Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicata*) privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national*)
*) Republicatã în temeiul <>art. III din Legea nr. 75/2002 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2002. <>Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 24 ianuarie 2000.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Pãdurile, prin funcţiile economice şi de protecţie pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes naţional de care beneficiazã intreaga societate. În acest scop este necesarã asigurarea gestionãrii durabile a pãdurilor, prin stabilirea de mãsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare raţionalã şi regenerare. ART. 2 Indiferent de forma de proprietate, strategia de punere în valoare economicã, socialã şi ecologica a pãdurilor este un atribut al statului. În condiţiile respectãrii dreptului de proprietate, pãdurile din România sunt administrate şi gospodãrite într-un sistem unitar, vizând valorificarea continua, în folosul generaţiilor actuale şi viitoare, a funcţiilor lor ecologice şi social-economice. ART. 3 Dupã forma de proprietate, fondul forestier naţional, definit la art. 1 din Codul silvic**), este constituit din: a) fondul forestier proprietate publica a statului; b) fondul forestier proprietate publica a unitãţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii); c) fondul forestier proprietate privatã a unitãţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învãţãmânt sau a altor persoane juridice; d) fondul forestier proprietate privatã indivizã a persoanelor fizice (fosti composesori, moşneni şi rãzeşi sau moştenitori ai acestora); e) fondul forestier proprietate privatã a persoanelor fizice. ------------- **) <>Legea nr. 26/1996 - Codul silvic a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996.
ART. 4 (1) Drumurile forestiere şi cãile ferate forestiere, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier pe care acestea îl strabat, aparţin statului. (2) Regimul juridic al drumurilor şi cãilor ferate forestiere care se vor construi în viitor va fi stabilit în raport cu sursa de finanţare şi cu natura proprietãţii terenurilor, astfel: a) drumurile şi cãile ferate forestiere, construite pe terenurile proprietate publica a statului şi finanţate cu fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de dezvoltare al Regiei Naţionale a Pãdurilor, vor fi proprietate publica a statului şi vor fi administrate de regie; b) drumurile şi cãile ferate forestiere, construite pe terenuri din fondul forestier proprietate privatã şi finanţate din resursele financiare ale proprietarilor de pãduri, vor fi proprietate privatã. ART. 5 Titularii dreptului de proprietate asupra fondului forestier, proprietate publica sau privatã, îşi exercita dreptul de proprietate în limitele şi în condiţiile legii, urmãrind conservarea şi gospodãrirea durabila a pãdurilor.
CAP. 2 Regimul silvic
ART. 6 Fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic. ART. 7 (1) Regimul silvic reprezintã un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic şi juridic, referitoare la amenajarea, paza, protecţia contra dãunãtorilor, exploatarea şi regenerarea pãdurilor, în vederea asigurãrii gestionãrii durabile a ecosistemelor forestiere. (2) Respectarea normelor definite la alin. (1) este obligatorie pentru toţi proprietarii de pãduri sau alţi deţinãtori. (3) Normele tehnice silvice reglementeazã activitãţile de amenajare şi regenerare a pãdurilor, protecţie a pãdurilor impotriva dãunãtorilor, îngrijire (degajari, curatari, rarituri), punere în valoare a masei lemnoase şi de exploatare a lemnului atât pentru pãdurile proprietate publica, cat şi pentru pãdurile proprietate privatã. Normele tehnice actuale vor fi revizuite în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe, prin grija autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. (4) Normele cu caracter economic se referã la totalitatea obligaţiilor financiare ce revin proprietarilor de pãduri pentru asigurarea regenerarii pãdurilor, stãrii de sãnãtate a acestora, efectuãrii lucrãrilor de amenajare, îngrijire şi punere în valoare, precum şi la modalitãţile de finanţare. (5) Normele juridice cuprind totalitatea reglementãrilor cu specific silvic (legi, hotãrâri şi ordonanţe ale Guvernului, ordine şi instrucţiuni ale autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura). (6) La dobândirea dreptului de proprietate proprietarii de pãduri vor lua cunostinta sub semnatura, prin grija autoritãţii publice pentru silvicultura, de obligaţiile pe care le au pentru respectarea regimului silvic. ART. 8 (1) În vederea respectãrii reglementãrilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de pãduri şi deţinãtorii cu orice titlu au urmãtoarele obligaţii: a) sa elaboreze amenajamentele silvice pentru pãdurile pe care le deţin, prin unitãţi specializate, în mod gratuit, autorizate în acest scop de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura. Costul acestor lucrãri se suporta de proprietari, în cazul persoanelor juridice, şi de administrator, în cazul pãdurilor statului. Pentru pãdurile cu suprafeţe mai mici de 10 hectare, aparţinând persoanelor fizice, precum şi pentru suprafeţe mai mici de 30 hectare, aparţinând unitãţilor de cult şi celor de învãţãmânt, se întocmesc, de unitãţi specializate, extrase sumare din amenajamente silvice, al cãror conţinut se va preciza prin normele tehnice de amenajare; b) sa asigure paza pãdurilor, în vederea prevenirii taierilor ilegale, distrugerii sau degradãrii vegetatiei forestiere, pasunatului abuziv, braconajului şi a altor fapte infractionale sau contravenţionale. Proprietarii de pãduri mentionati la art. 12 alin. (1) vor asigura paza prin structurile silvice de administrare, de stat sau private, dupã caz. Neasigurarea pazei prin structurile silvice autorizate atrage rãspunderea contravenţionalã; c) sa execute lucrãrile necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dãunãtorilor pãdurilor, stabilite de organele autoritãţii publice pentru silvicultura, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unitãţi silvice specializate; d) sa asigure respectarea mãsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi, dupã caz, dotarea cu mijloace de prima intervenţie; e) sa efectueze lucrãrile de impadurire şi de ajutorare a regenerarii naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice. Lucrãrile de impadurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar, se vor aplica mãsurile prevãzute la art. 67 din Codul silvic; f) sa efectueze lucrãrile de întreţinere a plantaţiilor şi regenerarilor naturale pana la realizarea stãrii de masiv; g) sa execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor tehnice specifice, lucrãrile de îngrijire a arboretelor - degajari, curatari, rarituri, tãieri de igiena; h) sa execute tãieri de arbori numai dupã punerea în valoare şi eliberarea documentelor specifice, de cãtre personalul silvic autorizat; i) sa asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi actelor normative în vigoare, întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate. (2) În situaţiile în care gospodãrirea pãdurilor, proprietate privatã, aparţinând persoanelor fizice sau juridice, este asigurata pe baze contractuale de Regia Nationala a Pãdurilor sau de unitãţi specializate, obligaţiile menţionate la alin. (1) se vor regasi ca atare în contractele încheiate. ART. 9 (1) În vederea gospodãririi durabile a pãdurilor se interzic: a) defrişarea vegetatiei forestiere - respectiv înlãturarea acesteia şi schimbarea destinaţiei terenului - fãrã aprobarea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; b) desfãşurarea de activitãţi care produc degradarea solului şi a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil şi a arborilor nedestinati exploatãrii, potrivit prevederilor art. 45 din Codul silvic. (2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) lit. a) terenurile aflate în perimetrul fasiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontiera, potrivit prevederilor <>Legii privind frontiera de stat a României nr. 56/1992 *). Defrişarea vegetatiei forestiere pentru realizarea fasiei de protecţie a frontierei de stat se va executa de cãtre proprietarul sau deţinãtorul pãdurii, sub supravegherea organului de poliţie de frontiera şi a autoritãţii silvice competente. ------------ *) <>Legea nr. 56/1992 a fost abrogatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 243/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 8 mai 2002.
