Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al <>art. 1 lit. C pct. 19 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta: ART. 1 Se ratifica Memorandumul de finanţare PHARE dintre Comisia Europeanã şi Guvernul României privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998, semnat la Bucureşti la 24 decembrie 1998. ART. 2 Contribuţia cu fonduri a partii romane în cadrul obligaţiilor de cofinantare a proiectului se va asigura din Fondul special al drumurilor publice şi, în completare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemneazã: --------------- p. Ministru delegat pe lângã primul-ministru pentru integrare europeanã, Aurel Ciobanu Dordea, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Rasvan Ungureanu, secretar de stat Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes Ministrul transporturilor, Traian Basescu MEMORANDUM DE FINANŢARE*)------------- *) Traducere. Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele: Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru dintre Comisie şi Beneficiar şi completate prin prevederile acestui memorandum şi Prevederile speciale anexate la acesta. ART. 1 Natura şi subiectul Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri: Numãrul Programului: RO-9808 Titlul: Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni pe anul 1998 Durata: pana la 31 decembrie 2000. ART. 2 Angajamentul Comunitãţii Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 25 MECU, denumita în continuare finanţarea gratuita. ART. 3 Durata şi data de expirare Pentru prezenta mãsura finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2000. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita care nu au fost contractate pana la aceasta data vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate însã, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Acest memorandum va expira la data de expirare a perioadei de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei. ART. 4 Adrese Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã: Pentru Comunitate: ------------------ Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti Dl. Fokion Fotiadis Şeful Delegaţiei CE Str. Grigore Mora nr. 11 71278 Bucureşti România E-mail: office@ecdel.eunet.ro Fax: (40-1) 2302453 Pentru Beneficiar: ------------------ Guvernul României Dl. Alexandru Herlea Ministru pentru integrare europeanã Departamentul pentru Integrare Europeanã Piata Victoriei nr. 1 Sectorul 1, Bucureşti România Fax: (40-1) 3126929 ART. 5 Numãrul de exemplare Acest memorandum este întocmit în limba engleza în doua exemplare. ART. 6 Intrarea în vigoare Acest memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţare gratuita. Anexele reprezintã parte integrantã la acest memorandum. Întocmit la Bucureşti la 24 decembrie 1998. Pentru Beneficiar, Alexandru Herlea, ministru pentru integrare europeanã Pentru Comunitate, Fokion Fotiadis, şeful Delegaţiei CE Anexa nr. 1: Acordul-cadru Anexa nr. 2: Condiţii generale (anexele A şi B) Anexa nr. 3: Prevederi speciale (anexa C) ANEXA 1 ACORD-CADRU Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã numite pãrţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat de Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii, au convenit dupã cum urmeazã: ART. 1 Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa C. România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor. ART. 2 Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, precum ar fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie. ART. 3 Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, o data ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. ART. 4 Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri unei terţe pãrţi, stat sau agenţii. În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeazã a fi încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. ART. 5 Orice disputa legatã de acest acord, ce nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B. ART. 6 Acest acord este întocmit în dublu exemplar în limba engleza. ART. 7 Acest acord va intra în vigoare în ziua în care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi contractante. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu i se pune capãt prin notificarea scrisã a uneia din pãrţile contractante cãtre cealaltã. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. ART. 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor forme de cooperare, convenite între pãrţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord. Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991. Eugen Dijmarescu, ministru de stat România Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene Comunitatea ANEXA 2 Anexa A ------- CONDIŢII GENERALEprivind memorandumurile de finanţare În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. TITLUL I Finanţarea proiectelor ART. 1 Obligaţia Comunitãţii Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor. Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar. ART. 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare. ART. 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata directa de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executatã în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. TITLUL II Achiziţionarea ART. 4 Generalitati Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. ART. 5 Condiţii de participare 1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor. 2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE. ART. 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice. O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare. ART. 7 Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, costului şi calitãţii serviciilor, naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau livrãrilor, costului lor de utilizare şi valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui sa fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil. ART. 8 Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie. 2. Contractele de cooperare tehnica vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare. 3. În situaţia în care contractele de cooperare tehnica urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã, dintre cei propuşi, candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul de cooperare tehnica va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic. TITLUL III Acordarea de facilitãţi ART. 9 Privilegii generale Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica. ART. 10 Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã În cazul contractelor de lucrãri, livrãri sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor; acest drept va expira la o luna dupã desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau servicii, finanţate de Comunitate, şi membrilor familiei acestuia apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. ART. 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. ART. 12 Controlul importurilor şi al schimburilor valutare Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. ART. 13 Impozitare şi vama 1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE. 2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform celor cerute pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau dispute asupra stabilirii taxelor vamale, plãţilor sau impozitelor menţionate mai sus. 3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite. 4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, anagajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara, conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului. 6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã astfel solicita, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit în legislaţia nationala a Beneficiarului, fata de echipamentul respectiv. TITLUL IV Executarea contractelor ART. 14 Originea livrãrilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. ART. 15 Proceduri de efectuare a plãţilor 1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului sau în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, fie în valuta statului în care sunt produse livrãrile. 