Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA Nr. 61 din 24 august 1994  privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by si a facilitatii de transformare sistematica acordate Romaniei de catre Fondul Monetar International    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA Nr. 61 din 24 august 1994 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by si a facilitatii de transformare sistematica acordate Romaniei de catre Fondul Monetar International

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL Nr. 247 din 31 august 1994
În temeiul prevederilor art.107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:

ART. 1
Se aproba aranjamentul de credit stand-by, în valoare de 131,97 milioane D.S.T., precum şi facilitarea sistematica în valoare de 377,05 milioane D.S.T., acordate României de Fondul Monetar Internaţional la 11 mai 1994.
ART. 2
Echivalentul în lei al sumei de 509,02 milioane D.S.T. se acoperã de Banca Nationala a României şi se vireazã, pe mãsura primirii transelor de credit, în contul nr. 1 al Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Nationala a României.
ART. 3
Rambursarea creditelor prevãzute la art. 1, plata dobinzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a României.
ART. 4
Banca Nationala a României va exercita toate drepturile şi va îndeplini toate obligaţiile care revin României în calitate de membra a Fondului Monetar Internaţional, inclusiv contractarea, împreunã cu Ministerul Finanţelor, în numele statului, de credite pe termen mediu pentru nevoile balanţei de plati externe şi consolidarea rezervelor valutare ale tarii.
ART. 5
Se autorizeaza Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, şi Banca Nationala a României sa introducã, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul aranjamentului stand-by care privesc detaliile acestuia şi nu sînt de natura sa sporeasca obligaţiile financiare ale României fata de Fondul Monetar Internaţional sau sa determine conditionari economice fata de cele convenite iniţial între pãrţi.
Guvernul va informa periodic Parlamentul în legatura cu aceste amendamente în cadrul Raportului privind datoria publica interna şi externa a României.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU

Contrasemneazã:
----------------
Guvernatorul Bãncii Naţionale a României,
Mugur Isarescu

Ministru de stat,
ministrul finanţelor,
Florin Georgescu

Ministru de stat,
Preşedintele Consiliului
pentru Coordonare, Strategie şi
şi Reforma Economicã,
Mircea Cosea

ROMÂNIA: ARANJAMENT STAND-BY
Anexat la aceasta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtind data de 18 aprilie 1994, semnatã de ministru de stat, ministrul finanţelor al României, şi de guvernatorul Bãncii Naţionale a României, prin care se solicita un aranjament stand-by şi se stabilesc:
a) obiectivele şi politicile pe care autoritãţile din România intenţioneazã sa le urmeze în perioada acestui aranjament stand-by; şi
b) înţelegerile României cu Fondul Monetar Internaţional (Fondul) asupra examinarilor care vor fi fãcute cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivelor programului şi la mãsurile pe care autoritãţile din România le vor urma în perioada rãmasã din acest aranjament stand-by.
Pentru sprijinirea acestor obiective şi politici, Fondul Monetar Internaţional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
1. În perioada de la 11 mai 1994 pînã la 10 decembrie 1995, România va avea dreptul sa facã cumpãrãri de la Fond într-o suma echivalenta cu 131,97 milioane D.T.S., sub rezerva paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fãrã o noua examinare din partea Fondului.
2. a) Cumpãrãrile în baza acestui aranjament stand-by nu vor putea depãşi, fãrã consimţãmîntul Fondului, echivalentul a 37,71 milioane D.S.T. pînã la 16 august 1994, echivalentul a 56,56 milioane D.S.T. pînã la 16 decembrie 1994, echivalentul a 75,41 milioane D.S.T. pînã la 16 mai 1995, echivalentul a 94,26 milioane D.S.T. pînã la 16 august 1995 şi echivalentul a 113,12 milioane D.S.T. pînã la 16 noiembrie 1995.
b) Nici una dintre limitele de la lit a) de mai sus nu se va aplica vreunei cumpãrãri, supusã rãscumpãrãrii, efectuatã în baza acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitãţile Fondului în moneda României peste 25% din cota.
3. România nu va face cumpãrãri, supuse rãscumpãrãrii, în baza acestui aranjament stand-by, care vor spori disponibilitãţile Fondului în moneda României peste 25% din cota:
a) În cursul oricãrei perioade în care datele de la sfîrşitul perioadei precedente arata ca:
(i) limita pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor cãtre bãnci de cãtre bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bãncilor cãtre întreprinderi, descrisã în paragraful 18 şi în anexa nr. 2 a memorandumului anexat; sau
(ii) limita pentru volumul creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat, descrisã în paragraful 19 şi în anexa nr. 3 a memorandumului anexat; sau
(iii) limita pentru stocul activelor interne nete ale sistemului bancar, descrisã în paragraful 26 şi în anexa nr. 5 a memorandumului anexat; sau
(iv) nivelul minim pentru rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar, descris în paragraful 63 şi în anexa nr. 8 a memorandumului anexat; sau
(v) limita pentru contractarea şi garantarea unei datorii externe mai mari de un an şi pînã la cinci ani inclusiv, descrisã în paragraful 66 şi în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau
(vi) limita pentru contractarea şi garantarea unei datorii externe mai mari de un an şi pînã la 12 ani inclusiv, descrisã în paragraful 66 şi în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau
(vii) limita pentru soldul datoriei externe cu scadenta iniţialã de pînã la un an inclusiv, descrisã în paragraful 66 şi în anexa nr. 10 a memorandumului anexat nu sînt respectate; sau
b) dacã, oricind în cursul perioadei acestui aranjament stand-by, administraţia publica consolidata, Banca Nationala a României, regiile autonome sau bãncile comerciale proprietate de stat acumuleaza arierate externe, asa cum se descrie în paragraful 66 al memorandumului anexat; sau
c) dacã, dupã 30 iunie 1994, România nu a eliminat licitaţiile valutare şi nu a adoptat cursul mediu la care au loc tranzacţiile valutare directe pe piata interbancara drept curs oficial publicat de Banca Nationala a României şi utilizat în scopuri care sa includã evaluãri vamale şi raportari statistice, asa cum se descrie în paragraful 58 din memorandumul anexat; sau
d) dacã, dupã 15 august 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea falimentului descrisã în paragraful 50 din memorandumul anexat; sau
e) dacã, dupã 15 noiembrie 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea impozitului pe profit descrisã în paragraful 11 al memorandumului anexat; sau
f) dacã dupã 15 februarie 1995 şi dupã 15 august 1995, pînã cînd examinarile respective preconizate în paragraful 6 al memorandumului anexat nu sînt încheiate; sau
g) dacã, oricind în cursul perioadei aranjamentului stand-by, România:
(i) impune restrictii sau le intensifica pe cele existente asupra plãţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente; sau
(ii) introduce sau modifica practicile valutare multiple; sau
(iii) încheie acorduri bilaterale de plati care sînt incompatibile cu prevederile art. 8; sau
(iv) impune sau intensifica restricţiile asupra importurilor din motive de balanţa de plati.
În cazul în care România este împiedicatã sa facã cumparaturi în baza acestui aranjament stand-by datoritã paragrafului 4, cumpãrãrile vor fi reluate numai dupã ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere a circumstanţelor în care cumpãrãrile respective pot fi reluate.
4. România nu va face cumpãrãri în baza acestui aranjament stand-by în cursul oricãrei perioade în care ea are o obligaţie financiarã restanta fata de Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate:
a) în cazul unei cumpãrãri neconforme prevederilor Deciziei nr. 7842 - (84/165) referitoare la liniile directoare pentru acţiunea de corectare; sau b) în cazul unei cumpãrãri în sprijinul operaţiunilor de reducere a datoriei şi a serviciului datoriei prevãzute în Decizia nr. 9331 -(89/167), cu modificãrile ulterioare; sau c) în baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955 - (88/126), cu modificãrile ulterioare, referitoare la facilitarea de finanţare compensatorie şi neprevãzutã.
5. Dreptul României de a se angaja în tranzacţiile acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai de ceea ce priveşte cererile primite de Fond dupã: a) o ineligibilitate explicita; sau b) o decizie a Consiliului executiv de suspendare a tranzacţiilor, fie în general, fie pentru a examina o propunere facuta de un director executiv sau de directorul general în vederea suspendãrii sau limitãrii oficiale a eligibilitãţii României. Atunci cînd înştiinţarea despre o decizie privind ineligibilitatea explicita sau despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face potrivit acestui paragraf 5, cumpãrãrile în baza acestui aranjament vor fi reluate numai dupã ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte circumstanţã în care cumpãrãrile respective pot fi reluate.
6. Cumpãrãrile în baza acestui aranjament stand-by vor fi fãcute în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile şi procedurile Fondului, exceptind cazurile în care Fondul, la solicitarea României, este de acord ca la data cumpãrãrii sa furnizeze D.S.T.-uri.
7. România va plati o dobinda pentru acest aranjament în conformitate cu deciziile Fondului.
8. a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezulta dintr-o cumpãrare în baza acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile statutului şi cu deciziile Fondului, inclusiv acelea referitoare la rãscumpãrare; atunci situaţia balanţei de plati şi cea a rezervelor se imbunatateste.
b) Orice reducere în moneda României, detinuta de Fond, va diminua sumele supuse rãscumpãrãrii prevãzute la lit. a) de mai sus în conformitate cu principiile aplicate de Fond în acest scop la data reducerii.
9. În perioada aranjamentului stand-by, România se va consulta în mod strins cu Fondul. Aceasta consultare poate include corespondenta şi vizite ale personalului Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele solicitate de Fond, acele informaţii pe care Fondul le cere în legatura cu progresul înregistrat de România în realizarea obiectivelor şi politicilor stabilite în scrisoarea şi memorandumul anexate.
10. În conformitate cu paragraful 4 al scrisorii anexate, România se va consulta cu Fondul în ceea ce priveşte adoptarea oricãror mãsuri care pot fi corespunzãtoare, la initiativa Guvernului, sau ori de cîte ori directorul general solicita o consultare atunci cînd oricare dintre criteriile de la paragraful 3 de mai sus nu este respectat sau cînd el considera ca o consulare asupra programului este de dorit.
În plus, dupã perioada aranjamentului stand-by, cît timp România are cumpãrãri nerambursate în tranşele superioare de credit, Guvernul se va consulta periodic cu Fondul, la initiativa sa sau la cererea directorului general, în ceea ce priveşte politica în domeniul balanţei de plati a României.
18 aprilie 1994

