Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 535 din 13 noiembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspata
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 10 decembrie 2002
În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în baza prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 158.925 din 29 august 2002, întocmit de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara,
ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspãta, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, institutele centrale de profil şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alta dispoziţie contrarã.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii,
alimentaţiei şi pãdurilor,
Ilie Sarbu
Bucureşti, 13 noiembrie 2002.
Nr. 535.
ANEXA 1
NORMA SANITARĂ VETERINARA
privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã
comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene
cu carne proaspãta
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte condiţiile de sãnãtate care reglementeazã comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspãta provenitã de la animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine, caprine şi solipede.
CAP. 2
Definiţii
ART. 2
În sensul prezentei norme sanitare veterinare se înţelege prin:
a) carne - toate pãrţile provenite de la animalele domestice din speciile bovine, porcine, ovine, caprine şi solipede, obţinute dupã sacrificare, proprii şi corespunzãtoare consumului uman;
b) carne proaspãta - carnea ce nu a fost supusã nici unui proces de conservare, carnea refrigerata şi congelata;
c) medic veterinar oficial - medicul veterinar desemnat de cãtre autoritatea veterinara competenta a României;
d) ţara exportatoare - ţara din care este expediatã carnea proaspãta unui stat membru al Uniunii Europene sau României;
e) ţara de destinaţie - România sau un stat membru al Uniunii Europene cãtre care este expediatã carnea proaspãta.
CAP. 3
Condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã carnea proaspãta destinatã comerţului dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene
ART. 3
Poate face obiectul exportului carnea proaspãta care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) a fost obţinutã de la ovine, caprine sau solipede domestice, care au stat pe teritoriul României sau al unui stat membru al Uniunii Europene, ca ţara de origine, 21 de zile, înainte de tãiere sau de la naştere în cazul animalelor cu varsta mai mica de 21 de zile, fãrã a aduce atingere prevederilor art. 6;
b) nu a fost obţinutã de la animale care provin dintr-o exploatatie sau zona care din motive de sãnãtate este supusã interdicţiei prevãzute de art. 3 alin. (2) lit. b) din Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate a animalelor, ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , ca urmare a unui focar de febra aftoasa, pesta porcina, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasa a porcului (boala Teschen);
c) nu a fost obţinutã în abatoare în care au fost înregistrate cazuri de febra aftoasa, pesta porcina, boala veziculoasa a porcului sau paralizie contagioasa a porcului (boala Teschen). Dacã exista un focar al uneia dintre aceste boli, autoritãţile competente centrale ale celor doua tari, ca state de origine, trebuie sa se asigure ca aceasta carne, suspecta de a fi contaminata, nu face obiectul comerţului dintre ele;
d) nu a fost supusã mãsurilor restrictive de sãnãtate a animalelor conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere pentru pesta porcina clasica;
e) a fost supusã conformitatii privind ambalarea, transportul, depozitarea, manipularea şi prelucrarea carnii, distrugerea ambalajelor şi materiilor reziduale rezultate în urma prelucrãrii, încât sa fie eliminate riscurile pentru sãnãtatea publica şi sãnãtatea animalelor.
ART. 4
Carnea proaspãta provenitã de la porcine, ovine şi caprine nu poate sa facã obiectul comerţului dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene dacã provine de la animale dintr-o exploatatie supusã interdicţiei în ţara exportatoare din motive de sãnãtate, ca urmare a unui focar de bruceloza porcina, ovina, sau caprina. Durata acestei interdicţii este cel puţin 6 sãptãmâni dupã înregistrarea oficialã a ultimului caz de boala.
ART. 5
(1) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa se asigure ca pentru carnea proaspãta obţinutã de la animalele care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 3 şi 4 nu se aplica marca de sãnãtate prevãzutã la cap. XI din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete.
(2) Ţara de destinaţie poate interzice introducerea carnii proaspete pe teritoriul sau, dacã s-a stabilit ca prevederile art. 3 şi 4 nu au fost respectate.
(3) În acest caz, ţara de destinaţie trebuie sa autorizeze, la solicitarea expeditorului sau a reprezentantului sau legal, returnarea întregului transport de carne proaspãta, cu condiţia ca acest lucru sa nu afecteze cerinţele de sãnãtate a animalelor.