2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii. 3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil. TITLUL V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar ART. 16 Inspecţie şi evaluare 1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile ivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite a aduce la îndeplinire evaluarile sau inspectiile. 2. Beneficiarul va: a) pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; b) asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţilor Europene în executarea evaluãrilor contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE. Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite, care vor fi rambursate Comisiei. ART. 17 Urmãrirea mãsurilor În urmãrirea executãrii mãsurii Comisia poate solicita orice explicaţie şi, unde este necesar, poate agrea cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri pentru mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere. Comisia, în lumina rapoartelor şi, unde este potrivit, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. TITLUL VI Prevederi generale şi finale ART. 18 Consultãri - dispute 1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, ducand, unde este necesar, la un amendament al memorandumului de finanţare. 2. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori. ART. 19 Anunţ - adrese Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. Anexa B ------- ARBITRAJ Orice disputa între pãrţile contractante rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã: Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri numiţi dupã cum urmeazã: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru (denumit în continuare şi conducãtor) va fi numit prin acordul pãrţilor contractante sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacã oricare dintre pãrţile contractante nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor. Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. ANEXA 3 Anexa C ------- PREVEDERI SPECIALE 1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE 1.1. Obiective globale şi specifice În cadrul Programului PHARE, obiectivul global al LSIF este facilitarea eforturilor ţãrilor candidate la aderarea la Uniunea Europeanã cat mai curând. LSIF are 3 obiective specifice: a) facilitarea investiţiilor prioritare în transport şi mediu, care au un impact semnificativ la nivel transfrontalier şi în perspectiva aderãrii; b) facilitarea creditelor IFI şi a cofinanţãrii de cãtre ţãrile beneficiare; c) familiarizarea ţãrilor candidate la aderare cu procesul concurential de solicitare a fondurilor şi de selecţie, precum şi cu procedurile de implementare descentralizata, care vor fi folosite de Instrumentul structural de preaderare (ISPA), care va intra în vigoare în anul 2000. 1.2. Eligibilitatea proiectelor LSIF are o serie de criterii de eligibilitate care trebuie respectate pentru ca proiectul sa fie analizat în vederea finanţãrii: a) sa fie cofinantat cu un credit existent sau planificat al unei instituţii financiare internaţionale, conform criteriilor Iniţiativei de la Copenhaga, şi sa aibã angajamentul de cofinantare necesar din partea Beneficiarului; b) sa fie complementar finantarilor existente şi sa nu înlocuiascã o cofinantare existenta; c) sa fie gata de implementare dupã semnarea memorandumului de finanţare; d) bugetul PHARE al proiectului sa fie de cel puţin 2 MECU. 1.3. Selecţia proiectelor, transparenta şi consultarile Deoarece cofinantarea cu IFI este o condiţie de baza a sprijinului în cadrul Programului LSIF, procesul de selecţie a început cu solicitarea IFI a unei liste de proiecte potenţiale pentru cofinantare în cadrul programelor LSIF pe anii 1998 şi 1999. Aceasta lista indicativa a fost analizata în cadrul consultãrilor interne de serviciile de resort ale Comisiei Europene (adicã de direcţiile generale de transport, mediu şi dezvoltare regionala). Ca urmare, a fost elaborata o lista cuprinzând proiectele rezultate, care a avut o mare influenta asupra zonelor prioritare menţionate în Parteneriatul pentru aderare şi în Programul naţional de aderare la Uniunea Europeanã, care, în multe cazuri, abordau probleme-cheie la nivel transfrontalier, în special interconectarea transportului la nivel regional şi problemele regionale de mediu ale Bazinului Dunãrii şi Marii Baltice, ambele clasificate ca fiind "ape sensibile". Lista a fost transmisã coordonatorilor programelor naţionale PHARE, care şi-au exprimat sprijinul pentru finanţarea proiectelor din cadrul Programului LSIF în anul 1998 sau 1999 şi au avut şi alte propuneri suplimentare spre analiza în cadrul Programului LSIF. Lista scurta cuprinzând proiectele eligibile pentru finanţare din cadrul programelor LSIF pe anul 1998 şi prima parte a anului 1999 a fost compilata pe baza acestor raspunsuri de la coordonatorii programelor naţionale PHARE şi de la direcţiile generale de resort ale Comisiei Europene. Identificarea proiectelor prioritare pentru finanţare LSIF în colaborare cu IFI reprezintã o noua abordare care tine seama de resursele financiare limitate ale Programului PHARE. Deci, s-a acordat o atentie deosebita proiectelor care ar putea oferi resurse suplimentare maxime de la IFI, ţãrile beneficiare şi sectorul privat şi care faciliteazã finanţarea mai devreme a etapelor adiţionale ale proiectelor-tinta, care altfel n-ar putea fi implementate. O analiza a proiectelor cuprinse în primele doua propuneri financiare arata ca contribuţia Programului PHARE la prima etapa a LSIF, insumand 144 MECU, va fi asociata unui pachet de investiţii totale de 1,3 miliarde ECU. Aceasta reprezintã un supliment de investiţii în valoare de 8 MECU fata de contribuţia PHARE, în valoare de 1 MECU. O astfel de abordare a asigurat facilitarea atragerii, prin cooperarea cu IFI în problemele principale referitoare la aderare, a unor resurse suplimentare din credite, mult mai mari decât cele care ar putea fi alocate prin Programul PHARE pentru astfel de proiecte. Componenta PHARE a proiectelor, asa cum s-a menţionat la pct. 1.5, a fost identificata împreunã cu autoritãţile naţionale de resort şi cu IFI şi a fost selectata din pachetul global al proiectului, deoarece, fie ca asigura îndeplinirea unui element specific al acquisului comunitar, fie ca este componenta cu viabilitatea cea mai mica, contribuie astfel la transformarea unui proiect viabil din punct de vedere economic într-un proiect viabil din punct de vedere financiar. 1.4. Selecţia finala pentru Programul LSIF 1998 Lista finala cuprinzând proiectele prezentate în aceasta propunere financiarã a fost extrasa din lista scurta aprobatã pe baza maturitatii fiecãrui proiect în vederea implementarii, un alt criteriu-cheie pentru finanţarea LSIF. Cinci proiecte de transport au fost identificate pentru finanţare prin Programul LSIF 1998, cu o valoare totalã de 85 MECU. Pct. 1.5. oferã o descriere sumarã a fiecãrui proiect, iar fisele de proiect din anexa oferã descrierea detaliatã. În ceea ce priveşte alocaţia pentru fiecare ţara, defalcarea bugetului LSIF pe anul 1998 este dupã cum urmeazã: Bulgaria (20 MECU), Letonia (5 MECU), Polonia (20 MECU), România (25 MECU) şi Slovacia (15 MECU). 1.5. Descrierea propunerilor de proiecte Acest capitol oferã un sumar al proiectelor care urmeazã a fi finanţate prin LSIF 1998. Fişele de proiect prezentate în anexa nr. 1 oferã detalii suplimentare.
1.5.1. Bulgaria
Titlu: Reabilitarea sinelor de cale feratã
IFI: B.I.R.D./B.E.R.D.
PHARE: 20 MECU
Descriere: Secţiunile sunt situate pe coridoarele paneuropene nr. IV
şi VIII, deci au influenta asupra aderãrii. Necesitatea
suplimentarii fondurilor este foarte puternica datoritã
fondurilor naţionale limitate.
1.5.2. Letonia
Titlu: Reabilitarea coridorului feroviar est-vest
IFI: B.E.I./B.E.R.D.
PHARE: 5 MECU
Descriere: Calea feratã leagã coridoarele şi face parte din reţeaua
principala ŢINĂ. Contribuţia PHARE va accelera
implementarea proiectului.
1.5.3. Polonia
Titlu: Autostrada A1
IFI: B.E.I.
PHARE: 20 MECU
Descriere: Proiect situat pe Coridorul nr. VI. Modernizare la
standardele Uniunii Europene. Contribuţia PHARE va
accelera implementarea proiectului şi va fi scãzutã din
concesionarea taxelor de acces pe autostrada.