ART. 10 (1) Exploatarea produselor lemnoase ale pãdurilor se face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor privind termenele, modalitãţile şi epocile de recoltare şi transport al materialului lemnos din pãduri, emise de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura. (2) Pentru masa lemnoasã destinatã a se exploata proprietarii sau deţinãtorii cu orice titlu de pãduri întocmesc acte de punere în valoare, în conformitate cu normele tehnice în vigoare, cu inventarierea prealabilã a arborilor destinaţi tãierii de cãtre personalul silvic delegat sa utilizeze ciocanul silvic de marcat. (3) Ocoalele silvice, agenţii economici atestaţi sa execute exploatãri forestiere, persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în administrare pãduri au obligaţia sa foloseascã tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din padure, care sa nu producã degradarea solului, poluarea apelor, distrugerea sau vãtãmarea semintisului utilizabil, a arborilor nedestinati exploatãrii peste limitele admise prin instrucţiunile prevãzute la alin. (1). (4) Masa lemnoasã care se exploateazã şi se transporta din padure va fi însoţitã de documentele prevãzute în instrucţiunile privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea, aprobate prin hotãrâre a Guvernului**). (5) Materialul lemnos care se transporta din padure are ca document de însoţire bonul de vânzare sau foaia de însoţire, fiind marcat, cu excepţia celui fasonat în metri steri, cu marca dreptunghiulara specifica agentului economic care administreazã padurea sau celui care exploateazã masa lemnoasã, dupã caz. ----------- **) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 735/1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 30 octombrie 1998.
CAP. 3 Administrarea fondului forestier naţional
SECŢIUNEA 1 Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului
ART. 11 (1) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreazã potrivit Codului silvic de Regia Nationala a Pãdurilor. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pãdurilor se aproba prin hotãrâre a Guvernului*), la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. ----------------- *) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 173/2001 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pãdurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 29 ianuarie 2001.
SECŢIUNEA a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a celui proprietate privatã indivizã (fosti composesori, moşneni, rãzeşi sau moştenitorii acestora) ART. 12 (1) Pãdurile proprietate publica, aparţinând comunelor, oraşelor şi muncipiilor, precum şi cele proprietate privatã indivizã, aparţinând foştilor composesori, moşneni şi rãzeşi, precum şi persoanelor aparţinând altor forme asociative conform prevederilor legale sau moştenitorilor acestora, se administreazã de cãtre proprietari prin structurile silvice proprii, similare cu cele ale statului, sau, la cerere, prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între pãrţi. Pentru gestionarea pãdurilor prin structuri silvice proprii deţinãtorii mentionati mai sus angajeazã personal de specialitate, autorizat în condiţiile prezentei ordonanţe. (2) Pentru realizarea prevederilor menţionate la alin. (1) persoanele fizice, fosti composesori, moşneni şi rãzeşi sau moştenitorii acestora, se vor constitui, în prealabil, în mod obligatoriu, în asociaţii cu personalitate juridicã, potrivit legii. (3) În scopul asigurãrii continuitãţii modului de gospodãrire durabila a pãdurilor se menţin actualele unitãţi teritoriale amenajistice şi gruparea lor pe actualele unitãţi silvice teritoriale administrative. (4) Pentru crearea structurilor silvice proprii, similare cu cele de stat, se va angaja personal silvic, prin concurs, cu avizul proprietarilor. ART. 13 În condiţiile menţinerii unitãţilor silvice teritoriale administrative şi a celor teritoriale amenajistice, modalitãţile concrete de gospodãrire a pãdurilor, repartizarea resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice şi juridice pentru pãdurile pe care le au în proprietate, precum şi obligaţiile acestora se reglementeazã prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile**). ------------- **) Conform <>art. I pct. 5 din Legea nr. 75/2002 , termenul de 60 de zile curge de la data de 31 ianuarie 2002, data publicãrii acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 14 (1) Proprietarii de pãduri la care se referã prezenta secţiune îşi pot gospodari pãdurile ce le aparţin, pe baza contractualã, în condiţiile art. 12 alin. (3), prin Regia Nationala a Pãdurilor. (2) Prin contractul încheiat între pãrţi se stabilesc drepturile şi obligaţiile proprietarilor de pãduri şi ale Regiei Naţionale a Pãdurilor. În mod obligatoriu se vor stipula: a) drepturile materiale ale proprietarilor de pãduri, în natura sau în bani, care rezulta din valorificarea resurselor lemnoase şi nelemnoase ale pãdurilor preluate în gestiune; b) obligaţiile Regiei Naţionale a Pãdurilor de a asigura paza pãdurilor şi de a executa lucrãrile tehnice silvice de îngrijire, combatere a dãunãtorilor, punere în valoare a masei lemnoase, exploatare a resurselor şi de regenerare a arboretelor, în conformitate cu regimul silvic; c) modalitãţile financiare de a suporta costul lucrãrilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, paza, îngrijire, protecţie contra dãunãtorilor, exploatare şi regenerare.
