Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 88 din 20 martie 2007  pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 88 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE GOSPODARIE COMUNALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 15 mai 2007

Avand in vedere prevederile art. 50 alin. (2) din <>Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 , si ale art. 6 si 40 din <>Legea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006 ,
in temeiul art. 10 alin. (5) si (6) din Hotararea Guvernului privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala - A.N.R.S.C.*) nr. 373/2002, cu modificarile si completarile ulterioare,
------
*) Conform prevederilor <>Legii nr. 51/2006 , incepand cu data de 21 martie 2007, denumirea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala va fi Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (A.N.R.S.C.).

presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba Regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, prevazut in anexa**) care face parte integranta din prezentul ordin.
------
**) Anexa se publica ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 bis abonament, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

ART. 2
Departamentele de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala vor urmari respectarea prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Presedintele Autoritatii
Nationale de Reglementare
pentru Serviciile
Publice de Gospodarie Comunala,
Jeanina Preda

Bucuresti, 20 martie 2007.
Nr. 88.


ANEXA

REGULAMENT-CADRU
al serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare


CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prevederile prezentului regulament se aplicã serviciului public de alimentare cu apã şi de canalizare, denumit în continuare serviciul de alimentare cu apã şi de canalizare, din localitãţile în care existã sisteme publice de alimentare cu apã şi canalizare, indiferent de mãrimea acestora.
(2) Prezentul regulament stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, definind condiţiile-cadru şi modalitãţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii acestor servicii.
(3) Prevederile regulamentului se aplicã, de asemenea, la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din sistemul public de alimentare cu apã şi de canalizare.
(4) Operatorii de servicii de alimentare cu apã şi de canalizare, indiferent de forma de proprietate, organizare şi de modul în care este organizatã gestiunea serviciilor în cadrul unitãţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor regulamentului serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare elaborat şi aprobat de autoritãţile administraţiei publice locale.
ART. 2
În sensul prezentului regulament, noţiunile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
2.1. apã potabilã - apã care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevãzuţi de legislaţia în vigoare;
2.2. ape uzate menajere - apele de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodãrii, instituţii publice şi servicii, care rezultã mai ales din metabolismul uman şi din activitãţi menajere şi igienico-sanitare;
2.3. ape uzate industriale - apele de canalizare rezultate din activitãţi economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizãri a apei decât cea menajerã;
2.4. ape uzate orãşeneşti - apele de canalizare rezultate din amestecul apelor uzate menajere cu apele uzate industriale sau agrozootehnice, preepurate sau nu, precum şi apele care provin din stropirea şi spãlarea drumurilor publice sau private, a aleilor, a grãdinilor şi a curţilor imobilelor;
2.5. ape pluviale - apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice;
2.6. autoritate de reglementare competentã - Autoritatea Naţionalã de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice - denumitã în continuare A.N.R.S.C.;
2.7. acces la reţea - dreptul utilizatorului serviciilor de alimentare cu apã şi/sau de canalizare de a se branşa/racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de distribuţie/colectare;
2.8. acord de furnizare - documentul scris, emis de operator, care stabileşte condiţiile de furnizare pentru utilizator şi defineşte parametrii cantitativi şi calitativi ai serviciului la branşamentul utilizatorului şi prin care operatorul se angajeazã sã furnizeze serviciul de alimentare cu apã;
2.9. aviz de branşare/racordare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, prin care se stabilesc condiţiile tehnice cu privire la proiectarea, amplasarea şi execuţia branşamentelor de apã, respectiv a racordurilor de canalizare, şi prin care se stabileşte punctul de delimitare dintre reţelele publice şi instalaţiile de utilizare;
2.10. acord de preluare - documentul scris, emis de operatorul serviciului de canalizare pentru utilizator, prin care acesta se angajeazã sã presteze serviciul de canalizare şi care defineşte condiţiile şi parametrii cantitativi şi calitativi ai apelor uzate menajere şi/sau industriale preluate la canalizarea publicã;
2.11. branşament de apã - partea din reţeaua de alimentare cu apã, care asigurã legãtura dintre reţeaua publicã de distribuţie şi reţeaua interioarã a unei incinte sau a unei clãdiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator.
2.12. caracteristici tehnice - totalitatea datelor şi elementelor de naturã tehnicã, referitoare la o instalaţie;
2.13. cãmin de branşament - construcţie componentã a sistemului de distribuţie a apei, aparţinând sistemului public de alimentare cu apã, care adãposteşte contorul de branşament, cu montajul aferent acestuia;
2.14. contor de branşament - aparatul de mãsurare a cantitãţii de apã consumatã de utilizator, care se monteazã pe branşament între douã vane-robinete, la limita proprietãţii utilizatorului; contorul este ultima componentã a reţelei publice de distribuţie în sensul de curgere a apei, fiind utilizat la determinarea cantitãţii de apã consumatã, în vederea facturãrii.
2.15. contor de reţea - aparatul de mãsurare a cantitãţii de apã transportatã dintr-o zonã în alta a reţelei publice. Contorul de reţea nu poate fi utilizat la determinarea şi facturarea cantitãţii de apã consumatã de unul sau mai mulţi utilizatori;
2.16. contract-cadru - reglementare cu caracter normativ, care stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator şi utilizator;
2.17. domeniu public - totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite potrivit legii, aflate în proprietatea publicã a unitãţilor administrativ-teritoriale, care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de folosinţã sau interes public local ori judeţean, declarate ca atare prin hotãrâre a consiliilor locale sau a consiliilor judeţene şi care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional;
2.18. grad de asigurare în furnizare - nivel procentual de asigurare a debitului şi presiunii apei necesare utilizatorului intr-un interval de timp, precizat în anexa la contractul de furnizare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare;
2.19. imobil - orice clãdire sau teren, cu destinaţie social-culturalã, administrativã, de producţie industrialã, comercialã, de prestãri servicii sau de locuinţã, inclusiv terenul aferent, cu regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de locuinţe, la care terenul aferent nu este delimitat, se considerã imobile toate acele blocuri care au adrese poştale distincte;
2.20. indicatori de performanţã generali - parametri ai serviciului de furnizare/prestare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmãrite la nivelul operatorilor;
2.21. indicatori de performanţã garantaţi - parametri ai serviciului de furnizare a cãror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru care sunt prevãzute penalizãri în contractele de furnizare/prestare, în cazul nerealizãrii lor;
2.22. infrastructurã tehnico-edilitarã - ansamblul sistemelor de utilitãţi publice destinate furnizãrii/prestãrii serviciilor de utilitãţi publice; infrastructura tehnico-edilitarã aparţine domeniului public sau privat al unitãţilor administrativ-teritoriale şi este supusã regimului juridic al proprietãţii publice sau private, potrivit legii;
2.23. instalaţii interioare de apã - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, amplasate dupã punctul de delimitare dintre reţeaua publicã şi instalaţia interioarã de utilizare a apei, şi care asigurã transportul apei preluate din reţeaua publicã la punctele de consum şi/sau la instalaţiile de utilizare;
2.24. instalaţii interioare de canalizare - totalitatea instalaţiilor aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului, care asigurã preluarea şi transportul apei uzate de la instalaţiile de utilizare a apei pânã la cãminul de racord din reţeaua publicã;
2.25. licenţã - actul tehnic şi juridic emis de autoritatea de reglementare competentã prin care se recunoaşte calitatea de operator de servicii de utilitãţi publice într-un domeniu reglementat, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilitãţi publice;
2.26. lichidarea avariilor - activitate cu caracter ocazional şi urgent prin care, în cazul apariţiei unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau mãsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determinã, se înlãturã cauzele care au condus la apariţia incidentului sau se asigurã o funcţionare alternativã, se reparã sau se înlocuieşte instalaţia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabileşte funcţionarea în condiţii normale sau cu parametrii reduşi, pânã la terminarea lucrãrilor necesare asigurãrii unei funcţionãri normale;
2.27. operator - persoanã juridicã românã sau strãinã care are competenţa şi capacitatea, recunoscute prin licenţã, de a furniza/presta, în condiţiile reglementãrilor în vigoare, un serviciu comunitar de utilitãţi publice şi care asigurã nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului de utilitãţi publice aferent acestuia. Operatori pot fi:
- autoritãţile administraţiei publice locale sau o structurã proprie a acestora, cu personalitate juridicã;
- asociaţiile de dezvoltare comunitarã;
- societãţile comerciale înfiinţate de autoritãţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitarã, cu capital social al unitãţilor administrativ-teritoriale;
- societãţile comerciale cu capital social privat sau mixt;
2.28. presiune de serviciu - presiunea ce trebuie asiguratã de operator, în punctul de branşare, astfel încât sã se asigure debitul normat de apã, la utilizatorul amplasat în poziţia cea mai dezavantajoasã;
2.29. punct de delimitare - locul în care instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea utilizatorului se branşeazã la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. Punctul de delimitare asigurã identificarea poziţiei de montare a dispozitivelor de mãsurare-înregistrare a consumurilor, stabilirea apartenenţei instalaţiilor, ca şi precizarea drepturilor, respectiv a obligaţiilor ce revin pãrţilor cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora. Delimitarea dintre instalaţiile interioare de canalizare şi reţeaua publicã de canalizare se face prin cãminul de racord, care este prima componentã a reţelei publice, în sensul de curgere a apei uzate;
2.30. racord de canalizare - partea din reţeaua publicã de canalizare care asigurã legãtura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publicã de canalizare, inclusiv cãminul de racord;
2.31. repartitor de costuri - aparat cu indicaţii adimensionale destinat mãsurãrii, înregistrãrii şi individualizãrii consumurilor de apã pentru fiecare proprietar al unui condominiu. Contoarele de apã montate în aval de contorul de branşament pot fi utilizate numai ca repartitoare de costuri;
2.32. reţea de transport a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apã, alcãtuitã din reţeaua de conducte cuprinsã între captare şi reţeaua de distribuţie;
2.33. reţea de distribuţie a apei - parte a sistemului public de alimentare cu apã, alcãtuitã din reţeaua de conducte, armãturi şi construcţii anexe, care asigurã distribuţia apei la doi ori la mai mulţi utilizatori independenţi;
2.34. reţea de canalizare - parte a sistemului public de canalizare, alcãtuitã din canale colectoare, canale de serviciu, cãmine, guri de scurgere şi construcţii anexe care asigurã preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi ori de la mai mulţi utilizatori independenţi;
2.35. secţiune de control - locul de unde se preleveazã probe de apã în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind:
- pentru apa potabilã şi industrialã: cãminul de branşament;
- pentru apa uzatã: cãminul de racord;
2.36. serviciu de alimentare cu apã şi de canalizare - totalitatea activitãţilor de utilitate publicã şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captãrii, tratãrii, transportului, înmagazinãrii şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localitãţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţã provenite din intravilanul acesteia;
2.37. serviciu de alimentare cu apã - totalitatea activitãţilor necesare pentru:
- captarea apei brute, din surse de suprafaţã sau subterane;
- tratarea apei brute;
- transportul apei potabile şi/sau industriale;
- înmagazinarea apei;
- distribuţia apei potabile şi/sau industriale;
2.38. serviciu de canalizare - totalitatea activitãţilor necesare pentru:
- colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare;
- epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar;
- colectarea, evacuarea şi tratarea adecvatã a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalitãţii acestora;
- evacuarea, tratarea şi depozitarea nãmolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activitãţile prevãzute mai sus;
- evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţã din intravilanul localitãţilor;
2.39. sistem de alimentare cu apã - ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotãrilor specifice, prin care se realizeazã serviciul de alimentare cu apã. Sistemele de alimentare cu apã cuprind, de regulã, urmãtoarele componente:
- captãri;
- aducţiuni;
- staţii de tratare;
- staţii de pompare, cu sau fãrã hidrofor;
- rezervoare de înmagazinare;
- reţele de transport şi distribuţie;
- branşamente, pânã la punctul de delimitare;
2.40. sistem de canalizare - ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotãrilor specifice, prin care se realizeazã serviciul de canalizare. Sistemele de canalizare cuprind, de regulã, urmãtoarele componente:
- racorduri de canalizare, de la punctul de delimitare şi preluare;
- reţele de canalizare;
- staţii de pompare;
- staţii de epurare;
- colectoare de evacuare spre emisar;
- guri de vãrsare în emisar;
- depozite de nãmol deshidratat;
2.41. utilaj de bazã - totalitatea aparatelor şi maşinilor necesare asigurãrii procesului tehnologic şi a cãror oprire sau scoatere din funcţiune afecteazã sau poate afecta esenţial desfãşurarea activitãţii;
2.42. utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiazã, direct sau indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilitãţi publice, în condiţiile legii.
ART. 3
La elaborarea şi aprobarea regulamentelor serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, autoritãţile administraţiei publice locale vor respecta urmãtoarele principii:
- securitatea serviciului;
- tarifarea echitabilã;
- rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului;
- transparenţa şi responsabilitatea publicã, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora;
- continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
- adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor;
- accesibilitatea egalã a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale;
- respectarea reglementãrilor specifice din domeniul gospodãririi apelor, protecţiei mediului şi sãnãtãţii populaţiei.
ART. 4
(1) Serviciile prestate prin sistemele de alimentare cu apã şi de canalizare au drept scop asigurarea alimentãrii cu apã, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localitãţilor şi trebuie sã îndeplineascã la nivelul utilizatorilor, în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor, parametrii tehnologici şi programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinţele indicatorilor de performanţã aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.
(2) Propunerile de indicatori de performanţã ai serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare la utilizatori, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înaintea aprobãrii, având în vedere necesitatea asigurãrii alimentãrii cu apã, canalizãrii şi epurãrii apelor uzate pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localitãţii.
ART. 5
(1) Apa potabilã distribuitã prin sistemele de alimentare cu apã este destinatã satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodãreşti ale populaţiei, ale instituţiilor publice, ale operatorilor economici şi, dupã caz, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, în lipsa apei industriale.
(2) Apa potabilã distribuitã utilizatorilor trebuie sã îndeplineascã, la branşamentele acestora, condiţiile de potabilitate şi parametrii de debit şi presiune prevãzute în normele tehnice şi reglementãrile legale în vigoare.
(3) Utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele menţionate la alin. (1) este permisã numai în mãsura în care existã disponibilitãţi faţã de necesarul de apã potabilã al localitãţilor, stabilit potrivit prescripţiilor tehnice în vigoare.
(4) În cazul în care cerinţele de apã potabilã ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral, aceştia pot sã îşi asigure alimentarea cu apã potabilã prin sisteme proprii, realizate şi exploatate în condiţiile legii;
(5) Pentru satisfacerea altor nevoi, cum ar fi: stropitul strãzilor şi al spaţiilor verzi, spãlatul pieţelor şi al strãzilor, spãlarea periodicã a sistemului de canalizare, spãlarea autovehiculelor şi consumul tehnologic al unitãţilor industriale, se va utiliza cu precãdere apã industrialã.
(6) Apa industrialã sau apa cu caracter nepotabil se poate asigura prin sisteme publice de alimentare cu apã industrialã sau prin sisteme individuale realizate şi exploatate de agenţii economici.
(7) Se interzice orice legãturã sau interconectare între sistemele de alimentare cu apã potabilã şi sistemele de alimentare cu apã industrialã.
ART. 6
(1) Sistemul de canalizare trebuie sã asigure, cu precãdere, colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea într-un receptor natural a apelor uzate provenite de la utilizatorii serviciului de alimentare cu apã, precum şi a apelor pluviale sau de suprafaţã colectate de pe teritoriul localitãţilor.
(2) Nãmolurile provenite din staţiile de tratare a apei, din sistemele de canalizare şi din staţiile de epurare a apelor uzate orãşeneşti se trateazã şi se prelucreazã în vederea neutralizãrii, deshidratãrii, depozitãrii controlate sau valorificãrii, potrivit reglementãrilor legale în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sãnãtatea populaţiei.
(3) Apele uzate evacuate în sistemele de canalizare trebuie sã respecte condiţiile precizate prin acordul de preluare în canalizare, respectiv prin contractul de prestare a serviciului, precum şi pe cele impuse prin reglementãrile tehnice în vigoare, astfel încât, prin natura, cantitatea ori calitatea lor, sã nu conducã la:
a) degradarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemelor de canalizare;
b) diminuarea capacitãţii de transport a reţelelor şi a canalelor colectoare;
c) perturbarea funcţionãrii normale a staţiei de epurare prin depãşirea debitului şi a încãrcãrii sau prin inhibarea proceselor de epurare;
d) apariţia unor pericole pentru igiena şi sãnãtatea populaţiei sau a personalului de exploatare a sistemului;
e) apariţia pericolelor de explozie.
(4) Evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate epurate şi depozitarea nãmolurilor provenite din staţiile de epurare se fac numai în condiţiile calitative şi cantitative precizate în avizele, acordurile şi autorizaţiile de mediu eliberate de autoritãţile competente, potrivit reglementãrilor în vigoare din domeniul protecţiei calitãţii apei şi a mediului, astfel încât sã se garanteze protecţia şi conservarea mediului, respectiv igiena şi sãnãtatea populaţiei.
(5) Preluarea în sistemele de canalizare a apelor uzate provenite de la agenţi economici industriali sau de la alţi utilizatori neracordaţi la reţelele de distribuţie a apei se poate aproba numai în mãsura în care capacitatea sistemelor nu este depãşitã din punct de vedere hidraulic sau al încãrcãrii cu substanţe impurificatoare şi numai dacã nu conţin poluanţi toxici sau care pot inhiba ori bloca procesul de epurare.
ART. 7
(1) Mãsurarea cantitãţilor de apã preluate sau furnizate de operatori, prin intermediul sistemelor de alimentare cu apã, sub formã de apã potabilã, apã brutã sau apã industrialã, este obligatorie. Aceasta se realizeazã prin montarea la nivelul punctului de delimitare/separare a instalaţiilor a echipamentelor de mãsurare-înregistrare şi control, cu respectarea prevederilor specifice în domeniu, emise de autoritatea de reglementare competentã.
(2) Instalaţiile din amonte de punctul de delimitare aparţin sau sunt în administrarea operatorului, iar cele din aval aparţin sau sunt în administrarea utilizatorului, dupã caz. Noţiunile de amonte şi aval corespund sensului de curgere a apei în instalaţii, dinspre operator spre utilizator.
(3) Pânã la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depãşi consumul stabilit în regim pauşal prevãzut de actele normative în vigoare.
ART. 8
(1) În vederea asigurãrii continuitãţii serviciilor de apã şi de canalizare, autoritãţile administraţiei publice locale au responsabilitatea planificãrii şi urmãririi lucrãrilor de investiţii necesare funcţionãrii sistemelor în condiţii de siguranţã şi la parametrii ceruţi prin prescripţiile tehnice. În acest scop se vor institui sisteme de planificare multianualã a investiţiilor, plecându-se de la un plan director de perspectivã.
(2) Hotãrârile de dare în administrare sau contractele de delegare a gestiunii, dupã caz, vor prevedea sarcinile concrete ale autoritãţilor administraţiei publice locale şi ale operatorului în ceea ce priveşte realizarea investiţiilor.
(3) Operatorul sistemului de alimentare cu apã şi/sau de canalizare trebuie sã asigure funcţionarea permanentã a sistemului de alimentare cu apã la toţi utilizatorii, precum şi continuitatea evacuãrii apelor colectate de la aceştia. Livrarea apei folosite în scopuri industriale se va face conform cerinţei utilizatorului, pe baza unui program de furnizare acceptat de ambele pãrţi (operator-utilizator).
(4) Întreruperea alimentãrii cu apã şi a evacuãrii apelor uzate la canalizare este permisã numai în cazuri prevãzute de lege sau de prezentul regulament, precum şi în cazurile de forţã majorã.
(5) Reţeaua de alimentare cu apã, inclusiv branşamentele, intrã în obligaţiile de întreţinere şi reparaţie ale operatorului.
(6) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la alin. (3), (4) şi (5), operatorul va asigura exploatarea, întreţinerea şi repararea reţelelor, în conformitate cu instrucţiunile tehnice specifice, pe baza unui program anual de revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale, modernizãri şi investiţii.
(7) La solicitarea utilizatorilor operatorul va interveni pentru asigurarea continuitãţii funcţionãrii reţelei de canalizare. În cazul constatãrii existenţei unor obturãri ale canalizãrii din vina doveditã a utilizatorului, cheltuielile vor fi suportate de cãtre acesta.

