Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDONANTA nr. 117 din 31 august 2000 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDONANTA nr. 117 din 31 august 2000 pentru ratificarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucuresti la 30 decembrie 1999

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 3 septembrie 2000

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 1 lit. A pct. 18 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanta.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.
Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanta şi face parte integrantã din aceasta.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat

Ministrul lucrãrilor publice
şi amenajãrii teritoriului,
Nicolae Noica

Ministrul apelor, pãdurilor şi
protecţiei mediului,
Romica Tomescu

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes

p. Ministrul industriei şi
comerţului,
Sorin Potanc,
secretar de stat

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,

au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul Programului: RO 9909
Titlul: Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a
Durata: pana la 31 decembrie 2000.
ART. 2
Angajamentul comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 14,3 milioane euro, denumita în continuare Finanţarea gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura, Finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la data de 31 decembrie 2000, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din Finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul Finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita al plãţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plati), dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din Finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã:

Pentru Comunitate:
------------------
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
ROMÂNIA
Fax: (40-1) 2302453

Pentru Beneficiar:
------------------
Ministerul Afacerilor Externe
Departamentul pentru Afaceri Europene
Aleea Alexandru nr. 33
Sectorul 1, Bucureşti
ROMÂNIA
Fax.: (40-1) 3126929

ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii lui de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru Finanţare gratuita.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene
în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD-CADRU*)

*) Traducere.

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de alta parte, denumite împreunã pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante, denumit în continuare Memorandum de finanţare, pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale cuprinse în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Atunci când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, un stat sau o agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã Finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc Finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în Memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui Memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga Finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în Memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

Titlul III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale sau aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului ce ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din Finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, astfel cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, ce executa contracte de cooperare tehnica finanţate din Finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, astfel cum se prevede în art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza Memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza Memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea Finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmarea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - Adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din Acordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un Tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2(C)

DISPOZIŢII SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiective generale şi specifice
Obiectivul general al programului este de a sprijini eforturile ţãrilor candidate pentru integrarea în Uniunea Europeanã cat mai curând posibil.
Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni (IMD) are 3 obiective specifice:
a) sa faciliteze accesul la investiţii prioritare în domeniul transporturilor şi mediului cu impact transfrontalier;
b) sa faciliteze accesul la credite din partea instituţiilor financiare internaţionale (IFI) şi la cofinantarea din partea ţãrilor beneficiare;
c) cunoaşterea de cãtre ţãrile candidate a procesului de selecţie şi a cadrului concurential în care vor fi elaborate cererile de finanţare şi procedurile de implementare descentralizata ce urmeazã sa fie utilizate prin instrumentul ISPA care va intra în vigoare în anul 2000.

1.2. Eligibilitatea proiectelor
Un proiect IMD trebuie sa întruneascã un numãr de criterii de eligibilitate pentru a putea fi acceptat pentru finanţare:
a) proiectul trebuie sa fie cofinantat de cãtre o IFI în conformitate cu criteriile de la Copenhaga şi sa aibã angajamentul necesar pentru cofinantarea din partea beneficiarului;
b) proiectul trebuie sa vina în completarea unei finantari existente şi nu sa "sufoce" cofinantarea existenta (condiţionatã adiţional);
c) proiectul trebuie sa fie pregãtit pentru contractare imediat dupã semnarea Memorandumului de finanţare;
d) componenta PHARE trebuie sa participe la finanţarea proiectului cu cel puţin 2 milioane euro.

1.3. Selectarea proiectelor, transparenta şi consultanţa
Procesul de selecţie pentru propunerea financiarã începe cu o cerere adresatã ţãrilor candidate de a prezenta o lista lungã cu potenţiale proiecte ce pot fi cofinantate prin Facilitatea IMD în 1999.
Cererile prezentate de ţãrile candidate au fost integrate într-o lista lungã indicativa, care a fost apoi analizata prin consultarea serviciilor relevante din cadrul Comisiei Europene (i.e. Direcţiile generale de transport, mediu şi dezvoltare regionala). Lista care a rezultat în urma analizei are un impact deosebit asupra unei zone prioritare, dupã cum se evidenţiazã în Parteneriatul pentru aderare şi, în multe cazuri, abordeaza problema transfrontaliera, îndeosebi interconectarea regionala în domeniul transporturilor şi mediului.
Proiectele care au rãmas pe lista au fost apoi evaluate din punct de vedere al fezabilitatii şi al stadiului de realizare, împreunã cu IFI relevante. Acele proiecte care întrunesc criteriile amintite mai sus sunt prezentate în prezentul Memorandum de finanţare.
O atentie deosebita a fost acordatã acelor proiecte care ar putea atrage maximum de resurse financiare din partea IFI, a ţãrilor partenere şi din partea sectorului privat, care sa finanteze primele faze de implementare a proiectelor propuse, care altfel nu ar fi fost realizate şi care se vor orienta spre asigurarea conformitatii cu respectivele directive ale UE. De exemplu, asistenta acordatã Brno din Republica Ceha, prin Facilitatea IMD în cadrul prezentului Memorandum de finanţare, permite municipalitatii sa dezvolte unitatea de tratare a apelor reziduale la un nivel mai ridicat, care se face în conformitate cu directivele UE, şi sa realizeze acest lucru cu 5 ani mai devreme decât se prevazuse iniţial în programul general al municipalitatii de reabilitare a apelor reziduale.