Stimate domnule Camdessus,
Guvernul României continua sa implementeze un program complex de reforme economice, care vizeazã stabilizarea economiei şi pune bazele pentru o creştere suportabila. Acest program a fost sprijinit de doua aranjamente stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, precum şi de asistenta tehnica a Fondului. S-a înregistrat un progres considerabil în direcţia obiectivului nostru de creare a unui cadru în care forţele pieţei sa joace un rol proeminent şi noi apreciem foarte mult sprijinul financiar şi tehnic pe care Fondul ni-l acorda.
Eforturile Guvernului pentru reforma au fost întreprinse într-un cadru extern foarte dificil, iar problemele structurale ale economiei româneşti la începutul acestei tranzitii au fost deosebit de profunde. Ca urmare, cu toate progresele înregistrate în transformarea economiei, un efort puternic de ajustare este necesar pentru a reduce inflatia şi a întãri balanţa de plati. Guvernul intenţioneazã, de aceea, ca în 1994 şi 1995 sa continue politicile foarte prudente în domeniile fiscal, monetar şi al veniturilor şi sa completeze aceste obiective financiare cu un numãr de mãsuri cuprinzatoare de reforma structuralã, inclusiv o accelerare a privatizãrii şi restructurãrii întreprinderilor, implementarea unor reforme substanţiale în sectorul fiscal şi financiar, precum şi crearea unei pieţe valutare interbancare. Detalii ale politicii pe care Guvernul intenţioneazã s-o urmeze pentru atingerea obiectivelor sale economice sînt descrise în Memorandumul privind politica economicã.
Pentru sprijinirea programului sau de ajustare economicã şi reforma din perioada 1994-1995, Guvernul solicita, prin prezenta, un aranjament stand-by, pe o perioada de 19 luni, cu Fondul, într-o suma echivalenta cu 131,97 milioane D.S.T. (17,5% din cota). Guvernul intenţioneazã, de asemenea, sa solicite doua cumpãrãri egale în suma totalã de 377,05 milioane D.S.T. (50% din cota) în cadrul Facilitatii de transformare sistematica (F.T.S.), în care prima cumpãrare (în suma de 188,525 milioane D.S.T.) sa fie facuta la aprobarea aranjamentului stand-by, iar a doua (de asemenea de 188,525 milioane D.S.T.) la încheierea primei examinari fãcute de fond în cadrul aranjamentului.
Guvernul considera ca politicile şi mãsurile stabilite în memorandumul anexat sînt corespunzãtoare pentru atingerea obiectivelor programului sau, dar va lua orice alte mãsuri suplimentare şi va cauta noi înţelegeri cu Fondul, dacã va fi necesar, pentru a menţine programul pe fagas. În orice caz, autoritãţile romane vor rãmîne în strinsa consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile Fondului privind aceste consultãri, şi vor furniza Fondului informaţiile cerute pentru evaluarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor programului.
Criterii de performanta în cadrul aranjamentului vor fi stabilite pentru activele interne nete şi rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar, pentru creditul bancar net cãtre bugetul general consolidat, pentru garanţiile acordate de Guvern şi preluarea de cãtre acesta a datoriei întreprinderilor cãtre bãncile interne şi pentru datoria externa publica şi garantatã public pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi criterii de performanta obişnuite referitoare la orice intensificare a restrictiilor valutare şi comerciale, încheierea de acorduri bilaterale de plati sau contractarea de arierate externe. Eliminarea pieţei licitaţiilor şi sprijinirea pe o piata valutarã interbancara atotcuprinzatoare pînã la sfîrşitul lunii iunie 1994 va constitui, de asemenea, un criteriu de performanta, asa cum vor fi şi aprobarea de cãtre Parlament, pînã la 15 august 1994, a Legii falimentului şi, respectiv, a Legii impozitului pe profit, pînã la 15 noiembrie 1994. Pentru a ajuta la directionarea politicilor, vor fi stabilite obiective indicative pentru baza monetara şi pentru rezervele internaţionale nete ale Bãncii Naţionale a României.
Pentru a ajuta la urmãrirea implementarii programului, vom efectua cu Fondul doua examinari ale evoluţiei şi politicilor economice în cadrul programului: prima, pînã la finele lunii februarie 1995, iar cea de-a doua, pînã la sfîrşitul lunii august 1995. Cu ocazia primei examinari vor fi formulate obiectivele macroeconomice şi cele bugetare şi monetare pentru 1995 şi analizate previziunile financiare externe ale programului. Aprobarea de cãtre Parlament a unui buget pentru 1995 care sa fie compatibil cu obiectivele programului va constitui o condiţie pentru terminarea primei examinari. La data primei examinari vor fi stabilite criterii de performanta cantitative pentru 31 martie, 30 iunie şi 30 septembrie 1995, împreunã cu obiective indicative pentru baza monetara şi rezervele internaţionale nete ale Bãncii Naţionale a României.
În plus, în cursul acestei prime examinari, o atentie specialã va fi acordatã progresului înregistrat în reformele structurale, care includ, în principal, privatizarea întreprinderilor şi disciplina financiarã, mãsuri pentru sporirea competitivitatii şi strategia de restructurare şi privatizare a bãncilor şi întãrirea sectorului financiar. Evoluţia în aceste domenii va fi evaluatã fata de reperele structurale pentru aceasta examinare, care au fost stabilite în paragrafele 22 şi 32-56 din memorandumul anexat, inclusiv fata de reperele cantitative pentru arieratele brute ale întreprinderilor şi pierderile întreprinderilor.
A doua examinare va evolua progresul realizat în continuare în atingerea obiectivelor reformei structurale iniţiate de Guvern şi se va concentra, din nou, în principal, pe implementarea mãsurilor referitoare la restructurarea şi privatizarea întreprinderilor şi, respectiv, a bãncilor, ca şi pe reforma sistemului de plati, acordind o deosebita atentie reperelor structurale şi cantitative stabilite pentru aceasta a doua examinare, care sînt subliniate, de asemenea în paragrafele 22 şi 32-56 din memorandumul anexat.
Ai dumneavoastrã sinceri,
Florin Georgescu,
ministru de stat,
ministrul finanţelor

Mugur Isarescu,
Guvernatorul Bãncii
Naţionale a României
ANEXA:
Memorandumul privind politica economicã
a Guvernului României

D-lui Michel Camdessus
Director general
Fondul Monetar Internaţional
Washington D. C. 20431

MEMORANDUM PRIVIND POLITICA ECONOMICĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI
I. Introducere
1. În România se afla în plinã desfãşurare un program complex de reforme menit sa transforme economia tarii bazatã pe sistemul de planificare centralizata într-o economie de piata. Guvernul a pus în practica un set de reforme cu spectru larg în domeniul legislativ şi institutional, care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie, Subvenţiile pentru consum au fost eliminate şi controlul preţurilor se aplica acum numai la un numãr redus de bunuri de consum. Restricţiile cantitative oficiale la import au fost eliminate şi numai taxele vamale au rams pentru protejarea industriei naţionale. Sistemul financiar a fost liberalizat în mare mãsura, iar bãncile sînt libere sa lucreze în cadrul normal al supravegherii şi reglementãrii, stabilit de Banca Nationala a României (B.N.R.). Toţi cetãţenii au acum dreptul sa se lanseze în afaceri, sa concureze liber pe piata şi sa achizitioneze, sa detina şi sa dispunã de proprietãţi. În sfîrşit, Guvernul a început sa transfere activele statului cãtre populaţie.
2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma al Guvernului în 1994 şi 1995, va fi necesar sa se urmeze şi sa se consolideze politici macroeconomice şi structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de a se sprijini mai mult pe mecanismul preţurilor, cursul de schimb şi rata dobinzii pentru alocarea resurselor în economie şi pentru impunerea restrictiilor monetare au fost impiedicate, între altele, de probleme structurale profunde, inclusiv slabirea disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreunã cu socurile externe şi cu insuficienta finanţãrii externe, au contribuit la creşterea inflaţiei, deprecierea puternica a cursului de schimb şi nivelul scãzut al rezervelor valutare. Principalul obiectiv al politicii economice în perioada urmãtoare este rezolvarea acestor probleme prin imbinarea politicilor financiare ferme cu accelerarea privatizãrii şi reformei întreprinderilor, încheind astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma şi punînd bazele unei cresteri durabile.
3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru perioada 1994-1995 este declanşarea unui atac în forta asupra inflaţiei, în condiţiile în care perioada de ajustari corective ale preţurilor în economie este practic încheiatã. Pentru a completa efectul antiinflationist al politicilor fiscale şi monetare, Guvernul întreprinde o serie de mãsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe asupra întreprinderilor de stat şi regiilor autonome şi de reducere substantiala a nivelului real al plãţilor restante între întreprinderi. Mãsuri importante se iau pentru îmbunãtãţirea disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistreazã pierderi, inclusiv amenzi asupra plãţilor restante, întãrirea stimulentelor conducerii şi accelerarea privatizãrii şi restructurãrii întreprinderilor de stat. Noile mãsuri menite sa imbunatateasca alocarea resurselor şi sa incurajeze creşterea economicã includ liberalizarea regimului valutar, accentuarea deschiderii sistemului valutar şi de comerţ exterior, continuarea reformelor financiare şi întãrirea în continuare a cadrului legal şi institutional în vederea facilitãrii activitãţii sectorului privat şi îmbunãtãţirii concurentei în economie.
4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protecţiei sociale este încurajarea unei cresteri economice sanatoase cu o inflaţie scãzutã. În acelaşi timp, Guvernul este ferm în pãrerea ca reforma economicã şi ajustarea pot reusi numai dacã se iau mãsuri corespunzãtoare, prin bugetul de stat şi fondurile speciale, care sa stabileascã ajutorul social pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populaţiei; în acest scop, un element important al prezentului program îl constituie mãsurile specifice de realizare a acestui obiectiv.
5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sînt aducerea inflaţiei sub control, încurajarea unei relansari durabile a creşterii economice şi restabilirea unei situaţii viabile a balanţei de plati. Astfel, este de asteptat ca odatã încheiatã faza de stabilizare a acestei ajustari, creşterea economicã sa urce treptat la 4% pe un an în ultima parte a deceniului, iar rata anuala a inflaţiei sa scada la niveluri exprimate de o singura cifra. Creşterea economicã durabila va necesita o sporire substantiala a investiţiilor fixe, ceea ce, în contextul constringerilor finanţãrii externe şi necesitãţii de limitare a deficitului contului curent al balanţei de plati externe, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public şi în societãţile comerciale cu capital majoritar de stat.
6. Prin eforturile de largire a bazei exporturilor şi de creştere a eficientei în utilizarea importurilor, în condiţiile unei finantari externe limitate, este de asteptat sa se reducã deficitul contului curent al balanţei de plati externe de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puţin de 2% în 1997. Datoritã incertitudinilor privind perspectiva pe termen mediu şi a concentrarii rambursarii datoriei externe cãtre sfîrşitul acestui deceniu, Guvernul intenţioneazã sa sporeasca rapid rezervele valutare brute ale sistemului bancar, incurajind astfel creşterea încrederii în cursul de schimb şi reducind vulnerabilitatea economiei la socurile negative externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu importurile pe o perioada de cel puţin 2,5 luni, pînã la sfîrşitul anului 1994 şi 3,3 luni pînã în anul 1997. Astfel, în pofida dirijarii prudente a cererii şi a eforturilor de mobilizare a acumularilor interne, nevoile României de finanţare vor rãmîne, probabil, semnificative, necesitind o noua finanţare exceptionala în urmãtorii citiva ani. Cu toate acestea, Guvernul estimeaza ca necesitatea pentru o finanţare exceptionala va disparea pînã în 1998, ca urmare a îmbunãtãţirii prognozate a situaţiei contului curent, a creşterii fluxului de investiţii strãine directe ca rãspuns la reformele economice, inclusiv liberalizarea cursului de schimb şi privatizarea întreprinderilor, ca şi a perspectivei unei oarecare posibilitãţi de creştere a finanţãrii de pe pieţele internaţionale de capital.
7. Guvernul a supus Parlamentului, spre aprobare, Memorandumul privind politica economicã împreunã cu o schita a proiectului de buget pe anul 1994 şi legislaţia principala pentru creşterea veniturilor, necesarã pentru realizarea bugetului pe anul 1994. Parlamentul a aprobat acest memorandum la 9 februarie 1994; textul actual a fost modificat pentru a reflecta ultimele date disponibile şi intervalul de timp scurs între prezentarea sa Parlamentului şi transmiterea cãtre Consiliul de administraţie al F.M.I.

II. Politici structurale şi macroeconomice pentru anii 1994 şi 1995
8. Guvernul va implementa în perioada 1994-1995 un program de politici financiare şi structurale care urmãreşte reducerea substantiala a inflaţiei şi formarea unor rezerve corespunzãtoare, simultan cu asigurarea condiţiilor pentru o relansare durabila a producţiei. În ceea ce priveşte inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la un maximum de 314%, înregistrat în cele 12 luni încheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va încheia în decembrie 1994 şi la aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale proiectului de aranjament. B.N.R. îşi va desfasura operaţiunile de piata valutarã astfel încît sa-şi sporeasca disponibilitãţile în rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. pînã la sfîrşitul anului 1995, iar strategia sa de intervenţie pe piata valutarã şi de acumulare a rezervelor va fi ghidata de sarcinile indicative pentru rezervele internaţionale nete ale B.N.R. prevãzute în anexa nr. 1.