CAP. II
Siguranţa serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare

SECŢIUNEA 1
Documentaţie tehnicã

ART. 9
(1) Prezentul regulament stabileşte documentaţia tehnicã minimã necesarã desfãşurãrii serviciului de alimentare cu apã şi a serviciului de canalizare.
(2) Regulamentul stabileşte documentele necesare exploatãrii, obligaţiile proiectantului de specialitate, ale unitãţilor de execuţie cu privire la întocmirea, reactualizarea, pãstrarea şi manipularea acestor documente.
(3) Detalierea prevederilor prezentului regulament privind modul de întocmire, pãstrare şi reactualizare a evidenţei tehnice se va face prin instrucţiuni/proceduri de exploatare specifice principalelor tipuri de instalaţii.
(4) Personalul de conducere al operatorului rãspunde de existenţa, corecta completare şi pãstrare a documentaţiilor tehnice conform prevederilor prezentului regulament.
ART. 10
Proiectarea şi realizarea sistemelor de alimentare cu apã şi a sistemelor de canalizare sau a pãrţilor componente ale acestora se realizeazã în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice de proiectare şi execuţie în vigoare, avizate de autoritãţile competente, iar proiectul va ţine seama de reglementãrile în vigoare privind protecţia şi conservarea mediului.
ART. 11
Fiecare operator va deţine şi va actualiza urmãtoarele documente:
a) actele de proprietate sau contractul prin care s-a fãcut delegarea de gestiune;
b) planul cadastral al situaţiei terenurilor;
c) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi instalaţiilor aflate în exploatare, inclusiv cele subterane, aduse la zi, cu toate modificãrile sau completãrile;
d) planurile clãdirilor sau ale construcţiilor speciale, având notate toate modificãrile sau completãrile la zi;
e) studiile, datele geologice, geotehnice şi hidrotehnice cu privire la terenurile pe care sunt amplasate lucrãrile aflate în exploatare sau conservare, precum şi cele privind gospodãrirea apelor, cu avizele necesare;
f) cãrţile tehnice ale construcţiilor;
g) documentaţia tehnicã a utilajelor şi instalaţiilor şi, dupã caz, autorizaţiile de punere în funcţiune a acestora;
h) procese-verbale de constatare în timpul execuţiei şi planurile de execuţie ale pãrţilor de lucrãri sau ale lucrãrilor ascunse;
i) proiectele de execuţie ale lucrãrilor, cuprinzând memoriile tehnice, breviarele de calcul, devizele pe obiecte, devizul general, planurile şi schemele instalaţiilor şi reţelelor etc.;
j) documentele de recepţie, preluare şi terminare a lucrãrilor, cu:
- procese-verbale de mãsurãtori cantitative de execuţie;
- procese-verbale de verificãri şi probe, inclusiv probele de performanţã şi garanţie, buletinele de verificãri, analizã şi încercãri;
- procese-verbale de realizare a indicatorilor tehnico-economici;
- procese-verbale de punere în funcţiune;
- procese-verbale de dare în exploatare;
- lista echipamentelor montate în instalaţii, cu caracteristicile tehnice;
- procese-verbale de preluare ca mijloc fix, în care se consemneazã rezolvarea neconformitãţilor şi a remedierilor;
- documentele de aprobare a recepţiilor şi de predare în exploatare;
k) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecãrui utilaj şi/sau ale fiecãrei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;
l) instrucţiunile furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cãrţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;
m) normele generale şi specifice de protecţie a muncii, aferente fiecãrui echipament, fiecãrei instalaţii sau fiecãrei activitãţi;
n) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apãrare a obiectivului în caz de incendiu, calamitãţi sau alte situaţii excepţionale;
o) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;
p) avizele şi autorizaţiile legale de funcţionare pentru clãdiri, laboratoare, instalaţii de mãsurã, inclusiv cele de protecţie a mediului, obţinute în condiţiile legii;
q) inventarul instalaţiilor şi liniilor electrice conform instrucţiunilor în vigoare;
r) instrucţiuni privind accesul în incintã şi instalaţii;
s) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;
t) registre de control, de sesizãri şi reclamaţii, de dare şi retragere din exploatare, de manevre, de admitere la lucru etc.;
u) bilanţul cantitãţilor de apã, conform proiectului, şi rezultatele bilanţurilor periodice întocmite conform prevederilor legale.
ART. 12
(1) Documentele puse la dispoziţie de autoritatea publicã localã, dupã caz, se vor pãstra la sediul sau la punctele de lucru ale operatorului de pe raza de operare.
(2) Documentaţiile referitoare la construcţii de orice fel se vor întocmi, reconstitui, completa şi pãstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnicã a construcţiei".
ART. 13
(1) Documentaţia de bazã a lucrãrilor şi datele generale necesare exploatãrii vor fi întocmite numai de agenţi economici specializaţi în proiectare, care o vor preda titularului de investiţie.
(2) Agenţii economici care au întocmit proiectele au obligaţia de a corecta toate planurile de execuţie, în toate exemplarele în care s-au operat modificãri pe parcursul execuţiei, şi, în final, sã înlocuiascã aceste planuri cu altele noi, originale, actualizate conform situaţiei reale de pe teren şi sã predea proiectul pe sistem informaţional şi de evidenţã pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proiectate.
(3) Organizaţiile de execuţie şi/sau montaj au obligaţia ca, odatã cu predarea lucrãrilor, sã predea şi schemele, planurile de situaţii şi de execuţie modificate conform situaţiei de pe teren. În cazul în care nu s-au fãcut modificãri faţã de planurile iniţiale, se va preda câte un exemplar din aceste planuri, având pe ele confirmarea cã nu s-au fãcut modificãri în timpul execuţiei.
(4) În timpul execuţiei lucrãrilor se interzic abaterile de la documentaţia întocmitã de proiectant fãrã avizul acestuia.
ART. 14
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale deţinãtoare de instalaţii tehnologice din infrastructura tehnico-edilitarã aferente serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegatã aceste servicii în totalitate sau numai unele activitãţi componente ale acestuia au obligaţia sã îşi organizeze o arhivã tehnicã pentru pãstrarea documentelor de bazã prevãzute la art. 11, organizatã astfel încât sã poatã fi gãsit orice document cu uşurinţã.
(2) Pentru nevoile curente de exploatare se vor folosi numai copii de pe planurile, schemele şi documentele aflate în arhivã.
(3) Înstrãinarea sub orice formã a planurilor, schemelor sau documentelor aflate în arhivã este interzisã.
(4) La încheierea activitãţii de operare, operatorul va preda pe bazã de proces-verbal întreaga arhivã pe care şi-a constituit-o, fiind interzisã pãstrarea de cãtre acesta a vreunui document original sau copie.
(5) Fiecare document va avea anexat un borderou în care se vor menţiona:
a) data întocmirii documentului;
b) numãrul de exemplare originale;
c) calitatea celui care a întocmit documentul;
d) numãrul de copii executate;
e) necesitatea copierii, numele, prenumele şi calitatea celui care a primit copii ale documentului, numãrul de copii primite şi calitatea celui care a aprobat copierea;
f) data fiecãrei revizii sau actualizãri;
g) calitatea celui care a întocmit revizia/actualizarea şi calitatea celui care a aprobat;
h) data de la care documentul revizuit/actualizat a intrat în vigoare;
i) lista persoanelor cãrora li s-au distribuit copii dupã documentul revizuit/actualizat;
j) lista persoanelor care au restituit la arhivã documentul primit anterior revizuirii/modificãrii.
ART. 15
(1) Pentru toate echipamentele se vor întocmi fişe tehnice care vor conţine toate datele din proiect, din documentaţiile tehnice predate de furnizori sau de executanţi şi din datele de exploatare luate de pe teren certificate prin acte de recepţie care trebuie sã confirme corespondenţa lor cu realitatea.
(2) Pe durata exploatãrii, în fişele tehnice se vor trece date privind:
a) incidentele sau avariile;
b) echipamentele care au fost afectate ca urmare a incidentului sau avariei;
c) incidentele sau avariile altor echipamente produse de incidentul sau avaria în cauzã;
d) reparaţiile efectuate pentru înlãturarea incidentului/avariei;
e) costul reparaţiilor accidentale sau planificate;
f) lista de piese şi/sau subansambluri înlocuite cu ocazia reparaţiei accidentale sau planificate;
g) componenţa şi echipa care a efectuat reparaţia accidentalã sau planificatã, chiar în cazul în care reparaţia s-a executat de alt agent economic;
h) perioada cât a durat reparaţia, planificatã sau accidentalã;
i) comportarea în exploatare între douã reparaţii planificate;
j) data scadentã şi tipul urmãtoarei reparaţii planificate (lucrãri de întreţinere curentã, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale);
k) data scadentã a urmãtoarei verificãri periodice;
l) buletinele de încercãri periodice şi dupã reparaţii.
(3) Fişele tehnice se întocmesc pentru utilajele de bazã, pentru fundaţiile acestora şi a echipamentelor, instalaţiile de legare la pãmânt, dispozitivele de protecţie şi pentru instalaţiile de comandã, teletransmisie şi telecomunicaţii.
(4) Pentru baraje, canale de aducţiune şi evacuare, clãdiri, coşuri de fum şi altele asemenea, precum şi pentru instalaţiile de ridicat, cazane şi recipiente sub presiune se va întocmi şi folosi documentaţia cerutã de normele legale în vigoare.
(5) Separat de fişele tehnice, pentru utilajele de bazã (echipament sau aparataj) se va ţine o evidenţã a lucrãrilor de întreţinere curentã, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale.
ART. 16
(1) Utilajele de bazã, echipamentele auxiliare (pompe, motoare etc.), precum şi principalele instalaţii mecanice (rezervoare, ascensoare, stãvilare, poduri rulante, macarale etc.) trebuie sã fie prevãzute cu plãcuţe indicatoare cuprinzând datele de identificare pentru echipamentul respectiv în conformitate cu normele în vigoare.
(2) Toate echipamentele menţionate la alin. (1), precum şi conductele, barele electrice, instalaţiile independente trebuie sã fie numerotate dupã un sistem care sã permitã identificarea rapidã şi uşor vizibilã în timpul exploatãrii.
(3) La punctele de conducere a exploatãrii trebuie sã se gãseascã atât schemele generale ale instalaţiilor (schemele normale de funcţionare electrice şi mecanice), cât şi, dupã caz, cele ale instalaţiilor auxiliare (dozatoare, filtre, aer comprimat, alimentarea cu apã a instalaţiilor fixe de stins incendiul, iluminatul principal şi de siguranţã etc.), potrivit specificului activitãţii şi atribuţiilor.
(4) Schemele trebuie actualizate astfel încât sã corespundã situaţiei reale din teren, iar numerotarea şi notarea din scheme trebuie sã corespundã notãrii reale a instalaţiilor conform alin. (2).
(5) Schemele normale de funcţionare vor fi afişate la loc vizibil.
ART. 17
(1) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne pe baza cãrora se realizeazã conducerea operativã a instalaţiilor trebuie sã fie clare, exacte, sã nu permitã interpretãri diferite pentru o aceeaşi situaţie, sã fie concise şi sã conţinã date asupra echipamentului, metodelor pentru controlul stãrii acestuia, asupra regimului normal şi anormal de funcţionare şi asupra modului de acţionare pentru prevenirea incidentelor/avariilor.
(2) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne trebuie sã delimiteze exact îndatoririle personalului cu diferite specialitãţi care concurã la exploatarea, întreţinerea sau repararea echipamentului şi trebuie sã cuprindã cel puţin:
a) îndatoririle, responsabilitãţile şi competenţele personalului de deservire;
b) descrierea construcţiei şi funcţionãrii echipamentului, inclusiv scheme şi schiţe explicative;
c) reguli referitoare la deservirea echipamentelor în condiţiile unei exploatãri normale (manevre de pornire/oprire, manevre în timpul exploatãrii, manevre de scoatere şi punere sub tensiune);
d) reguli privind controlul echipamentului în timpul funcţionãrii în exploatare normalã;
e) parametrii normali, limitã şi de avarie ai echipamentului;
f) reguli de prevenire şi lichidare a avariilor;
g) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor;
h) reguli de anunţare şi adresare;
i) enumerarea funcţiilor/meseriilor pentru care este obligatorie însuşirea instrucţiunii/procedurii şi promovarea unui examen sau autorizarea;
j) mãsuri pentru asigurarea protecţiei muncii.
(3) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se semneazã de coordonatorul locului de muncã şi sunt aprobate de persoana din cadrul personalului de conducere al operatorului desemnatã în acest sens, menţionându-se data intrãrii în vigoare.
(4) Instrucţiunile/procedurile tehnice interne se revizuiesc anual sau ori de câte ori este nevoie certificându-se prin aplicarea sub semnãturã a unei ştampile "valabil pe anul......". Modificãrile şi completãrile se aduc la cunoştinţã sub semnãturã personalului obligat sã le cunoascã şi sã aplice instrucţiunea/procedura respectivã.
ART. 18
(1) Fiecare operator care desfãşoarã una sau mai multe activitãţi specifice serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare trebuie sã elaboreze, sã revizuiascã şi sã aplice instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
(2) În vederea aplicãrii prevederilor alin. (1), toţi operatorii vor întocmi liste cu instrucţiunile/procedurile tehnice interne necesare, cu care vor fi dotate locurile de muncã. Lista instrucţiunilor/procedurilor tehnice interne va cuprinde, dupã caz, cel puţin:
a) instrucţiuni/proceduri tehnice interne generale;
b) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru exploatarea instalaţiilor principale;
c) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru principalele utilaje şi instalaţii auxiliare;
d) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea manevrelor curente;
e) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru lichidarea avariilor;
f) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru protecţii şi automatizãri;
g) instrucţiuni/proceduri tehnice interne pentru executarea lucrãrilor de întreţinere.
ART. 19
(1) În instrucţiunile/procedurile tehnice interne vor fi descrise schema normalã de funcţionare a fiecãrui utilaj, instalaţie, echipament şi pentru fiecare construcţie, menţionându-se şi celelalte scheme admise de funcţionare a instalaţiei, diferite de cea normalã, precum şi modul de trecere de la o schemã normalã la una alternativã.
(2) Pe scheme se va figura simbolic starea normalã de funcţionare a elementelor componente.
(3) Abaterile de la funcţionarea în schema normalã de funcţionare se aprobã de conducerea tehnicã a operatorului şi se consemneazã în evidenţele de operare ale personalului de deservire şi de conducere operativã.
ART. 20
(1) Personalul de operare va întocmi zilnic situaţii cu datele de exploatare dacã acestea nu sunt înregistrate şi memorate prin intermediul unui sistem informatic. Datele memorate în sistemul informatic sau cele întocmite de personalul de operare reprezintã forma primarã a evidenţei tehnice.
(2) Documentaţia operativã şi evidenţele tehnice trebuie examinate zilnic de personalul tehnic ierarhic superior, care va dispune mãsurile necesare pentru eliminarea eventualelor defecte şi deranjamente constatate în funcţionarea instalaţiilor sau pentru creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare.

SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle personalului de operare

ART. 21
(1) Personalul de operare se compune din toţi salariaţii care deservesc instalaţiile de alimentare cu apã şi de canalizare, având ca sarcinã de serviciu principalã supravegherea funcţionãrii şi executarea de manevre în mod nemijlocit la un echipament, într-o instalaţie sau într-un ansamblu de instalaţii.
(2) Subordonarea pe linie de exploatare şi tehnico-administrativã, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilitãţile personalului de deservire se trec în fişa postului şi în regulamentele/procedurile tehnice interne.
(3) Locurile de muncã în care este necesarã desfãşurarea activitãţii se stabilesc de operator în procedurile proprii, în funcţie de:
a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic;
b) gradul de automatizare a instalaţiilor;
c) gradul de siguranţã necesar în asigurarea serviciului;
d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic;
e) existenţa teletransmisiei datelor şi a posibilitãţilor de executare a manevrelor de la distanţã;
f) posibilitatea intervenţiei rapide pentru prevenirea şi lichidarea incidentelor, avariilor şi incendiilor.
(4) În funcţie de condiţiile specifice de realizare a serviciului, operatorul poate stabili ca personalul sã îşi îndeplineascã atribuţiile de serviciu prin supravegherea mai multor instalaţii amplasate în locuri diferite.
ART. 22
Principalele lucrãri ce trebuie cuprinse în fişa postului personalului de deservire, privitor la exploatare şi execuţie operativã, constau în:
a) supravegherea instalaţiilor;
b) controlul curent al instalaţiilor;
c) executarea de manevre;
d) lucrãri de întreţinere periodicã;
e) lucrãri de întreţinere neprogramate;
f) lucrãri de intervenţii accidentale.
ART. 23
(1) Lucrãrile de întreţinere periodice sunt cele prevãzute în instrucţiunile furnizorilor de echipamentele, regulamentele de exploatare tehnicã şi în instrucţiunile/procedurile tehnice interne şi se executã, de regulã, fãrã oprirea utilajelor de bazã.
(2) Lucrãrile de întreţinere curentã neprogramate se executã în scopul prevenirii sau eliminãrii deteriorãrilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare.
ART. 24
(1) În timpul prestãrii serviciului, personalul trebuie sã menţinã regimul cel mai sigur şi economic în funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de regim şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie de exploatare sau tehnic-administrativã.
(2) Instalaţiile, echipamentele sau utilajele trebuie supravegheate conform sistemului de supraveghere stabilit, dacã este în funcţiune sau rezervã operaţionalã.
(3) Înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalul de timp stabilit în proceduri, în condiţiile stabilite la art. 20.
(4) În cazul pornirii unor echipamente, la care conform instrucţiunilor trebuie asiguratã o anumitã vitezã de încãrcare sau paliere de funcţionare, înregistrarea datelor de exploatare se face la intervalele de timp stabilite, pânã la stabilizarea parametrilor normali de funcţionare.

SECŢIUNEA a 3-a
Analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor

ART. 25
(1) În scopul creşterii siguranţei în funcţionare a serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare şi al continuitãţii serviciului, operatorii vor întocmi proceduri de analizã operativã şi sistematicã a evenimentelor nedorite care au loc în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare, stabilindu-se mãsuri privind creşterea fiabilitãţii echipamentelor şi schemelor tehnologice, îmbunãtãţirea activitãţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi creşterea nivelului de pregãtire şi disciplinã a personalului.
(2) Procedurile prevãzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru şi vor fi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.
ART. 26
Evenimentele ce se analizeazã se referã, în principal, la:
a) defecţiuni curente;
b) deranjamente la captãri, staţii de tratare, reţele de transport şi de distribuţie a apei;
c) deranjamente la instalaţiile de colectare, de transport, la staţiile de epurare a apelor uzate şi la cele de tratare şi depozitare a nãmolurilor;
d) incidente şi avarii;
e) abateri sistematice ale parametrilor apei distribuite;
f) limitãri de consum impuse de anumite situaţii existente la un moment dat în sistem.
ART. 27
(1) Defecţiunile curente sunt caracterizate ca o abatere de la starea normalã sau ca o deficienţã a echipamentelor sau a instalaţiilor, care nu duce la oprirea acestora.
(2) Defecţiunile se constatã de cãtre personalul de operare, în timpul supravegherii şi controlului instalaţiilor, şi se remediazã în conformitate cu procedurile aprobate.
(3) Defecţiunile pentru a cãror remediere este necesarã intervenţia altui personal decât cel de operare sau oprirea utilajului/instalaţiei se înscriu în registrul de defecţiuni.
(4) Deranjamentele din reţelele de transport şi distribuţie sunt acele defecţiuni care conduc la întreruperea serviciului cãtre utilizatorii alimentaţi de la o ramurã a reţelei de transport sau dintr-o reţea de distribuţie.
(5) Deranjamentele din staţiile de tratare sau de pompare constau în oprirea prin protecţie voitã sau forţatã a unui echipament sau instalaţie, care nu influenţeazã în mod direct producerea de apã potabilã, fiind caracteristice echipamentelor şi instalaţiilor anexã. Se considerã deranjament şi oprirea utilajelor auxiliare care a determinat intrarea automatã în funcţiune a utilajului de rezervã.
ART. 28
(1) Se considerã incidente urmãtoarele evenimente:
a) declanşarea sau oprirea forţatã a instalaţiilor indiferent de duratã, dar care nu îndeplineşte condiţiile de avarie;
b) declanşarea sau oprirea forţatã a utilajelor auxiliare, fãrã ca acestea sã fie înlocuite prin anclanşarea automatã a rezervei, care conduce la reducerea cantitãţii de apã produsã, transportatã sau furnizatã;
c) reducerea cantitãţii de apã potabilã şi/sau industrialã disponibilã sau a parametrilor de livrare a acesteia ori a apelor uzate preluate, sub limitele stabilite prin reglementãri, pe o duratã mai mare de 60 de minute, ca urmare a defecţiunilor din instalaţiile proprii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) nu se considerã incidente urmãtoarele evenimente:
a) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii ca urmare a acţionãrii corecte a elementelor de protecţie şi automatizare, în cazul unor evenimente care au avut loc într-o altã instalaţie, ieşirea din funcţiune fiind consecinţa unui incident localizat şi înregistrat în acea instalaţie;
b) ieşirea din funcţiune sau scoaterea din exploatare a unei instalaţii sau pãrţi a acesteia, ca urmare a unor defecţiuni ce pot sã aparã în timpul încercãrilor profilactice pe partea electricã sau de automatizãri, corespunzãtoare scopului acestora;
c) ieşirea din funcţiune a unei instalaţii auxiliare sau a unui element al acesteia, dacã a fost înlocuit automat cu rezerva, prin funcţionarea corectã a anclanşãrii automate a rezervei, şi nu a avut ca efect reducerea cantitãţii de apã livrate utilizatorului sau preluãrii apelor uzate de la acesta;
d) scoaterea accidentalã din funcţiune a unei instalaţii sau a unui element al acesteia în scopul eliminãrii unor defecţiuni, dacã a fost înlocuit cu rezerva şi nu a afectat alimentarea cu apã sau preluarea apelor uzate la/de la utilizatori;
e) scoaterea din exploatare în mod voit a unei instalaţii, pentru prevenirea unor eventuale accidente umane sau calamitãţi;
f) întreruperile sau reducerile în livrarea apei potabile convenite în scris cu utilizatorii care ar putea fi afectaţi.
ART. 29
(1) Se considerã avarii urmãtoarele evenimente:
a) întreruperea accidentalã, totalã sau parţialã, a livrãrii apei potabile cãtre utilizatori pentru o perioadã mai mare de 6 ore;
b) întreruperea accidentalã, totalã sau parţialã, a livrãrii apei potabile sau industriale cãtre operatorii economici pe o perioadã mai mare decât limitele prevãzute în contracte;
c) defectarea sau ieşirea accidentalã din funcţiune a utilajelor auxiliare ori a unor instalaţii sau subansambluri din instalaţiile de producere a apei potabile sau industriale, care conduc la reducerea cantitãţilor utilizabile cu mai mult de 30% pe o duratã mai mare de 72 de ore;
d) defectarea sau ieşirea accidentalã din funcţiune a unor instalaţii de producere sau transport al apei potabile sau industriale, indiferent de efectul asupra utilizatorilor, dacã fac ca acestea sã rãmânã indisponibile pe o duratã mai mare de 72 de ore;
e) defectarea sau ieşirea accidentalã din funcţiune a instalaţiilor de producere şi transport al apei potabile şi industriale, care conduc la reducerea cantitãţii livrate cu mai mult de 50% pe o duratã mai mare de o orã.
(2) Dacã pe durata desfãşurãrii evenimentului, ca urmare a consecinţelor avute, acesta îşi schimbã categoria de încadrare, respectiv din incident devine avarie, evenimentul se va încadra pe toatã durata desfãşurãrii lui în categoria avariei.
ART. 30
Analiza avariei se efectueazã imediat dupã producerea evenimentului respectiv de cãtre factorii de rãspundere ai operatorului, de regulã, împreunã cu cei ai autoritãţilor administraţiei publice locale.
ART. 31
Analiza fiecãrui incident sau a fiecãrei avarii va trebui sã aibã urmãtorul conţinut:
a) locul şi momentul apariţiei incidentului sau avariei;
b) situaţia înainte de incident sau avarie, dacã se funcţiona sau nu în schemã obişnuitã, cu indicarea abaterilor de la aceasta;
c) prilejul care a favorizat apariţia şi dezvoltarea evenimentelor;
d) descrierea cronologicã a tuturor evenimentelor pe baza diagramelor, rapoartelor înregistrãrilor computerizate şi declaraţiilor personalului;
e) manevrele efectuate de personal în timpul desfãşurãrii şi lichidãrii evenimentului;
f) situaţia funcţionãrii semnalizãrilor, protecţiilor şi automatizãrilor;
g) efectele produse asupra instalaţiilor, dacã a rezultat echipament deteriorat, cu descrierea deteriorãrii;
h) efectele asupra utilizatorilor, utilitãţile nelivrate, durata de întrerupere, valoarea pagubelor estimate sau alte efecte;
i) stadiul verificãrilor profilactice, reviziile şi reparaţiile pentru echipamentul sau protecţiile care nu au funcţionat corespunzãtor;
j) cauzele tehnice şi factorii care au provocat fiecare eveniment din succesiunea de evenimente;
k) modul de comportare a personalului cu ocazia evenimentului şi modul de respectare a instrucţiunilor;
l) influenţa schemei tehnologice sau de funcţionare în care sunt cuprinse instalaţiile afectate de incident sau avarie;
m) situaţia procedurilor/instrucţiunilor de exploatare şi reparaţii şi a cunoaşterii lor, cu menţionarea lipsurilor constatate şi a eventualelor încãlcãri ale celor existente;
n) mãsuri tehnice şi organizatorice de prevenire a unor evenimente asemãnãtoare, cu stabilirea termenelor şi responsabilitãţilor.
ART. 32
(1) Analiza incidentelor şi avariilor trebuie finalizatã în cel mult 5 zile de la lichidarea acestora.
(2) În cazul în care pentru lãmurirea cauzelor şi consecinţelor sunt necesare probe, încercãri, analize de laborator sau obţinerea unor date tehnice suplimentare, termenul de finalizare a analizei incidentului sau avariei va fi de 15 zile de la lichidarea acesteia.
(3) În cazul în care în urma analizei rezultã cã evenimentul a avut loc ca urmare a proiectãrii instalaţiei, montãrii instalaţiei, deficienţelor echipamentului, calitãţii slabe a materialelor sau datoritã acţiunii ori inacţiunii altor persoane fizice sau juridice asupra ori în legãturã cu instalaţia sau echipamentul analizat, rezultatele analizei se vor transmite factorilor implicaţi, pentru punct de vedere.
(4) Analiza avariei sau incidentului se face la nivelul operatorului care are în gestiune instalaţiile respective, cu participarea proiectantului, furnizorului de echipament şi/sau a executantului, dupã caz, participarea acestora fiind obligatorie la solicitarea operatorului sau a autoritãţii administraţiei publice locale.
(5) Dacã avaria sau incidentul afecteazã sau influenţeazã funcţionarea instalaţiilor aflate în administrarea altor operatori sau agenţi economici, operatorul care efectueazã analiza va solicita acestora transmiterea în maximum 48 de ore a tuturor datelor şi informaţiilor necesare analizãrii avariei sau incidentului.
ART. 33
(1) Rezultatele analizei incidentului sau avariei se consemneazã într-un formular-tip denumit "fişã de incident", iar la exemplarul care rãmâne la operator se vor anexa documentele primare legate de analiza evenimentului.
(2) Conţinutul minim al fişei de incident va fi în conformitate cu prevederile art. 31.
ART. 34
(1) În vederea satisfacerii în condiţii optime a necesitãţilor de alimentare continuã cu apã potabilã şi a preluãrii apelor uzate, operatorii vor urmãri evidenţierea distinctã a întreruperilor şi limitãrilor, a duratei şi a cauzelor de întrerupere a utilizatorilor, inclusiv a celor cu cauze în instalaţiile acestora, dacã au afectat funcţionarea instalaţiilor proprii.
(2) Situaţia centralizatoare privind aceste întreruperi sau limitãri se va transmite trimestrial autoritãţii administraţiei publice locale.
ART. 35
(1) Analiza deteriorãrii echipamentelor se face în scopul determinãrii indicatorilor de fiabilitate a acestora în condiţii de exploatare.
(2) Pentru evidenţierea deteriorãrilor de echipament care au avut loc cu ocazia incidentelor sau avariilor, analiza se face concomitent cu analiza incidentului sau avariei pentru fiecare echipament în parte, rezultatele consemnându-se într-un formular-tip denumit "fişã pentru echipament deteriorat", care se anexeazã la fişa incidentului.
(3) Pentru evidenţierea deteriorãrii echipamentelor ca urmare a încercãrilor profilactice, manipulãrii, reparaţiilor sau întreţinerii necorespunzãtoare, neefectuãrii la timp a reparaţiilor sau reviziilor planificate, a scoaterii din funcţiune a acestor echipamente sau a instalaţiei din care fac parte şi care au fost înlocuite cu rezerva (indiferent de modul cum s-a fãcut aceastã înlocuire), care au avut loc în afara evenimentelor încadrate ca incidente sau avarii, operatorul va ţine o evidenţã separatã pe tipuri de echipamente şi cauze.
(4) Evidenţierea defecţiunilor şi deteriorãrilor se face şi în perioada de probe de garanţie şi punere în funcţiune dupã montare, înlocuire sau reparaţie capitalã.
ART. 36
(1) Fişele de incidente şi de echipament deteriorat reprezintã documente primare pentru evidenţa statisticã şi aprecierea realizãrii indicatorilor de performanţã.
(2) Pãstrarea evidenţei se face la operator pe toatã perioada cât acesta presteazã/furnizeazã serviciul.
(3) La încheierea activitãţii de operare se aplicã prevederile art. 14 alin. (4).

