Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adopta prezenta ordonanţă.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În condiţiile prezentei ordonanţe, străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protecţie:
a) statutul de refugiat;
b) protecţie umanitara condiţionată;
c) protecţie umanitara temporară.
ART. 2
(1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere strainului care dovedeşte ca, datorită unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, naţionalitate, apartenenţa la un anumit grup social sau opinie politica, se afla în afară tarii sale de origine şi care nu poate primi sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei tari.
(2) Prin termenul ţara de origine, în cazul unei persoane care deţine mai multe cetăţenii, se înţelege fiecare ţara al carei cetăţean este, iar în cazul unei persoane fără cetăţenie, ţara în care acesta îşi are domiciliul.
ART. 3
(1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi sotiei sau, după caz, şi soţului, precum şi copiilor minori cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în cazul căsătoriilor încheiate de persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.
ART. 4
Nu se acordă statutul de refugiat strainului care:
a) a comis o infracţiune contra păcii şi omenirii ori o infracţiune la care se referă convenţiile internaţionale la care România este parte;
b) a comis o infracţiune grava de drept comun în afară României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;
c) a comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor enunţate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite sau tratatelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la refugiati, la care România este parte.
ART. 5
Protecţia umanitara condiţionată se poate acorda strainului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) şi care dovedeşte ca în ţara sa de origine:
a) a săvârşit fapte pentru care risca o condamnare la pedeapsa cu moartea, cu condiţia ca legea tarii sale sa prevadă pedeapsa cu moartea pentru acele fapte şi pedeapsa sa îi fie aplicabilă;
b) risca să fie supus la tortura sau tratamente inumane ori degradante;
c) din cauza apartenentei sale la o categorie defavorizată de persoane poate fi expus unor pericole de natura sa îi aducă atingere vieţii, integrităţii corporale ori libertăţii sale.
ART. 6
(1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajata, se poate acorda protecţie umanitara temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.
(2) Guvernul stabileşte măsurile şi perioada pentru care se acordă protecţia prevăzută la alin. (1).
CAP. 2
Procedura acordării statutului de refugiat
SECŢIUNEA 1
Procedura ordinară
ART. 7
(1) Pentru acordarea statutului de refugiat în România strainul se adresează cu o cerere scrisă, personal, Oficiului Naţional pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne sau organelor teritoriale ale Ministerului de Interne.
(2) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce:
a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;
b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;
c) au survenit evenimente în ţara de origine a solicitantului, care îl determina sa ceara protecţie, pentru strainul cu drept de şedere în România.
ART. 8
(1) În cazul strainului minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, interesele acestuia sunt susţinute de reprezentantul sau legal, iar în lipsa acestuia i se numeşte un reprezentant legal în conformitate cu prevederile legii române.
(2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul poate depune cererea personal şi i se poate numi un reprezentant legal în condiţiile prevăzute de legea română.
(3) Până la numirea unui reprezentant legal Oficiul Naţional pentru Refugiati asigura minorului protecţia necesară.
ART. 9
(1) După primirea cererii de acordare a statutului de refugiat organul teritorial al Ministerului de Interne eliberează solicitantului o adeverinta provizorie, care tine loc de document temporar de identitate în România şi asigura transportul gratuit până la Oficiul Naţional pentru Refugiati.
(2) În cazul în care cererea a fost depusa la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, organele poliţiei de frontieră eliberează documentul prevăzut la alin. (1) numai după ce strainul primeşte permisiunea de a intra pe teritoriul României şi asigura transportul gratuit până la Oficiul Naţional pentru Refugiati.
(3) În cazul în care cererea a fost depusa la Oficiul Naţional pentru Refugiati, acesta eliberează solicitantului un document temporar de identitate.
(4) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Naţional pentru Refugiati îi poate stabili un loc de reşedinţa şi îi asigura asistenţa materială necesară pentru întreţinere pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat.
(5) Pentru motive justificate de interesul public, siguranţa naţionala, ordinea publică, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă strainul are mijloace materiale necesare pentru întreţinere Oficiul Naţional pentru Refugiati, pe toată durata procedurii de acordare a statutului de refugiat, îi poate stabili un loc de reşedinţa şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc, la solicitarea autorităţilor competente.
