Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 31 ianuarie 2000

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. K pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite prezenta ordonanta.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta ordonanta reglementeazã protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor şi al cercetãrii arheologice.
ART. 2
În înţelesul prezentei ordonanţe:
a) prin regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetãrii arheologice se înţelege ansamblul de mãsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se gãsesc acestea, în vederea cercetãrii sau, dupã caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;
b) prin patrimoniu arheologic se înţelege ansamblul bunurilor arheologice format din:
(i) siturile arheologice clasate în Lista cuprinzând monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, construcţii, grupuri de clãdiri, precum şi terenurile cu potenţial arheologic reperat, instituite conform legii;
(ii) bunurile mobile, obiecte sau urme ale manifestãrilor umane, împreunã cu terenul în care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologicã se înţelege ansamblul de mãsuri cu caracter ştiinţific şi tehnic menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sãpãturi arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţificã, inclusiv publicarea, a patrimoniului arheologic.
Cercetarea arheologicã se realizeazã în condiţiile prezentei ordonanţe de cãtre personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor.
Evaluarea rezultatelor cercetãrii arheologice sta la baza stabilirii statutului juridic de protecţie a descoperirilor arheologice sau, dupã caz, descãrcãrii de sarcina arheologicã a zonei;
d) prin descoperire arheologicã se înţelege evidentierea, prin intermediul sãpãturii arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestãrilor umane, care constituie mãrturii ale epocilor şi civilizatiilor dispãrute;
e) prin descoperire arheologicã intamplatoare se înţelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologicã;
f) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat se înţelege terenul în care, ca urmare a cercetãrii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevãzute la art. 2 lit. b);
g) prin sit arheologic declarat zona de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului unitãţii administrativ-teritoriale ce cuprinde acele situri arheologice a cãror cercetare ştiinţificã, protejare şi punere în valoare este de importanta exceptionala pentru istoria şi cultura nationala prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, ce fac parte sau sunt propuse sa facã parte din categoria "Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil" sau, respectiv, fac parte ori sunt propuse sa fie incluse în categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.
Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetãrii ştiinţifice de specialitate şi potrivit documentaţiilor specifice de urbanism sau, dupã caz, de amenajare a teritoriului.
La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe zonele de interes arheologic prioritar sunt cele cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonanta;
h) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmeazã sa se efectueze cercetãri arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atesta existenta subterana sau subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa facã parte din patrimoniul cultural naţional.
Pana la finalizarea cercetãrii arheologice şi luarea mãsurilor corespunzãtoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodatã şi zone cu potenţial arheologic reperat;
i) prin zona cu potenţial arheologic evidenţiat intamplator se înţelege terenul delimitat conform legii, în care existenta de bunuri de patrimoniu arheologic se evidenţiazã în mod neprevãzut, ca urmare a:
(i) acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologicã, cum ar fi: lucrãri de construcţii, lucrãri de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrãri agricole, precum şi alte tipuri de lucrãri şi cercetãri efectuate subteran sau subacvatic;
(ii) acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecãri de teren, inundatii, eroziunea solului şi altele;
şi în cazul cãrora este necesarã o cercetare arheologicã în vederea înregistrãrii şi valorificãrii ştiinţifice a acestora.
Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat intamplator se delimiteaza în jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupã caz, astfel:
(i) pe toatã suprafata terenului care face obiectul autorizãrii de construire;
(ii) pe o raza de 50 metri fata de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a fãcut ca urmare a lucrãrilor agricole sau a altor lucrãri care nu au nevoie de autorizaţie de construire;
(iii) pe toatã suprafata terenului afectat de acţiunea factorilor naturali.