1.4. Descrierea proiectelor
Acest punct prezintã o scurta descriere a proiectelor care urmeazã sa fie finanţate prin prezentul memorandum. Alte detalii sunt prezentate în fişele de proiect.
Proiectele vor fi finanţate prin Facilitatea IMD - partea a 5-a în toate ţãrile candidate, cu excepţia Slovaciei şi Ungariei. Proiectele transmise de Slovacia nu beneficiazã încã de asistenta din partea IFI, iar proiectele Ungariei nu sunt finalizate sau, cum este situaţia în unul dintre cazuri, a primit deja asistenta prin Facilitatea IMD, dar care nu este încã implementata. Toate proiectele care au fost respinse la finanţarea prin Facilitatea IMD - partea a 5-a, inclusiv cele ale Slovaciei şi Ungariei, vor fi transmise autoritãţilor de programare pentru ISPA.
Prezentul Memorandum de finanţare incearca sa se orienteze cãtre problemele critice de mediu care nu sunt în general finanţate de Comunitate, în special problema apelor reziduale (i.e. proiectul Estoniei pentru remedierea heleşteielor), poluarea aerului (i.e. proiectul României privind conversia energiei termice) şi sursele de putere alternativa (i.e. proiectul geotermal Podhale). În funcţie de stadiul în care se afla, aceste proiecte pot fi finanţate prin viitoarele instrumente financiare comunitare.
De asemenea, merita observat în prezentul Memorandum de finanţare eforturile financiare PHARE pentru atragerea investiţiilor din sectorul privat care sa acopere costurile de mediu.
Prin asistenta acordatã proiectelor municipale privind concesionarea şi aranjamentele operationale cu companii private (i.e. proiectele privind sistemul de alimentare cu apa din Kranjska Gora, Slovenia şi Brno, Republica Ceha), Facilitatea IMD urmãreşte sa atragã mai multe resurse care sa previnã problemele de mediu în timp ce urmeazã sa se acorde asistenta municipalitatilor pentru asigurarea conformitatii cu acquisul comunitar.
Prin aceasta abordare se recunoaşte ca sectorul privat este singura sursa viabila care sa acopere imensa lipsa financiarã din domeniul mediului. Cu toate acestea, se acorda o importanta deosebita asistenţei financiare nerambursabile care sa faciliteze concesionarea prin reducerea costurilor la tariful plãtit de populaţie, dar de care nu beneficiazã companiile din sectorul privat. Astfel, operatorii interesaţi sunt excluşi de la licitaţia pentru proiectele finanţate prin Facilitatea IMD din cauza poziţiei lor privilegiate, iar activele finanţate prin fonduri PHARE rãmân în proprietatea municipalitatii.
Dupã cum se obişnuieşte la toate proiectele IFI, fiecare alocare din fonduri PHARE va include costuri de urmãrire pentru a asigura o implementare eficienta. Data fiind complexitatea procesului de achiziţie în cadrul acestui proiect, precum şi necesitatea de a conveni asupra calendarului de implementare al proiectelor IFI cu acela al proiectelor IMD, licitaţia pentru precalificare se afla în plinã desfãşurare pentru cele mai multe dintre proiectele aflate pe lista. Aceasta presupune ca cerinţele Facilitatii IMD pentru realizarea rapida a contractãrii, dupã semnarea Memorandumului de finanţare, au fost îndeplinite. Orice cheltuieli suplimentare la contractele care beneficiazã de finanţare PHARE vor fi acoperite de fonduri din partea altor cofinantatori, ca urmare a faptului ca alocarile prezentate mai jos nu pot fi depasite.