SECŢIUNEA a 3-a Administrarea fondului forestier proprietate privatã a persoanelor fizice
ART. 15 (1) Pãdurile proprietate privatã aparţinând persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii au obligaţia sa asigure paza pãdurilor şi sa execute lucrãrile necesare impuse de regimul silvic, prin mijloace proprii. (2) În situaţia în care proprietarii de pãduri nu îşi pot îndeplini, în mod individual, obligaţiile prevãzute la alin. (1), aceştia îşi vor gospodari pãdurile pe baza contractualã prin structurile silvice private sau de stat, scop în care se pot constitui, în prealabil, în asociaţii cu personalitate juridicã. (3) În vederea respectãrii obligaţiei prevãzute la alin. (1), proprietarii pãdurilor private, individuali sau constituiţi în asociaţii, pot solicita unitãţilor teritoriale ale Regiei Naţionale a Pãdurilor sau unitãţilor specializate, autorizate de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, sa administreze pãdurile ce le aparţin, pe baza de contracte.
SECŢIUNEA a 4-a Administrarea pãdurilor proprietate privatã a unitãţilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a instituţiilor de învãţãmânt sau a altor persoane juridice ART. 16 (1) Administrarea pãdurilor proprietate privatã aparţinând parohiilor, schiturilor, mãnãstirilor, unitãţilor de învãţãmânt sau altor persoane juridice se face cu personal silvic specializat, în vederea respectãrii obligaţiilor prevãzute la art. 8 alin. (1). (2) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) proprietarii pãdurilor respective se pot asocia cu alţi deţinãtori de pãduri, în vederea gospodãririi pãdurilor în condiţiile prevãzute la art. 13. (3) Proprietarii de pãduri care fac obiectul prezentei secţiuni pot solicita ca pãdurile ce le aparţin sa fie administrate pe baza contractualã de structurile silvice de stat sau private, în condiţiile prevãzute la art. 12 alin. (1) şi (2), art. 13 şi 14, completate de prevederi specifice, convenite de pãrţile contractante.
SECŢIUNEA a 5-a Reglementãri comune pentru administrarea fondului forestier proprietate publica a unitãţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privatã
ART. 17 (1) Contractele de administrare a fondului forestier, menţionate la secţiunile 2-4 din prezentul capitol, se încheie pe o durata minima, egala cu perioada de aplicare a amenajamentului silvic, conform prevederilor art. 18 din Codul silvic. (2) Contractele prevãzute la alin. (1) se încheie în forma autenticã la birourile notariale, taxele şi comisioanele suportandu-se de structurile silvice care administreazã pãdurile respective. Aceste contracte se înregistreazã la inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic, instituţii definite conform art. 20 şi 22, în a cãror raza teritorialã se afla fondul forestier. (3) Rezilierea contractului din initiativa unei pãrţi se soluţioneazã conform legislaţiei civile şi în condiţiile administrãrii pãdurilor, în continuare, în regim silvic, prin structuri silvice autorizate. (4) Activitatea personalului silvic angajat din structuri proprii şi a celui din unitãţile specializate, care executa pe baza de contract paza şi gospodãrirea pãdurilor proprietate publica aparţinând unitãţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privatã, este controlatã, sub raportul regimului silvic, de personalul tehnic al autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura şi al inspectoratelor silvice teritoriale, prevãzute la cap. IV. (5) Personalul silvic angajat pentru paza pãdurilor va fi dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii, şi cu uniforma de serviciu. ART. 18 Pana la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naţionale a Pãdurilor în proprietatea publica a unitãţilor administrativ-teritoriale sau în proprietatea privatã, respectiv pana la punerea în posesie conform prevederilor <>Legii nr. 1/2000 , Regia Nationala a Pãdurilor are obligaţia sa execute lucrãrile tehnice silvice conform prevederilor amenajamentelor silvice şi reglementãrilor impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. Profitul rezultat se acorda în bani sau în natura, la cererea proprietarului. ART. 19 Modalitãţile concrete de constituire a structurilor silvice pentru gospodãrirea pãdurilor, care fac obiectul secţiunilor 2-4 din prezentul capitol, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe*). ------------ *) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 997/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodãrirea pãdurilor proprietate publica aparţinând unitãţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 8 decembrie 1999.
