Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 725 din 1 octombrie 2002  privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora

EMITENT: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 781 din 28 octombrie 2002
În temeiul prevederilor <>art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 519/2002 , ale <>art. 4 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252/2001 , şi ale <>art. 9 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 216/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie,

ministrul sãnãtãţii şi familiei şi secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie emit urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba criteriile pe baza cãrora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplica mãsurile de protecţie specialã a acestora, prevãzute în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Comisiile pentru protecţia copilului din cadrul consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi serviciile de evaluare complexa din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene şi locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãţii şi familiei,
Daniela Bartos

Autoritatea Nationala pentru
Protecţia Copilului şi Adopţie
Gabriela Coman,
secretar de stat

ANEXA 1

CRITERII GENERALE
medico-psihosociale de identificare şi încadrare a
copiilor (0-18 ani) cu deficiente şi handicap (dizabilitati)

Convenţia cu privire la drepturile copilului şi Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap (Rezoluţia ONU din 1993), precum şi alte documente internaţionale menţioneazã cu claritate nevoia de participare socialã şi de egalizare a sanselor pentru copiii şi persoanele cu handicap, ca mijloace de promovare a drepturilor umane. O condiţie importanta în acest sens, pentru care militeazã comunitatea internationala, este depãşirea modelului predominant medical în conceptia şi practica cu privire la aceşti copii şi acceptarea complementara a modelului social.
În prezentul ordin al ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie se determina criteriile medico-psihosociale de identificare şi de încadrare într-o categorie de handicap, pentru copii, pe baza cãrora se stabilesc mãsurile de protecţie specialã, serviciile de intervenţie (reabilitare-recuperare) şi sprijin necesare, pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare optima (bio-psihosociala) în raport cu nevoile individuale şi particularitãţile contextuale, pentru fiecare copil.
Identificarea şi aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internationala a functionarii, dizabilitatilor şi sãnãtãţii, ICF 2001, adoptatã de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii. Aceasta ia în considerare deficienta (afectarea), limitarea activitãţii şi restricţiile de participare socialã ale persoanei respective.
Prezenta unei condiţii de sãnãtate (boli, afecţiuni etc.) este o premisa, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap (dizabilitate). Diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosociala. La evaluarea eventualului handicap sau dizabilitati, alãturi de stabilirea gradului de disfunctionalitate a organismului, se vor lua în considerare şi factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educaţiei, mãsurile luate de familie, posibila neglijare, precum şi factorii personali. În absenta familiei se evalueaza particularitãţile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluatã prin criterii de facilitare şi/sau bariere, identificate prin raportul de ancheta psihosociala.
Atât în procesul evaluãrii medico-psihosociale, cat şi în luarea deciziilor privitoare la copil trebuie sa se respecte principiile parteneriatului cu familia şi cu copilul, în raport cu varsta şi gradul sau de dezvoltare.
Evaluarea şi încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine, ele trebuie sa ducã la creşterea calitãţii vieţii copilului, prin îmbunãtãţirea îngrijirii şi intervenţii personalizate cu scop recuperator şi de facilitare a integrãrii sociale.
Ele se vor concretiza în planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a comunitãţii fata de persoana cu handicap sau dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus în practica de familie şi de instituţiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a copilului. Serviciile sunt asigurate sau facilitate de autoritãţile locale, iar planul personalizat va fi monitorizat de instituţia abilitata.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, dosarul copilului cu handicap sau dizabilitati este unic şi cuprinde urmãtoarele secţiuni: fişa personalã, fişa medicalã, ancheta socialã, fişa psihologicã, fişa educaţionalã, raportul de evaluare complexa, certificatul de încadrare într-un grad de handicap, certificatul de orientare şcolarã, hotãrârea privind mãsurile de protecţie a copilului, planul de servicii personalizat, contractele cu familia şi cu instituţiile furnizoare de servicii şi documente privind monitorizarea evoluţiei cazului.
Pentru aplicarea instrumentelor precizate în acest ordin, în termen de 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi pus la dispoziţie un ghid metodologic aprobat prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi familiei, al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, al secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
Mãsurile şi serviciile de protecţie specialã, de intervenţie şi spirijin sunt variate şi au ca finalitate:
a) supravietuirea copilului;
b) reducerea sau minimalizarea unor consecinţe invalidante ale afectiunilor sau bolilor;
c) ameliorarea condiţiilor de viata individualã şi socialã pentru a asigura şi a sprijini dezvoltarea maximala a potenţialului copilului.
La baza aprecierii severitatii handicapului (dizabilitatii) stau, în principal, urmãtoarele criterii generale:
a) gradul, stadiul, eventualele complicatii şi posibila asociere de afecţiuni derivate din afectari/deficiente structurale sau functionale, stabilite pe baza explorarilor corespunzãtoare;
b) rãspunsul la tratament şi efectul mãsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcţionalã etc.) şi serviciilor de intervenţie şi sprijin;
c) posibile limitãri în activitate şi restrictii în participarea socialã, ca efecte ale afectãrii sau deficientei;
d) influenta pozitiva, de facilitare sau negativa, de bariere, exercitatã de factorii de mediu;
e) influenta pozitiva sau negativa a criteriilor susmenţionate cu factorii personali.
Aplicarea combinata a criteriilor medicale şi psihosociale se face diferenţiat şi adaptat particularitatilor de varsta ale copiilor în cauza.
Copiii din grupa de varsta 0-3 ani ridica probleme speciale şi necesita o atentie specialã în identificarea şi determinarea gradului de handicap. Aceşti copii sunt, pe de o parte, dependenti de îngrijirea şi supravegherea permanenta din partea adultului. Pentru aprecierea severitatii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburarilor structurale şi functionale, ci şi implicarea şi condiţiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de alta parte, la aceasta varsta dezvoltarea bio-psihosociala a copiilor este foarte complexa, ceea ce impune o analiza foarte serioasã şi circumspectie în decizia de încadrare.
Grade de handicap (dizabilitate)
Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcţional individual şi prin corelare cu funcţionarea psihosociala corespunzãtoare vârstei.
Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entitãţi nozologice se va tine seama ca nu boala în sine determina severitatea handicapului, ci gradul tulburarilor functionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluţie, de complicatii în activitatea şi participarea socialã, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi boala - ca premisa a identificarii şi încadrãrii - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav.
Mãsurile de protecţie specialã şi serviciile de intervenţie şi sprijin sunt, în cadrul legal existent, foarte variate; pentru viitor, în funcţie de nevoile individuale şi disponibilitãţile comunitãţii, ele vor fi dezvoltate în mod corespunzãtor.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu varsta, capacitatea de autoservire încã neformata sau pierdutã, respectiv au un grad de dependenta ridicat fizic şi psihic. În aceasta situaţie autonomia persoanei este foarte scãzutã din cauza limitãrii severe în activitate, ceea ce conduce la restrictii multiple în participarea socialã a copilului. Drept urmare, copilul necesita îngrijire specialã şi supraveghere permanenta din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfasura activitatea potrivit rolului social corespunzãtor dezvoltãrii şi vârstei se datoreazã unor limitãri functionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicatii ale unor aparate şi sisteme. În aceasta situaţie participarea socialã a copilului este substanţial restrictionata.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestaţie fizica (motorie, metabolica) sau intelectualã redusã, corespunzand unei deficiente functionale scãzute, ceea ce duce la limitãri în activitate, în raport cu asteptarile corespunzãtoare vârstei. În aceasta situaţie ele se reflecta în restrictii relativ semnificative ale participãrii sociale a copilului.
Gradul uşor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectãrii asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativa a activitãţii, şi nu necesita mãsuri de protecţie specialã, participarea socialã fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate şi înregistrate statistic.