Politica fiscalã
9. Guvernul a depus eforturi susţinute în 1993 pentru a tine sub control deficitul consolidat al bugetului de stat, al bugetelor locale şi al fondurilor extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile şi conturile extrabugetare) a fost 0,1% din P.I.B., în scãdere fata de 4,6% în 1992. Acest rezultat a fost obţinut mai ales prin mãsuri stricte în privinta cheltuielilor şi întãrirea sistemului de colectare a veniturilor. Urmare inlaturarii tuturor subvenţiilor pentru consum, începînd cu mai 1993, subvenţiile totale mãsurate ca procent din P.I.B. au scãzut de la 12,9% în 1992 la circa 5,5% în 1993, iar alte cheltuieli au fost sever restrînse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita în continuare prin introducerea unei prevederi care permite blocarea a 40% din creşterile de cheltuieli în trimestrul IV/1993, în cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce priveşte veniturile, principala schimbare care a avut loc în 1993 a fost introducerea T.V.A. de la 1 iulie, la un nivel de 18%, ceea ce a intarit semnificativ baza de impozitare a consumului. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scãzut în raport cu P.I.B.
10. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivului sau de stabilizare economicã, Guvernul, deşi a prevãzut cheltuielile esenţiale pentru activitãţile orientate spre reforma, în cadrul procesului de ajustare, considera esenţialã continuarea unei politici de austeritate fiscalã în 1994 şi, în acest scop, a elaborat mãsuri ferme de limitare a deficitului bugetului consolidat în 1994 la cel mult 2,5% din P.I.B. Este, de asemenea, prevãzutã continuarea îmbunãtãţirii structurii cheltuielilor, ca o reflectare a economiilor ce vor fi obţinute prin politicile la care se angajeazã fiecare minister, şi care va fi însoţitã de mãsuri fiscale menite sa lãrgeascã substanţial baza de impozitare şi astfel sa contracareze erodarea veniturilor.
11. În ceea ce priveşte veniturile, Guvernul a prezentat Parlamentului un pachet de mãsuri pentru sporirea acestora, care se asteapta sa genereze încasãri suplimentare de aproximativ 0,5% din P.I.B. în anul 1994, oprindu-se astfel scãderea veniturilor bugetare şi realizindu-se chiar o redresare parţialã a lor ca procent în P.I.B. Aceste mãsuri, în prezent aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, includ îmbunãtãţiri în impozitarea venitului agricol şi modificarea accizelor, inclusiv accize mai mari la produsele petroliere şi introducerea de noi accize pentru anumite bunuri de folosinta îndelungatã, inclusiv autoturisme de lux. Mai mult, Guvernul elaboreazã mãsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea metodelor de control şi colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Aceste mãsuri, coroborate cu impactul T.V.A. asupra întregului an fiscal, încasarea unor accize mai mari la produsele petroliere, pe mãsura ce preţurile acestora sînt ajustate pentru a reflecta modificãrile cursului de schimb, preţurilor mondiale şi ale altor factori, şi estimarea unor încasãri mai mari din impozitul pe profit, sînt menite sa sporeasca veniturile bugetului consolidat de la un nivel de 30,9% în P.I.B. în anul 1993, la 32,2% în anul 1994. Ca element al continuãrii procesului de reforma a impozitelor, Guvernul intenţioneazã, de asemenea, sa prezinte Parlamentului un proiect de lege care va schimba fundamental sistemul de impozitare a profitului prin corectarea integrala cu inflatia a bazei de impozitare şi reducerea impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv a celor prevãzute în Legea investiţiilor strãine pentru societãţile mixte. Dupã aprobarea acestei noi legi a impozitului pe profit, Guvernul intenţioneazã sa anuleze unele impozite existente bazate pe volumul de activitate al întreprinderilor, simultan cu asigurarea condiţiilor ca impactul acestor mãsuri de reforma a impozitãrii întreprinderilor, luate în ansamblu, sa nu ducã la reducerea veniturilor bugetului consolidat prevãzute pentru anul 1994. Adoptarea, pînã la 15 noiembrie 1994, a noii legi a impozitului pe profit care va asigura cel puţin protejarea integrala a bazei de impozitare impotriva inflaţiei, va constitui un criteriu de performanta în cadrul aranjamentului propus.
12. În ceea ce priveşte cheltuielile, Guvernul considera ca este necesarã continuarea reducerii cheltuielilor curente cu scopul atingerii obiectivului sau pentru deficitul bugetar şi al creãrii unei marje pentru resursele necesare accelerarii procesului de restructurare economicã. O schita a bugetului pe anul 1994, care reflecta aceste obiective, a fost prezentatã Parlamentului împreunã cu acest memorandum şi aprobatã la data de 9 februarie 1994. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului în totalitatea sa pînã la sfîrşitul lunii aprilie 1994. Acest proiect de buget va reflecta rezultatele execuţiei bugetare ceva mai favorabile decît se anticipase pentru anul 1993, ceea ce a permis prevederea unor cheltuieli ceva mai mari şi a unui deficit mai mic decît se preconizase în schita de buget. Guvernul va continua sa reducã cheltuielile la bunuri şi servicii, ca şi cele pentru salarii; cu toate acestea, datoritã nevoii de creştere a cheltuielilor pentru activitãţile orientate spre reforma, inclusiv o marire a numãrului personalului, legat de extinderea activitãţii Curţii Constituţionale şi a Curţii de Conturi, ca şi a cheltuielilor pentru întreţinere şi reparaţii, ponderea acestor cheltuieli, ca procent din P.I.B., va creste de la 11,4% în 1993 la 11,9% în 1994. Guvernul va continua sa reducã subvenţiile, inclusiv cele pentru agricultori şi alţi producãtori, deoarece ele deformeaza grav alocarea resurselor şi constituie o povara financiarã importanta pentru buget; subvenţiile vor scãdea de la circa 5,5% în P.I.B. în anul 1993 la aproximativ 4% în anul 1994. În plus, prin îmbunãtãţirea destinaţiei transferurilor sociale, Guvernul va putea limita creşterea acestora de la circa 8,9% din P.I.B. în anul 1993 la 10,7% în anul 1994, în pofida cheltuielilor mai mari datorate creşterii proiectate a numãrului de someri şi pensionari în anul 1994, pe mãsura adaptãrii în continuare a economiei la mecanismul de piata.
13. Guvernul va continua şi în anul 1994 sistemul de controlare stricta a cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care înseamnã reducerea cheltuielilor în mãsura în care veniturile nu se realizeazã conform prevederilor. Acest sistem va fi oficializat prin prevederile legale pertinente din Legea bugetului de stat pe anul 1994. Astfel, în anul 1994, în ceea ce priveşte cheltuielile care reprezintã mai mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, 10% din cheltuielile autorizate prin Legea bugetului de stat pentru primele şapte luni ale anului 1994 vor fi blocate pînã la 31 iulie 1994 şi vor fi dependente de realizarea veniturilor în conformitate cu prevederile din acest memorandum. Cheltuielile bugetare curente în anul 1994 vor fi astfel limitate la 15.373 miliarde lei, reprezentind circa 28,6% din P.I.P. (o creştere de 1,9% din P.I.B. fata de nivelul din anul 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor creste de la 3,9% la 5,7% din P.I.B. Pentru definirea acestor limite, cheltuielile vor include toate plãţile de capital sau de dobinda efectuate de Guvern care sînt scadente dar neefectuate la datele la care aceasta limita se aplica.
14. O data cu eliminarea subvenţiilor de consum şi intensificarea reformelor structurale, Guvernul s-a angajat sa menţinã şi sa imbunatateasca protecţia socialã de baza, în vederea prevenirii suferintelor inutile pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei, în cursul tranzitiei şi dupã aceea. În mod special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în anul 1994 a sistemului de acordare a ajutoarelor sociale cãtre familiile cu venituri reduse, pe baza verificãrii mijloacelor de trai, cu asistenta din partea Bãncii Mondiale. Datoritã resurselor limitate, este esenţialã îmbunãtãţirea obiectivului sprijinului social actual. În cadrul bugetului consolidat prezentat mai sus, cheltuielile pentru asigurãri sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala şi maternitate şi ajutoare de şomaj) sînt prevãzute a reprezenta, în anul 1994, 8,2% din P.I.B. Numãrul şomerilor este de asteptat sa creascã în 1994, iar ajutoarele totale de şomaj se anticipeaza sa fie de ordinul a 1,4% din P.I.B.; dacã aceste ajutoare sînt mai mari cheltuielile ce vor rezulta vor fi compensate de economii.
15. În plus fata de redefinirea obiectivelor pe termen mediu pentru protecţia socialã, Guvernul a considerat esenţialã implementarea unor programe pe termen scurt de protecţie socialã, pentru atenuarea impactului imediat al mãsurilor de ajustare economicã asupra populaţiei cu venituri reduse - asa cum au fost plãţile speciale de pensii şi salarii efectuate în legatura cu eliminarea subvenţiilor de consum în mai 1993 - care sa se adauge recentei îmbunãtãţiri a regimului alocaţiilor pentru copii prin generalizarea acestora. Mai mult, mãsuri specifice de protecţie socialã, ca de exemplu alocaţia pentru încãlzirea locuinţelor, au fost implementate în vederea protejãrii celor mai vulnerabile grupuri ale populaţiei fata de efectele mãsurilor de ajustare, începînd din noiembrie 1993, cu respectarea limitelor bugetare generale stabilite în acest memorandum.
16. Pe lîngã politica în domeniul veniturilor şi al cheltuielilor planificate prevãzute a se aplica în anul 1994, Guvernul pregãteşte mai multe mãsuri pentru situaţii neprevãzute care sa fie aplicate în cazul în care veniturile şi/sau finanţarea externa în anul 1994 se vor situa sub nivelurile sau dacã evolutii neaşteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decît cele prevãzute. Aceste mãsuri, ale cãror efecte sînt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B), vor fi pregãtite în urmãtoarele domenii : accize noi sau majorate la bunurile de folosinta îndelungatã şi automobile (55 miliarde lei); rate majorate de accize la produsele petroliere şi gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de aplicare a T.V.A. (80 miliarde lei); un impozit redus pe veniturile persoanelor fizice, provenite din dobinzi (95 miliarde lei); reducerea personalului în sectorul de stat în cursul anului, corespunzãtor unei reduceri anuale de 2% (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subvenţiilor la producãtori, exceptind producãtorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puţin esenţiale (55 miliarde lei). În cazul unei nerealizari a veniturilor şi/sau a finanţãrii externe care va depãşi 1% din P.I.B., vor fi implementate mãsuri suplimentare care sa asigure îndeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.
17. Programul de investiţii publice în anul 1994 se va concentra asupra necesitãţilor esenţiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrãri edilitare şi telecomunicaţii, şi va fi finanţat cu respectarea limitelor deficitului bugetului general consolidat. Datoritã faptului ca resursele pentru investiţii sînt reduse, Guvernul va acorda o deosebita atentie asigurãrii concentrarii programului de investiţii publice asupra acelor proiecte de investiţii - noi şi de refacere - cu rentabilitate maxima şi va institutionaliza întocmirea unui program adecvat al investiţiilor publice. Guvernul a purtat discuţii susţinute cu Banca Mondialã asupra prioritatilor în investiţiile publice, iar în mai 1993 a avut loc intilnirea Grupului consultativ pentru solicitarea de fonduri suplimentare, pe termen mediu, pentru acest program. Analizarea de cãtre Banca Mondialã a programului de investiţii publice a constituit un element important în evaluarea proiectului politicii fiscale preconizate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului consultativ este programata provizoriu, pentru iunie 1994, iar evaluarile Bãncii Mondiale asupra programului Guvernului de investiţii publice curente şi de perspectiva vor constitui iarãşi un element important în evaluarea obiectivelor şi a prioritatilor fiscale pentru anul 1995 la data primei analize.
18. Guvernul este ferm angajat în accelerarea restructurãrii economice, dar este şi constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor şi a sistemului bancar necesita o analiza atenta a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenţioneazã ca în 1994 sa contribuie la finanţarea restructurãrii întreprinderilor cu capital majoritar de stat, dupã cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietãţii de Stat (F.P.S.) şi al recent infiintatei Agenţii de Restructurare (a se vedea paragrafele 38 - 47 de mai jos). Agenţia de Restructurare este o agenţie specializatã a Guvernului, insarcinata cu coordonarea restructurãrii şi redimensionarii întreprinderilor confruntate îndeosebi cu probleme comerciale grave; procesul de restructurare va primi fonduri de la F.P.S., din credite externe şi interne garantate de Guvern şi din alte surse de finanţare externa. Cheltuielile şi veniturile F.P.S. şi ale Agenţiei de Restructurare trebuie sa se încadreze în limitele fiscale ale bugetului consolidat, prevãzute în acest program. Cheltuielile consolidate ale F.P.S. şi Agenţiei de Restructurare, inclusiv cheltuielile finanţate din surse externe vor fi limitate la nivelul încasãrilor totale ale F.P.S. provenite din dividende şi al veniturilor din privatizare şi, mai mult , nu vor depãşi 0,8% din P.I.B. în anul 1994. Nici F.P.S. şi nici Agenţia de Restructurare nu vor emite garanţii la creditele bancare sau externe cãtre întreprinderi. De asemenea, va fi fixatã o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garanţiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micşorarea şi restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile şi aceasta limita va cuprinde şi asumarea datoriei întreprinderilor cãtre bãnci în contextul atenuarii presiunilor datorate ajustarii economice. Nu se vor întreprinde acţiuni de garantare şi asumare de datorii, cu excepţia celor prevãzute în cadrul planurilor de restructurare a întreprinderilor, analizate de F.P.S. şi de Agenţia de Restructurare şi convenite cu Guvernul. Limita acestor garanţii şi asumari de datorii va constitui criterii de performanta în cadrul proiectului de aranjament stand-by (anexa nr. 2). În sfîrşit, Guvernul - în strinsa colaborarea cu F.P.S. - va asigura, în anul 1994, dacã este necesar, şi mai ales în anul 1995, disponibilizarea de fonduri, în mãsura în care o injecţie de capital este justificatã pentru refacerea raportului fonduri proprii/active, în funcţie de risc, ale principalelor bãnci aparţinînd statului, în cadrul limitelor totale pentru deficitul bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.
19. Deficitul bugetului consolidat pe anul 1994 de 1.329 miliarde lei va fi acoperit prin împrumuturi interne nete de 275 miliarde lei şi finanţare externa neta în valoare de 1.054 miliarde lei. Ca urmare, criteriile de performanta ale programului se bazeazã pe limitele creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat (anexa nr. 3). Limitele vor fi diminuate cu sumele care depãşesc finanţarea interna nebancara şi finanţarea externa, incluse în program, precum şi cu orice obligaţie a bugetului consolidat fata de întreprinderi sau bãnci, scadenta dar neplatita.
20. Pentru anul 1995, în vederea extinderii îmbunãtãţirii proiectate a balanţei de plati şi a reducerii în continuare a inflaţiei, Guvernul intenţioneazã sa întãreascã în continuare situaţia bugetului de stat. De aceea, va limita deficitul bugetului consolidat la maximum 2% din P.I.B., iar mãrimea exactã a deficitului va fi determinata ţinînd seama de posibilitãţile de finanţare a creditului real cãtre sectorul neguvernamental. Va fi realizatã o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, inclusiv, în special, în ceea ce priveşte realocarea cheltuielilor pentru subvenţii cãtre investiţiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul pregãteşte introducerea impozitului pe venitul global la jumãtatea anului 1995. Obiectivele şi conţinutul politicii fiscale guvernamentale în anul 1995 vor fi discutate în cadrul pregãtirii primei analize a programului, iar aprobarea unui buget pentru anul 1995 care sa satisfacã obiectivele programului va constitui o condiţie de îndeplinit la data acestei prime analize.

