Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA nr. 120 din 28 august 1998 pentru ratificarea de catre Romania a Conventiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale, adoptata la Madrid la 21 mai 1980
În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale <>art. 1 pct. 1 lit. l) din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite urmãtoarea ordonanţa:
ART. 1 Se ratifica Convenţia-cadru europeanã privind cooperarea transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale, adoptatã la Madrid la 21 mai 1980. ART. 2 Depunerea instrumentelor de ratificare va fi însoţitã de urmãtoarele declaraţii: a) România declara ca aplicarea Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale, menţionatã la art. 1, se subordoneazã încheierii unor acorduri interstatale, iar zona de aplicare a prevederilor privind cooperarea transfrontaliera se poate extinde pana la 25 km de la frontiera romana, afarã de cazurile în care este vorba de judeţele limitrofe; b) România declara ca, în sensul prevederilor art. 2 paragraful 2 din Convenţia-cadru europeanã privind cooperarea transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale, colectivitatile, autoritãţile sau organismele desemnate sa exercite funcţiile regionale sunt, potrivit legislaţiei în vigoare, consiliile judeţene şi consiliile locale.
PRIM-MINISTRU RADU VASILE
Contrasemneazã: --------------- p. Şeful Departamentului pentru Administraţie Publica Localã, Ioan Onisei, subsecretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Ungureanu, secretar de stat
Ministrul reformei, preşedintele Consiliului pentru Reforma, Ioan Muresan
CONSILIUL EUROPEI Nr. 106
CONVENŢIA-CADRU EUROPEANĂ privind cooperarea transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale*)
------------ *) Traducere.
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii, considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsã între membrii sãi şi de a promova cooperarea între aceştia, considerând ca, în termenii art. 1 din Statutul Consiliului Europei, acest scop va fi urmãrit în special prin încheierea unor acorduri în domeniul administrativ, considerând ca Consiliul Europei tinde sa asigure participarea colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale ale Europei la realizarea scopului sau, considerând importanta pe care o poate avea pentru urmãrirea acestui obiectiv cooperarea colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale frontaliere în probleme cum sunt: dezvoltarea regionala, urbana şi ruralã, protecţia mediului înconjurãtor, ameliorarea infrastructurilor şi serviciilor oferite cetãţenilor şi intrajutorarea în caz de calamitati, considerând ca experienta dobandita atesta faptul ca cooperarea puterilor locale şi regionale ale Europei este de natura sa permitã o mai buna îndeplinire a misiunii lor, ca ea este susceptibilã mai ales sa contribuie la punerea în valoare (valorificarea) şi la dezvoltarea regiunilor frontaliere, hotãrâte sa favorizeze pe cat posibil aceasta cooperare şi sa contribuie astfel la progresul economic şi social al regiunilor frontaliere şi la solidaritatea care uneste popoarele europene, au convenit asupra celor ce urmeazã:
ART. 1 Fiecare parte contractantã se angajeazã sa faciliteze şi sa promoveze cooperarea transfrontaliera între colectivitatile sau autoritãţile teritoriale aflate sub jurisdicţia sa şi colectivitatile sau autoritãţile teritoriale care depind de competenta altor pãrţi contractante. Ea se va strãdui sa promoveze încheierea de acorduri şi aranjamente care se vor dovedi necesare în acest scop, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale proprii fiecãrei pãrţi contractante. ART. 2 1. Este consideratã ca fiind cooperare transfrontaliera, în sensul prezentei convenţii, orice concertare care vizeazã întãrirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinãtate între colectivitãţi sau autoritãţi teritoriale ce depind de doua sau mai multe pãrţi contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înţelegeri utile în acest scop. Cooperarea transfrontaliera se va exercita în cadrul competentelor colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale, astfel cum sunt ele definite de dreptul intern. Sfera şi natura acestor competente nu sunt afectate de prezenta convenţie. 2. În sensul prezentei convenţii, prin expresia colectivitãţi sau autoritãţi teritoriale se înţelege colectivitatile, autoritãţile sau organismele care exercita funcţii locale şi regionale şi sunt considerate ca atare în dreptul intern al fiecãrui stat. Totuşi fiecare parte contractantã poate, în momentul semnãrii prezentei convenţii sau pe calea unei comunicãri ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa desemneze colectivitatile, autoritãţile sau organismele, obiectele şi formele la care ea înţelege sa limiteze câmpul de aplicare sau pe care înţelege sa le excludã din câmpul de aplicare a prezentei convenţii. ART. 3 1. Conform prezentei convenţii, pãrţile contractante vor favoriza, sub rezerva dispoziţiilor art. 2 paragraful 2, initiativele colectivitãţilor şi autoritãţilor teritoriale inspirate de initiativele şi înţelegerile-cadru dintre colectivitãţi şi autoritãţi teritoriale, elaborate în cadrul Consiliului Europei. Ele vor putea, în cazul în care considera necesar, sa ia în considerare modelele de acorduri interstatale, bilaterale sau multilaterale, schitate în cadrul Consiliului Europei şi destinate sa faciliteze cooperarea între colectivitatile şi autoritãţile teritoriale. Aranjamentele şi acordurile ce urmeazã a fi încheiate vor putea sa se inspire mai ales din modelele şi schemele de acorduri, de statute şi de contracte anexate la prezenta convenţie, numerotate 1.1-1.5 şi 2.1-2.6, cu adaptarile pe care le impune situaţia specialã proprie fiecãrei pãrţi contractante. Aceste modele şi scheme de acorduri, de statute şi de contracte, fiind de natura indicativa, nu au valoare conventionala. 2. În cazul în care pãrţile contractante considera necesar sa încheie acorduri interstatale, aceste acorduri pot, în special, sa fixeze cadrul, formele şi limitele în care au posibilitatea de a acţiona colectivitatile şi autoritãţile teritoriale la care se referã cooperarea transfrontaliera. De asemenea, fiecare acord poate determina colectivitatile sau organismele cãrora acesta li se aplica. 3. Dispoziţiile de mai sus nu afecteazã posibilitatea pãrţilor contractante de a recurge de comun acord la alte forme de cooperare transfrontaliera. De asemenea, dispoziţiile prezentei convenţii nu ar putea fi interpretate ca fãcând caduce acordurile de cooperare deja existente. 4. Acordurile şi înţelegerile vor fi încheiate cu respectarea competentelor prevãzute de dreptul intern al fiecãrei pãrţi contractante în materie de relaţii internaţionale şi de orientare politica generalã, precum şi cu respectarea regulilor de control sau de tutela la care sunt supuse colectivitatile sau autoritãţile teritoriale. 5. În acest scop, fiecare parte contractantã poate, în momentul semnãrii prezentei convenţii sau pe calea unei comunicãri ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa indice autoritãţile care, conform dreptului sau intern, sunt competente sa exercite controlul sau tutela fata de colectivitatile şi autoritãţile teritoriale respective. ART. 4 Fiecare parte contractantã se va strãdui sa rezolve dificultãţile de ordin juridic, administrativ sau tehnic de natura sa împiedice dezvoltarea şi buna funcţionare a cooperãrii transfrontaliere şi se va consulta, la nevoie, cu partea sau pãrţile contractante interesate. ART. 5 În cazul unei cooperãri transfrontaliere întreprinse conform dispoziţiilor prezentei convenţii, pãrţile contractante vor analiza oportunitatea de a acorda colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale participante aceleaşi facilitãţi ca şi în cazul în care cooperarea s-ar exercita pe plan intern. ART. 6 Orice parte contractantã va furniza, în mãsura posibilului, informaţiile ce-i vor fi cerute de o alta parte contractantã, cu scopul de a facilita realizarea de cãtre aceasta a obligaţiilor care îi incumba în virtutea prevederilor prezentei convenţii. ART. 7 Fiecare parte contractantã va veghea cu atât colectivitatile, cat şi autoritãţile teritoriale respective sa fie informate asupra mijloacelor de acţiune care le sunt oferite de prezenta convenţie. ART. 8 1. Pãrţile contractante vor transmite secretarului general al Consiliului Europei orice informaţie relevanta privind acordurile şi înţelegerile vizate la art. 3. 2. Orice propunere facuta de una sau de mai multe pãrţi contractante pentru a completa sau a dezvolta convenţia sau modelele de acorduri şi de aranjamente va fi transmisã secretarului general al Consiliului Europei. Acesta o va supune Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, care va decide asupra rezolvarii sale. ART. 9 1. Prezenta convenţie este deschisã spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi ratificatã, acceptatã sau aprobatã. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângã secretarul general al Consiliului Europei. 2. Convenţia va intra în vigoare dupã 3 luni de la depunerea celui de-al patrulea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, cu condiţia ca cel puţin doua dintre statele care au îndeplinit aceasta formalitate sa aibã o frontiera comuna. 3. Ea va intra în vigoare, fata de orice stat semnatar care o va ratifica, accepta sau aproba ulterior, dupã 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare. ART. 10 1. Dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea hotãrî, cu unanimitatea voturilor exprimate, invitarea oricãrui stat european nemembru de a adera la prezenta convenţie. Aceasta invitaţie va trebui sa primeascã acordul expres al fiecãruia dintre statele care au ratificat convenţia. 2. Aderarea se va efectua prin depunerea de lângã secretarul general al Consiliului Europei a unui instrument de aderare, care va avea efect dupã 3 luni de la data depunerii sale. ART. 11 1. Orice parte contractantã va putea, în ceea ce o priveşte, sa denunţe prezenta convenţie printr-o notificare adresatã secretarului general al Consiliului Europei. 2. Denunţarea va avea efect dupã 6 luni de la data primirii notificãrii de cãtre secretarul general. ART. 12 Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi oricãrui stat care a aderat la prezenta convenţie: a) orice semnatura; b) depunerea oricãrui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare; c) orice data de intrare în vigoare a prezentei convenţii conform dispoziţiilor art. 9; d) orice declaraţie primitã conform dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 2 sau ale paragrafului 5 al art. 3; e) orice notificare primitã conform dispoziţiilor art. 11 şi data la care denunţarea va avea efect. Întocmitã la Madrid la 21 mai 1980, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii certificate de conformitate fiecãruia dintre statele membre ale Consiliului Europei şi oricãrui stat invitat sa adere la prezenta convenţie.
