Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, în scopul îndeplinirii îndatoririlor ce revin Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, prevãzute la <>art. 3 pct. 2 lit. b) din Hotãrârea Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, în temeiul art. 59 şi în aplicarea prevederilor <>art. 55, 56 şi 58 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, în temeiul <>art. 8 din Hotãrârea Guvernului nr. 568/1997 , emite prezentul ordin. 1. Se aproba Metodologia pentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitiva sau temporarã a unor terenuri din fondul forestier, care face parte integrantã din prezentul ordin. 2. Direcţia fond forestier şi reconstrucţie ecologica din cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi Regia Nationala a Pãdurilor sunt însãrcinate cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin, iar Inspecţia de stat a pãdurilor, cu controlul aplicãrii acestuia. 3. Prezentul ordin intra în vigoare la data de 1 decembrie 1998 şi se aplica pana la data de 30 noiembrie 1999. 4. Orice prevedere contrarã prezentului ordin îşi înceteazã aplicabilitatea. 5. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu ANEXA 1 METODOLOGIApentru calculul preţului terenului, al chiriei, al contravalorii pierderii de creştere şi al celorlalte cheltuieli determinate de ocuparea definitiva sau temporarã a unor terenuri din fondul forestier CAP. 1 Pentru ocuparea definitiva a unor terenuri din fondul forestier A. Taxa legalã pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestierã 1. Taxa legalã se determina, potrivit legii, prin aplicarea taxei procentuale prevãzute în anexa nr. 2 la <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, asupra valorii masei lemnoase la exploatabilitate. Pentru calculul acestei taxe se foloseşte formula: Tx = S x V(EXP) x P(ML) x Tp, în care: S = suprafata terenului scos definitiv din fondul forestier (exprimatã în hectare, cu zecimale); V(EXP) = volumul masei lemnoase la exploatabilitate, la hectar, prevãzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie şi stabilit în funcţie de specia principala corespunzãtoare condiţiilor stationale şi clasei de producţie a acesteia; P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii sau pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevãzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie; Tp = taxa procentualã stabilitã în anexa nr. 2 la <>Legea nr. 18/1991 , republicatã. 2. În cazul ocupãrii definitive a unor terenuri din fondul forestier, fãrã vegetaţie forestierã (care au alta folosinta silvicã decât padurea, parcurse cu tãieri rase sau definitive şi neregenerate sau alte situaţii asemãnãtoare), se va considera specie principala specia de baza corespunzãtoare condiţiilor stationale similare din zona terenului în cauza, la clasa de producţie medie. 3. În cazul ocupãrii definitive a unor terenuri din fondul forestier, care sunt înregistrate în amenajamentele silvice ca neproductive, se va considera specie principala specia de baza corespunzãtoare condiţiilor stationale din zona terenului în cauza, la clasa V de producţie. B. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier 1. Contravaloarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier se determina cu ajutorul urmãtoarei formule: V(T) = S x Cr x n x P(ML) x (1 + N), în care: V(T) = valoarea terenului, exprimatã în lei; S = suprafata terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, exprimatã în hectare, cu zecimale; Cr = creşterea medie la exploatabilitate corespunzãtoare speciei majoritare şi clasei de producţie, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor din fondul forestier fãrã vegetaţie forestierã sau înregistrate ca neproductive, specia principala şi clasa de producţie vor fi stabilite conform precizãrilor cuprinse în cap. I lit. A pct. 2 şi 3; P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii sau pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevãzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie; n = numãrul de ani necesari de la înfiinţarea unui arboret şi pana la recoltarea primelor produse secundare care pot fi valorificate. Acest indicator are urmãtoarele valori: - 