ANEXA 2

CATEGORII DE AFECTARI (DEFICIENTE)
structurale şi functionale ale organismului,
care pot determina starea de handicap (dizabilitate)

I. Afectari (deficiente) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale
Afecţiuni neurologice:
- malformatii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburãri motorii şi senzoriale în evoluţie sau cu recaderi frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronica);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central şi/sau periferic cu sechele tip pareza sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producand tulburãri de tonus şi motricitate, afectand deplasarea şi gestualitatea, tulburãri de tip epileptic sau alte tulburãri de focar;
- sechele dupã un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinţe invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice şi mielitice (de exemplu: poliomielita anterioarã cu tulburãri de gestualitate cronice severe, tulburãri piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale şi dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitala coreo-atetozica etc.).
a) Deficiente functionale medii: se apreciazã în funcţie de prezenta obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) şi facultativã (4, 6):
1. deficiente posturale, de statica şi coordonare unilaterala, în care forta, precizia, viteza miscarilor de statica şi mers sunt în permanenta scãzute;
2. deficienta de manipulatie unilaterala permanenta sau bilaterala uşoarã ori intermitenta, cu realizarea dificila a gestualitatii ca forta, precizie, viteza;
3. deficienta de fonatie, deglutitie, masticatie, asociate cu deficiente uşoare ale altor funcţii neurologice;
4. deficiente cronice ale controlului sfincterian de tipul mictiunilor imperioase, incontinenta de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecventa mai mare de 1 pana la 3 pe luna, cu/fãrã tulburãri psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecventa medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficiente se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosociala.
b) Deficiente functionale accentuate:
7. deficiente în statica şi mers care fac ca bolnavul sa se poatã deplasa cu mare dificultate prin forta proprie, nesprijinit sau cu baston ori carje;
8. deficiente de manipulatie bilaterala, cu imposibilitatea efectuãrii eficiente a gestualitatii;
9. deficiente de masticatie, deglutitie, fonatie şi/sau respiratie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentaţiei, vorbirii sau respiratiei în context neurologic;
10. deficiente cronice ale controlului sfincterian care impiedica încadrarea într-un mediu social;
11. deficiente ale limbajului care fac imposibila stabilirea relaţiilor interumane;
12. tulburãri trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/şi osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice şi alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puţin una pe saptamana sub tratament, cu/fãrã tulburãri psihice intercritice.
Aceste deficiente sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosociala.
c) Deficiente functionale grave:
14. deficienta locomotorie de statica şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forta proprie, mobilizarea fiind posibila numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficiente de manipulatie bilaterala totalã;
16. deficiente de limbaj cu/fãrã tulburãri expresive, care fac imposibila stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurãtor, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic;
17. deficiente de deglutitie şi respiratie care necesita asistenta din partea altei persoane.
Copiii care prezintã asemenea deficiente au nevoie, de regula, de îngrijire şi/sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, ca atare se recomanda încadrarea în gradul grav de handicap.
Tulburãri psihice:
a) întârzierile (dizabilitatile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificarilor internaţionale (ICD 10):
1. întârziere mintalã uşoarã cu QI - 50-65 dacã este asociata cu o alta deficienta: senzoriala, somatica, psihicã (de limbaj şi comunicare, hiperactivitate, emotional, conduita); poate fi asimilatã gradului mediu de handicap;
2. întârziere mintalã cu QI -35-49 fãrã alta asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. întârziere mintalã severã şi profunda (QI sub 35) - poate fi asimilatã cu gradul grav de handicap;
b) tulburarile pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivitatii şi activitãţii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
c) starile dementiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectãrii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evoluţie cronica defectuala (schizofrenia, boala afectiva primara) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.
II. Afectari ale structurilor şi funcţiilor senzoriale
a) Afectari ale structurii ochiului şi ale funcţiilor vizuale şi funcţiilor anexelor ochiului
Afecţiuni oculare
I. Conform orientarilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin noţiunea de nevazator se înţelege acea categorie de deficienti vizuali care au capacitatea de autoservire pierdutã şi dreptul la insotitor permanent.
În cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absolutã, în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între urmãtoarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe miscarea mainii) - n.c. (nu corecteaza);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (fãrã perceptie luminoasa);
4. anoftalmie bilaterala congenitala; operatorie;
B. cecitate relativã (practica sau socialã) în care valorile acuitatii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele urmãtoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numara degetele) şi la 1/25 (n.d. la 2 m - numara degetele).
II. Deficientii vizuali care au valorile acuitatii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numara degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numara degetele) se încadreazã în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) şi nu sunt incadrabili în gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuitatii vizuale între 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuţie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1; vedere la celãlalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afectari ale structurii şi funcţiilor auzului
Afecţiuni ORL:
- hipoacuzie congenitala sau dobandita precoce cu demutizare slabã sau nulã (poate fi asimilatã gradului mediu de handicap);
- tulburãri de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculatã pe audiograma, ce se protezeaza greu, sau asociate cu tulburãri psihice şi de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).
III. Afectari ale structurii laringelui şi funcţiilor sale:
- laringectomizare parţialã, cu tulburãri de fonatie şi deglutitie sau cu gastrostoma permanenta, care reprezintã o infirmitate mare ce marcheaza psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare totalã sau cu traheostoma permanenta (se va aprecia în funcţie de recomandarea medicului de specialitate).
La aceasta categorie de afectare se iau în considerare şi malformatiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).
IV. a) Afectari ale structurii sistemului cardiovascular şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficienta cardiaca cronica clinic manifesta (de exemplu: tetrada Fallot, transpozitia de vase mari, stenoza de artera pulmonara asociata cu DSV, atrezia de tricuspida, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenta canalului arterial, coarctatie de aorta);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoza endomiocardica);
- HTA stadiul II, III cu complicatii;
- pericardite cronice cu semne de insuficienta cardiaca;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulaţie;
- tulburarile de ritm şi conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilatie, flutter atrial, tahicardia paroxistica repetitiva, bloc major de ramura stanga, blocurile AV - gradele II şi III şi blocurile bi- şi trifasciculare);
- polimalformatii cardiovasculare sau/şi ale altor organe;
- afecţiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determina impotenta funcţionalã a segmentelor subiacente, tulburãri trofice marcate la doua sau mai multe membre;
- purtãtori de pacemaker şi protezati valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficienta cardiaca.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:
- natura afectiunii şi stadiul ei evolutiv;
- rãspunsurile la demersurile terapeutice;
- rasunetul afectiunii cardiovasculare asupra altor organe şi sisteme;
- asocieri patologice;
- existenta insuficienţei cardiace exprimate în grade NYHA.
Pot fi încadraţi în categoria de persoane cu handicap prin afecţiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA dupã cum urmeazã:
a) gradul II (bolnavi care nu prezintã tulburãri functionale la eforturi mici, dar prezintã astfel de tulburãri la eforturi de o intensitate sau durata mare, aparand, de asemenea, o limitare a capacitãţii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi fãrã simptome în repaus, dar cu tulburãri functionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare şi o limitare a capacitãţii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburarile functionale accentuandu-se la orice efort). Se pot lua în considerare, dupã caz, şi valorile gazometriei sanguine, şi anume:
- hipoxemie uşoarã PaO2 60-70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
- hipoxemie accentuata PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de varsta pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienta funcţionalã.
În cazul interventiilor chirurgicale din sfera cardiaca gradul de handicap se apreciazã în funcţie de amploarea intervenţiei şi de rezultatul postoperator. Gradul grav se acorda pe o perioada de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în funcţie de evoluţie şi de recomandãrile medicale.
b) Afectari ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni respiratorii:
a) afecţiuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoza bronhopulmonara şi pleurala activa sau activ regresiva;
- supuratie bronhopulmonara permanenta sau cu pusee frecvente (bronsectazii cu pusee supurative şi tulburãri de nutritie, pleurezie purulenta).
În aceste cazuri se apreciazã o deficienta funcţionalã respiratorie ce afecteazã semnificativ activitatea şi participarea, care poate fi asimilatã cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu casexie, deperditie proteica, cord pulmonar cronic decompensat se apreciazã ca fiind o deficienta funcţionalã respiratorie grava, care poate fi asimilatã cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane;
b) afecţiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburãri functionale intermitente sau permanente (astm bronsic infantil, bronsita obstructiva cronica):
- forma clinica moderata (o criza de astm/saptamana sau fenomene bronsitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciazã ca este o deficienta funcţionalã medie (disfunctie ventilatorie decelata spirografic, cu intensitate medie) şi poate fi asimilatã cu încadrarea în gradul mediu de handicap;
- forma clinica severã (o criza de astm/zi sau mai frecvente, rebela la tratament bronhodilatator şi/sau corticodependenta sau forme de bronsita cronica cu acutizari frecvente, semne clinice severe, cu disfunctie ventilatorie accentuata şi/sau semne de insuficienta pulmonara manifesta şi/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciazã ca deficienta funcţionalã accentuata şi poate fi asimilatã cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-functionale grave, cu insuficienta cardiorespiratorie severã ireductibila - casexie, deperditie proteica - se apreciazã ca au deficienta funcţionalã grava şi pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane;
c) sechelele dupã tuberculoza pulmonara sau dupã intervenţii chirurgicale ori traumatism toracic; la aceşti bolnavi handicapul, deci deficienta funcţionalã respiratorie, se apreciazã în funcţie de aspectul funcţional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguina;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonara, fibroza pulmonara idiopatica) cu tulburãri functionale şi/sau insuficienta respiratorie cronica şi efectele lor asupra activitãţii şi participãrii pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afectari ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severitatii afectãrii HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificarii infectiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, dupã cum urmeazã:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N(2), A(1), A(2), B(1);
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N(3), A(3), B(2), B(3), C(1), C(2), C(3);
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afecţiuni hematologice:
- anemii cronice (de exemplu: talasemie majorã, sferomicrocitoza necompensata, poliglobulia cronica, siclemia, methemoglobinemia cronica);
- afecţiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I şi II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
- macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresiva a stãrii generale, hepatosplenomegalie şi tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plamani, tub digestiv.
Pentru asimilare şi evaluare se vor avea în vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afectiunii;
- alterarea progresiva a stãrii generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medulara;
- prezenta şi frecventa fenomenelor hemoragipare;
- prezenta complicatiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