ANEXA*1)
MODELE ŞI SCHEME de acorduri, statute şi contracte în materie de cooperare transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor teritoriale
-------------- *1) Dupã cum s-a indicat la art. 3 paragraful 1 alineatul al doilea al convenţiei, modelele şi schemele de acorduri, statute şi contracte fiind de natura indicativa, ele nu au valoare conventionala.
Acest sistem gradual de acorduri-model a fost conceput distingandu-se doua categorii principale, definite în funcţie de nivelul încheierii acordului: - modele de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontaliera la nivel regional şi local; - scheme de acorduri, contracte şi statute, care pot servi ca baza a cooperãrii transfrontaliere între autoritãţi sau colectivitãţi teritoriale. Asa cum reiese din tabloul de mai jos, doar cele doua modele de acorduri interstatale privind promovarea cooperãrii transfrontaliere şi concertarea regionala transfrontaliera sunt exclusiv de competenta statelor. Celelalte acorduri interstatale nu fac decât sa fixeze cadrul juridic care permite realizarea de acorduri sau de contracte între autoritãţi sau colectivitãţi teritoriale, ale cãror scheme respective sunt situate în cea de-a doua categorie.
1. Modele de acorduri interstatale
Clauze generale pentru acordurile interstatale
1.1. Model de acord interstatal privind promovarea cooperãrii transfrontaliere; 1.2. Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera; 1.3. Model de acord interstatal privind concertarea localã transfrontaliera; 1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea contractualã transfrontaliera între autoritãţi locale; 1.5. Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera între autoritãţi locale. 2. Scheme de acorduri, statute şi contracte de încheiat între autoritãţi locale 2.1. Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare între autoritãţi locale; 2.2. Schema de acord pentru coordonarea în gestiunea de afaceri publice locale transfrontaliera; 2.3. Schema de acord pentru crearea de asociaţii transfrontaliere de drept privat; 2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitãţi locale frontaliere (de tip "drept privat"); 2.5. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitãţi locale frontaliere (de tip "drept public"); 2.6. Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera.
1. Modele de acorduri interstatale
NOTA INTRODUCTIVĂ: Sistemul de acorduri interstatale are drept scop, în special, de a fixa în mod precis cadrul, formele şi limitele în care statele doresc sa vada actionand colectivitatile teritoriale, precum şi de a elimina incertitudinile juridice de natura sa genereze probleme (denumirea dreptului aplicabil, jurisdicţii competente, recursuri posibile etc.). Pe de alta parte, încheierea de acorduri interstatale între statele interesate, care favorizeazã dezvoltarea cooperãrii transfrontaliere între autoritãţi locale, ar avea fãrã indoiala consecinţe favorabile pe urmãtoarele planuri: - consacrarea oficialã a legitimitatii acestor procedee de cooperare şi încurajare a autoritãţilor locale de a recurge la ele; - rolul şi condiţiile de intervenţie a autoritãţilor de tutela, de supraveghere sau de control; - misiunea de informare reciprocã a statelor; - legãturile susceptibile de a fi create între aceste forme de cooperare şi alte proceduri de acţiuni concertate la nivelul zonelor de frontiera; - modificarea unor reguli juridice sau a unor interpretãri ale acestora, care constituie obstacole pentru cooperarea transfrontaliera etc. Sistemul de modele de acord cu "sertare", descris în schema care figureazã mai sus, permite guvernelor sa plaseze cooperarea frontaliera în cadrul care le convine cel mai mult, pornind de la un minim constituit de acordul referitor la promovarea cooperãrii transfrontaliere (1.1) şi deschizand "sertarele" pe care le-au admis (modele de acord 1.2-1.5). Deschiderea unui singur "sertar", ca şi cea a mai multor "sertare", chiar a tuturor "sertarelor", se poate concepe perfect în acelaşi timp sau în perioade succesive. Este evident ca în cazul unor acorduri între state care au deja sisteme de drept foarte apropiate, de exemplu statele scandinave, recurgerea la acorduri atât de precise ar putea sa nu se impunã.
Clauze generale pentru modelele de acord 1.1-1.5
ARTICOLUL a) 1. Sunt considerate autoritãţi locale, în sensul prezentului acord, autoritãţile, colectivitatile sau organismele care exercita funcţii locale potrivit dreptului intern al fiecãrui stat. 2. Sunt considerate autoritãţi regionale, în sensul prezentului acord, autoritãţile, colectivitatile sau organismele care exercita funcţii regionale potrivit dreptului intern al fiecãrui stat*2).
--------------- *2) Acest paragraf 2 este suprimat pentru modelele de acord 1.3, 1.4 şi 1.5.
