Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 631 din 19 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind asistenta mutuala intre autoritatea veterinara centrala a Romaniei si autoritatile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene si cooperarea acestora cu Comisia Europeana, in scopul asigurarii aplicarii corecte a legislatiei din domeniul veterinar si zootehnic
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 6 martie 2003
În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 161.155 din 13 noiembrie 2002, întocmit de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara privind asistenta mutuala între autoritatea veterinara centrala a României şi autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cooperarea acestora cu Comisia Europeanã, în scopul asigurãrii aplicãrii corecte a legislaţiei din domeniul veterinar şi zootehnic, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii,
alimentaţiei şi pãdurilor,
Ilie Sarbu
Bucureşti, 19 decembrie 2002.
Nr. 631.
ANEXA
NORMA SANITARĂ VETERINARA
privind asistenta mutuala între autoritatea veterinara centrala a României şi autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cooperarea acestora cu Comisia Europeanã, în scopul asigurãrii aplicãrii corecte a legislaţiei din domeniul veterinar şi zootehnic
CAP. 1
DISPOZIŢII GENERALE
ART. 1
Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte modalitãţile prin care autoritatea veterinara centrala a României, responsabilã cu monitorizarea legislaţiei referitoare la problemele veterinare şi zootehnice, trebuie sa coopereze cu autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi cu departamentele de profil ale Comisiei Europene, pentru a realiza concordanta cu legislaţia din domeniul menţionat.
CAP. 2
DEFINIŢII
ART. 2
(1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare urmãtorii termeni se definesc dupã cum urmeazã:
a) "legislaţia privind problemele veterinare" - toate prevederile legislaţiei naţionale care reglementeazã sãnãtatea animalelor, sãnãtatea publica referitoare la inspecţia sãnãtãţii animalelor, carnea şi alte produse de origine animala; protecţia animalelor.
b) "legislaţia privind problemele zootehnice" toate prevederile legislaţiei naţionale şi alte reglementãri care contribuie la aplicarea regulilor naţionale în domeniul zootehniei;
c) "autoritate solicitanta" autoritatea veterinara centrala a unui stat membru al Uniunii Europene sau a României care formuleazã o cerere de asistenta;
d) "autoritate solicitatã" autoritatea veterinara centrala a unui stat membru al Uniunii Europene sau a României cãreia îi este adresatã o cerere de asistenta;
(2) Autoritatea veterinara centrala a României şi a fiecãrui stat membru al Uniunii Europene trebuie sa comunice celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene o lista a autoritãţilor competente.
ART. 3
(1) Obligaţia de a acorda asistenta stabilitã de prezenta norma sanitarã veterinara nu trebuie sa includã punerea la dispoziţie a informaţiilor sau documentelor obţinute de autoritãţile competente la care se referã art. 1, potrivit competentelor exercitate de aceasta la cererea autoritãţii judiciare;
(2) În cazul unei cereri de asistenta, astfel de informaţii sau documente trebuie puse la dispoziţie, fãrã sa se aducã atingere prevederilor art. 14, în toate cazurile în care autoritatea judiciarã, care trebuie consultata în acest scop, îşi da acordul.
CAP. 3
ASISTENTA LA CERERE
ART. 4
(1) La cererea motivatã corespunzãtor a autoritãţii solicitante, autoritatea solicitatã trebuie sa comunice acesteia toate informaţiile, atestarile, documentele sau copii legalizate care sunt în posesie sau pe care le poate obţine conform alin. (2) şi care sunt de natura sa-i permitã sa verifice dacã prevederile stabilite în legislaţia veterinara şi zootehnica au fost respectate, sa poatã efectua orice ancheta relevanta cu privire la exactitatea faptelor notificate de autoritatea solicitanta şi sa o informeze cu privire la rezultatul acestor anchete, incluzând informaţiile care au fost necesare pentru acestea.
(2) Pentru a se obţine aceste informaţii, autoritatea solicitatã sau autoritatea administrativã cãreia i s-a adresat, trebuie sa acţioneze ca şi cum aceasta ar acţiona în contul sau sau la cererea unei alte autoritãţi din propria ţara.
ART. 5
(1) La cererea autoritãţii solicitante, autoritatea solicitatã trebuie sa ţinã cont de reglementãrile în vigoare din România şi statul membru în care este situata, sa notifice autoritãţii solicitante sau sa îi fi notificat deja toate instrumentele sau deciziile emise de autoritãţile competente referitoare la aplicarea legislaţiei în domeniul veterinar sau zootehnic.
(2) Cererile de notificare care fac obiectul actului sau deciziei ce urmeazã sa fie comunicatã, trebuie, la cererea autoritãţii solicitate, sa fie însoţite de o traducere într-o limba de circulaţie internationala, sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru al Uniunii Europene în care autoritatea solicitatã îşi are sediul.
ART. 6
La cererea autoritãţii solicitante, autoritatea solicitatã trebuie sa asigure sau sa organizeze o supraveghere, astfel încât sa se evite cazuri de neconcordanta, referitoare la:
a) unitãţi;
b) locurile unde au fost constituite depozitele de mãrfuri;
c) miscarea mãrfurilor;
d) mijloacele de transport.
ART. 7
La cererea autoritãţii solicitante, autoritatea solicitatã trebuie sa îi furnizeze toate informaţiile importante pe care le deţine sau pe care o obţine în concordanta cu prevederile art. 4, alin. (2), în special sub forma de rapoarte, alte documente, copii legalizate, extrase din aceste rapoarte sau documente, referitoare la problemele detectate curent care sunt considerate de autoritatea solicitanta ca fiind neconforme cu legislaţia din domeniul veterinar sau zootehnic.
CAP. 4
ASISTENTA NEMIJLOCITĂ - BENEVOLĂ
ART. 8
(1) Autoritatea veterinara centrala a României şi a fiecãrui stat membru al Uniunii Europene trebuie, conform alin. (2), sa asigure benevol supravegherea autoritãţilor competente ale celorlalte state membre şi României, fãrã ca acestea sa o solicite în prealabil.
(2) Atunci când acestea considera necesar, conform legislaţiei veterinare sau zootehnice, autoritatea veterinara centrala a fiecãrui stat membru şi a României, trebuie:
a) sa asigure şi sa menţinã supravegherea la care se referã art. 6 sau sa organizeze o astfel de supraveghere;
b) sa comunice, cat mai curând posibil, autoritãţilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene în cauza, toate informaţiile disponibile, în special sub forma de rapoarte, alte documente, sau copii ale acestora, extrase din astfel de rapoarte sau documente, referitoare la problemele care sunt în neconcordanta cu legislaţia veterinara sau zootehnica, în special mijloacele sau metodele aplicate pentru efectuarea acestor operaţiuni.
CAP. 5
DISPOZIŢII FINALE
ART. 9
Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa comunice Comisiei Europene, de îndatã ce deţine urmãtoarele:
a) toate informaţiile pe care le considera necesare, privind:
1. mãrfurile care au fãcut sau sunt suspecte de a fi fãcut obiectul tranzacţiilor în neconcordanta cu legislaţia veterinara sau zootehnica;
2. metodele sau procesele utilizate sau suspecte de a fi fost utilizate care contravin acestei legislaţii;
b) toate informaţiile asupra deficienţelor sau lacunelor pe care legislaţia veterinara sau zootehnica le-a evidenţiat;
c) Comisia Europeanã trebuie sa comunice autoritãţilor competente ale fiecãrui stat membru al Uniunii Europene şi a României, imediat, toate informaţiile în mãsura sa asigure respectarea concordanţei legislaţiei veterinare sau zootehnice.
ART. 10
(1) Atunci când autoritatea veterinara centrala a României ia cunostinta de operaţiunile care sunt în neconcordanta cu legislaţia veterinara sau zootehnica şi care prezintã un interes special la nivel naţional, trebuie sa comunice imediat Comisiei Europene, fie din proprie initiativa sau la cererea motivatã a Comisiei Europene, toate informaţiile importante sub forma de documente, copii sau extrase din documente, dupã caz, necesare pentru a se determina faptele, astfel încât sa permitã Comisiei Europene sa coordoneze acţiunile întreprinse de cãtre statele membre ale Uniunii Europene şi România. Comisia Europeanã trebuie sa transmitã aceste informaţii autoritãţii veterinare centrale a României în urmãtoarele condiţii:
a) atunci când acestea au sau ar putea avea ramificatii în alte state membre ale Uniunii Europene şi în România;
b) atunci când autoritãţile menţionate considera ca astfel de operaţiuni similare au fost efectuate în alte state membre ale Uniunii Europene.
(2) Atunci când comunicãrile la care se referã alin. (1) privind cazurile ce pot crea riscuri pentru sãnãtatea publica în absenta altor metode de prevenire, informaţiile în cauza pot sa fie aduse la cunostinta publicului, dupã contactul între autoritatea veterinara centrala a României şi Comisia Europeanã.
(3) Informaţiile referitoare la persoanele fizice şi juridice trebuie sa fie comunicate conform prevederilor alin. (1), numai dacã sunt înregistrate situaţii de nerespectare a legislaţiei veterinare sau zootehnice.
