de trecere la │ │ │
│viitoarea frontierã internã │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│4.5. Implementarea Sistemului Integrat de │ │Trim. IV │ │DOSP (IGPF),│
│Supraveghere şi Control la Marea Neagrã │ │ │ │MAp, MT │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│4.6. Modificarea şi completarea OUG │ │ │Trim. IV │ORI; DGJ │
│nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în │ │ │ │ │
│România, republicatã, cu modificãrile şi │ │ │ │ │
│completãrile ulterioare, în vederea │ │ │ │ │
│armonizãrii sale cu art. 21 din Convenţia de │ │ │ │ │
│implementare a Acordului Schengen. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│5. Gestionarea şi monitorizarea consecventã a│Rezultate: │DOSP, ORI │
│problematicii azilului prin identificarea şi │- armonizare legislativã; │ │
│promovarea de soluţii viabile pentru problema│- îmbunãtãţirea condiţiilor din centrele de triere, primire şi cazare │ │
│refugiaţilor şi a persoanelor care au │- integrarea strãinilor care au dobândit o formã de protecţie în România │ │
│dobândit o forma de protecţie, precum şi │ │ │
│pentru sprijinirea integrãrii strãinilor în │ │ │
│societatea româneascã │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│5.1. Actualizarea Strategiei Naţionale │Termenele de realizare a acestor obiective vor fi stabilite dupã actualizarea│DGMO, ORI şi│
│privind Imigraţia şi a Planului de Acţiune │documentelor de planificare (Strategia naţionalã aprobatã prin HG nr.616/2004│DGJ │
│pentru implementarea acesteia, în corelare cu│şi a planului de acţiune pentru implementarea acesteia) │ │
│dezvoltãrile de la nivelul UE precum şi din │ │ │
│cadrul unor organizaţii sau iniţiative │ │ │
│internaţionale interguvernamentale. │ │ │
│Elaborarea legii de înfiinţare, organizare şi│ │ │
│funcţionarea a Oficiului Român pentru │ │ │
│Imigrãri. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.2. Implementarea dispoziţiilor │ │ │
│Regulamentului 1030/2002 cu privire la │ │ │
│stabilirea unui format unic pentru eliberarea│ │ │
│documentelor de identitate pentru cetãţenii │ │ │
│statelor terţe. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.3. Implementarea şi monitorizarea modului │ │ │
│de aplicare a standardelor internaţionale şi │ │ │
│europene în domeniul azilului │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.4 Intensificarea activitãţilor de prevenire│ │ │
│şi combatere a şederii ilegale şi a muncii la│ │ │
│negru │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.5. Intensificarea cooperãrii autoritãţilor │ │ │
│române pentru combaterea imigraţiei ilegale │ │ │
│şi a muncii la negru │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│5.6. Dezvoltarea Sistemului Informatic de │ │ │
│Management al Strãinilor │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6. Dezvoltarea cooperãrii interne şi │ Permanent │ │
│internaţionale cu instituţiile şi │ │ │
│organizaţiile cu atribuţii în domeniul │ │ │
│ordinii şi siguranţei publice │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6.1. Întãrirea cooperãrii cu statele membre │ Conform calendarului de mãsuri stabilit potrivit Planului de acţiune │DGAERI, DGJ │
│U.E., Schengen, NATO şi statele vecine pe │ Schengen, Planurilor de relaţii internaţionale etc. │ │
│domenii comune de interes; │ │ │
│- Prioritatea României dupã 1 ianuarie 2007 │ │ │
│este aderarea la Spaţiul Schengen la 1 │ │ │
│ianuarie 2012. │ │ │
│- aprobarea, în şedinţa Guvernului României │ │ │
│din 30 mai 2007, a Planului de Acţiune │ │ │
│Schengen revizuit la nivelul anului 2007. │ │ │
│- Strategia Naţionalã privind aderarea la │ │ │
│spaţiul Schengen urmeazã sã fie aprobatã prin│ │ │
│HG. În prezent, HG de referinţã se aflã în │ │ │
│procedurã de avizare interinstituţionalã. │ │ │
│- continuarea, extinderea şi adâncirea │ │ │
│relaţiilor de cooperare în domeniul │ │ │
│afacerilor interne cu Statele Membre şi cu │ │ │
│statele asociate ale Uniunii Europene, cu │ │ │
│aliaţii din cadrul NATO, cu alte ţãri ale │ │ │
│lumii şi cu organizaţiile internaţionale │ │ │
│specializate. │ │ │
│- Participarea reprezentanţilor MIRA la │ │ │
│activitãţile Preşedinţilor în exerciţiu ale │ │ │
│Uniunii Europene, precum şi la implementarea │ │ │
│Programului Haga în forma revizuitã a │ │ │
│acestuia, având în vedere statutul României │ │ │
│de Stat Membru al Uniunii Europene. │ │ │
│- Conlucrarea în cadru bi şi multilateral cu │ │ │
│instituţiile de aplicare a legii din Statele │ │ │
│Membre ale Uniunii Europene, SUA şi din alte │ │ │
│ţãri care dispun de un important potenţial de│ │ │
│cooperare în domeniul afacerilor interne, în │ │ │
│conformitate cu obiectivele de politicã │ │ │
│externã ale României. │ │ │
│- Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor│ │ │
│asumate prin documente internaţionale; │ │ │
│- Consolidarea capacitãţii administrative şi │ │ │
│de cooperare internaţionalã, inclusiv prin │ │ │
│dezvoltarea capacitãţii de derulare a │ │ │
│contractelor finanţate prin credite externe │ │ │
│cu garanţii internaţionale şi de │ │ │
│identificare/mobilizare a surselor de │ │ │
│finanţare externã, absorbţia fondurilor │ │ │
│europene; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6.2. Dezvoltarea componentei de cooperare la │ Conform calendarului de mãsuri stabilit │DGAERI, în │
│Marea Neagrã; │ │conlucrare │
│- Atingerea obiectivelor vizate de cãtre │ │cu IGFE IGPR│
│România prin preluarea celui de-al treilea │ │ │
│mandat succesiv de ţarã coordonatoare, în │ │ │
│perioada 2007-2009, a Grupului de Lucru │ │ │
│privind combaterea criminalitãţii, în special│ │ │
│al formelor ei organizate, din cadrul │ │ │
│Organizaţiei de Cooperare Economicã la Marea │ │ │
│Neagrã; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6.3. Continuarea participãrii │ Potrivit acordurilor internaţionale │IGPR, DGAERI│
│reprezentanţilor MIRA la misiuni │ │ │
│internaţionale organizate sub egida ONU, UE │ │ │
│sau altor organisme internaţionale potrivit │ │ │
│legii; │ │ │
│- UE-Afganistan │ │ │
│- EUCONGO │ │ │
│- ONU-Haiti (suplimentare cu 15 poliţişti │ │ │
│români) │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6.4. Intensificarea schimbului operativ de │ Permanent │Structurile │
│date şi informaţii pe probleme de interes; │ │competente │
│ │ │specializate│
│ │ │ale MIRA │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│6.5 Asigurarea participãrii specialiştilor la│ Potrivit planurilor de relaţii internaţionale │DGAERI │
│activitãţi comune de pregãtire │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│7. Creşterea eficienţei luptei anti-drog. │Rezultate: │ANA, IGPR, │
│ │-reducerea numãrului de consumatori cu 10% │MSP │
│ │-reducerea ofertei cu 10%-creşterea capturilor de droguri de mare risc cu 10%│ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│7.1. Menţinerea la un nivel scãzut comparativ│Obiectivele specifice, termenele de evaluare şi de îndeplinire a obiectivelor│ │
│cu cel actual al prevalenţei consumului de │specifice şi responsabilitãţile sunt detaliate în Planul de acţiune pentru │ │
│droguri ilicite şi reducerea într-un mod │implementarea Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2005-2008, aprobat │ │
│corelat a prevalenţei consumului de alcool şi│prin <>Hotãrârea nr. 323 din 14 aprilie 2005 . │ │
│tutun în rândul populaţiei generale prin │ │ │
│consolidarea mãsurilor de prevenire şi prin │ │ │
│dezvoltarea şi întãrirea sistemului public de│ │ │
│asistenţã medicalã, psihologicã şi socialã │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│7.2. Reducerea la un nivel cât mai scãzut a │ │ANA, IGPR, │
│infracţionalitãţii în domeniul drogurilor şi │ │MSP │
│a celei conexe, prin eficientizarea │ │ │
│activitãţilor instituţiilor abilitate în │ │ │
│combaterea criminalitãţii organizate în │ │ │
│legãturã cu drogurile, ca rezultat al │ │ │
│îmbunãtãţirii şi extinderii cooperãrii │ │ │
│interinstituţionale interne şi │ │ │
│internaţionale, al consolidãrii legislative │ │ │
│şi instituţionale, specializãrii personalului│ │ │
│din domeniu şi asigurãrii resurselor │ │ │
│necesare. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│7.3. Recunoaşterea internaţionalã a României │ │ │
│ca partener de încredere în efortul global de│ │ │
│reducere a cererii şi ofertei de droguri, │ │ │
│atât în cadrul relaţiilor cu Statele Membre │ │ │
│ale Uniunii Europene şi structurile europene │ │ │
│specializate, cât şi în cadrul mai larg al │ │ │
│forurilor internaţionale şi relaţiilor cu │ │ │
│statele producãtoare de droguri, cu cele │ │ │
│aflate pe rutele trans-naţionale ale │ │ │
│drogurilor şi cu cele având experienţe │ │ │
│relevante în combaterea acestui flagel. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│7.4. Îmbunãtãţirea capacitãţii ORDT de │ │ │
│colectare şi procesare a datelor necesare │ │ │
│întocmirii Raportului naţional anual privind │ │ │
│situaţia drogurilor în conformitate cu │ │ │
│indicatorii recomandaţi de cãtre Centrul │ │ │
│European de Monitorizare a Drogurilor şi a │ │ │
│Dependenţei de Droguri de la Lisabona şi a │ │ │
│formularelor ONU privind situaţia anualã şi │ │ │
│bienalã a drogurilor │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┤ │ │
│7.5. Asigurarea unei concepţii strategice │ │ │
│unitare, coordonarea implementãrii acesteia, │ │ │
│monitorizarea şi evaluarea activitãţilor de │ │ │
│reducere a cererii şi a ofertei de droguri şi│ │ │
│a celor de cooperare internaţionalã, │ │ │
│colectarea, procesarea şi transmiterea │ │ │
│datelor cãtre organismele internaţionale, de │ │ │
│cãtre Agenţia Naţionalã Antidrog. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│8. Prevenirea şi combaterea traficului de │Permanent │ │
│persoane │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│8.1. Îmbunãtãţirea gradului de cunoaştere a │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│dimensiunilor, caracteristicilor şi │Dotare cu tehnicã şi cu │Numãr de protocoale │Numãr de protocoale │ │
│tendinţelor traficului de persoane ce │resurse umane în │încheiate privind schimbul │încheiate privind sch. │ │
│afecteazã România. │proporţie de 100% pentru │de informaţii şi date. │de informaţii şi date. │ │
│ │gestionarea bazei de │Rapoarte de evaluare │Rapoarte de evaluare │ │
│ │date; │coerente, relevante. │coerente, relevante. │ │
│ │Dezvoltarea, pretestarea │Numãr de informãri şi │Numãr de informãri şi │ │
│ │şi validarea unui │întâlniri publice │întâlniri publice │ │
│ │software specializat │(conferinţe de presã, │(conferinţe de presã, │ │
│ │pentru baza de date; │articole publicate etc.) │articole publicate │ │
│ │Dezvoltarea, pretestarea │ │etc.) │ │
│ │şi validarea unei reţelei│ │ │ │
│ │de colectare şi │ │ │ │
│ │distribuţie a datelor; │ │ │ │
│ │Numãr de protocoale │ │ │ │
│ │încheiate privind │ │ │ │
│ │schimbul de informaţii şi│ │ │ │
│ │date. │ │ │ │
│ │Existenţa unor canale de │ │ │ │
│ │comunicare şi puncte de │ │ │ │
│ │contact. │ │ │ │
│ │Rapoarte de evaluare │ │ │ │
│ │coerente, relevante. │ │ │ │
│ │Numãr de informãri şi │ │ │ │
│ │întâlniri publice │ │ │ │
│ │(conferinţe de presã, │ │ │ │
│ │articole publicate etc.) │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│8.2. Eficientizarea rãspunsului instituţional│Numãr de protocoale │Numãr de protocoale │Numãr de protocoale │ANITP │
│în domeniul luptei împotriva traficului de │încheiate de ANITP cu │încheiate de ANITP cu │încheiate de ANITP cu │ │
│persoane. │partenerii sãi; │partenerii sãi; │partenerii sãi; │ │
│ │Numãr de proiecte comune │Numãr de proiecte comune │Numãr de proiecte comu-│ │
│ │dezvoltate; │dezvoltate; │ne dezvoltate; │ │
│ │Numãr de activitãţi │Numãr de activitãţi comune │Numãr de activitãţi │ │
│ │comune desfãşurate. │desfãşurate. │comune desfãşurate. │ │
│ │Formarea Grupurilor │organizate; │organizate; │ │
│ │Tematice de Lucru(GTL) │Numãr recomandãri emise │Numãr recom. emise GTL │ │
│ │pentru coordonarea │GTL; │Numãr planuri de mãsuri│ │
│ │naţionalã a activitãţilor│Numãr planuri de mãsuri pe │pe tematici. │ │
│ │de protecţie şi asistenţã│tematici. │Formarea echipelor │ │
│ │a victimelor traficului │Formarea echipelor │anti-trafic la nivel │ │
│ │de persoane; │anti-trafic la nivel │judeţean; │ │
│ │Numãr de membri activi │judeţean; │Numãr de instituţii noi│ │
│ │GTL; │Numãr de instituţii noi │implicate; Numãr de │ │
│ │Numãr de şedinţe │implicate; Numãr de │protocoale încheiate la│ │
│ │organizate; │protocoale încheiate la │nivel de judeţ; │ │
│ │Numãr recomandãri emise │nivel de judeţ; │Numãr de întâlniri la │ │
│ │GTL; │Numãr de întâlniri la nivel│niv. judeţean realizate│ │
│ │Numãr planuri de mãsuri │judeţean realizate. │Numãr de rapoart.anuale│ │
│ │pe tematici. │Numãr de rapoarte anuale │jud. primite de ANITP │ │
│ │Formarea echipelor │judeţene primite de ANITP │din partea echipelor │ │
│ │anti-trafic la nivel │din partea echipelor │anti-trafic │ │
│ │judeţean; │anti-trafic │ │ │
│ │Numãr de instituţii noi │ │ │ │
│ │implicate; Numãr de │ │ │ │
│ │protocoale încheiate la │ │ │ │
│ │nivel de judeţ; │ │ │ │
│ │Numãr de întâlniri la │ │ │ │
│ │nivel judeţean realizate.│ │ │ │
│ │Numãr de rapoarte anuale │ │ │ │
│ │judeţene primite de ANITP│ │ │ │
│ │din partea echipelor │ │ │ │
│ │anti-trafic. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│8.3. Reducerea amplitudinii traficului de │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│persoane prin întãrirea capacitãţii de │Numãr de campanii de │Numãr de campanii de │Numãr de campanii de │ │
│autoprotecţie a cetãţenilor şi societãţii la │informare şi de prevenire│informare şi de prevenire a│informare şi de prev. a│ │
│ameninţãrile acestui fenomen. │a traficului de persoane;│traficului de persoane; │traficului de persoane;│ │
│ │Numãr de materiale │Numãr de materiale │Numãr de materiale │ │
│ │informative elaborate şi │informative elaborate şi │informative elaborate │ │
│ │distribuite; │distribuite; │şi distribuite; │ │
│ │Numãr de persoane, şcoli,│Numãr de persoane, şcoli, │Numãr de persoane, şc. │ │
│ │cuprinse în campanii. │cuprinse în campanii. │cuprinse în campanii. │ │
│ │Criterii de evaluare şi │Numãr de proiecte de │Numãr de proiecte de │ │
│ │acreditare elaborate şi │prevenire a traficului de │prev. a traficului de │ │
│ │aprobate. │persoane monitorizate şi │pers. monitorizate şi │ │
│ │Numãr de proiecte de │evaluate. │evaluate. │ │
│ │prevenire a traficului de│ │ │ │
│ │persoane monitorizate şi │ │ │ │
│ │evaluate. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│8.4. Implementarea în anul 2007 a unui sistem│Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│naţional integrat de identificare şi referire│Aprobarea normelor de │Numãr de victime │Numãr de victime │ │
│cãtre servicii eficiente de asistenţã în │identificare şi referire │identificate intern, formal│identif. intern, formal│ │
│vederea reintegrãrii sociale a victimelor │a victimelor prin ordin │şi informal, cetãţeni │şi informal,cet. români│ │
│traficului de persoane. │comun al miniştrilor de │români şi strãini, pe forme│şi strãini, pe forme de│ │
│ │resort; │de trafic de persoane. │trafic de persoane. │ │
│ │Numãr de victime │ │ │ │
│ │identificate intern, │ │ │ │
│ │formal şi informal, │ │ │ │
│ │cetãţeni români şi │ │ │ │
│ │strãini, pe forme de │ │ │ │
│ │trafic de persoane. │ │ │ │
│ │Ghidul pentru │ │ │ │
│ │identificarea şi │ │ │ │
│ │semnalarea aspectelor │ │ │ │
│ │legate de traficul de │ │ │ │
│ │persoane elaborat şi │ │ │ │
│ │distribuirea acestora la │ │ │ │
│ │nivelul comunitãţilor │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│8.5. Eficientizarea activitãţilor de asistare│Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│a victimelor traficului de persoane. │Standardele naţionale │Numãr de proiecte şi │Numãr de proiecte şi │ │
│ │specifice pentru │programe pentru prevenirea │progr. pt. prevenirea │ │
│ │serviciile specializate │traficului de persoane şi │traficului de pers. şi │ │
│ │de asistenţã a victimelor│asigurarea asistenţei │asigurarea asistenţei │ │
│ │traficului de fiinţe │victimelor acestuia │victimelor acestuia │ │
│ │umane elaborate; │finanţate prin programele │finanţate prin progr. │ │
│ │Programe naţionale │naţionale; │naţionale; │ │
│ │împotriva traficului de │Numãr de campanii de │Numãr de campanii de │ │
│ │persoane, în │popularizare a │popularizare a Help- │ │
│ │administrarea ANITP, care│HelpLine-ului ANITP; │Lineului ANITP; │ │
│ │sã asigure fondurile │Numãr de materiale │Numãr de mat. destinate│ │
│ │necesare dezvoltãrii unor│destinate popularizãrii │popularizãrii serv. │ │
│ │programe sau proiecte │serviciului Help-Line │Help-Line incluse în │ │
│ │pentru prevenirea │incluse în campanii │campanii (spoturi, │ │
│ │traficului de persoane şi│(spoturi, broşuri etc.); │broşuri, etc.); │ │
│ │asigurarea asistenţei │Numãr de sesiuni de │Numãr de sesiuni de │ │
│ │victimelor acestuia │instruire cu reprezentanţi │instruire cu reprez. │ │
│ │elaborate şi │ai mass media; │ai mass media; │ │
│ │implementate; │Numãr de participanţi la │Nr. de participanţi la │ │
│ │Metodologia privind │sesiunile de instruire; │sesiunile de instruire;│ │
│ │referirea imediatã a │Numãr de informãri │Numãr de informãri │ │
│ │victimelor cãtre │(comunicate de presã, │(comunicate de presã, │ │
│ │serviciile specializate │conferinţe de presã, │conferinţe de presã, │ │
│ │elaboratã şi diseminatã; │apariţii publice etc.); │apariţii publice etc.);│ │
│ │Numãr de campanii de │Numãr de campanii │Numãr de campanii │ │
│ │popularizare a │publice de informare - │publice de informare - │ │
│ │HelpLine-ului ANITP; │conştientizare desfãşurate;│conştientizare desf.; │ │
│ │Numãr de materiale │Numãr de materiale │Numãr de materiale │ │
│ │destinate popularizãrii │informative, spoturi, │informative, spoturi, │ │
│ │serviciului Help-Line │informãri diseminate; │informãri diseminate; │ │
│ │incluse în campanii │Categorii de persoane │Cat. de persoane vizate│ │
│ │(spoturi, broşuri etc.); │vizate de campaniile │de campaniile desf. │ │
│ │Numãr de sesiuni de │desfãşurate. │ │ │
│ │instruire cu │ │ │ │
│ │reprezentanţi ai mass │ │ │ │
│ │media; │ │ │ │
│ │Numãr de participanţi la │ │ │ │