(4) Autoritatea veterinara competenta a tarii de destinaţie poate dispune ca transportul sa fie distrus, în concordanta cu alin. (2), atunci când autoritatea veterinara centrala a tarii exportatoare sau a tarii de tranzit nu autorizeaza returnarea.
(5) Pentru punerea în aplicare a mãsurilor la care se face referire la alin. (2), (3) şi (4) trebuie sa se aplice prevederile art. 6 din Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate a animalelor, ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine.
ART. 6
(1) Fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 5 alin. (1), în mãsura în care carnea nu este destinatã comerţului dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, carnea la care se face referire la articolul respectiv poate purta marca definitã în cap XI din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, cu condiţia ca marca specialã la care se face referire în anexa la prezenta norma sanitarã veterinara sa fie aplicatã imediat.
(2) Prevederile anexei nr. 1 la Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete se aplica ca atare în ceea ce priveşte deţinerea, pãstrarea şi utilizarea instrumentelor de marcare.
(3) Aceasta carne trebuie sa fie obţinutã, transata, transportatã şi depozitata separat fata de carnea destinatã comerţului dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspãta.
ART. 7
(1) Prezenta norma sanitarã veterinara nu afecteazã procedurile de apel disponibile aplicabile în România şi statele membre ale Uniunii Europene, fata de autoritãţile veterinare competente la care se face referire în prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) În cadrul comerţului dintre un stat membru al Uniunii Europene şi România, ca tari exportatoare din care carnea proaspãta nu poate fi introdusã pe teritoriul celeilalte, în concordanta cu art. 5 alin. (2), ţara exportatoare are dreptul de a obţine avizul unui expert veterinar. Fiecare ţara exportatoare a unui stat membru al Uniunii Europene sau România se va asigura ca experţii veterinari pot stabili dacã prevederile art. 5 alin. (2) au fost îndeplinite, înainte ca autoritãţile veterinare centrale ale ţãrilor în cauza sa ia alte mãsuri, cum ar fi distrugerea carnii.
(3) Naţionalitatea expertului veterinar nu trebuie sa fie aceeaşi cu cea a celor doua pãrţi, a tarii exportatoare sau a tarii de destinaţie.
(4) Autoritatea veterinara centrala a României întocmeşte şi înainteazã lista experţilor veterinari care pot sa acorde astfel de avize şi stabileşte regulile generale în ceea ce priveşte procedura ce trebuie urmatã în acordarea unor astfel de avize.
ART. 8
(1) Ţãrile de destinaţie pot acorda tarii exportatoare o autorizaţie generalã sau o autorizaţie restrânsã pentru cazuri specifice, pentru introducerea pe teritoriul lor a carnii proaspete care prin derogare de la art. 3 lit. a) nu provine de la animale care au stat pe teritoriul acestuia cel puţin 21 de zile înainte de sacrificare sau de la naştere în cazul animalelor mai ţinere de 21 de zile.
(2) Când ţara de destinaţie acorda o autorizaţie generalã în concordanta cu alin. (1), informeazã imediat despre acest lucru Comisia Europeanã.
(3) Când ţara de destinaţie acorda una din autorizaţiile prevãzute la alin. (1), trebuie obligatoriu obţinutã o astfel de autorizaţie şi din ţãrile de tranzit în cauza.
ART. 9
(1) Fãrã a se aduce atingere art. 3, 4 şi 7, ţara de destinaţie, dacã exista un pericol de rãspândire pe teritoriul sau a vreunei boli, poate sa dispunã urmãtoarele mãsuri:
a) interzice sau restrictioneaza temporar introducerea carnii din zonele afectate ale tarii exportatoare, în cazul unui focar al unei boli epizootice;
b) interzice sau restrictioneaza temporar introducerea carnii de pe întreg teritoriul tarii exportatoare, atunci când o boala epizootica devine larg raspandita sau dacã exista un focar al unei boli contagioase majore a animalelor. Atunci când boala în cauza este pesta porcina africana, se aplica prevederile art. 8.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa notifice imediat la Comisia Europeanã focarul de pe teritoriul tarii sau al oricãrei boli la care se face referire în alin. (1) şi mãsurile pe care le-a întreprins pentru combaterea, precum şi stingerea bolii.