10 ani pentru speciile repede crescatoare: salcam, salcii şi plopi; - 30 de ani pentru speciile de cvercinee; - 20 de ani pentru celelalte specii; N = coeficientul rezultat ca suma a notelor prevãzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza. 2. În cazul în care ocuparea definitiva a terenurilor din fondul forestier se face prin schimb, terenurile care se preiau în fondul forestier trebuie sa fie echivalente ca suprafata şi bonitate, respectiv ca valoare (V T ), cu cele care se ocupa definitiv. În acest scop, evaluarea terenurilor care se preiau se face cu aceeaşi formula prevãzutã la pct. 1. Specia principala şi clasa de producţie pentru care se stabileşte "creşterea medie la exploatabilitate", în cazul în care terenul ce va fi preluat este fãrã vegetaţie forestierã, se determina pe baza condiţiilor stationale, prin asimilare cu terenuri forestiere invecinate sau prin studii pedostationale. Terenurile neproductive pentru speciile forestiere principale nu pot face obiectul preluãrii în schimbul celor ocupate definitiv din fondul forestier. C. Contravaloarea pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii Contravaloarea se calculeazã cu ajutorul formulei: D(VLM) = S x P(ML) x ( V(EXP) - V(LA) ) x N()1, în care: D(VLM) = contravaloarea pierderii de creştere, respectiv diferenţa dintre valoarea masei lemnoase la exploatabilitate şi valoarea masei lemnoase la data aprobãrii ocupãrii terenului din fondul forestier; S = suprafata terenului exprimatã în hectare, cu zecimale; P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii şi pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevãzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie; V(EXP) = volumul masei lemnoase la exploatabilitate, la hectar, conform anexei nr. 1 la prezenta metodologie, pentru specia principala şi clasa de producţie corespunzãtoare acesteia; V(LA) = volumul actual al masei lemnoase la hectar, preluat din amenajamentul silvic, la care se adauga creşterea corespunzãtoare numãrului de ani scursi de la data amenajãrii şi se scade volumul extras în aceeaşi perioada (m 3 /ha); N(1) = coeficientul egal cu nota acordatã pentru criteriul prevãzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 3 la prezenta metodologie (tipul funcţional al arboretului existent pe terenul scos definitiv din fondul forestier). D. Cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv 1. Determinarea acestor cheltuieli se face pentru terenurile primite în compensarea fondului forestier, în cazul în care ocuparea unor terenuri din fondul forestier se face prin schimb, în condiţiile prevãzute la cap. I lit. B pct. 2. 2. Stabilirea acestor cheltuieli se face prin deviz, pe baza normelor de lucru şi a tarifelor în vigoare la data predãrii terenului din fondul forestier. La întocmirea devizului se vor avea în vedere urmãtoarele categorii de lucrãri necesare pentru instalarea vegetatiei forestiere pe terenul primit în schimb, pana la reusita definitiva a plantaţiilor, respectiv: împrejmuiri (dacã este cazul), pregãtirea terenului şi a solului, executarea plantaţiei (inclusiv costul puietilor), lucrãri de completãri şi de întreţinere pentru numãrul de ani pana la realizarea reusitei definitive. E. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a scoaterii terenului din fondul forestier Aceasta valoare se determina ca valoare de înlocuire a obiectivelor care se dezafecteaza, calculatã pe baza de deviz şi corectatã cu gradul de amortizare a obiectivelor respective. CAP. 2 Pentru ocuparea temporarã a unor terenuri din fondul forestier A. Chiria pentru ocuparea temporarã a unor terenuri din fondul forestier 1. Aceasta chirie se determina anual, folosind formula: CH(A) = S x Cr x P(ML) x N, în care: CH(A) = chiria anuala, exprimatã în lei/hectar; S = suprafata ocupatã temporar, exprimatã în hectare, cu zecimale; Cr = creşterea medie la exploatabilitate a arboretului total, determinata pentru specia principala şi clasa de producţie a acesteia, conform anexei nr. 4 la prezenta metodologie. În cazul terenurilor fãrã vegetaţie forestierã sau înregistrate ca neproductive, specia principala şi clasa de producţie vor fi stabilite conform precizãrilor cap. I lit. A pct. 2 şi 3; P(ML) = preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã, stabilit periodic prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor, pe baza datelor din ultima raportare statistica, defalcat pe specii şi pe grupe de specii, pe baza coeficienţilor prevãzuţi în anexa nr. 2 la prezenta metodologie; N = coeficientul rezultat ca suma a notelor prevãzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie, atribuite terenului în cauza. 