Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 8 din 30 ianuarie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul orizontal de pregatire a tarilor candidate pentru descentralizarea extinsa (EDIS) in managementul fondurilor de preaderare in Romania, semnat la Bucuresti la 23 octombrie 2002

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 8 din 30 ianuarie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul orizontal de pregatire a tarilor candidate pentru descentralizarea extinsa (EDIS) in managementul fondurilor de preaderare in Romania, semnat la Bucuresti la 23 octombrie 2002

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 1 februarie 2003

Comenteaza legea

ORDONANTA nr. 8 din 30 ianuarie 2003
pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal de pregãtire a ţãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 1 februarie 2003

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al <>art. 1 pct. I.4 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ART. 1
Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal de pregãtire a ţãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002.
ART. 2
În cadrul contractelor încheiate cu contractorii locali în temeiul memorandumului de finanţare plãţile pot fi efectuate şi în moneda euro.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoana

Ministrul integrãrii europene,
Hildegard Carola Puwak

p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

Bucureşti, 30 ianuarie 2003.
Nr. 8.

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

--------
*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,

au convenit dupã cum urmeazã:

Mãsura la care se face referire în art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care mãsura la care se face referire în art. 1 va fi implementata este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca parte a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui prin fonduri nerambursabile la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul
programului: 2002/000-585
Titlul: Program orizontal de pregãtire a ţãrilor
candidate pentru descentralizarea extinsã
(EDIS)*1) în managementul fondurilor de
preaderare în România
Durata: pana la 31 iulie 2004

-----------
*1) EDIS - Extended Decentralised Implementation System = Sistem extins de implementare descentralizata.

ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã a Comunitãţii a fost stabilitã la nivelul maxim de 0,9 milioane euro, denumita în continuare finanţare gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la data de 31 iulie 2004, fãcând obiectul prevederilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 31 iulie 2005. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita pentru efectuarea plãţilor. Comisia poate totuşi, în cazuri excepţionale, sa fie de acord cu o prelungire corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plãţilor, dacã aceasta este solicitatã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate sumele care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta referitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã la:
Pentru Comunitate:
------------------
Delegaţia Comisiei Europene în România
Bd. Primaverii nr. 48A
71297 Bucureşti, România
Telefon: (+40-21) 203 54 00
Fax: (+40-21) 230 24 53
Pentru Beneficiar:
------------------
Ministerul Integrãrii Europene
Hildegard Carola Puwak
Ministrul integrãrii europene
Str. Apolodor nr. 17, latura nord, sectorul 5
Bucureşti, România
Telefon: (+40-21) 301 15 06
Fax: (+40-21) 336 85 09
ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum a fost întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţarea gratuita.
Anexele constituie parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 23 octombrie 2002.

Pentru Beneficiar,
Hildegard Carola Puwak,
ministrul integrãrii europene,
coordonatorul naţional
al asistenţei

Pentru Comunitate,
Jonathan Scheele,
şeful Delegaţiei Comisiei
Europene în România

Anexe:

1. Acordul-cadru (anexele A şi B)
2. Dispoziţii speciale (anexa C)
3. Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene (anexa D)

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD - CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2 (C).
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc într-o perioada de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua stagii, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii sus-mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, precum şi asupra complementarii acesteia dupã încheiere.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri-Dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ-Adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzut aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare şi conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa-şi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