(3) Mãsurile dispuse de cãtre ţara de destinaţie în baza alin. (1), precum şi abrogarea acestora se comunica imediat la Comisia Europeanã împreunã cu motivele care au condus la luarea acestor mãsuri.
(4) Dacã apare situaţia prevãzutã la alin. (1) şi se impune ca statele membre ale Uniunii Europene sa aplice mãsurile întreprinse în baza alin. (1), trebuie adoptate prevederi corespunzãtoare în concordanta cu procedura prevãzutã la alin. (3) şi sa se aplice mãsuri corespunzãtoare în concordanta cu procedura prevãzutã în art. 10.
ART. 10
(1) În cadrul comerţului României cu statele membre, dacã pe teritoriul unui stat s-a înregistrat pesta porcina africana în ultimele 12 luni, acesta nu va exporta carne de porc proaspãta cãtre teritoriul celeilalte tari. În concordanta cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României se poate hotãrî ca prevederile acestui alineat sa nu se aplice uneia sau mai multor pãrţi ale teritoriului statului interesat. Aceasta derogare nu exclude aplicarea prevederilor art. 7, dacã în partea sau în pãrţile menţionate ale teritoriului reapar unul sau mai multe cazuri de pesta porcina africana.
(2) Dacã în teritoriul unei tari care a fost indemna de pesta porcina africana timp de 12 luni izbucneste un focar al acestei boli, se impune decizia ca prevederile alin. (1) sa se aplice numai la teritoriul interesat. Prin aceasta decizie, fãrã a se aduce atingere prevederilor art. 9, statul în cauza afectat va opri imediat exportul de carne de porc din zona focarului cãtre celelalte state destinatare. Când apar unul sau mai multe cazuri de pesta porcina africana într-o zona a unui stat care nu este geografic legatã de partea principala a statului respectiv, se aplica prevederile alin. (1) partii teritoriului în cauza. Autoritatea veterinara centrala a României şi statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa se asigure de interdicţia imediata a exportului de carne de porc proaspãta din partea teritoriului în care s-a înregistrat boala.
(3) Condiţiile esenţiale pentru aplicarea alin. (1) sunt îndeplinite dacã au fost întrunite urmãtoarele:
a) focarul sau focarele înregistrate de apariţia pestei porcine africane a fost sau au fost eradicate în cel mai scurt timp posibil.
b) un nou focar care face obiectul unei decizii noi nu este legat din punct de vedere epidemiologic cu focarul sau focarele la care se face referire la lit. a).
(4) Deciziile de ridicare a mãsurilor aplicate conform prevederilor alin. (2) vor fi luate conform procedurilor descrise mai sus.
ART. 11
(1) Pentru definirea partii din teritoriu, la care se referã art. 10 alin. (1), se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) metodele folosite pentru a controla şi eradica pesta porcina africana;
b) absenta bolii timp de cel puţin 12 luni, folosind toate metodele de depistare, inclusiv supravegherea serologica;
c) suprafata zonei din teritoriu, cu precizarea graniţelor geografice şi administrative;
d) mãsurile de protecţie luate pentru a preveni contaminarea şi recontaminarea efectivelor de porcine;
e) mãsurile luate pentru controlul miscarii efectivelor de porcine.
(2) Pentru definirea pãrţilor teritoriilor, la care se face referire la art. 10 alin. (2), se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) metodele folosite pentru combaterea bolii, în special eliminarea porcilor (distrugerea) din fermele infectate, contaminate sau suspecte de contaminare;
b) zona de suprafata a pãrţilor teritoriului şi graniţelor lor administrative şi geografice;
c) incidenta bolii şi tendinta de extindere, mãsurile luate pentru a preveni extinderea focarului;
d) mãsurile luate pentru a se restrictiona şi controla miscarea porcinelor atât în interiorul, cat şi în exteriorul zonei interesate.
ART. 12
Prevederile naţionale cu privire la importul de carne proaspãta din tari terţe nu pot fi mai favorabile decât cele prevãzute în prezenta norma sanitarã veterinara.
