Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere invitaţia de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, denumită în continuare OCDE, şi luând în considerare puternicul consens politic intern pentru aderarea la această organizaţie,
având în vedere faptul că la Consiliul OCDE din luna iunie 2022 a fost adoptată Foaia de parcurs „Accession Roadmap“, document ce fixează termenii, condiţiile şi etapele procesului de aderare a României la organizaţie şi urmăreşte alinierea legislaţiei, politicilor şi practicilor interne cu cele ale OCDE,
având în vedere obiectivul României asumat în Programul de guvernare 2024-2028 de aderare la OCDE în anul 2026,
având în vedere procesul de evaluare în cadrul comitetelor sectoriale, precum şi necesitatea implementării recomandărilor prioritare în vederea alinierii la cele mai bune politici şi practici în domeniul mecanismelor de soluţionare a litigiilor fiscale şi necesitatea respectării angajamentelor asumate pentru implementarea standardului minim al Acţiunii 14 cu privire la mecanismele de soluţionare a litigiilor fiscale,
având în vedere faptul că în lipsa unor modificări legislative nu au fost înregistrate progrese semnificative în soluţionarea cazurilor de dublă impunere prin procedură amiabilă, fapt care a dus la decalarea calendarului de evaluare a României pentru acest grup şi, implicit, la o presiune majoră pe calendarul aderării,
luând în considerare că neadoptarea opiniei tehnice pentru acest domeniu va decala semnificativ calendarul de adoptare a avizului formal pentru Comitetul de Afaceri Fiscale al OCDE, cu impact asupra procesului de aderare,
având în vedere angajamentele asumate de România prin semnarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri cu celelalte state partenere,
având în vedere angajamentele asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană şi obligativitatea legislaţiei Uniunii Europene,
luând în considerare că dubla impunere generează un dezavantaj competitiv pentru investitorii internaţionali,
deoarece problemele menţionate mai sus vizează interesul public şi strategic al României în îndeplinirea obligaţiilor de drept internaţional şi procesului de aderare la OCDE şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 134/2025 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
ART. I
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 50, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Actul administrativ fiscal ce a stat la baza iniţierii unei proceduri amiabile poate fi anulat sau modificat ca urmare a emiterii unei decizii de soluţionare emise în condiţiile prevăzute la art. 282 alin. (13)."
2. La articolul 52, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:
"(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dacă tranzacţiile prevăzute la respectivul alineat au avut loc şi anterior momentului depunerii cererii în condiţii similare, contribuabilul/plătitorul poate solicita extinderea valabilităţii acordului de preţ în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preţ în avans, perioadă de până la cinci ani fiscali încheiaţi anteriori anului în care s-a depus cererea.
(2^2) Extinderea valabilităţii acordului de preţ în avans pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preţ în avans se aprobă de către organul fiscal competent în emiterea acordului de preţ în avans, în condiţiile stabilite de acesta prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(2^3) În situaţia în care cererea privind emiterea unui acord de preţ în avans se află în curs de soluţionare în cadrul A.N.A.F., inclusiv cererea privind extinderea valabilităţii acordului de preţ în avans pentru o perioadă anterioară anului în care s-a depus cererea, iar la contribuabilul în cauză se află în curs de desfăşurare o acţiune de inspecţie fiscală care vizează impozitele şi perioadele ce fac obiectul cererii privind emiterea unui acord de preţ în avans, conducătorul organului de inspecţie fiscală competent poate decide suspendarea inspecţiei fiscale în cauză."
3. La articolul 52, alineatul (22) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(22) Prin ordin al ministrului finanţelor se stabilesc procedura privind emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate. Prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabilesc procedura privind emiterea acordului de preţ în avans, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea acordului de preţ în avans şi a cererii de modificare, extindere, revizuire sau extindere pentru o perioadă anterioară celei acoperite în cadrul unui acord de preţ în avans."
4. La articolul 127 alineatul (1), după litera i^1) se introduce o nouă literă, lit. i^2), cu următorul cuprins:
"i^2) pentru emiterea unui acord de preţ în avans în condiţiile art. 52 alin. (2^3);"
5. La articolul 127, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul prevăzut la alin. (1), inspecţia fiscală este suspendată până la data la care încetează motivul suspendării, dar nu mai mult de 6 luni de la data suspendării. Termenul de 6 luni nu operează în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. i^1) şi i^2). În aceste cazuri, inspecţia fiscală se reia după data finalizării procedurii judiciare sau după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, precum şi după data la care organul de inspecţie fiscală are acces la documentele financiar-contabile ale contribuabilului, respectiv după data soluţionării cererii de emitere a acordului de preţ în avans."