1.4.1. Bulgaria
Titlu: Unitatea de tratare a apei reziduale Sofia
IFI: BERD
PHARE: 23 milioane euro
Proiect: În cadrul procesului de revizuire şi dezvoltare a sistemului de alimentare cu apa potabilã şi apa reziduala, componenta PHARE se va orienta spre dezvoltarea unitãţii de tratare a apei reziduale. Municipalitatea va dezvolta sistemul de canalizare. Dezvoltarea reţelei şi orice lucrare de infrastructura rãmasã în unitate va fi contractatã prin licitaţie cu o companie din sectorul privat. BERD va acorda un credit companiei operatoare care va finanta lucrãrile capitale de care rãspunde. Componenta PHARE faciliteazã aceasta forma de operare, permitand astfel municipalitatii sa dezvolte sistemul de tratare a apelor reziduale şi sistemul de furnizare a apei la standardele Uniunii Europene, instituie o forma de concesionare pentru operare şi asigura ca unitãţile vechi se vor dezvolta astfel încât sa se asigure conformitatea cu directivele UE relevante.

1.4.2. Republica Ceha
Titlu: Proiectul municipal de dezvoltare a sistemului de furnizare a apei Brno
IFI: BERD
PHARE: 14,2 milioane euro
Proiect: În cadrul programului de dezvoltare a sistemului de apa potabilã şi ape reziduale pentru municipiul Brno, componenta PHARE va fi utilizata pentru modernizarea principalului canal care se leagã de unitate. Municipalitatea modernizeazã unitatea, precum şi alte aspecte legate de reţeaua de distribuţie. BERD va acorda un credit municipalitatii, care va finanta lucrãrile de care rãspunde. Municipalitatea finalizeazã în acest moment o forma de operare cu o companie din sectorul privat pentru punerea în funcţiune a unitãţii. Componenta PHARE faciliteazã aceasta forma de operare, permitand astfel municipalitatii sa ia în considerare - şi sa se asigure de faptul ca asistenta se adreseazã gravelor probleme de scurgere din reţea - un aspect pe care nu îl poate rezolva pe termen mediu fãrã asistenta PHARE.

1.4.3. Estonia
Titlu: Remedierea zonei Sillamae Tailing
IFI: NEFCO/NIB
PHARE: 5 milioane euro
Proiect: O unitate de operare a unei mine de uraniu care a fost închisã a generat reziduuri toxice, în cea mai mare parte reziduuri de metale grele. Aceasta unitate trebuie sa fie urgent remediata pentru protecţia sãnãtãţii umane, a biodiversitatii mediului în zona, precum şi în zona Marii Baltice, în general. Întregul program de refacere va dura 5 ani, începând cu finanţare PHARE şi continuand cu finanţare din partea NEFCO şi NIB. Proiectul rãspunde tuturor directivelor din domeniul biodiversitatii ca o consecinta a promovãrii conformitatii în domeniul reziduurilor. În funcţie de progresele înregistrate, acest proiect poate reprezenta un proiect-pilot pentru alte mine de uraniu din zona cu probleme similare.

1.4.4. Letonia
Titlu: Doua proiecte din cadrul Programului Proiect 800 - Proiectul celor trei oraşe (Bauska/Kuldiga/Saldus) şi Proiectul celor cinci oraşe (Kraslava/Gulbene/Aizkraukle/ Jekabpils/Talsi).
IFI: NEFCO/BERD
PHARE: 5,5 milioane euro (2,345 milioane euro pentru Bauska/Kuldiga/Saldus şi 3,155 milioane euro pentru Kraslava/Gulbene/Aizkraukle/Jekabpils/Talsi).
Proiect: Programul Proiect 800 din Letonia se adreseazã necesitãţilor de protecţie impotriva poluarii pentru 800 de mici localitãţi, care împreunã reprezintã un focar pentru regiune, inclusiv pentru Marea Baltica. Contribuţia PHARE aduce localitãţile aflate în acest focar în conformitate cu directivele privind apele reziduale şi apa potabilã din mediul urban, ale cãror costuri ar fi fãcut neviabila finanţarea proiectelor pentru beneficiari.

