Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANTA nr. 13 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei in vederea transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2010
ORDONANŢÃ nr. 13 din 29 ianuarie 2010
pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei în vederea transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 30 ianuarie 2010
Având în vedere obligaţia României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea în legislaţia naţionalã a dispoziţiilor Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne,
luând în considerare faptul cã existenţa în legislaţia naţionalã a unui act normativ cadru de transpunere a acestui instrument comunitar - <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România - impune, pentru asigurarea unei transpuneri depline, amendarea, în mod corespunzãtor, a tuturor regimurilor de autorizare care intrã în domeniul de aplicare a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului,
ţinând cont de evaluarea efectuatã asupra regimurilor de autorizare pentru profesiile aflate în sfera competenţei de reglementare a Ministerului Justiţiei, care a relevat necesitatea modificãrii cadrului legal în ceea ce priveşte traducãtorii, mediatorii, experţii tehnici judiciari şi experţii criminalişti,
în temeiul <>art. 108 alin. (1) din Constituţia României, republicatã , şi al <>art. 1 pct. II din Legea nr. 9/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã.
ART. I
<>Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducãtorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmãrire penalã, de instanţele judecãtoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 10 noiembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 3, literele a) şi f) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"a) este cetãţean român, cetãţean al unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
.......................................................................
f) nu are antecedente penale."
2. La articolul 3, litera b) se abrogã.
3. Articolul 3^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 3^1. - (1) Cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene pot desfãşura activitatea de interpret şi traducãtor pentru organele prevãzute la art. 1, cu respectarea prevederilor prezentei legi, în regim de autorizare sau în regim de luare în evidenţã.
(2) Cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene pot fi autorizaţi ca traducãtori şi interpreţi în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii români, putând dovedi îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 3 lit. c), e) şi f) şi cu documente emise/eliberate de autoritãţile din statul membru de origine sau de provenienţã.
(3) Procedura autorizãrii nu se aplicã cetãţeanului unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene, stabilit în România, care este autorizat ca interpret şi traducãtor în specialitatea ştiinţe juridice de autoritatea competentã din statul membru de origine sau de provenienţã.
(4) Cetãţeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene, autorizat în specialitatea ştiinţe juridice şi care exercitã în mod legal aceastã profesie în statul membru de origine sau de provenienţã, poate presta temporar sau ocazional, pe teritoriul României, activitãţile specifice profesiei de interpret sau traducãtor autorizat, fãrã îndeplinirea procedurii şi condiţiilor de autorizare prevãzute la art. 3.
(5) În cazurile prevãzute la alin. (3) şi (4), pentru exercitarea profesiei nu este necesarã dovedirea cunoaşterii limbii oficiale a statului al cãrui cetãţean este strãinul.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (3) şi (4), Ministerul Justiţiei recunoaşte certificatele sau alte documente similare care atestã calitatea de interpret şi traducãtor autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de autoritãţile competente din statul de origine sau de provenienţã.
(7) Persoanele prevãzute la alin. (1) trebuie sã aibã cunoştinţele de limbã românã necesare exercitãrii profesiei, a cãror dovadã se face cu acte din care rezultã cã au absolvit o formã de învãţãmânt în limba românã sau cu certificate de competenţã lingvisticã.
(8) În cazul în care este necesarã verificarea documentelor depuse în vederea autorizãrii, aceasta se poate realiza şi prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
(9) Prevederile prezentului articol se completeazã în mod corespunzãtor cu dispoziţiile <>Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
4. Articolul 4 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Cererea de autorizare ca interpret şi traducãtor care urmeazã a fi folosit de organele prevãzute la art. 1 se adreseazã Ministerului Justiţiei şi va fi însoţitã de actele doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 3.
(2) Autorizarea se acordã prin ordin al ministrului justiţiei în cel mult 30 de zile calendaristice de la data prezentãrii de cãtre solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare.
(3) Termenul prevãzut la alin. (2) poate fi prelungit o singurã datã, cu maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectatã de aceastã prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(4) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege sau cererea formulatã de acesta nu este însoţitã de actele doveditoare, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, comunicã pãrţii interesate refuzul de autorizare sau, dupã caz, necesitatea completãrii dovezilor impuse de lege. Refuzul de autorizare se motiveazã în mod corespunzãtor.
(5) Decizia de refuz sau de retragere a autorizaţiei de interpret ori traducãtor poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã, potrivit legii.
(6) Forma şi conţinutul autorizaţiei se vor stabili prin ordin al ministrului justiţiei."