- prezenta sindromului de imunodeficienta;
- hemofilia cu manifestãri hemoragice frecvente, tulburãri articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezintã deficienta funcţionalã medie:
- leucemia acuta în remisiune completa menţinutã cel puţin un an de la încheierea tratamentului;
- leucemia cronica cu numãrul de leucocite sub 50.000/mmc, cu adenomegalie sau/şi splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mmc, fãrã complicatii tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifestãri hemoragice fãrã gravitate şi fãrã modificãri de dinamica articulara;
- boala Hodgkin în stadiile I şi II.
Deficienta funcţionalã accentuata se manifesta în:
- leucemia acuta;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcata peste 100.000/mmc, rezistenta la tratament, cu insuficienta medulara (anemie, granulopenie sau/şi trombopenie), adenomegalii şi splenomegalii tumorale şi infectii cronice;
- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastica;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, mieloscleroza, tromboembolii, transformare în leucemie acuta;
- trombocitemiile hemoragice însoţite de complicatii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesita perfuzii de sânge, precum şi cele cu complicatii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienta medulara, hemocromatoza, transformare în leucemii acute;
- boala Hodgkin în stadiile III şi IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderata sau severã, sindrom hemoragic, insuficienta renala;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente şi severe, cu anemie hipocroma medie sau severã.
Deficienta funcţionalã grava apare în:
- formele cu deficiente motorii importante, sechele ale unor complicatii neurologice ca urmare a afectiunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicatii severe.
V. Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin
a) Afectari ale structurii sistemului digestiv şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni digestive:
- afecţiuni de diverse tipuri, cu tulburãri importante de nutritie (deficit ponderal peste 20% la adolescenti şi 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronica cu sindrom de malabsorbtie, celiakie etc.);
- insuficienta hepatica cronica medie şi severã (probatã prin teste de laborator);
- hepatita cronica activa (hepatita agresiva);
- ciroza hepatica;
- insuficienta pancreatica cronica exocrina; fibroza chistica de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stãrii de nutritie şi a funcţiilor vitale, precum şi testele de laborator.
Pentru insuficienta hepatica cronica forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severã se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroza se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afectari ale structurii glandelor endocrine şi ale funcţiilor specifice
Afecţiuni endocrine:
- insuficienta hipofizara accentuata grava, tulburãri grave de nutritie, insuficienta corticosuprarenala şi tulburãri psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceralizari (cardiace) şi tulburãri de nutritie;
- hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evoluţie, cu sechele cardiovasculare şi renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afectiunii şi eventuale complicatii, rãspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficienta hipofizara accentuata sau grava se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu rãspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleranta la lactoza - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afectari ale structurii şi funcţiilor sistemului metabolic
Tulburãri cronice de metabolism şi nutritie:
a) acidoza metabolica cronica, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburãri polinevritice şi tulburãri psihice severe şi semne importante de hepatita cronica (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescenta hepatolenticulara (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele urmãtoare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciazã ca deficienta funcţionalã de nutritie medie şi poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesita tratament strict supravegheat ca şi formele insulinorezistente; se apreciazã ca prezintã o deficienta funcţionalã şi de nutritie accentuata şi poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu coma acidocetozica, hiperosmotica repetatã şi complicat cu polineuropatie, retinopatie şi metropatie; se apreciazã ca determina o deficienta funcţionalã de nutritie accentuata şi poate fi asimilatã cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu casexie grava, cu complicatii de tip cecitate şi polineuropatii grave, se apreciazã ca determina o deficienta funcţionalã de nutritie grava şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de varsta 0-7 ani care prezintã probleme deosebite de alimentaţie şi administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandarii medicale;
d) intoleranta la gluten, lactoza (documentate clinic, plus biopsie intestinala) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internari în spital se apreciaza ca determina o deficienta de nutritie accentuata care poate fi asimilatã cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
f) starile de casexie grava şi deperditie proteica de diverse etiologii se apreciazã ca determina o deficienta de nutritie grava când depãşesc un deficit ponderal de 25% şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitand îngrijiri din partea altei persoane.
VI. Afectari ale structurii funcţiilor aparatului urinar
Afecţiuni renale cu insuficienta renala cronica documentata, indiferent de cauza:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renala unilaterala, hipoplazia renala, rinichi polichistic, rinichi în potcoava, duplicare ureterala, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroza de gradul III;
- hipertensiune reno-vasculara severã sau maligna;
- litiaza renala sau ureterala aseptica pe rinichi unic, unilaterala dacã rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterala, complicatii, indiferent dacã complicatia este unisau bilaterala;
- nefrocalcinoza unilaterala cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcţiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru încadrarea în grade de handicap se evalueaza stadiul evolutiv al bolii şi posibilitãţile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosociala.
Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculara severã sau maligna se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel şi pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcţiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.
VII. a) Afectari ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzãtoare miscarii
Afecţiuni osteoarticulare:
- boli constituţionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia şi osteopetroza);
- malformatii [de exemplu: amielia unui membru, totalã sau parţialã (toracal sau pelvin), de coaste, stern, clavicula, coasta supranumerara cu torticolis permanent]; sindactilie încã doua luni dupã operaţie;
- redori şi anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de sold, genunchi sau combinate controlaterale în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umar, în poziţii nefunctionale; anchiloze bilaterale ale coatelor şi umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umarului, bilateral, în poziţie funcţionalã; pierderea gestualitatii unui membru toracal asociata cu reducerea prehensiunii;
- amputatii (de exemplu: amputatiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulatiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputatii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepţia celor de degete; amputatia bilaterala a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputatia unilaterala, indiferent de nivel, în raport şi cu gestualitatea şi deservirea necesarã; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gamba, coapsa, antebrat şi braţ neoperabile);
- proteza totalã de sold cu tulburãri de statica şi mers;
- infectii cronice invalidante (de exemplu: osteomielita cronica, morbul Pott, fistule osoase în evoluţie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroza de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modificãri ale articulatiilor intervertebrale, cu modificãri de statica şi mobilitate a coloanei (ortostatism şi deplasãri dificile); cifoscolioze şi scolioze deformante ce impiedica capacitatea respiratorie normalã (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deformari rahitice grave cu tulburãri de postura, locomotie sau respiratie;
- luxatia congenitala de sold (pe perioada imobilizarii în aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus fata de evaluarea psihosociala:
a) implicatiile asupra realizãrii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectãrii coloanei vertebrale şi membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizãrii gesturilor fine şi precise - în afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitãţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare;
e) asocieri cu afecţiuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulburãri circulatorii loco-regionale;
g) prezenta unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afectiunile locomotorii osteoarticulare:
● deficienta funcţionalã medie - reducerea posibilitatii de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, prin poziţii vicioase ale trunchiului şi membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasarilor gestuale;
● deficienta funcţionalã accentuata - reducerea marcata sau pierderea posibilitãţilor de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, a gestualitatii de prehensiune la un membru, asociata cu reducerea acestor posibilitãţi la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afectiunii ori complicatii sau asocieri morbide;
● deficienta funcţionalã grava - pierderea gestualitatii ambelor membre toracale sau a posibilitãţilor de mers şi ortostatism; prin caracterul diseminat al afectiunii (neoplasme); prin evoluţie ireversibila spre exitus;
● colagenoze:
- boala lupica (LED);
- sclerodermia cu tulburãri cutanate specifice, reducand gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonara);
- periarterita nodoasa cu tulburãri oculare (hemoragii retiniene), polimiozita, cu manifestãri digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozita (polimiozita în evoluţie, cu atrofii musculare sau cu modificãri ale staticii coloanei şi slabirea forţei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificila);
- poliartrita reumatoida în evoluţie sau cu sechele la nivelul articulatiilor pumnului şi degetelor, determinând limitarea gestualitatii.
În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicatiile asupra funcţiilor vitale şi posibilitãţile de realizare a gestualitatii, limitarile functionale motorii.
b) Afectari ale structurii şi funcţiilor muschilor
Afecţiuni musculare:
- anomalii şi malformatii congenitale, dacã impiedica statica şi locomotia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori şi retractii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centura, distrofia musculara progresiva congenitala, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determina fatigabilitatea rapida, cu tulburãri de locomotie, manipulatie, fonatie, respiratie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evalueaza:
a) implicatiile lor asupra realizãrii posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectãrii coloanei vertebrale şi membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualitatii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasarilor gestuale, posibilitatii realizãrii gesturilor fine şi precise în afectiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afectiunii;
d) posibilitãţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare;
e) asocieri cu afecţiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezenta tulburarilor circulatorii loco-regionale;
g) prezenta sau absenta fenomenelor sfincteriene;
h) prezenta tulburarilor de masticatie, deglutitie, fonatie şi respiratie.
VIII. Afectari ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului
Afecţiuni dermatologice:
- afecţiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limiteazã semnificativ postura şi gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasa, diskeratoza anhidrotica primara; cicatrici postarsura mutilante şi invalidante).
Pentru aceste afecţiuni, avându-se în vedere şi cele enunţate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.
IX. Afectari legate de boala canceroasa
Boala canceroasa:
● afectiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporarã cu gradul accentuat de handicap;
● stadiul avansat/inoperabil, cu tulburãri functionale majore determinate de boala - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandãrilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioada de 12 luni, apoi în funcţie de evoluţie;
● postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacã nu sunt semne de recidiva localã sau regionala ori tulburãri functionale postterapeutice.
X. Afectari multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- aberatii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacitãţii intelectuale, de comunicare, prezenta comorbiditatii şi a restrictiilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.
XI. Afectari ale organismului legate de transplantul de organe
Starile posttransplant
Se apreciazã handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileşte în funcţie de evoluţie şi de recomandãrile medicale.