1.4.5. Lituania
Titlu: Proiect de mediu - Jurbarkas
IFI: BEI
PHARE: 2 milioane euro
Proiect: Contribuţia PHARE este destinatã municipalitatii Jurbarkas şi face parte dintr-un program de 8 milioane euro alocat pentru aceasta şi pentru oraşele invecinate, în scopul asigurãrii conformitatii acestor microregiuni cu directivele privind apele reziduale şi apa potabilã din mediul urban, reducerii poluarii transfrontaliere în Marea Baltica şi pentru a crea posibilitatea de a se implica în noi faze ale dezvoltãrii sistemului de ape reziduale.

1.4.6. Polonia
Titlu: Proiect geotermic - Podhale
IFI: BIRD
PHARE: 14 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinantat de BIRD presupune construcţia unei unitãţi de energie geotermica în oraşul Zakopane. Proiectul sprijinã reducerea poluarii aerului cauzatã de folosirea pe scara larga a surselor de energie poluante în aceasta zona din sudul Poloniei din ce în ce mai importanta din punct de vedere turistic, care atrage peste patru milioane de vizitatori anual. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele din domeniul protecţiei aerului, precum şi în ceea ce priveşte reducerea poluarii transfrontaliere la granita cu Slovacia.

Titlu: Programul de tratare a apelor reziduale Bielsko-Biala
IFI: BIRD
PHARE: 5 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinantat de BIRD va acorda asistenta pentru reabilitarea sistemului de apa potabilã şi a sistemului de ape reziduale. Proiectul este cofinantat de BIRD şi implica un aranjament de operare cu o companie din sectorul privat. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele respective din domeniul apei şi al apelor reziduale.

Titlu: Programul de mediu rural
IFI: BIRD/NEFCO
PHARE: 3,5 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinantat de BIRD şi NEFCO va reduce poluarea cu nitrati din sectorul fermelor agricole dintr-o anumitã regiune a Poloniei. Proiectul presupune acordarea de asistenta tehnica pentru dezvoltarea fermelor şi pentru containere, în vederea controlului pierderilor de nitrati care determina poluarea râurilor şi a surselor de apa subterana. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele privind poluarea cu nitrati şi va reprezenta un proiect-pilot ce va putea fi aplicat într-o alta zona a Poloniei dupã anul 2000.

1.4.7. România
Titlu: Programul de dezvoltare a utilitãţilor municipale (Braşov şi Constanta)
IFI: BERD
PHARE: 8 milioane euro (4 milioane euro - Braşov şi 4 milioane euro - Constanta)
Proiect: Programul de dezvoltare a utilitãţilor municipale s-a bucurat de un mare succes printre programele de investiţii în domeniul sistemelor de imbunatatire a apelor reziduale, cofinantate de BERD. Totuşi elementele care privesc cele doua municipalitati - Braşov şi Constanta - care au fost propuse nu ţin de capacitatea lor de finanţare. Investiţiile PHARE vor asigura includerea lor în programul general, permitand Programului de dezvoltare a utilitãţilor municipale sa îşi atinga obiectivele şi sa depãşeascã nivelurile de conformitate prevãzute iniţial.

Titlu: Unitatea de tratare a apelor reziduale Valea Jiului
IFI: BERD
PHARE: 4,1 milioane euro
Proiect: Proiectul propus este complex - asigurarea unei capacitãţi de tratare biologica la unitatea existenta la Uricani şi reabilitarea reţelei de canalizare pentru Lupeni. Proiectele vor avea ca rezultat asigurarea conformitatii cu respectivele directive UE în cele doua localitãţi.

Titlu: Proiectul de conservare a energiei termice Oltenita
IFI: BERD
PHARE: 2,2 milioane euro
Proiect: Proiectul presupune înlocuirea schimbatoarelor de caldura cu unitãţi de încãlzire pe baza de combustibil uşor, în 11 puncte din Oltenita, la frontiera romano-bulgara. Aceasta va permite închiderea unitãţilor de încãlzit pe baza de combustibil greu din Oltenita şi, astfel, reducerea emisiilor de sulfati, nitrati şi alte substanţe în localitate.

1.4.8. Slovenia
Titlu: Proiectul privind apele reziduale din municipiul Kranjska Gora
IFI: BEI
PHARE: 2,5 milioane euro
Proiect: Obiectivul acestui proiect îl constituie construirea unei noi unitãţi centrale de tratare a apelor reziduale şi principalul colector în localitatea Kranjska Gora în vederea respectãrii cerinţelor din directivele UE privind tratarea apelor reziduale în mediul urban. Unitatea de tratare a apelor reziduale va reduce din impactul scurgerilor în raul Sava Dolinka. Proiectul este cofinantat de BEI.