SECŢIUNEA a 4-a
Asigurarea siguranţei de funcţionare a instalaţiilor

ART. 37
(1) Pentru creşterea siguranţei în funcţionare a serviciilor de alimentare cu apã şi de canalizare şi pentru continuitatea alimentãrii cu apã şi preluãrii apelor uzate, operatorii vor întocmi proceduri prin care se instituie reguli de efectuare a manevrelor în instalaţiile aparţinând sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare.
(2) Procedurile prevãzute la alin. (1) se vor întocmi pe baza prevederilor prezentului regulament-cadru.
ART. 38
Manevrele în instalaţii se executã pentru:
a) modificarea regimului de funcţionare a instalaţiilor sau ansamblului de instalaţii, fiind determinate de necesitãţile obiective de adaptare a funcţionãrii la cerinţele utilizatorilor, realizarea unor regimuri optime de funcţionare, reducerea pierderilor etc., având un caracter frecvent şi executându-se mereu la fel, denumite manevre curente;
b) modificarea configuraţiei instalaţiilor sau grupurilor de instalaţii, fãrã ca acestea sã aibã un caracter frecvent sau periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrãri sau probe şi redarea lor în exploatare, denumite manevre programate;
c) izolarea echipamentului defect şi restabilirea circuitului funcţional tehnologic al instalaţiei sau ansamblului de instalaţii, executate cu ocazia apariţiei unui incident, denumite manevre de lichidare a incidentelor.
ART. 39
În sensul prezentului regulament, nu sunt considerate manevre în instalaţii modificãrile regimurilor de funcţionare care au loc ca urmare a acţiunii sistemelor de automatizare şi protecţie sau sunt executate curent de personalul de operare asupra sistemelor de reglaj, pe baza instrucţiunilor de exploatare, fãrã modificarea schemei de funcţionare aprobate.
ART. 40
Manevrele trebuie concepute astfel încât:
a) succesiunea operaţiilor în cadrul manevrelor sã asigure desfãşurarea normalã a acestora;
b) trecerea de la starea iniţialã la starea finalã doritã sã se facã printr-un numãr minim de operaţii;
c) ordinea de succesiune a operaţiilor trebuie sã aibã în vedere respectarea procesului tehnologic stabilit prin instrucţiunile de exploatare a echipamentului sau a instalaţiei la care se executã manevra;
d) sã fie analizate toate implicaţiile pe care fiecare operaţie le poate avea atât asupra instalaţiei în care se executã manevra, cât şi asupra restului instalaţiilor legate tehnologic de aceasta, în special din punct de vedere al siguranţei în exploatare;
e) manevra sã se efectueze într-un interval de timp cât mai scurt, stabilindu-se operaţiile care se pot executa simultan fãrã a se condiţiona una pe alta, în funcţie de numãrul de executanţi şi de posibilitatea supravegherii directe de cãtre responsabilul de manevrã;
f) sã se ţinã seama de respectarea obligatorie a normelor de protecţie a muncii;
g) fiecare operaţie de acţionare asupra unui element prin comandã de la distanţã sã fie urmatã de verificarea realizãrii acestei comenzi sau verificarea realizãrii efectului corespunzãtor;
h) persoana care concepe manevra trebuie sã cunoascã instalaţia în care se vor executa operaţiile cerute de manevrã, sã dispunã de schema detaliatã corespunzãtoare situaţiei din teren şi de schema tehnologicã de executare a manevrei.
ART. 41
Manevrele în instalaţii se efectueazã numai pe baza unui document scris numit foaie de manevrã, care trebuie sã conţinã:
a) tema manevrei;
b) scopul manevrei;
c) succesiunea operaţiilor;
d) notaţii în legãturã cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor;
e) persoanele care executã sau au legãturã cu manevra şi responsabilitãţile lor.
ART. 42
Dupã scopul manevrei, foaia de manevrã poate fi:
a) foaie de manevrã permanentã, al cãrei conţinut este prestabilit în instrucţiunile/procedurile tehnice interne, putându-se folosi la:
- manevre curente;
- anumite manevre programate, cu caracter curent;
- anumite manevre în caz de incident, având un caracter curent;
b) foaie de manevrã pentru manevre programate, al cãrei conţinut se întocmeşte pentru efectuarea de lucrãri programate sau accidentale şi care prin caracterul sãu necesitã o succesiune de operaţii ce nu se încadreazã în foile de manevrã permanente.
ART. 43
Manevrele cauzate de incidente sau avarii se executã fãrã foaie de manevrã. Lichidarea incidentelor se executã pe baza procedurilor/instrucţiunilor întocmite în acest sens.
ART. 44
(1) Întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevrã se fac de cãtre persoanele desemnate de operator, care au pregãtirea necesarã şi asigurã executarea serviciului operativ şi tehnico-administrativ.
(2) Nu se admit verificarea şi aprobarea foilor de manevrã telefonic.
(3) În funcţie de necesitate, la foaia de manevrã se anexeazã o schemã de principiu referitoare la manevra care se efectueazã.
(4) Foaia de manevrã întocmitã, verificatã şi aprobatã se pune în aplicare numai în momentul în care existã aprobarea pentru efectuarea manevrei la echipamentul, instalaţia sau ansamblul de instalaţii în cauzã conform procedurilor aprobate.
ART. 45
Manevrele curente, programate sau accidentale, pot fi iniţiate de persoane prevãzute în procedurile aprobate şi care rãspund de necesitatea efectuãrii lor.
ART. 46
Executarea manevrelor în cazul lucrãrilor normale, programate, şi al probelor profilactice trebuie realizatã astfel încât echipamentul sã nu fie scos din exploatare mai devreme decât este necesar şi nici sã nu se întârzie admiterea la lucru.
ART. 47
Fiecare operator va stabili prin decizie şi procedurã internã nomenclatorul cu manevrele ce se executã pe bazã de foi de manevrã permanente sau pe bazã de instrucţiuni/proceduri tehnice interne.
ART. 48
(1) Darea în exploatare a echipamentelor nou-montate se face conform instrucţiunilor de proiectare şi/sau ale furnizorului de echipament cu privire la probele mecanice, rodajul mecanic, probele tehnologice şi punerea în funcţiune.
(2) În perioadele de probe mecanice ale echipamentelor, manevrele şi operaţiile respective cad în sarcina organizaţiei care executã montajul, cu participarea personalului de exploatare.
(3) Dupã terminarea probelor mecanice şi eventual a rodajului în gol, se face recepţia preliminarã a lucrãrilor de construcţii-montaj sau lucrãrile se preiau de cãtre beneficiar cu proces-verbal de preluare-primire, dupã care rodajul în sarcinã şi probele tehnologice cad în sarcina beneficiarului.
ART. 49
(1) Dupã terminarea manevrei se vor înscrie în evidenţele operative ale instalaţiei executarea acestora conform foii de manevrã, ora începerii şi terminãrii manevrei, starea operativã, configuraţia etc., în care s-au adus echipamentele respective, precum şi orele la care s-au executat operaţiile care prezintã importanţã în funcţionarea echipamentelor, instalaţiilor sau ansamblurilor de instalaţii.
(2) Este obligatorie înscrierea tuturor montãrilor şi demontãrilor de flanşe oarbe folosite pentru blindarea circuitelor, precum şi admiterile la lucru, respectiv terminarea lucrãrilor, conform instrucţiunilor/procedurilor interne.
ART. 50
(1)Trecerea de la schema obişnuitã la o altã variantã de schemã de funcţionare se admite numai în cazurile de prevenire de incidente, accidente şi incendii, precum şi în cazurile de indisponibilitate a unor echipamente componente ale instalaţiilor respective, personalul de deservire operativã şi de comandã operativã rãspunzând de manevra fãcutã.
(2) Trecerea de la schema normalã la una dintre schemele-variantã se va face pe baza foii de manevrã şi cu asistenţã tehnicã.
ART. 51
Orice persoanã care executã, coordoneazã, conduce, dispune, aprobã sau participã la pregãtirea, coordonarea, efectuarea manevrelor în instalaţiile sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare trebuie sã cunoascã prevederile privind executarea manevrelor în instalaţii şi sã le aplice.

CAP. III
Sisteme de alimentare cu apã şi de canalizare

ART. 52
Prin sistemele de alimentare cu apã şi de canalizare se realizeazã:
a) serviciul de alimentare cu apã potabilã, care are drept scop asigurarea apei potabile pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localitãţii. Apa potabilã este destinatã, în ordinea prioritãţilor, pentru stingerea incendiilor, consumul spitalelor şi şcolilor, consumul menajer, serviciilor publice, precum şi pentru consumul necesar în activitãţi productive şi comerciale;
b) serviciul de alimentare cu apã industrialã, care are drept scop asigurarea apei industriale pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localitãţii. Apa industrialã va fi utilizatã în funcţie de necesitãţile tehnologice specifice zonei;
c) serviciul de canalizare, care are drept scop asigurarea serviciilor de canalizare pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul localitãţii. În funcţie de specificul localitãţii, sistemul de canalizare se poate realiza în sistem unitar, divizor sau mixt.
ART. 53
Sursele de apã sunt, în general, surse de suprafaţã (lacuri, râuri, pâraie etc.) şi subterane, iar emisari pot fi apele curgãtoare, lacurile şi Marea Neagrã.
ART. 54
Apa livratã şi apa descãrcatã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) apa potabilã livratã utilizatorilor va avea proprietãţile fizico-chimice, biologice şi organoleptice conform normativelor în vigoare;
b) apa industrialã livratã utilizatorilor va respecta valoarea indicatorilor de calitate stabiliţi prin contract;
c) apele descãrcate în reţelele de canalizare vor îndeplini condiţiile impuse de normativele în vigoare, de avizele operatorului local care exploateazã instalaţiile de canalizare şi de acordul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, prin agenţiile regionale din subordine. În cazul în care apele uzate nu se încadreazã în indicatorii de calitate care sã respecte aceste condiţii, utilizatorii în cauzã au obligaţia sã execute instalaţii proprii de epurare sau de preepurare a apelor uzate.
ART. 55
(1) Pe traseul reţelelor aparţinând sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare este interzisã amplasarea de construcţii provizorii sau definitive.
(2) Pentru construcţiile ce urmeazã a fi executate în zona de protecţie şi de siguranţã a conductelor reţelelor de alimentare cu apã şi de canalizare, autorizaţia de construire va fi emisã numai dupã obţinerea avizului operatorului.
ART. 56
(1) Pentru prevenirea poluãrii apei la sursã sau în reţea se interzice distrugerea construcţiilor, a instalaţiilor, împrejmuirilor, porţilor, stâlpilor de iluminat, semnelor de avertizare, amplasate în zona de protecţie sanitarã, care, conform legislaţiei în vigoare, aparţin domeniului public.
(2) Este interzisã afectarea funcţionãrii reţelelor de apã şi de canalizare prin accesul la manevrarea armãturilor şi accesoriilor a altor persoane, cu excepţia celor autorizate de operator şi, în cazuri de forţã majorã, de pompieri. În acest sens, operatorul va lua toate mãsurile de siguranţã necesare.
(3) Manevrarea armãturilor şi a instalaţiilor tehnologice din reţeaua de distribuţie a apei se va face numai de cãtre personalul de specialitate al operatorului.
ART. 57
(1) Executarea de cãtre terţi a lucrãrilor de orice fel, în special a celor de sãpãturã, de-a lungul traseelor sau în intersecţie cu reţelele de apã şi de canalizare, precum şi a celor de extindere a reţelelor de apã şi de canalizare se va face numai în baza unui proiect întocmit de un operator economic autorizat, însuşit de operatorul sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare.
(2) Predarea amplasamentului se va face în prezenţa delegatului operatorului, pe baza unui proces-verbal de primire/predare a instalaţiilor existente, proces-verbal ce va obliga constructorul la protejarea, în timpul lucrãrilor pe care le efectueazã, a reţelelor de apã şi de canalizare.
(3) Avarierea sau distrugerea parţialã ori totalã a unor pãrţi din reţeaua de apã şi/sau de canalizare, provocatã cu ocazia efectuãrii de lucrãri de construcţii, va fi remediatã prin grija persoanei juridice vinovate de producerea avarierii sau distrugerii, pe cheltuiala sa, fãrã ca prin aceasta persoana juridicã vinovatã sã fie exoneratã de plata daunelor produse operatorului cu privire la imposibilitatea acestuia de a asigura serviciile de apã şi/sau de canalizare. Lucrãrile se vor efectua imediat dupã avariere sau distrugere, reglementarea aspectelor juridice sau financiare realizându-se ulterior înlãturãrii avariei. Dupã terminarea lucrãrilor de remediere reţeaua afectatã trebuie sã corespundã condiţiilor pentru care a fost proiectatã.

CAP. IV
Serviciul de alimentare cu apã

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 58
Serviciul de alimentare cu apã se aflã sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autoritãţii administraţiei publice locale, se presteazã prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, are drept scop asigurarea alimentãrii cu apã pentru toţi utilizatorii şi cuprinde activitãţile de captare, tratare, transport, înmagazinare şi distribuţie.
ART. 59
Serviciul de alimentare cu apã se realizeazã pentru satisfacerea urmãtoarelor necesitãţi:
a) consum menajer pentru satisfacerea nevoilor gospodãreşti zilnice ale populaţiei;
b) consumul industrial care utilizeazã apã ca materie primã, înglobându-se în produsul finit ca apã de rãcire sau agent termic, ca mijloc de spãlare şi sortare etc.;
c) consum pentru nevoi zootehnice;
d) consum pentru nevoi publice, asigurându-se spãlatul şi stropitul strãzilor şi a spaţiilor verzi, funcţionarea fântânilor publice şi ornamentale etc.;
e) consum pentru combaterea incendiilor;
f) consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apã şi de canalizare la spãlatul reţelelor de apã şi de canalizare, filtrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor, pregãtirea soluţiilor de reactivi chimici etc.
ART. 60
În vederea unei evidenţe mai uşoare şi a creãrii premiselor luãrii unor decizii corecte şi în timp real, este necesarã preocuparea pentru crearea unei baze de date în format electronic, structuratã pe urmãtoarele domenii:
a) date constructive;
b) date tehnologice;
c) date de cost;
d) date asupra reparaţiilor etc.
ART. 61
Baza de date trebuie sã conţinã urmãtoarele caracteristici constructive şi tehnologice:
a) material;
b) dimensiuni;
c) adâncime de pozare;
d) anul realizãrii;
e) poziţia şi mãrimea branşamentelor, hidranţilor, vanelor;
f) reparaţiile executate;
g) presiunea de lucru;
h) presiunea maximã în sistem;
i) presiunea de încercare;
j) viteza apei;
k) secţiunea de control al calitãţii apei etc.
ART. 62
Datele legate de elementele conductelor trebuie sã poatã fi apelate uşor, în vederea introducerii într-un model de calcul/verificare a reţelei, iar pentru toate elementele importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane etc.) vor fi date şi coordonatele tridimensionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Captarea apei

ART. 63
Apa de suprafaţã sau subteranã, folositã ca sursã pentru sistemele de alimentare cu apã a localitãţilor, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) calitatea corespunzãtoare categoriei de folosinţã într-un procent de 95% din numãrul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
b) debitul necesar asigurãrii unei distribuţii continue, avându-se în vedere variaţiile zilnice şi sezoniere ale necesarului de apã şi tendinţa de dezvoltare a localitãţii (populaţie, edilitar).
ART. 64
(1) Zona de captare folositã pentru alimentarea cu apã a localitãţilor trebuie sã fie protejatã împotriva activitãţilor umane neautorizate. Protejarea zonelor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecţie sanitarã şi controlul activitãţilor poluante din teritoriul aferent.
(2) Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitarã se face individualizat pentru fiecare sursã, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.
(3) Zonele de captare a apelor subterane (izvoare captate sau foraje) trebuie sã fie amplasate şi construite astfel încât sã fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor.
(4) Zonele de captare trebuie împrejmuite pentru prevenirea accesului public şi al animalelor şi trebuie sã fie prevãzute cu pantã de scurgere pentru prevenirea bãltirii apei în cazul precipitaţiilor atmosferice.
(5) Sursele de suprafaţã (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate, prin grija autoritãţilor abilitate, de activitãţile umane neautorizate:
a) industrie poluantã;
b) depozite de deşeuri toxice sau periculoase, agriculturã intensivã, turism şi agrement;
c) depozitarea deşeurilor municipale.
(6) Proprietarii terenurilor pe care se aflã zonele de protecţie sanitarã vor fi avertizaţi în scris asupra restricţiilor de utilizare.
ART. 65
În cazul captãrilor din subteran se vor urmãri cel puţin:
a) nivelul apei în foraj;
b) reglarea debitului de apã extras din foraj astfel încât sã nu fie antrenate particule de nisip şi apa sã fie limpede;
c) variaţia debitului captabil;
d) protecţia contra îngheţului;
e) efectuarea analizelor biologice.
ART. 66
În cazul captãrii de suprafaţã se vor urmãri cel puţin:
a) nivelul apei în zona captãrii;
b) captarea apei prin prizã, în cazul în care nivelul apei întrece valorile medii, în funcţie de construcţia prizei de apã şi de sursa de apã;
c) reglarea debitului admis prin manevrarea stavilelor;
d) funcţionarea şi manevrabilitatea stavilelor de închidere, grãtarelor etc.;
e) variaţia debitului de apã şi caracteristicile calitative ale apei;
f) curãţarea şi prevenirea îngheţãrii apei la grãtare;
g) curãţarea periodicã, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a grãtarelor;
h) evacuarea periodicã a depunerilor din camerele de prizã;
i) mãsurarea şi înregistrarea continuã a nivelului apei din râu sau lac şi a debitului captat;
j) curãţarea, conform procedurilor/instrucţiunilor tehnice, a depunerilor de aluviuni în zona prizelor cu baraj de derivaţie;
k) producerea unor eventuale fenomene de eroziune a malurilor în vecinãtatea captãrii;
l) calitatea apei.
ART. 67
Pentru reţinerea corpurilor în suspensie se vor lua mãsuri de prevenire a degradãrii barelor grãtarelor de cãtre corpurile mari plutitoare şi mãsuri de combatere a zaiului şi a gheţii.
ART. 68
Pentru eliminarea peliculelor de ulei sau grãsimi trebuie sã existe separatoarele de ulei montate înaintea deznisipatoarelor sau împreunã cu acestea pe canale deschise de aducţiune, dacã este necesar.
ART. 69
Sistemul de automatizare şi control trebuie sã fie în funcţiune permanent şi sã indice cel puţin:
a) starea de funcţionare/rezervã/avarie a pompelor;
b) starea închis/deschis a vanelor;
c) nivelul/volumul apei;
d) presiunea apei.
ART. 70
Indiferent de tipul captãrii, se vor urmãri:
a) transmiterea eventualelor situaţii deosebite de exploatare, consemnate în registrul de exploatare, personalului din schimbul urmãtor;
b) efectuarea analizelor de turbiditate;
c) citirea şi transmiterea datelor de la contorul de energie electricã;
d) anunţarea imediatã a oricãrei defecţiuni de funcţionare şi încercarea, în limita competenţelor, remedierii acesteia.
ART. 71
La staţia de pompare se va urmãri:
a) ca instalaţia electricã sã respectate cerinţele normativelor în vigoare;
b) ca la staţiile de pompare importante sã fie asiguratã o sursã de rezervã pentru alimentarea cu energie electricã;
c) ca sistemele de protecţie contra suprasarcinii, a umezelii în motor, a nivelului maxim etc. sã fie funcţionale, acestea vor fi verificate lunar şi reparate numai de personal specializat;
d) controlul zilnic în ce priveşte zgomotul, vibraţiile produse, durata de funcţionare, consumul de energie, starea uleiului, temperatura în lagãre etc.
ART. 72
(1) Anual se va întocmi un program de verificare a tuturor pompelor. Pentru pompele la care apar probleme se va asigura o verificare de cãtre personal autorizat. Dupã verificare se va reface diagrama Q = f (H) pentru fiecare pompã.
(2) Principalii parametri de funcţionare ai staţiei de pompare vor fi înregistraţi sistematic. Datele preluate şi prelucrate pot asigura valorile indicatorilor de performanţã, estimãri asupra debitului de apã, economicitatea funcţionãrii staţiei etc.

SECŢIUNEA a 3-a
Tratarea apei brute

ART. 73
(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie corelate cu condiţiile specifice fiecãrei surse, luându-se în considerare calitatea şi natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sã fie protecţia utilizatorilor împotriva agenţilor patogeni şi impuritãţilor din apã, care pot fi agresive sau periculoase pentru sãnãtatea omului.
(2) Instalaţiile de tratare a apei de suprafaţã trebuie sã permitã 4 etape, prin care sã se realizeze un şir de bariere de îndepãrtare a contaminãrii microbiene:
a) rezervor de stocare a apei brute sau predezinfecţie;
b) coagulare, floculare şi sedimentare (sau flotare);
c) filtrare;
d) dezinfecţie finalã.
(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substanţe (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop. Procedeele de coagulare/sedimentare şi predezinfecţie trebuie exploatate în aşa fel încât sã asigure o reducere finalã de 75% a trihalometanilor. Treptele de tratare preliminare dezinfecţiei finale trebuie sã producã o apã cu o turbiditate mai micã de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare de 1 NTU pentru o singurã probã.
(4) Dezinfecţia finalã a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile de tratare a apei care produc apã potabilã pentru localitãţi şi au ca sursã apã de suprafaţã, precum şi în cazul folosirii surselor de profunzime.
(5) Dezinfecţia apei se poate face cu substanţe clorigene, ozon sau radiaţii ultraviolete. Tehnologia de tratare trebuie sã fie aleasã în aşa fel încât sã asigure un timp de contact între apã şi substanţa dezinfectantã suficient pentru obţinerea efectului scontat. De asemenea, trebuie sã existe posibilitatea controlului substanţei dezinfectante reziduale. Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie sã fie astfel încât valorile coliformilor totali şi coliformilor fecali sã corespundã exigenţelor din standardul naţional pentru apã potabilã.
(6) Procentul de probe necorespunzãtoare microbiologic, în reţeaua de distribuţie, nu trebuie sã depãşeascã 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic.
ART. 74
(1) În cazul în care în treapta de predezinfecţie de la intrarea în staţia de tratare se introduce clor pentru împiedicarea dezvoltãrii planctonului, creşterea conţinutului de bacterii, oxidarea substanţelor organice la apele cu conţinut ridicat de substanţe organice şi plancton sau la apele conţinând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmãri influenţa preclorãrii în cazul existenţei acizilor humici.
(2) La apele încãrcate cu substanţe organice oxidabile, ape cu amoniac, nitriţi, microorganisme, plancton, ape colorate datoritã materialelor humice, dozele de clor sau dioxid de clor introdus înainte de decantare vor fi stabilite prin teste de laborator.
(3) În cazul apelor care conţin fenoli nu se va utiliza clorul, preoxidarea realizându-se cu ozon.
ART. 75
Aerarea se realizeazã în cazul apelor cu conţinut de bioxid de sulf, bioxid de carbon, fier, mangan, al apelor feruginoase lipsite de oxigen dizolvat şi în procesul de deferizare.
ART. 76
(1) Dezinfectarea, la apele care nu conţin materii organice sau substanţe chimice care formeazã cu clorul compuşi cu gust şi miros neplãcut (în special fenoli), se face prin utilizarea clorului sau a compuşilor sãi.
(2) În cazul apelor care conţin fenoli (dar nu şi alţi compuşi organici ce pot da gust specific de baltã), se utilizeazã peroxidul de clor în doze alese astfel încât sã se împiedice formarea în exces a cloritului de sodiu.
(3) Apa ce trebuie tratatã pentru corectarea gustului, culorii şi eliminarea anumitor micropoluanţi, pentru distrugerea viruşilor şi oxidarea materiilor organice la cele cu conţinut de fenoli, se dezinfecteazã utilizând ozonul în dozele prescrise. În reţelele de distribuţie, dupã ozonizare trebuie fãcutã o clorinare cu doze reduse pentru controlul calitãţii apei prin clorul rezidual.
(4) Pentru obţinerea apei potabile reducerea suspensiilor prin decantare trebuie realizatã astfel încât sã se asigure dupã filtrare turbiditãţi mai mici sau cel mult egale cu 5 NTU (unitãţi nefelometrice de turbiditate), conform legislaţiei în vigoare.
ART. 77
Decantoarele trebuie sã asigure în timpul funcţionãrii atingerea parametrilor proiectaţi, astfel:
a) sistemul de distribuţie al apei brute trebuie sã asigure o repartizare uniformã a debitului între diferitele unitãţi de decantoare şi pãstrarea stãrii de coeziune a flocoanelor din apa coagulatã, prin realizarea unor viteze suficient de reduse pentru a nu distruge flocoanele;
b) spaţiul de decantare trebuie sã asigure condiţiile de depunere a suspensiilor pânã la limita cerutã a apei decantate, asigurând vitezele cât mai uniforme şi împiedicând formarea curenţilor de convecţie;
c) sistemul de colectare a apei decantate trebuie sã asigure o prelevare uniformã chiar şi pe timp de îngheţ;
d) spaţiul de sedimentare a nãmolului trebuie sã asigure acumularea volumului de nãmol rezultat între douã curãţãri, recomandându-se decantoarele suspensionale la care evacuarea nãmolului se realizeazã continuu;
e) sistemul de curãţare a nãmolului trebuie sã asigure evacuarea nãmolului cu o concentraţie cât mai mare, fãrã a produce reamestecarea lui cu apã din decantor, asigurându-se o funcţionare complet automatã, iar podul raclor trebuie protejat contra îngheţului.
ART. 78
Pentru realizarea unei exploatãri optime a instalaţiilor de decantare trebuie datã importanţã reglãrii parametrilor determinanţi:
a) viteza de sedimentare a particulelor în suspensie;
b) vitezele de circulaţie a apei în secţiunea de decantare;
c) randamentul instalaţiei reprezentat prin procentul de suspensii reţinute din apa brutã.
ART. 79
Pentru buna funcţionare a filtrelor, operatorul va lua mãsurile necesare pentru asigurarea:
a) condiţiilor tehnologice şi constructive cerute prin proiect pentru:
1. calitatea materialului filtrant şi a grosimii stratului;
2. orizontalitatea şi reglajul sistemului de drenaj;
3. asigurarea intensitãţii de spãlare;
4. corecta amplasare şi funcţionalitatea clapetelor de admisie şi a dispozitivelor de reglaj;
5. etanşeitatea armãturilor din instalaţii, în special a vanelor de pe conductele de apã de spãlare şi aer;
b) coagulãrii şi decantãrii prealabile a apei brute care sã asigure la intrarea în filtre o turbiditate de cel mult 10 NTU, preferabil 1-2 NTU;
c) spãlãrii filtrelor la intervale de timp stabilite în funcţie de:
1. durata ciclului de filtrare a unei cuve de filtrare, între douã spãlãri;
2. numãrul total de cuve;
3. instalaţiile de spãlare;
d) respectãrii tehnologiei de spãlare a filtrelor pentru a asigura:
1. calitatea cerutã efluentului;
2. productivitatea maximã a instalaţiei;
3. consumul minim de apã de spãlare şi aer.
e) dotãrii corespunzãtoare a laboratorului cu materiale, materii, reactivi şi personal calificat.
ART. 80
Regulile generale dupã care trebuie sã funcţioneze treapta de dezinfectare sunt:
a) reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienţã maximã, fiind recomandatã utilizarea a douã trepte:
1. treapta I - la intrarea în staţia de tratare (preclorare, preozonare), reactivul şi doza alegându-se astfel încât sã nu rezulte compuşi secundari de tip trihalometanilor, cloriţi, cloraţi sau bromaţi, iar dacã aceştia apar concentraţia sã fie sub valorile admise;
2. treapta a II-a - totdeauna pe apã limpezitã având turbiditatea sub 1 NTU, cu scopul de a reduce concentraţia în agenţi patogeni sub limitele prevãzute în normele legale;
b) tipul şi doza de reactiv vor fi alese în funcţie de tipul de materiale care alcãtuiesc reţeaua, astfel încât calitatea apei nu trebuie sã se înrãutãţeascã din cauza reactivului de dezinfectare în exces sau în lipsã. În cazul golirii accidentale sau voite a reţelei trebuie sã se ia mãsuri de spãlare, astfel încât biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductei sã fie inactivat pentru a nu permite dezvoltarea microorganismelor. Alegerea tipului de reactiv şi doza utilizatã se face în funcţie de:
1. calitatea apei brute, în unele cazuri fiind necesarã utilizarea unor reactivi complementari;
2. temperatura apei;
3. pH-ul apei;
4. modul şi eficienţa introducerii în apã a reactivului;
5. prezenţa unor substanţe ce pot bloca reactivul prin reacţii specifice de oxidare;
6. capacitatea de a produce un volum redus de produşi secundari nedoriţi din cauza pericolului pentru sãnãtatea populaţiei;
7. asigurarea unei biostabilitãţi a apei furnizate;
8. capacitatea de a avea efect remanent la o dozã ce nu trebuie sã depãşeascã valoarea maximã;
9. prevederea unei trepte de control final al dozei sau al produşilor secundari.
c) eficienţa celorlalte trepte de tratare;
d) tipul de apã şi protecţia sanitarã a acesteia, conţinutul de substanţe organice şi compuşi ai azotului, care pot reacţiona cu reactivul, mãrind consumul;
e) costul dezinfectãrii în condiţiile asigurãrii cerinţelor normate de livrare a apei nu trebuie afectat de preluarea, în treapta de dezinfecţie, a sarcinilor ce trebuie şi pot fi realizate în alte trepte de tratare.