2. Chiria se încaseazã anticipat perioadei pentru care se calculeazã. În cazul ocupãrii temporare a unor terenuri din fondul forestier pe o perioada de mai mulţi ani, chiria se calculeazã şi se încaseazã anticipat pentru fiecare an. B. Contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii Contravaloarea se determina, potrivit prevederilor cap. I lit. C, pentru terenul ocupat definitiv din fondul forestier. C. Valoarea cheltuielilor necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere şi întreţinerea acesteia pana la realizarea stãrii de masiv Valoarea se determina pe baza de deviz, potrivit prevederilor cap. I. lit. D. D. Valoarea obiectivelor (mijloacelor fixe) care se dezafecteaza ca urmare a ocupãrii temporare a terenului din fondul forestier Valoarea se determina potrivit prevederilor cuprinse la cap. I lit. E. E. Garanţia pentru ocuparea temporarã a terenurilor din fondul forestier Aceasta garanţie este egala cu taxa legalã pentru ocuparea definitiva a terenurilor din fondul forestier şi se determina conform prevederilor cap. I lit. A. CAP. 3 Dispoziţii tranzitorii şi finale A. Pentru scoaterea definitiva din fondul forestier, beneficiarii sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel: 1. La Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului - în Fondul de ameliorare a fondului funciar: - taxa legalã pentru folosirea definitiva a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia forestierã, determinata potrivit prevederilor cap. I lit. A. 2. La Regia Nationala a Pãdurilor: a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier administrat de Regia Nationala a Pãdurilor, în cazurile în care beneficiarul nu a predat în compensare teren, determinata potrivit prevederilor cap. I lit. B; b) contravaloarea pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, stabilitã potrivit prevederilor cap. I lit. C; c) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere şi de întreţinere a acesteia pana la realizarea stãrii de masiv, determinate în cazurile în care ocuparea definitiva se face prin compensare cu terenuri echivalente, conform prevederilor cap. I lit. D; d) valoarea obiectivelor dezafectate, determinata în condiţiile prevãzute la cap. I lit. E. B. Pentru ocuparea temporarã de terenuri din fondul forestier, beneficiarii sunt obligaţi sa achite, înainte de ocuparea terenurilor, sumele datorate, astfel: 1. La Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului - în contul special al Fondului de ameliorare a fondului funciar: - garanţia pentru ocuparea temporarã a terenurilor forestiere, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. E. Dupã îndeplinirea de cãtre beneficiarul care a ocupat temporar terenuri din fondul forestier a obligaţiilor care îi revin potrivit legii, de achitare integrala a obligaţiilor financiare, şi dupã repredarea terenurilor în fondul forestier la termenul prevãzut în aprobarea legalã şi în condiţiile corespunzãtoare pentru a fi împãdurite, garanţia se restituie titularului care a beneficiat de ocuparea temporarã a terenului. 2. La Regia Nationala a Pãdurilor: a) chiria anuala pentru ocuparea temporarã a terenurilor forestiere, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. A; b) contravaloarea pierderii de creştere pentru exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. B; c) valoarea cheltuielilor necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere şi întreţinerea acesteia pana la realizarea stãrii de masiv, determinata potrivit prevederilor cap. II lit. C; d) valoarea obiectivelor dezafectate, determinata conform prevederilor cap. II lit. D. C. În cazul terenurilor din fondul forestier, aflate în administrarea Regiei Naţionale a Pãdurilor, determinarea valorilor prevãzute