Titlu: Reabilitarea caii ferate Murska Sobota (Dezvoltarea Coridorului V de cale feratã din Slovenia)
IFI: BERD/BEI
PHARE: 10 milioane euro
Proiect: Proiectul presupune: (i) înlocuirea sistemului mecanic existent de semnalizare şi a dispozitivelor de siguranta cu noi dispozitive electronice pe linia de cale feratã Ljubljana - Sezana; (ii) modernizarea liniei de cale feratã Ormoz - Murska Sobota, cu reconstructia garilor Ivanjkovici Ljutomer şi Beltinci, inclusiv prelungirea transportului de mãrfuri pe calea feratã, instalarea sistemului de semnalizare şi a dispozitivelor de siguranta, construirea facilitãţilor respective pentru pasageri; şi (iii) devierea pe o distanta de 2 km a liniei de cale feratã aflate în pericol de alunecare de teren. Proiectul va avea un impact transfrontalier deosebit în mãsura în care va contribui la asigurarea unei legãturi de trafic rapid cu Ungaria şi cu alte tari din centrul şi estul Europei dupã deschiderea noii linii de cale feratã cu Ungaria în anul 2000. Ca urmare a implementarii proiectului se vor inregistra şi alte avantaje semnificative, inclusiv siguranta accesului pe peron, un circuit mai rapid al traficului, creşterea siguranţei prin sistemul electronic de semnalizare şi extinderea capacitãţii pe linie.
Procedurile privind evaluarea impactului de mediu ale IFI şi ale ţãrilor beneficiare au fost urmãrite pentru fiecare proiect de investiţii din cadrul Programului pentru infrastructuri de mari dimensiuni, iar detalii ale acestora sunt furnizate în fişele de proiect individuale.
Se va asigura egalitatea de sanse dintre bãrbaţi şi femei de a participa la toate proiectele.


    2. Buget
                                                         - milioane euro -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Ţara şi titlul proiectului    Alocare  Investiţii   Construcţie    Asistenta
                                                    institutionala  tehnica
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Bulgaria PIMD - partea a V-a     23       23            0             0
 Cehia PIMD - partea a V-a        14,2     14,2          0             0
 Estonia PIMD - partea a V-a       5        5            0             0
 Letonia PIMD - partea a V-a       5,5      5,5          0             0
 Lituania PIMD - partea a V-a      2        2            0             0
 Polonia PIMD - partea a V-a      22,5     22,5          0             0
 România PIMD - partea a V-a      14,3     14,3          0             0
 Slovenia PIMD - partea a V-a     12,5     12,5          0             0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 TOTAL:                           99       99            0             0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Aranjamente de implementare
În timp ce PIMD 1999 este prezentat Comitetului de gestiune ca o facilitate orizontala, proiectele trebuie implementate prin:
(i) structurile programelor naţionale PHARE în baza sistemului SID; sau,
(ii) direct de cãtre IFI care cofinanteaza proiectul în baza unui Acord paralel de cofinantare şi implementare delegatã (APC), prin care IFI rãspunde de implementare. În acest caz, nu se va aplica sistemul SID.
PIMD se împarte, în funcţie de proiecte, prin semnarea a 8 memorandumuri de finanţare, dupã cum se prezintã în tabelul de mai jos, asigurând astfel o realizare optima a proiectelor în fiecare ţara şi o eficienta maxima în implementarea lor.