ART. 10
(1) În cazul în care strainul a tranzitat anterior o ţara terta sigura şi i s-a oferit deja protecţia în acea ţara sau a avut ocazia, la frontiera ori pe teritoriul acesteia, sa contacteze autorităţile pentru a obţine protecţie, Oficiul Naţional pentru Refugiati poate decide retrimiterea strainului în ţara respectiva, fără analizarea pe fond a cererii sale.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiati poate analiza cererea depusa de străin chiar dacă acesta se afla în situaţia prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.
ART. 11
Sunt considerate tari terţe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin ordin al ministrului de interne, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiati, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) pe teritoriile lor viaţa sau libertatea solicitantului nu este şi nu va fi ameninţată, în sensul art. 33 din Convenţia privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;
b) pe teritoriile lor strainul nu risca să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;
c) în ţările respective strainului i se asigura protecţie efectivă împotriva returnarii în ţara de origine, în sensul prevederilor Convenţiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum şi în baza informărilor efectuate de Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiati cu privire la practica aplicării principiului nereturnarii.
ART. 12
(1) Intervievarea, analizarea motivelor invocate şi decizia asupra cererilor sunt de competenţa Oficiului Naţional pentru Refugiati.
(2) Aceste activităţi sunt realizate de funcţionarii Oficiului Naţional pentru Refugiati anume desemnaţi.
(3) Numirea funcţionarilor se face prin ordin al ministrului de interne.
(4) În procesul decizional funcţionarii prevăzuţi la alin. (2) au dreptul de a consulta experţi.
(5) Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteza referitoare la situaţia din ţările de origine ale solicitanţilor statutului de refugiat, precum şi raspunsuri la solicitarile punctuale ale Oficiului Naţional pentru Refugiati, necesare în vederea soluţionării cererilor de acordare a statutului de refugiat.
(6) Oficiul Naţional pentru Refugiati consulta Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii ţărilor unde în general nu exista risc serios de persecutie şi ţărilor terţe sigure.
ART. 13
(1) Până la soluţionarea cererii sale prin hotărâre definitivă şi irevocabilă strainul care solicită acordarea statutului de refugiat are următoarele drepturi şi obligaţii:
a) dreptul de şedere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii pronunţate asupra cererii de acordare a statutului de refugiat, cu excepţia cererilor respinse ca evident nefondate în urma soluţionării acestora în cadrul procedurilor accelerate;
b) dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret, pe întreaga durata a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
c) dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice faza a procedurii de acordare a statutului de refugiat;
d) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaşte, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat;
e) dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;
f) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate;
g) dreptul la asigurarea transportului în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), la asistenţa necesară pentru întreţinere, în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (4), precum şi la asistenţa medicală primara şi spitaliceasca de urgenta gratuita;
h) obligaţia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului de Interne, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum şi de a se supune fotografierii şi amprentarii;
i) obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a declara orice schimbare de reşedinţa;
j) obligaţia de a preda documentul pentru trecerea frontierei, urmând sa primească documentul prevăzut la art. 9 alin. (1);
k) obligaţia de a răspunde la solicitarile organelor cu atribuţii în domeniul acordării statutului de refugiat şi de a furniza acestora informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa;
l) obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţa fără autorizarea Oficiului Naţional pentru Refugiati;
m) obligaţia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
n) obligaţia de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de organele române competente în materie de refugiati.
(2) Solicitanţii statutului de refugiat beneficiază de masa în limita sumei de 12.000 lei/persoana/zi şi de cazare în limita sumei de 8.000 lei/persoana/zi, la cererea acestora, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului de Interne.
(3) În cursul execuţiei bugetului de stat, în funcţie de posibilităţile financiare, la o creştere a ratei inflaţiei de cel puţin 10% faţă de ultima luna când s-a efectuat o actualizare a cuantumurilor de mai sus, acestea se majorează cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului.
(4) Dacă strainul care solicită acordarea statutului de refugiat este cazat în centrele de primire şi cazare ale Ministerului de Interne, suma prevăzută la alin. (2) referitoare la cazare nu se acordă.
(5) Sumele necesare transportului gratuit până la locul de reşedinţa prevăzut la art. 9 alin. (1) şi (2) se asigura din bugetul Ministerului de Interne.
(6) Fondurile băneşti pentru asistenţa medicală primara şi spitaliceasca de urgenta gratuita prevăzută la alin. (1) lit. g) se asigura de la bugetul de stat şi se aloca Ministerului de Interne.