ARTICOLUL b) Prezentul acord nu aduce atingere modurilor de cooperare transfrontaliera care exista, sub diverse forme, în statele-pãrţi, mai ales celor care au fost stabilite pe baza unui acord internaţional. ARTICOLUL c) Pãrţile vor informa autoritãţile regionale şi locale despre mijloacele de acţiune care le sunt oferite şi le vor incuraja sa recurgã la acestea. ARTICOLUL d) Termenii autoritãţile superioare din prezentul acord se referã la autoritãţile guvernamentale, de tutela, de control, de supraveghere, astfel cum sunt ele determinate de fiecare parte. ARTICOLUL e) Sfera şi natura competentelor autoritãţilor locale, asa cum sunt ele definite de cãtre dreptul intern al statelor-pãrţi, nu sunt în nici un fel modificate prin prezentul acord. ARTICOLUL f) Fiecare stat poate, în orice moment, sa desemneze zonele de pe teritoriul sau, obiectele şi formele de cooperare sunt excluse de la aplicarea prezentului acord. Totuşi aceasta desemnare nu poate aduce atingere drepturilor dobândite în cadrul cooperarilor deja realizate. ARTICOLUL g) Pãrţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei asupra activitãţilor comisiilor, comitetelor şi ale altor organe investite cu o misiune de aplicare a prezentului acord. ARTICOLUL h) Pãrţile vor putea aduce prezentului acord, printr-un simplu schimb de note, modificãri de mica importanta, a cãror aplicare în practica le recomanda ca oportune. ARTICOLUL i) 1. Fiecare dintre pãrţi va notifica celeilalte pãrţi îndeplinirea procedurilor cerute de dreptul sau intern pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va avea efect la data ultimei notificãri. 2. Prezentul acord este încheiat pe o durata de 5 ani de la data intrãrii sale în vigoare. Dacã nu va fi denunţat cu 6 luni înaintea expirãrii sale, acordul va fi reînnoit prin tacitã reconducţiune şi în aceleaşi condiţii pe o perioada de 5 ani şi asa mai departe. 3. Partea care notifica denunţarea acordului poate limita acest act la unele articole expres desemnate, la anumite regiuni geografice sau la anumite domenii de activitate. În acest caz, acordul rãmâne parţial în vigoare, cu excepţia denunţãrii de cãtre cealaltã sau celelalte pãrţi, în termen de 4 luni de la notificarea prin care li se anunta denunţarea parţialã. 4. Pãrţile pot conveni în orice moment sa suspende aplicarea prezentului acord pe o durata nedeterminatã. Ele pot, de asemenea, hotãrî ca activitatea unei comisii sau a unui comitet determinat sa fie suspendatã sau întreruptã.
1.1. Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVĂ: Este vorba de un model de acord interstatal conţinând dispoziţii generale de baza şi susceptibil de a fi încheiat fie de sine statator, fie împreunã cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale care figureazã mai jos. Guvernele .......... şi ale ............. , constiente de avantajele cooperãrii transfrontaliere, astfel cum sunt definite în Convenţia-cadru europeanã privind cooperarea transfrontaliera a colectivitãţilor sau autoritãţilor sau autoritãţilor teritoriale, au convenit asupra dispoziţiilor urmãtoare: ART. 1 Pãrţile se angajeazã sa caute şi sa promoveze mijloacele unei cooperãri transfrontaliere atât la nivel regional, cat şi local. Prin cooperare transfrontaliera ele înţeleg orice mãsuri concertate cu caracter administrativ, tehnic, economic, social sau cultural, apte sa întãreascã şi sa dezvolte raporturile de vecinãtate în zone situate de fiecare parte a frontierei, precum şi încheierea de acorduri adecvate, în vederea rezolvarii problemelor ce pot aparea în acest domeniu. Aceste mãsuri vor putea tinde în special la ameliorarea condiţiilor dezvoltãrii regionale şi urbane, a protecţiei bogãţiilor naturale, a intrajutorarii în caz de dezastru şi de calamitate, precum şi la ameliorarea serviciilor acordate populaţiei. ART. 2 Pãrţile fac eforturi, prin consultare reciprocã, de a asigura autoritãţilor regionale care ţin de resortul lor mijloacele corespunzãtoare care sa le permitã stabilirea între ele a unor legãturi de colaborare. ART. 3 Ele vor face eforturi, de asemenea, pentru favorizarea iniţiativelor autoritãţilor locale, în vederea stabilirii şi dezvoltãrii colaborãrii transfrontaliere. ART. 4 În cazul unei cooperãri transfrontaliere întreprinse conform prezentului acord, autoritãţile şi colectivitatile locale şi regionale care participa vor beneficia de aceleaşi facilitãţi şi de aceeaşi protecţie ca şi în cazul în care cooperarea s-ar exercita pe plan intern. Autoritãţile competente ale fiecãrei pãrţi vor veghea sa fie prevãzute creditele necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare a organelor însãrcinate sa promoveze cooperarea transfrontaliera vizata în prezentul acord. ART. 5 Fiecare parte va insarcina un anumit organ, comisie sau instituţie pe care o va desemna sa examineze legislaţia şi reglementarea nationala în vigoare, pentru a propune modificarea dispoziţiilor susceptibile sa împiedice dezvoltarea cooperãrii locale transfrontaliere. Aceste organe vor studia în special ameliorarea dispoziţiilor fiscale şi vamale, regulile în materie de schimb şi de transfer de capitaluri, precum şi procedurile ce reglementeazã intervenţia autoritãţilor superioare, îndeosebi în materie de tutela sau de control. Înainte de a lua mãsurile vizate la alineatului precedent, pãrţile interesate se vor pune de acord, dacã va fi cazul, şi îşi vor comunica informaţiile necesare. ART. 6 Pãrţile vor veghea la gãsirea, pe cale de arbitraj sau în alt mod, a unei soluţii pentru problemele litigioase de importanta localã a cãror reglementare prealabilã ar fi necesarã pentru reusita acţiunilor de colaborare transfrontaliera.
1.2. Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVĂ: Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreunã cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5). ART. 1 În vederea promovãrii concertarii transfrontaliere în regiunea definitã în anexa la prezentul acord, pãrţile vor constitui o comisie mixtã, denumita în continuare comisie, având, dacã este cazul, unul sau mai multe comitete regionale, denumite în continuare comitete, însãrcinate cu tratarea problemelor relative la concertarea transfrontaliera. ART. 2 1. Comisia şi comitetul vor fi formate din delegaţii compuse la initiativa fiecãreia dintre pãrţi. 2. Delegatiile comisiei vor fi compuse din maximum 8 membri, dintre care cel puţin 3 reprezintã autoritãţile regionale. Preşedinţii delegatiilor în comitete sau reprezentanţii lor vor participa, cu vot consultativ, la lucrãrile comisiei*3).
------------------- *3) Cifrele relative la numãrul membrilor comisiei nu au decât un caracter indicativ şi vor trebui adaptate la situaţiile concrete, ca, de altfel, ansamblul dispoziţiilor acestui model de acord. Autorii modelelor de acord au vrut sa sublinieze prin aceste cifre necesitatea de a crea comisii compuse dintr-un numãr limitat de membri, capabili sa lucreze cu eficacitate. Pe de alta parte, aceştia au vrut, de asemenea, sa dea indicaţii privind proporţia, pe de o parte, între reprezentanţii autoritãţilor centrale şi, de pe alta parte, reprezentanţii autoritãţilor regionale.
3. Comitetele, formate din... delegaţii de... membri, sunt constituite la initiativa comisiei şi în înţelegere cu autoritãţile regionale şi locale din zonele frontaliere vizate prin prezentul acord. Delegatiile în comitete vor fi compuse din reprezentanţi ai acestor autoritãţi sau ai organismelor regionale sau locale. În plus, un delegat va fi desemnat de autoritãţile centrale. Acesta din urma va fi, dacã este cazul, ales din organele care reprezintã autoritãţile centrale în zonele frontaliere care intra în competenta comitetelor. 4. Comisia se reuneste cel puţin o data pe an. Comitetele se întrunesc oricât de des va fi nevoie, dar cel puţin de doua ori pe an. 5. Comisia şi comitetele stabilesc regulamentul lor interior. ART. 3 Fiecare dintre pãrţi suporta cheltuielile delegaţiei sale în comisie. Cheltuielile delegatiilor în comitete vor fi suportate de autoritãţile care au constituit aceste delegaţii. ART. 4 Pentru a se asigura coordonarea şi continuitatea lucrãrilor comisiei şi ale comitetelor, pãrţile vor crea, ori de câte ori va fi nevoie, un secretariat ale cãrui componenta, sedii, modalitãţi de funcţionare şi finanţare sunt stabilite printr-un aranjament ad-hoc între pãrţi, la propunerea comisiei sau, în lipsa acestuia, de comisia însãşi. ART. 5 Zonele frontaliere la care se extinde aplicarea prezentului acord vor fi determinate într-o anexa la acord, anexa al cãrui conţinut va putea fi modificat printr-un simplu schimb de note. ART. 6 1. Chestiunile care fac obiectul concertarii transfrontaliere sunt cele care se pun în urmãtoarele domenii*4):
-------------- *4) Aceasta lista nu are decât o valoare indicativa şi va trebui adaptatã la fiecare caz de cooperare. Ea nu poate fi interpretatã ca modificând competentele diferitelor autoritãţi teritoriale potrivit dreptului intern. Într-adevãr, în cadrul comisiei sunt reprezentate atât autoritãţile centrale, cat şi cele regionale.