ART. 13
(1) În cadrul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene, ţãrile destinatare indemne oficial de pesta porcina nu se pot opune intrãrii pe teritoriul lor a carnii de porc proaspete, dacã aceasta carne a fost obţinutã de la:
a) porci care au stat pe teritoriul tarii exportatoare cel puţin trei luni înainte de ziua încãrcãrii carnii;
b) porci nevaccinati, crescuti în ferme (exploataţii) indemne oficial de pesta porcina, situate într-o parte a teritoriului din cele doua pãrţi geografice ale statului şi care este format dintr-o regiune indemna de pesta porcina sau din mai multe regiuni invecinate, indemne de pesta porcina, iar porcii au fost sacrificati în acea parte a teritoriului, şi când porcii vaccinati în ultimele 12 luni au fost sacrificati în unitãţi separate sau în partida separatã şi carnea rezultatã a fost depozitata în spaţii separate.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României elaboreazã lista pãrţilor teritoriului la care se referã alin. (1) lit. b), care sunt indemne de pesta porcina. Fãrã a aduce atingere posibilitatii de aplicare a prevederilor art. 9, autoritatea veterinara centrala a tarii exportatoare trebuie sa suspende acest statut în momentul în care a apãrut un focar de pesta porcina şi dupã ce a informat imediat Comisia Europeanã.
(3) Autoritatea veterinara centrala a tarii exportatoare va ridica suspendarea fie la 30 de zile de la eradicarea ultimului focar de boala, dacã nu s-a efectuat vaccinarea, fie în 90 de zile de la eradicarea ultimului focar de boala, dacã s-a efectuat vaccinarea. Despre ridicarea suspendãrii este obligatorie informarea Comisiei Europene şi a celorlalte state membre ale Uniunii Europene asupra terminãrii perioadei de suspendare. Când între depistarea primului şi ultimului focar au trecut doua luni, autoritatea veterinara centrala a tarii exportatoare va informa imediat Comisia Europeanã şi va retrage statutul anterior în concordanta cu legislaţia nationala. Statutul poate fi acordat din nou partii teritoriului în cauza, în concordanta cu aceeaşi procedura, numai dupã o perioada de cel puţin:
a) 3 luni de la eradicarea ultimului focar de boala, dacã nu s-a efectuat vaccinarea;
b) 6 luni de la eradicarea ultimului focar de boala, dacã s-a efectuat vaccinarea.
ART. 14
Condiţiile stabilite în Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere şi de origine animala se aplica controalelor la origine, organizãrii şi urmãririi controlului ce trebuie efectuat de cãtre ţara de destinaţie şi mãsurilor de protecţie ce trebuie aplicate.
ART. 15
(1) Autoritatea veterinara centrala a României poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare, pentru a se asigura implementarea şi concordanta cu prevederile acesteia.
(2) Autoritatea veterinara centrala a României va lua mãsurile administrative adecvate pentru a sanctiona orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(3) Autoritatea competenta centrala modifica, completeazã sau abroga total ori parţial prevederile prezentei norme sanitare veterinare.
(4) Când autoritatea veterinara centrala a României adopta mãsurile menţionate la alineatele precedente, va face referire expresã la prezenta norma sanitarã veterinara.
ANEXA 1
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------
Marcarea carnii proaspete care nu este destinatã
comerţului dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene
1. Stampilarea trebuie efectuatã astfel încât ştampila ovala, descrisã la pct. 50 al cap. XI din anexa nr. 1 la Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, sa fie acoperitã de o cruce diagonala ce consta în doua linii drepte intretaindu-se în unghiuri drepte cu punctul de intersectie în centrul ştampilei, iar informaţiile de pe aceasta sa rãmânã lizibile.
2. Mãrcile menţionate la pct. 1 trebuie aplicate, de asemenea, cu o singura ştampila care va fi ovala, lungã de 6,5 cm şi lata de 4,5 cm; urmãtoarele informaţii trebuie sa apara pe marca, cu caractere perfect lizibile:
a) în partea superioarã, numele tarii exportatoare, cu majuscule;
b) în centru, numãrul de autorizaţie veterinara a abatorului;
c) în partea inferioarã, unul din urmãtoarele grupuri de iniţiale: EEC - CEE - EWG - EEG - EOF - (94/598) CE RESM - (Tratatul de aderare) ETY, iar pana la aderarea României la Uniunea Europeanã, "INSPECŢIA GUVERNAMENTALĂ";
d) doua linii drepte ce intersecteazã ştampila în unghiuri drepte în centrul ştampilei, în asa fel încât informaţiile sa nu fie acoperite.
Literele trebuie sa aibã înãlţimea de 0,8 cm, iar cifrele de 1 cm.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