ART. 14
(1) În urma analizarii cererii, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate hotărî:
a) acordarea statutului de refugiat;
b) acordarea protecţiei umanitare condiţionate;
c) respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat.
(2) Dacă soluţionarea cererii necesita o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu cel mult 30 de zile.
(3) Admiterea sau respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directa de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiati sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţa declarata a acestuia.
(4) Hotărârea de acordare a protecţiei umanitare condiţionate cuprinde şi motivele neacordarii statutului de refugiat.
(5) Hotărârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare forma de protecţie prevăzută la art. 2, 3 sau 5, precum şi dispoziţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii definitive şi irevocabile.
ART. 15
(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 14 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai afla la ultima reşedinţa declarata.
(2) În cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, plângerea se depune de către reprezentantul sau legal, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani poate depune plângere personal sau prin reprezentantul sau legal.
(3) Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul Oficiul Naţional pentru Refugiati sau în a carei raza teritorială îşi are reşedinţa contestatarul.
(4) Plângerea se depune la Oficiul Naţional pentru Refugiati şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de acordare a unei forme de protecţie.
(5) Plângerea se înaintează de îndată instanţei competente, care o va soluţiona în termen de 30 de zile, cu participarea obligatorie a procurorului.
(6) Instanţa se pronunţa printr-o hotărâre motivată.
(7) Împotriva hotărârii instanţei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsa.
(8) Recursul se judeca în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa, hotărârea pronunţată în recurs fiind definitivă şi irevocabilă.
(9) Hotărârile definitive şi irevocabile sunt executorii de drept.
(10) Plângerea, precum şi celelalte acte de procedura privind soluţionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.
ART. 16
(1) După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii instanţei prin care s-a respins plângerea, strainul este obligat sa părăsească România în termen de 15 zile de la comunicare.
(2) În cazul în care, din motive obiective, strainul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul de Interne acorda acestuia dreptul de şedere în ţara, în condiţiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.
(3) O noua cerere de acordare a statutului de refugiat poate fi depusa numai dacă a fost pronunţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă asupra cererii anterioare şi numai dacă sunt îndeplinite alternativ următoarele condiţii:
a) pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii anterioare au apărut elemente noi care nu au putut fi prezentate, din motive neimputabile solicitantului, cu condiţia ca aceste elemente sa nu fie rezultatul unor acţiuni provocate în scopul obţinerii unei forme de protecţie din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei noilor motive invocate şi a imposibilităţii prezentării lor cu ocazia soluţionării cererii anterioare;
b) au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în ţara de origine, de natura a avea consecinţe grave pentru solicitant.
(4) Soluţionarea unei noi cereri depuse în condiţiile alin. (3) se face de către funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), altul decât cel care s-a pronunţat în cadrul procedurii de soluţionare a cererii anterioare.
(5) Hotărârea se pronunţa în termen de 5 zile, numai în baza noii cereri depuse, motivate corespunzător, şi a documentaţiei prezentate anterior de solicitant şi se comunică, în scris, de îndată acestuia.
(6) Hotărârea prin care se acordă accesul la soluţionarea unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat are ca efect şi anularea dispoziţiei de a părăsi teritoriul României, prevăzută în hotărârea anterioară, solicitantul urmând sa beneficieze de drepturile prevăzute la art. 13.
(7) Împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibila o noua cerere de acordare a statutului de refugiat se poate face plângere.
(8) Soluţionarea plângerii prevăzute la alin. (7) se face potrivit prevederilor art. 15.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura accelerata
ART. 17
(1) Fac obiectul procedurii accelerate:
a) cererile evident nefondate;
b) cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa naţionala ori pentru ordinea publică în România;
c) cererile persoanelor care provin dintr-o ţara unde, în general, nu exista risc serios de persecutie.
(2) De asemenea, pot face obiectul procedurii accelerate şi cererile persoanelor care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4.
(3) Cererile de acordare a statutului de refugiat minorilor neinsotiti nu pot fi soluţionate în procedura accelerata.
ART. 18
(1) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată evident nefondata dacă se constata:
a) lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în ţara de origine, în condiţiile art. 2 alin. (1);
b) inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea în mod abuziv, cu rea-credinţa, la procedura de acordare a statutului de refugiat.