- dezvoltarea urbana şi regionala; - transporturi şi comunicaţii (transporturi în comun, drumuri şi autostrazi, aeroporturi comune, cai fluviale, porturi maritime etc.); - energie (centrele pentru producere de energie, furnizãri de gaz, electricitate, apa etc.); - protecţia naturii (situri ce trebuie protejate, zone de recreere, parcuri naturale etc.); - protecţia apelor (lupta impotriva poluarii, construirea de staţii de epurare etc.); - protecţia aerului (poluarea atmosferica, lupta impotriva zgomotului, zone de liniste etc.); - învãţãmânt, formare profesionalã şi cercetare; - sãnãtate publica (de exemplu, utilizarea unui centru de sãnãtate situat într-una din zone, de cãtre locuitorii celeilalte zone); - cultura, timp liber şi sport (teatre, orchestre, centre sportive, colonii de vacanta, case ale tinerilor etc.); - întrajutorare în caz de catastrofa (incendii, inundatii, epidemii, accidente de avion, cutremure de pãmânt, accidente la munte etc.); - turism (realizari comune pentru promovarea turismului); - probleme legate de muncitorii frontalieri (facilitãţi de transport, de cazare, securitate socialã, chestiuni fiscale, probleme de angajare şi de şomaj etc.); - proiecte de activitãţi economice (proiecte de implementare industriala etc.); - proiecte diverse (uzina de tratare a deşeurilor, construire de canale de scurgere etc.); - ameliorarea structurii agrare; - infrastructura socialã. 2. Pãrţile vor putea hotãrî, printr-un simplu schimb de note, modificarea acestei liste. ART. 7 1. Cu excepţia unor dispoziţii speciale, comisia este insarcinata sa trateze chestiunile generale şi chestiunile de principiu, cum sunt: elaborarea programelor pentru comitete, coordonarea şi contractele cu administraţiile centrale interesate, precum şi cu comisiile mixte create înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord. 2. Comisia are, în special, sarcina de a sesiza, dacã este cazul, guvernele respective asupra recomandãrilor sale şi asupra celor ale comitetelor sale, precum şi asupra unor eventuale proiecte vizând încheierea de acorduri internaţionale. 3. Comisia poate face apel la experţi pentru studiul unor chestiuni deosebite. ART. 8 1. Comitetele au, în principal, sarcina de a studia problemele care se pun în domeniile vizate de art. 6 şi de a face propuneri şi recomandãri în legatura cu acestea. Ele pot fi sesizate de comisie, de autoritãţile centrale, regionale sau locale ale pãrţilor, precum şi de instituţii, asociaţii sau alte organisme de drept public sau privat. Ele pot, de asemenea, sa se sesizeze din proprie initiativa. 2. Comitetele pot constitui, pentru studierea acestor probleme, grupuri de lucru. Ele pot, de asemenea, sa facã apel la experţi şi sa ceara avize legale sau rapoarte tehnice. Comitetele trebuie sa procedeze în asa fel încât o consultare cat mai larga cu putinta sa conducã la rezultate care sa corespundã intereselor populatiilor respective. ART. 9 1. Comitetele informeazã comisia asupra chestiunilor supuse examinãrii lor, precum şi asupra concluziilor la care au ajuns. 2. Dacã concluziile necesita decizii la nivelul comisiei sau al guvernelor respective, comitetele vor formula recomandãri în acest sens, adresate comisiei. ART. 10 1. Atât comisia, cat şi comitetele sunt abilitate sa regleze, cu acordul membrilor lor, chestiunile de interes comun, în mãsura în care membrii lor au competenta potrivit legislaţiei respective a pãrţilor. 2. Comisia şi comitetele se vor informa reciproc asupra deciziilor luate în legatura cu aceasta. ART. 11 1. Delegatiile din cadrul comisiei sau al comitetelor se vor informa reciproc asupra mãsurilor luate de autoritãţile competente ca urmare a recomandãrilor formulate sau a proiectelor de acorduri elaborate conform art. 7.2 şi 9.2. 2. Comisia şi comitetele vor examina acţiunea ce ar trebui întreprinsã ca urmare a dispoziţiilor luate de autoritãţile competente vizate în primul alineat.
1.3. Model de acord interstatal cu privire la concertarea localã transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVĂ: Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreunã cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5). ART. 1 În vederea unei mai bune informãri reciproce şi a dezvoltãrii concertarii între autoritãţile locale de o parte şi de cealaltã a frontierelor, pãrţile invita aceste autoritãţi sa examineze împreunã problemele locale de interes comun în cadrul grupurilor de concertare. ART. 2 Regulile de funcţionare a acestor grupuri sunt definite prin acord între membrii lor. Autoritãţile superioare sunt asociate la lucrãrile lor sau informate asupra acestora. Grupurile de concertare sunt asociate la lucrãrile comisiilor regionale de concertare transfrontaliera în condiţiile definite de acestea din urma, dacã astfel de comisii au fost create în regiunea luatã în considerare. În mod reciproc, aceste comisii contribuie la lucrãrile grupurilor. Ele pot, de asemenea, interveni ca grupuri de consultare în cadrul aplicãrii unor acorduri interstatale specifice, încheiate în domeniul cooperãrii transfrontaliere. ART. 3 Vocaţia grupurilor de concertare este de a asigura schimbul de informaţii, consultarea reciprocã, studiul unor chestiuni de interes comun, definirea unor obiective identice. Activitatea lor se efectueazã cu respectarea responsabilitãţilor proprii membrilor lor şi nu implica nici un transfer de competenta. Totuşi, în cadrul unor acorduri de cooperare, membrii acestor grupuri pot defini în comun, în mod valabil, mãsurile sau restricţiile care calauzesc acţiunile lor respective sau procedurile de consultãri prealabile pe care înţeleg sa le urmeze. ART. 4 (varianta) În vederea facilitãrii activitãţii acestor grupuri de concertare, autoritãţile locale interesate pot crea, în limitele puterilor care sunt atribuite de dreptul intern, asociaţii destinate sa furnizeze un suport juridic cooperãrii lor. Aceste asociaţii vor fi constituite pe baza dreptului civil al asociaţiilor sau al dreptului comercial al unuia dintre statele respective. Pentru aplicarea regimului juridic adoptat se face, dacã este cazul, abstractie de condiţiile, formalitãţile sau autorizaţiile speciale legate de cetãţenia membrilor acestor asociaţii. Informaţiile transmise autoritãţilor superioare, conform art. 2, vor conţine orice informaţie privind activitãţile asociaţiilor vizate în prezentul articol.
1.4. Model de acord interstatal privind cooperarea frontaliera contractualã între autoritãţi locale
NOTA INTRODUCTIVĂ: Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreunã cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5). ART. 1 Cooperarea transfrontaliera între autoritãţi locale este realizatã, în special, prin intermediul contractelor care au obiect administrativ, economic sau tehnic. ART. 2 Contractele de cooperare transfrontaliera sunt încheiate de autoritãţile locale în limitele competentei lor, asa cum aceasta rezulta din dreptul intern. Ele se referã mai ales la furnizarea de prestaţii sau de servicii, la realizarea unor acţiuni comune, la crearea de asociaţii constituite pe baza dreptului civil sau comercial al unuia dintre statele-pãrţi sau la participarea la astfel de asociaţii*5).
------------------ *5) Coerenta acordului ar subzistã chiar dacã acest alineat nu ar fi inclus aici.