SECŢIUNEA a 4-a
Transportul apei potabile şi/sau industriale

ART. 81
Conductele ce transportã apã trebuie sã îndeplineascã simultan urmãtoarele condiţii:
a) sã asigure debitul proiectat de apã în secţiunea respectivã;
b) sã fie etanşe, pentru eficienţa funcţionãrii şi protecţia spaţiului învecinat;
c) sã reziste la toate presiunile de lucru din secţiunea respectivã;
d) sã pãstreze calitatea apei transportate.
ART. 82
La aducţiuni se vor realiza amenajãrile constructive şi dotãrile cu echipamentele adecvate pentru mãsurarea şi înregistrarea debitelor, mãsurarea presiunilor şi a sistemului de control şi colectare a datelor utilizând un sistem de control şi achiziţie de date (SCADA).
ART. 83
(1) În lipsa aparatelor de mãsurã, determinarea capacitãţii de transport a aducţiunii se face prin calcul.
(2) Determinarea capacitãţii aducţiunii prin calcul se face prin stabilirea unor tronsoane de aducţiune care:
a) au acelaşi diametru;
b) se poate mãsura presiunea la capetele tronsoanelor;
c) se cunoaşte cota topograficã a capetelor tronsoanelor;
d) nu sunt prevãzute legãturi pentru alimentarea altor utilizatori.
(3) Dacã se cunoaşte diametrul conductei, distanţa între douã secţiuni, cotele piezometrice ale secţiunilor de capãt, se poate calcula debitul folosind o relaţie matematicã precizatã în literatura de specialitate sau pusã la dispoziţie de fabricanţii conductelor.
ART. 84
În cazul în care aducţiunea nu are în dotare un echipament de mãsurare pentru presiune sau pentru debit şi nu sunt prevãzute nici amenajãrile constructive pentru instalarea lor, determinarea debitului se poate realiza prin folosirea rezervoarelor, asigurându-se o precizie relativ bunã.
ART. 85
Testarea rezistenţei conductei la presiune se face dupã metodologia datã în proiect, iar în lipsa acesteia se recomandã folosirea prescripţiilor din SR EN 805:2000.
ART. 86
(1) Toate componentele destinate transportului apei vor fi inspectate cel puţin sãptãmânal.
(2) Inspecţia va fi fãcutã, de regulã, de acelaşi personal, pentru a se obişnui cu detaliile şi a putea sesiza diferenţele de la un control la altul. Rezultatul inspecţiei se consemneazã într-o fişã de inspecţie al cãrei conţinut va fi stabilit în cadrul procedurilor proprii. Ele stau la baza:
a) întocmirii planului de întreţinere şi a executãrii lucrãrilor necesare;
b) executãrii lucrãrilor de reparaţie, dacã este cazul;
c) avertizãrii populaţiei dacã aspectele semnalate sunt legate de cantitatea de apã (oprirea apei, restricţii de furnizare) sau de calitatea acesteia (mãsuri de dezinfectare suplimentarã) etc.;
d) luarea mãsurilor asupra intervenţiilor neautorizate în zona de protecţie sanitarã.
(3) În timpul inspecţiei se verificã:
a) starea ventilelor de aerisire: integritate, stare de funcţionare, prezenţa apei în cãmin, anunţându-se echipa de intervenţie pentru scoaterea apei din cãmin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea, starea vopselei etc.;
b) supratraversãrile: starea structurii de rezistenţã, tendinţa râului de erodare a malurilor, suprafeţelor vopsite, starea ventilelor de aerisire, starea cãii de acces, starea termoizolaţiei/hidroizolaţiei etc.;
c) starea suprafeţei de teren asiguratã ca zonã de protecţie sanitarã: depozite de deşeuri necontrolate, folosirea substanţelor nepermise, utilizarea apei în mod fraudulos, existenţa mijloacelor de reperare a conductei, tendinţa de lunecare a terenului etc.;
d) mijloacele de combatere a loviturii de berbec: starea construcţiei, starea mecanismelor de lucru (recipient hidrofor, valoare presiune, stare vane de reglare, închiderea de protecţie etc.);
e) starea altor mijloace de asigurare a funcţionãrii;
f) starea staţiei suplimentare de dezinfectare de pe traseu, dacã existã; în staţie se va intra numai pe baza unei autorizaţii de acces emise în acest sens;
g) verificarea stãrii mijloacelor prin care sunt prelevate probe de apã în vederea controlului asupra calitãţii. Probele de apã potabilã vor fi luate numai de personal special instruit, iar probele vor fi centralizate şi, pe baza lor, se va realiza raportul anual asupra calitãţii apei, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 87
Când existã mijloace de mãsurare a parametrilor de funcţionare, valorile acestora vor fi notate în fişã, iar persoana în a cãrei grijã intrã supravegherea tehnologicã a sistemului va verifica dacã s-a redus capacitatea de transport, calitatea apei şi eventual va solicita cercetãri mai amãnunţite.
ART. 88
Pentru aducţiunile lungi (15-150 km), se recomandã implicarea în supravegherea aducţiunilor a unui personal angajat care sã locuiascã în zonã pentru a evita deplasãrile lungi; în caz contrar, vor fi puse la dispoziţie mijloace de transport. în cazuri speciale vor fi prevãzute cantoane de exploatare şi personal permanent.
ART. 89
Lucrãrile de întreţinere la aducţiuni se fac punctual, ca urmare a rezultatului inspecţiei sau dupã un plan anual de întreţinere, astfel:
a) se verificã şi se corecteazã funcţionalitatea tuturor armãturilor, cãminelor: semestrial;
b) se curãţã şi se înierbeazã zonele de protecţie sanitarã: anual;
c) se etanşeazã vanele, se reface scara, capacul, se vopsesc elementele metalice din cãmine, supratraversãri, elemente de semnalizare: anual;
d) se verificã subtraversãrile de drumuri naţionale şi cãi ferate: sãptãmânal;
e) se verificã stabilitatea pãmântului pe traseu şi eventualele tasãri: lunar;
f) se verificã pierderile de apã pe tronsoane;
g) se detecteazã eventuale branşãri neautorizate: lunar;
h) se refac sistemele de marcare/semnalizare a aducţiunii: anual;
i) se spalã tronsoanele unde apar probleme (oxid de fier, dezvoltãri biologice etc.): dupã caz.
ART. 90
Lucrãrile de aducţiune cu canale sau galerii specifice transportului apei brute vor fi inspectate şi se vor efectua lucrãri de întreţinere, în special înaintea sezonului friguros şi dupã acesta; înainte, pentru curãţare, eliminarea depunerilor, refacerea sistemului de protecţie, montarea elementelor de protecţie, şi dupã, pentru refacerea taluzurilor în urma efectului gheţii, verificarea modului de funcţionare, eliminarea vegetaţiei care împiedicã o bunã curgere etc.
ART. 91
Pentru cunoaşterea performanţelor funcţionale ale aducţiunii şi reţelei, periodic, se va face verificarea presiunilor, a pierderilor de apã, iar în cazuri mai complexe, un audit de specialitate cu personalul atestat.
ART. 92
(1) În funcţie de întindere şi importanţã, sistemul de transport al apei trebuie continuu supravegheat, pentru a asigura debitul sau debitul şi presiunea în secţiunea de control.
(2) Aducţiunea trebuie verificatã prin debitul cu care alimenteazã rezervorul, mãsurându-se local debitul şi presiunea în secţiunile de control, şi prin compararea valorilor obţinute cu valorile din schema generalã de funcţionare a sistemului.
(3) Pentru realizarea unui bilanţ al apei şi pentru a avea o evaluare generalã a eficienţei sistemului, se va determina mãrimea pierderii de apã din sistem, prin mãsurarea simultanã a debitelor sau ca valori medii pe perioade de timp, cu ajutorul contoarelor de apã, pe tronsoane.
(4) Pentru determinarea liniei piezometrice în lungul sistemului se vor face mãsurãtori ale presiunii în secţiunile de control ale sistemului care se vor compara cu datele de calcul pentru punerea în evidenţã a unor disfuncţionalitãţi pe conducta de aducţiune.
ART. 93
Pierderile de apã admisibile pentru o aducţiune trebuie sã se situeze la valori sub 5% din cantitatea de apã intratã în sistem.

SECŢIUNEA a 5-a
Înmagazinarea apei

ART. 94
(1) Construcţiile pentru înmagazinarea apei au, în principal, rolul de acumulare a apei pentru compensarea variaţiilor orare de debit furnizat, rezervã pentru stingerea incendiilor şi alimentarea reţelei în situaţia unor indisponibilitãţi apãrute la captare sau a conductei de aducţiune.
(2) În unele cazuri, construcţiile pentru înmagazinarea apei pot îndeplini şi funcţii de rupere a presiunii, asigurarea unui timp suficient de contact între reactivi şi apã pentru realizarea unei dezinfectãri în bune condiţii, înmagazinarea apei pentru spãlatul filtrelor etc.
(3) În cazul în care apa este înmagazinatã şi stocatã într-o construcţie care cuprinde mai mult de un singur compartiment şi fiecare compartiment are intrare şi ieşire proprie, iar compartimentele nu sunt conectate hidraulic între ele, construcţia constituie rezervor de înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic, construcţia constituie rezervor de înmagazinare individual.
ART. 95
(1) În rezervorul de înmagazinare apa trebuie sã fie sanogenã şi curatã, sã fie lipsitã de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin numãr ori concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sãnãtatea umanã şi sã îndeplineascã cerinţele minime prevãzute în legislaţia în vigoare.
(2) Apa potabilã este consideratã sanogenã şi curatã dacã în proba prelevatã la ieşirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru parametrii bacterii coliforme, E.coli şi streptococi fecali sunt cele prevãzute în legislaţia specificã şi dacã rezultatele determinãrilor pentru bacteriile coliforme aratã absenţa acestora în 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic.
ART. 96
Operatorul serviciului de alimentare cu apã trebuie sã asigure prelevarea şi analizarea sãptãmânalã a unei probe de apã de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme totale, E. coli, streptococi fecali, numãr de colonii la 22 grade C şi la 37 grade C, turbiditate şi dezinfectantul rezidual.
ART. 97
Operatorul va lua mãsurile necesare pentru asigurarea unui disponibil de apã potabilã înmagazinatã care sã acopere minimul necesar pentru o perioadã de 12 ore de întrerupere a prelucrãrii şi livrãrii în staţiile de tratare.
ART. 98
Rezervoarele de înmagazinare trebuie sã aibã posibilitatea de evacuare a apei de spãlare şi sã aibã un sistem de acces pentru recoltarea de probe de apã.
ART. 99
Spãlarea, curãţarea şi dezinfecţia rezervoarelor de înmagazinare sunt obligatorii şi trebuie realizate periodic şi ori de câte ori este necesar, iar materialele şi substanţele de curãţare şi dezinfecţie trebuie sã aibã aviz sanitar de folosire.
ART. 100
Rezervoarele de înmagazinare a apei vor fi exploatate şi întreţinute astfel încât sã nu permitã contaminare din exterior.
ART. 101
Materialele de construcţie, inclusiv vopselele, substanţele de impermeabilizare etc., a instalaţiilor de tratare a apei pentru potabilizare şi rezervoarele de înmagazinare a apei trebuie sã aibã aviz sanitar de folosire în acest scop.
ART. 102
Vana pentru rezerva intangibilã de incendiu trebuie sã fie sigilatã în poziţia închis şi se poate deschide numai la dispoziţia organelor de pazã contra incendiilor.
ART. 103
Personalul de operare va urmãri starea rezervoarelor de înmagazinare, izolaţia termicã, aerisirea, cãile de acces, pierderile de apã etc. şi va consemna nivelul apei în rezervor, temperatura apei şi debitul vehiculat.
ART. 104
Operatorul, care asigurã serviciul de alimentare cu apã din sistemul de alimentare cu apã şi de canalizare, va asigura protecţia calitãţii apei în reţelele de apã, prin respectarea timpilor maximi de stagnare a apei în rezervoarele de înmagazinare, şi o va certifica prin buletine de analizã a apei, efectuate la intervalele maxime impuse prin avize, de organele de sãnãtate publicã abilitate. Efectuarea analizelor la sursã şi în reţele se va efectua, dupã luarea mãsurilor de spãlare şi dezinfecţie necesare, ori de câte ori intervin lucrãri de înlãturare a avariilor.

SECŢIUNEA a 6-a
Distribuţia apei potabile şi/sau industriale

ART. 105
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sã asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitãţii la serviciul de alimentare cu apã.
(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale şi cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare.
ART. 106
(1) Delimitarea dintre reţeaua publicã de alimentare cu apã şi reţeaua interioarã de distribuţie aparţinând utilizatorului este cãminul de branşament.
(2) Pãrţile componente ale unui branşament sunt:
a) o construcţie numitã cãmin de apometru (de branşament), plasatã pe domeniul public sau privat, folositã pentru controlul şi întreţinerea branşamentului, fiind vizibilã şi accesibilã;
b) priza de apã reprezentând punctul de racordare la reţeaua de distribuţie a apei;
c) o conductã de branşament care se leagã la reţeaua publicã de distribuţie;
d) armãtura (vana) de concesie;
e) contorul de branşament care asigurã mãsurarea debitului de apã furnizatã;
f) armãtura (vana) de închidere.
(3) Delimitarea dintre reţeaua publicã de distribuţie şi instalaţia interioarã a utilizatorului se face prin contorul de branşament, care este ultima componentã a reţelei publice de distribuţie.
(4) Branşamentul pânã la contor, inclusiv cãminul de branşament şi contorul, aparţine reţelei publice de distribuţie a apei, indiferent de modul de finanţare a realizãrii acestuia.
(5) Cãminul de branşament se amplaseazã cât mai aproape de limita de proprietate, de regula la 1-2 m în exteriorul acesteia.
ART. 107
(1) Toţi utilizatorii care au instalaţii de utilizare a apei vor avea acces de branşare la reţelele sistemului de alimentare cu apã în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
(2) Un utilizator trebuie sã aibã, de regulã, un singur branşament de apã, mai multe branşamente admiţându-se în cazuri speciale.
ART. 108
(1) Branşarea tuturor utilizatorilor de apã, persoane fizice sau juridice, la reţelele de alimentare cu apã se poate face doar în baza avizului definitiv, eliberat de operator la cererea utilizatorului, pe baza proiectului de execuţie.
(2) Eliberarea avizului se realizeazã în douã faze, şi anume:
a) avizul de branşare de principiu, eliberat în vederea obţinerii autorizaţiei de construire - cuprinde datele generale privind posibilitãţile şi condiţiile de branşare a utilizatorului, date ce vor sta la baza întocmirii documentaţiilor de cãtre un proiectant autorizat;
b) avizul de branşare definitiv - prin care se însuşesc soluţiile tehnice adoptate de proiectant prin detaliile de execuţie. Documentaţia anexatã la cererea pentru avizul definitiv va conţine:
1. memoriu tehnic privind descrierea soluţiilor adoptate în cadrul proiectului pentru branşarea la reţeaua de alimentare cu apã;
2. scheme de montaj al conductelor de apã;
3. certificatul de urbanism;
4. planul de încadrare în zonã, la scara de 1:500;
5. actul de proprietate sau o împuternicire datã de proprietar;
6. planul reţelelor în incintã.
(3) Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv în maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completã, operatorul, în termen de maximum 10 zile calendaristice, va solicita, în scris, completarea documentaţiei cu documentele care lipsesc, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberãrii avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompletã.
ART. 109
(1) Executarea lucrãrilor de extindere pentru alimentãri cu apã, inclusiv a branşamentelor de apã, se va face dupã obţinerea autorizaţiei de construire eliberate de autoritatea administraţiei publice locale, autorizaţie care va avea la bazã avizul definitiv al operatorului.
(2) Se admite montarea contoarelor de apã (apometre) şi în clãdiri, în general în subsoluri, cu condiţia asigurãrii de cãtre utilizator a securitãţii în funcţionare şi a accesului operatorului, stabilindu-se în acest sens clauze contractuale care sã defineascã drepturile şi îndatoririle fiecãrei pãrţi în aceastã situaţie.
(3) Darea în funcţiune a branşamentului de apã se va face dupã recepţia acestora; la recepţie se vor efectua probele de presiune şi de etanşeitate. Punerea în funcţiune se va face dupã încheierea contractului de furnizare/utilizare între operator şi utilizator în termenul prevãzut în contract.
(4) Realizarea de branşamente fãrã avizul operatorului este consideratã clandestinã şi atrage, conform legislaţiei în vigoare, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã, administrativã sau penalã, dupã caz, atât pentru utilizator, cât şi pentru executantul lucrãrii.
(5) Recepţia şi preluarea branşamentului ca mijloc fix se realizeazã conform legislaţiei în vigoare.
(6) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totalã sau parţialã a branşamentului aparţinând sistemului, precum şi a cãminului de branşament sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
ART. 110
(1) Cheltuielile pentru executarea branşamentului, inclusiv a cãminului de apometru, revin autoritãţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare comunitarã. Execuţia lucrãrilor se realizeazã prin grija operatorului, iar modalitãţile de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacã este cazul.
(2) În cazuri bine justificate de cãtre operatori, dacã condiţiile tehnice nu permit altã soluţie, se poate admite racordarea mai multor utilizatori la acelaşi branşament, aceştia având cãmine de branşament, amplasate conform art. 106 alin. (5), precum şi contoare separate montate în aceste cãmine.
ART. 111
Lucrãrile de întreţinere la reţeaua de distribuţie constau în:
a) verificarea stãrii şi integritatea hidranţilor şi remedierea imediatã a deficienţelor: capacele de protecţie, pierderea de apã, intervenţia neautorizatã, blocarea hidranţilor, existenţa inscripţiilor de marcaj, eventual starea de funcţionare prin deschiderea hidrantului pentru o perioadã scurtã de timp: sãptãmânal;
b) verificarea stãrii cãminelor de vane: existenţa capacelor, starea capacelor de cãmin şi înlocuirea imediatã cu capace mai sigure, starea interioarã a cãminului (are apã, are deşeuri, are legãturi neautorizate, construcţia este întreagã, dacã scara nu este corodatã, piesele metalice sunt vopsite etc.);
c) verificarea cãminelor de branşament: integritate, starea contorului de apã, funcţionarea şi eventual citirea contorului, prezenţa apei în cãmin (se anunţã echipa de intervenţie pentru scoaterea apei din cãmin şi eliminarea cauzelor care au provocat inundarea), tendinţele de distrugere etc.;
d) montarea indicatoarelor rutiere şi a celor luminoase de avertizare a pericolelor în zona în care capacele ce se gãsesc pe calea rutierã sunt lipsã/defecte, dupã caz;
e) verificarea ca dupã refacerea cãii de circulaţie capacele sã fie la cota noii cãi de rulare: sãptãmânal;
f) curãţarea cãminelor, evacuarea apei, repararea cãminului, vopsirea pãrţilor metalice;
g) verificarea funcţionãrii vanelor, vanelor de reglare a presiunii şi ventilelor de aerisire;
h) controlul pierderilor de apã; integral, la cel puţin 2 ani pentru reţelele de distribuţie;
i) depistarea branşamentelor fraudulos executate: semestrial;
j) înlocuirea contoarelor de apã defecte, care funcţioneazã în afara clasei de precizie sau pentru verificarea metrologicã periodicã;
k) asigurarea stãrii normale de funcţionare a nodurilor în care se preleveazã probe pentru urmãrirea calitãţii apei, de cãtre personalul propriu sau de cãtre organele sanitare: lunar;
l) spãlarea tronsoanelor unde viteza de curgere este micã, ca urmare a reducerii consumului: lunar sau la intervale ce se decid în funcţie de indicaţiile organelor sanitare de inspecţie, sau acolo unde se semnaleazã probe bacteriologice proaste (lipsa clorului, prezenţa bacteriilor etc.);
m) verificarea debitului şi presiunii la branşamentul utilizatorului, în secţiuni caracteristice;
n) aerisirea tronsoanelor cu defecţiuni de funcţionare cunoscute; sãptãmânal.
ART. 112
Toate caracteristicile importante, de naturã sã schimbe elementele de siguranţa funcţionãrii, vor fi sistematizate şi vor fi introduse în lista supravegherii prioritare sau chiar în cartea construcţiei.
ART. 113
Elementele constructive ale sistemului vor fi poziţionate faţã de calea de circulaţie, în sistemul naţional de referinţã şi vor fi pregãtite pentru sistemul GIS.
ART. 114
(1) În cazul capacelor cãminelor, dacã denivelarea depãşeşte 1 cm, se trece la refacerea alinierii capacului.
(2) O procedurã similarã se va aplica în cazul corectãrii cotelor cutiei de protecţie a capãtului de sus al tijei de manevrã a vanelor îngropate în pãmânt.
ART. 115
Atunci când instrucţiunile o prevãd, când organele sanitare decid sau dupã un accident care a avut implicaţii asupra calitãţii apei, se face spãlarea, spãlarea şi dezinfectarea sau numai dezinfectarea unor tronsoane din reţea sau a întregii reţele.
(2) Viteza apei utilizate la spãlare trebuie sã fie de minimum 1,5 m/s.
(3) Dezinfectarea se face cu apã cloratã cu circa 30 mg Cl/m 3 care se introduce prin pompare printr-un hidrant pânã se umple, pãstrându-se plinã minimum 24 ore dupã care se goleşte şi se spalã minimum 1 orã cu apã pânã când analiza de apã rezultatã este bunã, iar autoritatea sanitarã dã aviz de punere în funcţiune a circuitului.
(4) Pentru siguranţã, populaţia trebuie avertizatã şi anunţatã când la branşament apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.
(5) Spãlarea şi dezinfectarea se începe cu tronsoanele din amonte pentru a putea fi date în funcţiune, iar personalul de intervenţie va fi instruit şi dotat cu mascã de protecţie contra scãpãrilor de clor.
(6) Cu ocazia spãlãrii se verificã şi etanşeitatea vanelor, iar cele defecte se vor înlocui.
ART. 116
(1) Pierderile de apã în reţea se considerã ca fiind normale dacã au valori sub 15% din cantitatea totalã intratã în sistemul de distribuţie.
(2) Lucrãrile de reabilitare sau modernizare, dupã caz, se fac obligatoriu, în cazul în care pierderea generalã de apã (de la captare la utilizator) este mai mare de 20%.
ART. 117
Reparaţiile se vor face în concordanţã cu procedura de lucru în funcţie de:
a) tipul de material;
b) tehnica de lucru propusã şi stabilitã prin procedurã;
c) timpul maxim posibil pentru oprirea apei;
d) posibilitãţile şi consecinţele izolãrii tronsonului avariat;
e) asigurarea cu apã a obiectivelor prioritare (spitale, şcoli, agenţi economici la care întreruperea apei poate fi gravã);
f) utilajele ce pot fi aduse pe amplasament depinzând de condiţiile meteorologice şi de starea vremii, de amplasament, de mãrimea avariei etc.;
g) existenţa avizului Inspectoratului pentru situaţii de urgenţã sau serviciului comunitar pentru situaţii de urgenţã, inclusiv a organelor de poliţie, dacã se perturbã traficul în zonã;
h) existenţa unei autorizaţii de construire, conform prevederilor legale.
ART. 118
Cu ocazia oricãrei reparaţii, tuburile de azbociment vor fi înlocuite obligatoriu, fiind interzisã repararea acestora sau menţinerea lor în circuit.
ART. 119
(1) În caz de golire a conductei trebuie acordatã o atenţie sporitã modului de evacuare a apei pentru a nu se produce vacuum pe conductã ceea ce poate face posibilã aspirarea apei murdare din exteriorul acesteia şi apariţia pericolului unor îmbolnãviri la utilizator.
(2) Pentru a evita formarea vacuumului, prima armãturã care se deschide va fi hidrantul situat la cota cea mai înaltã de pe traseul implicat, iar acesta va rãmâne deschis pânã la reumplerea conductei cu apã.
(3) Dacã fenomenul de vacuum pe conductã se produce în mod curent pe un tronson oarecare atunci vor fi luate mãsuri de intercalare a unor ventile de aerisire adecvate (ca poziţie şi capacitate).
ART. 120
Hidranţii avariaţi trebuie înlocuiţi cu alţi hidranţi încercaţi pe bancul de probã, întrucât produc o pierdere mare de apã. Pentru hidranţii montaţi pe artere, dar fãrã vanã de izolare, se va analiza soluţia introducerii unei vane de izolare, chiar dacã este o vanã amplasatã direct în pãmânt.
ART. 121
(1) În cadrul lucrãrilor de reparaţii se poate include şi operaţiunea de introducere de vane speciale de control automat (limitare) a presiunii în reţea pentru reducerea presiunii în perioada de noapte, având drept scop reducerea pierderilor de apã din reţea.
(2) Utilizarea metodei nu înlocuieşte soluţia de montare a pompelor cu turaţie variabilã.
ART. 122
Pentru realizarea branşamentelor noi se recomandã folosirea unui procedeu care sã permitã realizarea acestuia fãrã oprirea apei în conductã.
ART. 123
Toate lucrãrile de reparaţii se vor încheia prin realizarea a douã operaţiuni:
a) elaborarea unui document care sã cuprindã operaţiunile efectuate, acesta intrând în documentaţia tehnicã a cãrţii de construcţii la capitolul reţea sau aducţiune, dupã caz;
b) întocmirea unei calculaţii a costurilor lucrãrii care va fi pãstratã în documentaţia de referinţã a tronsonului respectiv de reţea.
ART. 124
La termenul legal se verificã recipientul de hidrofor, fie cã este recipient de hidrofor propriu-zis sau recipient de combatere a loviturii de berbec ori recipient pentru asigurarea amorsãrii pompelor, repararea acestuia fãcându-se în condiţiile stabilite de proiectant şi normele ISCIR.
ART. 125
(1) Pentru realizarea unei exploatãri eficiente a reţelei de distribuţie a apei, este necesarã dezvoltarea unui sistem care sã permitã transmiterea informaţiilor în timp real din sistem şi interpretarea lor pentru a putea lua deciziile necesare sau parametrii sã fie reglaţi prin intermediul unui sistem de automatizare.
(2) Principalele mãrimi controlate trebuie sã fie:
a) starea de funcţionare/rezervã/avarie a pompelor;
b) starea închis/deschis a vanelor;
c) nivelul/volumul apei în rezervor;
d) presiunea apei în reţeaua de distribuţie, în noduri reprezentative (noduri unde o variaţie a presiunii se face cu o modificare importantã a debitului) etc.
ART. 126
(1) Pentru eficientizarea activitãţii, operatorul trebuie sã aibã un dispecerat prin care se va coordona întreaga activitate de operare şi va fi asiguratã corelarea informaţiilor date de aparatele de mãsurã, cu lucrãrile de intervenţie în reţea şi cu sesizãrile fãcute de utilizatori.
(2) Dispecerul central trebuie sã fie asigurat cu un sistem de primire a informaţiilor, asistat de un program de calculator performant şi dublat de un sistem informatic ce poate asigura introducerea sistematicã a datelor într-o bazã de date, sã poatã fi uşor exploatate pentru informaţii curente sau pentru realizarea de statistici trimestriale, anuale etc.
(3) În cadrul dispeceratului trebuie sã se poatã depista problemele legate de distribuţia apei, prin compararea datelor mãsurate cu cele date prin proiect sau din perioada anterioarã de exploatare, realizându-se un control mai riguros în zonã, astfel încât sã se poatã mãsura volumul de apã cerut de utilizatori şi identifica zonele cu pierderi mari de apã.
ART. 127
(1) Mãsurarea debitelor pe reţeaua de distribuţie se poate face prin montarea pe conducta de plecare a apei din rezervor a unui debitmetru sau contor de apã, putându-se folosi un debitmetru portabil.
(2) În lipsa contorului, se poate face o determinare a debitului mediu pe un interval relativ mare de timp, pentru a reduce influenţa decalajelor între citirea contoarelor de branşament, dacã toate branşamentele sunt contorizate.
(3) În toate cazurile trebuie sã se determine pierderile de apã pe reţele.
ART. 128
(1) În cazul unor reţele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care sã se determine comportarea reţelei faţã de calitatea şi cantitatea de apã introdusã în reţea, precum şi stabilitatea biologicã a apei în condiţii reale.
(2) Rezultatele studiului vor fi folosite la luarea unei decizii privind reabilitarea reţelei, creşterea nivelului de tratare prin introducerea unor trepte suplimentare în schema de tratare a apei sau creşterea calitãţii apei introduse în reţea, concomitent cu reabilitarea reţelei.
ART. 129
Proba de presiune se va face dupã o metodologie similarã cu cea utilizatã la aducţiuni.
ART. 130
Pentru eficientizarea activitãţii de distribuţie a apei, se va da o atenţie deosebitã monitorizãrii şi reducerii pierderilor de apã, mai ales în cazul utilizãrii unei surse de apã sãrace, dacã solul este sensibil la înmuiere sau dacã apa este adusã cu un efort energetic mare (peste 0,5 kwh/mc).
ART. 131
La analizarea costurilor lucrãrilor necesare reducerii pierderilor de apã se va face comparaţia cu costul unui sistem paralel sau suplimentar celui existent, prin care sã fie adusã cantitatea de apã pierdutã.
ART. 132
Strategia controlului pierderilor de apã se structureazã în urmãtoarele etape:
a) realizarea unui audit pentru stabilirea stadiului pierderilor;
b) organizarea controlului şi analiza sistematicã a pierderilor;
c) dotarea cu echipamente pentru detectarea pierderilor;
d) organizarea sistemului de remediere a defecţiunilor constatate;
e) evaluarea continuã şi controlarea efortului pentru estimarea pierderilor;
f) stabilirea limitei din punct de vedere tehnic şi economic pânã la care remedierea defecţiunilor trebuie fãcutã.
ART. 133
La reţelele alimentate gravitaţional reducerea presiunii în reţea, pentru micşorarea pierderilor de apã prin neetanşeitãţi, se poate face prin:
a) montarea pe conducte, în poziţie convenabilã, a unor vane reductoare de presiune, care sã asigure o presiune prestabilitã în zona aval de secţiune;
b) manevrarea zilnicã a vanelor normale, cu precauţia necesarã pentru a nu se forma vacuum ca urmare a închiderii bruşte a acestora;
c) prin folosirea rezultatelor sistemului de monitorizare a presiunilor şi adoptarea de mãsuri similare (reglare de vane) în secţiuni depãrtate de secţiunea controlatã.
ART. 134
În cazul reţelelor alimentate prin pompare, reducerea presiunii în reţea se poate face:
a) prin modificarea debitului în cazul pompelor cu turaţie variabilã, referinţa fiind luatã de la nodul de reţea sensibil la modificarea debitului;
b) prin scoaterea sau introducerea în funcţiune a pompelor cu turaţie constantã, pe baza experienţei de exploatare, având în vedere un consum zilnic aproape constant;
c) prin alegerea unor diametre ale conductelor astfel încât, la modificarea presiunii, ritmul de scãdere sã se propage cât mai uniform în reţea;
d) prin refacerea reţelei, acolo unde este cazul, în sensul asigurãrii unei presiuni de bazã pentru clãdirile cu înãlţime mai micã şi mãrirea acesteia la clãdirile înalte prin staţie de pompare cu hidrofor, pompe cu turaţie variabilã etc.
ART. 135
Prelucrarea sistematicã a valorilor obţinute din controlul pierderii de apã se va concretiza prin stabilirea de proceduri legate de:
a) comportarea în timp a diferitelor tipuri de materiale;
b) durata realã de viaţã a unor materiale şi a tipurilor de îmbinãri;
c) mai buna estimare a costurilor de exploatare a reţelelor;
d) stabilirea unor valori raţionale asupra eficienţei reţelei;
e) valori de comparat cu realizãri din alte localitãţi/ţãri;
f) stabilirea unei strategii de control a pierderilor de apã.
ART. 136
(1) Orice utilizator are dreptul la un aparat de mãsurare a consumului pe branşamentul sãu.
(2) Montarea apometrelor se va face la toţi utilizatorii ca o obligaţie a operatorului, pânã la data de 21 martie 2009, pe baza unui program de contorizare stabilit de autoritatea administraţiei publice locale.
(3) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizãrii la branşamentul utilizatorului, prevãzutã la alin. (2), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitarã, respectiv ale operatorilor, dacã contractul de delegare a gestiunii are prevãzutã aceastã investiţie, indiferent de forma de organizare a operatorilor, de tipul de proprietate sau de modalitatea de gestiune adoptatã.
(4) Contravaloarea contoarelor de apã montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se deconteazã de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu aceastã destinaţie, prevãzute în bugetele locale sau ale asociaţiilor de dezvoltare comunitarã, aprobate potrivit legii, şi transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorilor, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza contractelor de delegare a gestiunii. Pânã la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depãşi consumul stabilit în regim pauşal.
(5) Cantitãţile efective de apã furnizate se stabilesc pe baza înregistrãrilor contorului de branşament.
(6) Pentru utilizatorii care nu posedã aparate de mãsurã, pânã la montarea acestora, conform prevederilor de la alin. (2), stabilirea consumului se face în baza criteriilor tehnice privind stabilirea cantitãţilor de apã în sistem pauşal.
(7) Debitele de apã industrialã se stabilesc numai pe baza înregistrãrii aparatelor de mãsurare sau a metodelor de determinare a consumurilor, stabilite de comun acord în contractul de furnizare/prestare.