5. La articolul 6 alineatul (1), dupã litera b) se introduce o nouã literã, litera b^1), cu urmãtorul cuprins:
"b^1) pentru lipsa sau restrângerea capacitãţii de exerciţiu;".
6. La articolul 6, dupã alineatul (2) se introduc douã noi alineate, alineatele (3) şi (4) cu urmãtorul cuprins:
"(3) Sesizarea Ministerului Justiţiei se va face pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b), b^1), c), e) şi f) de cãtre organele prevãzute la art. 1, precum şi de orice altã persoanã interesatã.
(4) În termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare a traducãtorului şi interpretului pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni în legãturã cu exerciţiul profesiei, instanţa judecãtoreascã are obligaţia de a transmite Ministerului Justiţiei copia certificatã pentru conformitate cu originalul a hotãrârii judecãtoreşti."
7. La articolul 6^1, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Interpreţii şi traducãtorii autorizaţi potrivit prezentei legi au obligaţia sã notifice emitentului autorizaţiei, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţã, orice schimbãri ale situaţiei lor în urma cãrora condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite."
8. La articolul 6^1, alineatele (3) şi (4) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Pânã la data îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la alin. (1)-(2), interpreţii şi traducãtorii nu pot desfãşura activitatea reglementatã de prezenta lege.
(4) Cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori aparţinând Confederaţiei Elveţiene, prevãzuţi la art. 3^1 alin. (3) şi (4), pentru a presta activitate de interpret şi traducãtor, în condiţiile prezentei legi, vor fi luaţi, la cerere, în evidenţa direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi, dupã caz, a tribunalului în circumscripţia cãruia sunt stabiliţi."
9. Dupã articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 16, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - Prevederile prezentei legi se completeazã, cu privire la procedurile şi formalitãţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de interpret şi traducãtor autorizat, cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
ART. II
<>Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 8, alineatele (2)-(4) şi (7) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, dupã recunoaşterea acestor documente de cãtre Consiliul de mediere, conform <>Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţianã de cãtre persoanele prevãzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevãzute la alin. (5), care se aplicã în mod corespunzãtor. Dacã abilitãţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevãzute de legea românã, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesionalã dobânditã de solicitant şi îi poate cere sã dovedeascã faptul cã îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplicã şi cetãţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţianã, dupã caz, într-un stat terţ.
.......................................................................
(7) Cetãţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevãzute la alin. (2)-(6)."
2. La articolul 8, dupã alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmãtorul cuprins:
"(10) În cazul în care este necesarã verificarea documentelor depuse în vederea autorizãrii, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii."
3. Dupã articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 8^1. - (1) Autorizaţia se elibereazã solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatãrii îndeplinirii de cãtre acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege şi de regulamentul prevãzut la art. 17 alin. (2).
(2) Termenul poate fi prelungit o singurã datã, pentru o perioadã de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectatã de aceastã prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motiveazã în mod corespunzãtor şi se notificã solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(3) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de prezenta lege sau cererea formulatã de acesta nu este însoţitã de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunicã persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, dupã caz, necesitatea completãrii dovezilor impuse de lege.
(4) Hotãrârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã, în conformitate cu procedura prevãzutã de <>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
4. Dupã articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 16^1. - În ceea ce priveşte procedurile şi formalitãţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
5. La articolul 20, dupã litera e) se introduce o nouã literã, litera e^1), cu urmãtorul cuprins:
"e^1) coopereazã, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autoritãţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţianã, în vederea asigurãrii controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le presteazã, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 ;".
ART. III
<>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobatã prin <>Legea nr. 156/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 10 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) este cetãţean român, cetãţean al unui stat membru al Uniunii Europene, aparţinând Spaţiului Economic European ori cetãţean al Confederaţiei Elveţiene;".
2. La articolul 10, alineatul (2) se abrogã.
3. La articolul 10^1, dupã alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu urmãtorul cuprins:
"(8) În cazul în care este necesarã verificarea legalitãţii documentelor depuse în vederea autorizãrii, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
(9) Înscrierea expertului tehnic judiciar prevãzut la alin. (3) în Tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari, respectiv luarea în evidenţã a expertului tehnic judiciar prevãzut la alin. (5) se fac în cel mult 30 de zile de la data prezentãrii de cãtre solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale.
(10) Termenul prevãzut la alin. (9) poate fi prelungit o singurã datã, pentru o perioadã de cel mult 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectatã de aceastã prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzãtor şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(11) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi cetãţenilor aparţinând Confederaţiei Elveţiene."