Politica monetara şi reforma sectorului financiar
21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare stricte, însoţitã de rate ale dobinzii real pozitive, este esenţialã pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, creşterea încrederii pe plan intern în moneda nationala şi asigurarea unui cadru adecvat pentru liberalizarea cursului de schimb valutar. Politica monetara va furniza astfel principala ancora nominalã a programului de stabilizare pe anul 1994, cu sarcina ca, sprijinita de mãsuri fiscale şi salariale şi de o disciplina financiarã mai stricta, sa reducã substanţial rata inflaţiei. În lumina experienţei de dupã anul 1990, Guvernul şi B.N.R. au întreprins în ultimele luni mai multe reforme structurale în vederea îmbunãtãţirii eficientei politicii monetare, prezentate în continuare.
22. În primul rind, implementarea unei politici monetare severe a fost împiedicatã în trecut de lipsa disciplinei financiare în întreprinderile de stat, care a dus la creşterea rapida a plãţilor restante, deoarece întreprinderile au cãutat sa-şi finanteze activitãţile din resurse din afarã sistemului bancar. Guvernul acorda o foarte mare prioritate reducerii volumului plãţilor restante ale întreprinderilor în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program energetic în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în întreprinderile proprietate de stat şi în regiile autonome, asa cum se arata în paragrafele 37-52 de mai jos, şi se asteapta ca implementarea ferma a acestor mãsuri sa determine o reducere foarte substantiala în termen reali a nivelului plãţilor restante. Reducerea plãţilor restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei şi celei de-a doua analize a programului; mai mult, obiectivul privind plãţile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 va constitui o sarcina indicativa în cadrul programului şi, dacã aceasta nu va fi realizatã, Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu reprezentanţii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum şi vor fi propuse, dacã este cazul, modificãrile necesare ale criteriului de performanta referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie şi respectiv 31 decembrie 1994.
23. B.N.R. nu va efectua nici un fel de alte operaţiuni de compensare selectiva sau globalã şi nici alte aranjamente speciale pentru a acorda credite bãncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitãrii lichidãrii datoriei sau a creanţelor acumulate sub forma plãţilor restante între întreprinderi.
24. În al doilea rind, în vederea inlaturarii a noi obstacole în aplicarea politicii monetare, Guvernul şi B.N.R. au eliminat treptat, pînã la sfîrşitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenţionate (cu excepţia volumului existent de creanţe conform Legii nr. 71/1992). Pe durata acestui aranjament propus, B.N.R. nu va acorda noi credite de refinantare cu rate ale dobinzii sub nivelul ratei de referinta, şi nici alte credite la care dobinda sa fie amînatã pentru perioade mai mari de o luna.
25. În al treilea rind, conform convenţiei cu B.N.R., Guvernul a luat mãsuri ferme de limitare a impactului monetar al finanţãrii deficitului prin transferarea unei pãrţi considerabile a împrumuturilor sale de la B.N.R. la C.E.C., ca şi prin transferarea majoritãţii depozitelor sale de la bãncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament propus, Guvernul va lua mãsuri pentru ca mãrimea datoriei sale cãtre B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al statutului care reglementeazã operaţiunile B.N.R. (Legea nr. 34/1991), reducind astfel substanţial presiunea pe care finanţarea bugetarã o exercita asupra administrãrii bazei monetare. Guvernul şi B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare severe a fost intarit prin reformele structurale descrise mai sus, care au completat mãsurile anterioare de eliminarea a plafoanelor de credit, de introducere a cerinţelor pentru rezerve în numerar şi de imbunatatire a eficientei sistemului cerinţelor pentru rezerve prin lãrgirea bazei acestuia spre a include depunerile populaţiei şi prin aplicarea unor penalizãri severe pentru nerespectarea acestora.
26. În acest context şi luind în considerare scãderea programata a volumului plãţilor restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evolutiilor preţurilor şi cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creştere a masei monetare (exprimatã în moneda nationala) de 54% în primul semestru din anul 1994 şi 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelata cu scãderea rapida a nivelului inflaţiei. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu aceasta creştere monetara şi cu creşterea stabilitã pentru rezervele internaţionale nete, dar trebuie, de asemenea, sa asigure în anul 1994 o creştere corespunzãtoare a nivelului real al creditului bancar cãtre sectorul neguvernamental, inclusiv cãtre întreprinderile de stat şi private. Activele interne nete ale sistemului bancar sînt proiectate sa creascã cu aproximativ 54% şi 31% în primul şi respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanta, asa cum se detaliazã în anexa nr. 5. Datoritã schimbãrilor majore care afecteazã în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustarile în ratele dobinzii şi în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani sa se abata considerabil de la proiectiile incluse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substanţial diferita de cea anticipata în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca şi în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru plãţile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu reprezentanţii F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzind propunerea oricãror modificãri necesare ale criteriilor de performanta pentru 30 septembrie şi 31 decembrie 1994. La data efectuãrii primei analize, se vor conveni cu F.M.I. şi obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca şi criteriile de performanta privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie şi 30 septembrie 1995.
27. Deşi datele privind distribuţia creditului bancar sînt nesemnificative, B.N.R. va acorda o atentie deosebita protejãrii accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a mãsurilor prudentiale care sa evite dirijarea creditului cãtre întreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului şi ale F.P.S. de a întãri disciplina financiarã şi restructurarea întreprinderilor vor constitui o completare esenţialã a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea şi supravegherea creşterii creditului cãtre întreprinderile de stat şi cãtre sectorul privat.
28. Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii monetare în anul 1994, B.N.R. intenţioneazã sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditate neta prin operaţii de refinantare la niveluri corespunzãtoare obiectivelor sale monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, obiective cantitative pentru baza monetara, ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivele pînã la 31 decembrie 1994 pentru baza monetara au fost discutate cu personalul F.M.I. şi corespund programului privind politica monetara din aranjamentul propus; ele constituie sarcini indicative în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuãrii primei analize, sarcinile indicative pentru baza monetara vor fi stabilite pentru restul perioadei acoperite de aranjamentul propus.
29. Reformele prezentate mai sus, în vederea intaririi partii structurale a politicii monetare, au ca scop facilitarea menţinerii controlului strict asupra creşterii bazei monetare, contribuind astfel la creşterea semnificativã a ratelor nominale ale dobinzilor. Acţiunile recente ale B.N.R. în aceasta direcţie au inclus reintroducerea licitaţiilor de credit în care ratele dobinzii determinate pe piata au depãşit substanţial rata normalã de referinta, precum şi o creştere semnificativã a ratei creditului "overdraft", avînd drept consecinta o creştere puternica a ratei medii a dobinzii asupra creditelor B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins astfel folosirea licitaţiilor de credit, împreunã cu aplicarea de dobinzi penalizatoare pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor sale obişnuite de credit şi eliminind practic creditele subvenţionate. B.N.R. intareste, în continuare, tehnicile sale de refinantare prin solicitarea de garanţii corespunzãtoare pentru fiecare instrument de refinantare şi prin evitarea utilizãrii excesive a creditului "overdraft" sau a dependentei imprudente a bãncilor de acesta, prin fixarea de plafoane pentru accesul fiecãrei bãnci la aceasta facilitate. În plus, transferarea majoritãţii depozitelor administraţiei de la bãncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul bãncilor la o finanţare ieftina din aceasta sursa. B.N.R. supravegheazã şi introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit ("float") din sistemul bancar, prin intermediul penalizãrilor financiare asupra sumelor excesive în tranzit ale fiecãrei bãnci.
30. Acţiunile de intarire a restrictiilor monetare au avut ca rezultat o creştere semnificativã a ratelor dobinzilor la bãncile comerciale şi la C.E.C. la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul şi B.N.R. au considerat aceasta ca fiind esenţialã pentru întãrirea încrederii în activele interne şi au acordat, în acest scop, stimulente corespunzãtoare deponentilor interni. Astfel, pe baza analizata, rata medie a dobinzii de refinantarea a B.N.R. (excluzind creditele "overdraft") este actualmente de ordinul a 250%, iar ratele la creditele bãncilor comerciale sînt în mod obişnuit la nivelul de 150%. Pentru a îmbunãtãţi eficienta alocãrii creditelor şi a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratelor dobinzilor şi niveluri ale acestora care sa reflecte condiţiile pieţei. Dacã ratele dobinzilor bãncilor comerciale se adapteaza pre lent la schimbãrile intervenite în ratele B.N.R., aceasta va introduce un set de mãsuri suplimentare în scopul îmbunãtãţirii structurii ratelor dobinzii. Asemenea mãsuri pot include, între altele, transferul la B.N.R. al depozitelor administraţiei aflate încã la bãncile comerciale, preluarea depunerilor de la C.E.C. şi de la alte bãnci, emiterea de certificate de depozit B.N.R.cu dobinda aliniata la structura ratei dobinzii B.N.R. în vederea absorbirii lichiditatii şi, dacã este cazul, mãsuri administrative cum ar fi limitarea accesului la licitaţiile de refinantare pentru bãncile care nu reuşesc sa-şi adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodicã a evoluţiei ratelor dobinzilor, B.N.R. a introdus în februarie 1994 un sistem de urmãrire sistematica şi regulatã a ratelor dobinzilor care va cuprinde evolutiile ratelor reprezentative la depozite şi credite din sistemele C.E.C. şi bancar.
31. Creşterea substantiala a ratelor nominale ale dobinzilor înregistratã în ultima perioada a generat profituri importante pentru B.N.R., care se asteapta sa ramina la niveluri mari pînã cînd inflatia se va reduce substanţial şi deci şi ratele nominale ale dobinzilor se vor reduce corespunzãtor. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenţioneazã sa utilizeze o parte a profiturilor sale în scopul creşterii capitalului şi rezervelor proprii la niveluri care sa-i permitã anularea pierderilor substanţiale din reevaluari, înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve, anularea creanţelor restante fata de administraţia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R. va fi transferat la bugetul de stat.
32. Aplicarea efectivã în anul 1994 a controlului monetar indirect, ca şi reactia ratelor dobinzilor din sistemul financiar la acţiunea mecanismelor pieţei, vor fi usurate de înfiinţarea pieţelor de capital şi titlurilor de valoare, în special în ce priveşte instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtãtoare de dobinda la nivelul ratelor pieţei. Guvernul a început emiterea acestor titluri în martie 1994 şi evoluţia acestui program va fi discutata în cadrul primei analize.
33. Guvernul şi B.N.R. sînt ferm hotariti sa înfiinţeze o piata moderna de capital care sa faciliteze finanţarea investiţiilor de cãtre agenţii economici şi sa asigure surse nemonetare pentru finanţarea publica. În anul 1994 va fi aplicat un program care sa sprijine dezvoltarea pieţei titularilor de valoare, iar Guvernul şi B.N.R. vor susţine aprobarea unei legi privind înfiinţarea Bursei de valori ca o prioritate şi punerea sa în funcţiune pînã la 15 noiembrie 1994, ca un reper structural, a carei realizare va fi evaluatã la data efectuãrii primei analize în cadrul aranjamentului propus. În plus, optimizarea sistemului de plati şi cliring constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. şi se asteapta înregistrarea unui progres substanţial în acest domeniu pînã la data efectuãrii primei analize prevãzute de program. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de cãtre bãncile comerciale a unor noi instrumente de plata care sa poatã fi onorate cu o intirziere minima, în vederea accelerarii plãţilor dintre clienţii diferitelor bãnci. Sub egida B.N.R. va fi înfiinţat un sistem modern de plati, realizarea acestuia constituind un reper structural la data efectuãrii celei de-a doua analize prevãzute de program.
34. Guvernul şi B.N.R. intenţioneazã, de asemenea, sa facã C.E.C-ul sa fie mai receptiv la cerinţele forţelor pieţei. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reformarea şi restructurarea activitãţii C.E.C., inclusiv modificãri în legislaţie care sa clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Vor fi întãrite stimulentele manageriale şi va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor ca baza pentru lãrgirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul şi B.N.R. intenţioneazã sa asigure, pe durata programului, rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen efectuate la C.E.C, precum şi rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflaţiei decît în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structuralã a C.E.C. vor fi discutate la data primei analize în cadrul programului, iar progresele în implementarea reformei vor constitui un reper structural la data celei de-a doua analize prevãzute de program.
35. Ţinînd seama de contribuţia pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra creşterii economice, B.N.R. întreprinde mãsuri pentru întãrirea activitãţii sale curente de supraveghere bancarã, În acest scop, B.N.R. primeşte asistenta tehnica de la C.E. PHARE şi din alte surse. La începutul anului 1994 au fost emise directive de prudentialitate pentru sistemul bancar referitoare la clasificarea împrumuturilor, ca şi în ce priveşte constituirea de provizioane, necesitatea unui capital adecvat şi gradul de expunere valutarã. Începînd cu luna decembrie 1993, B.N.R. a initiat inspecţii la sediile bãncilor de stat şi private, în vederea asigurãrii soliditatii financiare a acestor instituţii, ca şi a respectãrii de cãtre acestea a legilor şi regulamentelor în vigoare. Succesul reformei sistemului bancar va necesita creşterea substantiala a personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, în vederea asigurãrii respectãrii unor directive judicioase de prudenta de cãtre bãnci şi a realizãrii unui program corespunzãtor de inspecţii pe teren. De asemenea, B.N.R. şi Guvernul vor incuraja bãncile importante sa-şi înfiinţeze unitãţi care sa faciliteze restructurarea întreprinderilor şi sa întreprindã şi alte acţiuni care sa întãreascã disciplina financiarã în cadrul acestora. Pe mãsura ce sfera restructurãrii întreprinderilor care înregistreazã pierderi mari este definitivata, iar implementarea acestei acţiuni a început, creditele neperformante rãmase la bãnci vor fi complet provizionate şi provizioanele respective vor fi neimpozabile pînã cel mai tirziu în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de cãtre B.N.R. are drept scop sa contracareze riscul moral potenţial în sistemul financiar ; mai mult, în cazul perturbarilor în sistemul financiar, Guvernul şi B.N.R. intenţioneazã sa limiteze sprijinul acordat în onoarea garanţiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca şi posibilitatea B.N.R. de a acorda credite de ultima instanta.
36. Paralele cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul şi B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare şi restructurare a bãncilor comerciale, iar pregãtirea unor planuri corespunzãtoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea bãncilor va fi realizatã pe baza unor expertize detaliate ale bilanţurilor bãncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatului activitãţilor sale de supraveghere şi a rapoartelor anuale pe 1993 şi 1994, B.N.R. va pregati evaluãri în scris asupra necesitãţii, volumului şi datelor recapitalizarii bãncilor. Bilanţurile bãncilor comerciale de stat vor fi restructurate în timp printr-o combinatie adecvatã de titluri guvernamentale şi capital nou, incluzind mai ales o infuzie de capital privat în vederea creşterii caracterului adecvat al capitalului bãncilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan internaţional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare şi recapitalizare a bãncilor, care este prevãzut sa includã privatizarea a doua bãnci de stat pînã în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreunã cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate împreunã cu reprezentanţii Bãncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar şi al întreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea reforma întreprinderilor şi disciplina financiarã
37. Guvernul priveşte privatizarea activelor proprietate de stat ca esenţialã pentru îmbunãtãţirea eficientei şi competitivitatii economiei româneşti şi pentru relansarea unei cresteri economice substanţiale. Progrese foarte însemnate s-au înregistrat în vînzarea întreprinderilor mici cãtre sectorul privat, ca şi în transferul proprietãţii pãmîntului şi locuinţelor. Guvernul a privatizat marea majoritate a fondului locativ. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe dintre fostele cooperative agricole, prin distribuirea pãmîntului cãtre ţãrani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privatã, restul de 20% aparţinînd întreprinderilor de stat care au fost transformate în societãţi comerciale şi care vor fi privatizate la timpul potrivit. Cu toate acestea, procesul de înregistrare a terenurilor, care ar facilita vînzarea acestora, nu este încã finalizat; finalizarea sa este prevãzutã pentru jumãtatea anului 1994. Între timp, Parlamentul este pe cale de a încheia activitatea asupra legislaţiei care permite proprietarilor de pãmînt de a-l arenda sau ipoteca, drept care ar induce sporirea producţiei agricole; adoptarea şi promulgarea acestei legi este prevãzutã pentru aprilie 1994. Ca o consecinta a acestor mãsuri, s-a produs deja o orientare a forţei de munca cãtre sectorul privat, care, la sfîrşitul anului 1992, detinea 37% din totalul forţei de munca (inclusiv sectorul privat agricol); în prezent, sectorul privat contribuie la realizarea P.I.B. cu 26%.
38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul institutional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populaţiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. deţine 30% din aproximativ o cincime din numãrul societãţilor comerciale. Aceste certificate au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetãţeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acţiuni la diferite întreprinderi sau utilizate în participarea la licitaţiile de acţiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înfiinţat şi Fondul Proprietãţii de Stat (F.P.S.), ca organism independent, rãspunzãtor fata de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini terminarea rapida a procesului privatizãrii şi, ca urmare, este rãspunzãtor pentru administrarea, controlul financiar şi vînzarea sau lichidarea celor 70 procente rãmase (dupã preluarea de cele 5 F.P.P. a 30%) din capitalul societãţilor comerciale F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul se prevede a fi preluat pînã la mijlocul lunii aprilie 1994.
39. Pentru desfãşurarea operativã a privatizãrii, portofoliul cumulat al întreprinderilor de stat a fost provizoriu împãrţit de F.P.S. în trei categorii, funcţie de mãrimea lor. F.P.S. intenţioneazã sa desfãşoare privatizarea acestor categorii de întreprinderi pe cai paralele; pentru fiecare categorie vor fi aplicate mãsuri specifice de accelerare a privatizãrii. Întreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda MEBO sau printr-o procedura de licitaţie competitivã simpla, similar cu procedura competitivã utilizata pentru vînzarea activelor întreprinderilor, şi aceste metode vor fi destinate, în principal, investitorilor romani. Mai mult de 400 din cele aproximativ 2.600 de societãţi comerciale clasificate drept mici au fost privatizate pînã la sfîrşitul lunii martie 1994. Pentru societãţile mijlocii, în numãr aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizãrii a fost acordatã F.P.S. şi F.P.P. Începînd cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost înfiinţat de Agenţia Nationala de Privatizare (A.N.P.), implicind 32 societãţi, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea bãncilor şi a societãţilor comerciale mari va fi realizatã de F.P.S. şi F.P.P., printr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzînd 100 întreprinderi mijlocii şi mari care urmeazã a fi privatizate cu prioritate.
40. Guvernul considera accelerarea privatizãrii ca fiind esenţialã pentru restructurarea economiei româneşti, atît ca dovada a angajamentului pe termen lung al autoritãţilor de a crea economia de piata, cît şi ca mijloc de atragere a încrederii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind de acum distribuite populaţiei şi metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul reanalizeaza modalitãţile menite sa contribuie la simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizãrii.
41. F.P.S. a întocmit un program de privatizare pentru anul 1994, precum şi un raport financiar anual asupra activitãţilor sale din 1993. Aceste documente au fost aprobate de Parlament la 16 martie 1994 şi puse la dispoziţia F.M.I. F.P.S. intenţioneazã ca pînã la sfîrşitul lunii decembrie 1994 sa privatizeze încã 1.930 de întreprinderi mici cu un capital social de 280 miliarde lei (la 31 decembrie 1992). De asemenea, F.P.S. îşi propune ca obiectiv sa privatizeze, în 1994, 403 întreprinderi mijlocii care aveau un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfîrşit, F.P.S. intenţioneazã sa realizeze pînã la sfîrşitul anului 1994 privatizarea a 35 întreprinderi mari cu capital social de 442 miliarde lei (la 31 decembrie 1992).
42. Avînd în vedere programele de privatizare propuse pentru întreprinderile mici, mijlocii şi mari, se prevede ca un numãr de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societãţi comerciale cu capital majoritar de stat sa fie privatizate în anul 1994. Progresul semnificativ realizat în îndeplinirea obiectivelor privatizãrii în anul 1994 prevãzute mai sus va constitui un reper structural pentru prima analiza din cadrul programului, cînd vor fi discutate şi obiectivele procesului de privatizare în anul 1995. Progresele semnificative în realizarea privatizãrii în anul 1995 vor constitui un reper structural pentru a doua analiza din cadrul programului.
43. Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezintã calea cea mai eficienta de imbunatatire a conduitei societãţilor şi disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datoritã duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul - în colaborare cu F.P.S., în calitatea sa de acţionar principal al întreprinderilor - intenţioneazã sa asigure luarea de urgenta a unor mãsuri de imbunatatire a conduitei şi performantelor financiare în cea mai mare parte a societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta va fi realizatã atît prin mãsuri specifice de restructurare, reducere a dimensiunilor sau de închidere a întreprinderilor cu pierderi şi neviabile, cît şi prin stabilirea unor înţelegeri cu întreprinderile asupra contractelor de management. Aceasta va sprijini îmbunãtãţirea disciplinei financiare a întreprinderilor şi a alocãrii resurselor în economie şi va pune bazele accelerarii procesului de transferare a proprietãţii. Legea privind contractele de management pentru întreprinderile de stat, aprobatã de Parlament în octombrie 1993, oferã cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta privinta.
44. Deşi restructurarea şi reorientarea majoritãţii întreprinderilor va fi realizatã cu timpul de F.P.S. şi F.P.P., de actionarii privati şi de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar ca în aceasta perioada sa-şi asume un rol vizibil şi important în restructurarea, micşorarea sau închiderea unui numãr semnificativ de întreprinderi cu pierderi şi/sau plati restante mari. Acestea sînt întreprinderi ale cãror dificultãţi au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzãtor de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale bãncilor comerciale. Citeva din acţiunile recente şi de perspectiva în aceasta privinta sînt prezentate în paragrafele urmãtoare.
45. În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanţelor şi B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plata, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de plati restante, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru o alta întreprindere de stat. 46. În al doilea rind, ca un pas important în întãrirea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" de sistemul bancar 30 întreprinderi cu plati restante mari fata de bãnci, şi puse sub supravegherea unui Comitet de Restructurare, compus din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. şi F.P.S. Acest Comitet de Restructurare, care şi-a încheiat activitatea la sfîrşitul anului 1993, a fost însãrcinat sa decidã în ce mãsura garanţiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate conform planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. În ultimele luni ale anului 1993, Comitetul de Restructurare, sprijinit de asistenta tehnica, a elaborat planuri detaliate de acţiune pentru fiecare din aceste întreprinderi, aprobate ulterior de Guvern. Aplicarea acestor planuri a început în ianuarie 1994. Ca parte a acestor planuri de acţiune au fost identificate trei întreprinderi pentru care lichidarea este singura opţiune. A fost convenit cu Banca Mondialã un grafic detaliat pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, şi implementarea acestui program a început în ianuarie 1994.
47. În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi cu capital majoritar de stat cu volum mare de pierderi sau plati restante, F.P.S. şi Agenţia de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, vor asigura condiţiile ca deciziile operative luate de fiecare întreprindere sa fie puse urgent de acord cu criteriile financiare, inclusiv prin pirghia contractelor de management, cu prioritate pentru un grup iniţial de circa 250 întreprinderi cu volum mare de pierderi şi/sau plati restante. Ca parte a acestui proces de impunere a unei discipline financiare mai severe 25 societãţi comerciale care, împreunã cu 5 mari regii autonome, înregistreazã cel puţin 50% din pierderile nete şi peste o treime din plãţile restante ale sectorului de stat, vor fi în mod special supravegheate de F.P.S. şi Agenţia de Restructurare în primele luni ale anului 1994, şi vor fi convenite cu aceste întreprinderi planuri care sa asigure performanţe financiare imbunatatite. Progresele semnificative în introducerea contractelor de management în sectorul de stat şi, în special, în implementarea acestui regim de supraveghere specialã pentru întreprinderile selectate, ca şi analiza restructurãrii celor 30 întreprinderi "izolate" discutate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului, cînd vor fi discutate şi obiectivele pe anul 1995. Progresele semnificative ulterioare în restructurare şi reducerea pierderilor şi plãţilor restante, ale întreprinderilor discutate în acest paragraf, asa cum se va arata la data primei analize a programului, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza. În aceasta privinta, reperele cantitative pentru pierderile întreprinderilor sînt stabilite în anexa nr. 7.
48. Regiile autonome sînt considerate o categorie aparte de întreprinderi datoritã faptului ca ele nu sînt constituite ca societãţi pe acţiuni şi nu exista intenţia privatizãrii lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanta nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definitie a regiilor autonome, conform cãreia acestea se vor limita la realizarea activitãţii lor de baza. Un numãr de asemenea regii, cum este RENEL, întreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a început sa dea curs acestei ordonanţe prin transferarea funcţiilor şi activelor nestrategice cãtre societãţi comerciale separate. A fost înfiinţat un grup de lucru însãrcinat cu favorizarea activitãţilor la care se face referire în aceasta ordonanta, în special analizarea regiilor existente şi stabilirea activelor de care vor fi private. Ministerele importante, împreunã cu Ministerul Finanţelor, vor institui controlul managerul asupra acestor întreprinderi şi vor solicita prezentarea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante, incluzind 5 din regiile autonome cu cele mai mari volume de plati restante şi pierderi nete care au fost identificate pentru tratament prioritar în cadrul acestui proces. Modalitãţile de restructurare şi reforma acestor regii sînt discutate în legatura cu diferitele acţiuni ale Bãncii Mondiale. Implementarea mãsurilor de reducere substantiala a numãrului acestor regii - în prezent 900 - şi supunerea lor unor restrictii bugetare severe cu costuri de funcţionare şi de capital într-o relatie corespunzãtoare cu veniturile va fi, de asemenea, luatã în considerare în cadrul primei analize a programului.
49. În ceea ce priveşte cadrul legal de promovare a administrãrii eficiente a întreprinderilor, Guvernul a luat o serie de mãsuri pentru a impune penalizãri legale mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiarã. În acest scop, Legea nr. 76/1992 aprobatã în iulie 1992 prevede posibilitatea creditorilor de a popri activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, aceasta lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, între altele prin aplicarea unei dobinzi la plãţile restante existente între întreprinderi şi o prevedere similarã se aplica şi plãţilor restante din impozite; în luna ianuarie 1994 ratele acestor dobinzi au fost majorate şi reprecizate la un nivel de 0,4% pe zi. În acelaşi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri a nivelului salariilor care nu sînt supuse impozitului suplimentar pe salarii va fi aplicatã întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-şi achitã obligaţiile fata de ele şi contracteazã astfel plati restante.
50. Legea falimentului, consideratã de Guvern parte integrantã a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiarã, este prevãzutã a fi adoptatã de Parlament cu maxima prioritate. Guvernul va cauta sa obţinã aprobarea Parlamentului pînã la 15 august 1994 ca un criteriu de performanta în cadrul aranjamentului propus. Aceasta lege va permite creditorilor sa initieze proceduri de declarare a falimentului în cadrul tribunalelor româneşti oricãrei persoane juridice (inclusiv întreprinderi comerciale) şi, de asemenea, va legaliza procedurile de încasare a sumelor de la debitori, rezolvarea în cele din urma a creanţelor fata de debitori şi va prevedea un plan de reorganizare şi prioritate în distribuirea activelor pentru creanţele creditorilor ulteriori falimentului. Pînã atunci, creditorii iniţiazã în mod efectiv acţiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment conform Codului comercial existent. Este în pregãtire un proiect de lege pentru înfiinţarea tribunalelor comerciale în vederea facilitãrii consolidãrii legislaţiei falimentului şi simplificarii procesului de obţinere a reparaţiilor pentru creditori conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea şi aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern şi este de asteptat sa aibã loc pînã la jumãtatea anului 1994. Pînã la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiţiei a aprobat o procedura de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul creãrii unor secţii separate care sa se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a început în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistenta tehnica în vederea pregãtirii judecãtorilor pentru aceste tribunale.
51. În sfîrşit, B.N.R. elaboreazã propuneri de încurajare a apariţiei pieţei efectelor comerciale pentru a face creditul dintre întreprinderi transparent şi mai eficient, şi evoluţia acestei pieţe va fi discutata la data primei analize a programului. Guvernul intenţioneazã ca prin aceste mãsuri sa reducã progresiv interesul întreprinderilor de a-şi finanta activitatea prin arierate.
52. Dacã mãsurile descrise mai sus se vor dovedi necorespunzãtoare pentru reducerea arieratelor, Guvernul va lua mãsuri suplimentare directe pentru a se asigura ca întreprinderile publice din sectorul nefinanciar (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare şi ca ele însele îşi plãtesc la timp datoriile cãtre furnizori şi va lua mãsuri similare şi fata de societãţile comerciale de stat aflate sub control, asa cum se prevede în Legea nr. 76/1992. Penalizãrile financiare aferente arieratelor vor fi, de asemenea, intensificate pentru a preveni orice noua formare a acestora.

