Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 726 din 1 octombrie 2002  privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 726 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora

EMITENT: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 24 octombrie 2002
Având în vedere dispoziţiile <>art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 519/2002 ,
vazand Referatul de aprobare al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap nr. DB. 10.930 din 1 octombrie 2002,
în temeiul <>art. 4 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul sãnãtãţii şi familiei emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba criteriile pe baza cãrora se stabileşte gradul de handicap pentru adulti şi se aplica mãsurile de protecţie specialã a acestora, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Comisiile de expertiza medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulti, precum şi Comisia superioarã de expertiza medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulti vor aduce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãţii şi familiei,
Daniela Bartos

Bucureşti, 1 octombrie 2002.
Nr. 726.


ANEXA 1

CRITERII MEDICO-SOCIALE
pentru încadrarea într-o categorie de persoane
cu handicap (adulti)

I. Persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal, în copilarie sau
adolescenta şi cele menţionate expres în lege
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categorii Afecţiuni handicapante Asimilare în grad
de handicap
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Persoane cu Afecţiuni osteoarticulare:
handicap motor cu - boli constituţionale ale oaselor
tulburãri de (de exemplu: ancondroplazia);
postura sau/şi - malformatii (de exemplu: amielia
gestualitate de unui membru, totalã sau parţialã,
intensitate toracal sau pelvin, sindactilia);
accentuata şi - cifoscolioze şi scolioze deformante,
grava, necesitand cu grad mare de curbura ce impiedica
mijloace protetice, capacitatea respiratorie normalã
ortetice, mijloace şi/sau cu tulburãri neurologice
speciale de accentuate sau grave (parapareze,
deplasare, precum paraplegii);
şi adaptarea - deformari rahitice grave, cu
locuinţei, locului tulburãri de postura, locomotie
de munca sau reor- sau respiratie;
ganizarea proce- - luxatie congenitala de sold
sului de producţie (unilaterala sau bilaterala) cu
pentru a le faci- coxartroza secundarã şi/sau modifi-
lita integrarea în cari ale coloanei vertebrale;
viata socialã - redori şi anchiloze congenitale,
posttraumatice sau dupã osteoartrite
TBC, contractate precoce (în
copilarie-adolescenta), redori strânse
mono- sau bilaterale de sold, genunchi
sau combinate, în poziţii vicioase,
asociate sau nu cu paralizii nervoase,
lipsa policelui sau a patru degete
bilaterale, cu anchiloze de degete,
cot, umar, în poziţii nefunctionale,
anchiloze bilaterale ale pumnului,
coatelor şi umerilor; pseudoartroze
(gamba, coapsa, antebrat sau braţ,
neoperabile);
- amputatii contractate precoce, în Handicap accentuat
copilarie-adolescenta (de exemplu: sau grav în funcţie
amputatii unilaterale sau bilaterale, de intensitatea
indiferent de nivel, cu excepţia celor tulburãrii func-
de la deget, neprotezabile sau greu tionale şi de
protezabile, de membre inferioare, capacitatea de
amputatii bilaterale ale membrelor autoservire
toracale, indiferent de nivel, (dependenta)
amputatii unilaterale, indiferent de
nivel, în raport şi cu gestualitatea
şi deservirea necesarã; dezarticulatia
membrului toracal).

Afecţiuni musculare:
- anomalii şi malformatii musculare
congenitale, dacã impiedica statica
şi locomotia (de exemplu: hipertrofii,
redori şi retractil musculare
mutilante);
- boli degenerative - distrofia
musculara progresiva (de exemplu:
distrofia Duchenne cu deficit motor
datoritã distrofiilor musculare în
funcţie de forma clinico-genetica, cu
amiotrofii progresive iniţial distal
şi proximal, simetrice, cu evoluţie
progresiva, retractil tendinoase;
miopatia în centura; distrofia mio-
tonica Steinert; miotonia congenitala
Thomson).
În formele clinice cu evoluţie inde-
lungata care conduce la deplasarea
dificila a bolnavilor sau la
imobilizare datoritã atrofiilor
musculare marcate, cu tulburãri respi-
ratorii, tulburãri de deglutitie,
fonatie, alimentaţie, deficienta este
grava;
- miastenia cu tulburãri de locomotie,
manipulatie, fonatie, respiratie,
oculare.

Colagenoze (depistate precoce):
- sclerodermia cu tulburãri cutanate Handicap accentuat
specifice, reducand gestualitatea sau grav în funcţie
datoritã sclerodactiliei; de intensitatea
- periarterita nodoasa cu tulburãri tulburarilor func-
oculare; tionale specifice
- dermatomiozitele cu atrofii musculare şi de autoservire
sau cu modificãri ale staticii coloanei
şi slabirea forţei musculare a mem-
brelor toracale, când deplasarea este
dificila, în formele cu alterarea
accentuata a funcţiilor motorii;
- poliartrita reumatoida cu sechele la
nivelul articulatiilor pumnului şi
degetelor, cu limitarea sau pierderea
gestualitatii.