(2) Lipsa de fundament a invocarii unei temeri de persecutie în ţara de origine exista în următoarele cazuri:
a) solicitantul nu invoca nici o temere de persecutie în sensul art. 2 alin. (1);
b) solicitantul nu oferă date sau informaţii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecutie ori relatarile sale nu conţin detalii circumstantiale sau personale;
c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerenta, contradictorie sau flagrant neadevarata faţă de situaţia din ţara sa de origine;
d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută şi de Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiati.
(3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competente în materie de refugiati ori recurgerea abuzivă la procedura de acordare a statutului de refugiat exista în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicaţie plauzibila, se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) a depus cererea sub o identitate falsa sau a prezentat documente false ori falsificate, sustinand ca sunt autentice;
b) după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;
c) cu rea-credinţa a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-şi stabili o identitate falsa în scopul solicitării şi acordării statutului de refugiat, fie pentru a ingreuna soluţionarea cererii sale;
d) în mod deliberat a ascuns faptul ca a mai depus anterior o cerere pentru acordarea statutului de refugiat în una sau mai multe tari, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsa;
e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminenta în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţara sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;
f) a încălcat în mod flagrant obligaţiile prevăzute la art. 13;
g) a depus cererea pentru acordarea statutului de refugiat după ce anterior unei examinari, care conţine garanţiile procedurale adecvate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind statutul refugiatilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, i s-a respins o astfel de cerere într-o ţara terta sigura.
(4) Motivele enumerate la alin. (1) nu pot sa prevaleze temerii bine întemeiate de persecutie conform art. 2 alin. (1).
ART. 19
(1) Sunt considerate tari în care în general nu exista risc serios de persecutie, în sensul art. 2 alin. (1), statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiati, prin ordin al ministrului de interne, pe baza următoarelor criterii:
a) numărul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat formulate de cetăţenii tarii respective şi coeficienţii de acordare a acestui statut;
b) situaţia respectării drepturilor fundamentale ale omului;
c) funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenta unor instituţii democratice functionale, care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
d) existenta unor factori de stabilitate.
(2) Pot fi luate în considerare şi alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).
(3) Cererea strainului care provine dintr-o ţara în care în general nu exista un risc de persecutie este respinsă ca evident nefondata, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arata existenta unei temeri bine întemeiate de persecutie în sensul art. 2 alin. (1); în acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura prevăzută la art. 7-16.
ART. 20
(1) Funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, se pronunţa în termen de 3 zile de la primirea cererii.
(2) În cazul în care a fost pronunţată o hotărâre de respingere a cererii ca evident nefondata sau în temeiul art. 4, termenul de depunere a plângerii este de 2 zile de la comunicare.
(3) Plângerea este de competenţa judecătoriei în a carei raza teritorială îşi are sediul Oficiul Naţional pentru Refugiati sau în raza căreia îşi are reşedinţa contestatarul.
(4) Instanţa soluţionează plângerea, cu prezenta obligatorie a procurorului, în termen de 10 zile şi pronunţa o hotărâre motivată.
(5) Hotărârea definitivă este executorie de drept.
(6) Împotriva hotărârii instanţei contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsa.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat
ART. 21
(1) Cererea depusa la organele teritoriale ale Ministerului de Interne dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiati, care o analizează şi pronunţa o hotărâre în termen de 2 zile de la primire.
(2) Funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, în raport cu datele privind situaţia din ţara de origine poate hotărî:
a) acordarea unei forme de protecţie şi a dreptului de a intră în România, dacă solicitantul se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2, 3 sau 5;
b) acordarea dreptului de a intră în România şi de a avea acces la procedura ordinară de soluţionare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacă motivele invocate necesita o documentare suplimentară;
c) respingerea cererii.
(3) Împotriva hotărârii de respingere a cererii strainul poate depune o plângere în termen de 2 zile de la comunicare.
(4) Plângerea se depune la Oficiul Naţional pentru Refugiati, care o înaintează de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială îşi are sediul.
(5) Instanţa soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţa o hotărâre motivată, prin care:
a) respinge plângerea pentru cel puţin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1);
b) admite plângerea, dispune ca Oficiul Naţional pentru Refugiati sa analizeze cererea în procedura ordinară şi permite accesul solicitantului în teritoriu.
(6) În cazul prevăzut la alin. (5) lit. a) hotărârea este motivată, definitivă şi executorie de drept, putând fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
ART. 22
(1) Strainul care solicită acordarea statutului de refugiat în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea definitivă şi executorie a hotărârii de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.