CAP. V
Serviciul de canalizare

SECŢIUNEA 1
Colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori

ART. 137
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale trebuie sã asigure condiţiile necesare accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunitãţii la serviciul de alimentare cu apã şi de canalizare.
(2) Dreptul de acces nediscriminatoriu şi de utilizare a serviciului este garantat tuturor utilizatorilor, în condiţii contractuale, cu respectarea prevederilor regulamentului serviciului şi a programelor de reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare.
ART. 138
(1) Delimitarea dintre reţeaua publicã de canalizare şi instalaţia interioarã de canalizare aparţinând utilizatorului este cãminul de racord.
(2) Pãrţile componente ale unui racord sunt:
a) o construcţie numitã cãmin de racord, plasatã pe domeniul public sau privat, folositã pentru controlul şi întreţinerea racordului, fiind vizibilã şi accesibilã;
b) un dispozitiv tip sifon, instalat în cãmin cu rolul de a garanta securitatea reţelei şi care permite totodatã racordarea la reţeaua de canalizare aparţinând utilizatorului;
c) o conductã de racordare, situatã între cãminul de racord şi reţeaua publicã de canalizare;
d) un dispozitiv de legãturã, realizat conform normelor tehnice în vigoare, permiţând legarea conductei de racordare la canalul de serviciu.
(3) Racordul de la cãmin spre reţea, inclusiv cãminul de racord cu toate componentele sale, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanţare a realizãrii acestuia.
ART. 139
(1) Pentru a nu se produce inundarea subsolurilor utilizatorului, în cazul intrãrii sub presiune a reţelei de canalizare, acestea nu vor fi racordate direct la reţeaua de canalizare.
(2) Pe legãturile prevãzute pentru golirea subsolurilor la canalizare, în vederea evacuãrii apelor provenite din reţelele interioare de alimentare cu apã şi de canalizare în cazul unor defecţiuni, se vor monta de cãtre utilizatori vane şi clapete contra refulãrii.
(3) Cãminul de racord se amplaseazã astfel:
a) la 1-2 m faţã de clãdire, la imobilele fãrã curte şi fãrã împrejmuire;
b) imediat dupã cãminul uscat, de control al canivoului, la imobilele construite în terenuri sensibile de umezire (macroporice);
c) la 1-2 m de împrejmuire, în curtea imobilelor cu incinta închisã;
d) la canalul de serviciu, acolo unde distanţa dintre clãdire şi canalul public este mai micã de 3 m.
ART. 140
Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localitãţilor este permisã numai dacã prin aceasta:
a) nu se degradeazã construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare şi ale staţiilor de epurare;
b) nu se diminueazã capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau obturãri;
c) nu se aduc prejudicii igienei şi sãnãtãţii publice sau personalului de exploatare;
d) nu se perturbã procesele de epurare din staţiile de epurare sau nu se diminueazã capacitatea acestora;
e) nu se creeazã pericol de explozie;
f) nu afecteazã calitatea apelor uzate şi meteorice din sistemul de canalizare.
ART. 141
Deversarea la canalizare se poate face prin intermediul racordului şi numai a urmãtoarelor categorii de ape uzate:
a) ape uzate menajere;
b) ape uzate industriale;
c) ape uzate orãşeneşti;
d) ape pluviale;
e) ape uzate provenite de la platformele de depozitare a zãpezii.
ART. 142
(1) Orice utilizator care doreşte sã fie racordat la sistemul de canalizare trebuie sã depunã la operatorul serviciului de canalizare o cerere de racordare. Cererea va fi însoţitã de certificatul de urbanism, planul de încadrare în zonã la scara de 1:500 şi actul de proprietate sau o împuternicire datã de proprietar.
(2) La solicitarea avizului de racordare, în vederea evacuãrii apelor uzate, utilizatorul va pune la dispoziţie date asigurate de un proiectant autorizat, respectiv breviare de calcul cu estimãri ale debitelor şi compoziţiei apelor uzate care urmeazã a fi evacuate în canalizãrile localitãţilor.
ART. 143
Pentru orice modificãri privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localitãţilor de cãtre operatorii economici, ca urmare a extinderii capacitãţilor de producţie, a modificãrii tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, utilizatorul are obligaţia de a cere un nou aviz de racordare, de a obţine avizul inspectoratului de sãnãtate publicã şi avizul de gospodãrire a apelor, iar operatorul are obligaţia sã modifice contractul de furnizare.
ART. 144
(1) Cheltuielile pentru executarea racordurilor la utilizator revin autoritãţilor administraţiei publice locale, judeţene sau asociaţiilor de dezvoltare intercomunalã. Execuţia lucrãrilor se realizeazã prin grija operatorului, iar modalitãţilor de decontare vor fi stabilite în contractul de delegare a gestiunii, dacã este cazul.
(2) Legãtura realizatã între cãminul de racordare şi reţeaua de canalizare interioarã a utilizatorului, inclusiv cea pentru apele meteorice, este în sarcina exclusivã a utilizatorului. Canalizarea şi lucrãrile de racord trebuie sã fie executate în condiţii de etanşeitate.
ART. 145
În vederea eliberãrii avizului de racordare, operatorul:
a) va analiza cantitãţile şi încãrcãrile cu impurificatori ale apelor uzate, prognozate a fi evacuate de utilizator, în corelaţie cu capacitatea reţelelor de canalizare existente în zona de amplasament şi a instalaţiilor de epurare aferente, pe tipuri de apã uzatã;
b) va decide emiterea avizului de principiu de racordare a utilizatorului, dacã reţeaua/reţelele de canalizare şi instalaţiile de epurare au capacitatea de preluare necesarã noilor condiţii, indicând amplasamentul cãminelor de racord şi, dacã este necesar, necesitatea montãrii unor staţii de preepurare;
c) refuzã emiterea avizului de principiu de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare, amânã emiterea sau limitarea provizorie a preluãrii debitelor, dacã execuţia racordului necesitã realizarea unei redimensionãri a reţelei de canalizare sau a instalaţiilor de epurare existente, în funcţie de strategia de dezvoltare a reţelelor sistemului de canalizare stabilitã de autoritatea administraţiei publice locale;
d) elibereazã avizul de racordare definitiv, specificând:
1. debitele şi concentraţiile maxime admisibile ale impurificatorilor apelor uzate evacuate, în secţiunea de control;
2. eventualele restricţii de evacuare în anumite ore sau situaţii;
3. mãsuri de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor poluante conţinute;
4. obligaţia utilizatorului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului de canalizare.
ART. 146
Operatorul are obligaţia de a elibera avizul definitiv de racordare în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete. În cazul în care în momentul depunerii documentaţiei aceasta nu este completã, operatorul, în termen de maximum 10 zile, va solicita în scris completarea documentaţiei cu documentele lipsã, completând în acest sens un borderou-tip care cuprinde toate documentele necesare eliberãrii avizului, precum şi data la care s-a depus documentaţia incompletã.
ART. 147
(1) Înainte de orice racordare la reţelele de canalizare, operatorul serviciului de canalizare va verifica conformarea execuţiei instalaţiilor interioare cu proiectul de realizare a acestor instalaţii de canalizare interioarã ce a stat la baza avizului de racordare, astfel încât sã fie asigurate posibilitatea tehnicã de racordare şi compatibilitatea celor douã reţele.
(2) Este interzisã montarea oricãrui dispozitiv sau oricãrei instalaţii care poate permite pãtrunderea apelor uzate în conducta de apã potabilã sau industrialã, fie prin aspirare datoratã fenomenului de ejecţie, fie prin refulare cauzatã de o suprapresiune produsã în reţeaua de evacuare.
ART. 148
(1) Pentru controlul calitãţii apelor deversate în reţeaua de canalizare, utilizatorii, operatori economici care desfãşoarã activitãţi în urma cãrora rezultã ape uzate din procesele tehnologice, vor prezenta, la cererea organului de control abilitat sã efectueze astfel de controale, buletine de analizã emise de un laborator autorizat.
(2) Buletinele de analiza vor avea o vechime de cel mult 30 de zile calendaristice.
ART. 149
(1) Recepţia şi preluarea racordului ca mijloc fix se realizeazã conform legislaţiei în vigoare.
(2) Întreţinerea, reparaţiile şi înlocuirea totalã sau parţialã a racordurilor aparţinând sistemului, precum şi a cãminului de racordare sunt în sarcina operatorului/prestatorului serviciului.
(3) În cazul în care apar unele deteriorãri ale reţelelor, inclusiv cu efecte asupra terţilor, şi se dovedeşte cã acestea se datoreazã neglijenţei sau imprudenţei din partea unui utilizator, costurile intervenţiilor operatorului serviciului pentru remedierea situaţiei sunt în sarcina utilizatorului vinovat, care este rãspunzãtor de daunele provocate.
ART. 150
Apele uzate provenite de la unitãţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoarele şi institutele de cercetare medicalã şi veterinarã, de la unitãţile de ecarisare, precum şi de la orice fel de întreprinderi şi instituţii care, prin specificul activitãţii lor, produc contaminare cu agenţi patogeni (microbi, virusuri, ouã de paraziţi) pot fi evacuate în reţelele de canalizare ale localitãţilor numai cu respectarea urmãtoarelor mãsuri, certificate periodic prin buletine de analizã, eliberate de cãtre inspectoratele de sãnãtate publicã teritoriale, ce vor fi comunicate operatorilor care au în administrare şi exploatare reţeaua de canalizare şi staţia de epurare a localitãţii:
a) la unitãţile medicale şi veterinare, curative sau profilactice realizarea mãsurilor de dezinfecţie a tuturor produselor patologice provenite de la bolnavi se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare;
b) la laboratoarele institutelor care lucreazã cu produse patologice şi la celelalte unitãţi menţionate, realizarea mãsurilor de dezinfecţie/sterilizare a tuturor produselor patologice se va face conform legislaţiei sanitare în vigoare.
ART. 151
Utilizatorul este obligat sã respecte toate normele şi normativele în vigoare cu privire la condiţiile şi calitatea apelor uzate. În acest sens, utilizatorul nu poate deversa în reţeaua de canalizare ape uzate care în secţiunea de control conţin:
a) materii în suspensie ale cãror cantitate, mãrime şi naturã constituie un factor activ de erodare a canalelor, provoacã depuneri sau stânjenesc curgerea normalã;
b) substanţe cu agresivitate chimicã asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de canalizare şi staţiile de epurare a apelor uzate din localitãţi;
c) substanţe de orice naturã care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidalã sau de suspensie, pot stânjeni exploatarea normalã a canalelor şi staţiilor de epurare a apelor uzate sau care, împreunã cu aerul, pot forma amestecuri explozive;
d) substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare;
e) substanţe cu grad ridicat de periculozitate;
f) substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri care sã contribuie la poluarea mediului înconjurãtor;
g) substanţe colorante ale cãror cantitãţi şi naturã, în condiţiile diluãrii realizate în reţeaua de canalizare şi în staţia de epurare, determinã modificarea culorii apei din resursele de apã în care se evacueazã apele epurate;
h) substanţe inhibitoare ale procesului de epurare a apelor uzate sau de tratare a nãmolului;
i) substanţe organice greu biodegradabile, în cantitãţi ce pot influenţa negativ procesul de epurare a treptei biologice.
ART. 152
(1) În cazul în care în localitate existã un sistem public de canalizare, toţi utilizatorii care au contract de furnizare a apei, indiferent dacã au sau nu branşament propriu, au obligaţia de a deversa apele uzate provenite din activitãţile specifice fiecãrui tip de utilizator numai în reţeaua de canalizare, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
(2) Utilizatorii care se alimenteazã cu apã din reţeaua de distribuţie sau din surse proprii şi care sunt amplasaţi în zone unde nu existã reţele de canalizare au obligaţia dotãrii cu bazine etanşe vidanjabile sau cu staţie de epurare compactã localã, construite şi exploatate în condiţiile impuse de autoritãţile de mediu şi gospodãrire a apelor competente. Vidanjarea şi evacuarea apelor uzate provenite din astfel de fose se poate realiza fie de cãtre operatorul serviciului de canalizare, fie de cãtre alţi agenţi economici autorizaţi, care au obţinut în prealabil avizul operatorului privind locul şi condiţiile tehnice de descãrcare a apelor uzate provenite din procesul de vidanjare.
(3) Vidanjarea este interzisã în zonele în care existã realizat un sistem public de canalizare, dacã operatorul serviciului a notificat utilizatorului acceptul sãu de preluare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi s-a angajat cã va realiza racordul.
ART. 153
(1) Utilizatorii din categoria operatorilor economici au obligaţia de a controla permanent parametrii apelor uzate industriale, astfel încât la deversarea în reţeaua de canalizare sã respecte indicatorii consemnaţi în avizul de racordare.
(2) În cazul în care apele uzate depãşesc încãrcãrile avizate de operator sau de organele de gospodãrire a apelor competente, se vor lua mãsuri imediate de încadrare în aceste avize, cu plata, în sarcina utilizatorului, a contravalorii cheltuielilor suplimentare de epurare, precum şi a valorii eventualelor pagube produse atât operatorului, cât şi terţilor.
(3) Operatorul poate efectua în secţiunea de mãsurã prelevãri de probe şi controale în prezenţa utilizatorului, în scopul de a verifica dacã apele industriale uzate deversate în reţeaua de canalizare au calitãţile stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizele operatorului ori autoritãţilor de gospodãrire a apelor competente.
(4) Proba prelevatã din secţiunea de mãsurã va fi reprezentativã şi suficientã cantitativ, astfel încât sã poatã fi supusã analizelor fizico-chimice şi biologico-bacteriologice, astfel:
a) o treime va fi analizatã prin grija operatorului;
b) o treime prin grija utilizatorului;
c) o treime va fi sigilatã atât de operator, cât şi de utilizator, constituind proba-martor, şi va fi pãstratã de una dintre cele douã pãrţi în astfel de condiţii încât sã permitã conservarea caracteristicilor din momentul prelevãrii. Analiza acestei probe, efectuatã de un laborator autorizat, agreat de ambele pãrţi, este opozabilã analizelor efectuate de oricare dintre cele douã pãrţi.
ART. 154
(1) Determinarea debitelor transportate de canalizare se face în mod curent numai în secţiunea finalã a colectorului principal, la intrarea în staţia de epurare, pentru cunoaşterea debitului introdus în staţie.
(2) Pentru cunoaşterea capacitãţii reale de transport şi depistarea acelor tronsoane la care viteza de autocurãţare nu este asiguratã, se va determina debitul de apã uzatã fãrã contoare, mãsurând viteza şi secţiunea de curgere a apei uzate sau utilizând grafice de calcul care ţin cont de:
a) panta colectorului între cãmine succesive;
b) nivelul apei în cãmine;
c) diametrul colectorului.
ART. 155
În vederea depistãrii zonelor în care apar infiltraţii în cantitãţi mari ale apei din sol se vor efectua analize ale apei uzate în cãmine, pentru determinarea consumului biologic de oxigen (CBO(5)).
ART. 156
Pentru cunoaşterea debitelor în colectoarele de canalizare trebuie stabilite tronsoane de control pe care se fac mãsurãtori pentru determinarea relaţiei dintre înãlţimea apei în cãmin/canal şi debitul transportat, care vor reprezenta valori de referinţã, pentru aprecierea debitelor în timpul exploatãrii.
ART. 157
Proba de etanşeitate se va face conform procedurii folosite la recepţia lucrãrii, indicându-se şi valoarea pierderii admisibile de apã.
ART. 158
Operatorul va asigura supravegherea, cu frecvenţa stabilitã în instrucţiunile tehnice, a colectoarelor canalizãrii de cãtre personal calificat, care va verifica periodic urmãtoarele elemente constructive ale reţelei de canalizare:
a) existenţa şi înlocuirea capacelor la cãminele care fac zgomot la trecerea vehiculelor;
b) existenţa grãtarelor la gurile de scurgere;
c) existenţa denivelãrilor, gropilor, şanţurilor pe traseul colectorului;
d) existenţa resturilor de pãmânt de pe stradã, resturi care pot ajunge în canalizare;
e) dupã fiecare ploaie, bãltirea apei la rigolã sau în dreptul gurii de scurgere, datorate înfundãrii sau poziţionãrii prea sus a acesteia;
f) funcţionarea deversoarelor;
g) funcţionarea gurii de vãrsare atât la canalizarea în sistem unitar, cât şi la reţeaua în sistem divizor;
h) existenţa mirosului neplãcut, caracteristic fermentãrii nãmolului, lângã gurile de scurgere sau cãmine;
i) calitatea apelor uzate deversate în reţea de agenţii economici;
j) prezenţa vieţuitoarelor în reţeaua de canalizare;
k) funcţionarea staţiilor de pompare.
ART. 159
O supraveghere atentã se face asupra colectoarelor prin:
a) verificarea stãrii cãminelor şi camerelor de intersecţie;
b) verificarea nivelului apei în cãminele de intersecţie;
c) verificarea nivelului apei şi a stãrii cãminelor pe colectoarele unde viteza de curgere este în general micã, sub viteza de autocurãţare de 0,7 m/s;
d) depistarea prezenţei poluanţilor cu efecte mari asupra reţelei: produse petroliere, produse toxice, agresive etc.;
e) verificarea cantitãţii şi calitãţii apelor uzate în secţiunile dinainte stabilite, dar obligatoriu din gura de vãrsare în emisar.
ART. 160
Principalele lucrãri de întreţinere ce trebuie executate sunt:
a) verificarea şi înlocuirea capacelor de cãmine şi a grãtarelor la gurile de scurgere;
b) corectarea cotei ramelor şi capacelor de la cãmine ca urmare a îmbunãtãţirii cãii sau în urma tasãrilor diferenţiate;
c) spãlarea colectoarelor;
d) desfundarea colectoarelor blocate cu material sedimentat şi cimentat;
e) scoaterea nãmolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
f) umplerea cu apã a gurilor de scurgere;
g) curãţarea bazinelor de retenţie;
h) înlocuirea grãtarelor prevãzute pe reţea;
i) asigurarea cãilor de acces la reţea şi la toate secţiunile de prelevare de probe;
j) desfiinţarea sau aducerea în legalitate a lucrãrilor ilegale de racordare.
ART. 161
(1) Spãlarea colectoarelor va începe din secţiunea amonte şi se continuã pânã la racordarea cu un colector mai mare, colector care nu este colmatat, verificând în prealabil, cu ajutorul echipamentelor specializate, dacã colectorul nu este rupt şi dacã nu intrã pãmântul în acesta.
(2) Dacã în colector, prin crãpãturi sau rosturile de îmbinare, au intrat rãdãcinile pomilor existenţi în preajma colectorului, acestea se taie, în scopul deblocãrii acestuia, urmând ca, prin decopertare, sã se taie rãdãcinile şi din exterior şi sã fie refãcute îmbinãrile şi tuburile defecte.
(3) În toate cazurile este recomandatã inspecţia cu camera TV montatã pe robot specializat, iar rezultatul vizualizãrii va fi arhivat, dupã compararea cu rezultatele anterioare, constituind un moment de referinţã pentru deciziile ulterioare.
ART. 162
(1) Spãlarea se va face de preferinţã cu echipamente speciale de spãlat, folosind jeturi de apã de mare vitezã, 10-20 m/s, asiguratã printr-o presiune de 80-120 bari în furtunul de transport, urmând ca tehnologia de curãţare sã asigure condiţiile necesare astfel încât personalul de deservire sã nu intre în contact direct cu apa murdarã din colector.
(2) Metoda de spãlare cu jet este obligatorie la acele reţele la care, datoritã construcţiei, cãminele de inspecţie nu sunt vizitabile, au dimensiuni mici şi servesc doar pentru inspecţia cu mijloace de televiziune în circuit închis.
ART. 163
O atenţie specialã va fi acordatã subtraversãrilor, sifonãrii reţelei de canalizare, marcându-se nivelul apei în cãminul amonte, în perioada când funcţionarea este normalã, la debitul maxim, şi va fi verificat acest nivel periodic sãptãmânal, iar dacã nivelul a crescut se va depista cauza.
ART. 164
Spãlarea unui tronson important de canalizare poate începe dupã ce au fost luate mãsuri adecvate la staţia de epurare, care sã ţinã cont de aportul mare de nãmol în apa uzatã, care poate influenţa nefavorabil procesul de epurare.
ART. 165
Gura de vãrsare a apelor uzate în emisar trebuie controlatã dupã fiecare debit mai mare decât debitul mediu al râului, verificându-se:
a) stabilitatea malurilor râului pe circa 100 m în aval şi 500 m în amonte;
b) stabilitatea construcţiei gurii de vãrsare;
c) tendinţa râului, la ape mici, de îndepãrtare faţã de gura de vãrsare;
d) tendinţa râului de blocare a gurii de vãrsare;
e) tendinţa de modificare a malului opus sub impactul curentului produs de apa evacuatã din canalizare;
f) tendinţa râului de spãlare a albiei lângã gura de vãrsare, fiind necesarã o consolidare adecvatã, dacã este cazul.
ART. 166
Canalul de ocolire care reprezintã şi preaplinul staţiei de pompare trebuie sã fie funcţional şi accesibil tot timpul.
ART. 167
Se va da o atenţie deosebitã comportãrii staţiei de pompare pe durata ploilor ce depãşesc frecvenţa normalã, asigurându-se accesul la staţie în orice situaţie. Se va verifica funcţionarea preaplinului şi efectul punerii sub presiune a reţelei, în amonte.
ART. 168
(1) Electropompele vor trebui sã aibã echipamente de mãsurã pentru parametrii de funcţionare, debit, presiune, curent şi tensiune de alimentare, putere absorbitã etc.
(2) Sunt aplicabile totodatã prevederile art. 71 şi art. 72.
ART. 169
Grãtarele vor fi curãţate ori de câte ori este necesar, iar materialele colectate vor fi puse în saci şi evacuate.
ART. 170
Staţiile de pompare pentru evacuarea apelor la pasaje denivelate vor avea toate pompele montate şi vor avea sursã dublã de alimentare cu energie, iar debitul de calcul al staţiei de pompare va fi mai mare decât debitul colectat în mod normal.
ART. 171
Pentru lucrãrile efectuate este necesar ca:
a) sã se lucreze numai cu personal calificat;
b) personalul sã aibã echipament de protecţie şi de muncã adecvat;
c) sã fie asigurate condiţiile necesare de prevenire a accidentelor de muncã;
d) în cazul intervenţiei la colectoare în funcţiune, durata de intervenţie sã fie cât mai micã, utilizându-se schimburi succesive pe perioade scurte de timp.
ART. 172
Lucrãrile de remediere a cãminelor constau în principal din:
a) reaşezarea corectã a capacelor cãminelor;
b) înlocuirea capacelor sparte/furate şi a grãtarelor la gurile de scurgere;
c) repararea scãrilor de acces în cãmine;
d) repararea lucrãrilor la bazinele de retenţie;
e) întreţinerea sistemului de mãsurare permanentã a debitelor.
ART. 173
(1) Racordarea de noi utilizatori la reţea se face numai de cãtre personalul autorizat, dupã un proiect aprobat de operator, respectând prevederile art. 139, 142, 145 şi 149.
(2) Pentru executarea unor astfel de lucrãri, agenţii economici, alţii decât operatorul serviciului, trebuie sã fie autorizaţi şi vor lucra sub supravegherea personalului operatorului.
(3) Racordarea poate fi efectuatã în unul dintre urmãtoarele moduri:
a) utilizând cãminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat la o cotã ridicatã, iar curgerea se asigurã gravitaţional sau, când racordul este la cotã joasã, se va asigura pomparea apei;
b) prin realizarea unui cãmin nou pe canalul de serviciu.
ART. 174
Pentru subtraversarea cursurilor de apã sau alte subtraversãri, sifonul de canalizare va avea realizatã o posibilitate de spãlare. Se va verifica nivelul apei în cãminul amonte şi, în momentul în care cota acestuia este mai mare decât este normal, se efectueazã spãlarea sau/şi curãţarea mecanicã. La fiecare viiturã pe râu se verificã starea subtraversãrii.
ART. 175
(1) În general, repararea colectoarelor se realizeazã prin sãpãturã deschisã cu oprirea apei şi deversarea ei la un tronson apropiat sau prin pomparea acesteia din cãminul amonte.
(2) Se interzice transportul apei uzate direct prin rigola strãzii, luându-se toate mãsurile de prevenire a accidentelor atât pentru lucrãtorii proprii, cât şi pentru participanţii la trafic.
(3) Lucrãrile se fac fãrã întrerupere pânã la terminare, chiar dacã se lucreazã în schimburi succesive, în zile de sãrbãtoare etc.
(4) Dupã reparaţiile care implicã accesul la tubulaturã trebuie fãcutã o probã de etanşeitate, folosindu-se apa din tub prin blocarea secţiunii aval şi umplerea cãminului amonte sau a cãminului aval pânã la nivelul strãzii, având grijã ca presiunea maximã sã nu depãşeascã 5 mca, iar apa uzatã sã nu ajungã pe carosabil.
(5) La tronsoane mici se va aduce apã curatã pentru a evita lucrul în condiţii grele.
ART. 176
Toate lucrãrile de refacere a reţelei de canalizare vor fi trecute în cartea construcţiei, întocmindu-se, dacã este cazul, noi proceduri de lucru, atestate şi aprobate.
ART. 177
(1) Cantitatea de apã uzatã evacuatã de utilizatorii casnici, stabilitã în cadrul contractului de prestare/furnizare a serviciului, reprezintã o cotã procentualã, de regulã, între 80 şi 100% din cantitatea totalã de apã rece furnizatã, prin hotãrâre a autoritãţii administraţiei publice locale, pe baza unui studiu de specialitate efectuat de un institut de specialitate.
(2) Cantitatea de apã evacuatã de cãtre celelalte categorii de utilizatori se considerã a fi egalã cu cantitatea de apã consumatã. Fac excepţie utilizatorii la care specificul activitãţilor face ca o cantitate de apã sã rãmânã înglobatã în produsul finit, caz în care debitul de apã uzatã evacuatã se va stabili prin mãsurarea acestuia sau pe baza unui breviar de calcul întocmit de utilizator şi însuşit de operator.
(3) Utilizatorii care se alimenteazã din surse proprii şi care evacueazã apã uzatã în reţeaua de canalizare vor achita contravaloarea acesteia în baza contractului încheiat cu operatorul, în care se va specifica modul de mãsurare sau determinare a cantitãţilor evacuate.