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Ţara şi titlul proiectului     Memorandum de     Milioane   SID sau APC
                                  finanţare          euro
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Bulgaria PIMD - partea a V-a        BG9906           23           SID
 Cehia PIMD - partea a V-a           CZ9910           14,2         SID
 Estonia PIMD - partea a V-a         ES9908            5           APC
 Letonia PIMD - partea a V-a         LE9910            5,5         APC
 Lituania PIMD - partea a V-a        LI9905            2           SID
 Polonia PIMD - partea a V-a         PL9912           22,5         APC
 România PIMD - partea a V-a         RO9909           14,3         SID
 Slovenia PIMD - partea a V-a        SL9909           12,5         SID
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 TOTAL:                                               99
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.1. Implementarea prin programele naţionale Urmãtoarele proiecte PIMD vor fi gestionate în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizata PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) are intreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE:
1. Bulgaria - Unitatea de tratare a apei reziduale Sofia
2. Cehia - Remedierea conductei de apa reziduala Brno
3. Lituania - Proiectul ape reziduale Jubarkas
4. Polonia - Proiectul geotermic Podhale
5. Polonia - Proiectul ape reziduale Bialsko-Biala
6. România - Programul de dezvoltare a utilitãţilor municipale Braşov
7. România - Programul de dezvoltare a utilitãţilor municipale Constanta
8. România - Proiectul ape reziduale Valea Jiului
9. România - Proiectul de conservare a energiei termice
10. Slovenia - Proiectul ape reziduale Kranjska Gora
11. Slovenia - Proiectul de cale feratã Murska Sobota.
Fondul Naţional (FN) în fiecare ţara este dupã cum urmeazã:
1. Bulgaria - Ministerul Finanţelor
2. Republica Ceha - Ministerul Finanţelor
3. Lituania - Ministerul Finanţelor
4. Polonia - Ministerul Finanţelor
5. România - Ministerul Finanţelor
6. Slovenia - Ministerul Finanţelor.
Fiecare Fond Naţional este condus de Responsabilul naţional cu autorizarea (RNA) care va superviza managementul financiar al programului şi va rãspunde de raportarea cãtre CE.
Autoritãţile naţionale de control competente vor derula operaţiuni de control financiar privind implementarea programului.
Fondurile vor fi ţinute în Fondul Naţional, iar plãţile se vor efectua prin Agenţia de implementare (AI) în conformitate cu structurile programului naţional. Toate contractele de achiziţii şi plãţile se vor efectua de Agenţia de implementare cãtre contractor. Beneficiarul va realiza supravegherea şi raportarea progreselor cãtre AI.
Comisia va transfera fonduri cãtre FN în concordanta cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate în urma solicitãrii de cãtre RNA, dupã cum urmeazã:

Bulgaria:
O suma de pana la 4.600.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 4.600.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica.
Cehia:
O suma de pana la 2.840.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 2.840.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica.

Lituania:
O suma de pana la 400.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 400.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica.

Polonia:
O suma de pana la 3.800.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 3.800.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica. Se va tine seama de faptul ca fondurile pentru Programul din mediul rural în Polonia nu vor trece prin Fondul Naţional, însã plãţile se vor efectua direct cãtre instituţia financiarã internationala (IFI) care gestioneazã programul, în baza unui Acord paralel de confinantare şi implementare delegatã (APC) semnat la nivel central între IFI şi Comisie.

România:
O suma de pana la 3.700.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 3.700.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica.

Slovenia:
O suma de pana la 2.500.000 euro va fi transferata cãtre FN dupã semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi fãcute 4 realimentari de pana la 2.500.000 euro sau soldul contului, care suma este mai mica.
Dispoziţiile prevãzute la art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie sa înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui Responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, arãtând cum se realizeazã fluxul de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi modul în care vor fi efectuate plãţile.
Se vor efectua 4 plati în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care 10% din buget a fost deja cheltuit de OPCP. A doua completare poate fi cerutã atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuit. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de-a 4-a rate se va face când s-au cheltuit 70%. În afarã unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate aflate în depozit la Fondul Naţional şi Agenţiile de implementare depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre AI, inclusiv OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP. Fiecare acord de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este chiar agenţia de plata pentru OPCP nu va exista nici un transfer de fonduri de la FN la OPCP. OPCP şi AI vor fi conduse de câte un RAP, numit de RNA, dupã consultãri cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP.
AI are intreaga responsabilitate pentru lansarea licitaţiilor, contractare şi plati.
Un cont separat în euro va fi stabilit pentru fondurile transferate de Comisie Fondului Naţional pentru acest program în bãncile centrale sau într-o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Dobânzile vor fi raportate Comisiei Europene; în cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobânzile pot fi reinvestite în program. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobânzi.
Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate cãtre AI sau OPCP.
Se va tine seama de faptul ca în cazul Letoniei Fondul Naţional va fi agenţia de plata.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile Manualului SID privind cofinantarea proiectelor IFI/PHARE.
Toate contractele privind lucrãri capitale din cadrul acestui Memorandum de finanţare vor fi mai mari de 2 milioane euro.