4. Dupã articolul 10^1 se introduce un nou articol, articolul 10^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 10^2. - (1) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege sau cererea formulatã de acesta nu este însoţitã de actele doveditoare, Ministerul Justiţiei comunicã persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, dupã caz, necesitatea completãrii dovezilor impuse de lege.
(2) Decizia de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de expert tehnic judiciar poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã, potrivit legii."
5. Dupã articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 12^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 12^1. - Autorizaţia de expert tehnic judiciar se acordã solicitantului de cãtre direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data la care acesta face dovada cã îndeplineşte condiţiile pentru dobândirea calitãţii de expert tehnic judiciar."
6. La articolul 13, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) În lipsa experţilor tehnici judiciari din specialitatea cerutã, expertizele tehnice judiciare pot fi efectuate şi de alţi specialişti care nu au calitatea de expert tehnic judiciar, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 10 alin. (1) lit. a)-f)."
7. La articolul 34, dupã alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:
"(2) Experţii tehnici judiciari autorizaţi şi specialiştii au obligaţia sã notifice Ministerului Justiţiei, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţã, orice schimbare a datelor comunicate la momentul dobândirii calitãţii sau luãrii în evidenţã. Nerespectarea obligaţiei de notificare atrage rãspunderea disciplinarã a celui vinovat."
8. Dupã articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 40^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 40^1. - Prevederile prezentei legi se completeazã, cu privire la procedurile şi formalitãţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de expert tehnic judiciar, cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
ART. IV
<>Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de pãrţi sã participe la efectuarea expertizelor criminalistice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 29 august 2000, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 488/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 4 alineatul (1), litera a) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"a) este cetãţean român, cetãţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European sau cetãţean al Confederaţiei Elveţiene;".
2. La articolul 4, alineatul (2) se abrogã.
3. La articolul 4 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
"(3) Autorizaţia de expert criminalist se acordã în termen de 30 de zile de la data la care candidatul a fost declarat admis la examenul prevãzut la alin. (1) lit. g)."
4. La articolul 4^1, dupã alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu urmãtorul cuprins:
"(8) În cazul în care este necesarã verificarea documentelor depuse în vederea autorizãrii, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
(9) Înscrierea expertului criminalist prevãzut la alin. (3) în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti, respectiv luarea în evidenţã a expertului criminalist prevãzut la alin. (5) se fac în cel mult 30 de zile de la data prezentãrii de cãtre solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale.
(10) Termenul prevãzut la alin. (9) poate fi prelungit o singurã datã, pentru o perioadã de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectatã de aceastã prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzãtor şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(11) Dispoziţiile prezentului articol sunt aplicabile şi cetãţenilor aparţinând Confederaţiei Elveţiene."
5. Dupã articolul 4^1 se introduce un nou articol, articolul 4^2, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 4^2. - (1) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege sau cererea formulatã de acesta nu este însoţitã de actele doveditoare, Ministerul Justiţiei comunicã persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, dupã caz, necesitatea completãrii dovezilor impuse de lege.
(2) Decizia de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de expert criminalist poate fi atacatã la instanţa judecãtoreascã competentã potrivit legii."
6. Dupã articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 11^1. - Experţii criminalişti autorizaţi potrivit prezentei ordonanţe au obligaţia sã notifice Ministerului Justiţiei, în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţã, orice schimbare a datelor comunicate la momentul dobândirii calitãţii sau luãrii în evidenţã."
7. Dupã articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 12^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 12^1. - În ceea ce priveşte procedurile şi formalitãţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de expert criminalist, prevederile prezentei ordonanţe se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România."
ART. V
Autorizarea interpreţilor şi traducãtorilor, mediatorilor, experţilor tehnici judiciari şi experţilor criminalişti este exceptatã de la procedura aprobãrii tacite, astfel cum aceasta este reglementatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobãrii tacite, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 486/2003 .
ART. VI
Procedurile şi formalitãţile de autorizare pentru interpreţi şi traducãtori, mediatori, experţi tehnici judiciari şi experţi criminalişti pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. Prevederile prezentului articol se aplicã de la data operaţionalizãrii punctului de contact unic.
*
Prezenta ordonanţã transpune dispoziţiile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 376 din 27 decembrie 2006.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul justiţiei,
Cãtãlin Marian Predoiu
Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,
Bogdan Mãnoiu
Bucureşti, 29 ianuarie 2010.
Nr. 13.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
