Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA Nr. 47 din 12 august 1994 privind apararea impotriva dezastrelor
În temeiul art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi al <>art. 1 lit. j) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanta:
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Obiectul prezentei ordonanţe îl constituie ansamblul mãsurilor de prevenire, intervenţie operativã şi refacere în cazul dezastrelor - calamitati naturale şi alte catastrofe -, pentru diminuarea efectelor sociale, economice şi ecologice ale acestora. ART. 2 În sensul prezentei ordonanţe, prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori îmbolnãvirea unui numãr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masa. În aceasta categorie sînt cuprinse: cutremurele, alunecarile şi prabusirile de teren, inundatiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile; b) evenimentele cu urmãri deosebit de grave asupra mediului înconjurãtor, provocate de accidente. În aceasta categorie sînt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcţii hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa şi exploziile, accidentele majore pe cãile de comunicaţii, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidentele majore şi avariile mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. ART. 3 În sensul prezentei ordonanţe, prin apãrarea impotriva dezastrelor se înţelege: a) mãsuri de prevenire şi pregãtire pentru intervenţie; b) mãsuri operative urgente de intervenţie dupã declanşarea fenomenelor periculoase cu urmãri deosebit de grave; c) mãsuri de intervenţie ulterioara pentru recuperare şi reabilitare. ART. 4 Responsabilitatea privind organizarea apãrãrii impotriva dezastrelor revine autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organismelor special constituite, potrivit prezentei ordonanţe. CAP. 2 Organizarea şi conducerea activitãţilor de apãrare impotriva dezastrelor ART. 5 Pentru organizarea şi conducerea activitãţilor de apãrare impotriva dezastrelor se instituie Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor, condusã de cãtre primul-ministru. Din comisie fac parte miniştri şi conducatori ai altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, care pot contribui la activitãţile de apãrare impotriva dezastrelor, numiţi prin decizie de cãtre primul-ministru. Mãsurile de apãrare impotriva dezastrelor, stabilite în condiţiile legii de cãtre Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor, sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. ART. 6 Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor îşi constituie un secretariat tehnic permanent care funcţioneazã pe lîngã secretarul general al Guvernului şi care este format din specialişti pe domenii de activitate, desemnaţi de ministere şi de celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate care au reprezentanţi în comisie. ART. 7 În subordinea Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor se constituie comisii centrale specializate de tipuri de dezastre, organizate pe lîngã ministerele de resort, dupã cum urmeazã: a) Comisia centrala pentru apãrarea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice - la Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului; b) Comisia centrala pentru prevenirea şi apãrarea impotriva efectelor seismice şi alunecarilor de teren - la Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului; c) Comisia centrala pentru accident nuclear şi caderi de obiecte cosmice - la Ministerul Apãrãrii Naţionale; d) Comisia centrala pentru explozii mari, la suprafata şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane - la Ministerul Industriilor; e) Comisia centrala pentru accidente deosebit de grave pe cai de comunicaţii - la Ministerul Transporturilor; f) Comisia centrala pentru asistenta medicalã de urgenta în caz de dezastre şi epidemii - la Ministerul Sãnãtãţii; g) Comisia centrala pentru epizootii şi supraveghere a contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale - la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; h) Comisia centrala pentru incendii în masa - la Ministerul de Interne; i) Comisia pentru telecomunicaţii - la Ministerul Comunicaţiilor. ART. 8 Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre îşi constituie secretariate tehnice permanente. Acestea pregãtesc propuneri privind mãsurile de protecţie, intervenţie, recuperare şi reabilitare, urmãrind îndeplinirea lor. Secretariatele tehnice constituie compartimente functionale distincte în aparatul propriu al ministerului de