CAP. 2
Protejarea patrimoniului arheologic

ART. 3
(1) Statul garanteazã şi asigura protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanta.
(2) Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care rãspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare în vederea protejãrii patrimoniului arheologic şi care urmãreşte aplicarea acestora.
(3) Autoritãţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autoritãţile administraţiei publice locale colaboreazã şi rãspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.
ART. 4
(1) Bunurile de patrimoniu arheologic pot fi parte integrantã a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetãrilor arheologice, se anunta de titularul autorizaţiei de cercetare serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, în conformitate cu Regulamentul sapaturilor arheologice.
(3) Persoana descoperitoare sau proprietarul ori administratorul terenului în care s-a fãcut descoperirea arheologicã intamplatoare este obligat sa anunţe acest fapt primarului localitãţii, în termen de 72 de ore de la descoperire.
ART. 5
(1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) şi i) se înţelege adoptarea mãsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmãresc pãstrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetãrii arheologice pana la clasarea bunurilor respective sau pana la finalizarea cercetãrii arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau a titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea activitãţilor umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
(2) Descãrcarea unei zone de sarcina arheologicã este confirmatã prin Certificatul de descãrcare de sarcina arheologicã, care reprezintã actul administrativ, emis în condiţiile prezentei ordonanţe, prin care se anuleazã regimul de protecţie instituit anterior.
(3) În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
(4) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiazã de protecţia acordatã zonelor protejate, precum şi de mãsurile specifice de protecţie prevãzute de prezenta ordonanta.
(5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat intamplator, în interiorul delimitãrii prevãzute la art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetãrii şi stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioada ce nu poate depãşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic.
(6) Sãpãtura arheologicã şi activitãţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectueazã numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisã de Ministerul Culturii, în condiţiile legii.
(7) Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisã numai pe baza autorizãrii prealabile emise de Ministerul Culturii.
(8) Pana la descãrcarea de sarcina arheologicã terenul care face obiectul cercetãrii este protejat ca sit arheologic, conform legii.
(9) Autorizarea lucrãrilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aproba numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii.
(10) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat intamplator, în condiţiile prevederilor alin. (5), pana la descãrcarea de sarcina arheologicã, autorizarea de construire se suspenda sau, dupã caz, primarul localitãţii dispune întreruperea oricãrei alte activitãţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, şi se instituie regimul de supraveghere sau sãpãtura arheologicã.
ART. 6
În cazul lucrãrilor de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicaţie, dotãri tehnico-edilitare, subterane şi subacvatice, excavari, exploatãri de cariere, investitorii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sau ordonatorii de credite ai instituţiilor publice finanţatoare, dupã caz, au obligaţia de a finanta:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate a investiţiei, a mãsurilor tehnice ce urmeazã sa fie detaliate prin proiectul tehnic şi a necesarului de fonduri pentru cercetarea şi protejarea patrimoniului arheologic sau, dupã caz, a descãrcãrii de sarcina arheologicã din zona afectatã de lucrãri;
b) activitatea de supraveghere arheologicã pe intreaga durata a lucrãrilor, având drept scop luarea mãsurilor necesare pentru protecţia patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice intamplatoare;
c) orice modificãri ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor arheologice.
ART. 7
(1) Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, oficiile din subordinea sa şi, dupã caz, oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol au obligaţia sa includã zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzând zonele cu patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale şi în hartile topografice.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale şi construite.
ART. 8
(1) Proprietarii, administratorii sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor în care se afla situri arheologice sau pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat, în condiţiile prezentei ordonanţe, în vederea cercetãrii arheologice şi protejãrii patrimoniului arheologic, precum şi asigurãrii mãsurilor de protecţie şi de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic.
(2) Proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptãţiţi la plata unor despãgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice şi pentru perioada în care se desfãşoarã acestea, în cuantumurile şi condiţiile stabilite prin metodologia aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Despãgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plãteşte persoanei îndreptãţite de cãtre finantatorul sãpãturii arheologice în termen de 60 de zile de la data începerii cercetãrii arheologice.
(4) Aducerea terenului la condiţia sa iniţialã revine finanţatorului cercetãrii arheologice.
ART. 9
Proprietarii terenurilor agricole sunt scutiţi de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafeţele afectate de cercetãrile arheologice pe intreaga durata a efectuãrii acestora.

CAP. 3
Instituţii şi organisme de specialitate cu atribuţii în protejarea patrimoniului arheologic