6. Articolul 282 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 282
Procedura amiabilă
(1) Prevederile prezentului articol se completează cu prevederile Convenţiei 90/436/CEE privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate, ale Codului de conduită revizuit pentru punerea în aplicare efectivă a Convenţiei privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2009/C322/01), precum şi ale convenţiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state.
(2) În România, autoritatea competentă în realizarea procedurii amiabile este A.N.A.F.
(3) În sensul prezentului articol, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) chestiune litigioasă - faptul care generează litigii în urma interpretării şi aplicării convenţiilor sau acordurilor de evitare/eliminare a dublei impuneri la care România este parte;
b) persoană afectată - orice persoană fizică sau juridică cu rezidenţa fiscală în România sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri şi a cărei impozitare este afectată direct de o chestiune litigioasă.
(4) În baza prevederilor convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat, când o persoană afectată consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile acelei convenţii sau acord, indiferent de căile de atac interne, acea persoană îşi poate prezenta cazul privind o chestiune litigioasă autorităţii competente a oricăruia dintre statele contractante, dacă convenţia sau acordul respectiv prevede această posibilitate.
(5) În cazul în care prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante, persoana afectată rezidentă în România poate solicita A.N.A.F., indiferent de căile de atac interne, iniţierea procedurii amiabile atunci când consideră că măsurile luate de unul sau de ambele state contractante au sau vor avea ca rezultat o impozitare a acestuia care nu este conformă cu prevederile convenţiei sau acordului.
(6) În cazul în care prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu stabilesc posibilitatea de adresare către autoritatea competentă a oricăruia dintre statele contractante şi A.N.A.F. consideră că solicitarea persoanei afectate nu poate fi admisă întrucât aceasta nu conţine informaţiile şi documentele necesare sau nu a fost prezentată în termen, A.N.A.F. notifică autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri asupra acestui fapt sau implementează un proces de consultare bilaterală care permite autorităţii competente a celuilalt stat să îşi prezinte opiniile cu privire la obiectul procedurii amiabile. Admisibilitatea solicitării din perspectiva informaţiilor şi documentelor necesare se analizează prin parcurgerea procedurii prevăzute la art. 283^3 alin. (6)-(9).
(7) Cazul privind chestiunea litigioasă trebuie prezentat de persoana afectată în termen de trei ani sau în termenul prevăzut în convenţia sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri, calculat de la data comunicării actului administrativ fiscal sau orice altă notificare din care rezultă o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile convenţiei sau acordului de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat.
(8) Dacă convenţia sau acordul de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu alt stat prevede o perioadă de prezentare a cazului mai scurtă decât perioada de trei ani prevăzută la alin. (7), această perioadă se extinde la trei ani.
(9) Cu scopul de a evita/elimina dubla impunere ce contravine convenţiei sau acordului, A.N.A.F. întreprinde demersuri cu autoritatea competentă din celălalt stat dacă A.N.A.F. nu poate soluţiona cazul unilateral.
(10) A.N.A.F., în realizarea procedurii amiabile, participă la negocieri cu cealaltă autoritate competentă în vederea evitării/eliminării dublei impuneri ce contravine convenţiei sau acordului. În realizarea activităţii de negociere, echipa competentă în soluţionarea procedurii amiabile propune conducerii instituţiei un mandat privind opţiunile de negociere ce pot fi acceptate de România în procesul de negociere cu cealaltă autoritate competentă. Mandatul de negociere poate fi revizuit sau actualizat după parcursul derulării reuniunilor bilaterale în cadrul cărora, împreună cu cealaltă autoritate competentă, se analizează în detaliu aspectele de fond ale speţei, ţinând cont de faptele şi circumstanţele relevante ale cazului.
(11) În cazul procedurilor amiabile în domeniul preţurilor de transfer, mandatul privind opţiunile de negociere se elaborează prin considerarea tuturor metodelor de stabilire a preţurilor de transfer menţionate la art. 11 alin. (4) lit. a)-f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare. Orice modificare legată de alegerea metodei de stabilire a preţurilor de transfer sau de modalitatea de aplicare a acesteia, comparativ cu situaţia care a stat la baza ajustării profiturilor persoanei afectate, se fundamentează în elaborarea mandatului de negociere sau la închiderea cazului procedurii amiabile.
(12) Rezultatul legitim al procesului de negociere şi orice ajustare sau estimare a rezultatului fiscal a persoanei afectate rezultată în urma procesului de negociere şi în conformitate cu mandatul privind opţiunile de negociere este considerată valoare de piaţă pentru cazul care face obiectul mandatului în sensul dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Mandatul privind opţiunile de negociere se aprobă de către preşedintele A.N.A.F.