resort, fãrã majorarea numãrului de posturi. ART. 9 Modul de organizare, componenta, atribuţiile şi dotarea Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor şi comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre se stabilesc prin regulamente de organizare şi funcţionare întocmite de Secretariatul General al Guvernului, respectiv de cãtre ministerele pe lîngã care funcţioneazã, avizate de Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor şi aprobate de Guvern. ART. 10 Preşedinţii comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre sînt conducãtorii ministerelor de profil pe lîngã care acestea sînt organizate. În cadrul comisiilor centrale specializate vor fi cuprinşi şi reprezentanţi ai altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate care au atribuţii în planurile de apãrare specifice. ART. 11 În teritoriu se organizeazã comisii judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apãrare impotriva dezastrelor, formate din specialişti din aparatul descentralizat al ministerelor şi din aparatul consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti şi al Consiliului Sectorului Agricol Ilfov. Comisiile judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apãrare impotriva dezastrelor îşi constituie secretariate tehnice permanente în subordinea prefectului. ART. 12 Prefectul este preşedintele Comisiei judeţene, respectiv al Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov, de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 13 Modul de organizare, componenta, atribuţiile specifice şi modul de funcţionare a comisiilor judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apãrare impotriva dezastrelor se stabilesc prin regulamente avizate de cãtre comisiile centrale specializate şi aprobate de Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 14 Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor are urmãtoarele atribuţii principale: a) fundamenteazã şi propune strategia nationala de apãrare impotriva dezastrelor; b) iniţiazã elaborarea de acte normative privind apãrarea impotriva dezastrelor; c) asigura organizarea şi aplicarea unitarã, pe întreg teritoriul tarii, a mãsurilor de apãrare impotriva dezastrelor; d) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare apãrãrii dezastrelor şi inlaturarii efectelor acestora; e) informeazã Guvernul asupra situaţiilor create în teritoriu printr-un sistem informaţional propriu; f) urmãreşte respectarea convenţiilor internaţionale în domeniul apãrãrii impotriva dezastrelor; g) urmãreşte îndeplinirea mãsurilor stabilite în zonele de dezastru declarate; i) avizeazã regulamentele comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi le supune spre aprobare Guvernului; j) analizeazã cauzele şi urmãrile dezastrelor şi stabileşte mãsuri de apãrare, promoveazã studii de evaluare a riscului potenţial şi a urmãrilor dezastrelor şi coopereazã cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul roman este parte; k) coordoneazã programele naţionale de pregãtire şi planurile de protecţie şi intervenţie pentru apãrarea impotriva dezastrelor; l) asigura informarea populaţiei prin mass-media despre iminenta producerii unor dezastre, precum şi asupra mãsurilor de limitare a efectelor acestora. ART. 15 Comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre au urmãtoarele atribuţii principale: a) elaboreazã regulamente de apãrare impotriva dezastrelor produse în domeniul specific şi participa la elaborarea strategiei naţionale de apãrare impotriva dezastrelor; b) elaboreazã planurile operative de apãrare specifice; c) indruma, controleazã şi avizeazã modul de întocmire a planurilor de apãrare în teritoriu; d) participa la elaborarea planurilor şi a programelor generale de apãrare în caz de dezastru; e) supun spre avizare Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor regulamente şi reglementãri specifice referitoare la prevenirea, intervenţia şi înlãturarea efectelor dezastrelor; f) fac anual propuneri Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare organizãrii apãrãrii în cazuri de dezastru şi inlaturarii efectelor dezastrelor; g) prezintã anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre şi stadiul realizãrii mãsurilor de prevenire şi refacere; h) informeazã operativ Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor asupra producerii dezastrelor, efectelor acestora şi mãsurile întreprinse; i) asigura informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potenţial, iminentei producerii şi efectelor dezastrelor, precum şi a mãsurilor luate; j) iniţiazã programe