Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere Hotãrârea Comitetului de avizare metodologicã nr. 6 din 8 decembrie 2009, în temeiul prevederilor <>Legii organizãrii şi funcţionãrii statisticii oficiale în România nr. 226/2009 şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statisticã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, preşedintele Institutului Naţional de Statisticã emite urmãtorul ordin: ART. 1 Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetãrii statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private. ART. 2 Metodologia menţionatã la art. 1 este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 3 Institutul Naţional de Statisticã va asigura actualizarea metodologiei prevãzute la art. 1 în funcţie de legislaţia europeanã. ART. 4 (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de cãtre compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statisticã. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficialã din România. ART. 5 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Institutului Naţional de Statisticã, Vergil Voineagu Bucureşti, 12 ianuarie 2010. Nr. 636. ANEXĂ METODOLOGIA cercetãrii statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private 1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetãrii statistice Obiectivele cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private sunt urmãtoarele: ● culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private, reprezentând informaţii absolut necesare pentru realizarea Contului satelit de turism, precum şi pentru întocmirea balanţei de plãţi; ● valorificarea rezultatelor cercetãrii statistice prin publicaţii în acest domeniu. 1.2. Cadrul legal <>Legea organizãrii şi funcţionãrii statisticii oficiale în România nr. 226/2009 1.3. Concepte şi definiţii Turismul cuprinde activitãţile desfãşurate de persoane în cursul cãlãtoriilor şi şederilor lor în afara mediului lor obişnuit - reşedinţei obişnuite -, pentru o perioadã consecutivã care sã nu depãşeascã un an, în scopuri de odihnã, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj. Formele de turism: a) turismul intern: rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc numai în interiorul acestei ţãri; b) turismul receptor: nerezidenţii care cãlãtoresc în ţara datã; c) turismul emitor: rezidenţii unei ţãri date care cãlãtoresc în alte ţãri. Cele 3 forme de bazã ale turismului enunţate anterior pot fi asociate şi se obţin urmãtoarele categorii de turism: - turismul interior, care regrupeazã turismul intern şi turismul receptor; - turismul naţional, care reprezintã turismul intern şi turismul emitor; - turismul internaţional, care reprezintã turismul receptor şi turismul emitor. Pentru scopuri ale statisticilor de turism şi în acord cu modalitãţile de bazã ale turismului, vizitatorii pot fi clasificaţi astfel: a) vizitatori internaţionali: - turişti; - excursionişti - vizitatori de o zi; b) vizitatori interni: - turişti; - excursionişti - vizitatori de o zi. Termenul vizitator internaţional desemneazã orice persoanã care se deplaseazã într-o ţarã, alta decât aceea în care ea îşi are rezidenţa obişnuitã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în ţara vizitatã. Vizitatorii internaţionali includ: - turiştii, care reprezintã vizitatorii care petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã; - excursioniştii - vizitatorii de o zi -, care reprezintã vizitatorii care nu petrec cel puţin o noapte într-o structurã turisticã de gãzduire colectivã sau privatã în ţara vizitatã. Termenul vizitator intern desemneazã orice persoanã care se deplaseazã, pentru o perioadã mai micã de 12 luni, într-un loc situat în ţara sa de reşedinţã, dar altul decât acela care corespunde mediului sãu obişnuit, şi al cãrei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remuneratã în locul vizitat. În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern - desemneazã un vizitator intern care nu petrece cel puţin o noapte într-o structurã turisticã colectivã sau privatã în locul vizitat. Pentru scopuri ale statisticilor de turism internaţional, o persoanã este rezidentã într-o ţarã dacã: a) persoana a locuit în ţara respectivã cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau b) persoana a locuit în acea ţarã o perioadã mai micã de 12 luni, dar are intenţia sã se reîntoarcã în cele 12 luni care urmeazã pentru a trãi acolo. Ţara de rezidenţã O persoanã este consideratã rezidentã într-o ţarã dacã acea persoanã a locuit în acea ţarã cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadã mai scurtã, dar intenţioneazã sã locuiascã în continuare în aceastã ţarã în urmãtoarele 12 luni. Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplaseazã în altã ţarã şi intenţioneazã sã rãmânã acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalţi rezidenţi din ţara respectivã. Cetãţenii având domiciliul în strãinãtate, care se întorc pentru o vizitã temporarã în ţara ai cãrei cetãţeni sunt, se includ în categoria vizitatorilor nerezidenţi. Cetãţenia este indicatã în paşaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce ţara de rezidenţã trebuie stabilitã prin interviu sau dedusã, de exemplu, din adresa persoanei în cauzã. Prin structurã de cazare turisticã se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeazã în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti. Structura de cazare turisticã colectivã este acea structurã care pune la dispoziţia cãlãtorilor camere sau spaţii, iar numãrul de locuri pe care îl furnizeazã trebuie sã fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplã familie; toate locurile structurii de primire trebuie sã dispunã de o administraţie comercialã comunã, chiar dacã este o unitate nonprofit - cu scop nelucrativ. Structurile de cazare turisticã private sunt apartamente sau camere de închiriat, ele fiind structuri de primire turisticã constând într-un numãr limitat de spaţii, care oferã servicii de cazare şi posibilitatea preparãrii hranei în bucãtãria folositã exclusiv de turişti. Cheltuielile totale efectuate în timpul cãlãtoriilor reprezintã totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata cãlãtoriei şi a şederii în locul vizitat. 2. Descrierea cercetãrii statistice 2.1. Sfera de cuprindere Sfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidenţii cazaţi în structurile de cazare turisticã private, clasificate de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului. 2.2. Clasificãri şi nomenclatoare utilizate Pentru realizarea cercetãrii statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private se utilizeazã urmãtoarele clasificãri şi nomenclatoare: - Clasificarea structurilor de cazare turisticã private, stabilitã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului; - Nomenclatorul structurilor de cazare turisticã private cuprinse în cercetarea statisticã; - Nomenclatorul de ţãri; - Nomenclatorul de valute şi cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren. 2.3. Principalele variabile studiate şi chestionarul cercetãrii statistice Principala variabilã studiatã o reprezintã cheltuielile turistice efectuate de nerezidenţi pentru sejurul petrecut în România. Cheltuielile totale efectuate în timpul cãlãtoriilor reprezintã totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata cãlãtoriei şi a şederii în România. Ele cuprind: - plãţi cãtre agenţiile de turism; - cazare plus masã, acolo unde este inclusã în preţul cazãrii; - alimente şi bãuturi - în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerţul cu amãnuntul; - transport: costul cãlãtoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar şi maritim; - utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul cãlãtoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor; - activitãţi recreative, culturale şi sportive: excursii cu ghid, activitãţi sportive - închirierea de echipamente; activitãţi culturale - taxe de intrare; divertisment şi alte moduri de recreere - taxe de intrare; - cumpãrãturi: cheltuieli fãcute anterior cãlãtoriei pentru cumpãrarea de articole utilizate în timpul deplasãrii; - cumpãrarea de articole pentru a fi consumate în timpul şederii la destinaţia cãlãtoriei - inclusiv alimente şi bãuturi; cumpãrãri de articole pentru a fi folosite dupã cãlãtoria turisticã - alimente şi bãuturi, cadouri şi suveniruri etc.; - alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe şi materiale, cãrţi, reviste legate de congres; asigurãri; convorbiri telefonice; altele: taxe poştale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc. Din cheltuielile turistice se exclud: cumpãrarea în scopuri comerciale, adicã pentru revânzare, şi cumpãrãturile fãcute în numele patronului; investiţiile de capital sau tranzacţiile, cum ar fi achiziţionarea de pãmânt, case, proprietãţi, opere de artã şi alte achiziţii importante, chiar dacã acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash daţi rudelor sau prietenilor în timpul unei cãlãtorii şi care nu reprezintã plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum şi donaţiile fãcute instituţiilor. Chestionarul cercetãrii statistice Un chestionar este destinat completãrii de cãtre proprietari - Fişã proprietari, el conţinând urmãtoarele coloane: - Stare - se scrie în clar situaţia întâlnitã pe teren, de exemplu: nu a putut fi contactat/identificat; temporar fãrã activitate; activitate întreruptã definitiv etc. - Numãrul de nopţi de cazare în trimestrul cercetat, pentru turiştii români - de exemplu, pentru 2 turişti români cazaţi 3 nopţi se înregistreazã 6 - şi pentru turiştii strãini - se procedeazã la fel ca pentru turiştii români; - Numãrul de turişti români cazaţi - se noteazã numãrul total de turişti români cazaţi în trimestru; - Numãrul de turişti strãini cazaţi - se noteazã numãrul total de turişti strãini cazaţi în trimestru. Un chestionar este destinat turiştilor nerezidenţi, fiind tradus în englezã, francezã, germanã, spaniolã, italianã, maghiarã. Chestionarul TOUR_PA conţine urmãtoarele cerinţe/întrebãri: 1. Data completãrii chestionarului 2. Ţara de rezidenţã 3. Naţionalitatea 4. Cãlãtoria dumneavoastrã a fost organizatã de - bifaţi o singurã variantã: - o agenţie de turism/tour-operatoare; - dumneavoastrã personal; - alte modalitãţi - sindicat; - agenţia de turism şi dumneavoastrã personal. 