ART. 3 Cocontractantii definesc dreptul aplicabil la contractele menţionate, prin referire la dreptul contractelor (public şi privat) al unuia dintre statele-pãrţi la prezentul acord. Ei determina, de asemenea, în mãsura în care este necesar, derogarile ce pot fi aduse la dispoziţiile neconstrangatoare ale acestui drept. În absenta unei stipulaţii relevante în contract, dreptul aplicabil este cel al statului de care depinde autoritatea localã, care, în virtutea acordului, este insarcinata cu executarea celei mai importante prestaţii în natura sau, în lipsa, autoritatea localã al carei angajament financiar este cel mai important. În orice situaţie, cetãţenii fiecãreia dintre autoritãţile locale care sunt pãrţi la contract pãstreazã impotriva acestora orice drept de acţiune şi de recurs de care ar fi beneficiat fata de autoritãţile menţionate, dacã acestea ar fi pãstrat fata de ele sarcina de a efectua prestãri, furnizãri sau servicii. Autoritãţile locale care fac obiectul unei astfel de acţiuni sau recurs dispun de dreptul de a face recurs impotriva autoritãţilor locale care şi-au asumat sarcina prestãrilor, furnizarilor sau serviciilor. ART. 4 Proiectele de încheiere sau de modificare de contracte sunt supuse simultan, în fiecare stat, regulilor ordinare care reglementeazã intervenţia autoritãţilor superioare. Totuşi nici o aprobare nu este cerutã din partea autoritãţilor care sunt pãrţi la contract. Orice hotãrâre a unei autoritãţi superioare, care tinde sa împiedice încheierea sau aplicarea ori sa provoace rezilierea unui contract de cooperare transfrontaliera, implica o concentrare prealabilã cu autoritãţi superioare omoloage ale altor state interesate. ART. 5 În caz de litigiu, dreptul aplicabil defineste jurisdicţia competenta. Totuşi contractele de cooperare transfrontaliera pot prevedea clauze de arbitraj. Persoanele beneficiare şi terţii îşi pãstreazã totuşi posibilitãţile de recurs existente impotriva autoritãţilor locale ale statului de care depind, aceste autoritãţi având sarcina de a se întoarce impotriva cocontractantului în culpa. Autoritãţile superioare vor lua toate mãsurile ce le stau în putere pentru a asigura o prompta executare a sentinţelor judiciare, indiferent de naţionalitatea tribunalului care le-a pronunţat. ART. 6 Contractele încheiate în cadrul prezentului acord îşi menţin valabilitatea şi dupã denunţarea sa. Totuşi contractele vor conţine o clauza care va autoriza pãrţile sa le rezilieze cu respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, în cazul în care prezentul acord va fi fost el însuşi denunţat. Statele-pãrţi vor avea facultatea de a asigura aplicarea acestei clauze.
1.5. Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera între autoritãţi locale
NOTA INTRODUCTIVĂ: Acest acord poate fi încheiat fie individual, fie împreunã cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5). ART. 1 Pentru scopurile care, în virtutea dreptului intern, pot fi realizate în cadrul unei asociaţii sau al unui sindicat, colectivitatile locale şi alte persoane de drept public pot participa la asociaţii sau sindicate ale puterilor locale, constituite pe teritoriul unei alte pãrţi, conform dreptului intern al acesteia. ART. 2 În limitele atribuţiilor membrilor sãi, asociaţiile sau sindicatele vizate la art. 1 au dreptul de a-şi exercita activitãţile ce decurg din scopul lor social pe teritoriul fiecãreia dintre pãrţile interesate. Acestea sunt supuse regulilor stabilite de acest stat, cu excepţia derogarilor admise de acesta. ART. 3 1. Actul constitutiv al asociaţiei sau al sindicatului şi statutele, precum şi modificãrile acestor acte sunt supuse aprobãrii autoritãţilor superioare ale tuturor colectivitãţilor locale participante. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte intrarea într-o asociaţie sau într-un sindicat deja existent. 2. Aceste acte şi aprobarea lor vor fi aduse la cunostinta tuturor populatiilor interesate, potrivit modalitãţilor de asigurare a publicitãţii aplicate în fiecare stat. Acelaşi lucru este valabil pentru orice schimbare a sediului social, precum şi pentru orice decizie privind persoanele apte sa angajeze asociaţia sau sindicatul şi limitele competentelor lor. 3. Actele de mai sus vor fi întocmite în limbile oficiale folosite în fiecare dintre statele în care acestea vor trebui sa aibã efect. Diversele texte vor avea aceeaşi valabilitate. ART. 4 1. Statutele reglementeazã raporturile de drept ale asociaţiei sau ale sindicatului. Ele cuprind domeniile cerute de legislaţia relevanta, conform prevederilor art. 1. În toate cazurile ele desemneazã membrii, numele şi sediul. Ele definesc misiunea asociaţiei sau a sindicatului şi, eventual, funcţiile şi locul de stabilire a structurilor chemate sa le realizeze. Ele reglementeazã condiţiile în care organele de gestiune şi de administraţie sunt desemnate, dimensiunile obligaţiilor celor asociaţi şi ale contribuţiei lor la sarcinile comune. Organele de gestiune trebuie sa aibã cel puţin un reprezentant al colectivitãţilor locale membre ale fiecãrei tari. Ele fixeazã componenta şi modul de deliberare ale adunãrii generale, forma proceselor-verbale de şedinţa, modalitãţile de dizolvare şi de lichidare, precum şi regulile aplicabile în materie de bugete şi conturi. 2. Statutele trebuie sa includã, de asemenea, o dispoziţie care sa permitã asociaţilor sa se retragã din asociaţie, cu respectarea unui termen a cãrui durata va fi fixatã de ei, precum şi dupã lichidarea eventualelor lor datorii fata de asociaţie şi achitarea compensatiei fata de aceasta, astfel cum va fi evaluatã de experţi, pentru investiţiile şi cheltuielile efectuate de asociaţie pentru sau în profitul asociaţilor respectivi. Statutele stabilesc, de asemenea, condiţiile de demitere sau de excludere a unui asociat din motive de neexecutare a angajamentelor sale. ART. 5 Pãrţile se angajeazã sa acorde autorizaţiile necesare pentru îndeplinirea pe teritoriul lor, prin intermediul asociaţiei sau al sindicatului, a misiunii ce revine acestora, sub rezerva exigenţelor respectãrii ordinii sau securitãţii publice. ART. 6 În cazul în care, conform dreptului intern, asociaţia sau sindicatul nu va putea dispune pe teritoriul unui stat de anumite puteri, drepturi sau avantaje necesare bunei indepliniri a misiunii sale în folosul colectivitãţilor locale membre care depind de acest stat, acestea din urma vor avea dreptul şi datoria de a interveni în locul asociaţiei sau al sindicatului, în vederea exercitãrii sau obţinerii acestor puteri, drepturi sau avantaje. ART. 7 1. Competentele de tutela sau de control asupra asociaţiei sau sindicatului sunt exercitate, conform dreptului intern, de autoritãţile competente ale statului unde ele îşi au sediul. Aceste autoritãţi vegheazã, de asemenea, la salvgardarea intereselor colectivitãţilor locale ce depind de alte state. 2. Autoritãţile competente ale celorlalte tari au un drept de informare privind activitãţile şi deciziile asociaţiei sau ale sindicatului şi actele adoptate în exercitarea tutelei sau controlului. Ele primesc, în special, la cererea lor, textele adoptate şi procesele-verbale ale reuniunilor organelor asociaţiei sau ale sindicatului, bilanţurile anuale, precum şi proiectul de buget, dacã exista, atunci când dreptul intern prevede comunicarea lor cãtre autoritãţile de tutela sau de control. Ele pot comunica direct cu organele asociaţiei sau ale sindicatului, precum şi cu autoritãţile de tutela sau de control, pot sa le adreseze observaţii şi sa le ceara sa fie consultate direct în anumite cazuri şi asupra unor probleme determinate. 3. Autoritãţile competente ale celorlalte state vor avea, de asemenea, dreptul de a notifica asociaţiei sau sindicatului ca se vor opune ca acele colectivitãţi care ţin de competenta lor sa continue sa participe la asociaţie sau la sindicat. Aceasta notificare, motivatã în mod corespunzãtor, va fi consideratã ca o cauza de excludere şi va fi specificatã ca atare în statute. Autoritãţile vizate la paragrafele 1 şi 2 din prezentul articol au, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate printr-un delegat pe lângã organele de gestiune ale asociaţiei sau ale sindicatului, acest delegat având competenta de a asista la toate reuniunile organelor sus-menţionate şi de a primi agendele reuniunilor şi procesele lor verbale. ART. 8 Prestaţiile sau furnizarile cu care asociaţia sau sindicatul vor fi însãrcinate pe teritoriul membrilor lor, în conformitate cu statutele respective, vor fi efectuate sub responsabilitatea lor şi cu exonerarea completa de rãspundere a membrilor lor. Asociaţia sau sindicatul va fi rãspunzãtor fata de beneficiari şi terţi. Totuşi aceştia vor conserva fata de autoritãţile locale, în locurile în care au fost efectuate prestãrile sau furnizarile, toate drepturile, acţiunile şi recursurile de care ar beneficia fata de autoritãţile menţionate, dacã acestea ar fi pãstrat, în ceea ce le priveşte, sarcina de a efectua prestãri sau furnizãri. Autoritãţile care vor fi fãcut obiectul unor astfel de acţiuni sau recursuri vor putea face ele însele recursuri impotriva asociaţiei sau sindicatului. ART. 9 1. În lipsa concilierii, contestaţiile referitoare la funcţionarea asociaţiei sau a sindicatului, cele ce îl opun pe acesta membrilor sãi sau care opun doi sau mai mulţi membri între ei sunt aduse în fata autoritãţilor administrative şi judiciare ale statului în care asociaţia sau sindicatul îşi are sediul. 2. Orice alte litigii în afarã celor prevãzute la paragraful 1 sunt aduse în fata autoritãţilor administrative şi judiciare competente, conform regulilor obişnuite aplicabile pe teritoriul statelor-pãrţi contractante, în afarã cazului în care cei interesaţi nu convin sa încredinţeze soluţionarea litigiului unei instanţe arbitrale desemnate de ele. 3. Statele-pãrţi vor lua mãsurile necesare pentru a asigura pe teritoriul lor executarea hotãrârilor şi sentinţelor relative la dispoziţiile de mai sus. ART. 10 Sindicatele şi asociaţiile constituite conform prezentului acord subzistã şi dupã denunţarea lui, fãrã sa prejudicieze totuşi dispoziţiile art. 7 paragraful 3.