SECŢIUNEA a 2-a
Epurarea apelor uzate

ART. 178
Operatorii care exploateazã staţiile de tratare a apei potabile şi/sau instalaţiile de epurare au obligaţia sã realizeze urmãrirea continuã, prin analize efectuate de laboratoare autorizate, a modului de funcţionare a acestora, sã pãstreze registrele cu rezultatele analizelor şi sã punã aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.
ART. 179
Încãrcarea cu poluanţi a apelor uzate se exprimã în locuitori echivalenţi şi se calculeazã pe baza încãrcãrii medii maxime sãptãmânale în CBO(5) intrat în staţia de epurare în cursul unui an, exceptând situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobişnuite, cum sunt precipitaţiile abundente.
ART. 180
(1) Înainte de a fi evacuate în receptorii naturali, apele uzate colectate în reţelele de canalizare vor fi supuse unei epurãri corespunzãtoare, în vederea conformãrii cu prevederile legale.
(2) Staţiile de epurare a apelor uzate trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât sã se asigure performanţe corespunzãtoare în condiţiile climatice locale normale. La exploatarea staţiilor de epurare se va ţine seamã de variaţiile sezoniere ale încãrcãrii cu poluanţi.
ART. 181
Epurarea mecanicã a apelor uzate trebuie sã asigure îndepãrtarea prin procedee fizice, în special, a materiilor în suspensie, cât şi a celor nemiscibile cu apa, separabile gravitaţional, precum şi reţinerea parţialã a substanţelor organice.
ART. 182
Treapta de epurare mecanicã trebuie exploatatã astfel încât sã se asigure, în funcţie de tehnologia utilizatã:
a) reţinerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari, care se face în grãtare, site, cominutoare etc.;
b) reţinerea materiilor nemiscibile cu apa (grãsimi, produse petroliere), realizatã în separatoare de grãsimi;
c) sedimentarea materiilor în suspensie separabile prin decantare, care are loc în deznisipatoare, decantoare etc.;
d) prelucrarea nãmolurilor.
ART. 183
Treapta mecanicã a unei staţii de epurare este alcãtuitã, în principal, din:
a) linia (sau fluxul) apei cu:
1. deversorul din amonte de staţia de epurare;
2. bazinul de retenţie;
3. grãtar;
4. deznisipator;
5. dispozitive de mãsurã a debitelor de apã uzatã şi de nãmol;
6. separator de grãsimi;
7. decantor primar;
8. staţie de pompare ape uzate;
9. conducte şi canale tehnologice de legãturã;
10. conductã (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
11. gurã de evacuare a apelor uzate epurate în emisar;
b) linia (sau fluxul) nãmolului cu:
1. staţie de pompare nãmol primar;
2. instalaţii de sitare a nãmolului;
3. instalaţii de condiţionare chimicã a nãmolului;
4. concentrator (sau îngroşãtor) de nãmol;
5. instalaţii de stabilizare a nãmolului;
6. rezervoare de fermentare a nãmolului sau metantancuri, în care are loc fermentarea anaerobã;
7. bazine de stabilizare aerobã a nãmolului sau stabilizatoare de nãmol;
8. instalaţii de deshidratare a nãmolului;
9. deshidratare naturalã pe platforme (paturi) de uscare;
10. deshidratare artificialã sau deshidratare mecanicã;
11. depozit de nãmol deshidratat;
12. conducte şi canale tehnologice de legãturã;
c) construcţii şi instalaţii auxiliare cu:
1. pavilion tehnologic;
2. staţie de suflante;
3. centralã termicã;
4. atelier mecanic;
5. remizã utilaje;
6. drum de acces;
7. drumuri, alei şi platforme interioare;
8. împrejmuiri şi porţi;
9. instalaţii de alimentare cu energie electricã;
10. instalaţii electrice de forţã, iluminat şi protecţie;
11. instalaţii de automatizare şi AMCR;
12. instalaţii de telefonie;
13. canale termice;
14. reţele electrice în incintã;
15. reţele de apã potabilã, pentru incendiu, de canalizare, gaze ş.a.;
16. lucrãri de îndiguire, apãrãri de maluri, lucrãri în albie etc.
ART. 184
Instalaţiile de epurare mecanicã a apelor uzate trebuie sã asigure, de regulã, o eficienţã de separare şi îndepãrtarea principalelor substanţe poluante conţinute, astfel:
- 40-60% pentru materii în suspensie;
- 20-40% pentru CBO(5);
- 20-40% pentru fosfor total şi azot organic;
- 25-75% pentru bacteriile coliforme totale.
ART. 185
Pentru asigurarea unei funcţionãri corespunzãtoare a staţiei de epurare, operatorul trebuie sã aibã o bazã de date din care sã rezulte urmãtoarele caracteristici fizico-chimice:
a) pentru apã:
1. temperatura;
2. pH-ul;
3. materii totale în suspensie;
4. substanţe volatile;
5. curbe de sedimentare;
6. reziduu total, din care: reziduu fix şi reziduu volatil;
7. consum chimic de oxigen (CCO-Cr);
8. consum biochimic de oxigen [CBO(5)];
9. azotul amoniacal;
10. azotiţi;
11. azotaţi;
12. fosfor total;
13. substanţe extractibile cu eter de petrol;
14. metale grele;
15. sulfuri;
16. cianuri;
17. fenoli;
18. detergenţi;
b) pentru nãmol (primar, biologic, amestec primar cu biologic, îngroşat, stabilizat, deshidratat etc.):
1. pH-ul;
2. umiditate;
3. materii totale în suspensii;
4. substanţe volatile;
5. substanţe minerale;
6. indicele volumetric al nãmolului;
7. substanţe extractibile cu eter;
8. ioni de metale grele;
9. conţinutul în compuşi ai azotului;
10. conţinutul în compuşi ai fosforului;
11. potasiu;
12. calciu;
13. magneziu;
14. sodiu;
15. cloruri;
16. sulfaţi;
17. caracteristicile fizico-chimice ale apei de nãmol (supernatantului);
18. valori ale rezistenţei la deshidratarea nãmolului fermentat.
ART. 186
(1) Corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucãţi de lemn, textile, plastic, pietre etc.), rezultate din curãţarea materialelor reţinute pe grãtare, se gestioneazã ca şi deşeurile municipale, fiind transportate, de cãtre operatorul de salubrizare, în condiţiile prevãzute de regulamentul serviciului de salubrizare.
(2) Reţinerile pe grãtare se depoziteazã temporar în containere închise; depozitarea nu trebuie sã dureze mai mult de o sãptãmânã.
ART. 187
În timpul exploatãrii se vor urmãri şi consemna parametrii de proces şi starea echipamentelor pentru diferite pãrţi ale staţiei, pe trepte:
a) mãsurã pentru:
1. temperaturã şi pH;
2. azot amoniacal;
3. azotaţi;
4. azot total;
5. suspensii solide;
6. CCO-Cr;
7. CB05;
8. H(2)S;
9. oxigen dizolvat;
10. fosfor total;
11. mãsurã debit;
b) grãtare - senzori de nivel amonte/aval:
1. stare de funcţionare echipament/alarmã;
2. pornire/oprire automatã, funcţie de nivel;
c) staţie de pompare:
1. senzori de nivel în camera de aspiraţie;
2. stare de funcţionare echipament/alarmã;
3. pornire/oprire automatã, funcţie de nivel;
d) aerare - mãsurã pentru pH; conductivitate, potenţial Redox la intrare:
1. mãsurã debit de aer;
2. oxigenul dizolvat - în minimum douã puncte;
3. azotaţi şi azot amoniacal;
4. stare de funcţionare echipament/alarmã;
5. valori parametri/alarmã;
6. comanda funcţionãrii suflantelor, în funcţie de necesarul de oxigen din bazinul de aerare;
e) decantor secundar:
1. mãsurã nivel apã;
2. mãsurã poziţie strat;
3. stare de funcţionare echipament/alarmã;
4. mãsurã nãmol recirculat şi nãmol în exces;
5. reglare debit de nãmol;
6. traductoare de suspensii pe conductele de nãmol;
f) dezinfecţie:
1. mãsurã clor remanent;
2. stare de funcţionare echipament/alarmã;
3. funcţionare şi reglare automatã pompe dozatoare;
g) evacuare efluent: aceiaşi indicatori ca pentru influentul staţiei de epurare.
ART. 188
Apa uzatã procesatã în staţie poate fi utilizatã în agriculturã pentru irigaţii, dacã îndeplineşte caracteristicile şi compoziţia prevãzute în actele normative în vigoare.
ART. 189
Exploatarea şi întreţinerea staţiilor de epurare se face numai de cãtre personal calificat.

SECŢIUNEAA a 3-a
Evacuarea, tratarea şi depozitarea nãmolurilor provenite din staţiile de tratare a apei brute

ART. 190
(1) În general, în staţiile de tratare a apelor potabile, nãmolurile provin în proporţie de 65-70% din decantoare şi 15-20% de la spãlarea filtrelor, restul fiind evacuãrile depunerilor din denisipatoare.
(2) Suspensiile din aceste nãmoluri conţin: substanţe prezente în apa brutã înainte de tratare, ca plancton, substanţe minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum şi substanţe provenite din procesul de tratare ca adjuvanţi cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, în urma reacţiilor chimice dintre reactivii de coagulare şi floculare şi substanţele existente în apa de tratat, carbonaţi de calciu în cazul staţiilor de decarbonatare (dedurizare).
(3) Nãmolurile se caracterizeazã printr-un conţinut ridicat de apã şi nu este permisã evacuarea ca atare în emisar sau reţea, necesitând tratamente ce implicã tehnologii speciale în funcţie de natura nãmolurilor şi treapta schemei de tratare din care provin.
ART. 191
Caracteristicile specifice acestor tipuri de nãmoluri se referã la:
a) factorii privind natura nãmolului: concentraţia în substanţã uscatã, conţinutul în substanţe volatile, compoziţia ponderalã elementarã, compoziţia apei interstiţiale;
b) factorii privind structura nãmolului: viscozitatea aparentã, analiza granulometricã, natura apei conţinute în nãmol;
c) factorii privind comportarea nãmolului la deshidratare: capacitatea de îngroşare, de compresibilitate, de centrifugare şi testul de afânare (Capilary Succession Time).
ART. 192
Pentru stabilirea modului de utilizare a nãmolurilor, operatorul care exploateazã staţia de tratare trebuie sã aibã o analizã completã a nãmolurilor produse în staţia respectivã, cu precizarea tuturor datelor relevante, ca: volumul nãmolului; cantitatea de substanţã uscatã exprimatã în unitãţi de greutate; compoziţia nãmolurilor; principalele substanţe ce îl compun; eventualele substanţe toxice; substanţe ce apar întâmplãtor în apã şi periodicitatea acestei prezenţe; puterea calorificã a nãmolurilor (în vederea unei eventuale incinerãri), proprietãţi fizice şi mecanice; efect asupra solului.
ART. 193
(1) Nãmolurile conţinând compuşi de fier provenind de la deferizare sau de la instalaţiile ce folosesc sãrurile de fier drept reactiv de coagulare sunt recomandate drept substanţe de adaos în reţelele de canalizare pentru a preveni degajarea de gaze nocive în staţiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri şi generarea de sulfuri în metatancuri.
(2) Nãmolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbţia fosforului.
(3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, nãmolul cu conţinut bogat în fier, transformat în clorurã fericã sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru îndepãrtarea fosforului.
(4) În domeniul materialelor de construcţie, nãmolurile conţinând fier pot fi utilizate în fabricarea cimentului şi a cãrãmizilor.
ART. 194
(1) În scopul economisirii consumului propriu de apã potabilã în scopuri tehnologice se recirculã apa provenind de la spãlarea filtrelor, dupã tratare prin înmagazinarea într-un bazin de egalizare, extragerea, în general prin sedimentare, a suspensiilor din acestea şi pomparea sub un debit continuu, redus ca mãrime, în capãtul amonte al staţiei.
(2) Apele de spãlare acumulate în bazinul de egalizare pot fi pompate cu un debit continuu, redus, într-un sistem de filtre rapide sub presiune, cu nisip cuarţos.
(3) Reziduul rezultat de la spãlarea filtrelor se poate evacua la canalizare.
(4) Trebuie datã o deosebitã importanţã la analiza din punct de vedere biologic a apei recirculate pentru ca microorganismele, concentrate în pelicule ce se depun pe nisipul filtrelor rapide, sã nu ridice probleme legate de sãnãtate ţinându-se seama de carbonul organic asimilabil.
ART. 195
Depozitarea nãmolurilor deshidratate în locuri special amenajate se face în aşa fel încât sã asigure apoi folosirea lor în diferite scopuri (în cazul în care nu poate fi valorificatã întreaga cantitate produsã).
ART. 196
(1) Apa de spãlare de la filtre se poate utiliza în scopuri industriale, pentru irigaţii, pentru alte scopuri menajere non-potabile etc., în cazul în care în zonã sunt utilizatori, dar numai dupã tratare.
(2) De asemenea, trebuie urmãritã prezenţa bacteriilor sau a microorganismelor ce pot fi potenţial dãunãtoare sãnãtãţii oamenilor iar în cazul în care analizele indicã un asemenea pericol, aceste ape vor putea fi utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermiţându-se reintroducerea lor în circuitul apei potabile.
ART. 197
(1) Toate nãmolurile rezultate din treptele de sedimentare şi filtrare a apei necesitã tratare înainte de a fi descãrcate; tratarea trebuie realizatã în funcţie de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compoziţie chimicã, naturã şi structurã).
(2) Nãmolurilor rezultate de la staţiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin:
a) îngroşare utilizând decantarea, centrifugarea, flotaţia sau drenarea;
b) deshidratare utilizând filtre presã cu plãci, membranã, şurub sau bandã.

SECŢIUNEA a 4-a
Evacuarea, tratarea şi depozitarea nãmolurilor provenite din staţiile de tratare a apei uzate

ART. 198
(1) Nãmolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii în suspensie, cum sunt cele din industria minierã, chimicã, metalurgicã, industria uşoarã, industria alimentarã, precum şi cele provenind din apele uzate aferente canalizãrii localitãţilor urbane sau rurale.
(2) Evacuarea în emisari a apelor uzate conţinând materii în suspensie, respectiv a nãmolurilor reţinute în diversele obiecte tehnologice din staţiile de epurare, este interzisã.
(3) Nãmolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica dupã:
a) compoziţia chimicã în:
1. nãmol mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale (exprimat în substanţã uscatã);
2. nãmol organic, care conţine peste 50% substanţe volatile (exprimat în substanţã uscatã);
b) treapta de epurare a staţiei din care provine în:
1. nãmol primar, rezultat din treapta de epurare mecanicã;
2. nãmol secundar, rezultat din treapta de epurare biologicã a apei;
3. nãmol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a nãmolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologicã avansatã - respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de nãmol, de pe linia nãmolului);
c) provenienţa apelor uzate în:
1. nãmolurile din epurarea apelor uzate menajere/orãşeneşti;
2. nãmolurile din epurarea apelor uzate industriale.
ART. 199
Pentru a asigura capacitãţile necesare manipulãrii cantitãţilor fluctuante de nãmol, operatorul va trebui sã ţinã seama de urmãtorii parametri:
a) debitul mediu şi cel maxim de nãmol;
b) capacitatea potenţialã de stocare a obiectelor tehnologice din componenţa staţiei de epurare care realizeazã prelucrarea nãmolului.
ART. 200
(1) Pentru prelucrarea şi evacuarea nãmolurilor reţinute în staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în funcţie de sursa de provenienţã, perioada de staţionare în sistem, modalitatea de procesare luatã în considerare etc.
(2) Caracteristicile fizice ale nãmolurilor sunt:
a) umiditatea;
b) greutatea specificã;
c) culoarea şi mirosul;
d) filtrabilitatea;
e) puterea caloricã.
(3) Caracteristicile chimice sunt:
a) pH-ul;
b) materialele solide totale;
c) fermentabilitatea;
d) metalele grele;
e) nutrienţii.
ART. 201
Staţiile de pompare trebuie prevãzute şi cu o a doua sursã de energie, ce trebuie sã fie total independentã de prima şi sã asigure o energie continuã în caz de avarie.
ART. 202
Pentru mãrirea vitezei de evaporare nãmolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât umiditatea rãmasã dupã aplicarea metodelor de deshidratare mecanice convenţionale sã fie redusã în continuare.
ART. 203
În cazul în care nãmolul are componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deşeuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilã.
ART. 204
(1) În cazul în care concentraţiile de metale grele şi alţi componenţi chimici ai nãmolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în agriculturã, se poate aplica metoda compostãrii ce reduce agenţii patogeni şi produce un material similar cu pãmântul natural.
(2) Compostul poate fi folosit în agriculturã pentru combaterea eroziunii solului, pentru îmbunãtãţirea proprietãţilor solului şi pentru recultivarea acestuia.
ART. 205
Depozitarea nãmolului are urmãtoarele funcţii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor nãmolului în vederea îmbunãtãţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea şi deshidratarea, permiţând alimentarea uniformã pentru intensificarea operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare.
ART. 206
Nãmolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special concepute din interiorul staţiei de epurare (rezervoare de stocare a nãmolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în interiorul obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare (în başa de colectare a nãmolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nãmolului, în concentratoarele gravitaţionale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afara staţiei de epurare în depozite controlate, şanţuri, gropi, pe suprafaţa pãmântului etc., în funcţie de compoziţia acestora.
ART. 207
(1) Depozitarea se poate face pe o perioadã scurtã de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a nãmolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore pânã la 24 ore.
(2) Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizatã în procesele de stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu, în cazul fermentãrii aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special pentru acest scop.
(3) În instalaţiile mici, nãmolul este de obicei depozitat în decantoare şi în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea nãmolului are loc în bazine închise, trebuie asiguratã ventilaţia împreunã cu tehnologiile de control corespunzãtor a mirosului, precum şi prevederea de sisteme de filtrare a gazelor.
ART. 208
(1) Nãmolul deshidratat care nu se valorificã va fi transportat la depozitul de deşeuri de cãtre operatorul de salubrizare.
(2) Se interzice depozitarea în alte locuri fãrã existenţa unui acord de mediu în acest sens.
(3) Utilizarea nãmolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orãşeneşti în agriculturã se poate realiza cu condiţia respectãrii actelor normative în vigoare.