DISPOZIŢII SPECIALE

1. Obiective şi rezultate scontate
Obiectivul general al acestei propuneri este de a furniza asistenta tehnica în vederea dezvoltãrii unei capacitãţi administrative adecvate în cadrul Fondului Naţional, agentiilor de implementare şi altor organisme implicate în managementul fondurilor de preaderare pentru a îndeplini cerinţele EDIS.
Pentru desfãşurarea corespunzãtoare a întregului proces, apartenenţa la ţãrile candidate este esenţialã. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) este cel care, din proprie initiativa, trimite o cerere cãtre Comisie în vederea obţinerii unei decizii EDIS pentru fiecare agenţie de implementare consideratã de RNAF ca îndeplineşte criteriile şi condiţiile. Acţiunile prevãzute în fazele I-III ale "foii de parcurs" cad în sarcina autoritãţilor naţionale şi sunt conduse de cãtre RNAF, în timp ce responsabilitatea pentru faza a IV-a de pregãtire a deciziei Comisiei revine numai serviciilor Comisiei.
Faza I (Evaluarea decalajelor) consta în auditarea sistemelor fiecãrui organism pentru a se evalua pana la ce limite cerinţele EDIS sunt îndeplinite şi pentru a se identifica acţiunile, schimbãrile şi îmbunãtãţirile specifice, necesare pentru a asigura conformitatea cu cerinţele respective. Aceasta faza este deja în curs de desfãşurare, folosindu-se resurse din ţãrile candidate, cu un organism naţional de audit independent sau expert extern finanţat prin acţiunile de asistenta tehnica existente.
Dacã autoritãţile naţionale au realizat evaluarea de la faza I tot prin serviciile unui auditor extern, acelaşi organism poate realiza evaluarea conformitatii, cu condiţia de a nu fi implicat în lucrãrile pregãtitoare pentru faza a II-a.
Prima parte a acestui program consta în eliminarea decalajelor (faza a II-a a "foii de parcurs" cãtre EDIS). Obiectivul este pregãtirea pentru EDIS, prin realizarea tuturor schimbãrilor şi imbunatatirilor necesare la instituţiile şi în procedurile vizate, prin implementarea recomandãrilor din Raportul de evaluare a decalajelor (RED).
În acest scop programul va asista Fondul Naţional, agenţiile de implementare şi orice alte organisme implicate în managementul fondurilor PHARE pentru introducerea treptata a EDIS, ajutandu-le în proiectarea şi dezvoltarea capacitãţii administrative la nivelul adecvat, prin stabilirea unor proceduri, manuale şi cursuri de instruire adecvate. Asistenta tehnica va asigura sprijin pentru crearea unui sistem care sa îndeplineascã funcţiile cerute (programarea proiectelor, managementul proiectelor, implementarea proiectelor, licitare, contractare, managementul fluxurilor financiare, control financiar, monitorizarea şi evaluarea mãsurilor PHARE), când este cazul.
A doua parte a acestui program consta în evaluarea conformitatii (faza a III-a a EDIS). Obiectivul este de a da autoritãţilor naţionale responsabile pentru managementul financiar al instrumentului comunitar posibilitatea de a stabili dacã sunt îndeplinite preconditiile pentru aplicarea formala a EDIS.
A patra şi cea din urma faza (în afarã razei de acţiune a acestui program) consta în pregãtirea pentru decizia Comisiei. Aceasta va cuprinde analiza dosarului de solicitare EDIS înaintat de cãtre RNAF şi auditul de verificare ulterior care conduce, în cazul unei evaluãri pozitive, la decizia Comisiei (prin care se renunţa la aprobarea prealabilã, "ex ante") - va fi executatã de cãtre serviciile Comisiei Europene.
O atentie deosebita trebuie acordatã faptului ca în majoritatea ţãrilor candidate au fost luate deja mãsuri importante în acest domeniu, fie în cadrul unor proiecte PHARE specifice, al unor acorduri de înfrãţire institutionala, al asistenţei tehnice ISPA pentru EDIS sau în procesul de acreditare SAPARD. Prin urmare, trebuie acordatã atentie complementarii mãsurilor PHARE sau ISPA precedente sau aflate în derulare, evitandu-se suprapunerea cu acestea, precum şi faptului ca activitãţile sa fie cu adevãrat adiţionale şi construite pe ceea ce exista deja.
Rezultate asteptate
Faza a II-a (Eliminarea decalajelor):
Sistemele de control în cadrul şi asupra agentiilor implicate se supun condiţiilor şi criteriilor Regulamentului nr. 1.266/1999, asa cum sunt detaliate în documentul de lucru al Comisiei "Pregãtirea pentru descentralizarea extinsã".
Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin urmãtoarele activitãţi şi rezultate:
Activitãţi:
- elaborarea de cãtre autoritãţile naţionale a unui program de lucru care sa stabileascã acţiuni detaliate şi un grafic pentru fiecare recomandare din RED;