│ │sesiunile de instruire; │ │ │ │
│ │Numãr de informãri │ │ │ │
│ │(comunicate de presã, │ │ │ │
│ │conferinţe de presã, │ │ │ │
│ │apariţii publice etc.); │ │ │ │
│ │Numãr de campanii publice│ │ │ │
│ │de informare - │ │ │ │
│ │- conştientizare │ │ │ │
│ │desfãşurate; │ │ │ │
│ │Numãr de materiale │ │ │ │
│ │informative, spoturi, │ │ │ │
│ │informãri diseminate; │ │ │ │
│ │Categorii de persoane │ │ │ │
│ │vizate de campaniile │ │ │ │
│ │desfãşurate. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│8.6. Consolidarea mecanismului instituţional │Permanent │MP şi INM │
│de combatere a traficului de persoane. │Rezultate: │(instituţii │
│ │Creşterea gradului de specializare a personalului MP şi al instanţelor │respons.) în│
│ │judecãtoreşti în instrumentarea cauzelor de trafic de persoane, inclusiv a │parteneriat │
│ │ofiţerilor de poliţie judiciarã care part. la instrumentarea dosarelor din │cu MIRA │
│ │acest domeniu. │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│8.7. Reducerea capacitãţii de finanţare a │Permanent │MP (minister│
│infracţiunilor de trafic de persoane │constituirea de echipe mixte de investigatori din domenii specializate în │responsabil)│
│ │combaterea traficului, în supravegheri operative şi investigaţii fin., sub │MIRA (IGPR, │
│ │coordonarea procurorului de caz. │IGFE) şi MEF│
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│8.8. Creşterea gradului de participare a │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│victimelor/martorilor în procesul de │Reglementãri privind │Numãr de victime │Numãr de victime │ │
│investigare şi urmãrire în justiţie a │asigurarea unui minim de │identificate informal care │identif. informal care │ │
│traficului de persoane. │servicii de asistenţã a │nu coopereazã în procesul │nu coopereazã în proc. │ │
│ │victimelor identificate │judiciar; │judiciar; │ │
│ │informal care nu │Numãr de victime │Numãr de victime │ │
│ │coopereazã în procesul │identificate informal care │identif. informal care │ │
│ │judiciar elaborate; │le-a fost oferitã perioada │le-a fost oferitã per. │ │
│ │Numãr de victime/martori │de reflecţie de cel puţin 3│de reflecţie de cel │ │
│ │care au primit informaţii│luni; │puţin 3 luni; │ │
│ │referitoare la procesul │Numãr de victime │Numãr de victime │ │
│ │penal; │identificate informal care │identif. informal care │ │
│ │Numãr de victime/martori │pe perioada de reflecţie au│pe per. de reflecţie au│ │
│ │care au participat la │beneficiat de asistenţã │beneficiat de asistenţã│ │
│ │desfãşurarea procesului │psihologicã gratuitã; │psihologicã gratuitã; │ │
│ │penal; │Numãr de victime │Numãr de victime │ │
│ │Numãr de victime care au │identificate informal care │identif. informal care │ │
│ │primit informaţii │pe perioada de reflecţie au│pe per. de reflecţie au│ │
│ │referitoare la serviciile│beneficiat de asistenţã │beneficiat de asistenţã│ │
│ │disponibile în │medicalã gratuitã; │medicalã gratuitã; │ │
│ │comunitate. │Numãr de victime care nu au│Nr. de vict. care nu au│ │
│ │ │beneficiat de asistenţã │beneficiat de asistenţã│ │
│ │ │psihologicã gratuitã şi/sau│psih. gratuitã şi/sau │ │
│ │ │alte servicii, dar pânã la │alte serv., dar pânã la│ │
│ │ │încheierea perioadei de │încheierea perioadei de│ │
│ │ │reflecţie au acceptat sã │reflecţ. au acceptat sã│ │
│ │ │coopereze în procesul │coopereze în procesul │ │
│ │ │judiciar; │judiciar; │ │
│ │ │Numãr de victime care au │Nr. de victime care au │ │
│ │ │beneficiat de asistenţã │beneficiat de asistenţã│ │
│ │ │psihologicã gratuitã şi/sau│psih. gratuitã şi/sau │ │
│ │ │alte servicii şi pânã la │alte serv. şi pânã la │ │
│ │ │încheierea perioadei de │încheierea perioadei de│ │
│ │ │reflecţie au acceptat sã │reflecţ. au acceptat sã│ │
│ │ │coopereze în procesul │coopereze în procesul │ │
│ │ │judiciar; │judiciar; │ │
│ │ │Numãr de victime/martori │Nr. de victime/martori │ │
│ │ │care au primit informaţii │care au primit inform. │ │
│ │ │referitoare la procesul │referitoare la procesul│ │
│ │ │penal; │penal; │ │
│ │ │Numãr de victime/martori │Nr. de victime/martori │ │
│ │ │care au participat la │care au participat la │ │
│ │ │desfãşurarea procesului │desfãşurarea procesului│ │
│ │ │penal; │penal; │ │
│ │ │Numãr de victime care au │Nr. de victime care au │ │
│ │ │primit informaţii │primit informaţii │ │
│ │ │referitoare la serviciile │referitoare la serv. │ │
│ │ │disponibile în comunitate. │dispon. în comunitate. │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│8.9. Consolidarea statutului României ca │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori: │Rezultate şi indicatori│ANITP │
│partener de încredere în efortul global de │Numãr de protocoale de │Numãr de protocoale de │Numãr de protocoale de │ │
│reducere a fenomenului traficului de │colaborare încheiate şi │colaborare încheiate şi │colaborare încheiate şi│ │
│persoane. │implementate cu │implementate cu │implementate cu instit.│ │
│ │instituţiile similare din│instituţiile similare din │sim. din Statele Membre│ │
│ │Statele Membre ale UE; │Statele Membre ale UE; │ale UE; │ │
│ │Numãr de seminarii, │Numãr de seminarii, │Numãr de seminarii, │ │
│ │conferinţe, ateliere de │conferinţe, ateliere de │conferinţe, ateliere de│ │
│ │lucru, training-uri, │lucru, training-uri, │lucru, training-uri, │ │
│ │reuniuni cu participare │reuniuni cu participare │reuniuni cu participare│ │
│ │internaţionalã la care │internaţionalã la care s-a │internaţ. la care s-a │ │
│ │s-a participat; │participat; │participat; │ │
│ │Numãr de recomandãri şi │Numãr de recomandãri şi │Numãr de recomandãri şi│ │
│ │mãsuri luate în urma │mãsuri luate în urma │mãsuri luate în urma │ │
│ │acestora; Rezultatele │acestora; Rezultatele │acestora; Rezultatele │ │
│ │recomandãrilor fãcute cu │recomandãrilor fãcute cu │recomand. fãcute cu │ │
│ │aceste ocazii; │aceste ocazii; │aceste ocazii; │ │
│ │Numãr de participãri la │Numãr de participãri la │Numãr de participãri la│ │
│ │grupurile de lucru ale │grupurile de lucru ale │grupurile de lucru ale │ │
│ │Consiliului şi Comisiei │Consiliului şi Comisiei şi │Consiliului şi Com. şi │ │
│ │şi implicaţiile acestor │implicaţiile acestor │implicaţiile acestor │ │
│ │participãri asupra │participãri asupra │participãri asupra │ │
│ │politicilor anti-trafic │politicilor anti-trafic din│politicilor anti-trafic│ │
│ │din România; │România; │din România; │ │
│ │Numãr de propuneri şi │Numãr de propuneri şi │Numãr de propuneri şi │ │
│ │recomandãri fãcute în │recomandãri fãcute în urma │recom. fãcute în urma │ │
│ │urma participãrii la │participãrii la programele │participãrii la progr. │ │
│ │programele şi │şi activitãţile organizate │şi activ. organizate │ │
│ │activitãţile organizate │de instituţiile UE în │de instituţiile UE în │ │
│ │de instituţiile UE în │scopul prevenirii şi │scopul prevenirii şi │ │
│ │scopul prevenirii şi │combaterii traficului de │combat. traficului de │ │
│ │combaterii traficului de │persoane; │persoane; │ │
│ │persoane; │Promovarea interesului │Promovarea interesului │ │
│ │Promovarea interesului │României în cadrul │României în cadrul │ │
│ │României în cadrul │programelor şi │programelor şi activ. │ │
│ │programelor şi │activitãţilor specifice; │specifice; │ │
│ │activitãţilor specifice; │Numãr de acorduri bi şi │Numãr de acorduri bi şi│ │
│ │Numãr de acorduri bi şi │multilaterale încheiate şi │multilat. încheiate şi │ │
│ │multilaterale încheiate │implementate; Numãr de │implementate; Numãr de │ │
│ │şi implementate; Numãr de│întâlniri bi şi │întâlniri bi şi │ │
│ │întâlniri bi şi │multilaterale la care s-a │multilat. la care s-a │ │
│ │multilaterale la care s-a│participat; │participat; │ │
│ │participat; │Numãrul participãrilor la │Nr. participãrilor la │ │
│ │Numãrul participãrilor la│programele şi activitãţile │programele şi activ. │ │
│ │programele şi │forurilor internaţionale │forurilor internaţ. │ │
│ │activitãţile forurilor │(Organizaţia Naţiunilor │(Organizaţia Naţiunilor│ │
│ │internaţionale │Unite, Organizaţia pentru │Unite, Organizaţia pt. │ │
│ │(Organizaţia Naţiunilor │Securitate şi Cooperare în │Sec. şi Cooperare în │ │
│ │Unite, Organizaţia pentru│Europa, Consiliul Europei, │Europa, Cons. Europei, │ │
│ │Securitate şi Cooperare │Organizaţia Internaţionalã │Organizaţia Internaţ. │ │
│ │în Europa, Consiliul │pentru Migraţie, │pentru Migraţie, │ │
│ │Europei, Organizaţia │Organizaţia Internaţionalã │Organizaţia Internaţ. │ │
│ │Internaţionalã pentru │a Muncii, Iniţiativa de │a Muncii, Iniţiativa de│ │
│ │Migraţie, Organizaţia │Cooperare Sud-Est │Cooperare Sud-Est │ │
│ │Internaţionalã a Muncii, │Europeanã - SECI etc.) │Europeanã - SECI etc.) │ │
│ │Iniţiativa de Cooperare │ │ │ │
│ │Sud-Est Europeanã - SECI │ │ │ │
│ │etc.) │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│9. Prevenirea şi combaterea corupţiei în │ │ │ │DGA │
│rândul personalului M.I.R.A. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│9.1. Creşterea eficienţei managementului │ │ │ │DGA │
│prin: │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│- alinierea instrumentelor manageriale la │decembrie 2007 │ │ │DGA │
│trendul organizaţional actual, prin │Indicator: evaluarea │ │ │ │
│translatarea centrului de greutate a │D.G.A. din punct de │ │ │ │
│demersurilor din domeniul regulilor în │vedere organizatoric şi │ │ │ │
│domeniul politicilor şi programelor; │al ajustãrii structurale │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│- iniţierea de noi mijloace şi instrumente de│Permanent │DGA │
│lucru în scopul definirii unor maniere de │Indicator: numãrul de dispoziţii, metodologii şi instrucţiuni elaborate în │ │
│intervenţie şi acţiuni euroconforme; │contextul cadrului dispoziţional intern │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│- dezvoltarea capacitãţilor investigative │Permanent │DGA │
│proprii, în raport cu mutaţiile produse în │Indicatori: acţiuni în plan instituţional │ │
│evoluţia şi tendinţele fenomenului; │activitãţi de combatere │ │
│ │activitãţi de prevenire │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│9.2. Dispunerea mãsurilor pentru prevenirea │Permanent │DGA │
│faptelor de corupţie: │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│- dezvoltarea cooperãrii cu factorii de │Permanent │DGA │
│decizie de la nivelul inspectoratelor │Indicator: numãrul de documente bilaterale încheiate în materia testelor de │ │
│generale în vederea efectuãrii testelor de │integritate (ex. IGPF, DGIPI etc.) │ │
│integritate, în domeniile de activitate unde │ │ │
│riscul de comitere a faptelor de corupţie │ │ │
│este ridicat; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┤ │
│- efectuarea unui sondaj în rândul │decembrie 2007 │ │decembrie 2009 │ │
│angajaţilor MIRA pentru a evalua percepţia │(deoarece acest reper │ │(deoarece acest reper │ │
│activitãţii DGA şi a unor factori generatori │cronologic corespunde │ │cronologic corespunde │ │
│de corupţie internã, în vederea fundamentãrii│perioadei de finalizare a│ │perioadei de finaliz. a│ │
│strategiilor preventive; │Strategiei Anticorupţie │ │Planului Strategic │ │
│ │actuale) │ │instituţional) │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤ │
│- efectuarea unei diagnoze instituţionale la │decembrie 2007 │decembrie 2008 │decembrie 2009 │ │
│nivelul DGA pentru a evalua percepţia │ │ │ │ │
│angajaţilor DGA referitoare la existenţa unor│ │ │ │ │
│neajunsuri la nivel intern şi pentru a │ │ │ │ │
│îmbunãtãţii climatului de muncã la nivelul │ │ │ │ │
│organizaţional; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│9.3. Creşterea capacitãţii operaţionale în │Permanent │DGA │
│domeniul informativ: │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- exploatarea eficientã a potenţialului │Indicator: numãrul de sesizãri adresate de cãtre cetãţeni │ │
│informativ furnizat de cetãţeni şi celelalte │ │ │
│structuri ale ministerului prin valorificarea│ │ │
│cu operativitate a acestor date de cãtre DGA;│ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- creşterea vitezei de circulaţie a datelor │Permanent │ │
│şi informaţiilor, atât între aceleaşi │ │ │
│niveluri ierarhice cât şi între niveluri │ │ │
│ierarhice diferite, pentru valorificarea în │ │ │
│timp util a acestora şi utilizarea în │ │ │
│condiţii de eficacitate maximã a momentelor │ │ │
│operative; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- constituirea unei baze de date operative │Permanent │ │
│privind suspecţii şi persoanele cercetate │Indicator: numãrul persoanelor cercetate pentru fapte de corupţie din cadrul │ │
│pentru fapte de corupţie care intrã în │M.I.R.A., cuantificat în grila de indicatori statistici │ │
│competenţa unitãţii; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│9.4. Creşterea eficienţei activitãţilor de │Permanent │DGA │
│cooperare cu celelalte instituţii implicate │ │ │
│în prevenirea şi combaterea corupţiei: │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│- revizuirea sau ajustarea protocoalelor de │Permanent │DGA │
│colaborare la care DGA este parte, în special│Indicator: enumerarea Protocoalelor nou încheiate sau ajustate în anul 2007 │ │
│a celor încheiate cu celelalte structuri │(inclusiv cu ONG-uri) │ │
│specializate în culegerea de informaţii sau │ │ │
│cu activitate incidentã în domeniu, cum ar fi│ │ │
│Departamentul pentru Lupta Antifraudã din │ │ │
│Guvern; │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│- amplificarea şi eficienţei cooperãrii cu │Permanent │DGA în colab.
│Ministerul Public (DNA, DIICOT şi celelalte │Indicator: enumerarea Protocoalelor nou încheiate sau ajust. în anul 2007 cu │cu DNA şi │
│structuri ale acestui minister) prin │DNA sau celelalte Parchete, precum şi nr. de întâln. de lucru şi training-uri│DIICOT │
│revizuirea documentelor de cooperare; │comune │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│- evaluarea Strategiei anticorupţie existente│decembrie 2007 │ │ │DGA │
│la nivelul MIRA şi iniţierea procedurilor │ │ │ │ │
│prealabile elaborãrii unui proiect pentru │ │ │ │ │
│perioada 2008-2009; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│9.5. Asigurarea perfecţionãrii şi │Permanent │DGA, DGMRU │
│specializãrii angajaţilor DGA prin │Indicator: numãrul de cursuri de perfecţionare şi cel de particip. din partea│ │
│identificarea unor oportunitãţi reale. │DGA la acestea │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│9.6. Creşterea eficienţei activitãţii de │Permanent │DGA, DGMLA │
│asigurare logisticã şi financiarã a │ │ │
│activitãţii DGA prin: │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┼────────────┤
│- dotarea la nivel corespunzãtor a │decembrie 2007, în │decembrie 2008, în funcţie │dec. 2009, în funcţie │DGA, DGMLA │
│structurilor anticorupţie, în special la │funcţie de alocãrile │de alocãrile bugetare │de alocãrile bugetare │ │
│nivel teritorial; │bugetare │Indicator: procent de │Indicator: procent de │ │
│ │Indicator: procent de │asigurare distinct pentru │asigurare distinct pt. │ │
│ │asigurare, pentru fiecare│fiecare capitol │fiecare capitol │ │
│ │capitol │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤ │
│- achiziţionarea şi alocarea cãtre │Termen: decembrie 2007, │Termen: decembrie 2008, în │Termen: dec. 2009, în │ │
│structurile anticorupţie, atât la nivel │în funcţie de alocãrile │funcţie de alocãrile │funcţie de alocãrile │ │
│central, cât şi în teritoriu, de autoturisme │bugetare şi de │bugetare şi de prevederile │bugetare şi de preved. │ │
│cu caracteristici diferite de cele din │prevederile tabelei de │tabelei de înzestrare │tabelei de înzestrare │ │
│dotarea celorlalte structuri ale ministerului│înzestrare │Indicator: procentul de │Indicator: procentul de│ │
│(pentru protecţia informativã a activitãţii │Indicator: procentul de │asigurare a mijloacelor de │asigurare a mijl. de │ │
│angajaţilor DGA); │asigurare a mijloacelor │transport │transport │ │
│ │de transport │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤ │
│- optimizarea activitãţii de desfãşurare a │Indicator: numãr de │Indicator: numãr de │Indicator: numãr de │ │
│procedurilor de licitaţie, în vederea │licitaţii/achiziţii │licitaţii/achiziţii │licitaţii/achiziţii │ │
│diminuãrii intervalelor de timp unor │desfãşurate │desfãşurate │desfãşurate │ │
│activitãţi subsecvente, care presupun un │ │ │ │ │
│volum mare de lucru şi nu conduc la o │ │ │ │ │
│celeritate evidentã a licitaţiei │ │ │ │ │
│propriu-zise; │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│- dotarea adecvatã a structurilor DGA cu │Termen: 2007 │Termen: 2008 │Termen: 2009 │DGA, DGMLA │
│tehnicã informaticã şi asigurarea la nivel │Indicator: procentele de │Indicator: procentele de │Indicator: procent. de │ │
│corespunzãtor a consumabilelor pentru │dotare defalcate pe │dotare defalcate pe │dotare defalcate pe │ │
│acestea; │capitole distincte │capitole distincte │capitole distincte │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼────────────┤
│9.7. Perfecţionarea cadrului normativ │ │ │ │DGA, DGJ şi │
│interior prin: │ │ │ │ONG-urile │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼───────────────────────┤implicate │
│- modificarea şi completarea OMAI │Trim. IV │ │ │ │
│nr. 1154/2006, privind Regulamentul de │(sarcinã stabilitã prin │ │ │ │
│organizare şi funcţionare al Comitetului │Raportul de control) │ │ │ │
│Strategic pentru sprijinirea şi evaluarea │ │ │ │ │
│DGA, atât în sensul extinderii spectrului de │ │ │ │ │
│reprezentativitate prin cooptarea a noi │ │ │ │ │
│entitãţi din zona neguvernamentalã sau │ │ │ │ │
│executivã, cât şi pentru stabilirea unui │ │ │ │ │
│mecanism sau a unei tehnici de şedinţã care │ │ │ │ │
│sã permitã desfãşurarea optimã a acestora. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┴───────────────────────────┴───────────────────────┼────────────┤
│10. Gestionarea informativã a riscurilor şi │Permanent │DGIPI │
│vulnerabilitãţilor la adresa siguranţei │ │ │
│naţionale, ordinii publice, a ameninţãrilor │ │ │
│asimetrice, a faptelor conexe terorismului, │ │ │
│precum şi a criminalitãţii organizate, │ │ │
│inclusiv a celei transfrontaliere. │ │ │
└─────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘



În domeniul resurselor umane




┌─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ Termene/rezultate/indicatori │ │
│ Obiective/Obiective Specifice ├─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┤ Responsabili │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├─────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┼───────────────────┤
│1. Continuarea procesului de armonizare legislativã privind statutele de personal şi managementul resurselor umane│ │
├─────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┤ │
│1.1. Modificarea şi completarea Legii │Sem. II - proiect pentru │ │ │DGMRU, DGJ, │
│nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi│<>Legea nr. 360/2002 şi │ │ │inspectoratele │
│a <>Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor│<>Legea nr. 80/1995 │ │ │generale cãrora li │
│militare, astfel încât sã asigure un │ │ │ │se aplicã statutul │
│management performant al acestor categorii de│ │ │ │respectiv │
│personal, în acord cu legislaţia europeanã în│ │ │ │ │
│domeniu │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┼───────────────────┤
│2. Elaborarea şi implementarea unui sistem de management al resurselor umane pentru susţinerea formãrii prof. │ │
│continue şi reformei serviciilor publice │ │
├─────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┤ │
│2.1. Implementarea sistemului de management │ │Sem. II - manualul │Instituţiile │DGMRU, instituţiile│
│al calitãţii în domeniul formãrii │ │calitãţii va fi aprobat │de invãţãmânt │de învãţãmânt din │
│profesionale iniţiale (din instituţiile de │ │pentru fiecare instituţie │vor fi inspec-│structura MIRA │
│învãţãmânt ale MIRA) │ │de învãţãmânt din │tate pe baza │ │
│ │ │subordinea MIRA │noului sistem │ │
│ │ │ │de management │ │
│ │ │ │al calitãţii │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────────────────┤
│2.2. Aplicarea unui sistem integrat de │Sem. II - se aplicã │Sem. I - se definitiveazã │ │DGMRU, │
│diagnozã a nevoilor de formare profesionalã │experimental în │sistemul de diagnozã a │ │inspectoratele │
│continuã a personalului │inspectoratele generale │nevoilor de instruire │ │generale, unitãţile│
│ │ │ │ │aparatului central │
│ │ │ │ │al MIRA │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────────────────┤
│2.3. Revizuirea instrucţiunilor privind │ │Sem. I - se definitiveazã │ │DGMRU, │
│formarea profesionalã continuã a personalului│ │proiectul instrucţiunilor │ │inspectoratele │
│ │ │ │ │generale │
├─────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┼───────────────────┤
│3. Elaborarea unor politici şi proceduri unitare, transparente, publice şi nediscriminatorii de recrutare,selecţie│ │
│şi promovare a tuturor categoriilor de personal │ │
├─────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┤ │
│3.1. Publicarea pe intranetul/site-urile │Începând cu sem. I │ │ │DGMRU, │
│structurilor MIRA a posturilor vacante scoase│ │ │ │inspectoratele │
│la concurs, precum şi a informaţiilor │ │ │ │generale, unitãţile│
│necesare candidaţilor │ │ │ │aparatului central │
│ │ │ │ │al MIRA │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────────────────┤
│3.2. Revizuirea politicilor şi procedurilor │Sem. II, respectiv dupã │ │ │DGMRU, │
│privind ocuparea funcţiilor de conducere din │modificarea L. nr. │ │ │inspectoratele │
│segmentul ordine şi siguranţã publicã │360/2002 şi L. nr. │ │ │generale, unitãţile│
│ │80/1995 │ │ │aparatului central │
│ │ │ │ │al MIRA din │
│ │ │ │ │segmentul ordine şi│
│ │ │ │ │siguranţã publicã │
└─────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┴───────────────────┘



În domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor




┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ Termene de realizare/Indicatori (rezultate) │ │
│ Obiective ├───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤Responsa- │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │bili │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┼──────────┤
│1. Aderarea la Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen - Implementarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalãri │MIRA │
│Compatibil cu SIS II │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┼──────────┤
│1.1. Contractarea serviciilor de consultanţã necesare realizãrii │Iunie 2007 │ │ │ │
│implementãrii SINS. │Contract în curs de│ │ │ │
│ │încheiere │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.2. Contractarea serviciilor de implementare şi realizare a SINS.│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.2.1. Implementarea fazei pilot a Sistemului Informatic Naţional │ │ │Iunie 2009 │MIRA(DGCTI│
│de Semnalãri compatibil SIS II: │ │ │ │CCPI, DF) │
│a. Realizarea infrastructurii SINS (sediu, echipamente de │ │ │ │ │
│comunicaţii, echipamente de tehnicã de calcul, sisteme de │ │ │ │ │
│prevenire a accesului neautorizat, sisteme de prevenire a │ │ │ │ │
│incendiilor, etc.); │ │ │ │ │
│b. Realizarea subsistemului software care sã implementeze │ │ │ │ │
│funcţionalitãţile operaţionale şi administrative, precum şi de │ │ │ │ │
│securitate informaticã, toate acestea respectând standardele şi │ │ │ │ │
│practicile sistemelor similare din Uniunea Europeanã; │ │ │ │ │
│c. Realizarea interfeţelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a │ │ │ │ │
│permite introducerea, procesarea şi vizualizarea informaţiilor │ │ │ │ │
│operative în conformitate cu rolurile în propria organizaţie şi a │ │ │ │ │
│drepturilor de acces prevãzute de reglementãri legale; │ │ │ │ │
│d. Testarea prototipului; │ │ │ │ │
│e. Identificarea celei mai adecvate metode de pregãtire a │ │ │ │ │
│utilizatorilor finali pentru utilizarea SINS. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.2.2. Extinderea implementãrii pilotului SINS la nivel naţional │ │ │Decembrie 2010 │MIRA, STS │
│a. realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; │ │ │ │ │
│b. realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica │ │ │ │ │
│funcţionarea infrastructurii şi a software-ului de aplicaţie, prin│ │ │ │ │
│simularea condiţiilor reale de funcţionare a sistemului final │ │ │ │ │
│c. pregãtirea personalului tehnic care asigurã funcţionarea, │ │ │ │ │
│monitorizarea şi întreţinerea SINS │ │ │ │ │
│d. construirea clãdirii (pavilion central) dedicatã SINS │ │ │ │ │
│e. realizarea utilitãţilor, dotarea şi amenajarea clãdirii SINS şi│ │ │ │ │
│a amplasamentului acesteia │ │ │ │ │
│f. managementul de proiect │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.3. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA │ │ │ │STS, MIRA │
│care actualizeazã/consultã SINS │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.3.1. Stabilirea responsabilitãţilor MIRA-STS printr-un protocol │Decembrie 2007 │ │ │ │
│privitor la dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii la nivel │ │ │ │ │
│naţional. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│1.3.2. Modernizarea reţelelor locale de calculatoare la nivelul │ │ │Noiembrie 2009 │ │
│fiecãrui Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţã a Populaţiei │ │ │ │ │
│şi respectiv Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│2. Implementarea componentei naţionale a Sistemului Informatic │ │ │ │MAE, MIRA │
│privind Vizele (VIS) │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│3. Implementarea fazei I a Sistemului Informatic Integrat al │ │ │ │MIRA │
│Arhivelor Naţionale │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│3.1. Achiziţionarea serviciilor de consultanţã pentru realizarea │Decembrie 2007 │ │ │MIRA │
│studiului de fezabilitate, proiectului tehnic precum şi caietului │ │ │ │ │
│de sarcini aferent fazei I de implementare a SIIAN: depunerea şi │ │ │ │ │
│analiza ofertelor, contractare. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│3.2. Achiziţionarea serviciilor, echipamentelor, software-ului şi │ │August 2008 │ │MIRA │
│materialelor destinate etapei I de implementare a SIIAN: depunerea│ │ │ │ │
│şi analiza ofertelor, contractare. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│3.3. Implementarea fazei I a SIIAN │ │ │Decembrie 2009 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┼──────────┤
│4. Implementarea fazei I a platformei e-Government în România │Ipoteze: │MIRA, MCTI│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤- existenţa în viitorul apropiat a infrastructurii de │ │
│ │ chei ├──────────┤
│4.1. Elaborarea şi promovarea prin hotãrâre a Guvernului a │ publice (PKI) la nivel naţional, necesarã utilizãrii │ │
│strategiei e-Guvernare în perioada 2007 - 2009 │ semnãturii digitale │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤- desfãşurarea viitoare a unei campanii de promovare a ├──────────┤
│4.2. Adoptarea normelor referitoare la stocarea pe chip-ul cãrţii │ sistemului e-Guvernare şi a avantajelor utilizãrii │ │
│electronice de identitate a certificatului digital │ acestuia de cãtre cetãţeni şi mediul de afaceri; │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┤- stocarea pe chip-ul cãrţii electronice de identitate a ├──────────┤
│4.3. Implementarea fazei pilot a sistemului e-Guvernare în │ certificatului digital. │ │
│municipiul Bucureşti şi alte douã municipii reşedinţã de judeţ: │Riscuri: │ │
│" elaborarea caietului de sarcini; │investirea de fonduri şi resurse umane într-un sistem │ │
│" depunerea şi analiza ofertelor; │cãruia nu i se va înţelege scopul şi utilitatea şi/sau │ │
│" contractare. │care nu va fi utilizat la capacitate maximã. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┼──────────┤
│5. Implementarea paşaportului electronic │ │Trim. III │ │RAAPPS, │
│ │ │ │ │MAE, MIRA │
│ │ │ │ │DGP, DGCTI│
│ │ │ │ │CHABDEP, │
│ │ │ │ │ORI │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│6. Desfãşurarea demersurilor premergãtoare implementãrii cãrţii │ │ │ │RAAPPS, │
│electronice de identitate. │ │ │ │MIRA │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│6.1. Stabilirea parametrilor de realizare şi implementare a cãrţii│ │ │ │RAPPS, │
│electronice de identitate: │ │ │ │MIRA │
│" definirea arhitecturii de sistem; │ │ │ │ │
│" identificarea soluţiei de interacţiune cu alte sisteme │ │ │ │ │
│informatice care acceseazã baza de date de evidenţã a persoanelor;│ │ │ │ │
│" definirea cerinţelor de amenajare a spaţiilor de lucru la │ │ │ │ │
│nivelul formaţiunilor teritoriale de evidenţã a persoanelor; │ │ │ │ │
│" stabilirea structurii, atribuţiilor, dotãrii şi dispunerii │ │ │ │ │
│pentru Centrul Naţional Unic de Producere a Cãrţii Electronice de │ │ │ │ │
│Identitate şi, respectiv, a Centrului Naţional de Rezervã. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│7. Desfãşurarea demersurilor premergãtoare implementãrii │ │ │ │MIRA, MJ │
│sistemului de supraveghere electronicã a liberaţilor condiţionat │ │ │ │ │
│şi a persoanelor asupra cãrora s-a dispus mãsura asiguratorie a │ │ │ │ │
│limitãrii dreptului de liberã circulaţie. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │
│7.1. Elaborarea şi promovarea proiectului de act normativ pentru │Septembrie 2007 │ │ │ │
│aplicarea prevederilor Codului de procedurã penalã referitoare la │ │ │ │ │
│portul dispozitivelor electronice de supraveghere de cãtre │ │ │ │ │
│liberaţii condiţionat şi persoanele asupra cãrora s-a dispus │ │ │ │ │
│mãsura asiguratorie a limitãrii dreptului de liberã circulaţie. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │
│7.2. Stabilirea parametrilor de realizare şi implementare │ │ │ │ │
│sistemului de supraveghere electronicã a liberaţilor condiţionat │ │ │ │ │
│şi a persoanelor asupra cãrora s-a dispus mãsura asiguratorie a │ │ │ │ │
│limitãrii dreptului de liberã circulaţie: │ │ │ │ │
│" definirea arhitecturii de sistem; │ │ │ │ │
│" identificarea soluţiei de interacţiune cu alte sisteme │ │ │ │ │
│informatice; │ │ │ │ │
│" stabilirea structurii, atribuţiilor, dotãrii şi dispunerii │ │ │ │ │
│Centrului Naţional de Supraveghere Electronicã a Liberaţilor │ │ │ │ │
│Condiţionat şi a Persoanelor Asupra Cãrora s-a Dispus Mãsura │ │ │ │ │
│Asiguratorie a Limitãrii Dreptului de Liberã Circulaţie. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┼──────────┤
│8. Realizarea Sistemului de Comunicaţii Integrate Voce-Date al Poliţiei de Frontierã în cadrul proiectului PHARE RO │MIRA │
│2003/005-551.04.12/81 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┼──────────┤
│8.1. Începerea acceptanţei provizorii. │Martie 2007 │ │ │ │
│ │Obs.: La data │ │ │ │
│ │curentã, │ │ │ │
│ │contractorul se │ │ │ │
│ │aflã în penalizare │ │ │ │
│ │pânã la finalizarea│ │ │ │
│ │implementãrii │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│8.2. Desfãşurarea acceptanţei finale │ │ │2009 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┼──────────┤
│9. Realizarea Sistemului de Comunicaţii Integrate Voce-Date al Poliţiei de Frontierã în judeţele Maramureş, Satu-Mare, Timiş,│MIRA │
│Mehedinţi şi Caraş Severin în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.03.04/1221 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────────────┼──────────┤
│9.1. Contractarea proiectului, identificarea locaţiilor de interes│Octombrie 2007 │ │ │MIRA │
│şi desfãşurarea acţiunilor de intrare în posesie sau în │(termen │ │ │ │
│proprietate a terenurilor unde urmeazã sã fie construite turnurile│contractual) │ │ │ │
│de radiocomunicaţii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│9.2. Definitivarea topologiei sistemului │Realizat în │ │ │ │
│ │proporţie de 90% │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│9.3. Desfãşurarea acceptanţei finale │ │ │2009 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│10. Realizarea Sistemului Integrat de Supraveghere a traficului │Martie 2007 │ │ │MIRA │
│maritim la Marea Neagrã - faza I - în cadrul proiectului PHARE │ │ │ │ │
│Europeaid 121643 │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│10.1. Începerea acceptanţei provizorii. │Obs.: Nefinalizat. │ │ │ │
│ │Furnizorul se aflã │ │ │ │
│ │în afara perioadei │ │ │ │
│ │de implementare │ │ │ │
│ │asumate prin │ │ │ │
│ │contract (30.03.07)│ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│11. Realizarea Sistemului Integrat de Supraveghere a traficului │ │30.05.2008 │ │MIRA │
│maritim la Marea Neagrã -faza II- în cadrul proiectului PHARE 2004│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│11.1. Achiziţionarea serviciilor de consultanţã necesare │Realizat (contract │ │ │ │
│contractãrii fazei finale a SCOMAR (subsistemul de supraveghere). │încheiat). │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│12. Realizarea Sistemului de Supraveghere a Frontierei României pe│ │2008 │ │MIRA │
│Dunãre şi în Delta Dunãrii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│12.1. Documentarea la faţa locului în judeţele Caraş-Severin, │ │ │ │ │
│Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman pentru identificarea soluţiilor de│ │ │ │ │
│comunicaţii │ │ │ │ │
│12.2. Realizare specificaţii tehnice pentru caietul de sarcini │ │ │ │ │
│12.3. Contractare proiect │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│13. Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MIRA, corelat cu │ │ │Trim. IV 2009 │MIRA │
│definitivarea implementãrii platformei unice TETRA │ │ │ │(DGCTI) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│14. Realizarea extinderii reţelei de comunicaţii integrate │ │ │Trim. IV 2009 │MIRA │
│voce - date (RCVD) a MIRA pentru asigurarea suportului de │ │ │ │(DGCTI) │
│comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA care │ │ │ │ │
│concurã la constituirea mediului informatizat de cooperare │ │ │ │ │
│european în domeniul afacerilor interne. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│15. Etapa a IV-a de modernizare şi dezvoltare a reţelelor de │ │Trim IV 2008 │ │DGTCI │
│comunicaţii integrate voce şi date a MIRA în 12 municipii │ │ │ │ │
│reşedinţã de judeţ. │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────┴──────────┘