1.5.4. România
Titlu: Reabilitarea drumurilor - etapa a III-a
IFI: B.E.I./B.I.R.D. (B.E.R.D.)
PHARE: 25 MECU
Descriere: Impact sigur asupra aderãrii la Uniunea Europeanã, cu
proiecte pe Coridorul de transport paneuropean nr. IX, şi
conformitatea cu directiva privind dimensiunea şi
gabaritul autovehiculelor. Necesitatea suplimentarii
fondurilor este foarte puternica datoritã fondurilor
naţionale limitate şi numãrului mare de secţiuni viabile
din punct de vedere economic.
1.5.5. Slovacia
Titlu: Reabilitarea drumurilor europene - etapa a III-a
IFI: B.E.I.
PHARE: 15 MECU
Descriere: Proiect situat pe Coridorul nr. VI. Respecta regulile de
achiziţie ale Uniunii Europene. Autostrada va corespunde
pe deplin standardelor Uniunii Europene. Contribuţia
PHARE va accelera implementarea proiectului.
Sectorul Alocaţia Investiţii Dezvoltare Asistenta
institutionala tehnica
-------------------------------------------------------------------------------
Proiecte de transport 85 85 0 0
Proiecte de mediu 0 0 0 0
Sprijin pentru pregãtirea
proiectelor 0 0 0 0
Total, conform Memorandumului de
finanţare pe anul 1998 85 85 0 0
--------------------------------------------------------------------------------
100% 100% 0% 0%
--------------------------------------------------------------------------------
3. ARANJAMENTE PRIVIND IMPLEMENTAREA În timp ce Programul LSIF 1998 este prezentat Comitetului de conducere ca o facilitate orizontala, proiectele vor fi implementate prin structurile Programului naţional PHARE sau direct de cãtre IFI care le cofinanteaza, pe baza unui acord de delegare a implementarii şi cofinantare paralela, prin care IFI va fi responsabilã pentru implementarea proiectelor. Aceasta propunere financiarã unica este prezentatã Comitetului de conducere şi acoperã toate proiectele din cadrul LSIF. La primirea unei opinii pozitive, Programul LSIF va fi defalcat pe proiecte prin semnarea a 5 memorandumuri de finanţare separate, dupã cum se prezintã în tabelul urmãtor, permitand astfel o urmãrire optima în fiecare ţara în parte şi o eficienta maxima a implementarii proiectelor. Nu vor exista realocari de fonduri între aceste memorandumuri de finanţare. Defalcarea pe tari
Memorandum de finanţare
Ţara sau acord de MECU Titlul proiectului
cofinantare paralela
--------------------------------------------------------------------------------
Bulgaria BG 9811 20 Înlocuirea sinelor de cale feratã
Letonia LE 9810 5 Reabilitarea coridorului feroviar
est-vest
Polonia PL 9809 20 Autostrada A1
România RO 9808 25 Reabilitarea drumurilor - etapa a III-a
Slovacia SR 9812 15 Reabilitarea drumurilor europene -
etapa a III-a
--------------------------------------------------------------------------------
3.1. Implementarea prin programele naţionale PHARE Dupã cum s-a indicat în tabelul de mai sus, marea majoritate a proiectelor din Programul LSIF pe anul 1998 vor fi implementate prin sistemul programelor naţionale PHARE şi, astfel, procedurile programelor naţionale vor fi aplicate conform aranjamentelor de implementare şi fluxurilor financiare specificate în prezenta propunere de finanţare şi în fişa de descriere a proiectului, care reflecta faptul ca proiectele sunt cofinantate de IFI ca partener majoritar. Ca şi pentru proiectele finanţate prin Programul naţional PHARE, fluxurile financiare se vor derula, prin Fondul naţional, prin Unitatea centrala de contractare şi plati sau prin Agenţia de implementare, cãtre contractant. Beneficiarul va fi implicat în supervizarea permanenta, raportand progresul lucrãrilor Unitãţii centrale de contractare şi plati sau Agenţiei de implementare. Aceste proiecte vor fi gestionate conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) al PHARE. Acestea prevãd ca, în cazul cofinanţãrii cu IFI, dacã PHARE este partenerul cofinantator minoritar (cum este cazul în toate proiectele LSIF), vor fi respectate îndeaproape structurile şi sistemele de implementare ale IFI care cofinanteaza (în special în ceea ce priveşte achiziţiile, supervizarea şi monitorizarea prin unitãţile de implementare a proiectelor IFI deja existente), respectându-se în acelaşi timp regulile PHARE de origine, transparenta, publicitatea şi eligibilitatea în toate achiziţiile. Aceasta abordare a fost folositã cu efecte bune în proiectele anterioare, având ca rezultat creşterea eficientei în implementare. Un fond naţional condus de un conducãtor autorizat la nivel naţional va superviza managementul financiar al programului şi va rãspunde de raportarea financiarã la Comisia Europeanã. Autoritatea nationala de control financiar va realiza controlul financiar corespunzãtor referitor la implementarea programului. Comisia Europeanã va transfera fondurile la Fondul naţional conform Memorandumului de înţelegere semnat între Comisia Europeanã şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate ca urmare a solicitãrii conducatorului autorizat la nivel naţional. O plata de pana la 20% din valoarea fiecãrui proiect condus local de fiecare fond naţional va fi transferata în Fondul naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare. Se vor efectua patru alimentari ale fondului, constând din echivalentul a pana la 20% din valoarea proiectului. Prima alimentare va avea loc când Agenţia de implementare şi Unitatea centrala de contractare şi plati vor efectua plata a 10% din buget. Cea de-a doua alimentare poate fi solicitatã dupã plata a 30% din totalul bugetului în vigoare. Cea de-a treia alimentare se va face dupã plata a 50% din totalul bugetului, iar cea de-a patra transa, dupã plata a 70% din totalul bugetului. Nu se poate solicita alimentarea, cu excepţia autorizãrii acesteia de la sediul Comisiei Europene, dacã totalul fondurilor depozitate în Fondul naţional de cãtre Agenţia de implementare depãşeşte 10% din bugetul total în vigoare angajat. În mod excepţional, conducãtorul autorizat la nivel naţional poate solicita plata unui avans de peste 20%, conform procedurilor prevãzute în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus. Aranjamente de implementare
Titlul Fluxuri Agenţia de Achiziţii şi Monitorizare
proiectului financiare implementare supervizare globalã
permanenta
--------------------------------------------------------------------------------
Înlocuirea sinelor de la Fondul Ministerul Cãile Ferate Cãile Ferate
de cale feratã naţional la Transporturilor Bulgare Bulgare
în Bulgaria Autoritatea de
implementare
Reabilitarea de la Fondul Ministerul Cãile Ferate Ministerul
coridorului naţional la Transporturilor Letone Transpor-
feroviar est-vest Autoritatea de (Technirail) turilor
în Letonia implementare
Autostrada A1 de la Fondul Ministerul Direcţia Ministerul
în Polonia naţional la Transpor- Drumurilor Transpor-
Autoritatea de turilor - din Gdansk turilor
implementare Direcţia Direcţia
Generalã a Generalã a
Drumurilor Drumurilor
Publice Publice