2. Scheme de acorduri, de statute şi de contracte între autoritãţile locale
NOTA INTRODUCTIVĂ: Scheme de acorduri, contracte şi statute destinate autoritãţilor locale La fel ca şi pentru state, colectivitatile locale ar trebui sa dispunã de o culegere de acorduri şi contracte, selecţie care exista deja astãzi într-un anumit numãr de state, asa cum o demonstreaza documentaţia destul de numeroasa în materia acordurilor. Sistemul propus comporta şase scheme de acorduri, de contracte şi statute, ce corespund unor grade şi formule diferite de cooperare transfrontaliera localã. Aceste scheme sunt, dupã obiectul şi situaţia legislatiilor naţionale, fie susceptibile de o utilizare imediata, fie subordonate adoptãrii unui acord interstatal care reglementeazã utilizarea lor. De o maniera generalã, încheierea de acorduri interstatale, chiar acolo unde ea nu pare absolut indispensabila, ar putea contribui la precizarea condiţiilor de recurgere la aceste acorduri din partea colectivitãţilor locale. Încheierea de acorduri interstatale pare sa se impunã, în orice caz, pentru recurgerea la acordul vizat la pct. 2.6 (organe de cooperare transfrontaliera). Sistemul acestor scheme de acorduri destinate colectivitãţilor locale corespunde modelelor de acorduri interstatale. Se va face referire la acordurile interstatale în notele introductive care preced fiecare schema. Este, de asemenea, posibil sa se integreze acordurile şi organismele create la nivel local şi structurile de concertare transfrontaliera, care ar fi stabilite la nivel regional sau naţional. Astfel, grupurile locale de concertare (schema 2.1) ar putea sa se integreze în structura comisiilor, comitetelor şi grupurilor de lucru prevãzute în modelul de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera (modelul 1.2). Este cazul totodatã sa se menţioneze ca aceste modele au fost concepute pe o baza schematica, deoarece nu este posibil sa se imagineze ansamblul de probleme care se pot pune în fiecare caz aparte. Aceste scheme constituie un îndrumar pretios, dar ele vor putea fi modificate în funcţie de necesitãţile intalnite de colectivitatile locale care le-ar putea folosi. Tot colectivitatile locale vor avea rolul de a determina modul în care ele înţeleg sa-i facã pe cetãţeni sa participe la concertarea transfrontaliera, în special în domeniul sociocultural. O asemenea participare ar contribui, fãrã nici o indoiala, la eliminarea anumitor obstacole în calea cooperãrii transfrontaliere. Concertarea sprijinita pe interesul cetãţenilor ar beneficia astfel de o baza solida. Unul dintre mijloacele de a instaura participarea publicului ar putea fi acela de a recurge la o asociaţie. În acest fel, una dintre schemele de acorduri (schema 2.3) se referã la crearea unei asociaţii de drept privat.
2.1. Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare între autoritãţile locale
NOTA INTRODUCTIVĂ: În mod normal este posibil sa se creeze acest tip de grup fãrã a se fi recurs la acorduri interstatale. Numeroase exemple probeazã aceasta posibilitate. Totuşi, dacã persista incertitudini cu caracter juridic sau de alta natura, ar trebui fixate condiţiile de recurgere la acest gen de concertare printr-un acord interstatal (modelul 1.3). Scopul şi sediul grupului de concertare ART. 1 Autoritãţile locale (pãrţile) se angajeazã sa se concerteze în urmãtoarele domenii care ţin de competenta lor (a se specifica domeniul sau domeniile de competenta sau, eventual, a se face referire la "problemele locale de vecinãtate"). În acest scop ele vor institui un grup de concertare, denumit mai jos grup, al cãrui sediu va fi la... . Misiunea grupului este de a asigura schimbul de informaţii, concertarea şi consultarea între membrii sãi în domeniile definite la alineatul precedent. Autoritãţile membre se angajeazã sa-i transmitã toate informaţiile necesare îndeplinirii misiunii sale şi sa se consulte, în prealabil, în cadrul sau, la adoptarea hotãrârilor sau mãsurilor ce intereseazã domeniile sus-menţionate. Membrii grupului ART. 2 Fiecare autoritate localã-parte este reprezentatã în grup printr-o delegaţie de... membri, delegaţi de cãtre ea. Fiecare delegaţie poate, de acord cu grupul, sa fie însoţitã de reprezentanţi ai organismelor socio-economice particulare şi de experţi (aceasta varianta exclude participarea cu titlu de membri a altor entitãţi decât autoritãţile locale, ceea ce ar diferentia aceasta formula de asociaţia de drept prevãzutã la 2.3). Varianta posibila: numãrul membrilor fiecãrei delegaţii poate varia. Pot deveni membri ai grupului autoritãţile locale şi regionale, grupurile socioeconomice şi persoanele fizice care vor subscrie la prezentul acord. Grupul este acela care hotãrãşte admiterea de noi membri. Fiecare delegaţie poate, de comun acord cu grupul, sa fie însoţitã de reprezentanţi ai unor organisme private sau de experţi. Atribuţiile grupului ART. 3 Grupul poate delibera referitor la toate chestiunile indicate la art. 1. Procesul-verbal va inregistra toate problemele în legatura cu care s-a desprins un consens, precum şi recomandãrile asupra cãrora s-a convenit sa fie adresate autoritãţile sau grupãrilor interesate. Grupul este abilitat sa procedeze la studii şi la anchete privind problemele de competenta sa. ART. 4 Membrii grupului pot conveni sa încredinţeze acestuia executarea unor sarcini de ordin practic bine delimitate. De asemenea, grupul poate îndeplini toate misiunile care îi sunt încredinţate de alte instituţii. Funcţionarea grupului ART. 5 Grupul adopta regulamentul sau interior. ART. 6 Ca regula generalã, grupul este convocat de doua ori pe an sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor sãi, care propun înscrierea unui punct pe ordinea de zi. Convocarea şi trimiterea ordinii de zi trebuie sa intervinã cu cel puţin 15 zile înainte, pentru a permite pregãtirea deliberãrilor în cadrul fiecãrei instituţii reprezentate. ART. 7 Grupul desemneazã din rândul membrilor sãi un birou permanent, cãruia îi determina atribuţiile şi componenta. Preşedinţia este exercitatã conform regulamentului interior şi, în lipsa acestuia, de cãtre decanul de varsta. Relaţiile cu persoanele terţe şi cu autoritãţile superioare ART. 8 În raporturile sale cu persoanele terţe, grupul este reprezentat de cãtre preşedintele sau, în afarã cazului în care dispoziţiile regulamentului interior prevãd altfel. Autoritãţile superioare de care depind membrii grupului pot obţine de la acesta, la cererea lor, orice informaţie privind lucrãrile grupului şi sunt abilitate sa trimitã acolo un observator. Secretariat şi finanţare ART. 9 Secretariatul este asigurat de una dintre instituţiile membre (cu sau fãrã un sistem de reinnoire, în fiecare an). Fiecare colectivitate este obligatã sa contribuie la cheltuielile de secretariat dupã modalitãţile fixate mai jos: ................................................................................ În principiu, expedierea informaţiilor şi a documentaţiei se face în limba statului din care provin. Adeziuni şi retrageri ART. 10 Pot deveni membri ai grupului autoritãţile locale şi regionale care vor subscrie la prezentul acord. Grupul hotãrãşte asupra admiterii de noi membri. ART. 11 Orice membru se poate retrage din grup prin simpla notificare a hotãrârii sale cãtre preşedinte. Retragerea unui membru nu afecteazã funcţionarea grupului, cu excepţia cazului în care grupul decide altfel. ART. 12 Pãrţile vor informa secretarul general al Consiliului Europei despre încheierea acestui acord şi îi vor transmite textul acestuia.