în prezenta metodologie se face de cãtre ocolul silvic, se verifica şi se aproba de conducerea direcţiei silvice, respectiv a Institutului de Cercetãri şi Amenajãri Silvice pentru ocoalele silvice din subordinea acestuia. D. În cazul terenurilor din fondul forestier proprietate privatã, calculul taxei legale pentru ocuparea definitiva a unor terenuri din fondul forestier şi calculul garanţiei pentru folosirea temporarã a terenurilor din fondul forestier, care constituie valori bãneşti ce trebuie achitate de beneficiarii terenurilor Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, se fac şi se aproba potrivit prevederilor lit. C. Celelalte obligaţii bãneşti prevãzute în prezenta metodologie se încaseazã de proprietarii terenurilor şi pot fi calculate, la cererea acestora, de cãtre ocoalele silvice din zona, contra cost. Valorile astfel calculate pot fi utilizate ca elemente de referinta în relaţia proprietarilor cu beneficiarii terenurilor. E. Pentru desfãşurarea corespunzãtoare a activitãţii referitoare la întocmirea documentaţiilor tehnice, promovarea, analiza şi aprobarea acestora, precum şi pentru punerea în aplicare a aprobãrilor emise se vor aplica urmãtoarele mãsuri: a) începând cu data primirii la direcţiile silvice a prezentei metodologii se interzice promovarea de cãtre acestea a oricãrei documentaţii care cuprinde calcule neconforme cu aceasta; b) în cazul în care în intervalul dintre data la care este întocmitã documentaţia şi data la care se face predarea terenurilor cãtre beneficiari intervin modificãri ale preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior (P ML ), direcţiile silvice au obligaţia sa recalculeze toate obligaţiile bãneşti care revin beneficiarilor respectivi, cu înştiinţarea prealabilã a acestora; c) încheierea proceselor-verbale privind predarea-preluarea terenurilor care fac obiectul aprobãrilor de folosire definitiva în alte scopuri decât cele silvice se va face numai dupã prezentarea de cãtre beneficiarii aprobãrilor a dovezii achitãrii taxei prevãzute în <>Legea nr. 18/1991 , republicatã, în Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit la Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Nerespectarea acestei prevederi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã sau penalã, dupã caz, a personalului silvic gãsit vinovat. Aceste dispoziţii sunt valabile şi în cazul achitãrii garanţiei pentru terenurile aprobate a fi folosite temporar în alte scopuri decât cele silvice, precum şi pentru celelalte obligaţii bãneşti care revin titularilor aprobãrilor; d) contractele între direcţiile silvice şi beneficiari pentru punerea în aplicare a aprobãrilor legale de folosire temporarã a unor terenuri forestiere în alte scopuri decât cele silvice se vor încheia numai dupã plata anticipata şi integrala a garanţiei, a chiriei, precum şi a celorlalte obligaţii bãneşti aferente perioadei de folosire a terenurilor; e) pentru evitarea oricãror erori privind aplicarea prezentei metodologii se va generaliza calculul computerizat; f) pentru aplicarea întocmai a prezentei metodologii se vor avea în vedere toate celelalte dispoziţii emise de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi de Regia Nationala a Pãdurilor în legatura cu problematica folosirii terenurilor forestiere în alte scopuri decât cele silvice, conform prevederilor legale; g) nu se va proceda la recalcularea obligaţiilor bãneşti conform prezentei metodologii în cazul terenurilor forestiere folosite în prezent, temporar, în alte scopuri decât cele silvice, care, la data intrãrii în vigoare a acesteia, îndeplinesc în mod cumulativ şi integral urmãtoarele condiţii: - dispun de aprobarea legalã în vigoare, pentru folosirea în alte scopuri decât cele silvice; - sunt încheiate şi sunt în vigoare contracte între direcţiile silvice şi beneficiari; - sunt achitate integral toate obligaţiile bãneşti aferente folosirii în alte scopuri decât cele silvice a terenului respectiv (taxe, garanţii, despãgubiri). Recalcularea obligaţiilor bãneşti se va efectua începând cu data prevãzutã în mod expres în acest sens în contracte sau pentru sumele datorate de beneficiari şi neachitate la data intrãrii în vigoare a prezentei metodologii; h) documentaţiile aflate în curs de verificare la Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului şi la Regia Nationala a Pãdurilor, precum şi cele care au fost promovate de direcţiile silvice pana la aceasta data vor fi analizate şi aprobate în forma în care au fost prezentate, cu calculul obligaţiilor bãneşti conform metodologiei vechi, dacã sunt îndeplinite condiţiile legale şi de fond necesare, urmând ca, cu ocazia punerii în aplicare a acestor aprobãri, direcţia silvicã sa recalculeze, în mod obligatoriu, valorile respective (taxe, garanţii, chirii etc.). F. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta metodologie. ANEXA 1 --------la metodologie-------------- VOLUMULmasei lemnoase la exploatabilitate pe clase de producţie pentru principalele specii forestiere*)------------- *) Volumele sunt stabilite conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972, la varstele exploatabilitatii, prevãzute în Normele tehnice pentru amenajarea pãdurilor. Aceste volume vor putea fi revizuite în cazul modificãrii vârstei exploatabilitatii şi a tabelelor de producţie pentru arboreturi.
Nr. Clasele de producţie
crt. Specia -------------------------------------------------
I II III IV V
--------------------------------------------------------------------------------
1. Molid 1.039 859 668 507 350
--------------------------------------------------------------------------------
2. Brad 986 838 672 508 386
--------------------------------------------------------------------------------
3. Pin silvestru 695 531 360 209 96
--------------------------------------------------------------------------------
4. Pin negru 553 427 283 190 93
--------------------------------------------------------------------------------
5. Larice 953 796 602 395 252
--------------------------------------------------------------------------------
6. Fag din samanta 813 652 492 355 259
--------------------------------------------------------------------------------
7. Fag din lastari 744 574 436 319 218
--------------------------------------------------------------------------------
8. Mesteacan 352 294 195 141 94
--------------------------------------------------------------------------------
9. Gorun din samanta 768 600 453 335 232
--------------------------------------------------------------------------------
10. Gorun din lastari 521 428 327 238 164
--------------------------------------------------------------------------------
11. Stejar din samanta 875 733 584 447 346
--------------------------------------------------------------------------------
12. Stejar din lastari 553 462 375 283 201
--------------------------------------------------------------------------------
13. Cer din samanta 516 405 321 255 183
--------------------------------------------------------------------------------
14. Cer din lastari 493 377 300 236 166
--------------------------------------------------------------------------------
15. Garnita din samanta 498 418 332 250 193
--------------------------------------------------------------------------------
16. Garnita din lastari 490 410 320 235 166
--------------------------------------------------------------------------------
17. Stejar brumariu 334 292 208 113 81
--------------------------------------------------------------------------------
18. Stejar pufos 261 188 141 99 65
--------------------------------------------------------------------------------
19. Carpen din samanta 334 291 217 161 108
--------------------------------------------------------------------------------
20. Carpen din lastari 334 276 217 161 108
--------------------------------------------------------------------------------
21. Tei din samanta 518 449 356 256 163
--------------------------------------------------------------------------------
22. Tei din lastari 494 413 325 241 163
--------------------------------------------------------------------------------
23. Salcam din plantaţii 432 331 192 116 48
--------------------------------------------------------------------------------
24. Salcam din lastari 333 224 128 63 34
--------------------------------------------------------------------------------