SECŢIUNEA a 5-a
Evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţã din intravilanul localitãţilor

ART. 209
Apele pluviale şi de suprafaţã din intravilanul localitãţilor se pot evacua prin reţeaua de canalizare realizatã în sistem unitar, divizor sau mixt, în funcţie de specificul localitãţii.
ART. 210
(1) În programele anuale de verificãri, operatorul trebuie sã prevadã verificarea şi curãţarea periodicã a reţelei de canalizare.
(2) Operatorul are obligaţia sã întreţinã curate gurile de scurgere-colectare a apelor meteorice şi stradale, scop în care va efectua verificãri şi curãţãri periodice. În cazul ploilor torenţiale operatorul va lua mãsuri de intervenţie în locurile inundate.
(3) În cazul în care se constatã producerea sistematicã de inundaţii în anumite puncte ale reţelei de canalizare, operatorul împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale vor lua mãsuri de redimensionare a conductelor reţelei de canalizare, multiplicare şi/sau repoziţionare a gurilor de scurgere-colectare.
(4) Curãţarea rigolelor şi grãtarelor, pentru asigurarea scurgerii apelor rezultate din topirea zãpezilor, se va asigura prin grija operatorului serviciului de salubrizare, în conformitate cu prevederile regulamentului serviciului de salubrizare.
ART. 211
(1) Curãţarea gurilor de scurgere, cu depozit şi sifon, guri de scurgere specifice reţelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios şi dupã ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive.
(2) În timpul operaţiei de curãţare, nãmolul îndepãrtat manual nu se va depozita direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportaţi la terminarea operaţiei la staţia de epurare a apelor uzate.
(3) Dupã curãţarea mecanicã, gura de scurgere se spalã, cu apã din cisternã, pentru îndepãrtarea urmelor de nãmol şi asigurarea umplerii gurii cu apã pentru realizarea închiderii hidraulice.
(4) Personalul care face curãţarea va aprecia dacã existã nãmol şi sub dispozitivul care asigurã garda hidraulicã iar daca apa nu curge se va continua spãlarea pânã se sparge eventualul dop format.
(5) În cazul spãlãrii mecanice, nãmolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în reţeaua de canalizare prin gura de scurgere spãlatã şi nici printr-un cãmin alãturat pentru a nu provoca accelerarea depunerilor pe colector.
(6) Dupã terminarea operaţiunii de spãlare, gura de scurgere trebuie sã rãmânã plinã cu apã, verificându-se dacã nivelul rãmas este comparabil cu nivelul normal de asigurare a închiderii hidraulice.
(7) De regulã, în ziua urmãtoare se va face o inspecţie a gurilor de scurgere curãţate verificându-se, prin scoaterea grãtarului, dacã apa a rãmas la cota ce asigurã închiderea hidraulicã sau se simte prezenţa mirosului caracteristic.
(8) Gura de canalizare care nu are apã sau se simte un miros puternic de canalizare trebuie refãcutã deoarece prezintã defecţiuni constructive; nu este etanşã, pierde apã, sau elementele ce asigurã garda hidraulicã sunt deteriorate.
ART. 212
În perioadele secetoase, în lipsa precipitaţiilor pe o duratã mai mare de douã sãptãmâni, trebuie refãcutã garda hidraulicã la gurile de scurgere care nu sunt amplasate pe strãzile pe care se efectueazã activitatea de udare şi stropire de cãtre operatorul de salubrizare, începându-se cu strãzile unde se ştie cã viteza apei este micã şi este mai accelerat procesul de depunere a suspensiilor şi începerea fermentãrii.
ART. 213
În cazul existenţei bazinelor de retenţie pentru preluarea debitelor de apã meteoricã trebuie avute în vedere şi luate mãsurile necesare pentru:
a) împiedicarea sedimentãrii suspensiilor;
b) îndepãrtarea depunerilor imediat dupã trecerea ploii şi golirea bazinului pentru ca acestea sã nu intre în putrefacţie;
c) menţinerea în stare permanentã de funcţionare a sistemului de curãţare, asigurându-se protecţia contra vandalismului;
d) realizarea unei bune spãlãri şi dezinfecţii pentru a împiedica rãspândirea mirosului sau a diverşilor vectori (muşte, ţânţari etc.), care împrãştie bacterii şi viruşi ce pot afecta sãnãtatea populaţiei din zonã;
e) împiedicarea îngheţãrii apei din precipitaţiile cãzute iarna, în cazul scãderii temperaturii sub cea de îngheţ;
f) trebuie adoptate mãsuri contra tendinţei de folosire a bazinelor de retenţie drept depozite de gunoi.
ART. 214
Principalele lucrãri de întreţinere sunt:
a) verificarea şi înlocuirea grãtarelor gurilor de scurgere;
b) scoaterea nãmolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
c) umplerea cu apã a gurilor de scurgere;
d) curãţarea bazinelor de retenţie.
ART. 215
(1) Cantitatea de apã meteoricã preluatã de reţeaua de canalizare se determinã prin înmulţirea cantitãţii specifice de apã meteoricã, comunicatã de A.N.M. pentru luna anterioarã emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.
(2) În cadrul contractelor de furnizare se vor putea utiliza formule de calcul analitic, aplicabile fiecãrui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic, pe baza prevederilor alineatului (1). Indiferent de varianta aleasã, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folositã.

CAP. VI
Instalaţiile/reţelele interioare de alimentare cu apã si de canalizare

ART. 216
(1) Instalaţia interioarã de alimentare cuprinde ansamblul tehnico-sanitar, de la robinetul de dupã apometru (punctul de delimitare), în sensul de curgere a apei, pânã la armãtura de utilizare. Reţeaua interioarã de alimentare cu apã aparţine, ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie, utilizatorului.
(2) Instalaţiile interioare de apã şi de canalizare care deservesc 2 sau mai mulţi proprietari dintr-un condominiu, inclusiv teul de derivaţie, sunt instalaţii aparţinând pãrţilor comune ale condominiului şi intrã ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina tuturor proprietarilor condominiului.
(3) Instalaţiile interioare de apã şi de canalizare din cadrul condominiului, care deservesc un singur proprietar, sunt instalaţii ce aparţin acestuia şi intrã ca obligaţie de întreţinere şi reparaţie în sarcina proprietarului respectiv.
(4) Punctul de delimitare între instalaţiile aparţinând pãrţilor comune şi instalaţiile fiecãrui proprietar al condominiului este teul de derivaţie, respectiv cotul prin care se schimbã direcţia de circulaţie a apei din verticalã în orizontalã, în cazul proprietarilor care au în proprietate apartamente de la ultimul etaj al unui bloc de locuinţe.
ART. 217
În cazul în care lucrãrile de realizare a instalaţiilor/reţelelor interioare conduc la modificarea condiţiilor iniţiale de contractare, acestea se vor efectua dupã obţinerea acordului operatorului. Contravaloarea lucrãrilor de modificare a branşamentului sau a racordului, realizate ca urmare a necesitãţii realizãrii operaţiei, se suportã de utilizator.
ART. 218
(1) Se interzice executarea unor legãturi între instalaţiile interioare prin care se distribuie apã cu destinaţii diferite, precum şi cele între conductele de apã potabilã şi conducte de apã cu apã industrialã.
(2) Pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) şi consecinţele rezultate din aceasta rãspunzãtor este deţinãtorul de instalaţii.
(3) Utilizatorii care au în dotare instalaţii interioare ce folosesc apã din alte surse decât ale operatorului nu vor executa legãturi la reţeaua de distribuţie aparţinând sistemului de alimentare cu apã.
(4) Se interzice legãtura directã între conductele de aspiraţie ale pompelor şi branşament.
ART. 219
(1) Utilizatorul are obligaţia sã asigure funcţionarea normalã a instalaţiei/reţelei interioare de alimentare cu apã; în acest sens va executa toate lucrãrile de întreţinere şi reparaţie ce se impun în vederea unei exploatãri optime.
(2) Utilizatorul poate solicita operatorului consultanţã şi îndrumare de specialitate, ca servicii suplimentare, pentru constatarea stãrii tehnice a instalaţiilor, etanşeitãţii şi modului de utilizare a apei, în scopul evitãrii pierderilor şi utilizãrii raţionale a acesteia.
ART. 220
(1) Instalaţia/reţeaua interioarã de canalizare a utilizatorului se compune din obiecte sanitare, sifoane (inclusiv cele de pardosealã şi de terasã), conducte orizontale de legãturã, coloane, conducte orizontale de evacuare la cãminul de racord, care reprezintã limita reţelei interioare (limita de proprietate).
(2) Instalaţia/reţeaua interioarã de canalizare aparţine utilizatorului; operatorul nu are nicio obligaţie privind buna funcţionare a reţelei interioare de canalizare.
(3) Racordul imobilelor cu subsoluri echipate cu instalaţii sanitare se va executa cu respectarea mãsurilor speciale contra refulãrii din colector spre subsol (cu clapete, vane sau cu staţii de pompare a apelor uzate).

CAP. VII
Drepturile şi obligaţiile operatorilor şi utilizatorilor

ART. 221
(1) Are calitatea de utilizator al serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare orice persoanã fizicã sau juridicã ce deţine, în calitate de proprietar sau cu drept de folosinţã dat de proprietar, un imobil având branşament propriu de apã potabilã şi/sau racord propriu de canalizare şi care beneficiazã de serviciile operatorului pe bazã de contract de furnizare/prestare.
(2) Pot fi utilizatori ai serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare şi persoanele fizice sau juridice care nu au branşament propriu de apã potabilã, respectiv racord propriu de canalizare, dacã existã condiţii tehnice pentru delimitarea/separarea instalaţiilor, pentru individualizarea consumurilor şi pentru încheierea, în nume propriu, a contractului de furnizare/prestare a serviciului.
(3) Condiţiile tehnice vor fi stabilite de operator pe baza metodologiei elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.
(4) Principalele categorii de utilizatori ai serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare sunt:
a) operatori economici;
b) instituţii publice;
c) utilizatori casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/locatari.
ART. 222
(1) Funcţionarea sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare trebuie sã fie continuã, operatorul rãspunzând pentru neîndeplinirea serviciului, în conformitate cu clauzele contractuale sau condiţiile de menţinere a licenţei.
(2) În cazul lipsei de debit ca urmare a reducerii debitelor de apã ale sursei în caz de secetã sau îngheţ, distribuţia apei se va face dupã un program propus de operator şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, program ce va fi adus la cunoştinţa utilizatorilor în timp util, prin mijloace adecvate (mass-media, afişare la utilizator).
ART. 223
(1) Pentru intervenţia rapidã în caz de necesitate operatorul va face marcaje şi inscripţii pe clãdirile de locuit, alte clãdiri din apropiere, împrejmuiri, care vor indica prezenţa cãminelor de vane şi a hidranţilor de incendiu.
(2) Este interzisã blocarea accesului la cãminele şi hidranţii reţelei pentru care s-au executat marcajele şi inscripţiile menţionate la alin. (1).
ART. 224
În vederea realizãrii obiectivelor şi sarcinilor ce le revin în domeniul serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare a localitãţilor, operatorii trebuie sã asigure:
a) producerea, transportul, înmagazinarea şi distribuţia apei potabile, respectiv preluarea, canalizarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate;
b) exploatarea sistemelor de alimentare cu apã, respectiv a sistemelor de canalizare în condiţii de siguranţã şi eficienţã tehnico-economicã, cu respectarea tehnologiilor şi a instrucţiunilor tehnice de exploatare;
c) instituirea, supravegherea şi întreţinerea, corespunzãtor dispoziţiilor legale, a zonelor de protecţie sanitarã, a construcţiilor şi instalaţiilor specifice sistemelor de alimentare cu apã potabilã, de canalizare şi de epurare a apelor uzate;
d) monitorizarea strictã a calitãţii apei potabile distribuite prin intermediul sistemelor de alimentare cu apã, în concordanţã cu normele igienico-sanitare în vigoare;
e) captarea apei brute, respectiv descãrcarea apelor uzate orãşeneşti în receptorii naturali, numai cu respectarea condiţiilor impuse prin acordurile, avizele şi autorizaţiile de mediu şi de gospodãrire a apelor;
f) întreţinerea şi menţinerea în stare de permanentã funcţionare a sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare;
g) contorizarea cantitãţilor de apã produse, distribuite şi respectiv facturate;
h) creşterea eficienţei şi a randamentului sistemelor în scopul reducerii tarifelor, prin eliminarea pierderilor în sistem, reducerea costurilor de producţie, a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electricã şi prin reproiectarea, reutilarea şi retehnologizarea acestora;
i) limitarea cantitãţilor de apã potabilã distribuitã prin reţelele de alimentare cu apã, utilizatã în procesele industriale, şi diminuarea consumurilor specifice prin recircularea, refolosirea şi reutilizarea acesteia.
j) refacerea locului unde a intervenit pentru reparaţii sau execuţia unei lucrãri noi, la un nivel calitativ corespunzãtor, în termen de maximum 30 zile calendaristice de la terminarea lucrãrii, ţinând cont de condiţiile meteorologice care nu trebuie sã afecteze calitatea acesteia. Imediat dupã remedierea unei avarii care a afectat pavajul în zona de intervenţie, operatorul va lua toate mãsurile pentru asigurarea unor pavaje provizorii, care sã asigure reluarea circulaţiei pe porţiunile afectate, iar aducerea pavajului la forma şi calitatea iniţialã se va finaliza în aceleaşi condiţii. Pe toatã perioada desfãşurãrii intervenţiilor şi pânã la finalizarea pavajului definitiv, operatorul va asigura semnalizarea corespunzãtoare atât din punct de vedere al execuţiei, cât şi din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.
ART. 225
(1) Pe toatã durata existenţei sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare, pentru executarea lucrãrilor necesare întreţinerii şi exploatãrii sistemelor respective, operatorul are drept de servitute asupra proprietãţilor afectate de sistemul de alimentare cu apã şi de canalizare, realizându-se cu titlu gratuit pe toatã durata existenţei acestuia.
(2) Dacã cu ocazia intervenţiilor pentru retehnologizãri, reparaţii, revizii, avarii se produc pagube proprietarilor din vecinãtatea sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare, operatorii au obligaţia sã le plãteascã acestora despãgubiri, în condiţiile legii. Proprietarul terenului afectat de exercitarea dreptului de servitute va fi despãgubit pentru prejudiciile cauzate. Cuantumul despãgubirii se stabileşte prin acordul pãrţilor sau, în cazul în care pãrţile nu se înţeleg, prin hotãrâre judecãtoreascã.
(3) Operatorii au obligaţia sã ţinã evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separatã pentru fiecare tip de serviciu şi/sau localitate de operare în parte.
ART. 226
Operatorul are obligaţia:
a) sã respecte angajamentele asumate prin contractele de furnizare/prestare a serviciilor de apã şi de canalizare;
b) sã respecte prevederile prezentului regulament;
c) sã ia mãsurile necesare pentru remedierea operativã a defecţiunilor apãrute la instalaţiile sale, precum şi de înlãturare a consecinţelor şi pagubelor rezultate;
d) sã presteze serviciul de alimentare cu apã şi de canalizare la toţi utilizatorii cu care a încheiat contracte de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor;
e) sã serveascã toţi utilizatorii din aria de acoperire pentru care a fost licenţiat;
f) sã respecte indicatorii de performanţã aprobaţi de autoritãţile administraţiei publice locale;
g) sã furnizeze date despre prestarea serviciului autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi A.N.R.S.C., conform programelor stabilite de acestea;
h) sã aplice metode performante de management care sã conducã la reducerea costurilor de operare;
i) sã furnizeze apã potabilã şi industrialã la parametrii de potabilitate impuşi de actele normative în vigoare, cu asigurarea valorilor debitelor şi a presiunii de serviciu, indiferent de poziţia utilizatorului în schema de funcţionare;
j) sã asigure preluarea apelor uzate şi meteorice la sistemul de canalizare şi sã verifice calitatea acestora;
k) sã întreţinã şi sã verifice funcţionarea contoarelor de mãsurare a cantitãţilor de apã, în conformitate cu prescripţiile metrologice şi sã utilizeze pentru sigilare numai sigilii cu serie unicã de identificare pentru a preveni sigilarea neautorizatã;
l) sã emitã factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare cel mai târziu pânã la data de 15 a lunii urmãtoare celei în care prestaţia a fost efectuatã;
m) sã factureze cantitãţile de apã furnizate şi serviciile de canalizare prestate la valorile mãsurate prin intermediul contoarelor, aducând la cunoştinţa utilizatorului modificãrile de tarif;
n) sã înregistreze toate reclamaţiile şi sesizãrile utilizatorilor, sã le verifice şi sã ia mãsurile ce se impun, pentru rezolvarea acestora. La sesizãrile utilizatorilor operatorul va rãspunde în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la înregistrarea acestora.
ART. 227
Operatorul de servicii din sistemul de alimentare cu apã şi de canalizare nu rãspunde pentru neîndeplinirea serviciului, în cazurile de forţã majorã, precum şi în urmãtoarele cazuri:
a) ca urmare a lucrãrilor de întreţinere, reparaţii, modernizãri, extinderi, devieri, branşãri noi, schimbãri de contoare, dacã operatorul a anunţat utilizatorii despre eventualitatea opririi furnizãrii apei, specificând data şi intervalul de timp în care aceasta va fi opritã. Anunţul de oprire a furnizãrii apei, prin mass-media şi/sau afişare la utilizatori, dupã caz, în funcţie de numãrul de utilizatori afectaţi trebuie fãcut înainte, cu un numãr de ore stabilit prin contract;
b) în cazul ploilor torenţiale care duc la depãşirea capacitãţii proiectate de preluare la canalizare a debitelor, situaţie în care operatorul va face dovada depãşirii capacitãţii.
ART. 228
Operatorul are dreptul:
a) sã opreascã temporar furnizarea apei sau prestarea serviciului de canalizare, fãrã înştiinţarea prealabilã a utilizatorilor şi fãrã sã îşi asume rãspunderea faţã de aceştia, în cazul unor avarii grave a cãror remediere nu suferã amânare, care pot produce pagube importante, accidente sau explozii, defecţiuni ale instalaţiilor interioare ale utilizatorului sau care afecteazã buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apã şi/sau de canalizare. În astfel de cazuri, operatorul are obligaţia de a anunţa utilizatorii imediat de situaţia apãrutã prin toate mijloacele ce le are la dispoziţie;
b) sã restricţioneze alimentarea cu apã a tuturor utilizatorilor, pe o anumitã perioadã, cu înştiinţarea prealabilã, în cazul în care apar restricţionãri justificate la sursa de apã sau la racordarea şi punerea în funcţiune a unor noi capacitãţi din cadrul sistemului de alimentare cu apã sau de canalizare ori a unor lucrãri de întreţinere planificate. Aceste restricţionãri se pot face cu aprobarea autoritãţilor administraţiei publice locale, cu excepţia cazurilor de forţã majorã;
c) sã încaseze contravaloarea serviciilor furnizate şi sã aplice penalitãţile legale;
d) sã întrerupã sau sã sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apã, în condiţiile legii, cu notificare prealabilã, la utilizatorii care nu şi-au achitat facturile pe o perioadã mai mare de 30 de zile calendaristice de la data expirãrii termenului de platã a facturii sau care nu respectã clauzele contractuale. Aceleaşi mãsuri, inclusiv desfiinţarea branşamentelor/racordurilor, se pot lua faţã de utilizatorii clandestini, dacã aceştia nu au îndeplinit condiţiile impuse de operatori pentru intrarea în legalitate.
ART. 229
Utilizatorul este obligat:
a) sã respecte clauzele contractului de furnizare/prestare încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apã şi/sau de canalizare;
b) sã asigure folosirea eficientã şi raţionalã a apei preluate din reţeaua de alimentare cu apã, prin încadrarea în normele de consum pe persoanã, unitatea de produs sau puncte de folosinţã, conform debitelor prevãzute în standardele în vigoare;
c) sã utilizeze apa numai pentru folosinţele prevãzute în contractul de furnizare a serviciilor. În cazul în care utilizatorul doreşte sã extindã instalaţiile sau utilizarea în alte scopuri decât cele pentru care s-a încheiat contractul va înştiinţa/notifica operatorul/furnizorul despre aceasta. Dacã noile condiţii impun, se vor modifica clauzele contractuale;
d) sã menţinã curãţenia şi sã întreţinã în stare corespunzãtoare cãminul de apometru/contor, dacã se aflã amplasat pe proprietatea sa;
e) sã anunţe imediat dupã constatare operatorul despre apariţia oricãrei deteriorãri apãrute la cãminul de apometru, care îl deserveşte;
f) sã permitã citirea contorului, dacã acesta este amplasat pe proprietatea sa;
g) sã nu utilizeze instalaţiile interioare în alte scopuri decât cele prevãzute în contract;
h) sã execute lucrãrile de întreţinere şi reparaţii care îi revin, conform reglementãrilor legale, la instalaţiile interioare de apã pe care le are în folosinţã, pentru a nu se produce pierderi de apã, sau, în cazul în care, prin funcţionarea lor necorespunzãtoare, creeazã un pericol pentru sãnãtatea publicã. Obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare, rezervoare, staţii de pompare interioare etc., care se aflã în proprietatea utilizatorului;
i) toţi utilizatorii, operatorii economici, care utilizeazã în procesul tehnologic apã potabilã sunt obligaţi sã furnizeze operatorului/furnizorului informaţii cu privire la consumurile prognozate pentru o perioadã urmãtoare convenitã cu operatorul;
j) sã nu execute lucrãri clandestine de ocolire a contorului;
k) sã nu modifice instalaţia interioarã de distribuţie a apei potabile fãrã avizul operatorului;
l) sã nu manevreze vanele din amonte de apometru şi sã foloseascã pentru intervenţii la instalaţiile interioare numai robinetul sau vana din aval de apometru;
m) sã nu influenţeze în niciun fel indicaţiile contorului de apã şi sã pãstreze intactã integritatea acestuia, inclusiv sigiliile;
n) sã achite contravaloarea serviciilor furnizate de operator în termen de 15 zile de la emiterea facturii;
o) sã nu evacueze în reţeaua de canalizare deşeuri, reziduuri, substanţe poluante sau toxice care încalcã condiţiile de descãrcare impuse de normele tehnice în vigoare;
p) sã comunice operatorului/prestatorului serviciului, dacã sunt deţinãtorii de surse proprii de apã, data punerii în funcţiune a acestora, în vederea facturãrii cantitãţilor de apã uzatã deversate în reţeaua de canalizare. În acest scop au obligaţia sã instaleze apometre, sã ţinã la zi registrul de evidenţã, pe baza cãruia sã se poatã calcula şi verifica debitul surselor proprii.
ART. 230
Utilizatorul are dreptul:
a) sã beneficieze de serviciul de alimentare cu apã şi/sau de canalizare la nivelurile stabilite în contract;
b) sã primeascã rãspuns în maximum 30 de zile calendaristice la sesizãrile adresate operatorului cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;
c) sã conteste facturile când constatã încãlcarea prevederilor contractuale;
d) sã fie anunţat cu cel puţin 24 de ore înainte despre opririle programate sau restricţionãrile în furnizarea/prestarea serviciului;
e) sã fie despãgubit în cazurile încãlcãrii de cãtre operator a clauzelor contractuale care prevãd şi cuantificã valorile despãgubirilor în funcţie de prejudiciul cauzat;
f) sã fie informat despre modul de funcţionare a serviciilor de apã şi de canalizare, despre deciziile luate de autoritãţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. şi de operator privind asigurarea acestor servicii;
g) sã aibã montate pe branşamentele proprii ale imobilelor contoare de apã pentru înregistrarea consumurilor.

CAP. VIII
Indicatori de performanţã şi calitate

ART. 231
(1) Indicatorii de performanţã stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatori în asigurarea serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare.
(2) Indicatorii de performanţã asigurã condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã serviciile de apã şi de canalizare, avându-se în vedere:
a) continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
b) adaptarea permanentã la cerinţele utilizatorilor;
c) excluderea oricãrei discriminãri privind accesul la serviciile de apã şi de canalizare;
d) respectarea reglementãrilor specifice din domeniul gospodãririi apelor şi protecţiei mediului.
ART. 232
Indicatorii de performanţã pentru serviciul de apã şi de canalizare sunt specifici pentru urmãtoarele activitãţi:
a) branşarea/racordarea utilizatorilor la reţeaua de alimentare cu apã şi de canalizare;
b) contractarea serviciilor de apã şi de canalizare;
c) mãsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
d) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;
e) menţinerea unor relaţii echitabile între furnizor şi utilizator prin rezolvarea operativã şi obiectivã a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecãrei pãrţi;
f) soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de apã şi de canalizare;
g) prestarea de servicii conexe serviciului de furnizare (informare, consultanţã etc.).
ART. 233
În vederea urmãririi respectãrii indicatorilor de performanţã operatorul trebuie sã asigure:
a) gestiunea serviciilor de apã şi de canalizare, conform hotãrârii de dare în administrare sau prevederilor contractului de delegare a gestiunii;
b) evidenţa utilizatorilor;
c) înregistrarea activitãţilor privind citirea echipamentelor de mãsurare, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
d) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizãrilor utilizatorilor şi soluţionarea acestora;
e) accesul neîngrãdit al autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, la informaţiile necesare pentru stabilirea:
1. modului de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;
2. calitãţii şi eficienţei serviciilor furnizate/prestate la nivelul indicatorilor de performanţã stabiliţi;
3. modului de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor de alimentare cu apã şi de canalizare încredinţatã prin contractul de delegare a gestiunii;
4. modului de formare şi stabilire a tarifelor pentru serviciile de apã şi de canalizare;
5. stadiului de realizare a investiţiilor;
6. respectãrii parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi normele metrologice.
ART. 234
Indicatorii de performanţã minimali, generali şi garantaţi pentru serviciile de alimentare cu apã şi de canalizare sunt stabiliţi în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

CAP. IX
Contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de apã şi de canalizare

ART. 235
Contractarea furnizãrii şi prestarea serviciilor de alimentare cu apã şi de canalizare se vor realiza astfel:
a) în cazul în care utilizatorii au branşamente, prin contracte încheiate între operator şi utilizatori;
b) în cazul în care furnizarea apei potabile se face prin cişmele stradale cãtre persoanele fizice care nu au branşament, prin contracte încheiate cu toţi cei care beneficiazã de acest serviciu. Arondarea utilizatorilor se va stabili de cãtre operator împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale;
c) în cazul utilizãrii apei de la hidranţii stradali de cãtre operatorul serviciului de salubrizare sau cel al domeniului public, pe bazã de contract între operatorii acestor servicii şi operatorul serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare;
d) pentru consumurile de apã utilizate de pompieri pentru instruire şi stingerea incendiilor, pe bazã de contract încheiat cu autoritãţile administraţiei publice locale, în conformitate cu <>art. 40 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.
ART. 236
(1) Condiţiile privind calitatea serviciilor asigurate de operator privind continuitatea, presiunea de utilizare şi debitul furnizat, respectiv condiţiile de preluare şi calitatea apelor uzate acceptate la deversarea în reţelele de canalizare, vor fi înscrise în contractul de furnizare/prestare şi utilizare a serviciilor de alimentare cu apã şi de canalizare.
(2) La încheierea contractelor se vor respecta prevederile Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apã şi de canalizare.
ART. 237
Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage dupã sine penalitãţi de întârziere, dupã cum urmeazã:
a) penalitãţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, stabilite conform reglementãrilor legale în vigoare;
b) penalitãţile se datoreazã începând cu prima zi dupã data scadenţei;
c) valoarea totalã a penalitãţilor nu poate depãşi cuantumul debitului şi se constituie venit al operatorului.