de cercetare în domeniile specifice şi fac propuneri pentru fondurile necesare întreţinerii şi dezvoltãrii reţelelor de înregistrare seismicã; k) propun mecanisme şi instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum şi metode de identificare şi evaluare a riscurilor; l) stabilesc prin regulamente parametrii pe baza cãrora se pot defini fenomenele caracteristice de dezastre. ART. 16 Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apãrare impotriva dezastrelor au urmãtoarele atribuţii principale: a) inventariaza şi supravegheazã sursele potenţiale de producere a dezastrelor; b) coordoneazã pregãtirea populaţiei pe localitãţi, instituţii, agenţi economici şi cartiere de locuinţe privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de dezastru; c) stabilesc şi asigura funcţionarea sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastru; d) elaboreazã planurile judeţene de protecţie şi intervenţie în cazul dezastrelor şi aproba planurile localitãţilor şi ale agenţilor economici; e) urmãresc punerea în aplicare a mãsurilor de apãrare impotriva dezastrelor; f) asigura culegerea de informaţii şi transmiterea fluxului informaţional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre; g) formuleazã propuneri cu privire la constituirea şi utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie, pãstrarea şi refacerea lor prin aprovizionare curenta şi, dupã caz, clasarea sau casarea la depãşirea termenelor de funcţionare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop; h) asigura informarea populaţiei asupra iminentei producerii unor dezastre, precum şi a mãsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora; i) organizeazã, dupã producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapida a efectelor şi a pagubelor produse, în vederea comunicãrii acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, şi Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor şi iau sau propun mãsuri pentru asigurarea funcţiilor vitale. ART. 17 Comisiile judeţene pot organiza comisii municipale, orãşeneşti şi comunale de apãrare impotriva dezastrelor, în funcţie de gradul de expunere la dezastrul specific. Preşedinţii acestor comisii sînt primãrii localitãţilor respective. ART. 18 Comisiile comunale, orãşeneşti, municipale, judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apãrare impotriva dezastrelor sînt subordonate comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor. CAP. 3 Atribuţiile specifice ale autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apãrarea impotriva dezastrelor ART. 19 Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale au urmãtoarele atribuţii comune: a) organizeazã, controleazã şi coordoneazã apãrarea impotriva dezastrelor la unitãţile proprii conform planurilor de apãrare, precum şi dotarea cu mijloace de apãrare şi intervenţie; b) înştiinţeazã operativ publicul, pe baza sistemului informaţional propriu, instituţiile şi agenţii economici despre iminenta producerii dezastrelor; c) asigura condiţiile de funcţionare a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi a secretariatelor tehnice; d) desemneazã specialiştii care fac parte din comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre; e) elaboreazã norme tehnice, iniţiazã studii şi cercetãri în domeniul apãrãrii impotriva dezastrelor; f) participa, la cererea Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor şi a comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, cu specialişti, mijloace tehnice şi aparatura din dotare, la acţiunile de intervenţie şi de refacere şi dispun unitãţilor proprii sa acţioneze pe plan local; g) asigura pregãtirea personalului propriu pentru apãrarea impotriva dezastrelor; h) urmãresc integrarea în strategia generalã de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 20 Ministerul Apãrãrii Naţionale are urmãtoarele atribuţii specifice: a) urmãreşte realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare şi inlaturare a urmãrilor dezastrelor; b) urmãreşte realizarea sistemelor de alarmare a populaţiei în zonele de risc nuclear, chimic, în aval de construcţiile hidrotehnice sau pentru alte situaţii periculoase, şi verifica periodic starea de funcţionare a acestora; c) urmãreşte întocmirea planurilor pentru evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor în cazuri de dezastru; d) participa la elaborarea programelor de pregãtire a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor, conduce exercitii şi aplicaţii de pregãtire a agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, a populaţiei