CAP. 4 Controlul respectãrii regimului silvic
ART. 20 (1) Controlul respectãrii regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercita de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, precum şi prin inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic, aflate în subordinea acesteia. (2) Modul de organizare şi funcţionare a controlului aplicãrii regimului silvic la nivel central şi local, precum şi structurile administrative aferente se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe**). ------------- **) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.046/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a controlului aplicãrii regimului silvic la nivel central şi local, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 24 noiembrie 2000.
ART. 21 Direcţia generalã pentru controlul aplicãrii regimului silvic, prin organele sale centrale şi teritoriale, are urmãtoarele atribuţii: a) controleazã modul de respectare de cãtre proprietarii şi deţinãtorii cu orice titlu de pãduri a dispoziţiilor legale în domeniul silviculturii, precum şi a normelor specifice regimului silvic; b) analizeazã şi controleazã modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice pentru toate pãdurile, indiferent de natura proprietãţii; c) controleazã activitatea de exploatare a masei lemnoase, executatã prin agenţi economici atestaţi sau în regie proprie, şi dispune sistarea activitãţilor care incalca normele tehnice specifice sau care provoacã degradarea vegetatiei forestiere, eroziunea solului sau alte deteriori ale mediului; d) controleazã aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor în pãduri; e) controleazã activitatea de reparare şi întreţinere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislaţia şi normele specifice în vigoare; f) constata faptele contravenţionale în domeniul silviculturii şi exploatãrii pãdurilor şi propune sau stabileşte, dupã caz, sancţiunile, potrivit împuternicirilor prevãzute de lege; g) constata faptele infractionale în domeniul silviculturii şi exploatãrii pãdurilor şi sesizeazã de îndatã organul de poliţie, în vederea efectuãrii cercetãrii penale, în conformitate cu prevederile art. 207 şi 209 din Codul de procedura penalã; h) verifica sesizãrile scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publica sau proprietate privatã şi stabileşte situaţiile de încãlcare a actelor normative în vigoare, propunand mãsurile de reglementare sau de sancţionare, potrivit legii; i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege. ART. 22 (1) Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic se constituie la nivelul fiecãrui judeţ, dacã suprafata pãdurilor judeţului, potrivit art. 3 lit. a)-e), este de minimum 50.000 hectare. (2) În cazul judeţelor în care suprafata pãdurilor este sub limita prevãzutã la alin. (1), inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic vor fi constituite pe raza a doua sau mai multe judeţe limitrofe, astfel încât suprafata minima a acestora sa fie cea prevãzutã la alin. (1), dar nu mai mare de 150.000 hectare. (3) Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic se constituie prin hotãrâre a Guvernului. (4) Personalul tehnic de specialitate din inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic va fi dimensionat în raport cu suprafata pãdurilor şi cu numãrul de proprietari, astfel încât pentru o suprafata medie de 20.000 hectare sa existe un inspector inginer silvic. (5) Pentru controlul lucrãrilor tehnice de teren şi pentru executarea controalelor de fond se va asigura un inginer silvic sau un tehnician silvic pentru o suprafata medie de 10.000 hectare. ART. 23 Finanţarea organelor centrale şi teritoriale pentru controlul respectãrii regimului silvic se face de la bugetul de stat.