Reabilitarea de la Fondul Administraţia Administraţia Administraţia
drumurilor - naţional la Nationala a Nationala a Nationala a
etapa a III-a Autoritatea de Drumurilor Drumurilor Drumurilor
în România implementare
Reabilitarea de la Fondul Autoritatea Administraţia Administraţia
drumurilor naţional la centrala de Nationala a Nationala a
europene - Autoritatea contractare Drumurilor Drumurilor
etapa a III-a centrala de şi plati din Slovacia din Slovacia
în Slovacia contractare
şi plati
--------------------------------------------------------------------------------
Fondul naţional va transfera fonduri agentiilor de implementare, inclusiv Unitãţii centrale de contractare şi plati, conform acordurilor de finanţare semnate între Fondul naţional şi agenţiile de implementare/unitãţile centrale de contractare şi plati, unde este cazul. În cazul în care însuşi Fondul naţional este agentul plãtitor pentru Unitatea centrala de contractare şi plati, nu vor exista transferuri de fonduri între Fondul naţional şi pentru Unitatea centrala de contractare şi plati. Unitatea centrala de contractare şi plati şi agenţiile de implementare vor fi conduse de câte un conducãtor autorizat de program, numit de conducãtorul autorizat la nivel naţional dupã consultãri cu coordonatorul programelor naţionale PHARE. Conducãtorul autorizat de program va rãspunde de toate operaţiunile desfãşurate de Unitatea centrala de contractare şi plati sau de Agenţia de implementare respectiva. Fondul naţional va deschide şi va gestiona un cont purtãtor de dobanda în ECU, în numele proiectului şi administrat ca un cont separat, la o banca convenitã în prealabil cu Comisia Europeanã. Dobanda survenitã în cont va fi raportatã cu regularitate Comisiei Europene; dacã hotãrãşte Comisia Europeanã astfel, pe baza propunerii conducatorului autorizat la nivel naţional, dobanda va fi reinvestita în program. Conducãtorul autorizat la nivel naţional şi conducãtorul autorizat de program vor asigura ca toate contractele sa fie redactate conform procedurilor prevãzute în procedurile din Manualul SID referitoare la proiectele cofinantate de IFI şi PHARE. 3.2. Condiţii generale Toate contractele trebuie încheiate pana la data de 31 decembrie 2000. Toate plãţile pentru toate proiectele trebuie efectuate pana la data de 31 decembrie 2003. Comisia Europeanã va avea un rol direct şi va oferi expertiza în sprijinirea şi supervizarea procesului de achiziţii şi implementare a proiectelor LSIF, data fiind importanta programului, datoritã urgenţei termenelor de contractare şi faptului ca fondurile naţionale şi unitãţile centrale de contractare şi plati sunt în curs de înfiinţare în prezent. Acesta este un aspect critic în respectarea termenelor de contractare şi plata. Dacã structurile naţionale respective nu sunt înfiinţate la timp pentru a respecta programele de angajare a fondurilor stabilite în anexele la prezenta propunere şi în fişele de descriere a proiectelor, contractarea poate fi efectuatã direct de cãtre Comisia Europeanã. Fondurile nefolosite la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisia Europeanã. Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se extinde dupã terminarea perioadei de efectuare a plãţilor în cadrul programului, fondurile totale legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de conducãtorul autorizat de program şi stabilite de Comisia Europeanã, vor fi plãtite Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina în continuare fata de contractanţi referitor la îndeplinirea obligaţiilor referitoare la clauzele de reţinere a sumelor. Dobânzile acumulate la fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei Europene dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractanţi. Fondurile neplãtite contractanţilor dupã încheierea plãţilor finale vor fi rambursate Comisiei Europene. Conducãtorul autorizat la nivel naţional va pune anual la dispoziţie Comisiei Europene o situaţie de ansamblu privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanţie - şi, în special, privind plãţile efectuate din aceste conturi -, ca şi a dobânzilor acumulate în acestea. 4. MONITORIZARE ŞI EVALUARE O comisie mixtã de monitorizare va fi înfiinţatã la nivel naţional. Aceasta va include coordonatorul programelor PHARE la nivel naţional, conducãtorul autorizat la nivel naţional şi Comisia Europeanã. Comisia mixtã de monitorizare se va reuni cel puţin o data pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE, inclusiv proiectele finanţate prin LSIF în ţãrile respective, pentru a evalua progresul acestora în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor prevãzute în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. Comisia mixtã de monitorizare poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE. Comisia mixtã de monitorizare va fi sprijinita de subcomisii de monitorizare care vor include conducãtorul autorizat la nivel naţional, conducãtorul autorizat de program din fiecare agenţie de implementare (şi din Unitatea centrala de contractare şi plati, unde este cazul) şi serviciile Comisiei Europene. Subcomisiile de monitorizare vor analiza în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele acestuia şi contractele, pe baza unor rapoarte de monitorizare şi evaluare elaborate cu asistenta consultantului extern (conform prevederilor Manualului SID), şi vor face recomandãri privind aspecte ale managementului şi structurãrii programelor, asigurându-se ca aceste recomandãri sunt implementate. Subcomisiile de monitorizare vor raporta Comisiei mixte de monitorizare, cãreia îi vor inainta rapoarte globale detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE. Date fiind caracteristicile speciale ale proiectelor LSIF, implementarea va fi monitorizata îndeaproape şi de aparatul central al Comisiei Europene. 5. CONTROL FINANCIAR ŞI EVALUARE Proiectele finanţate prin structurile Programului naţional PHARE, conturile şi operaţiunile Fondului naţional şi, unde este cazul, ale Unitãţii centrale de contractare şi plati şi ale tuturor agentiilor de implementare vor fi supuse controlului financiar, la hotãrârea Comisiei Europene, de cãtre un revizor extern contractat de cãtre Comisia Europeanã, fãrã a aduce prejudicii responsabilitãţilor Comisiei Europene şi Curţii de Conturi a Uniunii Europene, asa cum au fost prevãzute în Condiţiile generale privind memorandumurile de finanţare anexate la acordul-cadru. În cazul proiectelor a cãror implementare este delegatã IFI care le cofinanteaza, Comisia Europeanã îşi menţine aceleaşi drepturi de acces la înregistrãrile financiare ale IFI privind fondurile PHARE în scopul controlului financiar, dupã cum s-a menţionat mai sus în cadrul programelor naţionale. Serviciile Comisiei Europene se vor asigura ca la terminarea implementarii programului va avea loc o evaluare ex-post. 6. VIZIBILITATE/PUBLICITATE Conducãtorul autorizat de program va rãspunde de luarea mãsurilor necesare pentru asigurarea publicitãţii corespunzãtoare pentru toate activitãţile finanţate prin program. Aceasta se va efectua în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene. Anexa conţine detalii suplimentare în aceasta privinta. 