25. Plop alb şi negru 529 405 272 155 92
--------------------------------------------------------------------------------
26. Salcie din renis (şi plantaţie) 569 432 295 172 107
--------------------------------------------------------------------------------
27. Salcie din lastari 360 289 209 153 73
--------------------------------------------------------------------------------
28. Salcie din sulinari 360 289 209 144 73
--------------------------------------------------------------------------------
29. Anin 483 415 325 233 163
--------------------------------------------------------------------------------
30. Plop selecţionat 629 407 310 207 114
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2 --------la metodologie--------------- DEFALCAREApe specii şi pe grupe de specii a coeficientului de corectie a preţului mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, aprobat prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor
Nr. Coeficientul care se aplica preţului
crt. Specia sau grupa de specii mediu al unui metru cub de masa
lemnoasã pe picior
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2
--------------------------------------------------------------------------------
1. Rasinoase 0,95
2. Fag 1,00
3. Cvercinee, frasin 1,65
4. Diverse specii tari 0,75
5. Diverse specii moi 0,70
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA: Preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã din speciile sau din grupele de specii înscrise în coloana 1 se determina prin înmulţirea coeficientului din coloana 2 cu preţul mediu al unui metru cub de masa lemnoasã pe picior, aprobat prin decizie a directorului general al Regiei Naţionale a Pãdurilor. ANEXA 3 -------la metodologie--------------- CRITERIIpe baza cãrora se determina coeficienţii N şi N(1), utilizaţi la calculul contravalorii terenurilor (V(T)), al chiriei (C(HA)) şi, respectiv, al contravalorii pierderii de creştere determinata de exploatarea masei lemnoase înainte de varsta exploatabilitatii (D(VML))
Nr.
crt. Criterii Nota acordatã
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2
--------------------------------------------------------------------------------
1. Categorii de arboreturi pe tipuri functionale
Arboreturile la care sunt interzise orice fel de intervenţii
pentru extragerea de masa lemnoasã sau de alte produse
nelemnoase (tipul funcţional T(I)) parcuri naţionale, rezervaţii
naturale şi ştiinţifice, monumente ale naturii) 3,0
Arboreturile la care nu este permisã sau nu este posibila
decât executarea taierilor de igiena sau a lucrãrilor
speciale de conservare (tipul funcţional T(II)) 2,5
Arboreturile la care sunt permise tratamente intensive, ca cele
de codru gradinarit sau cvasigradinarit (tipul funcţional T(III)) 2,0
Arboreturile la care sunt permise tratamente cu perioada de
regenerare normalã sau mai mare, dar cu restrictii în
executarea taierilor (tipul funcţional (T(IV)) 1,5
Arboreturile cu funcţii de producţie şi de protecţie la care
nu sunt restrictii privind tratamentele aplicate (tipul
funcţional T(V) şi T(VI)) 1,0
2. Amplasarea terenului fata de localitãţi
A. Teren în intravilan şi pana la 2 km de la limita perimetrului
construibil:
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice 3,0
- municipii-resedinta de judeţ 2,0
- municipii 1,6
- oraşe 1,4
- sate resedinta de comuna 1,2
- sate 1,1
B. Teren în extravilan
Între 2 şi 5 km de la limita perimetrului construibil:
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice sau
turistice 1,0
- celelalte categorii de localitãţi 0,8
Între 5 şi 10 km de la limita perimetrului construibil:
- municipiul Bucureşti şi staţiuni balneare, climaterice
sau turistice 0,5
- celelalte categorii de localitãţi 0,2
Peste 10 km de la limita perimetrului construibil
(toate localitãţile) 0,0
3. Amplasarea terenului fata de reţelele de transport
Transport rutier (terenul este amplasat la o distanta de
cel mult 1 km fata de calea de transport:
- autostrazi şi drumuri naţionale transeuropene 1,0
- alte drumuri naţionale 0,8
- drumuri judeţene 0,6
- drumuri comunale 0,4
- drumuri forestiere, industriale şi alte asemenea 0,2
NOTA:
Se ia în considerare numai accesul la drumul de cea mai mare categorie.