CAP. 5 Scoaterea definitiva sau temporarã a terenurilor din fondul forestier naţional
ART. 24 (1) Reducerea suprafeţei pãdurilor din fondul forestier naţional este interzisã, cu excepţia urmãtoarelor situaţii: a) pentru construcţii cu destinaţie militarã, pentru cai ferate, drumuri europene, naţionale şi judeţene, autostrazi, linii electrice de inalta tensiune, mine, forari, sonde şi echipamente aferente, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, de gospodãrire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apa. Ocuparea definitiva de terenuri din fondul forestier proprietate privatã, cu sau fãrã defrişarea pãdurii, se aproba cu acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. În cazurile în care proprietarii de terenuri nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face în condiţiile stabilite potrivit reglementãrilor legale privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica; b) pentru construirea de obiective turistice, cu acordul proprietarului şi cu aprobarea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; c) în scopul executãrii de lucrãri, instalaţii şi construcţii necesare pentru gospodãrirea fondului forestier sau de interes propriu, la cererea proprietarilor şi cu aprobarea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; d) orice alte investiţii cu caracter social, cultural, sportiv, medical şi de cult, cu avizul autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura. (2) Scoaterea/ocuparea definitiva a terenurilor din fondul forestier, fãrã compensarea acestora cu o suprafata echivalenta de teren, pentru obiectivele şi lucrãrile prevãzute la alin. (1), se face cu plata de cãtre persoanele fizice şi juridice solicitante a urmãtoarelor taxe şi despãgubiri: a) taxa pentru ocuparea definitiva a terenurilor forestiere, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4), cu excepţiile prevãzute la alin. (6) din <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, care se vãrsa la Fondul de ameliorare a fondului funciar, fond aflat la dispoziţia autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, care se achitã proprietarului terenului forestier pentru terenurile proprietate privatã, sau, respectiv, o despãgubire acordatã administratorului terenului pentru terenurile proprietate publica a statului, care se vãrsa în Fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor; c) contravaloarea pierderii de creştere, determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, care se achitã proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privatã, sau, respectiv, o despãgubire acordatã administratorului terenului pentru terenurile proprietate publica a statului, care se vãrsa în Fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor; d) valoarea obiectivelor dezafectate pentru terenurile ocupate din fondul forestier proprietate publica a statului, care se achitã administratorului acestora. (3) La cererea persoanelor fizice şi juridice, scoaterea definitiva a unor terenuri din fondul forestier naţional pentru obiectivele şi lucrãrile prevãzute la alin. (1), dacã beneficiarul compenseazã cu terenuri echivalente ca suprafata şi bonitate, limitrofe fondului forestier, se poate face cu plata unei taxe egale cu valoarea masei lemnoase la exploatabilitate pentru specia principala de baza corespunzãtoare statiunii, care se vãrsa la Fondul de ameliorare a fondului funciar, a despãgubirilor prevãzute la alin. (2) lit. d), precum şi a cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv pe terenul primit în compensare, care se achitã anticipat administratorului fondului forestier. (4) Prevederile <>art. 92 alin. (6) din Legea nr. 18/1991 , republicatã, sunt aplicabile. ART. 25 (1) Pentru ocuparea temporarã de terenuri din fondul forestier naţional, persoanele fizice sau juridice beneficiare de folosirea terenului au obligaţia sa achite: a) o garanţie în suma egala cu cheltuielile necesare pentru aducerea în condiţii apte de impadurire a terenului ocupat temporar; suma prevãzutã se depune într-un cont special, purtãtor de dobanda, la Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, prevãzut în <>Legea nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile ulterioare; b) chiria anuala pentru ocuparea temporarã a terenurilor din fondul forestier, care se achitã proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privatã şi administratorului terenului pentru terenurile proprietate publica a statului, în Fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere; c) contravaloarea pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, care se achitã proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privatã şi administratorului terenului pentru terenurile proprietate publica a statului, în Fondul extrabugetar pentru construirea de drumuri forestiere; d) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv, pentru terenurile ocupate proprietate publica a statului, care se achitã anticipat administratorului acestora; e) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile ocupate proprietate publica a statului, care se achitã administratorului acestora. (2) În situaţia în care ocuparea temporarã a terenului nu implica defrişarea vegetatiei forestiere lemnoase, beneficiarul nu plãteşte proprietarului sau administratorului terenului sumele prevãzute la alin. (1) lit. c), d) şi e). (3) În cazul în care titularul aprobãrii de scoatere temporarã din circuitul forestier îşi îndeplineşte obligaţiile cu privire la redarea terenurilor în fondul forestier, acestuia îi sunt restituite garanţia şi dobanda aferentã. (4) Preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, care se foloseşte pentru calculul obligaţiilor bãneşti aferente ocupãrii terenurilor din fondul forestier naţional, prevãzute la art. 24 şi în prezentul articol, se stabileşte prin ordin al ministrului responsabil de domeniul silviculturii, ţinând seama de preţul de piata. ART. 26 Metodologia de finanţare şi de executare a lucrãrilor de reinstalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv, prevãzutã la art. 25 alin. (1) lit. c), se elaboreazã de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe. ART. 27 Ocuparea definitiva sau folosirea temporarã a terenurilor din fondul forestier naţional, potrivit prevederilor art. 24 şi 25, se face numai cu acordul proprietarilor şi se aproba dupã cum urmeazã: a) pentru suprafata de pana la un hectar, de cãtre inspectoratul silvic teritorial, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare; b) pentru suprafata de peste un hectar, dar nu mai mare de 50 hectare, de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului silvic teritorial; c) pentru suprafata de peste 50 hectare, prin hotãrâre a Guvernului, la cererea persoanelor juridice beneficiare şi la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura.