(2) Prin zona de tranzit, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege suprafaţa situata la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, mijloacelor de transport şi bunurilor până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaţionale, prin zona de tranzit se înţelege suprafaţa situata între punctul de îmbarcare/debarcare şi locul unde se efectuează controlul pentru trecerea frontierei.
(3) Solicitantul statutului de refugiat poate fi cazat în centre speciale de primire şi cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului de interne şi având regimul juridic al zonei de tranzit.
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea nu este soluţionată printr-o hotărâre definitivă şi executorie, strainului i se permite intrarea în ţara.
(5) Pe perioada în care se afla în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat solicitantul statutului de refugiat are dreptul la asistenţa juridico-socială şi la ajutoare umanitare din partea organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în materie de refugiati, precum şi din partea reprezentantei din România a Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiati şi, de asemenea, are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 13, cu excepţia celor care intră în contradictie cu prevederile acestei proceduri.
CAP. 3
Drepturile şi obligaţiile refugiatilor şi ale persoanelor care au dobândit o formă de protecţie
ART. 23
(1) Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protecţie conferă beneficiarului următoarele drepturi:
a) sa rămână pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiatii şi persoanele cărora li s-a acordat protecţie umanitara condiţionată;
b) să îşi aleagă locul de reşedinţa şi sa circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;
c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite activităţi nesalarizate, sa exercite profesiuni libere, să efectueze acte şi fapte de comerţ, precum şi alte acte juridice, în condiţiile legii;
d) să îşi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte tari, în vederea reinstalarii;
e) sa beneficieze de tratamentul cel mai favorabil stabilit de lege pentru cetăţenii străini, în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare;
f) sa beneficieze de protecţia proprietăţii intelectuale în condiţiile stabilite de lege;
g) sa beneficieze de asigurări sociale, ajutor social şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile legii;
h) să urmeze învăţământul primar şi gimnazial, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, şi celelalte forme de învăţământ, în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetăţenii străini;
i) sa beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;
j) sa beneficieze de dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cazul sau;
k) sa beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru străini;
l) să aibă acces liber la instanţele de judecată şi la asistenţa administrativă;
m) sa nu fie expulzat sau returnat, cu excepţia cazurilor impuse de ratiuni de siguranţă naţionala sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauza sa nu poată fi trimis în teritorii unde viaţa sau libertatea i-ar fi ameninţată, pe motive de rasa, religie, naţionalitate, apartenenţa la un anumit grup social sau opinii politice.
(2) Minorii neinsotiti care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.
(3) Strainul care a dobândit statutul de refugiat beneficiază, în plus, de următoarele drepturi:
a) sa primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ţara, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;
b) sa beneficieze de cazare, în cazul în care are nevoi speciale, în limita spaţiului disponibil, în centre de cazare a solicitanţilor statutului de refugiat, cu perceperea unei chirii la nivelul celei stabilite pentru spaţiile de locuit, proprietatea statului; minorii neinsotiti vor putea fi cazati fără perceperea vreunei chirii.
(4) Fondurile băneşti necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (3) lit. a) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
ART. 24
Beneficiarul uneia dintre formele de protecţie prevăzute la art. 2, 3 sau 5 are următoarele obligaţii:
a) să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autorităţile române;
b) să aibă o conduita corecta şi civilizata, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiati şi sa răspundă la solicitarile acestora;
c) sa evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenţa legii penale;
d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.
ART. 25
(1) Persoana care a dobândit statutul de refugiat are obligaţia sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 23 alin. (3) lit. a), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreţinerea sa şi a familiei sale.
(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.
CAP. 4
Încetarea, retragerea sau anularea unei forme de protecţie
ART. 26
(1) Forma de protecţie acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 încetează în următoarele situaţii:
a) beneficiarul formei de protecţie a decedat;
b) strainul a dobândit o noua cetăţenie şi se bucura de protecţia statului al cărui cetăţean a devenit;
c) strainul a solicitat renunţarea la forma de protecţie acordată în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe.
(2) Funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2) emite o hotărâre constatatoare privind una dintre situaţiile de fapt prevăzute la alin. (1).