- implementarea programului de lucru de cãtre autoritãţile naţionale, cu sprijin finanţat din asistenta tehnica, dacã este necesar;
- pregãtirea unui studiu de pista de audit de cãtre autoritãţile naţionale (cu asistenta din partea unor consultanţi externi, dacã este necesar) pe baza indicaţiilor primite de la serviciile Comisiei;
- asigurarea unor cursuri de instruire, seminarii, vizite de studiu şi alte tipuri de sprijin şi consultanţa pentru acţiuni (cu asistenta comunitara, dacã este necesar);
- elaborarea unor manuale de management şi control financiar de cãtre instituţiile vizate;
- elaborarea unor manuale de audit de cãtre organismele de audit responsabile, atât la nivel central, cat şi la nivel descentralizat.
Sarcinile şi rezultatele ce vor fi asigurate de cãtre furnizorii de asistenta în cadrul acestui program includ urmãtoarele:
- manuale de management şi control financiar intern, care ar trebui mai întâi elaborate, apoi implementate şi aplicate de serviciile de management şi control financiar intern ale agentiilor de implementare pentru instrumentele de preaderare - pentru a asigura conformitatea cu cerinţele sistemului de management şi control pentru PHARE;
- implementarea managementului financiar intern şi a managementului de control indeplinind cerinţele EDIS, incluzând cursuri de instruire şi campanii de informare în cadrul agentiilor de implementare pentru instrumentele de preaderare;
- definirea etapelor necesare în procedurile de achiziţie, în licitare şi contractare, pentru a îndeplini cerinţele EDIS;
- audit operational; pregãtirea unei piste de audit intern;
- pregãtirea unor grafice desfasuratoare şi a unor liste de verificãri pentru raportare şi comunicare, pentru stabilirea relatiei cu serviciile de audit (audit intern al ministerelor de linie, servicii de supraveghere bugetarã etc.), întocmite zilnic;
- rezultatele suplimentare vor fi identificate, dacã este necesar, dupã terminarea evaluãrii decalajelor.
Faza a III-a (Evaluarea conformitatii)
Rezultate asteptate:
- întocmirea unui raport (Raportul de evaluare a conformitatii) de cãtre un auditor extern, care sa expuna constatãrile şi concluziile activitãţii de audit şi sa dea o opinie de audit care sa ofere o asigurare pozitiva ca cerinţele sunt îndeplinite;
- transmiterea de cãtre RNAF la Comisie a unei solicitãri pentru EDIS pentru agenţiile de implementare relevante.
Acestea vor fi realizate, de exemplu, prin urmãtoarele activitãţi şi rezultate:
Activitãţi:
- auditarea completa financiarã şi de sisteme de cãtre un auditor extern din partea autoritãţilor naţionale ale fiecãrei instituţii vizate, care sa cuprindã:
1. cerinţele stabilite în Regulamentul nr. 1.266/1999 şi detaliate în "Documentul de lucru EDIS", acordand o atentie deosebita punctelor identificate în RED pentru faza I;
2. manualele şi alte documente relevante pentru îndeplinirea acestor cerinţe;
3. verificarea completa a procedurilor de achiziţie naţionale ca parte integrantã a auditului.
Sarcinile şi rezultatele ce vor fi asigurate de cãtre furnizorii de asistenta în cadrul acestui program includ urmãtoarele:
1. Pe baza raportului de audit pregãtit în faza I şi ca urmare a asistenţei acordate în cadrul unui proiect separat pentru faza a II-a, pregãtirea EDIS, se va efectua o noua evaluare a organismelor auditate în faza I pentru a se vedea dacã au realizat îmbunãtãţirile necesare.
2. Pregãtirea unui raport de conformitate cãtre RNAF, care sa certifice urmãtoarele:
- ca procedurile de management de proiect şi control PHARE la agenţiile de implementare şi Fondul Naţional sunt în concordanta cu cerinţele pentru EDIS;
- ca expertiza în managementul de proiect PHARE, în planificarea, urmãrirea, gestionarea succesului (şi a posibilului esec), a resurselor proiectelor PHARE şi în alte chestiuni legate de pregãtirea, monitorizarea şi evaluarea efective ale asistenţei PHARE în conformitate cu prioritãţile de preaderare este satisfãcãtoare;
- ca exista sisteme corespunzãtoare şi controale interne efective pentru administrarea/gestionarea proiectelor PHARE de-a lungul întregului ciclu de proiect (cu concentrare pe verificãri şi piste de audit);
- analiza sistemelor de tehnologia informatiei (IT) şi a securitãţii datelor.
2. Buget
Asistenta indicativa pentru pregãtirea ţãrilor candidate pentru descentralizare extinsã (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare


                                          - euro -
 ───────────────────────────────────────────────────────
    Tari          Eliminarea decalajelor (faza a II-a)
 candidate       Evaluarea conformitatii (faza a III-a)
 ───────────────────────────────────────────────────────
 Tari candidate         Suma              Ref. CRIS
 ───────────────────────────────────────────────────────
 Ungaria              300.000
 Republica Ceha       300.000
 Slovenia             400.000
 Slovacia             700.000
 Polonia            1.000.000
 Estonia              500.000
 Letonia              500.000
 Lituania             500.000
 România              900.000
 Bulgaria             800.000
 ───────────────────────────────────────────────────────
 TOTAL:             5.900.000          2002/000585
 ───────────────────────────────────────────────────────

Grafic de contractare şi efectuare a plãţilor
Pentru Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi Slovenia toate contractele trebuie semnate pana la 30 septembrie 2003 şi plãţile trebuie efectuate pana la 30 septembrie 2004. Pentru Bulgaria şi România toate contractele trebuie semnate pana la 31 iulie 2004 şi plãţile trebuie efectuate pana la 31 iulie 2005.
Dacã este necesar, programul pentru fiecare ţara va consta din doua contracte de consultanţa. Un contract va acoperi "Eliminarea decalajelor" (faza a II-a) şi celãlalt "Evaluarea conformitatii" (faza a III-a).

Grafic indicativ cumulativ trimestrial pentru contractare şi efectuarea plãţilor:


 ┌──────────────┬────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────────┐
 │              �│       2003        │        2004       │    2005      │
 ├──────────────┼────┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┤
 │              │ Q4 │ Q1 │ Q2 │ Q3 │ Q4 │ Q1 │ Q2 │ Q3 │ Q4 │ Q1 │ Q2 │ Q3 │
 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 │Sume cumulate │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
 │contractate   │ 0.7│ 3.1│ 3.7│ 4.2│ 4.7│ 5.3│ 5.3│ 5.9│ 5.9│ 5.9│ 5.9│ 5.9│
 ├──────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
 │Sume cumulate │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
 │plãtite       │ 0.3│ 1.1│ 1.8│ 2.5│ 3.1│ 3.8│ 4.0│ 4.2│ 4.6│ 4.6│ 5.2│ 5.9│
 └──────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

3. Aranjamente de implementare
Prezenta propunere financiarã este pentru un program orizontal. Proiectele trebuie sa fie implementate prin structurile Programului naţional PHARE. Ca atare, prezenta propunere financiarã va fi împãrţitã pe tari, prin semnarea a 10 memorandumuri de finanţare separate, permitand astfel o urmãrire optima a implementarii în fiecare ţara şi maximum de eficienta în implementarea proiectului.
Implementare prin programe naţionale
Management financiar şi de proiect aplicat de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (SID)*1).
Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilul cu autorizarea programului (RAP) vor asigura faptul ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul SID şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei, precum şi ca toate contractele sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ghidului practic pentru PHARE, ISPA şi SAPARD*2).

-------------
*1) Luând în considerare normele stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului nr. 1.266/1999.
*2) Ghidul practic a înlocuit secţiunea F ("Achiziţii") din Manualul SID.