7. CONDIŢII SPECIALE În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive aflate sub controlul autoritãţii de implementare respective sau al IFI care cofinanteaza proiectul, Comisia poate analiza programul în vederea anulãrii integrale sau parţiale, la decizia Comisiei Europene, şi/sau a realocarii fondurilor nefolosite pentru alte scopuri, corespunzãtoare obiectivelor Programului PHARE. Anexe: 1. Fişa proiectului 2. Tabel cumulativ trimestrial de contractare şi plati 3. Informare şi publicitate 4. Rezumat al articolului 118 din Jurnalul Oficial ANEXA 1 FIŞA PROIECTULUI RO 9808 TITLU: ROMÂNIA - PROIECTE DE REABILITARE A DRUMURILOR NAŢIONALE Amplasament (numai componentele LSIF 1998 - Programul privind Facilitatea infrastructurii de mari dimensiuni pe anul 1998) Coridorul paneuropean nr. IX (Helsinki - St. Petersburg - Moscova/Pskov - Kiev - Lybasevko - Chisinau - Bucureşti - Dimitrovgrad - Alexandroupolis) România DN2 Secţiunea Ramnicu Sarat - Marasesti (48,1 km) A se vedea harta anexatã. Obiective: * asistenta pentru România în perioada de preaderare şi adoptare a acquisului comunitar, în special în legatura cu dezvoltarea coridoarelor prioritare de transport; * asistenta pentru construcţia şi modernizarea Coridorului paneuropean de transport nr. IX şi viitoarea sa integrare în reţeaua de transport transeuropean a Uniunii Europene; * asistenta pentru România în scopul respectãrii obiectivelor Directivei europene nr. 96/53 privind greutatile şi dimensiunile; * asistenta pentru transport internaţional de persoane şi de mãrfuri mai economic şi mai eficient în zone de interes ale Uniunii Europene, în România şi în ţãrile vecine; * asistenta pentru dezvoltarea social-economicã regionala şi schimburi internaţionale printr-o mişcare imbunatatita a persoanelor şi mãrfurilor. Acest proiect corespunde cerinţelor privind modernizarea infrastructurii transporturilor (menţionat în Programul de aderare). Generalitati şi conţinut Programul LSIF va contribui la reabilitarea drumurilor de-a lungul Coridorului paneuropean de transport nr. IX (Marea Baltica - Marea Egee). Programul intenţioneazã sa finanteze 100% lucrãrile de reabilitare a circa 48 km suplimentari pe drumurile Bucureşti - Iaşi spre nord (tronsonul Ramnicu Sarat - Marasesti). Acest tronson este considerat ca o legatura ce lipseşte pe coridoare, pentru care finanţarea privatã nu este adecvatã. Pana în prezent s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului pentru investiţia proiectului. În continuare, documentaţia tehnica este pregatita şi licitaţia se va putea lansa în 1998, în vederea începerii lucrãrilor în primavara anului 1999. Aceste proiecte fac parte din programele mai largi de reabilitare a drumurilor, cofinantate de Guvernul României şi de 3 instituţii de finanţare internationala (IFI): Banca Europeanã de Investiţii (B.E.I.), Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.). Proiectul rutier al etapei a II-a a fost pregãtit de Administraţia Nationala a Drumurilor (A.N.D.) şi IFI începând din octombrie 1995. Evaluarea tehnica, a protejãrii mediului şi economicã s-a efectuat pentru câteva tronsoane de drum pe principala reţea nationala (circa 3.100 km). Pe aceasta baza autoritãţile romane au solicitat finanţare externa pentru circa 1.000 km, în afarã tronsoanelor evaluate, care prezintã o rata economicã de restituire de peste 15% . Acordurile de împrumut au fost semnate cu B.E.I. (70 MECU, 28 octombrie 1996), B.E.R.D. (78,1 MECU, 20 noiembrie 1996) şi B.I.R.D. (136,4 MECU, 1 iulie 1997). Aflat în limite foarte strânse, bugetul de stat nu permite alocarea de fonduri suplimentare pentru proiect în afarã sumelor importante pentru care deja s-a convenit. Pentru completarea fondurilor guvernamentale şi a finanţãrii IFI Guvernul României a solicitat Comisiei Europene sa examineze prin programe de infrastructura de mari dimensiuni (LSIF) posibilitatea alocãrii de fonduri de cofinantare care sa sprijine reabilitarea tronsoanelor suplimentare pe coridoarele paneuropene de transport. Programul naţional PHARE 1998 va finanta reabilitarea tronsonului de drum Vestem - Miercurea Sibiului (40,7 km - DN1), situat pe Coridorul nr. IV. Un al treilea proiect rutier, care are ca obiectiv reabilitarea drumurilor naţionale de pe Coridorul nr. IX, se afla în prezent în curs de tratative cu B.E.I. În cadrul acestui proiect se afla şi reabilitarea tronsoanelor de drum ale Coridorului nr. IX de la Marasesti spre nord şi nord-est. Descriere DN2 - Reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Marasesti (48,1 km) - 25 MECU Se intenţioneazã reabilitarea tronsonului de drum Ramnicu Sarat - Marasesti (48,1 km), situat pe drumul naţional DN2 km 152 + 500 - 200 + 600. Acest tronson este amplasat pe Coridorul paneuropean de transport nr. IX (în România: Giurgiu - Bucureşti - Iaşi spre Chisinau) şi face parte din etapa a II-a a Programului de reabilitare a drumurilor (fãrã o cofinantare IFI specificatã). În prima etapa a Programului de reabilitare a drumurilor s-a reabilitat şi largit tronsonul Bucureşti - Urziceni (63 km) cu o cofinantare IFI. În cea de-a II-a etapa a proiectului rutier B.I.R.D. va finanta lucrãrile de reabilitare pentru drumul Urziceni - Ramnicu Sarat (89 km). În acest fel, prin reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Marasesti va creste lungimea drumurilor reabilitate de la 152 km la 200 km, de-a lungul Coridorului nr. IX, cu începere de la Bucureşti. Asa cum s-a menţionat mai sus, etapa a III-a a proiectului rutier se afla în prezent în curs de tratative cu B.E.I. şi ar include reabilitarea urmãtoarelor tronsoane de drum: Marasesti - Bacau - Roman - Sabaoani (DN2) şi Marasesti - Tecuci - Barlad - Husi - Albita (DN24). Documentele de licitaţie s-au elaborat şi sunt finalizate. Precalificarea antreprenorilor s-a efectuat deja: anunţul general de procurare a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 august 1997 şi în doua ziare centrale. Raportul de evaluare a precalificarii a fost finalizat în februarie 1998 şi transmis Delegaţiei CE din Bucureşti. Proiectul cuprinde: 1.1. Lucrãri de reabilitare a drumului: 25,00 milioane ECU. 1.2. Servicii de supervizare a lucrãrilor: p.m. (finanţate prin Programul naţional PHARE 1998 împreunã cu serviciile de supervizare a lucrãrilor pe drumul V-MS). Total Costul estimat nu cuprinde exproprierea terenului, T.V.A. şi alte taxe, care vor fi finanţate de autoritãţile romane. Se asteapta ca lucrãrile sa fie licitate printr-o singura licitaţie. Considerând ca începerea lucrãrilor se va face în mai 1999, lucrãrile vor fi terminate în aprilie 2002.