Preţuri şi salarii
53. Procesul liberalizarii preţurilor este în prezent aproape încheiat în ce priveşte comerţul cu amãnuntul, cu excepţiile prezentate mai jos, iar Guvernul nu va reintroduce controale asupra preţurilor. Mai curînd Guvernul va lua noi mãsuri pentru a-şi reduce participarea la procesul de negociere a preţurilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor şi notificãrilor prealabile ale modificãrilor de preţuri. La 1 mai 1993 Guvernul a înlãturat practic toate subvenţiile rãmase la bunurile de consum; totuşi, rãmîne în vigoare un sistem de control şi supraveghere a preţurilor pentru în numãr redus de bunuri de consum. Guvernul s-a angajat sa reducã subvenţiile la producãtor în anul 1994 - conform schitei de buget - şi din nou în anul 1995. Controalele rãmase asupra preţurilor pentru bunurile de consum care au fost subvenţionate pînã la 1 mai 1993 au fost inlaturate în marea lor majoritate la începutul lunii aprilie 1994 şi sistemul existent de supraveghere a preţurilor pentru produsele menţionate în Hotãrîrea Guvernului nr. 206/1993 şi în Hotãrîrea Guvernului nr. 45/1994 va fi în curînd limitat în continuare la produsele şi serviciile realizate de monopolurile naturale şi la produsele şi serviciile subvenţionate.
54. Guvernul considera esenţialã asigurarea protecţiei consumatorilor şi a altor clienţi impotriva practicilor neloiale ale monopolului. De asemenea, recunoaşte necesitatea rezolvarii urgente a necesitãţii intaririi concurentei reale, inclusiv în ceea ce priveşte cumpãrarea şi vînzarea de produse agricole, prin aceasta sporindu-se stimulentele pentru producãtori şi evitindu-se preţurile necorespunzãtor de mari pentru consumatori. În viitorul imediat, concentrarile de forta pe piata vor continua sa fie tratate prin proceduri ad-hoc, însã Guvernul intenţioneazã ca pînã la 15 aprilie 1994 sa prezinte Parlamentului o lege a concurentei dupã modelul vest-european şi american şi sa creeze şi sa asigure cu personal o autoritate insarcinata cu aplicarea acestei legi. O data cu creşterea autoritãţii respective va inceta responsabilitatea Ministerului Finanţelor în domeniul supravegherii preţurilor, aceasta trecind în sarcina noii autoritãţi. Promulgarea legii concurentei şi crearea autoritãţii menţionate vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.
55. Guvernul considera ca fiind foarte importanta pentru întreprinderi libertatea de a introduce în preţurile lor costurile aferente importurilor, pentru a se evita variatii mari ale preţurilor şi apariţia efectelor perturbatoare ale unei abordari eşalonate. În special, Guvernul s-a angajat sa continue ajustarea preţurilor tuturor produselor energetice livrate agenţilor economici, pentru a se menţine paritatea cu preţurile internaţionale.
56. O politica a veniturilor bazate pe impozite este consideratã de Guvern ca fiind esenţialã pentru stoparea presiunii inflationiste şi promovarea competitivitatii economiei româneşti. Guvernul intenţioneazã sa continue aplicarea actualei scheme de indexare în perspectiva a salariilor, în vederea realizãrii cresterilor permise în legea privind fondul de referinta al salariilor pentru toţi angajaţii întreprinderilor de stat şi ai administraţiei publice. Întreprinderile vor continua sa fie supuse unui impozit suplimentar punitiv (cu cote mergind pînã la 500%) asupra cresterilor de salarii peste suma de referinta. Pentru a se evita spirala preţuri-salarii, în special în lumina inflaţiei care reflecta creşterile corective de preţuri, coeficientul de indexare va continua sa fie destinat asigurãrii unei compensaţii parţiale pentru creşterile de preţuri. În plus, Guvernul va continua sa urmãreascã îndeaproape evoluţia fondului de salarii al fiecãrei întreprinderi, pentru a se asigura ca plafoanele de salarii funcţioneazã într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal, acolo unde este cazul.