ART. 10
În domeniul protejãrii patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii îndeplineşte direct sau prin instituţiile sale subordonate urmãtoarele atribuţii:
a) asigura aplicarea strategiei naţionale, elaborarea normelor şi metodologiilor specifice şi urmãreşte respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigura îndeplinirea angajamentelor asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte;
c) reprezintã statul în relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din zonele cu patrimoniu arheologic şi din zonele în care se evidenţiazã descoperiri arheologice;
d) elibereazã autorizaţia de sãpãtura arheologicã în baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie;
e) instituie Regulamentul sapaturilor arheologice;
f) instituie lista cuprinzând zonele de patrimoniu arheologic reperat, precum şi metodologia de avizare a lucrãrilor din aceste zone;
g) administreazã baza de date care alcãtuieşte Repertoriul arheologic naţional;
h) instituie Registrul arheologilor;
i) finanţeazã sau cofinanteaza, împreunã cu autoritãţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;
j) asigura editarea anuarului Comisiei Naţionale de Arheologie, precum şi a altor publicaţii de specialitate;
k) organizeazã sesiunea anuala de rapoarte arheologice.
ART. 11
Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii îndeplinesc, în domeniul protejãrii patrimoniului arheologic, urmãtoarele atribuţii:
a) supravegheazã sãpãturile arheologice efectuate în unitatea administrativ-teritorialã, urmãrind respectarea autorizaţiei emise de Ministerul Culturii;
b) avizeazã, pe baza referatelor de specialitate, lucrãrile ce urmeazã sa fie efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
c) rãspund de supravegherea din punct de vedere ştiinţific a lucrãrilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice intamplatoare, declansand, dupã caz, procedurile de clasare prevãzute de lege;
d) emit Certificatul de descãrcare de sarcina arheologicã, pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, în cazul sapaturilor arheologice sau pe baza raportului de supraveghere arheologicã, în cazul descoperirilor intamplatoare.
ART. 12
(1) Se reorganizeazã Comisia Nationala de Arheologie, ca organism ştiinţific de specialitate, fãrã personalitate juridicã, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângã Ministerul Culturii. Comisia Nationala de Arheologie funcţioneazã sub autoritatea ştiinţificã a Academiei Romane.
(2) Comisia Nationala de Arheologie este formatã din specialişti în domeniu care îşi desfãşoarã activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum şi în alte instituţii.
(3) Comisia Nationala de Arheologie elaboreazã strategiile, avizeazã programele naţionale de cercetare, metodologiile, normativele şi reglementãrile tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetãrii arheologice.
(4) Comisia Nationala de Arheologie are 31 de membri şi funcţioneazã în conformitate cu regulamentul sau de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe.
(5) Funcţionarea Comisiei Naţionale de Arheologie este asigurata de Ministerul Culturii.
(6) Conducãtorul compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii este de drept secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie.
ART. 13
(1) Componenta nominalã a Comisiei Naţionale de Arheologie este aprobatã prin ordin al ministrului culturii, din rândul specialiştilor în domeniu propuşi în conformitate cu prevederile prezentului articol. La data numirii lor, membrii Comisiei Naţionale de Arheologie au un mandat de 3 ani ce poate fi reînnoit, consecutiv, o singura data.
(2) Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie sunt propuşi de:
a) Comisia Nationala de Arheologie;
b) Academia Romana, prin institutele sale de specialitate;
c) facultãţile şi institutele de cercetare de specialitate din domeniul educaţiei naţionale;
d) Ministerul Culturii;
e) muzeele şi asociaţiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.
(3) Propunerile Comisiei Naţionale de Arheologie se vor face începând cu al doilea mandat de la data reorganizãrii.
(4) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie este propus ministrului culturii de cãtre membrii acesteia prin vot secret şi are, la data alegerii sale, un mandat de 5 ani.
(5) Ministrul culturii aproba prin ordin propunerea Comisiei Naţionale de Arheologie cu privire la preşedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singura data. Dacã prin votul a doua treimi din numãrul membrilor sãi Comisia Nationala de Arheologie îşi menţine propunerea iniţialã, ministrul culturii are obligaţia sa o aprobe prin ordin. Dacã nu sunt întrunite cele doua treimi, ministrul culturii solicita Comisiei Naţionale de Arheologie o noua propunere.
ART. 14
Comisia Nationala de Arheologie are urmãtoarele atribuţii principale:
a) elaboreazã strategia nationala în domeniul cercetãrii arheologice;
b) avizeazã planul anual al cercetãrilor arheologice finanţate sau cofinantate prin bugetul Ministerului Culturii;
c) avizeazã normele şi metodologiile din domeniul cercetãrii arheologice;
d) elaboreazã Regulamentul sapaturilor arheologice;
e) emite avizele pentru eliberarea autorizaţiilor de sãpãturi arheologice indiferent de sursa lor de finanţare;
f) propune clasarea siturilor arheologice;
g) avizeazã criteriile de atestare a specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetãrii arheologice, înregistraţi în Registrul arheologilor;
h) avizeazã documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
i) avizeazã studiile de fundamentare care urmãresc definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate de patrimoniu care cuprind patrimoniu arheologic;
j) formuleazã prioritãţile cercetãrii arheologice în vederea fundamentarii sumelor necesare ce urmeazã sa fie alocate în acest scop de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, şi avizeazã prioritãţile de finanţare din fondurile aprobate Ministerului Culturii prin bugetul de stat;
k) propune Ministerului Culturii achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
l) analizeazã contestaţiile din domeniul sau de competenta;
m) avizeazã programele de pregãtire a specialiştilor şi planurile de specializare în domeniul cercetãrii arheologice;
n) reprezintã România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;
o) avizeazã planul cercetãrilor arheologice efectuate de misiunile arheologice romane pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri strãini privind cercetãrile arheologice din România;
p) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.
ART. 15
(1) Se instituie Repertoriul arheologic naţional, administrat de Ministerul Culturii, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2) Repertoriul arheologic naţional cuprinde imagini, date cartografice, topografice şi ştiinţifice, precum şi orice alte informaţii privitoare la:
a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, zonele cu potenţial arheologic necercetat şi, pe mãsura ce acestea devin cunoscute, zonele al cãror potenţial arheologic devine cunoscut intamplator;
b) monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfãşurare cercetãri arheologice;
c) date provenite din fişele de evidenta a bunurilor mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevãzute la lit. a) şi b).
ART. 16
Monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice înregistrate în Repertoriul arheologic naţional sunt cuprinse în lista cuprinzând monumentele istorice.