(13) În cazul în care A.N.A.F. a ajuns la un acord cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant privind modul de soluţionare a cazului prezentat, după ce obţine acordul persoanei afectate, A.N.A.F. emite decizia de soluţionare prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. pe care o transmite de îndată acesteia. Prin decizia de soluţionare, inclusiv prin decizia de soluţionare emisă în conformitate cu prevederile art. 283^5, se pot modifica sau anula actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile.
(14) În cazul în care nu există în derulare o cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile, A.N.A.F. aprobă, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., decizia de soluţionare a procedurii amiabile, cu condiţia ca persoana afectată să renunţe la dreptul de a promova oricare altă cale de atac administrativă sau judiciară referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile.
(15) În cazul în care sunt în derulare alte căi de atac referitoare la actele administrative ce au stat la baza declanşării procedurii amiabile, decizia de soluţionare a procedurii amiabile, aprobată prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., devine astfel obligatorie şi executorie numai după ce persoana afectată prezintă A.N.A.F. dovezi că au fost luate măsuri în vederea încheierii acestora în ceea ce priveşte rezultatul negocierii. Astfel de dovezi trebuie prezentate în termen de cel mult 60 de zile de la data la care decizia respectivă a fost comunicată persoanei afectate.
(16) Implementarea rezultatului negocierii se realizează prin ordin al preşedintelui A.N.A.F independent de orice prevedere naţională legată de prescripţie sau de constatările organului fiscal care decurg din alte acte administrative fiscale ce au stat la baza chestiunii litigioase.
(17) În cazul în care A.N.A.F. şi autoritatea competentă a celuilalt stat contractant nu au ajuns la un acord privind modul de soluţionare a cazului prezentat, A.N.A.F. notifică persoana afectată în legătură cu acest lucru, indicând motivele de fapt şi de drept pentru care nu s-a ajuns la un acord.
(18) Dacă nu se poate ajunge la un acord privind modul de soluţionare a cazului prezentat în termenul prevăzut, în cazul Convenţiei 90/436/CEE şi al Directivei (UE) 2017/1.852 a Consiliului din 10 octombrie 2017 privind mecanismele de soluţionare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană, la solicitarea persoanei afectate, A.N.A.F. este obligată să dea curs procedurilor de arbitraj, sub rezerva acordului celuilalt stat.
(19) A.N.A.F. derulează procedura de arbitraj în condiţiile art. 283^6 şi implementează rezultatul procedurii de arbitraj prin decizie de soluţionare, în condiţiile art. 283^15, fără a fi necesar acordul persoanei afectate.
(20) Atunci când o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiat de România cu un alt stat nu prevede ajustarea corespunzătoare a bazei de impunere în situaţia în care în acel stat s-a făcut o ajustare a profiturilor unei întreprinderi, autoritatea competentă din România se va strădui să rezolve cazurile în care s-a făcut o astfel de ajustare în celălalt stat pe calea procedurii amiabile.
(21) A.N.A.F. realizează procedura amiabilă şi în cazul în care autoritatea competentă a statului cu care România are încheiată o convenţie sau un acord de evitare/eliminare a dublei impuneri îi solicită acest lucru.
(22) În situaţia în care o hotărâre definitivă privind cazul care face obiectul procedurii amiabile a fost pronunţată de instanţa competentă din România, înainte ca A.N.A.F. şi autoritatea competentă a celuilalt stat să fi ajuns la un acord asupra cazului, A.N.A.F. notifică celeilalte autorităţi competente hotărârea definitivă a instanţei, procedura fiind încheiată la data notificării.
(23) Modalitatea de derulare a procedurii amiabile se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(24) Prevederile alin. (4) şi (6) se aplică solicitărilor introduse începând cu data de la care sunt aplicabile prevederile Convenţiei multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, deschisă spre semnare şi semnată de România la Paris la 7 iunie 2017, ratificată prin Legea nr. 5/2022, sau ulterior acelei date pentru convenţiile sau acordurile de evitare/eliminare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, care prevăd posibilitatea ca o persoană afectată să îşi poată prezenta cazul autorităţii competente a oricăruia dintre statele contractante."
ART. II
Prevederile art. I pct. 2-5 se aplică şi pentru acordurile de preţ în avans aflate în curs de soluţionare, iar pct. 1 şi 6 se aplică şi pentru procedurile amiabile aflate în curs de soluţionare, indiferent de stadiul acestora.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor,
Alexandru Nazare
Ministrul afacerilor externe,
Oana-Silvia Ţoiu
Bucureşti, 24 iulie 2025.
Nr. 11.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