Sectorul extern
57. Pentru îmbunãtãţirea situaţiei balanţei de plati şi furnizarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul întreprinde în prezent o serie de acţiuni pentru reforma pieţei valutare şi unificarea cursului de schimb, în cadrul unei politici financiare restrictive adecvate. Elementele iniţiale ale reformei, care au fost implementate pînã la 12 aprilie 1994, au inclus: modificarea mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitaţii astfel încît sa se acopere integral piata licitaţiilor; canalizarea tuturor tranzacţiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, prin licitaţii; asigurarea accesului liber al întreprinderilor la licitaţiile valutare; şi autorizarea bãncilor comerciale naţionale şi strãine din România de a cumpara valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite sãptãmînal asupra poziţiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervinã direct pe piata, cu excepţia cumpãrãrilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale şi pentru efectuarea de operaţiuni ocazionale de reglare şi nu va da niciodatã sfaturi participanţilor la tranzacţii, astfel încît cursul de schimb sa fie determinat exclusiv de piata. Funcţionarea pieţei valutare va fi urmãritã cu grija pentru a se asigura ca ea reflecta pe deplin forţele pieţei. Punctele de referinta în aceasta privinta vor include în special primele din birourile de schimb, volumele tranzactate pe piata, accesul liber al întreprinderilor la valuta fãrã intervenţii sau intirzieri, eliminarea lipsei de valuta pentru plãţile curente ale întreprinderilor şi competitivitatea cursului de schimb. Autoritãţile vor furniza F.M.I. informaţii complete despre evoluţia pieţei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. în România la licitaţii şi prin consultaţii la piata asupra experienţei lor în evoluţia pieţei. În perioada anterioarã reformei mecanismului de licitaţie descrisã mai sus, politica valutarã şi monetara a fost directionata spre eliminarea treptata a diferenţei dintre cursul determinat prin licitaţie şi cursul paralel neoficial. Dupã aceasta reforma a licitaţiilor, aceste politici continua sa aibã drept scop menţinerea relativ mica a diferenţei dintre cursul stabilit la licitaţie şi cel al birourilor de schimb, La aceasta data, cursul de schimb la licitaţie este de 1.679 lei/dolar S.U.A., iar cursul mediu de cumpãrare şi vînzare la birourile de schimb este de aproximativ 1.666 lei - 1719 lei/ dolar S.U.A. Pînã la jumãtatea lunii aprilie 1994 vor fi luate mãsurile necesare pentru legalizarea tranzacţiilor directe între bãnci şi între bãnci şi birourile de schimb, astfel încît aceste tranzacţii directe sa se desfãşoare în paralel cu piata oficialã a licitaţiilor. Guvernul intenţioneazã sa elimine rapid restricţiile valutare care interzic întreprinderilor cu restante la plãţile interne sa cumpere valuta la licitaţie.
58. Cu asistenta tehnica acordatã în continuare de Fond, pînã la sfîrşitul lunii iunie 1994 va fi operationala o piata valutarã interbancara atotcuprinzatoare a tranzacţiilor directe, care va înlocui actualele licitaţii şi la care vor participa direct atît birourile de schimb, cît şi bãncile comerciale. Piata valutarã interbancara va avea urmãtoarele caracteristici: tuturor participanţilor autorizaţi care vor include bãncile autorizate sa efectueze operaţiuni valutare şi tuturor birourilor de schimb autorizate li se va permite sa cumpere sau sa vinda valuta direct de la şi cãtre orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociate, fãrã limitãri (dar ţinînd cont de faptul ca autoritãţile pot impune limite prudentiale pentru poziţia valutarã a participanţilor autorizaţi). Eliminarea licitaţiilor valutare şi adoptarea cursului mediu la care au loc tranzacţiile valutare directe pe piata interbancara drept curs oficial publicat de B.N.R. şi utilizat pentru scopuri care sa includã evaluãri vamale şi raportari statistice, pînã la 30 iunie 1994, vor constitui un criteriu de performanta pentru tragerea din august 1994 în cadrul aranjamentului propus.
59. Persoanelor juridice li se va permite sa cumpere valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuãrii de plati pentru tranzacţii internaţionale curente autorizate. B.N.R. a mãrit limita asupra accesului la valuta al rezidenţilor persoane fizice pentru efectuarea de cãlãtorii în strãinãtate şi recent a modificat specificarea acestei limite astfel încît ea se stabileşte în dotãri S.U.A. la nivelul de 500 dolari S.U.A./persoana anual. Sumele care depãşesc aceasta limita indicativa vor fi puse la dispoziţie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzacţii curente autorizate, cum ar fi studii, îngrijire medicalã şi cãlãtorii. Guvernul intenţioneazã sa anuleze pînã la sfîrşitul perioadei aranjamentului stand-by propus toate acordurile bilaterale de plati în vigoare şi sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R., care constituie restrictii valutare conform art. 14 al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanta, în perioada aranjamentului stand-by Guvernul nu va încheia acorduri bilaterale de plati care contravin prevederilor art. 8 al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanta, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple şi nici nu le va intensifica sau modifica pe cele existente, dupã cum nu va institui sau intensifica nici o restrictie la import din motive de balanţa de plati, în perioada aranjamentului.
60. Guvernul a liberalizat în mare mãsura sistemul comerţului exterior. Toate interdicţiile şi contingentele la export au fost inlaturate, cu excepţia unei liste restrînse de bunuri supuse controlului preţurilor interne sau deficitare, dãunãtoare mediului, considerate strategice, sau pentru care restricţiile sînt cerute de ţãrile importatoare. La export se vor menţine temporar interdicţii la grîu, unt, anumite minerale, ca şi contingentele la îngrãşãminte chimice şi unele uleiuri minerale. Guvernul, actionind conform angajamentelor sale internaţionale, s-a angajat deplin sa elimine aceste interdicţii şi contingente la export pînã la sfîrşitul anului 1995, pe mãsura ce controalele corespunzãtoare de preţuri sînt inlaturate sau pe mãsura ce oferta interna se imbunatateste şi nu va introduce noi licenţe de export. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bãuturile alcoolice, tutunul şi televizoarele vor fi modificate pînã la jumãtatea anului 1994 pentru a se elimina discriminarea fata de produsele de provenienta strãinã. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a asigura deplina participare a tarii la sistemul comercial multilateral, ca o economie de piata, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. şi cauta sa renegocieze un protocol-standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.
61. Exporturile au crescut cu 14% în 1993, datoritã, în parte, reorientarii comerţului cãtre pieţele occidentale iar importurile au crescut cu 6%, reflectind parţial o creştere a importurilor de cereale pentru refacerea stocurilor. Prin îmbunãtãţirea deficitului comercial, deficitul contului curent a scãzut cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,5 miliarde dolari (aproximativ 5,5% din P.I.B.) în 1993. În anii 1994-1995 se prognozeaza o creştere a exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectind devalorizarea leului, efectul acordului interimar cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate de cãtre S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sînt prognozate sa creascã foarte puţin în aceasta perioada, reflectind devalorizarea realã a leului şi impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este astfel prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari S.U.A. (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 şi 1995.
62. Se asteapta ca investiţiile strãine directe sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca şi în limitarea datoriei externe. Pentru a atrage investitorii strãini, România a liberalizat substanţial regimul investiţiilor strãine directe, eliminind limitarile asupra repatrierii dividendelor şi veniturilor, permitind efectuarea de investiţii strãine directe în practic toate sectoarele şi eliminind limitele asupra participãrii capitalului strãin într-o societate comercialã înfiinţatã în România. Ca o consecinta a continuãrii şi extinderii acestei politici liberale şi a eforturilor în direcţia accelerarii privatizãrii, se asteapta o creştere a fluxurilor de investiţii strãine cu 80% în anul 1994 şi mult mai substantiala în urmãtorii ani.
63. Guvernul prevede o creştere a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. anual în perioada 1994 - 1995, adicã la un nivel care sa acopere 3,1 luni de importuri pînã la sfîrşitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv final, au fost stabilite obiective trimestriale privind nivelul rezervelor internaţionale nete, care vor fi un criteriu de performanta (anexa nr. 8). În plus, rezervele internaţionale nete ale B.N.R. sînt programate sa creascã cu 211 milioane dolari S.U.A. în anul 1994 şi cu 450 milioane dolari S.U.A. în anul 1995 şi obiectivele trimestriale pentru aceste rezerve vor constitui sarcini indicative (anexa nr. 1).
64. Luind în considerare creşterea planificata a rezervelor valutare, necesitãţile totale de finanţare sînt prognozate la un nivel de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 şi de 18,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995. Au fost identificate surse de finanţare în valoare de aproximativ 1,5 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 şi de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L ssi împrumutul F.E.S.A.L), B.E.R.D./B.E.I. şi surse bilaterale, altele decît membrii G-24/C.E. În consecinta, va exista necesitatea unei finantari suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari S.U.A. în anul 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea acestei diferenţe.
65. Primirea la timp a finanţãrii externe constituie o componenta importanta a programului guvernamental de ajustare şi stabilizare. Progresul în primirea finanţãrii externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. şi creditele C.E./G-24, va fi considerat în cadrul ambelor analize ale programului. În cazul unei insuficiente finantari externe, Guvernul va acţiona rapid şi ferm în direcţia inaspririi politicilor fiscale şi monetare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor programului.
66. Guvernul îşi propune sa urmeze o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitãrii creşterii datoriei externe corespunzãtor capacitãţii de plata a României, acordind o atentie deosebita structurii datoriei şi virfului în rambursarea creditelor, prevãzut pentru anul 1999. Astfel, se propune ca plafoanele la contractarea şi garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani şi de 1-12 ani (inclusiv datoria contractatã sau garantatã de bãncile comerciale aparţinînd statului) sa constituie criterii de performanta conform anexei nr. 9. Vor fi considerate, de asemenea, drept criterii de performanta plafoanele pentru împrumuturile contractate sau garantate public cu scadente sub un an, cu excepţia finanţãrii importurilor obişnuite, asa cum se arata în anexa nr. 10. În sfîrşit, va constitui un criteriu de performanta şi neacumularea de arierate externe de cãtre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome sau bãncile comerciale proprietatea statului. Pentru a se asigura încadrarea în aceste limite, Guvernul va urmãri îndeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe de cãtre sectorul public.