Transport feroviar (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 20 km fata de statie) 0,5
Transport fluvial (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 20 km fata de port) 0,5
Transport maritim (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 20 km fata de port) 0,5
Transport aerian (în cazul în care terenul se afla la o
distanta de cel mult 20 km fata de aeroport) 0,5
4. Posibilitãţi de racordare la reţelele tehnico-edilitare ale zonei
Reţele de apa-canal 0,5
Reţele de energie electrica 0,5
Reţele de energie termica 0,5
Reţele de gaze naturale 0,5
Reţele de telefonie 0,5
Reţele de transport urban 0,5
5. Ponderea suprafeţei fondului forestier naţional din judeţul
în raza cãruia se afla terenul, în suprafata totalã a judeţului:
Pana la 10% 2,0
10-20% 1,5
20-30% 1,0
30-40% 0,5
Peste 40% 0,0
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA: - Coeficientul N se determina ca suma a notelor acordate pentru îndeplinirea tuturor criteriilor menţionate în coloana 1. - Coeficientul N(1) reprezintã nota acordatã numai pentru îndeplinirea criteriilor cuprinse la nr. crt. 1 (categorii de arboreturi pe tipuri functionale). ANEXA 4 -------la metodologie-------------- CREŞTEREAmedie anuala la exploatabilitate a arboretului total pentru principalele specii forestiere*)------------- *) Conform "Biometriei arborilor şi arboretelor din România", editia 1972.
Nr. Specia Clasa de producţie
crt. principala ----------------------------------------
I II III IV V
--------------------------------------------------------------------------------
1. Molid 13,8 12,2 10,5 8,1 5,7
--------------------------------------------------------------------------------
2. Brad 12,7 10,8 9,4 7,8 5,9
--------------------------------------------------------------------------------
3. Pin silvestru 12,1 9,4 7,4 5,2 3,0
--------------------------------------------------------------------------------
4. Pin negru 10,9 8,8 6,6 4,6 2,8
--------------------------------------------------------------------------------
5. Fag 11,0 9,1 7,6 6,0 4,4
--------------------------------------------------------------------------------
6. Mesteacan 9,4 7,9 6,4 4,8 3,2
--------------------------------------------------------------------------------
7. Gorun din samanta 8,7 7,4 6,1 4,7 3,3
--------------------------------------------------------------------------------
8. Gorun din lastari 8,7 7,2 5,7 4,4 3,1
--------------------------------------------------------------------------------
9. Stejar din samanta 10,6 8,8 7,6 6,2 4,7
--------------------------------------------------------------------------------
10. Stejar din lastari 9,2 7,5 5,9 4,9 3,9
--------------------------------------------------------------------------------
11. Tei 12,7 10,8 9,1 7,2 5,2
--------------------------------------------------------------------------------
12. Cer 8,8 7,8 6,3 4,9 3,9
--------------------------------------------------------------------------------
13. Garnita 6,8 5,9 5,2 4,4 3,5
--------------------------------------------------------------------------------
14. Carpen 10,2 8,8 7,5 5,9 4,6
--------------------------------------------------------------------------------
15. Salcam (plantaţii) 18,4 14,7 10,3 6,4 3,3
--------------------------------------------------------------------------------
16. Salcam (lastari) 16,5 13,2 9,3 5,7 3,1
--------------------------------------------------------------------------------
17. Plop alb şi negru 19,5 15,0 11,6 7,8 4,8
--------------------------------------------------------------------------------
18. Salcie din samanta 26,4 23,8 19,2 14,2 9,7
--------------------------------------------------------------------------------
19. Salcie din sulinari 20,8 18,6 16,5 12,4 8,2
--------------------------------------------------------------------------------
20. Plop euroamerican 30,1 23,7 18,0 13,0 8,2
--------------------------------------------------------------------------------
21. Larice*) 10,5 8,9 7,5 5,7 3,6
--------------------------------------------------------------------------------
------------- *) Arboret principal. ------------ 