(4) Atunci când autoritatea veterinara centrala a României face uz de prevederile alin. (1), nu este necesar ca aceasta sa comunice informaţiile prevãzute la art. 8, alin. 2, lit. b) şi art. 9 autoritãţilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene în cauza.
ART. 11
Comisia Europeanã şi statele membre ale Uniunii Europene, în cadrul Comitetului Veterinar Permanent sau Comitetului Zootehnic Permanent, trebuie sa:
a) examineze, în termeni generali, funcţionarea înţelegerilor de asistenta mutuala prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara;
b) examineze informaţiile importante comunicate acesteia conform art. 9 şi art. 10 şi procedurile unei astfel de comunicãri - în vederea întocmirii concluziilor. În urma acestei examinari, Comisia Europeanã poate propune amendamente la prevederile comunitare existente şi transpuse în legislaţia nationala sau elaborarea altor prevederi adiţionale.
Art. 12
În scopul aplicãrii prezentei norme sanitare veterinare, autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru:
a. a asigura o coordonare interna armonioasã între autoritãţile competente la care se referã art. 1;
b. a stabili, în cadrul relaţiilor lor mutuale şi dacã este cazul, o cooperare directa între autoritãţile pe care le împuternicesc în mod special în acest scop.
ART. 13
(1) Prezenta norma sanitarã veterinara nu trebuie sa oblige autoritatea veterinara centrala a României şi autoritãţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene sa-şi acorde reciproc asistenta astfel încât sa nu se tulbure ordinea publica sau sa se aducã atingere altor interese fundamentale ale României sau statelor membre ale Uniunii Europene în cauza.
(2) Orice refuz de a acorda asistenta trebuie motivat temeinic.
ART. 14
Furnizarea documentelor prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara poate fi înlocuitã cu furnizarea de informaţii computerizate produse în orice forma, pentru acelaşi scop.
ART. 15
(1) Informaţiile comunicate sub orice forma, conform prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa aibã un caracter confidenţial, sa respecte obligaţia pãstrãrii secretului profesional şi sa beneficieze de protecţia prevãzutã de legislaţia nationala în domeniu a României sau a statului membru al Uniunii Europene care le-a primit, precum şi de dispoziţiile corespunzãtoare care se aplica organismelor comunitare.
(2) Informaţiile la care se referã alin. (1) nu pot fi trimise, în special, altor persoane decât celor din România sau statele membre ale Uniunii Europene, ori din cadrul instituţiilor comunitare ale cãror sarcini implica posibilitatea ca acestea sa aibã acces la ele. Putine dintre acestea pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevãzute de prezenta norma sanitarã veterinara, în afarã de cazul în care autoritatea care le furnizeazã a fost de acord în mod expres şi în mãsura în care prevederile în vigoare din România sau statul membru al Uniunii Europene în care este situata autoritatea care le-a primit, nu fac obiectul acestei comunicãri sau utilizãri.
(3) Informaţiile furnizate în baza prezentei norme sanitare veterinare trebuie sa fie comunicate numai autoritãţii solicitante, în mãsura în care nu contravin reglementãrilor în vigoare din România sau legislaţiei autoritãţii solicitate.
(4) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca informaţiile obţinute în baza planului de asistenta mutuala rãmân confidenţiale, chiar şi dupã încheierea unui caz.
(5) Prevederile de la alin. (1) nu trebuie sa împiedice utilizarea informaţiilor obţinute conform prezentei norme sanitare veterinare în nici una dintre procedurile legale instituite ulterior pentru asigurarea concordanţei în legislaţia veterinara sau zootehnica, sau pentru prevenirea şi descoperirea unor prejudicii ce pot fi aduse României sau statelor comunitare.
(6) Autoritatea veterinara centrala a României sau a statului membru al Uniunii Europene care a furnizat aceste informaţii trebuie informatã imediat despre o astfel de utilizare.
ART. 16
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa comunice Comisiei Europene acordurile bilaterale de asistenta mutuala între administraţiile veterinare centrale încheiate cu ţãrile terţe.
(2) Comisia Europeanã comunica României, la rândul sau, acordurile de aceeaşi natura pe care le încheie cu ţãrile terţe.
ART. 17
Autoritatea veterinara centrala a României şi a statelor membre ale Uniunii Europene renunţa la pretenţiile de rambursare a cheltuielilor implicate conform prezentei norme sanitare veterinare, cu excepţia, taxelor plãtite experţilor.
ART. 18
(1) Autoritatea veterinara centrala a României poate adopta reglementãri şi prevederi administrative suplimentare necesare aplicãrii prezentei norme sanitare veterinare, cu obligaţia de a informa despre aceasta Comisia Europeanã.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va lua mãsurile necesare şi va sanctiona, potrivit legii, orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