CAP. X
Realizarea serviciului dupã producerea unui cutremur

SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apã

ART. 238
Pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei, animalelor şi mediului, operatorul împreunã cu autoritatea publicã localã are obligaţia sã asigure informarea şi instruirea prealabilã a populaţiei prin afişe asupra modului de comportare în situaţii de calamitãţi naturale.
ART. 239
Operatorul de apã trebuie sã asigure:
a) 1-2 l/om/zi pentru minimum 3-4 zile, apã potabilã din sursa protejatã echipatã cu un sistem local de filtrare - sistem de filtrare cu cartuş filtrant din CAG etc.;
b) apa pentru combaterea incendiului din alte surse decât sursa de apã potabilã;
c) punerea în funcţiune a resurselor proprii de alimentare pentru spitale şi alte unitãţi cu risc mare;
d) surse de rezervã pentru alimentarea cu energie electricã a utilajelor;
e) una sau mai multe surse de apã pentru incendiu (lacuri de agrement, râuri în zone accesibile, ştranduri etc.).
ART. 240
Dupã încetarea mişcãrii seismice operatorul trebuie sã verifice:
a) starea reţelei de distribuţie;
b) starea de etanşeitate a rezervorului;
c) integritatea aducţiunii;
d) integritatea captãrii şi a surselor de alimentare cu energie electricã.
ART. 241
Operatorul va acţiona suplimentar, realizând urmãtoarele acţiuni:
a) verificarea şi utilizarea reţelei de alimentare cu apã;
b) verificarea în teren şi depistarea deteriorãrilor reţelei, iar în cazul constatãrii unor pierderi majore, izolarea la rezervorul de acumulare pentru a pãstra cât mai multã apã înmagazinatã;
c) solicitarea, avizul comandamentului pompierilor pentru ca apa din rezerva de combatere a incendiului (rezerva protejatã) sã fie folositã pentru asigurarea apei de bãut, dupã stingerea incendiilor;
d) închiderea şi izolarea tronsoanelor din reţea, fãrã defecţiuni, şi toate branşamentele utilizatorilor, cu excepţia celor cu risc mare;
e) verificarea modului de funcţionare al hidranţilor şi trecerea la echiparea celor în stare de funcţionare pentru furnizarea de apã în mod individual pentru populaţie, asigurând sau solicitând organelor abilitate paza acestora;
f) trecerea la aplicarea planurilor stabilite pentru alimentarea cu apã din alte surse a utilizatorilor cu risc mare de explozie, incendiu etc.;
g) punerea în funcţiune a legãturilor de rezervã ce ocolesc rezervorul, în cazul în care acesta a fost afectat şi nu poate pãstra apa;
h) realizarea alimentãrii cu energie electricã a pompelor din sursele de rezervã, inclusiv din grupurile generatoare mobile din dotare;
i) stabilirea soluţiei de alimentare cu apã în cazul în care aducţiunea este deterioratã prin:
- utilizarea unitãţii locale de tratare a apei, stabilitã dinainte, instalatã pe un amplasament situat pe locuri înalte şi sigure;
- transportul apei cu cisterne dezinfectate şi distribuirea în locurile prestabilite, cãtre populaţie;
- transportul apei de la sursele proprii, în condiţii adecvate, dacã sursa de apã poate asigura cantitatea necesarã, dar sistemul de transport este deteriorat;
j) utilizarea altei surse de apã dacã lucrãrile hidrotehnice de la captare sunt afectate total sau, în cazul în care lucrãrile sunt afectate parţial, asigurarea punerii în funcţiune cât mai urgent a pãrţii active, mai ales dacã sistemul funcţioneazã gravitaţional;
k) realizarea de lucrãri provizorii, la suprafaţã, de legare a tronsoanelor rãmase întregi în cazul unor avarii locale pe aducţiune, reţea etc., utilizând materiale rezistente şi cu îmbinãri rapide. Lucrãrile provizorii vor fi supravegheate, iar apa dezinfectatã adecvat;
l) trecerea, din momentul în care sistemul poate funcţiona cel puţin parţial, la refacerea sistematicã a acestuia, în ordinea importanţei, astfel încât sã se asigure debitele minime de funcţionare. Ordinea de importanţã poate fi stabilitã prin analiza riscului de nefuncţionare a fiecãrui obiect component al lucrãrii.
ART. 242
În cazul calamitãţilor naturale trebuie acţionat rapid şi eficient, asigurându-se:
a) realizarea planului de acţiune, însuşit de personal prin simulãri anterioare producerii calamitãţii;
b) asigurarea cadrului organizatoric, astfel încât personalul sã lucreze independent, legãtura între echipe şi factorii de decizie realizându-se cu mijloace adecvate de comunicaţie, care sã fie independente de reţeaua de telefonie mobilã sau fixã.
ART. 243
Dupã încheierea operaţiunilor de remediere, toate instalaţiile vor fi dezinfectate în mod sistematic. Când apa devine potabilã populaţia va fi înştiinţatã cã poate utiliza aceastã apã în mod normal. Se va face o inspecţie generalã a reţelei pentru detectarea şi remedierea locurilor pe unde se pierde apã.

SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare

ART. 244
Reţeaua de canalizare poate fi afectatã de un cutremur fãrã sã aparã efectele exterioare, deoarece o parte din apa exfiltratã se va drena în pãmânt.
ART. 245
Operatorul va efectua urmãtoarele activitãţi:
a) verificarea curgerii apei începând de la ultimul cãmin al colectorului principal (la intrarea în staţia de epurare sau cãminul amonte al unei subtraversãri);
b) stabilirea locului în care apa nu mai curge prin colector, marcându-se tronsoanele şi verificând terenul dacã are crãpãturi vizibile, sunt tasãri de teren, sunt construcţii prãbuşite peste canal etc.;
c) se va interveni prin pomparea apei în alt colector sau chiar direct în emisar, caz în care trebuie sã existe un aviz prealabil al autoritãţii de mediu, pentru o perioadã de timp cât mai scurtã, în cazul unor tronsoane rupte, pe lungime mare, în porţiunea aval;
d) folosirea mijloacelor locale de dezinfectare pe traseu, a procedurilor proprii;
e) vor fi degajate locurile pe unde apa meteoricã poate curge singurã în emisar;
f) vor fi puse în stare de funcţionare mijloacele auxiliare de pompare a apei din colectoare cu mijloace ce pot fi aduse pe amplasamente pregãtite din timp sau sunt deja montate şi se face numai punerea în funcţiune;
g) refacerea provizorie a reţelei de canalizare folosind tuburi uşor de montat (PVC gofrat, oţel etc.), tuburile vor putea fi montate aparent, cu protecţie contra traficului stradal.
ART. 246
Dupã stabilizarea situaţiei, reţeaua de canalizare va intra într-un proces de verificare totalã, rezultatul final va fi analizat în vederea luãrii unei decizii asupra soluţiei de reabilitare sau chiar de retehnologizare.

CAP. XI
Realizarea serviciului dupã producerea unei inundaţii

SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apã

ART. 247
(1) În cazul inundaţiilor se vor lua mãsurile prevãzute în planul aprobat de inspectoratul pentru situaţii de urgenţã.
(2) În cazul în care staţia de pompare ce asigurã presiunea totalã în reţea este scoasã din funcţiune (voit sau accidental) se va asigura o pompare independentã de pe un amplasament neinundabil cu motopompe pregãtite din timp.
(3) Dacã localitatea este parţial inundatã, se va recurge la urmãtoarele mãsuri:
a) dezinfectarea suplimentarã a apei, conform recomandãrilor organelor sanitare, conform planurilor pentru situaţii de urgenţã;
b) atenţionarea locuitorilor cu branşamente în zona inundatã asupra unor mãsuri suplimentare legate de consumul apei;
c) oprirea staţiilor de pompare aflate în zona inundatã;
d) distribuirea de apã îmbuteliatã locuitorilor afectaţi.
(4) Dacã la captare lucrãrile hidrotehnice sunt scoase din funcţiune, se va asigura apã produsã de staţii de tratare mobile, staţii care vor fi în dotarea operatorului serviciului de alimentare cu apã, captarea realizându-se printr-o prizã provizorie.
(5) Dacã la sursã calitatea apei s-a degradat puternic, vor fi puse în funcţiune mãsurile de tratare suplimentarã:
a) adãugarea de cãrbune activ praf;
b) adãugarea de polimeri;
c) reducerea debitului de apã în scopul creşterii duratei de decantare;
d) reducerea vitezei de filtrare;
e) ozonizarea apei etc.
(6) Dacã sursele de alimentare cu energie sunt afectate se va aplica soluţia alimentare cu energie electricã de la o sursã de rezervã.
(7) Dacã puţurile sau cãminele drenului sunt inundate, acestea vor fi spãlate imediat ce nivelul apei scade, fiind luate mãsuri suplimentare pentru a asigura etanşarea lor pânã la depãşirea fenomenului.
(8) Dupã trecerea evenimentului se va proceda la o spãlare şi dezinfectare totalã a sistemului, obţinându-se un aviz al organelor sanitare.
ART. 248
În planul de acţiune se vor trece elementele aplicabile din mãsurile ce trebuie luate în cazul producerii unui cutremur.

SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare

ART. 249
În perioada inundaţiilor reţeaua de canalizare este suprasolicitatã, intrând de cele mai multe ori sub presiune.
ART. 250
(1) Operatorul va asigura cu maximã prioritate funcţionarea staţiilor de pompare a apelor uzate, suplimentând numãrul de pompe cu motopompe.
(2) O atenţie deosebitã se va da prevenirii inundãrii staţiei de pompare prin luarea tuturor mãsurilor de îndiguire, utilizarea motopompelor etc.
(3) Gradul de asigurare a funcţionãrii pompelor trebuie sã fie mai mare decât al celorlalte construcţii componente ale sistemului de alimentare cu apã şi de canalizare.
ART. 251
Se vor aplica mãsuri suplimentare de dezinfectare, mai ales în zonele în care sistemul de canalizare a refulat.
ART. 252
Vor fi puse în funcţiune staţii de pompare provizorii, cu motopompe, pentru suplimentarea capacitãţii de evacuare a apei din zonele inundate.
ART. 253
În scopul reducerii gradului de poluare, în zona joasã se poate recurge la devierea apelor colectate de pe suprafeţele aflate la cote neinundate.
ART. 254
O atenţie specialã se va da urmãririi capacitãţii de evacuare a emisarului receptor, luându-se mãsuri adecvate când existã riscul intrãrii apei prin deversorul liber.
ART. 255
(1) Dupã trecerea evenimentului se vor face o verificare generalã a canalizãrii, o spãlare şi o dezinfecţie generalã.
(2) Este obligatorie efectuarea unei analize urmate de un plan de mãsuri capabile sã îmbunãtãţeascã funcţionarea sistemului, consemnându-se limitele atinse de viiturã.

CAP. XII
Realizarea serviciului în caz de furtunã şi/sau viscol puternic

SECŢIUNEA 1
Serviciul de alimentare cu apã

ART. 256
În cazul apariţiei furtunii şi/sau a viscolului operatorul:
a) va verifica în primã urgenţã sistemul de alimentare cu energie, punându-se în funcţiune, dacã este cazul, sistemul de rezervã sau vor fi realizate legãturi provizorii, pentru acţionarea cu prioritate a pompelor;
b) va verifica starea ventilaţiilor la rezervoare, realizându-se o verificare a calitãţii apei şi o dezinfectare suplimentarã, dacã aceasta prezintã nereguli, iar utilizatorii vor fi avertizaţi asupra modului în care sã se consume apa;
c) va verifica starea captãrii şi acţionarea cu mijloace adecvate împotriva îngheţãrii şi blocãrii prizei sau a grãtarului, curãţarea acesteia va fi permanentã, iar în cazul existenţei unor soluţii de rezervã, acestea trebuie puse în funcţiune;
d) va asigura personalului de exploatare care îşi are locul de muncã în zone izolate alimentarea cu hranã, sistem de încãlzire şi echipament de protecţie corespunzãtor;
e) va verifica starea stocurilor de reactivi, acestea fiind refãcute periodic, conform normelor.
ART. 257
Dupã trecerea furtunii, va fi refãcut accesul pe cãile de comunicaţie şi vor fi refãcute lucrãrile afectate.

SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de canalizare

ART. 258
Pentru menţinerea în funcţiune a staţiilor de pompare de pe reţeaua de canalizare în caz de furtunã, este de preferat ca una dintre liniile de alimentare cu energie electricã sã fie subteranã sau se va asigura o sursã independentã de alimentare.
ART. 259
În caz de viscol şi de temperaturi reduse, vor fi luate mãsuri, împreunã cu operatorul serviciului de salubrizare şi cu autoritatea administraţiei publice locale, de îndepãrtare a zãpezii, pentru contracararea riscului de topire bruscã a zãpezii şi punerea sub presiune a canalizãrii.
ART. 260
Vor fi verificate grãtarele deversoarelor, luându-se şi mãsurile necesare pentru eliminarea blocajelor de gheaţã la emisar, blocaje care pot produce ridicarea nivelului apei şi inundarea canalizãrii.

CAP. XIII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 261
(1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitarã, dupã caz, vor elabora şi adopta, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, regulamentul propriu al serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, în funcţie de particularitãţile locale şi de interesele actuale şi de perspectivã ale comunitãţii respective, cu respectarea prevederilor prezentului regulament-cadru.
(2) Regulamentul se supune dezbaterii publice şi se aprobã de cãtre consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare comunitarã, dupã caz, urmând a intra în vigoare la 30 de zile de la aprobare.
(3) Pânã la elaborarea şi adoptarea regulamentului serviciului operatorii şi autoritãţile administraţiei publice locale vor respecta prevederile prezentului regulament-cadru.
(4) În regulamentele întocmite şi aprobate de autoritãţile administraţiei publice locale se vor specifica contravenţiile în domeniul serviciului de alimentare cu apã şi de canalizare, atât pentru utilizatori, cât şi pentru operatori, cu specificarea acestora şi a cuantumului amenzilor aplicabile.
(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre primari şi/sau împuterniciţii acestora şi de autoritatea de reglementare competentã.
(6) În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament, autoritãţile administraţiei publice locale vor proceda la încheierea de acte adiţionale la contractele de delegare a gestiunii, care sã cuprindã punerea în aplicare a prezentului regulament.
(7) În regulamentele întocmite şi aprobate de autoritãţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare comunitare, dupã caz, se vor stabili condiţiile şi termenele de conformare la prevederile prezentului regulament-cadru.
ART. 262
În cadrul contractelor încheiate cu utilizatorii se vor stipula standardele, normativele şi tarifele legale, valabile la data încheierii acestor contracte. De asemenea, se vor face trimiteri şi la actele normative care trebuie respectate din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sãnãtãţii publice.
ART. 263
Prevederile prezentului regulament-cadru vor fi actualizate în funcţie de modificãrile de naturã tehnicã, tehnologicã şi legislativã, prin ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.
ART. 264
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul regulament-cadru.

ANEXA 1
-------
la regulamentul- cadru
----------------------






INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE
CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

─────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───
│ │ Trimestrul │To-
Nr. │ INDICATORI DE PERFORMANTĂ ├───┬───┬───┬───┤tal
crt. │ │ I │II │II │IV │an
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
0 │ 1 │ 2 │ 3 │4 │ 5 │6
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.1 │ BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de solicitãri de branşare/numãrul de solicitãri de │ │ │ │ │
│ racordare ale utilizatorilor la sistemul public de alimentare │ │ │ │ │
│ cu apã şi/sau de canalizare, diferenţiat pe utilitãţi │ % │ % │ % │ % │ %
│ şi pe categorii de utilizatori; │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) numãrul de solicitãri la care intervalul de timp, dintre │ │ │ │ │
│ momentul înregistrãrii cererii de branşare/racordare a │ │ │ │ │
│ utilizatorului, pânã la primirea de cãtre acesta a │ % │ % │ % │ % │ %
│ avizului de branşare/racordare, este mai mic de 15/30/60 │ │ │ │ │
│ zile calendaristice. │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.2 │ CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI METEORICE
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori, │ │ │ │ │
│ raportat la numãrul de solicitari │ % │ % │ % │ % │ %
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) procentul din contractele de la lit. a) încheiate în mai puţin │ % │ % │ % │ % │ %
│ de 30 zile calendaristice │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) numãrul de solicitãri de modificare a prevederilor contractuale│ │ │ │ │
│ raportate la numãrul total de solicitãri de modificare a │ % │ % │ % │ % │ %
│ prevederilor contractuale rezolvate în 30 zile │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.3 │ MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI PE APĂ
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul anual de contoare montate, ca urmare a solicitãrilor, │ % │ % │ % │ % │ %
│ raportat la numãrul de solicitari, pe tipuri de apa furnizata │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) numãrul anual de contoare montate, raportat la numãrul total │ % │ % │ % │ % │ %
│ de utilizatori fãrã contor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) numãrul anual de reclamaţii privind precizia contoarelor │ % │ % │ % │ % │ %
│ raportat la numãrul total de contoare, pe tipuri de apã │ │ │ │ │
│ furnizatã şi categorii de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) ponderea din numãrul de reclamaţii de la lit. c) care sunt │ % │ % │ % │ % │ %
│ justificate │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│e) procentul de solicitãri de la lit. c) care au fost rezolvate │ % │ % │ % │ % │ %
│ în mai puţin de 8 zile │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│f) numãrul de sesizãri privind parametrii apei furnizate raportat │ % │ % │ % │ % │ %
│ la numãrul total de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│g) cantitatea de apã furnizatã raportatã la numãrul total de │ % │ % │ % │ % │ %
│ locuitori de tip casnic deserviti │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.4 │ CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII SERVICIILOR DE APA ŞI
│ DE CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de reclamaţii privind facturarea raportat la │ % │ % │ % │ % │ %
│ numarul total de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) procentul de reclamaţii de la lit. a) rezolvate în termen de │ % │ % │ % │ % │ %
│ 10 zile │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) procentul din reclamaţiile de la lit. a) care s-au dovedit │ % │ % │ % │ % │ %
│ a fi justificate │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) valoarea totalã a facturilor încasate raportatã la valoarea │ % │ % │ % │ % │ %
│ totalã a facturilor emise │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.5 │ ÎNTRERUPERI SI LIMITARI IN FURNIZAREA APEI SI IN PRELUAREA APELOR LA CANALIZARE
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.5.1│ ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de întreruperi neprogramate anunţate, pe categorii │ │ │ │ │
│ de utilizatori; │nr.│nr.│nr.│nr.│nr.
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) numãrul de utilizatori afectaţi de întreruperile neprogramate │ % │ % │ % │ % │ %
│ anunţate raportat la total utilizatori, pe categorii de │ │ │ │ │
│ utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) durata medie a întreruperilor raportate la 24 ore pe categorii │ % │ % │ % │ % │ %
│ de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) numãrul de întreruperi accidentale pe categorii de utilizatori │nr.│nr.│nr.│nr.│nr.
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│e) numãrul de utilizatori afectaţi de întreruperile accidentale │ % │ % │ % │ % │ %
│ raportat la total utilizatori/pe categorii de utilizatori │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.5.2│ ÎNTRERUPERI PROGRAMATE
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de întreruperi programate │nr.│nr.│nr.│nr.│nr.
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) durata medie a întreruperilor programate raportatã la 24 ore │ % │ % │ % │ % │ %
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) numãrul de utilizatori afectaţi de aceste întreruperi raportat │ % │ % │ % │ % │ %
│ la total utilizatori, pe categorii de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) numãrul de întreruperi cu durata programatã depãşitã raportat │ % │ % │ % │ % │ %
│ la total întreruperi programate, pe categorii de utilizatori │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.5.3│ INTRERUPERI DATORATE NERESPECTARII PREVEDERILOR CONTRACTUALE DE CATRE UTILIZATOR
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de utilizatori cãrora li s-a întrerupt furnizarea/ │ % │ % │ % │ % │ %
│ prestarea serviciilor pentru neplata facturii raportat la │ │ │ │ │
│ numãr total de utilizatori, pe categorii de utilizatori şi │ │ │ │ │
│ pe tipuri de servicii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) numãrul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor │ % │ % │ % │ % │ %
│ furnizate raportat la numãr total de utilizatori, pe categorii │ │ │ │ │
│ de utilizatori şi pe tipuri de servicii │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) numãrul de întreruperi datorate nerespectãrii prevederilor │nr.│nr.│nr.│nr.│nr.
│ contractuale, pe categorii de utilizatori, tipuri de servicii │ │ │ │ │
│ şi clauze contractuale nerespectate │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) numãrul de utilizatori cãrora li s-a întrerupt furnizarea │ │ │ │ │
│ serviciilor, realimentaţi în mai puţin de 3 zile, pe │ │ │ │ │
│ categorii de utilizatori şi tipuri de servicii │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.6 │ CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de reclamaţii privind parametrii de calitate ai apei │ % │ % │ % │ % │ %
│ furnizate raportat la numãr total utilizatori, pe tipuri de │ │ │ │ │
│ utilizatori şi tipuri de apa furnizata (potabila sau │ │ │ │ │
│ industrialã) şi parametrii reclamaţi │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) procentul din reclamatiile de la lit. a) care s-au dovedit │ % │ % │ % │ % │ %
│ a fi din vina operatorului │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) valoarea despãgubirilor plãtite de operator, pentru │ % │ % │ % │ % │ %
│ nerespectarea condiţiilor şi parametrilor de calitate stabiliţi│ │ │ │ │
│ în contract, raportatã la valoarea facturatã, pe tipuri de │ │ │ │ │
│ servicii şi categorii de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) numãrul de reclamaţii privind gradul de asigurare în │ % │ % │ % │ % │ %
│ funcţionare raportat la numãrul total de utilizatori │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.7 │ RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de sesizãri scrise, altele decât cele prevãzute la │ %│ %│ %│ %│ %
│ celelalte articole, în care se precizeazã cã este obligatoriu │ │ │ │ │
│ rãspunsul operatorului, raportat la total sesizãri │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) procentul din totalul de la lit. a) la care s-a rãspuns │ % │ % │ % │ % │ %
│ într-un termen mai mic de 30 de zile calendaristice. │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
2 │ INDICATORI DE PERFORMANŢĂ GARANTAŢI
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.1 │ PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) pierderea de apã în reţea exprimatã ca raport între cantitatea │ % │ % │ % │ % │ %
│ de apã furnizatã şi cea intrata in sistem. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) gradul de extindere al reţelei exprimat ca raport între │ % │ % │ % │ % │ %
│ lungimea reţelei datã in funcţiune la începutul perioadei │ │ │ │ │
│ luate în calcul şi cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) consumul specific de energie electricã pentru furnizarea apei, │ │ │ │ │
│ calculat ca raport intre cantitatea totalã de energie │kWh│kWh│kWh│kWh│kWh
│ consumatã trimestrial/anual pentru funcţionarea │/mc│/mc│/mc│/mc│/mc
│ sistemului şi cantitatea de apã furnizatã. │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) durata zilnicã de alimentare cu apã calculatã ca raport între │ % │ % │ % │ % │ %
│ numarul mediu zilnic de ore în care se asigurã apã la │ │ │ │ │
│ utilizator şi 24 ore, pe categorii de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│e) gradul de acoperire exprimat ca raport între lungimea reţelei │ % │ % │ % │ % │ %
│ de distribuţie şi lungimea totalã a strãzilor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│f) gradul de contorizare exprimat ca raport între numãrul de │ % │ % │ % │ % │ %
│ utilizatori care au contoare la branşament şi numãrul total │ │ │ │ │
│ de utilizatori │ │ │ │ │
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
2.2 │ PENTRU SISTEMUL PE CANALIZARE
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) gradul de deservire exprimat ca raport între lungimea │ % │ % │ % │ % │ %
│ reţelei de canalizare şi lungimea totalã a strãzilor │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) gradul de extindere al reţelei de canalizare exprimat ca │ % │ % │ % │ % │ %
│ raport între lungimea strãzilor cu sistem de canalizare datã │ │ │ │ │
│ în funcţiune la începutul perioadei luate în calcul şi cea │ │ │ │ │
│ de la sfârşitul perioadei luate în calcul │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) consumul specific de energie electricã pentru evacuarea şi │ │ │ │ │
│ epurarea apelor uzate, calculat ca raport între cantitatea │kWh│kWh│kWh│kWh│kWh
│ totalã de energie electricã consumatã trimestrialã/anualã │/mc│/mc│/mc│/mc│/mc
│ pentru asigurarea serviciului şi cantitatea de apã uzatã │ │ │ │ │
│ evacuatã │ │ │ │ │
─────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───

ANEXA 2
la regulamentul- cadru



INDICATORI STATISTICI
PENTRU SERVICIILE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE



─────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───
│ │Trimestrul │To-
Nr. │ INDICATORUL ├───┬───┬───┬───┤tal
crt. │ │ I │II │ II│IV │an
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.1 │ BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) raportul dintre numarul de branşamente şi lungimea reţelei │buc│buc│buc│buc│buc
│ de distribuţie a apei │/km│/km│/km│/km│/km
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) lungimea reţelei de distribuţie raportatã la numãrul de │ m/│ m/│ m/│m/ │m/
│ locuitori asiguraţi cu apã │loc│loc│loc│loc│loc
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) raportul dintre lungimea efectivã a reţelei şi numãrul de │ m/│ m/│ m/│m/ │m/
│ locuitori │loc│loc│loc│loc│loc
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│d) raportul dintre populaţia racordatã la canalizare şi populaţia │ │ │ │ │
│ totalã a localitãţii │ % │ % │ % │ % │ %
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│e) raportul dintre numãrul de racorduri şi lungimea reţelei de │buc│buc│buc│buc│buc
│ canalizare │/km│/km│/km│/km│/km
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.2 │ GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) volumul de apã furnizatã raportatã la capacitatea de proiect │ │ │ │ │
│ al reţelei │ % │ % │ % │ % │ %
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│ b) volumul de apã furnizatã prin aducţiune şi capacitatea │ │ │ │ │
│ proiectatã │ % │ % │ % │ % │ %
─────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───
1.3 │ ABATERI ALE UTILIZATORILOR DE LA CONDIŢIILE DE CONTRACT
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───
│a) numãrul de cazuri de nerespectare de cãtre utilizatori a │ % │ % │ % │ % │ %
│ condiţiilor de descãrcare a apelor uzate şi meteorice în │ │ │ │ │
│ reţelele de canalizare raportat la numãr total utilizatori, │ │ │ │ │
│ pe tipuri de utilizatori │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│b) numãrul de sistãri a prestãrii serviciului public de canalizare│ % │ % │ % │ % │ %
│ raportat la numãr total utilizatori, pe tipuri de utilizatori, │ │ │ │ │
│ datorat nerespectãrii de utilizator a conditiilor de deversare │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───
│c) valoarea despãgubirilor plãtite de utilizatori, pentru daune │ % │ % │ % │ % │ %
│ datorate deversãrii apelor ce nu respectã condiţiile de │ │ │ │ │
│ deversare din contract, raportat la valoarea facturata │ │ │ │ │
│ aferentã apelor uzate, pe tipuri de servicii şi categorii de │ │ │ │ │
│ utilizatori │ │ │ │ │
─────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───


-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016