CNA ŞI RNAF vor fi împreunã responsabili pentru coordonarea între PHARE (inclusiv programele PHARE de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD.
Fondul Naţional (FN), condus de RNAF, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea cãtre Comisie. RNAF va avea responsabilitatea generalã pentru managementul financiar al fondurilor PHARE. El trebuie sa asigure respectarea regulilor, regulamentelor şi procedurilor PHARE, referitoare la achiziţii, raportare şi management financiar, şi a regulilor Comunitãţii privind ajutorul de stat, precum şi funcţionarea unui sistem corespunzãtor de raportare şi informare privind proiectele. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi adevãrate de frauda şi neregularitate. RNAF va avea rãspunderea totalã pentru fondurile PHARE ale unui program pana la încheierea acestuia.
În vederea atingerii scopului acestui program un comitet de coordonare (grup de lucru la nivel înalt) va fi instituit (în fiecare ţara participanta) pentru a supraveghea implementarea programului. Comitetul de coordonare ar trebui sa aibã reprezentanţi ai principalilor participanţi, şi anume CNA, RNAF din ţara candidata, iar directorul pentru coordonarea instrumentelor financiare, şeful de echipa şi şeful delegaţiei vor reprezenta Comisia.
Recuperarea fondurilor
Orice neregularitate doveditã sau frauda descoperitã în orice moment pe parcursul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
Dacã implementarea unei mãsuri pare sa nu justifice fie o parte sau intreaga asistenta alocata, Comisia trebuie sa dispunã o analiza corespunzãtoare a cazului, în special solicitând tarii beneficiare sa înainteze comentarii în cadrul unei perioade date şi sa corecteze orice neregularitate.
În urma analizei la care s-a fãcut referire în paragraful anterior Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta cu privire la mãsurile în cauza, dacã analiza dezvaluie o neregularitate, o combinatie necorespunzãtoare de fonduri sau o eroare în respectarea uneia dintre condiţiile memorandumului de finanţare şi, în special, orice modificare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile implementarii mãsurii pentru care nu s-a obţinut acordul Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenţei presupune recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care Comisia considera ca neregularitatea nu a fost corectatã sau ca o intreaga operaţiune ori o parte a unei operaţiuni nu justifica, în totalitate sau parţial, asistenta acordatã acesteia, Comisia trebuie sa dispunã o analiza potrivita a cazului şi sa solicite tarii beneficiare sa înainteze comentarii în cadrul unei perioade specificate. Dupã efectuarea analizei, dacã ţara beneficiara nu a întreprins mãsuri de corectie, Comisia poate:
a) reduce sau anula orice avans;
b) anula în totalitate sau parţial asistenta acordatã pentru îndeplinirea mãsurii respective.
Comisia trebuie sa determine mãrimea unei corectii, ţinând cont de natura neregularitatii şi de întinderea oricãror erori în sistemele de management şi control.
Orice fonduri neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de cãtre Comisie. O declaraţie scrisã finala, însoţitã de documentaţia justificativã, va trebui sa fie emisã de RNAF imediat dupã terminarea perioadei de efectuare a plãţilor în cadrul memorandumului de finanţare, arãtând suma totalã contractatã şi plãtitã. Un extras de cont bancar final care sa arate soldul existent la Fondul Naţional/agenţia de implementare/OPCP va trebui, de asemenea, sa fie anexat.
În ciuda recuperãrii fondurilor neutilizate şi neeligibile dupã expirarea memorandumului de finanţare, un ordin complementar de recuperare poate fi emis dupã ce a fost fãcut auditul final cu privire la bonitatea şi consistenta contractelor şi plãţilor efectuate, precum şi cu privire la respectarea de cãtre acestea a prevederilor memorandumului de finanţare, ţinându-se cont de opinia independenta a auditului final.
Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei sume plãtite în mod eronat în decurs de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. În cazul în care RNAF nu va plati suma datoratã Comisiei, ţara beneficiara va trebui sa ramburseze aceasta suma Comisiei. Dobanda datoratã ca urmare a întârzierii efectuãrii plãţilor se va adauga la sumele neachitate prin aplicarea regulilor stipulate în Regulamentul financiar care guverneazã bugetul Comunitãţii.
Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri la Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi ţãrile respective în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate ca urmare a cererilor de la RNAF într-un cont bancar separat, deschis în euro şi administrat de Fondul Naţional la Banca Centrala (sau la o banca agreatã în prealabil de Comisie).
Transfer de fonduri la Fondul Naţional
Fondul Naţional (FN) în fiecare dintre ţãrile respective este dupã cum urmeazã:
1. Bulgaria - Ministerul Finanţelor;
2. Republica Ceha - Ministerul Finanţelor;
3. Estonia - Ministerul Finanţelor;
4. Ungaria - Ministerul Finanţelor;
5. Letonia - Ministerul Finanţelor;
6. Lituania - Ministerul Finanţelor;
7. Polonia - Ministerul Finanţelor;
8. România - Ministerul Finanţelor;
9. Slovacia - Ministerul Finanţelor;
10. Slovenia - Ministerul Finanţelor.
O plata de pana la 20% din fondurile gestionate local*) va fi transferata la FN dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor de finanţare (AF) între FN şi agenţiile de implementare (AI)/Oficiul de Plati şi Contractare PHARE (OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind crearea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. Mai mult, RNAF trebuie sa înainteze Comisiei nominalizarea responsabililor cu autorizarea programului (RAP) şi o descriere a sistemului pus în funcţiune, arãtând fluxul de informaţii între FN şi AI/OPCP, precum şi modul în care se va îndeplini funcţia de plata.
Vor fi fãcute doua realimentari de pana la 30% din fondurile gestionate local*) şi plata finala de pana la 20% sau soldul întreg al bugetului, depinde care este suma cea mai mica. Prima realimentare va fi efectuatã când 5% din buget*) au fost plãtite de agenţiile de implementare şi OPCP. Cea de-a doua realimentare poate fi solicitatã când s-au plãtit 35% din bugetul*) în vigoare. Cea de-a treia realimentare şi ultima va fi facuta când s-au plãtit 70% din bugetul*) în vigoare. În mod excepţional RNAF poate solicita o plata în avans mai mare decât procentele sus-menţionate, în conformitate cu procedurile stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat anterior. În afarã unei autorizari exprese prealabile din partea serviciilor centrale ale Comisiei, nici o realimentare nu poate fi facuta dacã punctele de tragere stabilite mai sus nu au fost respectate.