CAP. 4
Atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice locale

ART. 17
În vederea protejãrii patrimoniului arheologic şi a respectãrii prevederilor legale în acest domeniu, autoritãţile administraţiei publice locale au urmãtoarele atribuţii principale:
a) coopereazã cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilitãţi în domeniul protejãrii patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi urmãrirea respectãrii deciziilor acestora;
b) asigura protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice intamplatoare aflate în domeniul public sau privat al unitãţilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare în acest scop;
c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finanţarea cercetãrii şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
d) finanţeazã cercetarea arheologicã în vederea descãrcãrii de sarcina arheologicã a terenurilor pe care se efectueazã lucrãri publice pentru care sunt ordonatori principali de credite, prevãzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele lucrãrilor pe care le finanţeazã;
e) cuprind în programele de dezvoltare economicosociala şi urbanistica, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic, aproba documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi sunt obligate sa elaboreze sau sa modifice astfel de documentaţii în scopul stabilirii mãsurilor de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat intamplator, potrivit legii;
f) colaboreazã cu serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii, transmitand acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;
g) precizeazã în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;
h) iau mãsurile administrative corespunzãtoare şi notifica proprietarilor şi titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligaţiile ce le revin pentru prevenirea degradãrii descoperirilor arheologice intamplatoare.
ART. 18
În domeniul protejãrii patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de competenta, primarul are urmãtoarele atribuţii specifice:
a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricãror lucrãri de construire sau desfiinţare de construcţii în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta în cel mai scurt timp serviciile publice descentralizate ale Ministerului Culturii şi, dupã caz, la solicitarea serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii, organizeazã paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
b) elibereazã autorizaţia de construire sau de desfiinţare pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii pentru lucrãrile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrãrile din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat intamplator;
c) asigura paza şi protecţia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publica, semnaland de urgenta serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii orice nerespectare a legii.