din zonele de risc şi verifica aplicabilitatea mãsurilor din planurile de apãrare în caz de dezastru; e) participa cu forte şi mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlãturarea efectelor acestora; f) coordoneazã activitãţile de decontaminare a solului, a personalului şi a bunurilor în caz de accident nuclear. ART. 21 Ministerul de Interne are urmãtoarele atribuţii specifice: a) participa cu efective şi mijloace, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretã, la acţiunile de protecţie şi de intervenţie, iar la ordin, constituie detasamente de acţiune pentru zonele grav afectate; b) executa controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordind prioritate traseelor pe care se executa evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor pentru limitarea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor; c) coordoneazã, indruma, controleazã şi avizeazã mãsurile privind modul de acţiune în cazul incendiilor izolate sau de masa şi conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acţiunile tuturor forţelor participante la localizarea şi lichidarea acestora; d) participa la verificarea respectãrii mãsurilor de protecţie şi de intervenţie, urmãreşte asigurarea mãsurilor de paza pe timpul executãrii transporturilor de substanţe toxice sau periculoase pe teritoriul de competenta al unitãţilor subordonate şi aplica sancţiuni potrivit competentelor legale; e) stabileşte, împreunã cu reprezentanţii prefecturilor şi ai consiliilor locale, situaţia victimelor, tine evidenta persoanelor evacuate ca urmare a pericolului sau producerii dezastrelor şi participa la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor şi accidentelor. ART. 22 Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului are urmãtoarele atribuţii specifice: a) asigura funcţionarea reţelei proprii de supraveghere şi de control al factorilor de mediu pentru apãrarea impotriva dezastrelor; b) stabileşte zonele de risc nuclear, pe baza propunerii titularilor de instalaţii nucleare; c) stabileşte mãsuri de securitate nucleara pentru prevenirea accidentelor nucleare de orice natura, inclusiv a celor generate de evenimente seismice; d) îndeplineşte, în caz de accident nuclear, atribuţiile ce îi revin potrivit înţelegerilor şi convenţiilor stabilite cu organismele naţionale din alte tari şi cu organizaţiile internaţionale. ART. 23 Ministerul Comunicaţiilor participa, împreunã cu organele de protecţie civilã, la stabilirea conceptiei transmisiunilor din planurile de apãrare impotriva dezastrelor, pentru asigurarea legãturilor necesare conducerii acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor. ART. 24 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului are urmãtoarele atribuţii specifice: a) întocmeşte, în colaborare cu instituţiile specializate, prescripţii de proiectare, execuţie şi control la solicitãri seismice pentru construcţii şi coordoneazã studiile pentru realizarea sistemelor automate de protecţie şi avertizare postseismica pentru obiectivele la care miscarile seismice pot pro- duce avarii cu consecinţe grave; b) avizeazã, pe baza normelor internaţionale, mãsurile de protecţie antiseismica la construcţiile şi instalaţiile ce prezintã risc potenţial major; c) controleazã respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului ce cuprind construcţii şi instalaţii cu risc potenţial major şi zonele de protecţie a acestora; d) coordoneazã punerea sub protecţie a fondului construit existent, pregãtirea în vederea acţiunii de intervenţie în caz de seisme şi educarea antiseismica a populaţiei. ART. 25 Ministerul Sãnãtãţii are urmãtoarele atribuţii specifice: a) organizeazã, împreunã cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie şi alte organisme interesate, pregãtirea sanitarã a populaţiei pentru apãrarea impotriva dezastrelor; b) organizeazã pregãtirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale în situaţii de dezastru; c) asigura asistenta medicalã de urgenta în caz de dezastre, pentru utilizarea reţelei sanitare şi extinderea la nevoie a capacitãţii de spitalizare. ART. 26 Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei are urmãtoarele atribuţii specifice: a) coordoneazã funcţionarea şi dezvoltarea sistemului unitar de supraveghere a miscarilor seismice; b) finanţeazã temele ştiinţifice pentru apãrare în cazul dezastrelor, la propunerea comisiilor de specialitate din Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare. ART. 27 Ministerul Transporturilor stabileşte, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, mijloacele