-------------
*) Exclusiv suma prevãzutã pentru programele Comunitãţii.

Transfer de fonduri la agenţiile de implementare
Responsabilitãţile în cadrul Ministerului Finanţelor cu privire la achiziţii şi plati ar trebui sa respecte principiile partajarii obligaţiilor.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre agenţiile de implementare, inclusiv OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare (AF) semnate între fondurile naţionale şi agenţiile de implementare/OPCP, când este cazul. Vor trebui sa fie deschise conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP respective, insarcinata cu administrarea financiarã a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind crearea Fondului Naţional.
Fiecare acord financiar va fi avizat individual, în prealabil, de cãtre Comisie. În cazurile în care Fondul Naţional este el însuşi agent de plata pentru OPCP/Agenţia de implementare, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la Fondul Naţional cãtre OPCP/Agenţia de implementare. OPCP şi agenţiile de implementare trebuie sa fie conduse fiecare de un responsabil cu autorizarea programului (RAP) numit de cãtre RNAF dupã consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile îndeplinite de respectiva OPCP/Agenţie de implementare.
Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se extind dupã sfârşitul perioadei de efectuare a plãţilor pentru program, totalul general al fondurilor aferente acelor contracte, asa cum au fost calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate cu privire la depozitarea fondurilor pana la termenul la care plata finala este scadenta şi pentru asigurarea folosirii fondurilor amintite numai pentru efectuarea plãţilor legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare intreaga responsabilitate fata de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor cu privire la clauzele de reţinere. Dobânzile aferente fondurilor depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã efectuarea ultimei plati cãtre contractori. Fondurile care nu au fost plãtite cãtre contractori dupã ce au fost stabilite plãţile finale trebuie sa fie rambursate Comisiei. RNAF va furniza anual Comisiei o situaţie de ansamblu referitoare la folosirea fondurilor depozitate în conturile de garanţie - în speta referitor la plãţile fãcute din acestea - şi cu privire la dobânzile acumulate.
Dobanda
În principiu, toate conturile bancare*3) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei. Dacã Comisia decide astfel, pe baza unei propuneri din partea RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
4. Monitorizare şi evaluare
Implementarea acestui program va fi monitorizata de cãtre Comitetul mixt de monitorizare (CMM). Acesta include RNAF, CNA şi serviciile Comisiei. CMM se va intalni cel puţin o data pe an, pentru a trece în revista toate programele finanţate prin PHARE, cu scopul de a evalua progresele acestora în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, CMM va analiza o data pe an progresele înregistrate de programele de asistenta finanţate din fonduri de preaderare ale Uniunii Europene (PHARE, ISPA şi SAPARD).
În ceea ce priveşte programele PHARE, CMM va fi asistat de subcomitete sectoriale de monitorizare (SMSC), care vor include CNA, RAP al fiecãrei agenţii de implementare (şi al OPCP, când este cazul) şi reprezentanţi ai serviciilor Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul înregistrat de fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, împãrţite de cãtre CMM în sectoare de monitorizare potrivite. Fiecare sector va fi supravegheat de cãtre un SMSC pe baza unor rapoarte periodice de monitorizare întocmite de cãtre Agenţia de implementare, precum şi a unor evaluãri intermediare realizate de cãtre evaluatori independenţi. SMSC va face recomandãri cu privire la aspecte legate de management şi de proiectare, asigurând în acelaşi timp punerea acestora în aplicare. SMSC va raporta CMM cãruia îi va inainta opinii generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE din sectorul sau.
Serviciile Comisiei vor trebui sa asigure ca o evaluare ex post este realizatã dupã încheierea programului.
5. Audit şi mãsuri antifrauda
a) Mãsuri luate de cãtre ţãrile candidate
În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor auditarilor îndeplinite vor trebui sa fie transmise Comisiei. Rapoarte de audit vor trebui sa fie puse la dispoziţia Comisiei.
Un control financiar corespunzãtor cu privire la implementarea programului va trebui sa fie îndeplinit de cãtre autoritatea nationala de control financiar competenta.
Ţãrile beneficiare vor trebui sa asigure investigarea şi tratamentul satisfãcãtor al cazurilor suspectate şi adevãrate de frauda şi neregularitate în urma controalelor naţionale sau comunitare.
Neregularitate va trebui sa însemne orice încãlcare a unei prevederi a legii Comunitãţii rezultând dintr-un act sau dintr-o omitere de cãtre un operator economic, care are sau ar avea efectul de a prejudicia bugetul general al Comunitãţilor Europene sau bugetele gestionate de ele, fie prin reducerea ori pierderea veniturilor rezultând din sursele proprii colectate direct în numele Comunitãţilor, sau printr-un articol nejustificat de cheltuiala.
Frauda va trebui sa însemne orice act intentionat sau omisiune în legatura cu:
(i) utilizarea sau prezentarea unor declaraţii ori documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect reţinerea necorespunzãtoare sau în mod greşit a unor fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene ori din bugetele administrate de Comunitatile Europene sau în numele acestora;
(ii) nepunerea la dispoziţie a informaţiilor privind violarea unei obligaţii speciale, având acelaşi efect;
(iii) folosirea incorectã a unor asemenea fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care acestea au fost acordate iniţial.
b) Mãsuri luate de cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele ce decurg din acestea fac obiectul supravegherii şi controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv de cãtre Biroul European Antifrauda) şi auditarilor de cãtre Curtea de Control Europeanã. Aceasta include mãsuri, cum ar fi: verificarea ex ante a licitaţiilor şi contractelor, facuta de cãtre delegaţia din ţara candidata respectiva, şi verificãri la fata locului.
Pentru a asigura protecţia eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate dispune verificãri la fata locului şi inspecţii în conformitate cu procedurile prevãzute de Regulamentul Consiliului (Euratom, EC) nr. 2.185/96*4).