CAP. 5
Zone de interes arheologic prioritar

ART. 19
(1) Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional, iar protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone constituie, în condiţiile legii, cauza de utilitate publica.
(2) Finanţarea cercetãrii arheologice, a conservãrii, a restaurarii şi a punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se va face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii.
(3) Cheltuielile necesare în vederea cercetãrilor arheologice, conservãrii, restaurarii şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, în condiţiile legii, din bugetele autoritãţilor administraţiei publice locale pe al cãror teritoriu se afla aceste situri.
ART. 20
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale pe al cãror teritoriu se gãsesc zonele de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea mãsurile administrative şi tehnice necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economicã, socialã şi teritorialã a localitãţilor.
(2) În acest scop, autoritãţile prevãzute la alin. (1) îşi prevãd în bugetele proprii fondurile necesare pentru asigurarea:
a) elaborãrii şi, dupã caz, modificãrii documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea includerii mãsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului arheologic;
b) elaborãrii reglementãrilor speciale de protecţie în zona;
c) marcarii limitelor zonei de interes arheologic prioritar şi informãrii publicului cu privire la regimul special de protecţie a zonei.
(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin autoritãţile administraţiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinaţie specialã din bugetul de stat, în condiţiile legii, precum şi de cofinantare de la bugetul Ministerului Culturii şi Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului pentru elaborarea documentaţiilor prevãzute la alin. (2).
(4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de Ministerul Culturii şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului.
ART. 21
Guvernul, la propunerea Ministerului de Interne, Ministerului Culturii şi a Ministerului Funcţiei Publice, va aproba, prin hotãrâre, metodologia de organizare şi pregãtire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar şi modul de finanţare a acestor mãsuri.
ART. 22
(1) Proprietarii, administratorii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii în vederea cercetãrii arheologice şi protejãrii patrimoniului arheologic şi de a asigura mãsurile de protecţie şi de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
(2) Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic naţional, în condiţiile prevederilor art. 20, proprietarii sau administratorii de terenuri, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptãţiţi la plata unor despãgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice şi pentru perioada în care se desfãşoarã acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Despãgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plãteşte persoanei îndreptãţite de cãtre finantatorul sãpãturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetãrii arheologice.

CAP. 6
Contravenţii şi sancţiuni

ART. 23
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, administrativã, materialã, disciplinarã, contravenţionalã sau penalã.
ART. 24
(1) Constituie contravenţii, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, urmãtoarele fapte:
a) desfãşurarea, fãrã autorizaţia emisã în condiţiile prezentei ordonanţe, de cercetãri arheologice, precum şi orice alte activitãţi umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic, care afecteazã integritatea sau pun în pericol conservarea acestuia;
b) neanuntarea descoperirilor arheologice în termenul prevãzut la art. 4 alin. (2) de cãtre titularul autorizaţiei de cercetare şi, respectiv, de persoanele prevãzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice intamplatoare;
c) încãlcarea prevederilor art. 6 lit. a) şi b);
d) nerespectarea avizului Ministerului Culturii sau emiterea autorizaţiei de construire în absenta acestuia pentru lucrãrile de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat;
e) neluarea mãsurilor prevãzute la art. 11 lit. a) şi c);
f) desfãşurarea de activitãţi de cercetare arheologicã de cãtre persoane neatestate, precum şi folosirea detectoarelor de metale în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 5 alin. (7);
g) încãlcarea prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1).
(2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) lit. b), d) şi g) se sancţioneazã cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele de la alin. (1) lit. a), c), e) şi f) se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei, care se fac venit la bugetul de stat.
ART. 25
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre:
a) specialiştii serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii;
b) împuterniciţii Ministerului Culturii;
c) inspectorii teritoriali ai Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrãri Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
d) organele de poliţie.
(2) Pentru contravenţiile prevãzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) şi g) constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se pot face şi de cãtre primar, preşedintele consiliului judeţean şi împuterniciţii acestora.
ART. 26
Contravenţiilor prevãzute la <>art. 24 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 25-27.
ART. 27
(1) Desfiinţarea, distrugerea parţialã sau degradarea monumentelor istorice se sancţioneazã conform legii penale.
(2) În cazul degradãrii monumentelor istorice se aplica şi mãsura corelativa a obligãrii fãptuitorului la refacerea pãrţilor de construcţie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevãzute în prezenta ordonanta.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul culturii,
Ion Caramitru

p. Ministrul funcţiei publice,
Ioan Onisei

p. Ministrul lucrãrilor publice
şi amenajãrii teritoriului,
Laszlo Borbely,
secretar de stat

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes


     ANEXA 1

                    LISTA
     cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar

───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt.   Situl arheologic              Comuna               Judeţul
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.  Histria                        Istria               Constanta
  2.  Cetatile dacice din Muntii
      Orastiei                       Orastioara de Sus    Hunedoara
                                     Bosorod              Hunedoara
                                     Banita               Hunedoara
                                     Sasciori             Alba
  3.  Ulpia Traiana Sarmizegetusa    Sarmizegetusa        Hunedoara
  4.  Targsor                        Targsorul Vechi      Prahova
  5.  Oraşul de Flori                Giurgeni             Ialomita
───────────────────────────────────────────────────────────────────────

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"