Buget 1998 Programul
(milioane ECU) FPIMD naţional Primitor IFI Total
PHARE
1998
--------------------------------------------------------------------------------
1. Ramnicu Sarat -
Marasesti (DN2) 25,0 25,0
1.1. Lucrãri 25,0
1.2. Supervizare lucrãri Pro memoria
2. Vestem - Miercurea
Sibiului (DN1)
(incluzând supervizarea
lucrãrilor) 27,0 27,0
3. B.E.I. (etapa a II-a) 70,0 70,0
4. B.E.R.D. (etapa a II-a) 78,1 78,1
5. B.I.R.D. (etapa a II-a) 136,4 136,4
6. Componenta nationala
(inclusiv taxele) 197,4 197,4
--------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 25,0 27,0 197,4 284,5 533,9
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA: * Cifrele prezentate ca fiind finanţarea IFI şi romana se referã la cea de-a doua etapa a Programului de reabilitare a drumurilor. * Sumele prezentate în ECU se bazeazã pe cursul 1 ECU = 1,1 USD pentru sumele exprimate iniţial în USD. Programe de implementare Programul va fi gestionat prin Sistemul de implementare descentralizat (SID). Administraţia Nationala a Drumurilor va fi numita Agenţia de implementare (AI). Un funcţionar pentru autorizarea programelor (FAP) va fi numit în cadrul programului de cãtre Biroul naţional de autorizare (BNA) dupã consultarea, în prealabil, a coordonatorului naţional (CN). Programul va fi condus de cãtre Administraţia Nationala a Drumurilor (Direcţia Proiecte cu finanţare externa), care gestioneazã şi componentele IFI. Program de implementare Lucrãri de reabilitare a drumului Ramnicu Sarat - Marasesti ----------------------------------------------------------- Precalificare: deja finalizatã Începerea licitaţiei: 15 septembrie 1998 Începerea activitãţii proiectului: 1 mai 1999 Încheierea lucrãrilor: 30 aprilie 2002 Terminarea perioadei de garanţie: 30 aprilie 2003 Posibilitãţi egale de participare Se va asigura participarea egala în cadrul proiectului atât pentru femei, cat şi pentru bãrbaţi. Protecţia mediului Prima analiza ------------- O prima analiza s-a realizat cu scopul de a evalua efectul programului asupra mediului înconjurãtor. Aceasta analiza a fost luatã în considerare de cãtre IFI în etapa de evaluare a întregului proiect. A fost elaborat raportul privind impactul asupra mediului? Da. Dacã da, de unde se poate obţine? De la Administraţia Nationala a Drumurilor. Efecte majore asupra mediului ----------------------------- Trebuie sa se facã distincţie între impactul asupra mediului, datorat exclusiv execuţiei lucrãrilor civile, şi impactul datorat realizãrii Programului de reabilitare a drumurilor. Primul tip de impact va trebui sa fie în mod serios monitorizat pe parcursul execuţiei lucrãrilor. Documentele de licitaţie elaborate prevãd mãsuri de protecţie a mediului, şi anume: reducerea nivelului de poluare prin controlul emisiilor de noxe aferente echipamentelor folosite (staţii de concasare, staţii de asfalt), stropirea corespunzãtoare a drumului pentru a reduce cantitatea de praf, controlul scurgerilor incidentale de apa prin realizarea unor santuri corespunzãtoare de colectare, punerea în funcţiune a unui rezervor de colectare a apei reziduale rezultate din operaţiunea de întreţinere a utilajelor şi echipamentelor, prevenirea poluarii stratului de apa freatica, controlul poluarii fonice produse de echipamentele utilizate, implementarea unui sistem adecvat de management al traficului şi realizarea unei semnalizari corespunzãtoare, verificarea respectãrii de cãtre cariere a normelor de mediu şi asigurarea fiabilitatii carierelor. Consultanţii de supervizare vor fi direct implicaţi în monitorizarea acestor mãsuri. În ceea ce priveşte al doilea tip de impact asupra mediului, acesta este foarte limitat, deoarece proiectul implica numai reabilitarea unor drumuri existente şi nu execuţia de trasee noi. Realizarea proiectului va contribui la fluidizarea traficului, la atingerea unei viteze optime de rulare şi la reducerea consumului de carburanţi. O cale de rulare buna va reduce gradul de uzura a vehiculelor şi cantitatea de metale care poate fi descoperitã în vecinãtatea drumurilor. Rata economicã de rentabilitate Reabilitarea drumului Ramnicu Sarat - Focsani 28 km 42,30% Reabilitarea drumului Focsani - Marasesti 21,1 km 47,60% Criterii de investiţie 1. Catalizator Sprijinul LSIF va determina ca reabilitarea drumurilor sa înceapã cu secţiunile de drum supuse unei deprecieri rapide, secţiuni localizate pe Coridorul nr. IX, pentru care finanţarea nu este încã disponibilã. În plus, secţiunea Ramnicu Sarat - Marasesti apare ca o veriga lipsa pe Coridorul nr. IX, atâta timp cat proiectele de reabilitare cofinantate de cãtre IFI includ tronsonul Bucureşti - Urziceni - Ramnicu Sarat şi, respectiv, Marasesti - Albita/Marasesti - Sabaoani. 2. Resurse suplimentare Sprijinul LSIF furnizeazã un plus de resurse financiare, atâta timp cat resursele bugetare ale României sunt limitate, iar pentru secţiunea propusã nu se are în vedere nici o finanţare din partea IFI. Mai mult, o finanţare privatã nu este probabila şi nici compatibila cu reabilitarea drumurilor naţionale. 3. Conformitate Lucrãrile de reabilitare a drumurilor vor fi executate în conformitate cu normele şi standardele europene, în special cu cele care vizeazã protecţia mediului. Rolul consultantei de supervizare este acela de a asigura ca respectiva calitate a lucrãrilor sa fie conformã cu cerintele contractuale. Mai mult, secţiunile reabilitate vor trebui sa respecte prevederile Directivei CE nr. 96/53 privind greutatea şi dimensiunile. În ceea ce priveşte întreţinerea, Administraţia Nationala a Drumurilor este pe cale de a implementa un program ambitios de restructurare, care va garanta atât o planificare adecvatã şi resursele financiare necesare, cat şi standardele maxime de calitate în ceea ce priveşte activitãţile de întreţinere a drumurilor. Acest plan de restructurare este fundamentat pe urmãtoarele principii: * comercializarea activitãţii de întreţinere periodicã: un plan de acţiune a fost convenit în anul 1996 cu B.E.R.D. În anul 1997 au fost înfiinţate în cadrul fiecãrei regionale societãţi comerciale cu capital de stat, independente. Într-o prima etapa, acestor societãţi li s-au acordat lucrãri de întreţinere prin încredinţare directa. Începând cu anul 1998, astfel de lucrãri au început sa fie acordate prin licitaţie. În planul de restructurare se mai prevede şi o viitoare comercializare a anumitor activitãţi de întreţinere curenta, precum şi