-------------
*3) În special, dar nu exclusiv, conturile administrate de Fondul Naţional, CFCU şi agenţiile de implementare.
*4) Jurnalul Oficial nr. L 292; 15 noiembrie 1996; p. 2-5.

Conturile şi operaţiunile financiare ale Fondului Naţional, precum şi, acolo unde acest lucru este aplicabil, ale OPCP şi ale tuturor agentiilor de implementare respective pot fi controlate la latitudinea Comisiei de cãtre un auditor din exterior contractat de cãtre Comisie, fãrã ca acest lucru sa influenteze defavorabil asupra responsabilitãţilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, dupã cum se menţioneazã în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare, anexate la acordul-cadru.
6. Transparenta şi publicitate
În implementarea acestui program Comisia va trebui sa asigure maximum de transparenta acţiunilor Uniunii Europene în ţãrile candidate PHARE. În acest sens Comisia va trebui sa aplice în mod consecvent prevederile din nota "Informare şi publicitate pentru programele PHARE ale Comunitãţilor Europene".

ANEXA 3 (D)

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Comunitãţilor Europene

1. Obiectiv şi sfera de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul PHARE au intenţia de a creste gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Regulamentul (CEE) 1.159/2000 ; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58.
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate mai sus. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene pentru toatã durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când programele PHARE sunt implementate, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) în cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro;
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
- placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva;
(ii) în cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD;
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile citate la paragraful 3b(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de aceşti solicitanti, ca o parte a ajutorului vine din partea UE şi, în mod special, prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, programele PHARE, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta, de asemenea, şi însemnul UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi, în special, de PHARE, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Acţiuni de informare
Organizarea de acţiuni de informare, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale de informare
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi, pentru Comisie, de delegatul Comisiei, pentru a asigura faptul ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente şi postere
Pentru a asigura transparenta mãsurilor finanţate parţial de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun urmãtoarelor:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinându-se seama de mãrimea cofinanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de 6 luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, cu o placuta permanenta, în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de însemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza (PHARE, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã ori un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie, de asemenea, sa fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele vor consulta delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât aceasta sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi acesta va fi disponibil la cerere.

------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 8 din 30 ianuarie 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"