Aranjamentele de implementare pentru fiecare proiect sunt prezentate succint în tabelul de mai jos:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Titlul proiectului           Agenţia de             Supervizare*)
                              implementare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bulgaria - Unitatea de     OPCP                  Unitatea de implementare a
tratare a apei reziduale                         proiectului pentru tratarea
Sofia                                            apei (Ministerul Dezvoltãrii
                                                 Regionale şi Lucrãrilor
                                                 Publice şi Ministerul
                                                 Mediului şi Apelor)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cehia - Proiectul pentru   Ministerul Devoltarii Municipalitatea şi compania
remedierea conductei de    Regionale (Centrul    de apa
apa reziduala Brno         pentru Dezvoltare
                           Regionala)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Estonia - Proiectul        NEFCO (prin APC)      Unitãţi de implementare a 
pentru remedierea zonei                          proiectului (UIP) în 
Sillamae                                         municipalitati sub
                                                 coordonarea şi controlul
                                                 NEFCO
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia - Proiecte         NEFCO (prin APC)      Unitãţi de implementare a
pentru 3 localitãţi                              proiectului în
                                                 municipalitati sub
                                                 coordonarea şi controlul
                                                 NEFCO
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Letonia - Proiecte         NEFCO (prin APC)      Unitãţi de implementare a
pentru 5 localitãţi                              proiectului în
                                                 municipalitati sub
                                                 coordonarea şi controlul
                                                 NEFCO
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lituania - Proiectul ape   OPCP                  UIP în municipalitatile
reziduale Jubarkas                               Klaipeda şi Paneveys
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia - Proiectul        Fondul Naţional       PEC Geotermia Podhalanska
geotermic Podhale          pentru Protecţia
                           Mediului (Agenţie
                           de implementare)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia - Proiectul ape    Fondul Naţional       UIP - Departamentul de
reziduale Bialsko-Biala    pentru Protecţia      investiţii AQUA
                           Mediului (Agenţie
                           de implementare)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Polonia - Proiectul de     NEFCO (prin APC)      UIP în cadrul Fondului
mediu rural                                      Naţional pentru Protecţia
                                                 Mediului sub coordonarea şi
                                                 controlul NEFCO
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
România - Programul de     OPCP                  UIP a BERD în municipalitate
dezvoltare a utilitãţilor                        (monitorizarea ministerului)
municipale Braşov
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
România - Programul de     OPCP                  UIP a BERD în municipalitate
dezvoltare a utilitãţilor                        (monitorizarea ministerului)
municipale Constanta
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
România - Proiectul ape    OPCP                  UIP a BERD în municipalitate
reziduale Valea Jiului                           (monitorizarea ministerului)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
România - Proiectul de     OPCP                  UIP a BERD în municipalitate
conservare a energiei                            (monitorizarea ministerului)
termice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia - Proiectul ape   OPCP                  Municipalitatea (în baza 
reziduale Kranjska Gora                          contractului FIDIC)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Slovenia - Proiectul de    Ministerul            Ministerul
cale feratã Murska Sobota  Transporturilor şi
                           Comunicaţiilor/OPCP
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

--------
*) Supervizarea se referã la managementul tehnic al proiectului şi nu trebuie confundata cu instrumentele de supervizare din cadrul procedurilor de contractare FIDIC.

3.2. Implementarea prin cofinantarea IFI
În cazul urmãtoarelor proiecte PIMD, Comisia va transfera fondurile în transe, în conformitate cu calendarul de efectuare a plãţilor, direct cãtre IFI care, în colaborare cu beneficiarul creditului din partea IFI, vor gestiona achiziţiile şi managementul financiar pentru Comisia Europeanã, conform procedurilor prevãzute în Acordul paralel de cofinantare şi implementare delegatã (APC) semnat între IFI şi Comisie:
1. Estonia - Proiectul pentru remedierea zonei Sillamae
2. Letonia - Proiectul pentru 3 localitãţi
3. Letonia - Proiectul pentru 5 localitãţi
4. Polonia - Proiectul de mediu rural.
În aceste cazuri, pentru proiectele respective nu se va aplica sistemul SID. Totuşi, dupã semnarea Memorandumului de finanţare de cãtre Comisie şi Coordonatorul naţional al asistenţei, APC va fi semnat, pentru ţãrile respective, de Comisie, pe de o parte, şi instituţia financiarã internationala cofinantatoare (i.e. NEFCO), pe de alta parte. Astfel, fondurile pentru proiectele de mai sus vor fi directionate cãtre IFI implicata, care va implementa şi va administra componenta PHARE, precum şi propria participare la proiect. În cadrul APC se vor aplica procedurile de achiziţii şi implementare ale IFI, însã se vor aplica regulile PHARE privind eligibilitatea şi originea.
Principiile APC sunt:
a) IFI îşi asuma responsabilitatea de a administra implementarea componentei PHARE prin utilizarea structurilor şi procedurilor privind gestionarea fondurilor proprii;
b) fondurile sunt eliberate prin IFI implicate, în transe, în baza contractelor semnate;
c) procedurile şi documentaţia IFI privind sistemul de implementare sunt utilizate şi pentru componenta PHARE. Folosirea procedurilor şi documentaţiei IFI usureaza în mod considerabil activitatea administrativã pentru autoritatea de implementare. Procedurile şi documentaţia PHARE, precum şi ale IFI privind contractele de lucrãri au la baza procedurile FIDIC, ambele sisteme aducând astfel aceeaşi eficienta şi siguranta în implementare;
d) în timp ce se vor utiliza procedurile şi documentaţia IFI pentru achiziţii vor fi aplicate reglementãrile PHARE privind publicitatea, criteriile de eligibilitate, regulile privind sursele şi originea, precum şi transparenta;
e) IFI îşi asuma responsabilitatea de a monitoriza şi raporta Comisiei implementarea componentei PHARE;
f) Comisia şi Curtea de Conturi îşi rezerva dreptul de a face auditul înregistrãrilor privind componenta PHARE şi de a conduce misiuni de monitorizare şi evaluare independente.