ANEXA 1

OBIECTIVELE INDICATIVE
pentru nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale B.N.R.
------------------------------------------------------------------------
Obiective indicative
------------------------------------------------------------------------
(milioane dolari S.U.A.)
------------------------
Volum la :
30 septembrie 1993 (efectiv) - 732
31 decembrie 1993 (efectiv) - 742
31 martie 1994 - 731
30 iunie 1994 - 664
30 septembrie 1994 - 621
31 decembrie 1994 - 532
--------------------------------------------------------------------------
Rezervele internaţionale nete ale B.N.R. sînt formate din activele de rezerva minus pasivele care afecteazã rezervele.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva sînt definite ca incluzind: aur monetar, disponibilitati în DST, orice poziţie a transei de rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile în valuta convertibilã ale B.N.R. Sînt excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele în moneda neconvertibila şi metalele preţioase altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ de înregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 1993, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele care afecteazã rezervele sînt definite ca incluzind: credite primite, depozite, swap şi angajamente la termen în valute convertibile cãtre rezidenţi şi nerezidenti, care au o scadenta iniţialã de pînã la un an inclusiv, ca şi angajamentele decurgind din creditele F.M.I. şi creditele punte de la B.R.I., indiferent de scadenta lor. La 30 septembrie 1993, pasivele afecteazã rezervele B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.645 milioane dolari S.U.A.
Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute convertibile decît dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite în dolari S.U.A. la respectivele lor cursuri de schimb din 30 septembrie 1993. Toate modificãrile în definirea şi evaluarea activelor sau pasivelor, ca şi detaliile operaţiunilor de vînzare, cumpãrare sau swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.
Obiectivele vor fi majorate cu suma cu care intrãrile nete din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Îndeplinirea obiectivelor respective va fi urmãritã pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta în forma prevãzutã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 2

LIMITE
pentru preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru creditele bancare acordate întreprinderilor
-----------------------------------------------------------------------------
Datoria preluatã şi garanţiile Limite maxime
acordate de Guvern
-----------------------------------------------------------------------------
(miliarde lei)
--------------
Cumulat de la
30 septembrie 1993 pînã la :
31 decembrie 1993 (efectiv) 36
31 martie 1994 (indicativ) 95
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 158
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 231
31 decembrie 1994 (criteriu de performanta) 311
----------------------------------------------------------------------------
Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi emiterea de garanţii pentru preluarea acestei datorii în circumstanţe viitoare, precis formulate, sînt considerate echivalente. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne cãtre întreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevãzute în proiectul de lege referitor la preluarea la buget a datoriei întreprinderilor, transmis Parlamentului înainte de 10 decembrie 1993.
Limitele se aplica tuturor prelucrarilor la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci care cad sub incidenta proiectelor legislative înaintate Parlamentului dupã 9 decembrie 1993, ca şi tuturor garanţiilor noi pentru creditele bãncilor româneşti acordate întreprinderilor. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3.
Datele pentru urmãrirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I., lunar, de Ministerul Finanţelor, în forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 3

LIMITE
ale creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat
------------------------------------------------------------------------------
Limite
------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
-----------------
Stoc la 31 decembrie 1993 -625
Stoc la :
31 martie 1994 (indicativ) -533
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) -619
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) -555
31 decembrie 1994 (criteriu de performanta) -350
-----------------------------------------------------------------------------
Bugetul consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile pentru protecţie socialã, alte fonduri extrabugetare prevãzute în Legea bugetului de stat pe anul 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur şi argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afarã cadrului bugetar, echivalentul în lei al împrumuturilor externe cu care se finanţeazã alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, fondurile corespunzãtoare în lei provenite din veniturile aduse de împrumuturile externe, bugetele F.P.S. şi ale Agenţiei de Restructurare. Orice noi fonduri create în perioada programului în vederea derulãrii unor operaţiuni de natura fiscalã - conform definitiei acestora din Manualul privind Statistica Finanţelor Administraţiei F.M.I. - vor fi incluse în definitia bugetului consolidat.
Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat se defineste ca incluzind toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului consolidat, mai puţin depozitele statului la sistemul bancar. Creanţele bãncilor asupra Guvernului rezultind din prevederile Legii nr. 7/1992 sînt excluse din definitia creanţelor asupra Guvernului. Împrumuturile Guvernului cãtre bãnci cu rate ale dobinzii mai mici decît rata de referinta a B.N.R., pentru finanţarea creditarii agenţilor economici, sînt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenitã a conturilor care vor fi considerate în cadrul acestui program drept depozite guvernamentale este prezentatã într-un memorandum tehnic separat.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi diminuate la paritate cu fiecare suma care este transferata din contul tranzitoriu al B.N.R. de reevaluare a aurului cãtre orice cont, altul decît contul corespondent permanent de reevaluare din bilanţul B.N.R.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi diminuate la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul plãţilor restante ale Guvernului cãtre rezidentii interni depãşeşte volumul acestor restante la 31 decembrie 1993.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi diminuate cu creşterea cumulatã a volumului datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar. Datoria guvernamentalã detinuta de acest sector se ridica, la 30 septembrie 1993, la 1,7 miliarde lei. În plus, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi diminuate cu contravaloarea în lei a intrãrilor din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat, care depãşesc 131 milioane dolari în primele şase luni ale anului 1994, 251 milioane dolari în primele noua luni ale anului 1994 şi 394 milioane dolari în întregul an 1994.
Datele referitoare la creanţele şi angajamentele sistemului bancar cãtre bugetul consolidat sînt preluate din bilanţurile B.N.R. şi ale bãncilor comerciale şi vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R. într-o forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R. Datele privind volumul arieratelor şi al datoriei publice cãtre sectorul nebancar, ca şi datele referitoare la intrãrile din creditul extern net cãtre bugetul consolidat vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre Ministerul Finanţelor.

ANEXA 4

REPERE CANTITATIVE
pentru volumul de plati restante (arierate) ale întreprinderilor de stat
-----------------------------------------------------------------------------
Reper
-----------------------------------------------------------------------------
(miliarde lei)
--------------
Volum la 30 septembrie 1993 3.012
Volum la :
31 decembrie 1993 3.721
31 martie 1994 4.550
30 iunie 1994 4.325
30 septembrie 1994 4.009
31 decembrie 1994 4.009
------------------------------------------------------------------------------
Pãrţile restante ale întreprinderilor de stat sînt definite ca suma a tuturor obligaţiilor de plata cu termene depasite ale întreprinderilor de stat cãtre creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzind obligaţiile restante cãtre bãnci. Obligaţii restante sînt toate obligaţiile de plata înregistrate de o întreprindere ca restante în cadrul termenilor unui contact sau, dacã nu este suficient nici un termen contractual, de la 30 de zile în sus, fãrã reducere pentru sumele datorate întreprinderii debitoare. Întreprinderile proprietate de stat sînt definite ca totalitatea regiilor autonome, societãţilor comerciale şi oricãror alte întreprinderi în care Guvernul sau F.P.S. au interes majoritar.
În scopul urmãririi programului, volumul plãţilor restante va fi majorat cu o suma corespunzãtoare aplicãrii oricãrui program global sau parţial de compensare a arieratelor întreprinderilor. Un program de compensare a volumului arieratelor este definit ca orice activitate organizatã pentru a acorda credite sau subvenţii bãncilor în scopul de a permite întreprinderilor sa se imprumute, cu dobinzi mai mici decît media ratelor dobinzilor încasate de B.N.R. pentru creditele acordate prin liniile sale de credit şi prin licitaţiile de credit, pentru a-şi plati obligaţiile restante cãtre orice creditor.
Obiectivele vor fi urmãrite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Direcţia generalã a contabilitãţii din Ministerul Finanţelor şi transmise Fondului în forma stabilitã printr-un memorandum tehnic separat. Ori de cîte ori schimbãrile din practicile contabile şi în grupul întreprinderilor care raporteazã Direcţiei generale a contabilitãţii vor induce modificãri în definitia datelor, Ministerul Finanţelor va transmite o notificare Fondului şi va furniza acestuia un raport trimestrial, întocmit atît pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.