a serviciilor de supervizare a execuţiei lucrãrilor. O prima evaluare interimara a rezultatelor acestui proces a scos în evidenta o imbunatatire substantiala a calitãţii lucrãrilor de întreţinere executate; * consolidarea Fondului special al drumurilor publice: în octombrie 1996 a fost adoptatã Legea Fondului special al drumurilor publice care, ulterior, a fost amendata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/1997, instituind o taxa de 25% asupra preţului carburantilor (ex-rafinarie), o taxa asupra preţului de vânzare a vehiculelor şi o taxa de licenta a vehiculelor. Existenta Fondului special al drumurilor publice şi nivelul prognozat al veniturilor acestuia au redus considerabil riscul insuficienţei fondurilor în contrapartida, necesare în realizarea programelor de reabilitare cofinantate de cãtre IFI, ca şi pe cel al unor resurse neadecvate pentru finanţarea activitãţii de întreţinere; * implementarea Programului de management al sistemului rutier (PMS): programele anterioare ale PHARE au susţinut elaborarea şi implementarea unui PMS care sa permitã definirea strategiilor de întreţinere şi sa imbunatateasca activitãţile de planificare. 4. Concurenta Toate acţiunile finanţate de cãtre LSIF vor respecta regulile de achiziţie şi adjudecare ale Uniunii Europene. Condiţionare şi secventialitate 1. Guvernul României va furniza angajamentul sau de a cofinanta întregul proiect de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a. Un raport privind stadiul finanţãrii Programului de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (incluzând referiri şi asupra datelor privind contractarea şi tragerile pe fiecare finanţator) va fi prezentat în fiecare an. 2. Autoritatea de implementare va avea un personal corespunzãtor ca numãr, cu cel puţin 3 persoane angajate permanent pentru proiectul LSIF. Acestui personal i se va asigura, dacã se va considera necesar, şi asistenta tehnica adecvatã, finanţatã din resursele programului. 3. Pentru fiecare proiect autoritãţile romane se angajeazã sa informeze Uniunea Europeanã, înainte de semnarea contractelor de lucrãri civile, despre faptul ca intreaga achiziţie de terenuri aferente construcţiei s-a realizat. 4. Contractele de lucrãri civile vor respecta Condiţiile de contractare FIDIC. 5. Contractul de execuţie va fi încheiat în ECU. 6. Fiecare proiect de execuţie va include o supervizare independenta şi adecvatã a proiectelor. Consultantul de supervizare va avea rolul inginerului, asa cum este acesta definit în condiţiile de contract FIDIC. Acesta (consultantul) va aproba, de asemenea, şi detaliile de execuţie întocmite de constructor. 7. Lucrãrile vor fi scoase la licitaţie, cu participarea constructorilor precalificati, care trebuie sa aibã capacitate financiarã relevanta şi experienta tehnica în lucrãri executate conform prevederilor FIDIC. 8. Înainte de desfãşurarea licitaţiei, acest program va fi fãcut public în conformitate cu un plan de publicitate întocmit de Autoritatea de implementare şi aprobat de Comisie înainte de licitarea lucrãrilor. 9. Vor fi luate toate mãsurile necesare de management al traficului, pe parcursul execuţiei, în vederea asigurãrii unei maxime sigurante a tuturor persoanelor care participa la execuţie, a publicului cãlãtor şi terţilor. 10. Condiţiile generale referitoare la Memorandumul de finanţare din anexa la Acordul-cadru, semnat între Comisia Comunitãţii Europene şi România la 12 martie 1991, vor fi aplicate cu prioritate şi în totalitate. În mod special, nici un fel de fonduri LSIF nu vor fi utilizate pentru achiziţii de terenuri, T.V.A. sau pentru alte taxe. 11. Contractele de execuţie şi, respectiv, contractele de supervizare a lucrãrilor vor urma practicile internaţionale şi, în consecinta, condiţiile contractului vor fi respectate cu precãdere fata de urmãtoarele prevederi ale legislaţiei romane: * <>Legea nr. 10/1995 - art. 5, art. 13, art. 21-31, art. 40; * <>Hotãrârea Guvernului nr. 85/1997 - pct. II, cap. 1, lit. d) din anexa; * <>Hotãrârea Guvernului nr. 272/1994 ; * <>Hotãrârea Guvernului nr. 766/1997 ; * Ordinul ministrului finanţelor şi al ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 784-34/N/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrãrilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 şi 230 bis din 24 iunie 1998; * Ordinul ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 3/N/1995 . 12. Guvernul României se angajeazã sa finanteze orice costuri adiţionale ce ar putea aparea dupã contractare, în vederea asigurãrii execuţiei proiectului la termen. Harta României cuprinzând PROGRAMUL NAŢIONAL DE REABILITARE A DRUMURILOR este publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 27 august 1999. ANEXA 2 TABEL CUMULATIV TRIMESTRIAL de contractare şi plati
Tabelul nr. 1: Defalcarea bugetului
Programul
În MECU LSIF naţional Destinatar IFI Total
PHARE
1998
-------------------------------------------------------------------------------
1. Ramnicu Sarat -
Marasesti (DN2) 25,0 25,0
1.1. Lucrãri 25,0
1.2. Supervizare
2. Vestem - Miercurea
Sibiului (DN1)
(inclusiv supervizarea
lucrãrilor) 27,0 27,0
3. B.E.I. (etapa a II-a) 70,0 70,0
4. B.E.R.D. (etapa a II-a) 78,1 78,1
5. B.I.R.D. (etapa a II-a) 136,4 136,4
6. Componenta localã
(inclusiv taxele) 197,4 197,4
--------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 25,0 27,0 197,4 284,5 533,9
--------------------------------------------------------------------------------