În domeniul logistic





┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐
│ │ Termene/rezultate şi indicatori │ │
│ Obiective/Obiective Specifice ├───────────────┬───────────────┬───────────────┤ Responsabili │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────┴───────────────┼──────────────────────┤
│1. Creşterea capacitãţii sistemului logistic de a asigura dotarea│ Permanent │ DGMLA, DGJ │
│tehnicã a structurilor M.I.R.A. şi echiparea personalului, la un │ │ │
│nivel calitativ şi cantitativ corespunzãtor, în vederea │ │ │
│îndeplinirii misiunilor specifice în condiţii optime. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤ │
│1.1. Elaborarea unui nou cadru normativ în domeniu; │ │ │
│- adaptarea cadrului normativ intern la cerinţele impuse de │ Permanent │ │
│misiunile structurilor M.I.R.A. şi de modificãrile legislative de│ │ │
│nivel superior │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┬───────────────┬───────────────┼──────────────────────┤
│1.2. Redimensionarea structurilor logistice pe funcţii şi │ Trim. IV │ │ │ D.G.M.L.A. în │
│specialitãţi de profil │ │ │ │colaborare cu D.G.M.O.│
│ │ │ │ │ şi structurile │
│ │ │ │ │ M.I.R.A. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│1.3. Informatizarea activitãţilor specifice domeniului logistic │7 în trim. II │ 2 în trim. I │ 1 în trim. I│ D.G.M.L.A. │
│- dezvoltarea de programe în domeniul logistic │3 în trim. III │ 1 în trim. II │ 2 în trim. II│ │
│ │1 în trim. IV │2 în trim. III │ 1 în trim. III│ │
│ │ │2 în trim. IV │ 2 în trim. IV│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│1.4. Asigurarea echipãrii structurilor ministerului la un nivel │ │ │ │ │
│calitativ şi cantitativ corespunzãtor, cu echipamente moderne, cu│ │ │ │ │
│performanţe tehnice similare celor utilizate de forţele din │ │ │ │ │
│ţãrile membre U.E │ │ │ │ │
│- asigurarea integralã a echipamentului pentru: │ 52.899 │ 54.148 │ 54.170 │ │
│Cadre: │ │ │ │ │
│- I.G.P.R. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤ │
│- I.G.S.U. │ 31.765 │ 40.077 │ 40.077 │ D.G.M.L.A şi │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤structurile implicate │
│- I.G.P.F. │ 17.281 │ 17.281 │ 17.281 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤ │
│- I.G.J.R. │ 28.331 │ 31.00 │ 32.500 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤ │
│- Aparat central │ 1.467 │ 1.885 │ 1.885 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤ │
│Studenţi │ 559 │ 570 │ 570 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤ │
│Elevi │ 2.600 │ 2.600 │ 2.600 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────┴───────────────┼──────────────────────┤
│2. Eficientizarea activitãţii de administrare a patrimoniului │ Permanent │ DGMLA │
│imobiliar │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┬───────────────┬───────────────┼──────────────────────┤
│2.1. Reorganizarea activitãţii de evidenţã de cadastru şi │ │ │ │ D.G.M.L.A. │
│constituirea arhivei electronice de cadastru; │ │ │ │ D.G.F. │
│- elaborarea unui program multianual pentru eşalonarea │ 30.06 │conform progra-│conform progra-│ Structurile │
│activitãţilor de intabulare a imobilelor │ │mului multia- │mului multia- │ inspectoratelor │
│- identificarea şi achiziţionarea unei aplicaţii informatice care│ trim. IV │nual │nual │ generale │
│sã permitã constituirea arhivei electronice │ │ │ │ Unitãţile │
│- scanarea documentelor relevante şi a planurilor topografice pe │ permanent │ │ permanent │ administrative │
│mãsurã ce acestea sunt elaborate │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│2.2. Implementarea strategiei privind reducerea riscului seismic │ │ │ │ │
│al imobilelor aflate în administrare, prin punerea în siguranţã a│ │ │ │ │
│fondului construit existent │ │ │ │ D.G.M.L.A., D.G.F. │
│- elaborarea programului multianual de punere în siguranţã a │ trim. III │ │ │ Structurile │
│fondului construit │ │ │ │ inspectoratelor │
│- expertizarea, proiectarea şi realizarea lucrãrilor pentru │ - │conform progra-│conform progra-│ generale │
│punerea în siguranţã a construcţiilor, conform planului │ │mului multia- │mului multia- │ Unitãţile │
│multianual │ │nual │nual │ administrative │
│- evaluarea stadiului de derulare a programului multianual şi │ │raport de eva- │raport de eva- │ │
│actualizarea acestuia în funcţie de alocaţiile bugetare │ │luare trim. I │luare trim. I │ │
│asigurate │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│2.3. Clarificarea situaţiei imobilelor disponibilizate ca urmare │ │ │ │ │
│a descãrcãrii de sarcini operative (eliminarea stagiului militar │ │ │ │ D.G.M.L.A. │
│obligatoriu, desfiinţarea gospodãriilor agrozootehnice) în │ │ │ │ Structurile │
│vederea transferului cãtre administraţia publicã sau alte │ │ │ │ inspectoratelor │
│instituţii │ │ │ │ generale │
│- identificarea imobilelor disponibilizate şi stabilirea │ 30.06 │ │ │ Unitãţile │
│acţiunilor necesare a fi întreprinse în continuare │ │ │ │ administrative │
│- informarea conducerii ministerului asupra stadiului acţiunilor.│ │ Raport evalu-│Raport evaluare│ │
│ │ │are feb. iulie │ feb. iulie │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────┴───────────────┼──────────────────────┤
│3. Modernizarea procesului de pregãtire iniţialã şi continuã, în │ Permanent │ DGMLA │
│domeniile logistice, a personalului din structurile M.I.R.A. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┬───────────────┬───────────────┼──────────────────────┤
│3.1. Dezvoltarea procesului de formare şi pregãtire continuã a │ │ │ │ │
│personalului │ │ │ │ D.G.M.L.A │
│- elaborarea concepţiei de pregãtire continuã a personalului │ 31.12. │ │ │ D.G.M.R.U │
│M.I.R.A. │ │ │ │ D.G.M.L.A. │
│- elaborarea strategiei de pregãtire continuã a personalului din │ │ 01.07. │ │ │
│domeniul logistic │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│3.2. Realizarea unei unitãţi proprii de pregãtire pe specialitãţi│ │ │ │ │
│logistice a personalului │ │ │ │ D.G.M.L.A │
│- preluarea Liceului Buzãu şi transformarea în Centrul de │ 31.12. │ │ │ D.G.M.R.U │
│Pregãtire logisticã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────────────┤
│3.3. Implementarea unor forme moderne de pregãtire │ │ │ │ │
│- achiziţionarea suportului tehnic şi al programelor informatice │ │ 30.09. │ │ D.G.M.L.A. │
│pentru învãţãmântul la distanţã şi "BLENDED - LEARNING" │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────────────┘



În domeniul informãrii şi relaţiilor publice




┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ Termene de realizare/Indicatori│ │
│ Obiective/Obiective specifice ├─────────────┬──────────────────┬─────────┤ Responsabili │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴─────────┴───────────────────────────┤
│1. Cuplarea agendei ministeriale cu agenda publicã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│1.1. Conferinţe de presã/briefing-uri susţinute de cãtre │Permanent │- Oficiul purtãtorului de │
│ministrul Internelor şi Reformei Administrative şi/sau │ │cuvânt; │
│reprezentaţi din conducerea M.I.R.A., cu prilejul semnãrii unor │ │- D.G.I.R.P. │
│documente oficiale, efectuarea de vizite oficiale în/din │ │- D.G.A.E.R.I. │
│strãinãtate, misiuni peste hotare etc. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1.2. Gestionarea imaginii publice a M.I.R.A. prin: comunicate, │Permanent │- D.G.I.R.P.; │
│buletine informative, sinteze, documentare de presã, fotografii │ │- structurile comunicare │
│digitale sau imagini de televiziune, emisiuni radio care prezintã│ │publicã/relaţii publice din│
│activitatea structurilor M.I.R.A. │ │inspectoratele generale şi │
│ │ │agenţii din M.I.R.A. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1.3. Sprijinirea ziariştilor acreditaţi în documentãrile │Lunar │- D.G.I.R.P. │
│solicitate în vederea publicãrii de materiale de presã în │ │- structurile comunicare │
│concordanţã cu realitatea. │ │publicã/relaţii publice din│
│ │ │inspectoratele generale şi │
│ │ │agenţii din M.I.R.A. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1.4. Acordarea de interviuri şi declaraţii de presã, participarea│Lunar │- D.G.I.R.P.; │
│la emisiuni radio-tv. a specialiştilor sau a personalului │ │- personalul M.I.R.A. cu │
│M.I.R.A. cu atribuţii de conducere. │ │atribuţii specifice │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1.5. Întâlniri informale, periodice, între conducerea D.G.I.P.R. │Lunar │- D.G.I.R.P. │
│şi ziariştii acreditaţi pe lângã M.I.R.A. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│1.6. Cãlãtorii de presã tematice pentru cunoaşterea modului de │Semestrial │- D.G.I.R.P. │
│îndeplinire de cãtre structurile teritoriale, a atribuţiilor şi │ │ │
│programelor de interes public. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┤
│2. Implementarea şi alinierea politicilor de comunicare publicã la standardele euro-comunitare │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│2.1. Mediatizarea progreselor înregistrate de structurile │ │ │
│Ministerului Internelor şi Reformei Administrative privind: │trimestrial │- structurile M.I.R.A. │
│- combaterea corupţiei interne; │ │ │
│- combaterea traficului de fiinţei umane; │ │ │
│- combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; │ │ │
│- securizarea frontierei, a supravegherii zonelor de frontierã │ │ │
│ şi luptei împotriva criminalitãţii transfrontaliere; │ │ │
│- combaterea criminalitãţii organizate; │ │ │
│- întãrirea cooperãrii cu ofiţerii de legãturã strãini acreditaţi│ │ │
│ în România; │ │ │
│- eficientizarea activitãţii de colaborare cu ataşaţii de interne│ │ │
│ şi cu ofiţerii de legãturã aflaţi la post în strãinãtate; │ │ │
│- implementarea recomandãrilor catalogului Schengen al Uniunii │ │ │
│ Europene; │ │ │
│- reducerea riscului de victimizare; │ │ │
│- reforma administraţiei publice. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│2.2. Perfecţionarea informãrii şi a colaborãrii cu structurile de│Potrivit planului anual │- D.G.I.R.P.; │
│comunicare şi relaţii publice ale instituţiilor similare din │ │- D.G.A.E.R.I. │
│strãinãtate, prin: schimburi de experienţã, twining-uri, │ │ │
│simpozioane, participãri internaţionale în domeniul │ │ │
│cultural-sportiv (târguri de carte, competiţii sportive la │ │ │
│campionate balcanice, europene, prezentãri de spectacole │ │ │
│folclorice etc.). │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┬─────────┼───────────────────────────┤
│2.3. Prezentarea demersurilor întreprinse de M.I.R.A. pentru │ │Trim. IV │ │- D.G.I.R.P.; │
│mediatizarea progreselor privind Spaţiul Senghen. │ │ │ │- D.G.A.E.R.I. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴─────────┴───────────────────────────┤
│3. Consolidarea susţinerii publice şi a încrederii în M.I.R.A. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│3.1. Efectuarea unor sondaje de opinie de cãtre institute │Anual │- D.G.I.R.P. │
│independente asupra încrederii populaţiei în M.I.R.A. şi │ │ │
│structurile sale. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3.2. Derularea de proiecte de comunicare şi relaţii publice, de │Potrivit planului anual │- D.G.I.R.P. │
│parteneriate culturale, sportive împreunã cu instituţii, │ │ │
│organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai societãţii │ │ │
│civile. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3.3. Transparenţa şi deschiderea, informarea corectã, oportunã şi│Permanent │- D.G.I.R.P. │
│sistematicã a opiniei publice asupra activitãţilor M.I.R.A. prin │ │ │
│mass-media, audiovizual, agenţii de presã etc. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3.4. Evidenţierea mãsurilor întreprinse pentru diminuarea │Permanent │- D.G.I.R.P. │
│birocraţiei în administraţia publicã şi a comunitãţilor locale. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3.5. Transmiterea unui mesaj unitar de cãtre toate structurile de│Permanent │- Oficiul purtãtorului de │
│comunicare din M.I.R.A., chiar şi în situaţiile de crizã │ │cuvânt; │
│mediaticã. │ │- D.G.I.R.P. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│3.6. Elaborarea şi editarea unor publicaţii ale M.I.R.A. (cãrţi, │Potrivit planului anual │- D.G.I.R.P.; │
│cursuri de specialitate, reviste, broşuri, pliante, afişe), │ │- Tipografia M.I.R.A.; │
│crearea şi difuzarea de emisiuni radio, TV, filme documentare şi │ │- Arhivele Naţionale. │
│de specialitate. Derularea unor activitãţi gen: mese rotunde, │ │ │
│simpozioane, comemorãri, aniversãri zile de armã, festivaluri, │ │ │
│precum şi organizarea, desfãşurarea de spectacole artistice, │ │ │
│competiţii interne sportive, cu participarea personalului │ │ │
│M.I.R.A. şi cetãţenilor. │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┤
│4. Modernizarea managementului, a logisticii, a cadrului organizatoric şi procedurilor folosite în comunicare publicã │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────────────┬─────────┬───────────────────────────┤
│4.1. Alinierea proceselor manageriale la trendul organizaţional │Trim. IV │ │ │- D.G.I.R.P. │
│actual, prin translatarea centrului de greutate a demersurilor │ │ │ │ │
│întreprinse din zona regulilor în zona politicilor şi a │ │ │ │ │
│programelor. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼───────────────────────────┤
│4.2. Modernizarea sistemului de comunicare şi relaţii publice │ │Trim. II │ │- D.G.M.O.; │
│prin achiziţia de tehnicã specificã performantã şi specializarea │ │ │ │- D.G.M.L.A. │
│personalului prin cursuri │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼───────────────────────────┤
│4.3. Elaborarea unor indicatori de performanţã ai activitãţii │Trim. IV │ │ │- D.G.I.R.P. │
│compartimentelor de comunicare publicã din cadrul instituţiei │ │ │ │ │
│noastre. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼───────────────────────────┤
│4.4. Implementarea mecanismelor instituţionale de management al │ │Trim. II │ │- D.G.I.R.P.; │
│organizaţiei pe principiile eficienţei, eficacitãţii şi │ │ │ │- D.G.M.O.. │
│calitãţii. │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴─────────┴───────────────────────────┤
│5. Dezvoltarea relaţiilor externe în domeniul comunicãrii publice │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┤
│5.1. Organizarea unor activitãţi de comunicare şi relaţii publice│ Potrivit planului anual │- D.G.I.R.P.; │
│cu structuri similare din ţãrile europene - membre EUROPOL şi │ │- D.G.A.E.R.I.; │
│INTERPOL, în scopul schimbului de date şi informaţii menite sã │ │- Centrul de Cooperare │
│asigure perfecţionarea metodelor, stilului de muncã, a │ │Poliţieneascã │
│standardelor promovate pe plan internaţional. │ │Internaţionalã │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘



În domeniul asigurãrii serviciilor medicale




┌──────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │ Termene de realizare/Indicatori │ │
│ Obiective/Obiective Specifice ├─────────────┬──────────────────┬─────────┤ Responsabili │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│1. Continuarea procesului de reformã a sistemului sanitar al MIRA │ │ │ │ │
│1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii: │ │ │ │ │
│1.1.1. Dotarea cu aparaturã medicalã, prin derularea creditului │ │ │ │ │
│extern aprobat prin <>HG nr. 463/2006 │ │ │ │ │
│1.1.1.1. - a) Întocmirea programului anual al achiziţiilor publice│ Trim. III │ │ │ DGM │
│b) Elaborarea şi transmiterea anunţului de intenţie │ │ │ │ │
│ - transmiterea în SEAP │ │ │ │ │
│ - transmiterea la M. Of., partea a VI-a │ │ │ │ │
│1.1.1.2. - Elaborarea documentelor de atribuire │ Trim. III │ │ │ DGM │
│1.1.1.3. - Chemarea la competiţie │ Trim. IV │ │ │ DGM │
│ I. Elaborarea şi publicarea anunţului de participare │ │ │ │ │
│ II. Punerea la dispoziţie a documentelor de atribuire │ │ │ │ │
│ III. rãspunsul la solicitãrile de clarificãri │ │ │ │ │
│1.1.1.4. Derularea procedurii de atribuire a contractelor de │ Trim. IV │ │ │ │
│achiziţie │ │ │ │ │
│1.1.1.5. Atribuirea contractului de achiziţie publicã │ │ Trim. I │ │ DGM │
│1.1.1.6. Definitivarea dosarului de achiziţie publicã │ │ Trim. II │ │ DGF │
│1.1.1.7. Derularea contractului │ │ Trim. II │ │ DGMLA │
│1.1.1.8. Finalizarea contractului - recepţia finalã │ │ Trim. III │ │ DGJ │
│1.1.1.9. Analiza procesului │ │ Trim. IV │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│1.1.2. Preluarea unor unitãţi sanitare cu paturi şi ambulatorii de│ │ │ │ DGM │
│specialitate │ │ │ │ DGJ │
│1.1.2.1. - Avizarea şi promovarea proiectului de act normativ │ Trim. IV │ │ │ DGM │
│necesar │ │ │ │ DGF │
│1.1.2.2. - Evaluarea situaţiei financiare şi patrimoniale a │ │ Trim. I │ │ DGMLA │
│unitãţilor sanitare a cãror transfer cãtre MIRA a fost aprobat │ │ │ │ DGM │
│1.1.2.3. - Derularea formalitãţilor de preluare a unitãţilor │ │ Trim. II │ │ DGMLA │
│sanitare │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│1.1.3. Continuarea/finalizarea obiectivelor de investiţii aprobate│ │ │ │ DGM │
│la Spitalul de Urgenţã "Prof. Dr. D. Gerota" │ │ │ │ │
│1.1.3.1. obiectivul de investiţii S1 - completãrii de spaţii │ │ Trim. II/100% │ │ DGF │
│1.1.3.2. obiectivul MDM1 │ │ Trim. III/100% │ │ DGM │
│1.1.3.3. obiectivul Secţia exterioarã Buşteni │Trim.III/100%│ │ │ DGF │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│1.2. Asigurarea resurselor umane: │ │ │ │ │
│1.2.1. - echilibrarea raportului între numãrul de specialişti şi │ │ │ │ DGM │
│necesitãţile reale de încadrare în structurile sanitare; │ │ │ │ DGMRU │
│1.2.1.1. Asigurarea a 80% din necesitãţile reale de încadrare ale │ Trim. IV │ │ │ DGMO │
│reţelei sanitare; │ │ │ │ │
│1.2.1.2. Asigurarea a 85% din necesitãţile reale de încadrare ale │ │ Trim. IV │ │ │
│reţelei sanitare; │ │ │ │ │
│1.2.1.3. Asigurarea a 90% din necesitãţile reale de încadrare ale │ │ │ │ │
│reţelei sanitare; │ │ │ │ │
│1.2.2. - realizarea unei reţele de medici specialişti de medicina │ │ Trim. I │ │ │
│muncii │ │ Trim. II │ │ │
│1.2.2.1. Efectuarea demersurilor necesare pentru crearea şi │ │ │ │ │
│finanţarea posturilor de medici specialişti de medicina muncii │ │ │ │ │
│1.2.2.2. Scoaterea la concurs şi încadrarea posturilor │ │ │ Trim. IV│ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│2. Asigurarea asistenţei medicale profilactice şi curative │ │ │ │ DGM; │
│inclusiv acţiunile de prevenire a îmbolnãvirilor │ │ │ │ Unitãţile sanitare din │
│2.1. Realizarea unui program de educaţie sanitarã pentru │ │ │ │ reţeaua MIRA │
│efectivele MIRA │ │ │ │ │
│2.1.1. Acţiuni de promovare a mãsurilor de igienã individualã şi │ Trim. IV/ │ Trim. IV/ │Trim. IV/│ │
│colectivã (conferinţe, distribuiri de materiale informative etc.);│ 40 acţiuni │ 60 acţiuni │70 acţ. │ │
│2.1.2. Acţiuni de difuzare a informaţiilor privind igiena muncii, │ Trim. IV/ │ Trim. IV/ │Trim. IV/│ │
│prevenirea îmbolnãvirilor profesionale şi a accidentelor de muncã;│ 20 acţiuni │ 35 acţiuni │40 acţ. │ │
│2.2. Acordarea asistenţei medicale curative prin reţeaua sanitarã │ - 550000 │ - 560000 │ - 570000│ │
│a MIRA │ consultaţii │ consultaţii │consult. │ │
│ │ - 70000 │ - 75000 │ - 80000 │ │
│ │ tratamente │ tratamente │trat. │ │
│ │ - 11000 │ - 11500 │ - 12000 │ │
│ │internãri (în│ internãri (în │internãri│ │
│ │ Spitalul D. │ Spitalul D. │în Spita-│ │
│ │ Gerota) │ Gerota) │lul D. │ │
│2.3. Prevenirea îmbolnãvirilor majore │ │ │Gerota) │ │
│2.2.1. Definitivarea strategiei proprii de supraveghere şi control│ Trim. IV │ │ │ │
│al tuberculozei în rândul personalului M.I.R.A. în vederea │ │ │ │ │
│reducerii cazurilor noi de tuberculozã pulmonarã şi │ │ │ │ │
│extrapulmonarã, ca parte integrantã a Strategiei Naţionale de │ │ │ │ │
│Control al Tuberculozei. │ │ │ │ │
│2.2.2. Implementare a programelor de sãnãtate ale Ministerului │ │ Trim. I │ │ │
│Sãnãtãţii Publice în cadrul reţelei medicale a M.I.R.A.; │ │ │ │ │
│2.2.3. Elaborarea şi utilizarea în practica medicalã a unor │ │ │ Trim. I │ │
│protocoale/ghiduri terapeutice în vederea aplicãrii celui mai bun │ │ │ │ │
│tratament, cu costurile cele mai scãzute │ │ │ │ │
│2.4. Reducerea bolilor profesionale │ │ │ │ │
│2.3.1. Evaluarea riscurilor profesionale la efectivele MIRA │ Trim. IV │ │ │ │
│2.3.2. Evaluarea impactului asupra sãnãtãţii, consecutiv expunerii│ │ Trim. II │ │ │
│profesionale la zgomot, vibraţii, azbest, la alţi agenţi nocivi │ │ │ │ │
│chimici, cancerigeni, mutageni şi toxici │ │ │ │ │
│2.3.3. Elaborarea unor proceduri de diagnostic, profilaxie şi │ │ Trim. IV │ │ │
│evaluare a factorilor de risc, elaborarea unor proceduri pentru │ │ │ │ │
│identificarea şi, acolo unde este posibilã, înlãturarea riscului │ │ │ │ │
│ambiental, precum şi reducerea efectului sau asupra stãrii de │ │ │ │ │
│sãnãtate. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│3. Asimilarea standardelor europene privind asistenţa medicalã, │ │ │ │ │
│sãnãtatea publicã şi asistenţa medicalã de urgenţã │ │ │ │ │
│3.1. Certificarea sistemului calitãţii │ │ │ │ DGM, DGMLA-SCAS │
│- pregãtirea personalului DGM care va implementa sistemul │ Trim. III │ │ │ │
│calitãţii │ │ │ │ │
│- elaborarea documentelor specificate de standardul ISO 9000-2000 │ │ Trim II │ │ │
│- efectuarea auditului intern privind implementarea sistemului │ │ Trim. III │ │ │
│calitãţii │ │ │ │ │
│- finalizarea documentelor interne specifice sistemului calitãţii │ │ Trim. IV │ │ │
│- certificarea sistemului calitãţii de cãtre un organism acreditat│ │ │ Trim. I │ │
│potrivit normelor europene │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│3.2. Coordonarea, implementarea şi monitorizarea programului │ │ │ │ DGM │
│"Prevenirea ITS şi HIV/SIDA în instituţiile de învãţãmânt şi │ │ │ │ │
│unitãţile militare ale MIRA" │ │ │ │ │
│3.2.1. Elaborarea şi tipãrirea unui Kit de materiale IEC - │ │ Trim. I │ │ │
│broşuri, postere etc. (stabilire autori - competenţe, draft │ │ │ │ │
│materiale, metodologie elaborare, obţinere aviz Ministerul │ │ │ │ │
│Sãnãtãţii Publice, procese verbale de distribuţie etc.) │ │ │ │ │
│3.2.2. Actualizare curriculã de instruire în SR, ITS şi HIV/SIDA │ Trim. III │ │ │ │
│pentru personalul medical şi non-medical al MIRA şi derulare │ │ │ │ │
│program instruire (stabilire autori - competenţe, curriculã, │ │ │ │ │
│metodologie elaborare, aviz instituţii implicate cu listã │ │ │ │ │
│participanţi semnatã curriculã/materiale training avizate, agenda │ │ │ │ │
│cursului, evaluarea cursului, CV-uri formatori naţionali) │ │ │ │ │
│3.2.3. Derulare program instruire în SR, ITS şi HIV/SIDA pentru │ Trim. IV/ │ Trim. IV/ │ │ │
│personalul medical şi non-medical al MIRA şi (stabilire autori - │ 70 cursuri │ 78 cursuri │ │ │
│competenţe, curriculã, metodologie elaborare, aviz instituţii │ │ │ │ │
│implicate cu listã participanţi semnatã curriculã/materiale │ │ │ │ │
│training avizate, agenda cursului, evaluarea cursului, CV-uri │ │ │ │ │
│formatori naţionali) │ │ │ │ │
│3.2.4. Activitãţi IEC derulate în şcolile şi unitãţile militare │ Trim. IV/600│ Trim. IV/600 │ │ │
│ale MIRA, de cãtre personalul medical şi non-medical instruit în │militari faza│ militari faza II │ │ │
│cursurile de formare. │II expuşi la │ expuşi la 8 teme │ │ │
│ │8 teme IEC │ IEC │ │ │
│3.2.5. Aplicare chestionare pentru cercetare finalã faza II │ Trimestrial │ Trimestrial │ │ │
│Protocol de cercetare (stabilire metodologie rezultate - raport de│ │ │ │ │
│studiu, autori - competenţe). │ │ │ │ │
│3.2.6. Vizite de monitorizare, evaluare şi asistenţã tehnicã. │ Trim. IV/ │ Trim. IV/ │ │ │
│ │ 12 acţiuni │ 12 acţiuni │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│3.3. Stabilirea unui mecanism de reacţie rapidã pentru │ │ │ │ │
│supravegherea, alerta şi intervenţia rapidã în cazul unor │ │ │ │ │
│evenimente medicale ce afecteazã efectivele MIRA │ │ │ │ │
│3.3.1. Ameliorarea sistemului informatic medical, prin conceperea │ Trim. IV │ │ │ DGM │
│unui sistem îmbunãtãţit de culegere a datelor statistice medicale,│ │ │ │ │
│precum şi de analizã şi diseminare a datelor pentru susţinerea │ │ │ │ │
│elaborãrii de mãsuri. │ │ │ │ │
│3.3.2. Elaborarea ghidului de raportare şi intervenţie în cazul │ │ Trim. I │ │ DGM │
│unor evenimente medicale ce afecteazã efectivele MIRA. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│3.4. Acţiune pe determinanţii stãrii de sãnãtate │ │ │ │ │
│3.4.1. Efectuarea unui studiu intersectorial privind principalii │ │ Trim. II │ │ DGM │
│factori de risc pentru sãnãtatea efectivelor MIRA │ │ │ │ │
│3.4.2. Elaborarea unui pachet de mãsuri pentru reducerea │ │ Trim. III │ │ DGM │
│riscurilor identificate şi ameliorarea stãrii de sãnãtate a │ │ │ │ │
│efectivelor MIRA │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┴──────────────────┴─────────┼──────────────────────────┤
│4. Asigurarea coordonãrii, organizãrii şi controlului pentru │ │ │
│unitãţile medicale ale MIRA; │ │ │
│4.1. Analiza activitãţii medicale şi elaborarea dispoziţiilor │Permanent(dispoziţiile se elaboreazã numai│ DGM │
│directorului general al DGM privind organizarea şi funcţionarea │când se sesizeazã unele disfuncţionalitãţi│ │
│unitarã a centrelor medicale │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┬──────────────────┬─────────┼──────────────────────────┤
│4.2. Elaborarea regulamentului cadru de organizare şi funcţionare,│ │ Trim. I │ │ DGM │
│a modelului fişei posturilor pentru şefii centrelor medicale │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┼─────────┼──────────────────────────┤
│4.3. Elaborarea normelor tehnice privind asistenţa medicalã în │ │ │ │ │
│reţeaua sanitarã MIRA: │ │ │ │ │
│- elaborarea primei variante; │ Trim. III │ │ │ │
│- aplicarea experimentalã a primei variante şi evaluarea acestor │ │ Trim. II │ │ DGM │
│norme; │ │ │ │ │
│- elaborarea formei finale; │ │ Trim. III │ │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┴─────────┴──────────────────────────┘



C. Instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate şi rolul acestora
Structuri de ordine şi siguranţã publicã şi rolul lor:
1. Direcţia Generalã Management Operaţional - coordoneazã, controleazã şi monitorizeazã modul de aplicare a prevederilor legale de cãtre toate structurile ministerului în domeniile: organizare; planificarea reacţiilor pentru situaţii de crizã şi standarde operaţionale; planificarea înzestrãrii, rechiziţiilor şi controlul armamentelor; planificare şi coordonare misiuni; analizã, sintezã, planificare activitãţi şi programe; monitorizarea securizãrii frontierei; planificare şi coordonare misiuni de aviaţie.
- elaboreazã proiecte de ordine, instrucţiuni şi dispoziţii care reglementeazã activitatea de planificare şi coordonare a misiunilor structurilor operative ale MIRA. Elaboreazã procedurile de acţiune ale structurilor operative pentru îndeplinirea misiunilor specifice în domeniul de competenţã, verificã şi monitorizeazã nivelul de realizare şi adaptare a acestora la standardele Uniunii Europene.
- monitorizeazã procesul de securizare a frontierei. Asigurã Secretariatul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (G.I.R.M.I.F.S.).
2. Poliţia Românã, Jandarmeria Românã, Poliţia de Frontierã Românã, Oficiul Român pentru Imigrãri, Centrul de Cooperare Poliţieneascã Internaţionalã, Unitatea Specialã de Aviaţie, Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie ACVILA:
- elaboreazã şi prezintã propuneri de optimizare a structurilor organizatorice,
- prezintã analize şi fundamenteazã soluţiile propuse în vederea eficientizãrii activitãţilor,
- monitorizeazã procesele derulate în cadrul fiecãrei structuri şi aplicã corective pe parcursul implementãrii mãsurilor stabilite.
3. Structurile de ordine şi siguranţã publicã planificã, organizeazã şi executã misiuni pentru combaterea fenomenului infracţional în baza competenţelor stabilite prin actele normative în vigoare.
4. Poliţia Românã - pune în aplicare mãsuri pentru menţinerea ordinii publice, securitãţii cetãţeanului şi participã la activitatea de cercetare penalã prin ofiţerii de poliţie judiciarã.
5. Poliţia de Frontierã Românã - pune în aplicare mãsuri pentru securizarea frontierei. Planificã, organizeazã şi conduce activitatea specificã în zona de frontierã. Propune mãsuri pentru întãrirea securitãţii la Marea Neagrã. Dezvoltã relaţii de colaborare cu structuri similare din statele vecine şi partenere.
6. Jandarmeria Românã - pune în aplicare mãsuri de asigurare şi menţinere a ordinii publice, de executare a pazei obiectivelor strategice;
7. Oficiul Român pentru Imigrãri - gestioneazã problematica privind regimul strãinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei strãinilor cãrora li s-a acordat drept de şedere în ţara noastrã.
8. Structurile de ordine şi siguranţã publicã organizeazã şi dezvoltã canale de cooperare interinstituţionalã şi internaţionalã cu statele vecine, statele membre sau alte state pe probleme de interes comun. Asigurã participarea reprezentanţilor structurilor la activitãţi internaţionale.
9. Agenţia Naţionalã Antidrog - este structura de specialitate, în subordinea MIRA, cu competenţe în elaborarea Strategiei Naţionale Antidrog şi Planul sãu de acţiune, şi urmãrirea modului de aplicare a acestora; asigurã coordonarea în domeniu între instituţiile, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în activitãţile din Strategia Naţionalã Antidrog; elaboreazã, monitorizeazã, avizeazã şi coordoneazã programe naţionale de combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi a spãlãrii de bani rezultaţi din astfel de activitãţi
Instituţii subordonate ANA: - cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) ce reprezintã agenţia în teritoriu.
Instituţii cu care se coopereazã:
- Ministerul Sãnãtãţii Publice;
- Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse;
- Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului;
- Institutul Naţional de Statisticã,
- Agenţia Naţionalã Anti-Doping,
- Agenţia Naţionalã pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor.
toţi partenerii guvernamentali şi neguvernamentali cu atribuţii în implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012.
9. Agenţia Naţionalã împotriva Traficului de Persoane: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, care coordoneazã, evalueazã şi monitorizeazã la nivel naţional aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de cãtre instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia.
D. Lista actelor normative relevante
Lista actelor normative relevante este prezentatã în anexa nr. 1
E. Documente de politicã publicã existente
- Strategia actualizatã privind reforma instituţionalã a MAI în perioada 2005-2006, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 306/2005 , şi Planul de Acţiune aprobat prin OMAI nr. 671/2005;
- Strategia MIRA de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetãţeanului şi prevenirea criminalitãţii stradale, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 196/2005 ;
- Strategia naţionalã de protecţie civilã, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 547/2005 ;
- Strategia managementului integrat al frontierei de stat a României, în perioada 2004-2006, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 471/2004 ;
- Planul de Acţiune Schengen;
- Strategia Naţionalã de Management Integrat al Frontierei de Stat în perioada 2007-2010;
- Strategia Naţionalã privind aderarea la Spaţiul Schengen;
- Strategia naţionalã de combatere a criminalitãţii organizate în perioada 2005-2007;
- Strategia Naţionalã privind migraţia;
- Strategia Naţionalã împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010;
- Strategia Naţionalã de luptã Antifraudã pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;
- Strategia Naţionalã privind Imigraţia;
- Strategia Naţionalã Antidrog 2005-2012;
- Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog pe perioada 2005-2008;
- Programul Naţional Marea Alianţã Românã Antidrog;
- Strategia Naţionalã Anticorupţie 2005-2007 aprobatã de Guvernul României, prin <>Hotãrârea de Guvern nr. 231/2005 .
F. Lista documentelor de politicã publicã planificate
- Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat în perioada 2007-2010
- Programele de Interes Naţional în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri;
- Plan de acţiune pentru înfiinţarea unor Comunitãţi Terapeutice conform prevederilor Programului M.A.R.A.;
- Strategia anticorupţie a MIRA pentru perioada 2008-2010.
G. Descrierea programelor bugetare actuale
Programele bugetare ale MIRA sunt prezentate în anexa nr. 3/19/19 la bugetul MIRA, sinteza acestora fiind prezentatã alãturat.

Direcţia de activitate nr. III PROTECŢIA CIVILĂ ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
A. Situaţia actualã
Resurse umane
La data de 15.04.2007, în statele de organizare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã şi unitãţilor subordonate sunt prevãzute 42.644 de posturi, dintre care sunt încadrate 19.901.
În scopul însuşirii şi dezvoltãrii cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor, formãrii şi perfecţionãrii deprinderilor specifice, prin Ordinul inspectorului general nr. 1004 I.G./2007 privind organizarea şi desfãşurarea pregãtirii continue a personalului în anul 2007 şi în baza planurilor de formare continuã a personalului, au fost prevãzute şi sunt în curs de derulare activitãţile de training/specializare privind iniţierea şi perfecţionarea în carierã în domeniile managementului situaţiilor de urgenţã, comunicaţiilor şi informaţiilor, logisticii, asanãrii pirotehnice, resurselor umane, prevenirii şi intervenţiei pentru limitarea şi înlãturarea efectelor situaţiilor de urgenţã.
Identificarea, dezvoltarea şi utilizarea competenţelor personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã constituie un proces complex, derulat pe etape, sistematic, la diverse niveluri, în concordanţã cu scopurile şi obiectivele instituţiei, ale structurilor şi personalului acestora.
Modalitãţile de identificare, dezvoltare şi utilizare a competenţelor sunt specifice fiecãrei etape.
Astfel, colectarea datelor pentru analizã se face de la cel puţin 3 paliere/nivele: primul palier - nevoile fiecãrui lucrãtor şi ale postului pe care îl ocupã; al doilea - compartimentul funcţional/subunitatea/unitatea; al treilea nivel - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã.
La nivelul fiecãrui palier se folosesc diferite documente: fişa postului, fişa de apreciere, rezultatele obţinute la verificãrile periodice şi anuale, la controale şi inspecţii; regulamentul de organizare şi funcţionare al unitãţii, standardele ocupaţionale, chestionare/interviuri, raportul cu principalele constatãri şi concluzii rezultate din activitatea de pregãtire/formare continuã, ordinele inspectorului general/inspectorilor şefi/comandanţilor privind formarea profesionalã, îndeplinirea indicatorilor specifici de performanţã; analiza stãrii şi practicii disciplinare, analiza informaţiilor din mass-media referitoare la instituţie şi la personalul propriu, chestionare şi interviuri specifice.
Analiza şi interpretarea datelor colectate se realizeazã prin metode ca: SWOT, DIF, calculul costurilor serviciilor de formare profesionalã, "câmpul de forţe", "concordanţa cu standardele ocupaţionale".
Rezultatele obţinute sunt valorificate în concepţia de formare profesionalã continuã, în planurile de pregãtire continuã, în planurile de încadrare a personalului.
Coerenţa obiectivelor şi scopurile personalului, structurilor subordonate şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã în ansamblu se asigurã prin însãşi realizarea etapelor şi modalitãţilor prezentate.
Evaluarea motivãrii gradului de satisfacţie a personalului s-a realizat la nivelul structurilor subordonate reprezentative.
Rezultatele acestor evaluãri au fost luate în considerare la întocmirea planurilor de formare profesionalã şi la încadrãri.
În vederea utilizãrii şi transferului cunoştinţelor dobândite de personal în urma procesului de formare continuã/specializatã (knowledge/know-how) la nivelul inspectoratului se folosesc urmãtoarele instrumente:
- prezentarea unor teme specifice în cadrul sesiunilor de formare continuã;
- informãri privind noutãţile în domeniul de competenţã;
- desemnarea personalului în realizarea de studii, cercetãri, experimentãri sau alte activitãţi care necesitã cunoştinţele dobândite;
- angrenarea personalului în întocmirea rapoartelor, analizelor şi sintezelor;
- organizarea şi conducerea unor şedinţe practice de învãţare sau demonstrative.
În scopul asigurãrii coeziunii echipelor de lucru şi a personalului la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã şi structurilor subordonate, s-au întreprins o serie de activitãţi, cum ar fi:
- organizarea şi desfãşurarea sesiunilor de formare profesionalã continuã în comun, pe categorii de personal şi pe domenii de specialitate;
- convocãri de pregãtire pe linie de specialitate;
- exerciţii şi aplicaţii;
- jocuri de roluri în cadrul exerciţiilor/aplicaţiilor naţionale/internaţionale.
La nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã, se pot evidenţia urmãtoarele tipuri de specializãri existente:
- ofiţer pompier, de protecţie civilã, de comunicaţii şi informaticã, de geniu şi de protecţie N.B.C.;
- subofiţer pompier şi protecţie civilã, pirotehnic, transmisiuni, protecţie N.B.C., geniu, sanitar, secretariat, contabilitate;
- maistru militar auto, geniu.

Tabelul nr. 6

Situaţie numericã privind nivelul studiilor personalului din cadrul IGSU


┌────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────┬────────┐
│ │ Studii superioare │ │ │
│ Categoria de ├───────┬────────┬──────┬────────────┤ Studii │ Total │
│ personal │Juridic│Economic│Tehnic│ Altã │ medii │ │
│ │ │ │ │specialitate│ │ │
├────────────────────┼───────┼────────┼──────┼────────────┼──────────┼────────┤
│Ofiţeri │ 210 │ 209 │ 498 │ 602 │ 29 │ 1548 │
├────────────────────┼───────┼────────┼──────┼────────────┼──────────┼────────┤
│Maiştri militari şi │ 98 │ 97 │ 88 │ 85 │ 16963 │ 17331 │
│subofiţeri │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼───────┼────────┼──────┼────────────┼──────────┼────────┤
│Funcţionari publici │ 47 │ 71 │ 169 │ 67 │ 220 │ 574 │
│şi pers. contractual│ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼───────┼────────┼──────┼────────────┼──────────┼────────┤
│Gradaţi │ - │ - │ - │ - │ 448 │ 448 │
├────────────────────┼───────┼────────┼──────┼────────────┼──────────┼────────┤
│Total │ 355 │ 377 │ 755 │ 754 │ 17660 │ 19901 │
└────────────────────┴───────┴────────┴──────┴────────────┴──────────┴────────┘



Resurse financiare


┌───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Buget alocat (mii lei) │ Buget utilizat (mii lei) │
├───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ Anul │ Anul │
├────────────┬────────────┬─────────────┼────────────┬────────────┬───────────┤
│ 2005 │ 2006 │ 2007 │ 2005 │ 2006 │ 2007 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ 298.405 │ 495.770 │ 678.790 │ 297.346 │ 494.364 │ 161.166 │
└────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘



Bugetul pentru anul 2007 (mii lei), detaliat pe capitole bugetare:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│Cap. 61.01.05 "Protecţie civilã şi paza contra incendiilor" │ 672.181│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Cap. 65.01.05 "Învãţãmânt postliceal" │ 3.888│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Cap. 68.01.06 "Asistenţa socialã pentru familie şi copii" │ 492│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Cap. 68.01.08 "Ajutoare la trecerea în rezervã" │ 1781│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Cap. 65.10.05 "Învãţãmânt postliceal" │ 95│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Cap. 67.10.03 "Muzeul Naţional al Pompierilor" │ 353│
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│Total │ 678.790│
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘



Venituri extrabugetare
Cap. 65.10.05 "Învãţãmânt postliceal", este finanţat din venituri extrabugetare conform H.G. 787/2003.
Cap. 67.10.03 "Muzeul Naţional al Pompierilor" este finanţat parţial din venituri extrabugetare conform H.G. 1.262/2001.
Competenţe privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
În conformitate cu prevederile <>Legii finanţelor publice nr. 500/2003 şi O.M.F.P nr. 1792/2002, I.G.S.U. angajeazã, lichideazã, ordonanţeazã şi asigurã plata cheltuielilor, pe capitolele, titlurile, articolele şi alineatele clasificaţiei bugetare în vigoare. Activitãţile specifice desfãşurate în cadrul unitãţilor subordonate inspectoratului general necesitã alocarea de fonduri suplimentare.

Matricea caracteristicilor instituţiei



Resurse financiare (lei)
┌───────────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Total buget alocat:│ 678.790.000 │din care: │
├───────────────────┼──────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│ │ Cheltuieli │
│ Capitol bugetar ├──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┤
│ │ de personal │ de întreţinere │ de capital │
├───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Cap. 61.01.05 │ 596.216.000 │ 53.833.000 │ 20.019.000 │
├───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Cap. 65.01.05 │ 2.469.000 │ 996.000 │ 423.000 │
├───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Cap. 67.01.03 │ 303.000 │ 50.000 │ 0 │
├───────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Cap. 65.10.05 │ 4.000 │ 23.000 │ 68.000 │
└───────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘



Resurse tehnice şi materiale
Imobile (clãdiri şi terenuri) în administrare şi gestionare
În evidenţa de cadastru a I.G.S.U, se aflã 341 imobile, cu un numãr total de 1668 construcţii, din care:
- în administrare, 296 imobile cu un numãr de 1577 construcţii (48 imobile au devenit disponibile ca urmare a desfiinţãrii gospodãriilor agrozootehnice şi propuse în vederea preluãrii de alte structuri);
- în folosinţã 45 imobile cu un numãr de 91 construcţii.
Gradul de utilizare/ocupare a imobilelor:
- 85% reprezintã imobilele în care se desfãşoarã activitãţi operative;
- 15% reprezintã imobilele care au devenit disponibile în urma desfiinţãrii gospodãriilor agrozootehnice, urmând a fi preluate de alte structuri.
Nivelul de dotare al acestora cu echipamente de biroticã şi electrotehnice (copiatoare şi aparate de aer condiţionat):
- copiatoare - 145 buc;
- aparate de aer condiţionat - 206 buc;
Contracte încheiate sau în curs de derulare care au ca obiect îmbunãtãţirea clãdirilor:
- pentru obiectivele de investiţii: au fost încheiate 14 contracte, iar 17 sunt în curs de derulare;
- pentru lucrãrile de reparaţii curente: au fost încheiate 21 de contracte, iar 9 sunt în curs de derulare.
Evoluţia situaţiei operative
Teritoriul României este afectat de un numãr tot mai mare de dezastre datorate diferitelor tipuri de risc care, în cea mai mare parte, sunt cunoscute. Existã şi tipuri de risc recent apãrute, cum sunt noile fenomene meteorologice periculoase (furtuni şi vijelii asemãnãtoare cu tornadele), posibile atacuri teroriste etc., care reprezintã reale pericole în declanşarea unor situaţii de urgenţã.
Drept urmare, este obligatorie cunoaşterea, monitorizarea şi gestionarea tuturor tipurilor de risc, astfel încât, declanşarea unor situaţii de urgenţã sã fie evitatã, iar, în cazul în care se produc, efectele acestora asupra vieţii şi sãnãtãţii populaţiei, mediului înconjurãtor, valorilor materiale şi culturale, sã aibã consecinţe minime.
Gradul ridicat de vulnerabilitate al ţãrii în producerea de dezastre naturale (inundaţii, furtuni, secetã, cutremure etc) este caracterizat prin:
- frecvenţa anualã relativ mare;
- cuprinde arii întinse de pânã la 30% din suprafaţa ţãrii în cazul inundaţiilor, urmate de alunecãri de teren;
- secetã prelungitã care poate afecta pânã la 25-30% la scarã naţionalã, din recoltele afectate;
- cutremure de la intensitate medie pânã la cele catastrofale (România este ţara cu cel mai mare grad de expunere la cutremure de mare intensitate din Europa iar oraşul Bucureşti este a zecea capitalã din lume cu acest risc);
- fenomenele naturale neprevãzute şi nepremeditate, au consecinţe materiale, sociale şi umane dintre cele mai costisitoare şi mai grave;
Probabilitatea de declanşare a unor situaţii de urgentã este caracterizatã de amplificarea şi proliferarea unor noii categorii de riscuri asimetrice şi non-clasice din categoria cãror fac parte:
> terorismul internaţional, inclusiv sub formele sale biologice şi informatice;
> acţiuni ce pot atenta siguranţa sistemelor de transport şi aprovizionare;
> agresiunea economico-financiarã cu consecinţe asupra mediului social;
> provocarea deliberatã de catastrofe ecologice;
> accidente majore pe cãile de transport feroviare, aeriene, rutiere şi navale;
> accidente chimice, biologice sau nucleare;
Cu toate eforturile depuse în activitatea preventivã, în contextul amplificãrii fãrã precedent a fenomenelor meteorologice periculoase determinate de evoluţiile climatice deosebite, manifestãrii gripei aviare, alunecãrilor de teren, precum şi a altor categorii de dezastre, pe parcursul anului 2006 s-au înregistrat 39.897 situaţii de urgenţã (în medie 109 pe zi), dintre care: 12.926 incendii (32%), 5.056 acţiuni de protecţie civilã-dezastre (13%), 1.461 cazuri ce au necesitat asistenţã pentru persoane (4%), 1.194 alte situaţii de urgenţã (3%) şi 19.260 solicitãri de asistenţã medicalã de urgenţã şi descarcerare (48%). Din totalul celor 5.056 intervenţii pe linie de protecţie civilã, 1.909 au fost pentru înlãturarea efectelor inundaţiilor şi alunecãrilor de teren, 1.774 misiuni pirotehnice, 11 pentru eliminarea efectelor unor poluãri accidentale cu substanţe periculoase, 1.062 ca urmare a producerii unor fenomene meteorologice periculoase, 144 epizootii şi 167 în alte situaţii.
Comparativ cu anul 2005, numãrul situaţiilor de urgenţã a crescut cu 8%, respectiv de la 36.996 în 2005, la 39.987 în anul 2006.
Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 3.105 persoane (2.314 adulţi şi 791 copii) şi protejate bunuri în valoare de peste 480 milioane lei. De asemenea, au mai fost salvate 4.118 animale şi 4.798 pãsãri.
Ca unul dintre cele mai frecvente tipuri de risc, incendiile s-au manifestat în procent de 70% la locuinţe şi anexele acestora, 14% la servicii colective şi sociale, 5% în obiective industriale, 3% la mijloace de transport şi depozitare, 3% la comerţ şi reparaţii bunuri, câte 1% la instituţii publice, pãduri, hoteluri şi restaurante, agriculturã şi servicii auxiliare şi au fost provocate, în principal, de instalaţii electrice defecte (20%), fumatul fãrã respectarea normelor (18%), focul deschis (15%), coşuri de fum defecte sau necurãţate (12%), acţiuni intenţionate (8%), jocul copiilor cu focul (6%), şi mijloace de încãlzire defecte/improvizate sau nesupravegheate (6%).
Creşterea continuã a numãrului de incendii la gospodãriile cetãţeneşti, procentual peste 70% din totalul incendiilor, impune însã eficientizarea acţiunilor pentru conştientizarea şi determinarea serviciilor voluntare de urgenţã, îndeosebi a componentei de prevenire, dar şi a celei de intervenţie, cu atât mai mult cu cât serviciile profesioniste nu sunt abilitate în executarea controlului preventiv la gospodãriile cetãţeneşti. De asemenea, se impune creşterea nivelului de încadrare a serviciilor profesioniste pentru prevenirea incendiilor din structura inspectoratelor judeţene.
Cu toate eforturile depuse pentru înlãturarea consecinţelor evenimentelor negative, în urma incendiilor s-a înregistrat decesul a 220 persoane şi rãnirea a 348.
Numãrul relativ mare de decese datorat incendiilor aratã pericolul cotidian încã existent, îndeosebi la unele categorii sociale defavorizate economic şi ca vârstã. Menţionez cã 97% din totalul celor decedaţi şi 82% dintre rãniţi s-au înregistrat în incendiile produse la locuinţe individuale, îndeosebi în rândul copiilor şi persoanelor de vârsta a treia.
Pentru atenuarea efectelor situaţiilor generate de calamitãţi naturale şi crearea condiţiilor revenirii populaţiei sinistrate la o viaţã normalã, Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat, în exercitarea funcţiei de sprijin privind asigurarea apei şi hranei, precum şi asigurarea cazãrii temporare a persoanelor afectate şi evacuate, a intervenit operativ prin acordarea de ajutoare umanitare de urgenţã constând în: produse alimentare (zahãr, ulei comestibil, orez, fãinã, mãlai, conserve de carne şi pateuri, lapte praf, unt, paste fãinoase, apã mineralã); bunuri de strictã necesitate (lenjerie de corp şi pat, saci de dormit, pãturi, cizme din cauciuc, pelerine de ploaie, etc.); produse petroliere (benzinã şi motorinã - destinate lucrãrilor de amenajare a zonelor calamitate); bunuri şi produse pentru asigurarea cazãrii temporare (corturi, construcţii uşoare din elemente modulate) sau repararea locuinţelor afectate (materiale de construcţii - ciment, cherestea din rãşinoase şi foioase, lemn rotund, ţigle şi coame, cãrãmizi, var, tablã zincatã, etc.).
În perioada 2005 - 2006, Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat a acordat un numãr de 43 de ajutoare umanitare de urgenţã, astfel:
2005 - 17 ajutoare în valoare totalã de cca. 21.962.000 lei RON
2006 - 26 ajutoare în valoare totalã de cca. 32.195.000 lei RON

B. Obiective




┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Termene de realizare/Indicatori (rezultate) │
│ Obiective/Obiective Specifice ├─────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────┤
│La nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Continuarea procesului de reformã instituţionalã │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│1.1. Reproiectarea structurilor organizatorice ca urmare a │ Trim. III │ │ │
│profesionalizãrii unitãţilor subordonate inspectoratului general şi │ │ │ │
│integrãrii României în UE. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.2. Creşterea calitãţii resursei umane prin încadrarea posturilor │ │ Trim. II │ │
│aprobate a fi înfiinţate ca urmare a profesionalizãrii structurilor. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.3. Elaborarea şi implementarea unui sistem de management al │ │ Trim. II │ │
│resurselor umane pentru susţinerea formãrii profesionale continue şi a │ │ │ │
│reformei serviciilor publice. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│1.4. Creşterea calitãţii controlului intern prin adaptarea şi aplicarea│ │ Trim. IV │ │
│concepţiei stipulate în actele normative din domeniu (O.G. nr. 119/1999│ │ │ │
│republicatã; O.M.F.P. 946/2005 etc.) │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────┤
│2. Eficientizarea activitãţii de intervenţie │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│2.1. Reanalizarea şi optimizarea redistribuirii zonelor de competenţã │ │ Trim. III │ │
│şi a raioanelor de intervenţie aflate în responsabilitatea serviciilor │ │ (Ulterior │ │
│de urgenţã profesioniste. │ │ finalizãrii │ │
│ │ │profesionalizãrii)│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.2. Crearea cadrului normativ de aplicare coerentã şi unitarã a │ Trim. IV │ │ │
│reglementãrilor pe linia planificãrii, organizãrii, pregãtirii şi │ │ │ │
│desfãşurãrii activitãţilor de intervenţie specifice serviciilor de │ │ │ │
│urgenţã profesioniste │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.3. Înfiinţarea şi operaţionalizarea a 8 structuri de intervenţie │ │ │ Trim. IV │
│profesioniste regionale, în vederea creşterii capacitãţii de reacţie │ │ │ │
│la dezastre, asigurând, astfel, patru nivele de rãspuns - local, │ │ │ │
│judeţean, regional şi naţional. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.4. Creşterea calitãţii asistenţei medicale de urgenţã şi descarcerare│ │ │ Trim. IV │
│printr-o pregãtire şi dotare corespunzãtoare a personalului ce │ │ │ │
│încadreazã structurile de profil din unitãţile subordonate │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.5. Finalizarea lucrãrilor de operaţionalizare a Centrului Naţional de│ Trim. III │ │ │
│Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în situaţii de urgenţã. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.6. Operaţionalizarea centrelor judeţene de Coordonare şi Conducere a │ │ Trim. IV │ │
│Intervenţiei în situaţii de urgenţã │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│2.7. Creşterea capacitãţii operative a serviciilor de urgenţã │ │ │ Trim. IV │
│profesioniste prin implementarea unor programe de dezvoltare │ │ │ (Unele programe │
│instituţionalã, cu finanţare externã sau din bugetele administraţiei │ │ │exced acest termen)│
│publice locale │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────┤
│3. Creşterea calitãţii activitãţii de prevenire │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│3.1. Redimensionarea inspecţiei de prevenire conform prevederilor art. │ │ Trim. III │ │
│2, alin. (4) din <>Ordinul ministrului nr. 360/2004 pentru aprobarea │ │ │ │
│criteriilor de performanţã privind structura organizatoricã şi dotarea │ │ │ │
│serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţã. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.2. Crearea, la nivel naţional, a Cadrului de acţiune pentru │ Trim. IV │ │ │
│implementarea Platformei globale pentru reducerea riscurilor la │ │ │ │
│dezastre, pentru perioada 2005-2015, adoptatã la Hyogo - Japonia. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.3. Aplicarea, împreunã cu celelalte entitãţi cu atribuţii în domeniu,│ │ Trim. IV │ │
│a prevederilor Directivei Comunitãţii Europene privind Infrastructura │ │ │ │
│Criticã, precum şi stabilirea Cadrului naţional de acţiune în acest │ │ │ │
│sens │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.4. Finalizarea procesului de operaţionalizare a serviciilor voluntare│ Trim. IV │ │ │
│şi private pentru situaţii de urgenţã pe baza noilor acte normative, în│ │ │ │
│raport cu tipurile de risc pe care le gestioneazã. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.5. Elaborarea, în cooperare cu organizaţii neguvernamentale cu │ Trim. III │ │ │
│activitate în domeniu, a unor protocoale şi programe de prevenţie având│ │ │ │
│ca ţintã predilectã educarea copiilor şi a tinerilor. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.6. Realizarea unui sistem coerent şi performant de pregãtire şi │ │ │ Trim. III │
│perfecţionare în domeniul situaţiilor de urgenţã a personalului de la │ │ │ │
│toate nivelurile. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│3.7. Implementarea unor reţele de comunicaţii integrate voce-date a │ Trim. IV │ │ │
│MIRA la nivelul municipiilor reşedinţã de judeţ, în scopul înştiinţãrii│ │ │ │
│autoritãţilor şi avertizãrii populaţiei despre posibilitatea producerii│ │ │ │
│unor dezastre. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────┤
│4. Optimizarea procesului de alocare şi gestionare a resurselor materiale şi financiare │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬───────────────────┤
│4.1. Îmbunãtãţirea dotãrii şi înzestrãrii cu tehnicã, echipamente, │ │ │ Trim. IV │
│aparaturã şi materiale de intervenţie a structurilor operative din │ │ │ │
│unitãţi şi subunitãţii. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│4.2. Perfecţionarea sistemului de achiziţii publice în scopul │ Trim. IV │ │ │
│asigurãrii transparenţei financiare. │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│4.3. Elaborarea unui plan multianual de înzestrare cu fonduri de la │ Trim. IV │ │ │
│bugetul de stat, complementar celor cu finanţare extrabugetarã sau din │ │ │ │
│bugetele administraţiei publice locale │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│4.4. Participarea la elaborarea proiectelor şi implementarea unor │ │ │ Trim. IV │
│programe de dezvoltare instituţionalã, cu finanţare externã sau din │ │ │ (Unele programe │
│bugetele administraţiei publice locale │ │ │exced acest termen)│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective/Obiective Specifice │ Termene de realizare/Indicatori (rezultate) │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┤
│La nivelul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Lãrgirea structurii Nomenclatorului prin introducerea unor grupe de │Termen de realizare: 120 de zile de la data aprobãrii │
│produse cu destinaţie directã cãtre segmentul social, cu care sã se │proiectului de Hotãrâre de Guvern privind Nomenclatorul │
│poatã interveni în cazul producerii de calamitãţi naturale sau alte │de produse şi servicii pentru apãrare şi situaţii de │
│situaţii excepţionale. │urgenţã, proiect aprobat de Consiliul Suprem de Apãrare │
│ │a Ţãrii prin Hotãrârea nr. S-58 din 29.03.2007. │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Continuarea activitãţilor întreprinse în vederea pãstrãrii în │Termen de realizare: permanent │
│condiţii de calitate şi securitate a produselor constituite ca rezerve │ │
│de stat. │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Modernizarea şi îmbunãtãţirea capacitãţii logistice, în vederea │Termen de realizare: eşalonat pânã în 2010 în funcţie de│
│acordãrii cu operativitate a ajutoarelor umanitare. │creditele bugetare alocate. │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Respectarea cerinţelor de mediu pentru spaţiile de depozitare a │Termen de realizare: eşalonat pânã în 2012 în funcţie de│
│produselor rezerve de stat. │creditele bugetare alocate. │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Implementarea unui sistem integrat de gestiune a stocurilor rezerve │Termen de realizare: 30.06.2009 │
│de stat, a resurselor umane, materiale şi economice. │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┘



C. Instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate şi rolul acestora
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã este parte componentã a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţã. Potrivit <>OUG nr. 21/2004 SNMSU are în compunere:
- comitete pentru situaţii de urgenţã;
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã;
- servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţã;
- centre operative pentru situaţii de urgenţã;
- comandantul acţiunii.
Comitetele pentru situaţii de urgenţã sunt:
- Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã;
- comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţã;
- Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţã;
- comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţã;
- comitetele locale pentru situaţii de urgenţã.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, asigurã coordonarea unitarã şi permanentã a activitãţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţã. În cadrul Inspectoratului General se organizeazã inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor de urgenţã.
Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, pre-alarmare, alertare şi coordonare tehnicã operaţionalã la nivel naţional a situaţiilor de urgenţã.
Inspectoratul General prin centrul operaţional naţional, asigurã secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional.
Inspectoratul General asigurã coordonarea şi controlul de specialitate al serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţã, profesioniste şi voluntare asigurã şi potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel naţional în domeniile protecţiei civile, apãrãrii împotriva incendiilor şi gestionarii situaţiilor de urgenţã.
Pe lângã atribuţiile din domeniul protecţiei civile şi gestionãrii situaţiilor de urgenţã, Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat, potrivit legislaţiei în vigoare, desfãşoarã activitãţi şi în urmãtoarele domenii majore:
- de integrare europeanã - pentru alinierea României la prevederile Directivei Uniunii Europene nr. 68/414/EEC, amendatã prin Directiva Uniunii Europene nr. 98/93/EEC, precum şi pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin capitolul 14 "Energia" din Planul Naţional de Aderare la Uniunea Europeanã, Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat are sarcina de a realiza, în intervalul 2002-2011, 50% din stocurile minime de siguranţã pentru ţiţei şi produse petroliere prevãzute prin <>ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 54/2002 , aprobatã prin <>Legea nr. 677/2002 , stocuri care trebuie sã asigure consumul intern pentru 67,5 zile, în funcţie de consumul total din anul precedent.
- de apãrare naţionalã - Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, constituie şi administreazã stocuri intangibile de produse destinate nevoilor de apãrare produse ce se regãsesc în Nomenclatorul produselor la secţiunea "C - produse şi materiale strategice constituite ca stocuri intangibile pentru armatã şi nevoi de apãrare". Totodatã, conform prevederilor legale în vigoare, Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat poate pãstra, fãrã chirii, în limita a 30% din capacitatea totalã de depozitare, materii prime şi materiale constituite ca stocuri de mobilizare aparţinând Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.
D. Lista actelor normative relevante
Lista actelor normative relevante este prezentatã în anexa nr. 1
E. Documente de politicã publicã existente
Strategia naţionalã de protecţie civilã, aprobatã prin <>Hotãrâre nr. 547 din 09/06/2005 ;
<>Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apãrarea împotriva incendiilor;
F. Documente de politicã publicã planificate


┌────┬────────────────┬───────────────┬───────────────┬─────────┬─────────────┐
│Nr. │ Titlul │ Tipul │ Domeniul de │Institu- │ Termen │
│crt.│ documentului │ documentului │ activitate │ţia │ │
├────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────┼─────────────┤
│ 1. │Strategia │Hotãrâre a │Administraţie │I.G.S.U. │Trimestrul I │
│ │Naţionalã de │Guvernului │publicã │ │2008 │
│ │Prevenire a │ │ │ │ │
│ │Situaţiilor de │ │ │ │ │
│ │Urgenţã │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼───────────────┼───────────────┼─────────┼─────────────┤
│ 2. │Planul de │Document cu │Servicii │I.G.S.U. │Trimestrul II│
│ │Acţiune pentru │caracter intern│profesioniste │ │2008 │
│ │implementarea │ │pentru situaţii│ │ │
│ │strategiei │ │de urgenţã │ │ │
└────┴────────────────┴───────────────┴───────────────┴─────────┴─────────────┘



G. Descrierea programelor bugetare actuale
Programele bugetare ale MIRA sunt prezentate în anexa nr. 3/19/19 la bugetul MIRA, sinteza acestora fiind prezentatã alãturat.

Direcţia de activitate nr. IV. PREGĂTIREA ECONOMIEI NAŢIONALE ŞI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE, ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIILOR ASUMATE ŞI EXERCITAREA DREPTURILOR CARE DECURG DIN CALITATEA ROMÂNIEI DE PARTE LA ACTELE INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA CONTROLUL ARMAMENTELOR, CREŞTEREA ÎNCREDERII ŞI SECURITĂŢII
A. Situaţia actualã
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale implementeazã politicile guvernamentale pe linia pregãtirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, duce la îndeplinire obligaţiile asumate şi asigurã exercitarea drepturilor care decurg din calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterea încrederii şi securitãţii.
Pe plan extern oficiul îndeplineşte misiuni pentru exercitarea drepturilor de verificare/observare care decurg calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterii încrederii şi securitãţii, cooperarea cu agenţiile naţionale de control şi verificare ale celorlalte state, cu structurile specializate ale OSCE, NATO şi UE şi se constituie ca punct naţional de contact pe probleme operative în relaţia cu celelalte agenţii naţionale de control armamente, Comitetul de Coordonare a Verificãrii-NATO, precum şi celelalte organisme cu atribuţii în domeniul de referinţã şi ca terminal naţional în reţeaua care asigurã baza de date referitoare la controlul armamentelor a NATO.
În perioada 2003-2006 OCSPS a desfãşurat 83 de activitãţi pe teritoriul altor state, a participat la organizarea a 67 de activitãţi ale altor state pe teritoriul României şi 149 activitãţi specifice implementãrii şi actualizãrii tratatelor şi acordurilor, pentru coordonarea activitãţilor specifice în cadru NATO şi de sprijin.
Specialiştii şi factorii de conducere din OCSPS au participat la 65 activitãţi de coordonare la sediul NATO, la 38 de activitãţi de control armamente sub egida ONU, OSCE, RCVIAC şi a altor organizaţii internaţionale şi au participat la 7 activitãţi bilaterale de coordonare.
În anul 2005, şeful structurii cu atribuţii de control din cadrul OCSPS a asigurat preşedinţia MAG, grupul de sprijin al RACVIAC.
S-au executat 12 inspecţii şi zboruri de observare CER DESCHIS de antrenament cu ţãri ca Spania, Germania, Ucraina, Bulgaria şi altele.
Din punct de vedere al resurselor situaţia OCSPS se prezintã astfel:
În domeniul resurselor umane OCSPS are finanţate 76,7% din numãrul maxim de posturi prevãzute, gradul de încadrare fiind de 91.7% din care 27,5% cadre militare detaşate, 69,9% funcţionari publici şi 2,6% personal contractual. Din punct de vedere al studiilor, structura personalului este urmãtoarea: 77,5% au studii superioare, 4,5% studii superioare de scurtã duratã, 16,2% studii medii, iar 1,8% studii generale
Rezervele de mobilizare, constituite conform <>Legii nr. 477/2003 , preluate de la ministerele de resort prin HG nr. 1845/2004 sunt în custodie la depozitele agenţilor economici de specialitate de la care au fost transferate.
Pentru a asigura securitatea împotriva efracţiei la aceste depozite, OCSPS a iniţiat, începând cu anul 2006, un program de securizare care se desfãşoarã eşalonat, funcţie de resursele alocate anual prin bugetul de stat. În anul 2006, obiectivele programului au fost îndeplinite diferenţiat pe agenţii economici depozitari în proporţie de 10-20%.
Din punct de vedere financiar se impune suplimentarea bugetului OCSPS la titlul "CHELTUIELI DE PERSONAL" cu suma de 600 mii lei, necesarã pentru acordarea creşterilor salariale, în conformitate cu prevederile <>OG nr. 6/2007 şi <>OG nr. 10/2007 .

B. Obiective




┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ │ Termene │ │
│ Obiective generale ├─────────────────┬──────────────────┬─────────────────┤ Responsabili │
│ │ 2007 │ 2008 │ 2009 │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
│1. Elaborarea documentelor de planificare a │ │ │ │OCSPS, ministere şi │
│activitãţilor din domeniul pregãtirii economiei │ │ │ │celelalte instituţii│
│naţionale şi a teritoriului pentru apãrare: │ │ │ │ │
│- Planul de mobilizare a economiei naţionale; │ │ Sem. II │ │ │
│ │ │ pentru perioada │ │ │
│ │ │ 2009-2012 │ │ │
│- Planul de pregãtire a economiei naţionale pentru │ Sem. II │ Sem. II │ Sem. II │ │
│apãrare; │ │ │ │ │
│- Programul cu obiectivele de pregãtire operativã a │ │ Sem. II │ │ │
│teritoriului; │ │ pentru perioada │ │ │
│ │ │ 2009-2012 │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────┼────────────────────┤
│2. Actualizarea documentelor de planificare a activitãţilor din domeniul pregãtirii economiei naţionale şi a │OCSPS │
│teritoriului pentru apãrare │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────┬─────────────────┤ │
│- Planul de mobilizare a economiei naţionale; │ Sem. II │ Sem. II │ Sem. II │ │
│ │(dacã este cazul)│(dacã este cazul) │(dacã este cazul)│ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤ │
│- Programul cu obiectivele de pregãtire operativã a │ Sem. II │ Sem. II │ Sem. II │ │
│teritoriului; │(dacã este cazul)│(dacã este cazul) │(dacã este cazul)│ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────┼────────────────────┤
│3. Implementarea programelor specifice referitoare la rechiziţiile de bunuri şi servicii în interes public: │OCSPS │
├───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- elaborarea Planurilor de rechiziţii; │ Permanent │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- coordonarea activitãţilor privind mobilizarea la │ Permanent │ │
│locul de muncã şi elaborarea monografiilor │ │ │
│economico-militare; │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- asigurã accesul la baza de date privind resursele │ Atunci când este cazul │ │
│umane, materiale şi de altã naturã în situaţii de crizã│ │ │
│sau urgenţe civile; │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│4. Implementarea politicilor guvernamentale în domeniul controlului armamentelor, creşterii încrederii şi │OCSPS │
│securitãţii: │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- îndeplinirea sarcinilor asumate de România │Permanent │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- autorizarea platformei aeriene româneşti pentru │Permanent │ │
│zboruri de observare CER DESCHIS; │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤ │
│- pregãtirea pentru implementarea Acordului de adaptare│Permanent │ │
│a Tratatului CFE. │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┬──────────────────┬─────────────────┼────────────────────┤
│5. Continuarea programului de securizarea a spaţiilor │ Grad de │ Grad de │ Grad de │OCSPS │
│unde sunt depozitate rezervele de mobilizare │ îndeplinire │ îndeplinire │ îndeplinire │ │
│ │ 20-30% │ 30-40% │ 40-50% │ │
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┘



C. Instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate şi rolul acestora
Oficiul Central de Stat pentru Probleme speciale nu are instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate, dar în îndeplinirea atribuţiilor colaboreazã cu structuri specializate din celelalte ministere, cu Serviciul Român de Informaţii şi alte componente ale sistemului naţional de apãrare, cu Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat, coordoneazã din punct de vedere metodologic oficiile judeţene de mobilizare a economiei şi pregãtire a teritoriului pentru apãrare.
D. Lista actelor normative relevante
Este prezentatã în anexa nr. 1
E. Documente de politicã publicã existente
- documentele elaborate la nivelul OCSPS sunt informaţii clasificate
F. Lista documentelor de politicã publicã planificate
- documentele elaborate la nivelul OCSPS sunt informaţii clasificate
G. Descrierea programelor bugetare actuale
Este prezentatã în anexa la legea bugetului, sinteza programului fiind prezentatã alãturat.

VIII. MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

Pentru ducerea la îndeplinire a direcţiilor de activitate stabilite prin planul strategic, Unitatea de Politici Publice, cu consultarea tuturor structurilor ministerului, va elabora un plan de lucru anual în care vor fi trecute activitãţi punctuale pentru fiecare direcţie de activitate, menţionând clar rezultatul scontat precum şi structura care rãspunde de implementarea acesteia.

ANEXA 1

Lista actelor normative relevante

Direcţia
Reforma administraţiei publice

Constituţia României;
Tratatul de instituire a Comunitãţilor Europene - art. 87-89 şi 93
Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale 2007-2013
Regulamentul CE nr. 70/2001 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE
Regulamentul CE nr. 1998/2006 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE
Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat sub forma compensaţiilor pentru obligaţia de serviciu public
Decizia CE nr. 842/2005 privind aplicarea art. 86 alin. (2) din Tratatul CE
Regulamentul CE nr. 659/1999 privind modalitãţile de aplicare ale art. 93 din Tratatul CE
<>Legea cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 .
<>Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare al localitãţilor
<>Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã;
<>Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicatã;
<>Legea nr. 230/2006 privind serviciul de iluminat public;
<>Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apã şi de canalizare;
<>Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termicã;
<>Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 477/2004 privind codul de conduitã a personalului contractual din autoritãţile şi instituţiile publice;
<>Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitãţi publice
<>Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalã în administraţia publicã.
<>Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcţionarilor publici, republicatã.
<>Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 43/2003 , privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care reglementeazã sursele de finanţare ale formaţiunilor politice, precum şi limitele maxime ale cheltuielilor acestora;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele mãsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pânã la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordã funcţionarilor publici în anul 2007;
<>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatoricã şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.000/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.083/2004 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie şi a centrelor regionale de formare continuã pentru administraţia publicã localã;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplinã şi a comisiilor paritare din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public:
<>Hotãrârea Guvernului nr. 157/2005 pentru organizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului, republicatã.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 699/2004 pentru aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã, 2004-2006.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publicã din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 951/2001 privind înfiinţarea Consiliului Guvernamental pentru monitorizarea reformei administraţiei publice.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
<>Ordinul preşedintelui ANFP nr. 1.012/2005 privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea examenului de promovare în clasã a funcţionarilor publici, încadraţi pe funcţii publice cu nivel de studii inferior, care absolvesc o formã de învãţãmânt superior de lungã sau de scurtã duratã în specialitatea în care îşi desfãşoarã activitatea;
<>Ordinul preşedintelui ANFP nr. 7.100/2006 privind unele mãsuri necesare organizãrii şi desfãşurãrii concursurilor de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie temporar vacante;
<>Ordinul preşedintelui ANFP nr. 206/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor şi a Criteriilor de evaluare a posturilor;
<>Ordinul preşedintelui ANFP nr. 7.101/2006 privind delegarea competenţei de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea unor funcţii publice de conducere;
Ordinul preşedintelui ANFP nr. 7.660/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru elaborarea Planului de ocupare a funcţiilor publice;
<>Ordinul preşedintelui ANFP nr. 9.055/2006 pentru stabilirea modalitãţii de acordare a calificativelor şi aprobarea Criteriilor de performanţã pe baza cãrora se face evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2006;

Direcţia de activitate:
Asigurarea ordinii publice şi siguranţei cetãţeanului

<>Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope;
<>Legea nr. 115/1996 , pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apãrare al Ţãrii;
<>Legea nr. 477/2003 privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare;
<>Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române;
<>Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autoritãţile şi instituţiile publice şi din alte unitãţi care semnaleazã încãlcãri ale legii;
<>Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
<>Legea nr. 83/1992 privind procedura de urmãrire urgenţã şi judecare pentru unele infracţiuni de corupţie;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 639/2007 privind structura organizatoricã şi atribuţiile Oficiului Român pentru Imigrãri;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatoricã şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 231/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrãri prin reorganizarea Autoritãţii pentru strãini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative;
<>Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socialã a strãinilor care au obţinut o formã de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetãţenilor statelor membre ale UE şi ale Spaţiului Economic European, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stãrii de asediu şi regimul stãrii de urgenţã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 453/2004 .
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontierã Române, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 185/2001 privind unele mãsuri de administrare şi gestionare a rezervei de mobilizare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 168/2002 ;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţã, cr modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 121/2006 - privind regimul juridic al precursorilor de droguri, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

Direcţia de activitate:
Protecţie Civilã şi Gestionarea Situaţiilor de Urgenţã

<>Lege nr. 481/2004 privind protecţia civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Lege nr. 307/2006 privind apãrarea împotriva incendiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatoricã şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţã;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatoricã, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţã profesioniste;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 259/2005 privind înfiinţarea şi stabilirea atribuţiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilã;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primã intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizãrii principalelor funcţii de sprijin pe care le asigurã ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã.
<>Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
<>Ordinul ministerului internelor şi reformei administrative nr. 370/2004 pentru aprobarea structurii cadru a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea inspectoratelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru situaţii de urgenţã;
Normele privind organizarea şi asigurarea activitãţii de evacuare în situaţii de urgenţã, aprobat prin <>Ordinul ministerului internelor şi reformei administrative nr. 1.184/2006 ;
Regulamentul privind planificarea, pregãtirea, organizarea, desfãşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenta profesioniste, aprobat prin <>Ordinul ministerului internelor şi reformei administrative nr. 1.134/2006 ;
Criteriile de performanţã privind structura organizatoricã şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţã, aprobatã prin <>Ordinul ministerului internelor şi reformei administrative nr. 360/2004 ;
Strategia naţionalã de protecţie civilã, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 547/2005 ;

Direcţia:
Pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, îndeplinirea obligaţiilor asumate şi exercitarea drepturilor care decurg din calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterea încrederii şi securitãţii

<>Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apãrare al Ţãrii;
<>Legea nr. 477/2003 privind pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare;
<>Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestãrile de servicii în interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stãrii de asediu şi regimul stãrii de urgenţã, aprobatã prin <>Legea nr. 453/2004 ;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.545/2003 privind trecerea Secţiei Controlul Armamentelor şi Verificare din cadrul Ministerului Apãrãrii la Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;
Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (Tratatul C.F.E.), semnat la Paris la 19 noiembrie 1990 ratificat prin <>Legea nr. 18/1992 şi Actul Final al negocierilor cu privire la efectivele Forţelor Armate Convenţionale din Europa (Actul Final C.F.E 1-A)
Tratatul privind Cerul Deschis încheiat la Helsinki la 24 martie 1992 ratificat prin <>Legea nr. 23/1994 ;
Tratatul cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, semnat la Paris la 19 noiembrie 1990, a Declaraţiei României în cadrul Conferinţei extraordinare de la Viena din 14 iunie 1991, precum şi a Convenţiei cu privire la nivelurile maxime pentru cantitãţile de armamente convenţionale şi tehnicã, semnatã la Budapesta la 3 noiembrie 1990, ratificatã prin <>Legea nr. 18/1992
Convenţia privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora, adoptatã la Oslo, Norvegia, la 18 septembrie 1997, ratificatã prin <>Legea nr. 204/2000 ;
Convenţia privind interzicerea dezvoltãrii, producerii, stocãrii şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, semnatã la Paris la 13 ianuarie 1993, ratificatã prin <>Legea nr. 125/1994
Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fãrã discriminare, semnatã de România la New York la 8 aprilie 1982, ratificatã prin <>Legea nr. 40/1995 ;

Abrevieri

ANA - Agenţia Naţionalã Antidrog;
ANFP - Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici;
ANITP - Agenţia Naţionalã Împotriva Traficului de Persoane;
ANRS - Administraţia Naţionalã a Rezervelor de Stat
CNABDEP - Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor;
CRFCAPL - Centre Regionale de Formare Continuã pentru Administraţie Publicã Localã;
DGA - Direcţia Generalã Anticorupţie;
DGAERI - Direcţia Generalã Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale
DGAI - Direcţia Generalã Audit Intern
DGCLZAASPSA - Direcţia Generalã pentru Comunitãţi Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative
DGF - Direcţia Generalã Financiarã;
DGIPI - Direcţia Generalã Informaţii şi Protecţie Internã;
DGJ - Direcţia Generalã Juridicã
DGMO - Direcţia Generalã Management Operaţional;
DGMRU - Direcţia Generalã Management Resurse Umane;
DGRIP - Direcţia Generalã pentru Relaţii cu Instituţiile Prefectului;
DGMLA - Direcţia Generalã Management Logistic şi Administrativ;
DOSP - Departamentul Ordine şi Siguranţã Publicã
DPFBL - Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale;
IAMIRA - Inspectoratul de Aviaţie a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
IGJR - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
IGPF - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã;
IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române;
IGSU - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã
INA - Institutul Naţional de Administraţie
INEP - Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor
INM - Institutul Naţional al Magistraturii;
MAp - Ministerul Apãrãrii;
MEdCT - Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului;
MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor;
MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse;
MP - Ministerul Public;
MSP - Ministerul Sãnãtãţii Publice;
MT - Ministerul Transporturilor;
OCSPS - Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale
ONG - Organizaţii non-guvernamentale;
ORI - Oficiul Român pentru Imigrãri;
OSP - Ordine şi Siguranţã Publicã;
UCRAP - Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice

------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016