de transport necesare ce urmeazã a fi asigurate de agenţii economici din domeniu, pentru acţiunile de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 28 Ministerul Învãţãmîntului are urmãtoarele atribuţii specifice: a) organizeazã şi realizeazã educaţia populaţiei şcolare prin introducerea în programele analitice ale învãţãmîntului de toate gradele a materialelor specifice, puse la dispoziţie de comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre; b) elaboreazã programe de protecţie şi de evacuare, în caz de necesitate, a populaţiei şcolare şi a patrimoniului unitãţilor de învãţãmînt; c) elaboreazã programe de pregãtire a personalului din subordine pe probleme specifice de acţiune, în timpul şi dupã producerea fenomenelor. ART. 29 Autoritãţile administraţiei publice locale şi prefectii au urmãtoarele atribuţii specifice de apãrare care nu au caracter militar: a) asigura mijloacele necesare înştiinţãrii şi alarmarii populaţiei din zonele ce pot fi afectate de dezastre; b) coordoneazã pregãtirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre; c) întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, corelindu-le cu mãsurile adoptate de Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor; d) asigura desfãşurarea acţiunilor de limitare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente şi asistenta sanitarã a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate; e) stabilesc, împreunã cu agenţii economici şi unitãţile de profil, acţiuni şi mãsuri operative pentru decontaminarea solului în zonele afectate, identificarea şi inhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unitãţilor de gospodãrire comunalã, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrica, gaze naturale etc.; f) centralizeazã datele privind urmãrile dezastrelor şi informeazã, prin comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre, Comisia guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor; g) asigura mijloacele financiare pentru activitãţile de dezvoltare şi de modernizare a bazei materiale de pregãtire a populaţiei, precum şi de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre. CAP. 4 Obligaţiile generale ale persoanelor juridice privind asigurarea apãrãrii impotriva dezastrelor ART. 30 Instituţiile publice şi agenţii economici au urmãtoarele obligaţii: a) elaboreazã planuri proprii de apãrare în caz de dezastru şi le supun spre aprobare comisiilor judeţene de apãrare impotriva dezastrelor; b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativã; c) organizeazã înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apãrarea impotriva dezastrelor; d) respecta normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natura; e) exploateazã, utilizeazã şi întreţin instalaţiile, clãdirile, construcţiile de orice natura şi respecta normele şi normativele specifice; f) realizeazã reţelele de monitorizare şi control cu aparatura specifica pentru apãrarea în caza de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigura funcţionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare; g) ţin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comisiei judeţene de apãrare impotriva dezastrelor datele necesare; h) întocmesc şi actualizeazã, dupã caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înainteazã organelor locale de protecţie civilã; i) asigura accesul la obiectivele periclitate şi executa lucrãri şi servicii de interes public în situaţii de dezastru, din dispoziţia comisiilor judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 31 Agenţii economici cuprinşi în programul de protecţie civilã constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunitati de serviciu din formatiile de protecţie civilã şi asigura instruirea periodicã a acestora pentru aplicarea mãsurilor stabilite în planurile de protecţie şi de intervenţie. ART. 32 Agenţii economici a cãror activitate constituie o sursa potenţiala de risc elaboreazã studii de evaluare a riscului potenţial şi asigura, prin sisteme proprii de supraveghere, controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor, factorilor de mediu, avînd obligaţia, în cazul detectarii avariilor sau al depãşirii valorilor admise ale contaminarii, sa înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi sa ia mãsuri de aducere sub control a instalaţiilor. ART. 33 Agenţii economici a cãror activitate constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic au obligaţia sa acorde asistenta tehnica, sprijin material şi aparatura de detectie pentru limitarea şi înlãturarea contaminarii în zonele