2. Persoane cu Afecţiuni cronice ale pielii, cu
handicap somatic caracter de boli generale sau fiind
(fizici, viscerali expresia unei boli sistemice ori care
sau de sistem), prin efectul lor impiedica postura şi
prin afecţiuni gestualitatea, congenitale sau doban-
congenitale sau dite precoce (de exemplu: epidermoliza
dobândite precoce buloasa, genodermatoze, ihtioza,
(în copilarie- cicatrici mutilante şi invalidante etc.)
adolescenta), cu
deficienta accen-
tuata ori grava de
adaptare la efortul
fizic

Afecţiuni respiratorii. Se considera
afecţiuni respiratorii cu handicap
respirator acele forme de boli
dobândite în copilarie-adolescenta,
care determina tulburãri functionale
permanente sau care risca sa devinã
permanente (de exemplu: astmul bronsic
infantil-juvenil, forme accentuate şi
severe; anomalii congenitale cu
insuficienta respiratorie cronica
accentuata sau grava; agenezie pulmonara
parţialã, fibroza pulmonara difuza) cu
V max. (VEMS) < 40% din valoarea
corespunzãtoare vârstei.

Afecţiuni cardiovasculare:
- cardiopatii congenitale (neoperate/
operate) cu insuficienta cardiaca
cronica clinic manifesta (de exemplu:
tetrada Fallot, transpozitii de vase
mari, stenoza de artera pulmonara
asociata cu DSV, atrezia de tricuspida,
maladia Lobstein, DSV, DSA cu shunt
stang-drept semnificativ, DSA cu shunt
operat cu persistenta cardiomegaliei,
HTP, tulburãri de ritm; DSV cu HTP,
cardiomegalie manifesta, semne de
insuficienta cardiaca NYHA III sau
III/IV, aritmie ventriculara sau cu
insuficienta cardiaca severã, DSV
operat cu shunt mare, HTP persistenta;
persistenta canalului arterial cu HTP
majorã, insuficienta cardiaca;
coartatia de aorta cu HTA, cardio-
megalie, insuficienta cardiaca
NYHA III, III/IV sau bolnavii la care
intervenţia nu a dat rezultate; Handicap accentuat
stenoza aortica cu sincope repetate, sau grav în funcţie
tulburãri de ritm şi conducere ori de intensitatea
insuficienta cardiaca); tulburarilor func-
- cardiomiopatii primitive (de tionale specifice
exemplu: fibroelastoza endomio- şi de capacitatea
cardica); de autoservire
- tulburãri de ritm şi conducere (necesitatea de
persistente şi severe (purtãtor de îngrijire şi
pacemaker), indiferent de etiologie, supraveghere)
depistate precoce;
- valvulopatii de etiologie diversa,
complicate sau decompensate ori
operate (proteze) - înaintea începerii
activitãţii profesionale;
- complicatii ale transplantului
cardiac.

Afecţiuni renale: cu insuficienta
renala cronica în stadiul de retenţie
azotata fixa sau de uremie depãşitã,
supuse hemodializei periodice,
indiferent de cauza, dobândite
precoce:
- cauze malformative (de exemplu:
agenezia renala unilaterala,
hipoplazia renala, rinichi polichistic,
rinichi în potcoava, duplicare
ureterala etc.);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora
Wilms);
- hidronefroza de gradul III
congenitala, cu fenomene de
insuficienta renala cronica;
- hipertensiunea arteriala reno-
vasculara, severã sau maligna;
- litiaza renala sau pielonefrita
pe rinichi unic congenital sau
chirurgical, cu fenomene de insufi-
cienta renala cronica.

Afecţiuni hematologice (congenitale
sau depistate în copilarie-
adolescenta):
- anemii hemolitice cronice
necompensate;
- anemii cronice severe (de exemplu:
talasemia severã, sferomicrocitoza
necompensata);
- leucemiile, limfomul malign
nehodkian, boala Hodkin, mielomul
multiplu;
- macroglobulinemia Waldenstrom cu
alterare progresiva a stãrii generale.

Coagulopatii cronice: de exemplu
hemofilia A, B, boala congenitala ce
apare la sexul masculin prin deficit
de factor VIII (hemofilia A) şi factor
IX (hemofilia B), în formele severe cu
modificãri ireversibile ale mecanicii
articulare sau în formele cu anchiloze
în poziţii vicioase şi amiotrofii care
impiedica mobilizarea sau/şi
autoservirea;
- alte sindroame hemoragipare ce
determina hemoragii cronice şi anemii
severe.

Boli cu deficit imunitar cronic
(documentate şi depistate în copilarie-
adolescenta, înaintea începerii
activitãţii profesionale):
- boala SIDA (seropozitiv HIV-SIDA);
- agranulocitoza;
- hipogamaglobulinemia.

Boli cronice de metabolism (de exemplu:
diabet zaharat juvenil sever, cu
complicatii; degenerescenta hepato-
lenticulara Wilson)

Boli endocrine (de exemplu: insuficienta
hipofizara accentuata sau severã, cu
tulburãri grave de nutritie; nanismul
hipofizar ajuns la maturitate, cu talie
sub 1,29 m; insuficienta cortico-
suprarenala cu rezerve hormonale labile,
sub tratament sau operata uni-bilateral,
pana la echilibrare, şi insuficienta
CSR cronica decompensata, rezistenta la
tratament; insuficienta gonadica cu
tulburãri psihice; diabetul insipid
rezistent la tratament; mixedemul
congenital fãrã rãspuns la tratamentul
substitutiv)

3. Persoane cu Afecţiuni auditive: Handicap auditiv
handicap auditiv, - hipoacuzie congenitala sau dobandita accentuat
care prezintã precoce, cu demutizare slabã sau nulã,
deficiente accen- cu tulburãri grave de comunicare
tuate cu dificul- (surdo-mutitate);
tati majore de - tulburãri de auz bilaterale dobândite
comunicare, precoce (în copilarie-adolescenta),
eventual într-un cu pierdere peste 70 db, calculatã pe
context neurologic audio-grama, ce se protezeaza greu,
asociate cu tulburãri psihice şi
de limbaj