ANEXA 3

ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE. FACTORI DE MEDIU

Toate componentele menţionate în subsidiar vor fi cuantificate pe aceeaşi scara generica şi se vor alege calificativele adecvate, în funcţie de domeniul evaluat.

Exemplificare (xxx reprezintã domeniul);
xxx.0 Nu sunt probleme (lipsa, absenta, neglijabila etc.) 0-4%
xxx.1 Problema uşoarã (scãzutã, redusã etc,) 5-24%
xxx.2 Problema, moderata (medie, temperata etc.) 25-49%
xxx.3 Problema severã (grava, ridicatã, extrema etc.) 50-95%
xxx.4 Problema, totalã (generalizata, completa etc.) 96-100%
xxx.8 Nu se specifica
xxx.9 Nu se aplica

ACTIVITĂŢI ŞI PARTICIPARE

Activitatea este executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de cãtre individ.
Participarea este implicarea într-o situaţie de viata.


1. INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOŞTINŢELOR
Acest capitol se referã la invatarea, aplicarea cunoştinţelor invatate,
gandire, rezolvare de probleme şi luarea deciziilor
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ INVATAREA ŞI APLICAREA CUNOŞTINŢELOR │Grupe de varsta la care se │
│ │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Experienţe senzoriale cu scop │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- urmãrirea cu privirea │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- ascultarea │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- alte experienţe senzoriale cu scop │ │ │ │ │
│ (simtul tactil, olfactiv) │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Invatarea de baza │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- imitarea │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- repetarea │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- invatarea - cititului │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- invatarea - scrisului │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- invatarea - calculului │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- achiziţia deprinderilor de baza │ │ │ │ │
│ (manipularea obiectelor în joc) │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- alte elemente de invatare de baza │ │ │ │ │
│ specificate şi nespecificate │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│c. Aplicarea cunoştinţelor │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- focalizarea, atentiei │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- gandirea │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- cititul │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- scrisul, inclusiv scrisul Braille │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- calculatul │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- rezolvarea de probleme │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- capacitatea de atentie │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- aplicarea cunoştinţelor, unele specificate, │ │ │ │ │
│ altele nespecificate │ │ x │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

2. CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE
Acest capitol se referã la sarcini generale de îndeplinit, prin una sau
mai multe sarcini, organizarea sarcinilor zilnice şi rezistenta la stress.

┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ CERINŢE ŞI SARCINI GENERALE │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- îndeplinirea unei singure sarcini │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- îndeplinirea mai multor sarcini │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- realizarea sarcinilor zilnice │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- rezistenta, la stress şi la alte solicitãri │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- cerinţe şi sarcini specificate │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- cerinţe şi sarcini nespecificate │ │ │ x │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

3. COMUNICAREA
Acest capiol se referã la aspecte generale şi specifice ale comunicãrii
prin limbaj, semne şi simboluri, incluzând primirea şi producerea
mesajelor, purtarea, unei conversatii şi folosirea aparatelor şi
tehnicilor de comunicare.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ COMUNICAREA │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Comunicare - receptiva │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- comunicare verbalã │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- comunicare nonverbala │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- comunicare prin semne convetionale │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- comunicare - mesaje scrise │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- comunicare prin mijloace specificate │ │ │ │ │
│ şi nespecificate include şi limbajul │ │ │ │ │
│ mimico- gestual │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Comunicare - producerea mesajelor │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- vorbitul │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- producerea mesajelor non-verbal │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- producerea mesajelor din limbajul semnelor │ │ │ │ │
│ convenţionale │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- scrierea mesajelor │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│c. Conversatia şi folosirea aparatelor şi │ │ │ │ │
│ tehnicilor de comunicare │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- conversatia (discuţia, dialogul) │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- dezbaterea │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- folosirea aparatelor şi tehnicilor de │ │ │ │ │
│ comunicare │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ x │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

4. MOBILITATE
Acest capitol se referã la mişcare prin schimbarea poziţiei corpului sau
localizare, ori prin transferarea de la un loc la altul prin utilizarea,
miscarea sau manipularea obiectelor, prin mers, alergare sau catarare şi
prin folosirea unor forme variate de transport.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ MOBILITATE │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Schimbarea şi menţinerea poziţiei corpului │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- schimbarea poziţiei de baza a corpului │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- menţinerea poziţiei corpului │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- mutatul corpului dintr-un loc în altul, │ │ │ │ │
│ fãrã ajutor │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Manipularea, miscarea şi transportul │ │ │ │ │
│ obiectelor │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- ridicatul şi purtatul obiectelor │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- mutarea obiectelor cu ajutorul │ │ │ │ │
│ extremitatilor distale │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- motricitatea fina a mainii │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- folosirea, mainii şi a bratului │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│c. Mersul şi miscarea │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- mersul │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea în interiorul casei │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea în jurul (în afarã) casei │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea, pe strada │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea cu utilizarea de echipamente │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│d. Deplasarea folosind mijloacele de transport │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea autonomã folosind mijloacele │ │ │ │ │
│ de transport │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- calaritul animalelor pentru transport │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- deplasarea, folosind mijloacele de transport,│ │ │ │ │
│ specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

5. AUTOINGRIJIREA
Acest capitol se referã la autoingrijire, spalare şi uscare, grija fata
de propriul corp şi pãrţi ale corpului, imbracare, hranire, bautul şi
îngrijirea sãnãtãţii.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ AUTOINGRIJIREA │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- spalarea │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- îngrijirea diverselor pãrţi ale corpului │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- folosirea toaletei │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- imbracarea │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- hranirea │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- bautul │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preocuparea fata de propria sãnãtate │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ x │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘


6. VIATA CASNICA (importanta la copii, deoarece pregãteşte viata,
autonomã de adult)

Acest capitol se referã la îndeplinirea unor acţiuni şi sarcini ale vieţii
casnice. Ariile vieţii casnice includ: achiziţionarea de hrana,
îmbrãcãminte şi alte necesitaţi, curãţenie şi reparaţii curente în casa,
grija fata de obiectele din jur şi cele personale, grija fata de ceilalţi.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ VIATA CASNICA │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Achiziţionarea celor necesare │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- procurarea unor bunuri şi servicii │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Sarcini gospodãreşti │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- pregãtirea, şi prepararea mesei │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- îndeplinirea, sarcinilor gospodãreşti │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│c. Îngrijirea şi întreţinerea obiectelor │ │ │ │ │
│ casnice şi a altor obiecte de ajutor │ │ │ │ x │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘


7. RELAŢIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE
Acest capitol se referã la formarea acţiunilor şi sarcinilor cerute de
interactiunile de baza şi complexe cu ceilalţi (persoane necunoscute,
prieteni, rude, membrii familiei, persoane indragite) într-o maniera
adecvatã contextual şi social.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ RELAŢIILE SOCIO AFECTIVE INTERPERSONALE │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Interactiuni interpersonale generale │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- interactiuni interpersonale de baza │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- interactiuni interpersonale complexe │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Relaţii interpersonale particulare │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- relationarea cu strãinii │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- relaţii formale │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- relaţii sociale informale │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- relaţii de familie │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- relaţii intime │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

8. ARIILE MAJORE ALE VIEŢII
Acest capitol se referã la îndeplinirea, sarcinilor şi acţiunilor necesare
integrãrii şcolare, pregãtirii pentru, un loc de munca, muncii
propriu-zise şi realizãrii tranzacţiilor economice.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ ARIILE MAJORE ALE VIEŢII │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│a. Educaţia │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- educaţia informala │ x │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- educaţia prescolara │ │ x │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- educaţia, şcolarã - şcoala obligatorie │ │ │ │ │
│ (6-15 ani) │ │ │ x │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- instruirea, vocationala (profesionalã) │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│b. Pregãtirea pentru profesie │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│c. Viata economicã │ │ │ │ x │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘

9. VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALĂ
Acest capitol se referã la acţiuni şi sarcini cerute de implicarea în
viata socialã organizatã în afarã familiei, în comunitate arii sociale
şi civice ale vieţii.
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ │Grupe de varsta la care se │
│ VIATA COMUNITARA ŞI SOCIALĂ │realizeazã obişnuit (ani) │
│ ├──────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ 0-3 │ 4-6 │ 7-11 │ 12-18 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- viata comunitara │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- recreere şi timp liber │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- religie şi spiritualitate │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- drepturile copilului │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- viata, politica şi educaţia civicã │ │ │ │ x │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- altele, specificate şi nespecificate │ │ │ │ x │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘


FACTORI DE MEDIU

Factorii de mediu se referã la toate aspectele lumii externe sau extrinseci care formeazã contextul existenţei unui individ şi care au ca atare un impact asupra functionarii persoanei respective (prin factori de facilitare sau prin bariere).

Printre factorii de mediu se numara lumea fizica şi trãsãturile sale, lumea fizica construitã de oameni, alte persoane aflate în diferite relaţii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, precum şi politici, reglementãri şi legi.
1. PRODUSE ŞI ECHIPAMENTE
Acest capitol se referã la medicamente, alimente, proteze, orteze, ochelari, mijloace de locomotie, adaptare arhitecturala, adaptarea locurilor de munca şi a instituţiilor de învãţãmânt
- Produse şi substanţe pentru consumul personal
- Produse şi tehnologii pentru consumul personal în viata de zi cu zi
- Produse pentru mobilitatea personalã şi transportul personal
- Produse pentru comunicare
- Produse pentru educaţie
- Produse pentru locul de munca
- Produse pentru cultura, recreere şi sport
- Produse pentru practica religiei şi spiritualitate
- Proiectarea, construirea, şi tehnologia clãdirilor publice
- Proiectarea, construirea şi tehnologia clãdirilor private
- Produse şi tehnologii pentru spaţiul public şi teritoriu
- Proprietãţi
- Altele, specificate şi nespecificate

2. SERVICII, SISTEME ŞI POLITICI
Acest capitol se referã la:
● politicile sociale constituite din regulamente, reguli, convenţii şi standarde stabilite de guvern la nivel local, regional, naţional;
● serviciile existente pentru protecţia copilului cu handicap: sãnãtate, educaţie, juridice, cultura şi recreere, economice, comunicaţii şi de protecţie civilã;
● apartenenţa, la asociaţii şi organizaţii, sisteme de securitate socialã.
- producerea bunurilor de consum
- arhitectura şi construcţiile
- planificarea spaţiilor deschise
- gospodãria
- utilitare
- de comunicare
- de transport
- de protecţie civilã
- juridice
- integrarea în asociaţii şi organizaţii
- economice
- media
- securitatea socialã
- pentru sprijinul social general
- medicale
- educaţional şi de instruire
- locul de munca
- politice
- altele, specificate şi nespecificate

3. MEDIUL NATURAL ŞI AMBIANTA CREATA DE OM
Acest capitol se referã la mediul natural şi la schimbãrile mediului produse de cãtre om.
- geografia fizica
- populaţia
- flora şi fauna
- clima
- evenimente naturale
- evenimente cauzate de factori umani
- lumina
- schimbãri legate de timp
- sunet
- vibratii
- calitatea aerului
- altele