ART. 28 Finanţarea activitãţilor de administrare a fondului forestier naţional se face din: a) venituri proprii; b) bugetul de stat; c) alte surse. ART. 29 (1) În vederea sprijinirii proprietarilor de pãduri, indiferent de forma de proprietate, în efectuarea unor lucrãri de gospodãrire, în scopul asigurãrii integritãţii fondului forestier naţional şi gestionãrii durabile a acestuia, statul va aloca anual de la buget fondurile necesare pentru: a) refacerea pãdurilor afectate de calamitati naturale sau de incendii a cãror cauza este necunoscutã; b) refacerea unor cai forestiere de transport distruse în urma calamitatii naturale; c) combaterea bolilor şi dãunãtorilor pãdurilor proprietate privatã; d) amenajarea pãdurilor proprietate privatã a persoanelor fizice; e) finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de gospodãrire a pãdurilor proprietate privatã a persoanelor fizice şi juridice; f) punerea la dispoziţie proprietarilor de pãduri a normelor tehnice silvice şi juridice care reglementeazã regimul silvic şi a materialelor de propaganda şi educaţie forestierã privind ocrotirea şi conservarea pãdurilor; g) sprijinirea proprietarilor de pãduri cu funcţii speciale de protecţie, persoane fizice, prin acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea bunurilor pe care nu le recolteaza datoritã restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice în pãdurile cu funcţii speciale de protecţie; h) finanţarea administrãrii pãdurilor prin structuri silvice autorizate, în situaţiile în care veniturile obţinute prin valorificarea integrala a resurselor forestiere, conform amenajamentelor silvice, nu asigura costurile administrãrii în regim silvic. (2) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor acordate potrivit prevederilor alin. (1) se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura, cu avizul Ministerului Finanţelor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe*). ------------- *) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 163/2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de pãduri, indiferent de forma de proprietate, pentru efectuarea unor lucrãri de gospodãrire, în scopul asigurãrii integritãţii fondului forestier naţional şi gestionãrii durabile a pãdurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 27 martie 2000.
CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni
ART. 30 Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanei vinovate, potrivit legii. ART. 31 (1) Încãlcarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi cu confiscarea materialului lemnos rezultat sau, dacã materialul a fost valorificat anterior constatãrii, cu plata contravalorii acestuia. (2) Aceleaşi pedepse se aplica şi celor care favorizeazã încãlcarea prevederilor alin. (1). ART. 32 (1) Taierea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lastari din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, de cãtre proprietari, deţinãtori sau de cãtre oricare alta persoana, dacã valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior sau dacã valoarea este sub aceasta limita, dar fapta a fost sãvârşitã de cel puţin doua ori în interval de 2 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda. (2) Dacã fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani. (3) Când fapta a avut ca urmare o paguba în valoare de peste 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. (4) Maximul pedepselor prevãzute la alin. (1)-(3) se majoreazã cu 3 ani în cazul în care faptele au fost sãvârşite în urmãtoarele împrejurãri: a) de doua sau mai multe persoane împreunã; b) de o persoana având asupra sa o arma sau substanţe chimice periculoase; c) în timpul nopţii; d) în arii forestiere protejate. (5) Tentativa se pedepseşte. ART. 33 Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unor suprafeţe de pãduri de cãtre proprietari, deţinãtori sau de oricare alta persoana, precum şi incendierea acestora constituie infracţiunea de distrugere şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani. ART. 34 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) refuzul proprietarilor sau al altor deţinãtori de pãduri de a întocmi amenajamente silvice, conform obligaţiei prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 400.000 lei la 2.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane juridice; b) neasigurarea pazei pãdurilor de cãtre persoanele fizice deţinãtoare, cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei şi neasigurarea pazei şi administrãrii prin structuri silvice autorizate a pãdurilor aparţinând persoanelor juridice, cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei; c) refuzul proprietarilor sau al altor deţinãtori de pãduri de a executa lucrãrile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor pãdurilor, conform dispoziţiei art. 8 alin. (1) lit. c), sau de a executa lucrãrile de îngrijire a arboretelor, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. g), cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei. (2) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27*). (3) Cuantumul amenzilor contravenţionale se reactualizeazã periodic prin hotãrâre a Guvernului. ------------ *) <>Legea nr. 32/1968 a fost abrogatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Precizam ca în <>art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 se prevede ca ori de câte ori într-o lege specialã sau în alt act normativ anterior se face trimitere la <>Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti facuta la dispoziţiile corespunzãtoare din <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 . ART. 35 Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, altele decât cele prevãzute la art. 34, indiferent de forma de proprietate a pãdurilor în care acestea au fost comise, sunt reglementate prin lege specialã. ART. 36 Constatarea infracţiunilor prevãzute la art. 31-33 şi a contravenţiilor prevãzute la art. 34 se face de cãtre personalul silvic prevãzut la <>art. 105 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic şi de cãtre personalul silvic din structurile silvice nou-înfiinţate, precum şi de cãtre organele de cercetare penalã, în cazul infracţiunilor, şi de cãtre primari, în cazul contravenţiilor.
CAP. 8 Dispoziţii finale
ART. 37 În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura va revizui şi va completa cu prevederi specifice pãdurilor proprietate publica şi privatã regulamentele, instrucţiunile şi normele tehnice din domeniul silviculturii. ART. 38 În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor silvice, personalul silvic prevãzut la art. 36 este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii publice. ART. 39 Unitãţile de poliţie, împreunã cu cele ale jandarmeriei, precum şi organele administraţiei publice locale ori, dupã caz, organele de pompieri militari vor sprijini organele silvice sau, dupã caz, le vor acorda asistenta tehnica, potrivit competentelor, în organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de prevenire şi de combatere a fenomenului infractional şi contraventional şi, respectiv, pentru prevenirea şi stingerea incendiilor atât în pãdurile proprietate publica, cat şi în cele proprietate privatã. ART. 40 Marcarea şi evaluarea arborilor destinaţi tãierii, pentru proprietarii de pãduri, persoane fizice, care îşi administreazã singuri pãdurile, se fac, la cerere, de cãtre personalul silvic autorizat din cadrul ocoalelor silvice ale Regiei Naţionale a Pãdurilor şi de personalul din unitãţile silvice înfiinţate conform prevederilor art. 13. O data cu plata acestor prestaţii proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea şi transportul materialului lemnos respectiv. ART. 41 În înţelesul prezentei ordonanţe, prin structuri silvice private sau de stat, considerate în ansamblul lor, se înţelege: cantoane, brigazi sau districte şi ocoale silvice. ART. 42 Structurile silvice private, similare cu cele de stat, legal constituite, precum şi personalul silvic angajat vor fi autorizate de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor necesare autorizãrii. ART. 43 Prevederile referitoare la infracţiunile din prezenta ordonanta se completeazã cu cele cuprinse în titlul VI "Raspunderi şi sancţiuni" din Codul silvic. ART. 44 Prezenta ordonanta intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I**). ------------- **) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare
ART. 45 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga orice alte dispoziţii contrare.
NOTA: Potrivit prevederilor <>art. II din Legea nr. 141/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 27 iulie 1999, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura va revizui şi va completa cu prevederi specifice pãdurilor, proprietate publica şi privatã, regulamentele şi instrucţiunile din domeniul silviculturii. Totodatã, potrivit prevederilor <>art. II din Legea nr. 75/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2002, autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura va stabili, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, suprafeţele maxime care pot fi defrisate pentru realizarea obiectivelor prevãzute la art 23 alin. (1) lit. b), c) şi d) [devenit art. 24 alin. (1) lit. b), c) şi d) în republicare]. -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