2.2. Schema de acord pentru coordonarea în gestiunea afacerilor publice locale transfrontaliere
NOTA INTRODUCTIVĂ: În mai multe state acest tip de acord de coordonare transfrontaliera este deja posibil. Dacã acest lucru nu se intampla, condiţiile de recurgere la acest tip de acord ar trebui fixate în cadrul unui aranjament interstatal prealabil (modelul 1.3). Scopul acordului ART. 1 Articolul 1 defineste scopul şi obiectul acordului (de exemplu dezvoltarea armonioasã a regiunii frontaliere), precum şi domeniile aferente. Teritoriul vizat de acord ART. 2 Este cazul sa se precizeze, la art. 2, teritoriile vizate de acord de ambele (sau de cele trei) pãrţi ale frontierei. Angajament ART. 3 Acest articol defineste condiţiile care permit realizarea scopurilor acordului (art. 1). În funcţie de obiectul acordului, pot fi prevãzute urmãtoarele angajamente: - pãrţile se angajeazã sa se supunã unei proceduri de consultare prealabilã înaintea luãrii unor decizii pentru un anumit numãr de mãsuri pe care trebuie sa le ia în limitele atribuţiilor lor şi ale teritoriului pe care îl administreazã; - pãrţile se angajeazã sa întreprindã, pe teritoriul lor şi în limitele atribuţiilor lor, mãsurile necesare realizãrii obiectivelor vizate în acord; - pãrţile se angajeazã sa nu întreprindã nici o acţiune care ar putea fi contrarã obiectivelor comune vizate de prezentul acord. Coordonare ART. 4 Articolul 4 ar trebui sa precizeze, potrivit circumstanţelor şi necesitãţilor specifice fiecãrui acord, condiţiile în care decurge coordonarea: - fie desemnând drept grup de concertare grupul având competenta generalã, vizat de schema de acord 2.1; - fie prevãzând crearea unui grup de consultare specific pentru obiectivul acestui acord; - fie pe calea unor simple contacte bilaterale la nivelul autoritãţilor interesate. Conciliere ART. 5 Fiecare membru al grupului de concertare (fiecare parte, dacã nu exista un grup) poate sesiza grupul (cealaltã parte, dacã nu exista un grup) ori de câte ori considera ca acordul n-a fost aplicat: - fie ca n-a avut loc consultarea prealabilã; - fie ca mãsurile luate nu sunt conforme cu acordul; - fie ca mãsurile necesare realizãrii obiectivului stabilit prin acord n-au fost luate. Dacã pãrţile nu consimt la un acord, ele pot recurge la o comisie de conciliere mandatata sa controleze respectarea angajamentelor. Instanta de control ART. 6 Pãrţile pot conveni crearea unei instanţe specifice pentru controlul respectãrii angajamentelor asumate, compusa dintr-un numãr egal de experţi desemnaţi de cele doua pãrţi şi dintr-un expert neutru, a cãrui desemnare sau mod de desemnare este dinainte prevãzut. Instanta de control exprima avizul sau cu privire la respectarea sau nerespectarea acordului. Ea este abilitata sa facã public avizul sau. ART. 7 Pãrţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre încheierea acestui acord şi îi vor transmite textul.
2.3. Schema pentru crearea de asociaţii transfrontaliere de drept privat
NOTA INTRODUCTIVĂ: Se presupune ca participarea unei colectivitãţi locale a unui stat la o asociaţie de drept privat a unui alt stat este posibila potrivit aceloraşi reguli şi aceloraşi condiţii care se aplica participãrii acelei colectivitãţi locale la o asociaţie de drept privat în propriul sau stat. Dacã lucrurile nu stau asa, aceasta posibilitate ar trebui sa fie prevãzutã în mod expres în cadrul unui aranjament internaţional între statele interesate (modelele de acorduri interstatale 1.3 şi 1.4). În mod normal, asociaţiile de drept privat trebuie sa se supunã regulilor prevãzute de legea tarii în care asociaţia îşi are sediul. Lista care urmeazã indica dispoziţiile pe care statutul lor ar trebui sa le fixeze, în mãsura în care legea aplicabilã nu le prevede. Dispoziţiile relative la grupul de concertare (schema 2.1) pot fi, de asemenea, aplicate, mutatis mutandis, acestui tip de asociaţii. Statutele determina, în special: 1. membrii fondatori ai asociaţiei şi condiţiile de adeziune a noi membri; 2. numele, sediul şi forma juridicã ale asociaţiei (cu referire la legea nationala); 3. obiectul asociaţiei, condiţiile de realizare a obiectivelor sale şi mijloacele pe care ea le are la dispoziţie; 4. organele asociaţiei şi, în special, funcţiile şi modul de funcţionare a adunãrii generale (modalitãţi de reprezentare şi vot); 5. desemnarea administratorilor sau a girantilor şi puterile lor; 6. dimensiunea angajamentului asociaţilor fata de terţi; 7. condiţiile de modificare a statutelor şi de dizolvare a asociaţiei; 8. angajamentul pãrţilor de a-l informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre crearea unei asociaţii transfrontaliere şi de a-i comunica statutele acesteia.