afectate, la cererea autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a organismelor speciale constituite potrivit prezentei ordonanţe. ART. 34 Cetãţenii sînt obligaţi sa-şi însuşeascã metodele de protecţie şi regulile de comportare în caz de dezastre şi sa participe la activitãţile organizate, potrivit legii, în acest scop. În situaţii de producere a dezastrelor, cetãţenii sînt obligaţi sa participe la acţiunile de intervenţie pentru care sînt solicitati şi sa se conformeze mãsurilor stabilite de autoritãţile centrale şi locale. CAP. 5 Constituirea şi utilizarea fondurilor pentru asigurarea apãrãrii impotriva dezastrelor ART. 35 Agenţii economici şi instituţiile publice asigura, din resurse proprii, fondurile necesare finanţãrii activitãţilor prevãzute la art. 30 lit. a), b), c), d), f) şi h) şi art. 31. ART. 36 Realizarea activitãţilor stabilite în cadrul atribuţiilor prevãzute la art.14 lit. d) şi l), art. 15 lit. a), b), c), f), i), j), art. 16 lit. c), d), g) şi h) intra în atribuţiile ordonatorilor principali de credite, iar finanţarea acestora se asigura potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. CAP. 6 Contravenţii şi sancţiuni ART. 37 Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: a) neintocmirea planurilor de apãrare impotriva dezastrelor, prevãzute în prezenta ordonanta; b) neasigurarea mãsurilor de funcţionare a mijloacelor de avertizare şi alarmare, precum şi a aparaturii de control pentru situaţii de dezastre; c) folosirea mijloacelor şi a sistemelor de transmisiuni, alarmare, a tehnicii, aparaturii şi materialelor destinate intervenţiei în caz de dezastru, în alte scopuri decît cele pentru care au fost prevãzute, precum şi deteriorarea acestora; d) nerespectarea normelor stabilite privind alarmarea populaţiei în caz de dezastre; e) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a participa la pregãtirea şi îndeplinirea mãsurilor de protecţie şi de intervenţie stabilite, precum şi de a participa la acţiunile de localizare şi de inlaturare a efectelor dezastrelor. ART. 38 Contravenţiile prevãzute la art. 37 lit. a) - e) se sancţioneazã cu amenda de la 200.000 lei la 1.000.000 lei. Sancţiunile se aplica atît persoanelor fizice cît şi celor juridice. ART. 39 Contravenţiile prevãzute la art. 37 se constata şi se sancţioneazã de cãtre: - împuterniciţii Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor; - împuterniciţii Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajarea Teritoriului, Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerului de Interne şi Ministerului Sãnãtãţii; - împuterniciţii prefecţilor; - primari şi împuterniciţii acestora. ART. 40 Contravenţiilor prevãzute la <>art. 37 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25. CAP. 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 41 Pînã la instituirea unei reglementãri unitare privind asigurãrile, compensarea daunelor materiale, ecologice şi morale produse de un dezastru provocat din nerespectarea obligaţiilor ce revin agenţilor economici, prevãzute în prezenta ordonanta, se stabileşte de cãtre instanţele judecãtoreşti competente, la sesizarea partii vãtãmate sau a autoritãţilor administraţiei publice locale. ART. 42 În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe se vor elabora regulamentele Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor, ale comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi ale comisiilor judeţene şi Comisiei municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 43 La data intrãrii în vigoarea a prezentei ordonanţe, <>Decretul nr. 96/1975 privind asigurarea intervenţiei în caz de accident nuclear, Decretul nr. 140/1978 privind organizarea activitãţii pentru prevenirea, limitarea şi înlãturarea urmãrilor calamitãţilor naturale, incendiilor sau catastrofelor de mari proporţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
PRIM - MINISTRU NICOLAE VACAROIU
Contrasemneazã: ------------------- Ministrul apãrãrii naţionale, Gheorghe Tinca
Ministru de stat, ministrul finanţelor Florin Georgescu
Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Aurel Constantin Ilie
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ioan Oancea
Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Marin Cristea
Ministru de interne, Doru Ioan Taracila
Ministrul transporturilor, Aurel Novac
Ministrul comunicaţiilor, Andrei Chirica
Ministrul industriilor, Dumitru Popescu
Secretar de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publica Localã, Octav Cozmanca ---------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