4. Persoane cu Afecţiuni oculare (cu ambliopie sau Handicap accentuat
handicap prin cecitate relativã/absolutã, indiferent
deficiente vizuale de cauza), de exemplu: anoftalmii,
accentuate sau cataracta fãrã posibilitãţi terapeutice
grave, cu dificul- (pentru cataracta bolnavii vor fi
tati majore de indrumati spre intervenţie chirurgicala
orientare în fãrã a li se elibera certificat; dupã
spaţiu operaţie se va evalua acuitatea
vizuala), glaucom, miopii
forte-fortisime:
- deficienta vizuala accentuata: AV, la Handicap vizual
ochiul cel mai bun, cu corecţia utila grav, cu pierderea
cea mai buna cuprinsã între 1/12-1/25 capacitãţii de
şi/sau CV, la ochiul cel mai bun, orientare spa-
redus periferic cu peste 20 pana tiala
la 40 grade;
- cecitate relativã cu AV dupã corectie
sub 1/25 la ambii ochi sau/şi
stramtorarea câmpului vizual, tubulara
în jurul punctului de fixatie
(0-10 grade);
- cecitate absolutã cu PMM, PL, FPL,
cu posibilitatea de a desfasura
activitate în unitãţi sau locuri de
munca protejate, în meserii adecvate
şi accesibile deficientilor vizual,
însuşite, în general, prin învãţãmântul
profesional special.

5. Persoane cu Afecţiuni psihice: Handicap accentuat
handicap mental, - întârzierea mentala (oligofrenia) sau grav în funcţie
psihic prin nedez- cu QI precizat obligatoriu: de intensitatea
voltare sau a) întârziere mentala uşoarã cu tulburarilor neu-
regresie ori cu QI 50-55 la 70, dacã este asociata cu ropsihice, de
deficiente psihice alta deficienta (senzoriala, epilepsie, necesitatea de
prin boli neuro- tulburãri comportamentale, autism); supraveghere şi de
psihice de intensi- intensitatea deficientei asociate capacitatea de
tate accentuata şi determina includerea în categoria de autoconductie
grava, care persoana cu handicap (este obligatorie
necesita mãsuri investigarea socialã pentru
speciale de obiectivarea tulburarilor
protecţie neuropsihice);
b) retardare mentala moderata
(oligofrenie gradul II - imbecilitate),
QI 35-40 la 50. Pot vorbi sau învaţã
sa comunice în anii preşcolari, cu
supraveghere moderata. Sunt incapabile
sa progreseze dincolo de nivelul clasei
a II-a, pot avea grija de ele însele,
pot fi capabile sa contribuie la
propria întreţinere prin efectuarea
unor munci necalificate sau semicali-
ficate, sub supraveghere stricta în
ateliere protejate. Se adapteaza bine
la viata în comunitate, dar de regula
în cãmine supravegheate;
c) retardare mentala severã Handicap accentuat
(oligofrenie gradul II - imbecilitate), sau grav în funcţie
QI 20-34. Au o dezvoltare psihomotorie de intensitatea
redusã şi îşi insusesc foarte puţin tulburarilor neu-
sau deloc limbajul, pot învaţã sa ropsihice, de
vorbeasca, se pot familiariza cu necesitatea de
alfabetul şi numaratul simplu. Pot fi supraveghere şi
capabile sa efectueze sarcini simple capacitatea de
sub stricta supraveghere. Se pot adapta autoconductie
la viata în comunitate în cãmine sau în
familiile lor, în mãsura în care nu au
un alt handicap care sa necesite
îngrijire specialã;
d) retardare mentala profunda
(oligofrenie gradul III - idiotie),
QI sub 20 sau 25. Au o minima dezvol-
tare senzitivo-motorie, nu îşi pot
însuşi limbajul vorbit, nu sunt
capabile de autoconductie şi necesita
sa fie asistate de o alta persoana în
permanenta.
La persoanele cu handicap din grupele
prevãzute la lit. c) şi d), pe lângã
testarea inteligentei este obligatorie
investigatia socialã;
- psihoze cu tulburãri accentuate şi
grave de comportament, cu debut precoce
(copilarie-adolescenta), ce afecteazã
capacitatea de integrare şi realizarea
unei activitãţi organizate (de exemplu:
autismul infantil, schizofrenia, stãri
dementiale dupã agresiuni cerebrale
dobândite, cu/fãrã tulburãri de
personalitate; este obligatorie
investigatia socialã pentru obiectivarea
tulburarilor comportamentale).

6. Persoane cu Afecţiuni neurologice:
handicap neuro- - malformatii congenitale invalidante
motor, cu tul- (de exemplu: mielomeningocel,
burari posturale porencefalia, hidrocefalia,
şi gestuale de microcefalia);
intensitate accen- - sechele neurologice (pareze,
tuata sau grava, paralizii etc.) dupã meningoencefa-
care necesita lopatii infantile;
mãsuri proiective - boli degenerative cu demineralizare, Handicap accentuat
particularizate cu debut la varste ţinere şi foarte sau grav în funcţie
bolii ţinere (de exemplu: leuconevraxita de intensitatea
cu tulburãri motorii, extrapiramidale, tulburarilor de
senzoriale); statica, mers,
- coreea cronica care produce prin echilibru, gestu-
sindromul distono-diskinetic tulburãri alitate, psihice
locomotorii şi gestuale ce impiedica secundare şi de
activitatea normalã; capacitatea de
- ataxia Friedrich, ataxia cerebeloasa autoservire,
tip Pierre-Marie (depistata în îngrijire
copilarie, adolescenta);
- leziuni traumatice ale sistemului
nervos central (în copilarie,
adolescenta):
● sechele dupã sindrom ischemic medular
cu parapareze sau plegii, tetrapareza
sau tetraplegii, monopareza sau
monoplegii;
● sechele dupã traumatisme cerebrale
severe şi paralizii de plex brahial,
leziuni radiculare de nerv periferic,
care produc tulburãri de manipulatie
uni- sau bilaterale;
● tulburãri neurologice sechelare cu
deficiente tip bi-tri-tetraparetic,
plegic, cu/sau fãrã tulburãri trofice,
afectand deplasarea şi gestualitatea
normalã, sau tulburãri de tip epileptic
ori alte tulburãri de focar;
- sechele dupã poliomielita şi
afecţiuni medulare infectioase (de
exemplu: poliomielita anterioarã cronica
cu tulburãri piramidale, paralizii ce
afecteazã ortostatismul, locomotia,
gestualitatea);
- paralizii cerebrale congenitale sau
dobândite precoce (de exemplu:
hemiplegia-hemipareza infantila;
paraplegia-parapareza spastica
infantila, boala Little; ataxia
coreeo-atetozica;
- tumori cerebrale benigne depistate
precoce, ce determina prin extensie
tulburãri de focar.

Aceste afecţiuni au un caracter
handicapant în raport cu intensitatea
deficitului funcţional, în absenta lui
rãmânând la latitudinea comisiilor de
expertiza medicalã a persoanelor cu
handicap pentru adulti stabilirea
gradului de handicap.
- epilepsia (malconvulsivant) cu debut
precoce (copilarie-adolescenta),
indiferent de etiologie, dacã frecventa
crizelor este de cel puţin 1/zi sau
dacã se asociaza cu tulburãri psihice;
crize frecvente de grand-mal cel puţin
1/saptamana, sub tratament, cu/sau
fãrã tulburãri psihice.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Persoane cu afecţiuni handicapante, indiferent de varsta, de statut şi
de data dobândirii handicapului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Persoane cu Afecţiuni locomotorii:
handicap motor şi ● amputatii de membre unilaterale sau
neuromotor, cu bilaterale, greu protezabile sau
dificultãţi neprotezabile:
accentuate sau - amputatie de coapsa (bont mai mic Handicap accentuat
grave de realizare de 6 cm), greu protezabila;
a ortostatismului, dezarticulatie coxofemurala;
mersului ori - amputatie bilaterala a membrului
gestualitatii pelvin de la nivelul gambelor;
- amputatie unilaterala asociata cu
anchiloze şi calusuri vicioase
controlateral;
- amputatie a ambelor coapse Handicap grav
(imposibilitatea realizãrii orto-
statismului fãrã carje);
- lipsa prin dezarticulatie a unui
membru pelvin, asociata cu anchiloza
membrului pelvin opus;
- lipsa prin dezarticulatie a unui
membru pelvin, asociata cu amputatie
sau dezarticulatie de membru toracic;
- amputatia membrului toracic Handicap accentuat
unilaterala, cu reducerea prehensiunii
controlateral;
- amputatie a ambelor membre toracice Handicap grav
(de la diferite niveluri), cu redori
strânse ale articulatiilor, în
evaluarea deficientei trebuie sa se
ţinã seama de:
a) cauzele care au condus la indicaţia
de amputatie (distrugere prin strivire,
pierderea vascularizatiei-gangrena,
tumora maligna, infectie
necontrolabila);
b) starea bontului (bont scurt, cu
cicatrici vicioase, cu calusuri,
nevroame hiperalgice, cu leziuni
trofice, fistule cronice, cu sechele
complexe);
c) nivelul amputatiei;
d) faptul dacã este protezat (calitatea
protezei), protezabil (timpul necesar
pentru protezare, adaptare la proteza);
e) posibilitatea şi modul în care se
realizeazã deplasarea;
● tulburãri organofunctionale grave Handicap accentuat
postcombustii, posttraumatice sau sau grav în funcţie
agresiuni, dovedite prin certificate de intensitatea
medico-legale (de exemplu: anchiloze tulburãrii func-
şi redori strânse, cicatrici tionale specifice
mutilante în poziţii vicioase, şi de capacitatea
asociate cu paralizii, amputatii la de autoservire -
diferite niveluri, sechele unice sau necesitatea de
multiple, cu localizari la ambele îngrijire
mâini, ambele membre toracice sau
pelvine ori combinate). Nu se vor
elibera certificate de persoana cu
handicap în situaţia vatamarilor
corporale rezultate în urma
accidentelor de circulaţie, agresi-
unilor casnice şi a celor rezultate
ca urmare a loviturilor primite.

Afecţiuni reumatismale:
● spondilita anchilozanta (SA) cu Handicap accentuat
tulburãri functionale accentuate şi sau grav în funcţie
grave: de intensitatea
- SA stadiul III centrala, cu prinderea tulburarilor
centurilor scapulo-humerale sau statice, gestuale,
coxofemurale bilateral, cu deficiente deficientei res-
ventilatorii accentuate de tip piratorii, vizuale
restrictiv, cu afectare oculara. şi capacitãţii
Afectarea funcţiilor articulatiilor de autoservire
periferice pana la 80% din valorile (starea de
fiziologice; dependenta)

- SA stadiul III forme periferice, cu
prinderea articulatiilor mari,
coxofemurale, genunchi sau a
articulatiilor coatelor, pumnului şi
degetelor. Afectarea funcţiilor
articulatiilor periferice pana la
80-85%;
- SA stadiul III forma centrala şi
periferica. Bolnavii cu aceste forme
clinice stau în pat majoritatea
timpului. Se deplaseaza cu greutate
cu baston sau carje şi pe distanţe
mici;
- SA stadiul IV forma centrala, cu Handicap grav
prinderea centurilor toracice şi
pelviene (forma Strumpell
Pierre-Marie), cu prinderea umerilor
(anchiloza în aductie), prindere
coxofemurala bilaterala cu tendinta
la anchiloze;
- SA stadiul IV forme periferice
severe, cu anchiloza pumnilor,
coatelor, coxite bilateral, anchiloza
genunchilor în semiflexie, anchiloza
tibiotarsiana în equin, cu deformare
accentuata a antepiciorului;
- SA stadiul IV forme mixte, forme
severe şi cu afectarea grava a
acuitatii vizuale.
Bolnavii cu SA stadiul IV se deplaseaza
cu mare dificultate şi sprijiniti, sunt
în imposibilitatea realizãrii acti-
vitatii vieţii zilnice de autoservire
şi îngrijire, necesita ajutor din
partea altei persoane.

Colagenoze:
- poliartrita evolutiva (PE) Handicap accentuat
(poliartrita reumatoida) în stadii
avansate, afectiune depistata tardiv -
boala imunoinflamatorie cronica
progresiva ce afecteazã cu predilectie
articulatiile mici ale membrelor,
simetric şi destructiv:
● PE stadiul III/IV forma severã, cu
leziuni distructive cartilaginoase
sau osoase, deformari ale degetelor,
subluxatîi, deviatii axiale (cubitale)
ale mainilor, atrofii musculare
extinse, cu afectare grava a
prehensiunii. Semne radiologice
caracteristice, examene de laborator
specifice, pozitive, în puseele active.
Capacitatea funcţionalã limitatã Handicap grav
permite doar o mica parte din
activitãţile uzuale pentru propria
îngrijire;
● PE stadiul IV, cu leziuni osteo-
articulare cu deformari şi anchiloze
(anchiloza pumnului şi a degetelor,
a coatelor, a soldurilor, genunchiului
în semiflexie, anchiloza tibiotarsiana
cu deformari ale antepiciorului, cu
limitarea aproape totalã a gestuali-
tatii, posturii şi deplasarilor
posturale).
Bolnav imobilizat la pat sau
în fotoliu. Propria îngrijire o
realizeazã cu dificultate sau deloc;
- sclerodermia (afectiunea tesutului Handicap accentuat
conjunctiv) depistata dupã perioada sau grav în funcţie
de adolescenta: de intensitatea
a) forma progresiva cu sindactilie tulburarilor de
(fenomene de tip Raynaud, tegumentele nutritie, tulbu-
falangelor subtiate, uscate, ulcerate, rarilor gestuale,
atrofierea şi sclerozarea tendoanelor respiratorii şi
musculare); renale
b) forma progresiva cu tulburãri
viscerale la nivelul tubului digestiv
(tulburãri de deglutitie), paren-
chimului pulmonar (scleroza pulmonara)
şi renal;
c) forma edematoasa cu infiltratii
cronice şi dure ale tegumentelor fetei,
trunchiului şi membrelor, manifeste,
ce nu cedeazã la tratamentul permanent.
Aceste categorii de bolnavi au o
limitare accentuata şi progresiva în
exercitarea activitãţii vieţii zilnice;
- lupusul visceralizat (eritematos Handicap accentuat
sistemic), cu insuficienta renala în funcţie de
cronica (retenţie azotata fixa - stadiul insufi-
uree 50-100 mg/dl, creatinina cientei renale
3-4 mg/dl, clearence la uree 26-20 cronice
ml/min. sau decompensata -
uree > 100 mg/dl, creatinina
> 4,5 mg/dl, clearence la
uree 20-2,5 ml/min.) sau tulburãri
osteoarticulare severe.

Afecţiuni neurologice:
- accidente vasculare cerebrale
(hemoragice, trombotice sau embolice)
cu diverse localizari, cu deficiente
locomotorii secundare:
a) deficienta accentuata:
● dereglare locomotorie şi gestuala Handicap accentuat
datoratã parezelor pronunţate a
miscarilor distale şi mai puţin
limitatã a celor proximale. Bolnavul
se poate deplasa sprijinit în baston
(sprijin unilateral) sau nesprijinit,
dar cu mare dificultate, neputând
realiza mersul normal nici chiar pe
distanţe scurte (10-50 m);
● dereglare de fonatie, deglutitie
(sindrom bulbar), de limbaj; afazie
expresiva (motorie) şi de recepţie;
● dereglari de sensibilitate -
sindromul talamic dureros;
● incontinenta urinara;
● dereglare psihicã;
b) deficienta grava:
● dereglari motorii şi gestuale severe; Handicap grav
hemiplegie sau hemipareze accentuate,
caracterizate prin miscari minimale în
partea proximala şi lipsa lor în
partea distala;
● contracturi musculare spastice;
● akinezii pronunţate, fenomene
pseudobulbare, de nutritie;
● dereglari vizuale;
● afazie totalã mixtã;
● accese convulsive;
● dificultãţi sfincteriene.
Bolnavul nu se poate deplasa nici cu
sprijin, nici fãrã sprijin, fiind
dependent de un mijloc de transport
adecvat (carucior, scaun rulant, alte
dispozitive), nu se poate autoservi,
necesita sprijin şi îngrijire adecvate.
Pentru categoriile prevãzute la lit. a) Handicap grav
şi b) certificatele de încadrare într-o
categorie de persoana cu handicap se
vor emite numai pentru accidentele
vasculare cerebrale cu deficit motor,
apãrute anterior calitãţii de asigurat
în sistemul asigurãrilor de stat, dar
nu mai târziu de varsta standard de
pensionare;
- paraplegia (tetraplegia) contractatã Handicap grav
dupã începerea activitãţii profesionale,
indiferent de etiologie (traumatica,
vasculara, infectioasa, tumorala,
degenerativa etc.), cu lipsa totalã de
control asupra vezicii urinare şi
intestinului;
- boala Parkinson, cu deficienta
funcţionalã grava privind capacitatea
de autoservire, cu prezenta de semne
de severitate a bolii:
a) sindrom hiperkinetic cu tremor
involuntar de repaus; tremor al
buzelor, barbiei, capului, limbii şi
picioarelor; tremor la mers;
b) modificãri tonice ale corpului,
fata îşi pierde mobilitatea şi
expresivitatea;
c) rigiditatea musculara imprima
segmentelor corpului o semiflexie,
cu miscari incete, pana la
imposibilitatea de deplasare;
d) dereglari mentale de la moderate
pana la accentuate şi chiar grave;
e) dereglari accentuate de vorbire -
limbaj.
Dependenta totalã în exercitarea vieţii Handicap grav
zilnice. Bolnavul necesita îngrijire şi
sprijin permanent;
- sindroame extrapiramidale, cu Handicap grav
deficiente functionale grave,
constituite dupã perioada de
adolescenta, în timpul vieţii, prin
afectarea sistemului extrapiramidal,
de cauze diverse (postencefalitice,
medicamentoase, toxice, tumorale),
care prezintã semnele bolii Parkinson
(tremor, rigiditate musculara
evidenţiatã prin semnul Noica -
fenomenul de roata dintata, exagerare
ROT, tulburãri de mobilitate oculara,
tulburãri vegetative - sialoree,
tulburãri psihice):
● formele clinice cu evoluţie
îndelungatã, care pot duce la imobi-
lizarea bolnavului, cele cu tulburãri
de vorbire, deficienta de deglutitie
şi respiratie permanente, care necesita
îngrijire şi supraveghere;
- leuconevraxita (boala demielini- Handicap accentuat
zanta), sinonime: scleroza în în funcţie de
plãci, scleroza multipla, predominanta
encefalomielita diseminata cronica, sindroamelor sau
encefalita periaxiala difuza, combinarea lor,
boala Devic (oftalmo-neuromielita) - respectiv a defi-
afectiune depistata tardiv, cu citului motor şi a
tulburãri functionale accentuate tulburarilor
şi grave: ataxice, la care
se asociaza defi-
cienta vizuala
care poate merge
pana la cecitate
practica

● formele clinice cu evoluţie progre- Handicap grav cu
siva şi frecvente pusee acute, cu pierderea capaci-
tulburãri accentuate de mers, mers tatii de autoser-
dificil, uneori cu sprijin unilateral, vire parţial
cu tulburãri de echilibru, tulburãri sau permanent,
de coordonare, tulburãri de în funcţie de
manipulatie. În formele combinate, evoluţia bolii
parapareza şi monopareza brahiala
dreapta/stanga şi/sau forme cu
hemipareza dreapta sau stanga

Obiectiv: sindrom piramidal
(parapareza spastica şi/sau hemipareza
spastica dreapta/stanga), sindrom
cerebelo-vestibular, tulburãri vizuale
(diplopie, modificãri de camp vizual),
tulburãri de sensibilitate

● formele clinice cu evoluţie continua
(fãrã remisiuni) care poate sa ducã
chiar la imobilizarea bolnavului,
fãcându-l dependent de ajutorul altei
persoane (parţial sau permanent),
datoritã sindromului piramidal
(hemiplegie dreapta/stanga, parapareza/
paraplegie, tetrapareza/tetraplegie),
sindromului vestibulo-cerebelos
(tulburãri de statica şi echilibru
grave).

- boala Alzheimer - dementa senila Handicap accentuat
Tabloul clinic în primele stadii sau grav în
este nespecific şi poate fi confundat funcţie de
cu toatã patologia de involutie, intensitatea tul-
diagnosticul impunandu-se prin burarilor neuro-
excluderea altei patologii organice psihice şi
cerebrale (sifilis, tumori cerebrale necesitatea de
etc.). îngrijire, sprijin
şi supraveghere
permanenta
Diagnosticul pozitiv se obiectiveaza
prin dovada tomo- sau pneumoencefalo-
grafica a atrofiei cerebrale genera-
lizate, predominant frontala şi a
polilor anteriori ai lobilor temporali,
cu LCR normal, fãrã semne de
hipertensiune intracraniana.
În mod convenţional dementa Alzheimer
poate aparea dupã varsta de 40 de ani,
deci relativ timpuriu, inexplicabila
prin alţi factori organici, şi are ca
semne patognomonice triada: agnozie,
afazie şi apraxie, în primul rând
scãderea memoriei de fixare şi evocare,
cu instalarea amneziei antero-
retrograde progresive, globale.
Practic debutul este insidios şi se
întinde pe o perioada de mai mulţi ani
sub diferite masti clinice derutante
(accentuarea trasaturilor negative de
caracter), urmate de faza de stare,
în care se constata dementa (agnozia,
afazia, apraxia) care conduce la
diagnosticul pozitiv.
Faza de stare dureazã cativa ani şi
continua cu faza terminala în care
apar complicatiile bolilor cronice
fatale, adesea fracturi, infectii,
escare, tulburãri de deglutitie,
crize convulsive majore.
Durata totalã a bolii este de 5-7 ani,
dar se poate prelungi la 15-20 de ani.
Evoluţia depinde de calitatea
îngrijirii.
În boala Alzheimer funcţiile neurologice
clasice (sensibilitate, reflectivitate),
precum şi funcţiile viscerale sunt
pãstrate, în schimb sunt afectate
progresiv funcţiile psihice propriu-zise
superioare. Dacã tabloul clinic
evolueaza lent, fãrã fenomene neuro-
logice clare, la persoane de varsta
înaintatã, dementa este senila, dacã
în sindromul dementei senile
(imbatranire progresiva) nu apar
agnozia, afazia şi apraxia.

2. Persoane cu Afecţiuni renale însoţite de insufici- Handicap accentuat
handicap somatic enta renala cronica, de orice sau grav în funcţie
(fizici, viscerali cauza, în stadiul de uremie depãşitã, de perioadele de
sau de sistem) supuse hemodializei iterative alterare a funcţiei
prin afecţiuni În afarã manifestãrilor bolii de fond renale, evidentiate
dobândite dupã apar şi semnele de uremie: clinic şi para-
perioada de - funcţia renala grav alterata; clinic, alterãri
adolescenta, în - masa de nefroni funcţionali sub 10%; progresive sau
timpul activitãţii - homeostazia grav alterata prin grave
profesionale şi creşterea semnificativã a produsilor
vieţii, cu de retenţie azotata (uree sanguina
deficiente 300-500 mg/dl, creatihina sanguina
accentuate şi > 6 mg/dl);
grave - anemie medie sau severã.

În acest stadiu supravietuirea este
asigurata prin mijloace de substitutie
a funcţiei renale: epurarea extrarenala
(de exemplu: hemodializa) sau epurarea
intracorporeala (de exemplu: dializa
peritoneala) sau transplantul renal.
În aprecierea deficientei functionale
se vor avea în vedere:
- funcţia renala (gradul insuficienţei
renale cronice dupã hemodializa,
dializa peritoneala);
- creşterea sau menţinerea constanta a
hemoglobinei;
- apariţia de complicatii specifice
nefropatiei de fond;
- patologia indusa de tehnica de
epurare extrarenala;
- tipul dializei, numãrul de şedinţe,
durata şedinţelor.

Starile posttransplant de rinichi Handicap grav în
în primele 12 luni deficienta va fi primele 12 luni
consideratã grava, deoarece pot aparea dupã transplant,
complicatii dupã intervenţie (fenomene iar ulterior,
de reject); necesita control periodic în funcţie de
la centrul unde a efectuat transplantul; stadiul insufi-
pot aparea fenomene de respingere; cientei renale
necesita o medicatie imunosupresoare şi cronice şi de psi-
cu antibiotice, de lungã durata; hicul bolnavului.
bolnavii pot fi reluati în program de Pe termen lung
hemodializa. Restabilirea incompleta a este posibila
funcţiei renale şi/sau prezenta recuperarea.
complicatiilor genereazã deficiente în
funcţie de intensitatea tulburãrii
functionale, în evaluare se va tine
seama şi de efectele tratamentului
imunosupresor.

Starile posttransplant de cord (dupã Intensitatea
6-12 luni). Aprecierea se va face în handicapului se
raport de functionalitatea noului va evalua potrivit
organ şi de fenomenele de reject. problematicii
medico-sociale
Starile posttransplant hepatic individuale.
(total sau parţial) în primele 12 luni Transplantul de
deficienta este consideratã accentuata cord sau de ficat
sau grava. Ulterior aprecierea se va vizeazã recupera-
face în funcţie de bilanţul clinic şi rea şi reintegra-
paraclinic postoperator în dinamica, rea socio-
de eventualele fenomene de respingere profesionalã
şi complicatii postoperatorii. normalã.

Boala canceroasa, în cazul persoanelor Handicap accentuat
cu sechele handicapante dupã neoplazii sau grav în
operate, de exemplu: cancer de colon funcţie de
cu anus iliac, sigma anus, anus contra- intensitatea
lateralis; cancer de vezica urinara sau tulburarilor
alte cancere cu implantare de ureter functionale şi
(indiferent unde este implantul); de starea de
cancer laringian cu laringectomie nutritie
totalã - purtãtor de canula;
gastrostoma pentru alimentaţie;
tulburãri neurologice ale unor
neoplazii (sistem nervos, osteo-
articular, pãrţi moi).

Afecţiuni de nutritie: Handicap accentuat
- diabet zaharat de maturitate sau grav în
complicat, cu micro- sau macro- funcţie de
angiopatii însoţite de deficiente intensitatea
accentuate şi grave: deficientei vizu-
a) retinopatie neproliferativa cu ale, locomotorii
afectarea zonei maculare şi prolife- şi de stadiul
rativa cu microhemoragii, microane- insuficienţei
vrisme, exsudate capilare de neofor- renale cronice
matie, tracte fibroase, cu VAO dupã (separate sau
corectie 1/12 - 1/25 sau stramtorare de combinate)
camp vizual cu peste 20-40 grade.
Retinopatie diabetica în stadiu avansat
cu hemoftalmus, dezlipire de retina,
cataracta, cu:
- cecitate practica: VAO dupã corectie
sub 1/25 sau stramtorarea câmpului
vizual tubular în jurul punctului de
fixatie (0-10 grade);
- cecitate absolutã: VAO cu PMM,
PL, FPL;
b) nefropatie diabetica cu albuminurie
peste 300 mg/24 de ore şi fenomene de
insuficienta renala cronica în stadiul
de retenţie azotata fixa (proteinurie
peste 500 mg/24 de ore, creatihina
serica peste 1,5 mg/24 de ore,
clearence la creatinina sub 40 ml/min.)
sau cu insuficienta renala cronica în
stadiul de uremie depãşitã sub tratament
cu hemodializa (Vezi criteriile de la
afectiunile renale supuse
hemodializei.);
c) neuropatie diabetica - polineuropatie
periferica senzitivo-motorie cu
amiotrofii importante la gambe şi
coapse;
d) arteriopatie obliteranta (macro-
angiopatie periferica diabetica) cu
amputatii în general mutilante
(Vezi criteriile de la amputatii.).

Boli cu deficit imunitar cronic
dobândit dupã perioada adolescentei:
- boala SIDA:
a) formele cu deficienta globalã Handicap accentuat
accentuata, cu manifestãri diverse
datoritã imunodepresiei (de exemplu:
candidoza, febra mai mult de o luna
şi repetatã, herpes-zoster recidivant,
neuropatii periferice, inflamatii sau
abcese pelviene, infectii cu
mycrobacterium tuberculosis, cu orice
localizare, pneumonii recurente), care
se coreleazã cu stadiile clinico-
imunologice A2, B1 şi B2 la adulti;
b) formele cu deficienta globalã grava, Handicap grav
cu manifestãri variate, severe şi cu
evoluţie progresiva (de exemplu:
leucoencefalopatia multifocala,
septicemie recurenta cu salmonella
netifoidica, toxoplasmoza cerebrala,
sindromul de emaciere HIV, febra
continua, diaree cronica), corespund
stadiilor clinico-imunologice A3, B3,
C1, C2, C3 la adulti, suprapunandu-se
diagnosticului tradiţional de SIDA.

În ambele situaţii este obligatorie
confirmarea de cãtre laborator a
infectiei HIV.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Precizãri:
1. Persoanele cu handicap uşor şi mediu nu au acces la facilitãţile şi serviciile prevãzute de lege. Comisiile de expertiza medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulti emit certificate de încadrare într-o categorie de persoana cu handicap pentru toate cazurile examinate.
2. Persoanele cu handicap mediu au acces, dacã îndeplinesc condiţiile, la pensie de limita de varsta în conformitate cu <>Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale [art. 47 alin. (1) lit. c)].
3. În evaluarea severitatii handicapului se va tine seama numai de tulburarile functionale generate de handicap şi de consecinţele sale directe.
4. La persoanele cu mai multe afecţiuni handicapante (handicap mixt) asimilarea în grad de handicap se va face în funcţie de severitatea celei predominante.
5. În cazul persoanelor cu handicap care prezintã şi alte afecţiuni, în evaluarea deficientei se vor avea în vedere numai afectiunile handicapante.
6. Persoanele cu handicap preexistent încadrãrii în munca (calitãţii de asigurat) din grupa I (criterii) pot beneficia de pensie de limita de varsta la cerere, în funcţie de gradul handicapului, în condiţiile <>art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , cu reducerea vârstei standard de pensionare şi a stagiului de cotizare prevãzute în anexa nr. 3 la lege, astfel:
a) cu 15 ani reducerea vârstei standard de pensionare, dacã au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
b) cu 10 ani reducerea vârstei standard de pensionare, dacã au realizat cel puţin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
c) cu 10 ani reducerea vârstei standard de pensionare, dacã au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
<>Art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 stabileşte faptul ca "asiguraţii nevãzãtori beneficiazã de pensie de limita de varsta, indiferent de varsta, dacã au realizat ca nevãzãtori cel puţin o treime din stagiul de cotizare prevãzut de lege".
În aceasta categorie sunt cuprinşi deficientii vizuali cu cecitate practica şi absolutã.
Pensionarea se realizeazã de cãtre casele de pensii teritoriale în baza certificatelor de încadrare într-o categorie de persoana cu handicap, emise de comisiile de expertiza medicalã a persoanelor cu handicap pentru adulti.
7. În certificatele de încadrare într-o categorie de persoana cu handicap (deciziile) emise pentru persoanele cu handicap care solicita pensie pentru limita de varsta se va mentiona (obligatoriu) data ivirii handicapului (data calitãţii de nevazator). La valabilitate se va înscrie: permanent sau L.V.
8. Persoanele cu handicap preexistent încadrãrii în munca, dacã nu îndeplinesc condiţiile menţionate mai sus, se pot înscrie la pensie de invaliditate în conformitate cu <>art. 57 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 . Pensionarea se realizeazã la propunerea medicului curant în baza deciziei medicale emise de medicul expert al asigurãrilor sociale.
9. Handicapul fizic sau mental produs ca urmare a acţiunilor voluntare (automutilari) nu face obiectul expertizarii în vederea obţinerii unui certificat de persoana cu handicap.
10. Examinarea celor care solicita eliberarea certificatului de încadrare într-o categorie de persoana cu handicap care necesita protecţie specialã se va face numai pana la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevãzutã de <>Legea nr. 19/2000 ; persoanele care au împlinit varsta standard de pensionare vor fi indrumate cãtre autoritãţile administraţiei publice locale în vederea acordãrii drepturilor prevãzute de <>Legea nr. 17/2000 privind asistenta socialã a persoanelor varstnice.
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016