Tabelul nr. 2: Calendarul detaliat în implementare a proiectelor cuprinzând Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale (PLAN DE OPERAŢIUNI) este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 27 august 1999. ANEXA 3 INFORMARE ŞI PUBLICITATEpentru Programul PHARE al Uniunii Europene 1. Scop şi obiective Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi pentru crearea unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene. 2. Principii generale Fiecare PAO, responsabil de implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenta, va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei UE, care va fi informatã despre demersurile fãcute în acest scop. Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi în colaborare cu Delegaţia Comisiei UE din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea (Comisiei UE) nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea (Comisiei UE) nr. 2.082/93, Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L193/20, 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L152/39, 18 iunie 1994. Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru Delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi ataşatã tuturor contractelor de lucrãri şi achiziţii. 3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata memorandumului de finanţare şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta. Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii programelor PHARE, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b): a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele: (i) Pentru investiţii de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU: - panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ; - panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ. (ii) În cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE: - mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ; - mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor vine din partea UE şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. 4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alţi beneficiari potenţiali Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau de dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea organismelor de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurilor de afaceri, centrelor de formare şi a organizaţiilor neguvernamentale. Formulare --------- Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime. 4.3. Publicitate generalã Media ----- Autoritãţile competente vor informa mass-media, de maniera cea mai potrivita, în ceea ce priveşte acţiunile cofinantate de UE şi de PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare. În acest context, demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva. Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice. Acţiuni informative ------------------- Organizarea de acţiuni informative, precum: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni. Materiale informative --------------------- Publicaţiile (precum broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara privind participarea UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã. În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã din ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a putea face clara participarea PHARE. Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate. Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale. 5. Prevederi privind panourile, posterele şi panourile permanente Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare: Panouri ------- Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate în locurile de aplicare a tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii proiectului (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ. Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. Placute permanente ------------------ Aceste placute vor trebui plasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã, pe lângã simbolul UE, şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta sau poster ori fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE şi PHARE. 6. Prevederi finale Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. ANEXA 4 REZUMAT al articolului 118 din Jurnalul Oficial Facilitatea PHARE pentru infrastructuri de mari dimensiuni (LSIF) 1998 Comisia a agreat Facilitatea PHARE pentru infrastructuri de mari dimensiuni pentru anul 1998. Comunitatea Europeanã va contribui cu o suma maxima de 89 MECU din bugetul B7-5000 pentru acest program, care trebuie sa fie implementat pana la data de 1 octombrie 2003. În contextul noilor orientãri PHARE, crearea unei facilitãţi pentru infrastructuri de mari dimensiuni a fost propusã spre a oferi un suport suplimentar, începând din anul 1998, unor proiecte care nu sunt suficient acoperite prin programele naţionale PHARE şi care au un impact transfrontalier clar. Aceasta necesitate de suport suplimentar pentru infrastructura în ţãrile candidate la aderare a fost, de asemenea, recunoscuta în propunerea pentru crearea unui instrument de politici structurale pentru preaderare (ISPA), cu un buget anual de circa 1 BECU începând cu anul 2000. În consecinta, LSIF va fi un precursor pentru ISPA şi din acest motiv LSIF se va concentra asupra proiectelor de mediu şi de infrastructura de transport (vezi art. 3 din propunerea pentru facilitatea ISPA). Pentru a câştiga un efect maxim din limitatele fonduri PHARE disponibile, toate proiectele vor fi cofinantate cu o instituţie financiarã internationala (IFI) relevanta. Selecţia proiectelor pentru suport prin LSIF a fost facuta pe baza unui exerciţiu de trecere în revista, efectuat de cãtre Comisia Europeanã cu scopul de a identifica acele proiecte propuse de cãtre IFI şi ţãrile care întrunesc cel mai bine criteriile specifice de selecţie pentru acest fond şi, în particular, criteriul de relevanta în adoptarea acquisului comunitar în conformitate cu noile orientãri PHARE. Prezenta propunere financiarã formeazã una dintre cele trei propuneri financiare ce vor fi prezentate Comitetului de conducere PHARE pentru LSIF. Prezenta propunere financiarã propune sa acorde suport pentru proiecte pentru o valoare totalã a contribuţiei CE de 85 MECU. Implementarea proiectelor care beneficiazã de suport prin LSIF se va face prin structurile naţionale de implementare prin Sistemul de implementare descentralizat sau prin IFI respectiva, pe baza unei cofinantari legate şi paralele. Mai multe informaţii despre acest program pot fi obţinute de la: a) serviciul Internet PHARE la: http://europa.eu.int/comm/dg1a/phare; b) Comisia Europeanã, DG 1A Unitate de informare PHARE; fax: + 32 2 299 17 77 sau e-mail: phare.info@dg1a.cec.be Detalii suplimentare despre oportunitati de licitaţii vor fi disponibile dupã cum urmeazã: a) pentru licitaţii de servicii, prin serviciul Internet PHARE la adresa menţionatã mai sus; b) pentru toate licitaţiile de echipament cu o valoare mai mare de 300.000 ECU şi pentru toate licitaţiile de lucrãri cu o valoare mai mare de 1 MECU, prin Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene. Oportunitatile de licitaţii cu valori mai mici vor fi, de asemenea, publicate, dar aceasta poate fi facuta doar local. Exprimarea interesului pentru licitaţii poate fi facuta când detaliile relevante au fost publicate. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