2.4. Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept privat")
NOTA INTRODUCTIVĂ: Se presupune ca aceste colectivitãţi locale sunt abilitate sa încheie un astfel de tip de contract cu autoritãţile locale din alte tari. Dacã nu acesta este cazul, aceasta posibilitate ar trebui prevãzutã în cadrul unui acord interstatal (modelul 1.4). Este vorba de un tip de contract la care pot recurge colectivitatile locale pentru vânzare, închiriere piata muncii, furnizare de bunuri sau de prestaţii, cesiunea de drepturi de exploatare etc. Recurgerea colectivitãţilor locale la contracte de tip "drept privat" este mai mult sau mai puţin admisã conform legislatiilor şi practicilor naţionale, iar distincţia între contracte de tipul "drept privat" şi "drept public" este dificil de transat. Se admite totuşi ca acest tip de contract poate fi utilizat ori de câte ori, conform interpretãrii ce prevaleazã în fiecare ţara, este vorba mai curând de o operaţiune de tip comercial sau economic pe care o persoana fizica sau juridicã de drept privat ar fi putut, de asemenea, sa o încheie. Pentru orice operaţiune care comporta intervenţia colectivitãţilor locale care exercita atribuţii ce nu pot fi rezervate decât puterii publice, este cazul sa se ia în considerare, în plus fata de dispoziţiile evocate mai jos, regulile suplimentare dezvoltate în contractul model de tip "drept public" (schema 2.5). Pãrţile Articolul 1 desemneazã pãrţile şi precizeazã dacã acordul este deschis sau nu altor colectivitãţi locale. Articolul 2 precizeazã problemele legate de facultatea generalã de a contracta în mod deosebit beneficiarii şi, de asemenea, modalitãţile şi condiţiile. Dacã este cazul, el specifica, de asemenea, rezervele necesare referitoare la acordarea autorizãrii de cãtre autoritãţile superioare, în mãsura în care aceasta afecteazã aplicabilitatea contractului. Obiectul contractului Articolul 3 fixeazã obiectul contractului, cu referire la: - domenii determinate; - zone geografice; - persoane (comune, organisme naţionale cu competenta localã etc.); - forme juridice determinate. Articolul 4 stipuleazã durata contractului, condiţiile de reinnoire şi termenele eventuale de realizare. Regimul juridic şi economic al contractului Articolul 5 indica locul de semnare şi de executare a contractului şi precizeazã regimul juridic al contractului (drept internaţional privat) şi dreptul aplicabil. Articolul 6 trateazã, dacã este necesar, chestiunile legate de regimul monetar (moneda în care trebuie efectuate plãţile, precum şi modul de reevaluare pentru prestaţiile de lungã durata) şi problemele de asigurare. Procedura de arbitraj Articolul 7 prevede, dacã este cazul, o procedura de conciliere şi o procedura de arbitraj. În aceasta ultima eventualitate, comisia de arbitraj este compusa dupã cum urmeazã: - fiecare parte cu un interes opus desemneazã (varianta: preşedinţii instanţelor competente în materie administrativã, de care depinde fiecare dintre pãrţi) o persoana ca membru al comisiei de arbitraj şi pãrţile împreunã procedeazã la desemnarea unuia sau a doi membri independenţi, în asa fel încât sa se ajungã la un numãr impar de membri; - în caz de numãr par al membrilor comisiei de arbitraj şi de partajare a voturilor, votul membrului independent este preponderent. Modificarea şi rezilierea contractului Articolul 8 fixeazã regulile care se aplica în caz de modificare sau de reziliere a contractului. Articolul 9 prevede ca pãrţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre încheierea acestui acord şi îi vor transmite textul lui.
2.5. Schema de contract de furnizare sau de prestare de servicii între colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept public")
NOTA INTRODUCTIVĂ: Aceasta categorie de contracte se apropie de cea prevãzutã la schema 2.4 (contracte încheiate într-un scop determinat). Aceasta categorie vizeazã, în special, concesionarea unor servicii publice sau lucrãri publice (sau în orice caz considerate "publice" de una din ţãrile în cauza) sau acordarea unui concurs financiar*6) de la o comuna la alta sau cãtre un alt organism de cealaltã parte a frontierei. Concesionarea unor astfel de prestaţii cu caracter public comporta responsabilitãţi şi riscuri deosebite legate de serviciile publice, care necesita, în consecinta, introducerea în contract a unor dispoziţii suplimentare fata de cele prevãzute prin contractul de tip "drept privat".
-------------- *6) Aceasta formula ar putea aduce servicii colectivitãţilor frontaliere, în special în materie de poluare: o colectivitate ar putea oferi un concurs financiar alteia, pentru ca aceasta din urma sa realizeze anumite lucrãri ce ţin de competenta sa, dar reprezentând un anumit interes pentru prima.
Contractele "transfrontaliere" de acest tip nu sunt neapãrat admise de toate ţãrile şi, drept urmare, o asemenea posibilitate şi determinarea condiţiilor de recurgere la astfel de contracte ar trebui adeseori sa fie reglementate în prealabil într-un acord interstatal (a se vedea modelul de acord 1.4). Recurgerea la un asemenea contract, care este destul de simplu de conceput şi de realizat, ar putea în anumite cazuri sa evite crearea unui organism comun de tipul "sindicat intercomunal transfrontalier" (schema 2.6), care pune alte probleme juridice. Dispoziţii contractuale care urmeazã a fi prevãzute În cazul în care contractul implica, cel puţin într-una din tari, stabilirea sau gestiunea domeniului public, a unui serviciu public sau a unei lucrãri publice aparţinând unei colectivitãţi locale, este necesar sa se prevadã garanţii contractuale conform regulilor în vigoare în ţara sau ţãrile interesate. Dacã va fi nevoie, contractul va face, de asemenea, referire la urmãtoarele condiţii deosebite: 1. regulamentul care fixeazã condiţiile de stabilire sau funcţionare a lucrãrii sau serviciului respectiv (de exemplu: orare, tarif, condiţii de utilizare etc.); 2. condiţiile deosebite ale realizãrii întreprinderii sau exploatãrii, de exemplu abilitari şi autorizaţii cerute, procedura etc.; 3. caietul de sarcini al întreprinderii sau exploatãrii; 4. procedurile de ajustare a contractului în curs de executare care decurg din exigenţele interesului public şi compensaţiile financiare care rezulta din aceasta; 5. relaţiile pe care le implica întreprinderea sau exploatarea respectiva, pe de o parte, între utilizatorii lucrãrii sau serviciilor şi, pe de alta parte, cel care exploateazã (de exemplu condiţii de acces, redevenţe etc.); 6. modalitãţile de retragere, rãscumpãrare sau denunţare a contractului. În afarã acestor condiţii deosebite, se aplica dispoziţiile evocate pentru schema de contract (tip "drept privat") 2.4.
2.6. Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVĂ: Se presupune ca mai multe autoritãţi locale sunt admise sa creeze împreunã un organism cu personalitate juridicã, în vederea creãrii şi exploatãrii unei lucrãri sau a unui echipament sau serviciu public. Crearea şi funcţionarea acestei asociaţii sau acestui sindicat vor decide, în mod esenţial, de legislaţia aplicabilã şi de eventualele precizãri pe care le va aduce un acord interstatal prealabil care autorizeaza aceasta forma de cooperare (modelul 1.5). Mai jos figureazã lista dispoziţiilor pe care statutele ar trebui sa le fixeze, în mãsura în care legea aplicabilã nu le prevede. Statutele vor determina în special: 1. membrii fondatori ai asociaţiei şi condiţiile de aderare de noi membri; 2. numele, sediul, durata şi forma juridicã ale asociaţiei (cu referire la legea care-i conferã personalitate juridicã); 3. obiectul asociaţiei, condiţiile de realizare a acestuia şi mijloacele de care ea dispune; 4. modalitatea în care este format capitalul social; 5. valoarea angajamentelor asociaţiilor şi limitele lor; 6. modul de numire şi de revocare a administratorilor sau a girantilor asociaţiei, precum şi puterile lor; 7. raporturile asociaţiei cu membrii sãi, terţii şi autoritãţile superioare, în special în ceea ce priveşte comunicarea bugetelor, bilanţurilor şi conturilor; 8. persoanele care sunt însãrcinate sa exercite controalele tehnice şi financiare cu privire la activitatea asociaţiei şi comunicãrile pe care le antreneaza verificãrile lor; 9. condiţiile de modificare a statutelor şi de dizolvare; 10. regulile aplicabile în materie de personal; 11. regulile aplicabile în materie de limba.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