ANEXA 5

LIMITELE
pentru activele interne nete ale sistemului bancar
------------------------------------------------------------------------------
Limite
------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
-----------------
Stoc la :
30 septembrie 1993 3.146
31 decembrie 1993 4.148
Stoc la :
31 martie 1994 (indicativ) 5.353
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 6.364
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 7.394
31 decembrie 1994 (criteriu de performanta) 8.349
-----------------------------------------------------------------------------
Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv ale bãncilor comerciale nou-înfiinţate) sînt definite ca diferenţa între angajamentele sistemului bancar fata de sectorul public nebancar (Masa monetara - M2 -) şi rezervele internaţionale nete, ambele exprimate în moneda nationala. Masa monetara include depozitele în valuta ale rezidenţilor, dar exclude depozitele instituţiilor monetare strãine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internaţionale nete sînt definite în anexa nr. 8.
Pentru scopurile programului, rezervele internaţionale nete şi acele componente ale masei monetare care sînt exprimate în valuta vor fi transformate în lei la cursurile de schimb de înregistrare conţinute într-un memorandum tehnic separat.
Limitele vor fi diminuate cu suma cu care intrãrile nete din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.
Limitele vor fi urmãrite pe baza datelor din conturile bãncilor şi ale sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de cãtre B.N.R., în forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 6

OBIECTIVELE INDICATIVE
pentru paza monetara
-------------------------------------------------------------------------------
Obiectivul indicativ
-------------------------------------------------------------------------------
(miliarde lei)
--------------
Volum la :
30 septembrie 1993 (efectiv) 1.009
31 decembrie 1993 (efectiv) 1.285
Volum la :
31 martie 1994 1.581
30 iunie 1994 1.987
30 septembrie 1994 2.345
31 decembrie 1994 2.579
-------------------------------------------------------------------------------
Baza monetara este definitã ca fiind suma banilor în circulaţie în afarã B.N.R. şi a depozitelor bãncilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele bãncilor la B.N.R. nu includ angajamentele B.N.R. înregistrate ca: (i) fondul de stat în valuta; (ii) depozitele bãncilor pentru fixing; şi (iii) contul general al trezoreriei.
Datele despre baza monetara vor fi urmãrite pe baza bilanţului lunar al B.N.R. şi vor fi furnizate Fondului în forma convenitã. La 30 septembrie 1993, banii în circulaţie în afarã B.N.R. insumau 882,3 miliarde lei, iar depozitele bãncilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului bazei monetare derivate din conturile B.N.R. vor fi furnizate Fondului, sãptãmînal.

ANEXA 7

REPERE CANTITATIVE
pentru nivelurile cumulate maxime ale pierderilor nete la un grup de întreprinderi de stat
------------------------------------------------------------------------------
Reper
------------------------------------------------------------------------------
(miliarde lei)
--------------
Schimbãri cumulate de la
1 ianuarie 1993 pînã la :
30 septembrie 1993 (realizari efective) 59,2
31 decembrie 1993 102,2
31 martie 1994 157,6
30 iunie 1994 220,6
30 septembrie 1994 287,8
31 decembrie 1994 356,5
------------------------------------------------------------------------------
Pierderile nete ale grupului de întreprinderi cu pierderi mari sînt definite ca pierderile unui grup stabilit de 30 întreprinderi de stat cãrora le revin cel puţin 50% din pierderile nete ale tuturor întreprinderilor de stat în primele noua luni ale anului 1993.
Întreprinderile incluse în acest grup vor fi reconsiderate în cadrul primei analize a programului. Pierderile nete sînt definite ca suma tuturor cheltuielilor, impozitelor pe circulaţia mãrfurilor, accizelor şi impozitelor pe spectacole minus suma tuturor veniturilor şi subvenţiilor primite pentru pierderi aferente producţiei vîndute şi încasate, exprimate în moneda nationala. În categoria întreprinderilor de stat intra toate societãţile comerciale sau alte întreprinderi cu capital majoritar deţinut de stat (inclusiv F.P.S. şi orice alta agenţie guvernamentalã) şi regiile autonome.
Schimbãrile maxime menţionate mai sus vor fi cumulate şi vor fi urmãrite pe baza datelor colectate lunar de Direcţia generalã a contabilitãţii din Ministerul Finanţelor. Ori de cîte ori apar schimbãri în practicile contabile şi în grupul întreprinderilor care raporteazã Direcţiei generale a contabilitãţii şi care induc modificãri în seriile de date, Ministerul Finanţelor va informa Fondul şi va furniza acestuia, trimestrial, date calculate atît pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.

ANEXA 8

OBIECTIVE
pentru nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale sistemului bancar
-------------------------------------------------------------------------------
Obiectiv
------------------------------------------------------------------------------
(milioane dolari S.U.A.)
------------------------
Stoc la :
30 septembrie 1993 240
31 decembrie 1993 298
31 martie 1994 (indicativ) 182
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 243
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 276
31 decembrie 1994 (criteriu de performanta) 370
-------------------------------------------------------------------------------
Rezervele internaţionale nete cuprind activele de rezerva, mai puţin pasivele care afecteazã rezervele.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzind aurul monetar, disponibilitãţile D.S.T., orice poziţie a transei rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile de valute liber convertibile ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse : activele pe termen lung, activele exprimate în valute neconvertibile, metalele preţioase, altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ de înregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 199, activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, se ridicau la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele care afecteazã rezervele vor fi definite ca angajamente exprimate în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale fata de nerezidenti, cu o scadenta iniţialã de pînã la 1 an inclusiv şi aranjamentele aferente creditelor primite de la F.M.I. şi împrumuturile punte de la B.R.I., indiferent de scadenta acestora. La 30 septembrie 1993, pasivele României care afecteazã rezervele, conform definitiei de mai sus, se ridicau la suma de 1.432 milioane dolari S.U.A.
Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute convertibile decît dolarul S.U.A., inclusiv în D.S.T., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb în vigoare la 30 septembrie 1993. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile oricãror operaţiuni de vînzare, cumpãrare sau operaţiuni de swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.
Sarcinile vor fi majorate cu suma cu care intrãrile nete din împrumuturi externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.
Îndeplinirea obiectivelor va fi urmãritã pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de cãtre B.N.R. în forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 9

LIMITELE
pentru contractarea şi garantarea de datorie externa pe termen mediu şi lung
-------------------------------------------------------------------------------
Limite maxime
(milioane dolari S.U.A.)
Datorie externa contractatã -------------------------------------
sau garantatã cu scadenta între cu scadenta între
1 - 5 ani 1 - 12 ani
------------------------------------------------------------------------------
Cumulat de la
30 septembrie 1993 pînã la :
31 decembrie 1993 (efectiv) 7 106
31 martie 1994 (indicativ) 69 203
30 iunie 1994 (criteriu de
performanta) 183 560
30 septembrie 1994 (criteriu de
performanta 238 755
31 decembrie 1994 (criteriu de
performanta) 293 900
------------------------------------------------------------------------------
Limitele se aplica la contractarea şi garantarea de datorie externa de cãtre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome şi bãncile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. au participare de capital majoritara, cu scadentele iniţiale între 1 an şi 12 ani. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3. Limitele nu includ pasivele care afecteazã rezervele internaţionale, asa cum sînt definite în anexa nr. 8. Datoria care intra sub incidenta acestor limite va fi evaluatã în dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garanţia intra în vigoare.
Încadrarea în aceste limite va fi urmãritã pe baza datelor furnizate lunar Fondului de cãtre Ministerul Finanţelor şi B.N.R. în forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 10

LIMITELE
pentru datoria externa pe termen scurt
------------------------------------------------------------------------------
Limite
------------------------------------------------------------------------------
(milioane dolari S.U.A.)
------------------------
Datoria efectivã la
30 septembrie 1993 110
Datoria efectivã la data de :
31 decembrie 1993 55
31 martie 1994 (indicativ) 50
30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 40
30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 30
31 decembrie 1994 (criteriu de performanta) 21
------------------------------------------------------------------------------
Limitele se aplica la volumul datoriei pe termen scurt, cu scadente iniţiale de pînã la 1 an inclusiv, contractatã sau garantatã de bugetul consolidat (definit în anexa nr. III), B.N.R., regiile autonome şi bãncile comerciale, în care statul sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Datoria pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decît creditele normale de import; soldurile existente ale aranjamentelor bilaterale de plati sînt incluse în datoria pe termen scurt. Limitele nu includ pasivele care afecteazã rezervele sistemului bancar, asa cum sînt definite în anexa nr. 8. Datoria care intra sub incidenta acestor limite va fi exprimatã în dolari S.U.A. la cursul de schimb în vigoare.
Încadrarea în aceste limite va fi urmãritã pe baza datelor furnizate lunar Fondului de cãtre Ministerul Finanţelor şi B.N.R. în forma stabilitã într-un memorandum tehnic separat.

ANEXA 11

REZUMATUL
criteriilor de performanta şi al reperelor cantitative şi structurale
Criterii de performanta
Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar.
Nivelurile minime pentru rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar.
Limite pentru creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat.
Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu şi lung, contractatã sau garantatã.
Limite pentru datoria externa pe termen scurt.
Limite pentru prelucrarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi pentru emiterea de garanţii guvernamentale la creditele bancare cãtre întreprinderi.
Neacumularea de plati restante la datoria externa.
Neintroducerea sau neintensificarea de restrictii valutare, practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor din motive de balanţa de plati F.M.I.
Intrarea în funcţiune a unei pieţe valutare interbancare atotcuprinzatoare pînã la sfîrşitul lunii iunie 1994.
Aprobarea de cãtre Parlament a Legii falimentului pînã la 15 august 1994.
Aprobarea de cãtre Parlament a Legii impozitului pe profit pînã la 15 noiembrie 1994.

Repere structurale pentru prima analiza (februarie 1995)

Aprobarea de cãtre Parlament a unui buget satisfãcãtor pentru anul 1995.
Aprobarea de cãtre Parlament a unei legi privind înfiinţarea bursei de valori şi aplicarea prevederilor ei pînã la 15 noiembrie 1994.
Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea autoritãţii competente.
Elaborarea planurilor privind restructurarea şi privatizarea bãncilor comerciale.
Realizarea unor progrese semnificative în procesul de privatizare a întreprinderilor în anul 1994 şi stabilirea obiectivelor pentru anul 1995.
Analiza stadiului restructurãrii celor 30 întreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel puţin 250 societãţi comerciale care, împreunã cu un grup de 50 regii autonome, deţin cel puţin 50% din pierderile nete de 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor progrese semnificative de cãtre F.P.S. şi Agenţia de Restructurare (care acţioneazã în cooperare cu Guvernul) în asigurarea punerii urgente de acord a deciziilor operative luate în aceste întreprinderi cu criteriile financiare, în special prin intermediul contractelor de management, şi stabilirea obiectivelor în aceasta direcţie pentru anul 1995.

Repere structurale pentru cea de-a doua analiza (august 1995)

Crearea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.
Realizarea unor progrese semnificative în implementarea reformei structurale a C.E.C.
Implementarea primei faze a planului de restructurare şi recapitalizare a bãncilor, care este de asteptat sa includã şi privatizarea a doua bãnci cu capital de stat.
Progrese semnificative în ce priveşte privatizarea întreprinderilor de stat în anul 1995.
Realizarea în continuare a unor progrese semnificative în restructurarea şi reducerea volumului pierderilor şi arieratelor grupului de 250 societãţi comerciale şi 50 regii autonome incluse în prima analiza.

Repere cantitative pentru analizele programului

Volumul arieratelor întreprinderilor de stat.
Volumul pierderilor nete ale unui grup de întreprinderi de stat.

Obiective indicative

Baza monetara.
Rezervele internaţionale nete ale B.N.R.

ANEXA 12

TABELUL Nr. 1
ROMÂNIA : PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI
-------------------------------------------------------------------------------
1990 1991 1992 1993 1994 1995
preliminari program program
-------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 6
-------------------------------------------------------------------------------
(modificãri procentuale)
P.I.B. în preţuri constante -7,4 -15,1 -13,6 - - +2
Preţuri cu amãnuntul
(sfîrşitul perioadei) - 222,8 198,5 295 77 27
Preţuri cu amãnuntul (medie)^1) 4,7 161,1 210,3 256 156 38
(procente din P.I.B)
Balanţa fiscalã ^2), ^3)
Sold 1,2 0,6 -4,6 -0,1 -2,5 max. -2,0
Venituri 40,5 41,0 37,6 30,9 32,2 -
Cheltuieli 39,3 40,4 42,2 31,0 34,7 -
(modificãri procentuale)
Masa monetar
(sfîrşitul perioadei) 22,0 101,2 74,8 143 108 53
(în miliarde dolari S.U.A., dacã nu se indica altfel)
Importuri ^4) 5,4 4,9 5,7 6,0 5,7 6,1
Exporturi ^4) 3,6 3,5 4,3 4,9 5,3 5,7
Cont curent extern -1,8 -1,3 -1,7 -1,5 -0,8 -0,8
(% din PIB)^5) -7,9 -4,7 -8,6 -5,5 -3,5 -3,2
Datoria externa bruta ^5) 1,1 2,1 3,4 4,4 5,5 6,4
din care : la F.M.I - 0,8 1,0 1,0 1,3 1,3
Rezerve valutare brute ^6) 0,5 0,5 0,7 0,9 1,2 1,6
(în luni de import) 1,2 1,2 1,6 1,7 2,5 3,1
-------------------------------------------------------------------------------
Sursa: autoritãţile romane şi estimari F.M.I.
^1) Media ponderatã a preţurilor bunurilor şi serviciilor vîndute şi respectiv prestate de întreprinderi de stat şi cooperative şi a preţurilor practicate pe piata taraneasca pînã la sfîrşitul anului 1990; indicele preţurilor de consum începînd cu ianuarie 1991.
^2) Bugetul consolidat.
^3) Din motive statistice, P.I.B. nominal estimat pentru anul 1993 cuprinde un grad ridicat de incertitudine; ponderea din P.I.B în anii 1993 şi 1994 va fi interpretatã prudent, deşi modificãrile în ponderile celor doi ani sînt indicative pentru tendintele proiectate.
^4) Exclus comerţul în ruble transferabile.
^5) Devize convertibile, inclusiv acreditive şi plati datorate pentru importurile primite.
^6) inclusiv bãnci comerciale, din care s-au scãzut angajamentele lor pe termen scurt.
-------------------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016