ART. 27
(1) Statutul de refugiat se retrage strainului care se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) a solicitat din nou şi în mod voluntar protecţia tarii a carei cetăţenie o are;
b) după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobândit-o în mod voluntar;
c) s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o sau în afară căreia a stat datorită temerii de a fi persecutat;
d) nu mai poate continua sa refuze protecţia tarii a carei cetăţenie o are datorită faptului ca împrejurările în urma cărora el a fost recunoscut ca refugiat au încetat sa existe;
e) în cazul unei persoane fără cetăţenie, dacă nu mai exista împrejurările care au stat la baza acordării statutului de refugiat şi dacă este în măsura să se întoarcă în ţara în care a avut reşedinţa obişnuită;
f) dacă exista motive justificate de interesul public, siguranţa naţionala şi ordinea publică.
(2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat şi care din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuza protecţia tarii a carei cetăţenie o are.
(3) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat statutul de refugiat şi care din motive imperioase ce se referă la persecutii anterioare refuza să se întoarcă în ţara în care în mod obişnuit avea reşedinţa.
ART. 28
Protecţia umanitara condiţionată se retrage strainului în următoarele situaţii:
a) au dispărut motivele ce au stat la baza acordării ei;
b) după obţinerea ei strainul, prin acţiunile sale sau prin apartenenţa la o anumită grupare, reprezintă un pericol pentru siguranţa naţionala sau ordinea publică în România.
ART. 29
(1) Forma de protecţie acordată se anulează în următoarele situaţii:
a) acordarea ei s-a făcut în baza unor declaraţii false ale solicitantului sau a fost obţinută de acesta în mod fraudulos;
b) după acordarea formei de protecţie s-a descoperit ca strainul se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) lit. b) se aplică numai în cazul strainului care a obţinut statutul de refugiat.
ART. 30
(1) Retragerea şi anularea unei forme de protecţie se dispun prin hotărâre pronunţată de funcţionarul prevăzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sau ordinii publice.
(2) Aceste măsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei faţă de care au fost dispuse.
(3) În funcţie de motivele care au stat la baza pronunţării hotărârii de retragere sau de anulare a unei forme de protecţie, strainul poate face plângere împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1), în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă în cazul procedurii ordinare sau procedurii accelerate, după caz.
ART. 31
Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României, persoana căreia i s-a retras ori i s-a anulat forma de protecţie acordată se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.
CAP. 5
Oficiul Naţional pentru Refugiati
ART. 32
(1) Autoritatea centrala responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul refugiatilor, precum şi de aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe este Oficiul Naţional pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, care:
a) are în componenta structuri centrale şi teritoriale;
b) beneficiază de fonduri bugetare proprii, şeful sau având calitatea de ordonator de credite;
c) poate utiliza fonduri băneşti sau bunuri materiale provenite din donaţii şi sponsorizări ori obţinute în baza unor acorduri interne sau internaţionale.
(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe se vor înfiinţa, prin ordin al ministrului de interne, în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiati, centre de primire şi cazare a persoanelor solicitante ale statutului de refugiat şi a refugiatilor.
(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor de primire şi cazare se suporta din bugetul Ministerului de Interne, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinaţie de la bugetul de stat.
ART. 33
Eliberarea documentelor prevăzute la art. 13 lit. f) şi a celor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. a) este de competenţa Oficiului Naţional pentru Refugiati.
ART. 34
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Oficiului Naţional pentru Refugiati se vor stabili prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. 6
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 35
(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică fără discriminare pe motive de rasa, religie, ţara de origine, cetăţenie, handicap.
(2) Solicitanţilor statutului de refugiat nu li se aplică sancţiuni penale pentru motivul intrării sau şederii ilegale pe teritoriul României.
ART. 36
Cererilor de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protecţie în temeiul art. 2, 3 sau 5, depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, li se aplică în continuare dispoziţiile Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, cu modificările ulterioare.
ART. 37
(1) Statutul personal al strainului care a dobândit o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei ordonanţe este reglementat de legea tarii de origine.
(2) Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de strainul căruia i-a fost acordată o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei ordonanţe, sunt recunoscute de statul român, în condiţiile legii.
ART. 38
Ministerul de Interne poate aproba refugiatului, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în ţara, în condiţiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România.
ART. 39
Ministerul de Interne, prin intermediul Oficiului Naţional pentru Refugiati, împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, iniţiază şi derulează programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru integrarea socioprofesionala a străinilor care au dobândit statutul de refugiat.
ART. 40
Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 41
În vederea aplicării prezentei ordonanţe Ministerul de Interne va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 42
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga Legea nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotărârea Guvernului nr. 322/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemnează:
Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
Ministru de stat, ministrul justiţiei,
Valeriu Stoica
p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