3.3. Condiţii generale
Toate contractele trebuie încheiate pana la 31 decembrie 2000. Toate plãţile trebuie sa se efectueze pana la 31 decembrie 2003.
Toate cererile pentru transferul fondurilor (inclusiv avansul) trebuie sa fie însoţite de o confirmare scrisã din care sa reiasã ca activitãţile vor fi contractate local.
Toate fondurile neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã dupã sfârşitul perioadei de plata a programului, suma totalã a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plãtitã Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor pana la efectuarea ultimei plati şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plati referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, îşi asuma intreaga responsabilitate fata de contractori în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala a contractorilor. Fondurile care nu au fost plãtite contractorilor dupã efectuarea ultimei plati vor fi rambursate Comisiei. O analiza generalã a utilizãrii fondurilor depozitate în conturile de garanţie - în mod special a plãţilor fãcute din acestea şi a dobânzilor rezultate vor fi furnizate anual de RNA Comisiei.

4. Monitorizare şi evaluare
Va fi creat un Comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin o data pe an pentru a analiza programele PHARE - inclusiv proiectele PIMD din fiecare ţara - cu scopul de a evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.
CCM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP pentru fiecare Agenţie de implementare (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi Serviciile Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor analiza în detaliu progresele înregistrate în cadrul fiecãrui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern, în conformitate cu prevederile manualului SID, şi vor face recomandãri cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, cãruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. Audit şi evaluare
În cazul proiectelor implementate prin structurile Programului naţional PHARE, conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale agentiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, precum şi de cãtre un auditor extern contractat de Comisie, fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei sau ale Curţii de Conturi a Comunitatîi Europene, asa cum s-a precizat în Condiţiile generale la Memorandumul de finanţare şi la Acordul-cadru.
În cazul proiectelor la care implementarea se realizeazã de cãtre IFI, Comisia îşi menţine aceleaşi drepturi privind accesul la înregistrãrile financiare ale IFI pentru fondurile PHARE, în scopul evaluãrii, dupã cum se arata mai sus, în cadrul programelor naţionale.
Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri ulterioare, dupã închiderea programului.

6. Transparenta/Publicitate
RAP va fi rãspunzãtor de luarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea publicitãţii adecvate pentru toate activitãţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene în România.

7. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile autoritãţii de implementare implicate sau IFI, care participa la cofinantare, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulãrii sale totale sau parţiale şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele Programului PHARE.

ANEXA 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Ghidul informativ poate fi procurat de la autoritãţile locale, regionale şi naţionale din cadrul delegatiilor Comisiei Europene din ţãrile beneficiare.

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata Memorandumului de finanţare, şi se vor referi atât la programele, cat şi la alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta, în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura, accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus şi în concordanta cu indicaţiile tehnice din Ghidul informativ pus la dispoziţie de Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de la paragraful 3 b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca parte a acestui ajutor vine din partea UE, mai ales prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.

4. Transparenta asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercul de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct. Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Informaţiile trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi, în mod special, Programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, ele trebuie sa poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mãrime.

4.3. Publicul larg

Mass-media

Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmãri sa facã explicita participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panouri, postere şi placute permanente

Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie sa fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinând seama de mãrimea contribuţiei UE) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.

Placute permanente

Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinantarea UE. În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea UE.

6. Prevederi finale

Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

--------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta, Guvernul Romaniei, ORDONANTA nr. 117 din 31 august 2000

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"