5. Câte zile doriţi sã petreceţi în România? 6. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastrã pentru a sosi în România? Se va marca un singur mijloc de transport: - avion; - autoturisme proprii; - autocar, autobuz; - tren; - ambarcaţiuni fluviale/maritime; - alte: autoturisme închiriate, motociclete etc. 7. Care a fost principalul motiv pentru care v-aţi deplasat în România? Se va marca un singur motiv: - afaceri; - congrese, conferinţe, cursuri; - participare târguri, expoziţii; - vacanţe; - cumpãrãturi; - evenimente culturale, sportive; - vizitarea prietenilor şi rudelor; - tratament medical; - religie/pelerinaj; - tranzit; - alte activitãţi - specificaţi. 8. Vã rugãm sã estimaţi cheltuielile realizate în ţara dumneavoastrã de rezidenţã pentru aceastã cãlãtorie - acestea includ suma pe care aţi cheltuit-o deja şi cheltuielile pe care le prevedeţi. Precizaţi moneda: euro, USD, altele. Total cheltuieli în ţara de rezidenţã, pentru: - transport; - cazare; - altele. 9. Vã rugãm sã estimaţi cheltuielile efectuate cu ocazia sejurului dumneavoastrã în România - acestea vor include suma pe care dumneavoastrã aţi cheltuit-o deja şi cheltuielile pe care le prevedeţi. Precizaţi moneda: euro, USD, altele. Total cheltuieli în România, pentru: - transport; - cazare; - restaurante, baruri, cafenele, similare; - cumpãrare de produse scumpe - se includ: autoturisme, snow-mobile, ATV-uri şi alte vehicule de teren, motociclete, bãrci cu motor, iahturi. Nu se includ produsele care au fost cumpãrate pentru a fi revândute; - închiriere de produse scumpe. 10. Pentru câte persoane aţi estimat aceste cheltuieli? 2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatori Cercetarea statisticã referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în structurile de cazare turisticã private urmãreşte obţinerea de informaţii referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenţi pentru sejurul în România şi cele fãcute în ţara de rezidenţã. Pentru a calcula în lei suma de bani plãtitã în altã valutã - Sr, întrebãrile 8 şi 9, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Naţionalã a României pentru luna în care se culeg datele pe teren. Metoda de calcul constã în înmulţirea sumei în valutã - Sv - cu cursul de revenire - Cr: Sr = Sv x Cr, unde: Sr = suma în lei; Sv = suma în valutã; Cr = cursul de revenire. În vederea obţinerii sumelor de bani - în lei - cheltuite de nerezidenţi pe tipuri de cheltuieli, se va utiliza formula: Sr(i) = Sv x Cr, unde: Sr(i) = suma în lei pentru fiecare tip de cheltuialã i = 1.....n; Sv = suma în valutã; Cr = cursul de revenire. 3. Eşantionul cercetãrii statistice 3.1. Baza de sondaj Pentru stabilirea bazei de sondaj se cunoaşte numãrul de turişti nerezidenţi cazaţi în trimestrul cercetat, în structurile de cazare turisticã private. De asemenea, se cunoaşte numãrul de nerezidenţi în structurile private în ultima lunã a trimestrului, precum şi cheltuielile acestora, defalcate pe grupe de cheltuieli. 3.2. Extinderea rezultatelor Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgându-se urmãtoarele etape de lucru: a) Ataşarea fiecãrei unitãţi primare selectate - structurã de cazare - a ponderii de selecţie - Pi(ih). Ponderea de selecţie este o pondere Hortvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilitãţii de selecţie, astfel:
p(ih) n(h) n(h)
----
N(h)
unde: p(ih) = probabilitatea de selecţie a unitãţii primare i din celula de selecţie h; N(h) = numãrul de unitãţi primare din celula de selecţie h; n(h) = numãrul de unitãţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h. b) Calculul coeficienţilor de redresare - c(h). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecãrei celule de selecţie a unitãţilor primare ca inversul probabilitãţii de rãspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unitãţilor nonrespondente în ipoteza în care aceste unitãţi se manifestã similar cu unitãţile respondente aferente stratului din care fac parte.
p(rh) m(h) m(h)
----
n(h)
unde: p(rh) = probabilitatea de rãspuns din celula de selecţie h; n(h) = numãrul de unitãţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h; m(h) = numãrul de unitãţi primare selectate în eşantion din celula de selecţie h care au rãspuns la anchetã.
ext
c) Calculul coeficientului de extindere a unitãţilor primare - COEF
ih
ext
COEF = Pi(ih) ● c(h)
ih
p(ijh) n(ih) n(ih)
----
N(ih)
unde: p(ijh) = probabilitatea de selecţie a unitãţii secundare j din unitatea primarã de selecţie i din stratul h; N(ih) = numãrul de unitãţi secundare din unitatea primarã de selecţie i din stratul h; n(ih) = numãrul de unitãţi secundare selectate în eşantion din unitatea primarã de selecţie i din stratul h.
ext
e) Calculul coeficienţilor de extindere - COEF :
jih
ext ext
COEF = tau(ijh) ● COEF
ijh ih
ext
COEF_F = cal * COEF ,
ijh
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