4. SPRIJIN, RELAŢII, ATITUDINI
Acest capitol se referã la:
- Persoane şi animale care oferã sprijin fizic şi emotional, hrana, protecţie, asistenta şi relaţii cu alte persoane, la domiciliu, la şcoala sau la locul de munca, la locul de joaca sau în alte situaţii ale vieţii sociale;
- Atitudinile care sunt consecinţe observabile ale obiceiurilor, practicilor, valorilor, normelor şi credinţelor religioase care influenţeazã comportamentul şi viata socialã la toate nivelele
- familia naturala/de plasament/grup de referinta
- familia extinsã
- prieteni
- cunoscuţi, colegi, vecini, membri ai comunitãţii
- profesionisti
- persoane în poziţii de autoritate
- personal de îngrijire şi asistenţi personali
- animale domestice
- altele, specificate şi nespecificate
- atitudini individuale ale membrilor familiei naturale/de plasament/grup de referinta
- atitudini individuale ale membrilor familiei extinse
- atitudini individuale ale prietenilor
- atitudini individuale ale cunoştinţelor, colegilor, vecinilor şi membrilor comunitãţii, profesionistilor
- atitudini individuale ale persoanelor în poziţii de autoritate
- atitudini individuale ale personalului de îngrijire şi asistenţi personali
- atitudini la nivel de societate
- altele, specificate şi nespecificate

Factori facilitatori (Exemplificãri)

Existenta ambilor pãrinţi
Familie nucleara, familie largita
Familie organizatã (cãsãtorie)
Relaţii intrafamiliale armonioase
Familie perceputã ca mediu securizant de cãtre copil
Stare de sãnãtate buna a familiei (copil şi familie)
Condiţii materiale suficiente care asigura minimul de calitate a vieţii
Mediul educaţional favorizant
Apartenenţa la o minoritate
Participare şi integrare în viata comunitara
Accesul la servicii (de sãnãtate, educaţionale, sociale, speciale) în funcţie de nevoi
Existenta resurselor comunitare şi sociale şi managementul eficient al acestora
Politici coerente integrative de protecţie a copilului şi a familiei
Politici internaţionale

Bariere (Exemplificãri)

Lipsa pãrinţilor
Familie monoparentala
Familie dezorganizata- concubinaj/separare/divorţ
Decesul unui pãrinte
Relaţii conflictuale
Abandonul copilului
Abuz şi neglijarea copilului
Violenta domestica
Probleme de sãnãtate fizica, psihicã, boli cronice, existenta unei persoane cu handicap
Saracie, şomaj, izolare, marginalizare
Nivel educaţional scãzut
Apartenenţa la o minoritate (etnicã, religioasã etc)
Izolare şi marginalizare comunitara
Lipsa serviciilor sau dificultãţi în accesul la servicii (sãnãtate, educaţionale, sociale, specifice etc)
Lipsa resurselor comunitare - management deficitar

ANEXA 4

GLOSAR
Potrivit clasificarii OMS 2001, în identificarea şi încadrarea copiilor cu handicap se recomanda utilizarea urmãtorilor termeni de baza:

condiţie de sãnãtate - termen generic pentru boli (acute sau cronice), dezordini/tulburãri, raniri sau traume;
funcţionare - termen generic care se referã la funcţiile corpului, structurile corpului, activitãţi şi participare; releva aspectul pozitiv al interactiunii dintre individ şi factorii contextuali;
dizabilitate (handicap) - termen generic pentru deficiente (afectari), limitãri de activitate şi restrictii de participare; releva aspectul negativ al interactiunii individ-context;
funcţiunile corpului - funcţiile fiziologice ale corpului ca sistem/organism uman (inclusiv creierul);
structurile corpului - pãrţile anatomice, structurale: organe, membre şi pãrţile lor;
deficienta (afectare) - pierdere sau anormalitate în structurile corpului, funcţiile fiziologice (inclusiv psihice);
activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de cãtre un individ; reprezintã perspectiva individualã a functionarii;
limitãri de activitate - dificultãţile pe care un individ le poate avea în executarea activitãţilor; pot varia de la uşoare la severe în ceea ce priveşte calitatea, cantitatea şi maniera de execuţie;
participare - implicarea unei persoane în situaţii de viata; semnifica perspectiva societala a functionarii;
restrictii de participare - probleme pe care un individ le poate avea în implicarea în situaţii de viata;
factori contextuali - factori care împreunã (mediul şi factorii personali) constituie contextul complet al vieţii unui individ;
factori de mediu - toate aspectele externe sau intrinseci ale lumii, care formeazã contextul vieţii unui individ; ei includ: lumea fizica naturala, lumea fizica artificiala (facuta de om), ceilalţi oameni, în diferite relaţii şi roluri, atitudini şi valori, sisteme şi servicii sociale, politici, legi şi reguli;
factori personali - factorii contextuali legaţi de individ, cum ar fi: varsta, sexul, statutul social, experienta de viata etc.;
facilitatori - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, amelioreaza funcţionarea şi reduc dizabilitatea;
bariere - factori din mediul unei persoane, care, prin absenta sau prezenta lor, limiteazã funcţionarea şi creeazã dizabilitatea;
capacitate - construct care indica nivelul cel mai înalt probabil pe care o persoana l-ar putea atinge într-un domeniu de activitate şi participare, la un moment dat. Capacitatea se mãsoarã într-un mediu uniform sau standardizat, deci reflecta abilitatea individului adaptatã la mediu;
performanta - descrie ce fac indivizii în mediul lor curent, deci se referã la aspectul implicarii persoanei în situaţii de viata.
-------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice