Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 50 din 14 ianuarie 2004  privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 50 din 14 ianuarie 2004 privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 30 ianuarie 2004

În temeiul art. 5 alin. (1) pct. IV lit. e) şi s) şi al <>art. 11 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului,
având în vedere Regulamentul Parlamentului şi Consiliului Europei nr. 761/2001 privind Participarea voluntarã a organizaţiilor la schema comunitarã de management de mediu şi audit (EMAS),

ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) în vederea participãrii voluntare a organizaţiilor la aceste scheme, denumitã în continuare EMAS, care se stabileşte pentru:
- introducerea în cadrul organizaţiilor care desfãşoarã activitãţi cu impact asupra mediului a sistemului de management şi audit de mediu;
- evaluarea şi îmbunãtãţirea performanţelor de mediu ale organizaţiilor; şi
- furnizarea de informaţii relevante de mediu publicului şi altor pãrţi interesate din afara organizaţiilor.
ART. 2
Obiectivul EMAS, care trebuie sã promoveze îmbunãtãţirea continuã a performanţelor de mediu ale organizaţiilor, se realizeazã prin:
a) elaborarea şi implementarea de cãtre organizaţii a sistemelor de management de mediu, conform anexei nr. 1;
b) evaluarea sistematicã, obiectivã şi periodicã a performanţei acestor sisteme, conform anexei nr. 1;
c) furnizarea informaţiilor privind performanţa de mediu şi menţinerea unui dialog cu publicul şi cu alte pãrţi interesate din afara organizaţiilor;
d) implicarea activã a angajaţilor în organizarea şi în instruirea proprie, adecvatã, iniţialã şi avansatã, care sã le permitã participarea activã la elaborarea şi punerea în aplicare a sistemelor de management de mediu, conform lit. a). La solicitarea angajaţilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sã fie implicat.
ART. 3
În înţelesul prezentului ordin, definiţiile termenilor folosiţi sunt:
a) politica de mediu - scopurile şi principiile generale de acţiune ale unei organizaţii privind mediul, inclusiv respectarea tuturor standardelor de reglementare din domeniul mediului, precum şi angajamentul faţã de îmbunãtãţirea continuã a performanţei de mediu; politica de mediu furnizeazã cadrul legal pentru stabilirea şi revizuirea obiectivelor şi a ţintelor de mediu;
b) îmbunãtãţirea continuã a performanţei de mediu - procesul anual de creştere a rezultatelor cuantificabile ale sistemului de management de mediu, în funcţie de abordarea pe care organizaţia o are faţã de problemele semnificative de mediu, conform politicii, obiectivelor şi ţintelor sale de mediu;
c) performanţa de mediu - rezultatele managementului organizaţiei faţã de aspectele de mediu;
d) prevenirea poluãrii - utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse pentru eliminarea, reducerea sau controlul poluãrii, inclusiv reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismelor de control, precum şi utilizarea eficientã a resurselor şi înlocuirea materialelor;
e) analiza de mediu - analiza iniţialã şi completã a problemelor de mediu, a impactului şi a performanţei care decurg din activitãţile unei organizaţii, conform anexei nr. 7;
f) aspect de mediu - element al activitãţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei, care poate interacţiona cu mediul, conform anexei nr. 6; un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului;
g) impact asupra mediului - orice modificare a mediului, dãunãtoare sau beneficã, totalã sau parţialã, care rezultã din activitãţile, produsele sau serviciile unei organizaţii;
h) program de mediu - descrierea mãsurilor, inclusiv a responsabilitãţilor, mijloacelor şi acţiunilor întreprinse sau planificate pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor de mediu, precum şi pentru respectarea termenelor de realizare a acestor obiective şi ţinte de mediu;
i) obiectiv de mediu - scop general de mediu, rezultat în baza politicii de mediu, pe care o organizaţie şi-l stabileşte şi care este cuantificabil, acolo unde este posibil;
j) ţinta de mediu - cerinţã detaliatã de performanţã, cuantificatã dacã este posibil, aplicabilã ansamblului sau unei pãrţi a organizaţiei, care rezultã din obiectivele de mediu şi care trebuie stabilitã şi îndeplinitã pentru atingerea acestor obiective;
k) sistem de management de mediu - acea parte din managementul general, care include structura organizatoricã, activitãţile de planificare, responsabilitãţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi menţinerea politicii de mediu;
l) audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematicã, documentatã, periodicã şi obiectivã a performanţei organizaţiei, a sistemului de management şi a proceselor elaborate pentru protecţia mediului, cu scopul de:
(i) a facilita controlul managerial al practicilor cu posibil impact asupra mediului;
(ii) a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei, conform anexei nr. 2;
m) ciclu de audit - perioadã de timp în care toate activitãţile organizaţiei sunt auditate, conform anexei nr. 2;
n) auditor - persoanã sau echipã aparţinând personalului organizaţiei sau din afara acesteia, care acţioneazã în numele conducerii organizaţiei, care are, individual sau colectiv, competenţele prevãzute în anexa nr. 2 pct. 2.4 şi este suficient de independentã faţã de activitãţile auditate pentru a formula o apreciere obiectivã;
o) raport de mediu - informaţiile detaliate în anexa nr. 3 pct. 3.2 [de la lit. a) la lit. g)]; p) parte interesatã - persoanã sau grup, inclusiv reprezentanţi ai autoritãţilor, interesatã sau afectatã de performanţa de mediu a organizaţiei;
q) verificator de mediu - persoanã sau organizaţie, independentã faţã de organizaţia verificatã, care a obţinut acreditarea pentru a verifica:
- respectarea prevederilor prezentului ordin privind analiza de mediu iniţialã, dupã caz, sistemul de management de mediu, audit de mediu şi rezultatele acestuia, raportul de mediu;
- acurateţea, credibilitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor din raportul de mediu şi a informaţiilor care necesitã validare, în conformitate cu condiţiile şi procedurile prevãzute la art. 11;
r) sistemul de acreditare - sistemul pentru acreditarea şi supravegherea verificatorilor de mediu, operat de cãtre o instituţie sau organizaţie imparţialã, desemnatã sau creatã de autoritatea competentã (organismul de acreditare), având suficiente resurse, competenţa necesarã şi procedurile adecvate pentru a îndeplini funcţiile definite de prezentul ordin;
s) organizaţie - companie, corporaţie, firmã, întreprindere, autoritate sau instituţie, o parte din sau o combinaţie a acestora, cu rãspundere limitatã sau cu orice alt statut juridic, publicã sau privatã, care are propria structurã funcţionalã şi administrativã;
t) amplasament - întregul teren dintr-o locaţie geograficã distinctã, aflat sub controlul managerial al organizaţiei, acoperind activitãţi, produse şi servicii. Acesta include întreaga infrastructurã, echipamente şi materiale;
u) organisme competente - organismele naţionale, regionale sau locale desemnate pentru a îndeplini ţintele specificate în prezentul ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se aplicã organizaţiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sã-şi îmbunãtãţeascã performanţa de mediu pentru o parte a activitãţii sau pentru toate activitãţile desfãşurate.
ART. 5
În scopul obţinerii înregistrãrii EMAS, organizaţia trebuie sã respecte urmãtoarele condiţii:
a) sã realizeze cel puţin o analizã de mediu pentru activitãţile, produsele şi serviciile sale, în conformitate cu anexa nr. 7, referitoare la problemele conţinute de anexa nr. 6, şi, pe baza rezultatelor obţinute, sã implementeze un sistem de management de mediu care rãspunde tuturor cerinţelor prevãzute în anexa nr. 1 şi, în special, sã respecte legislaţia relevantã din domeniul mediului. Pentru organizaţiile care au deja un sistem de management de mediu certificat în conformitate cu cerinţele art. 20 nu este necesarã efectuarea acestei analize de mediu în momentul implementãrii EMAS, dacã sistemul conţine informaţiile necesare pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu descrise în anexa nr. 6;
b) sã efectueze sau sã solicite efectuarea a cel puţin unui audit de mediu în conformitate cu cerinţele descrise în anexa nr. 2. Auditul de mediu are ca scop evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei;
c) sã pregãteascã un raport de mediu în conformitate cu anexa nr. 3 pct. 3.2.
Raportul trebuie sã includã:
- rezultatele obţinute de organizaţie faţã de obiectivele şi ţintele de mediu propuse;
- cerinţele de îmbunãtãţire continuã a performanţei de mediu
şi sã ia în considerare necesitãţile de informare ale pãrţilor interesate;
d) sã se asigure cã:
- analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit şi raportul de mediu sunt examinate în scopul de a verifica îndeplinirea cerinţelor prezentului ordin;
- raportul de mediu este validat de cãtre un verificator de mediu, pentru a garanta conformarea cu prevederile din anexa nr. 3;
e) sã înainteze organismului naţional competent raportul de mediu validat.
ART. 6
În scopul menţinerii înregistrãrii EMAS, organizaţia trebuie sã respecte urmãtoarele condiţii:
a) sã deţinã un sistem de management de mediu şi un program de audit privind frecvenţa verificãrilor, conform cerinţelor prevãzute în anexa nr. 5 pct. 5.6;
b) sã înainteze anual cãtre organismul competent actualizãrile necesare şi validate ale raportului de mediu şi sã le punã la dispoziţie publicului.
ART. 7
(1) Autoritatea competentã pentru aplicarea prezentului ordin este autoritatea publicã centralã de mediu.
(2) În cadrul autoritãţii publice centrale de mediu se înfiinţeazã Comitetul consultativ EMAS şi Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al poluãrii, menţionat în <>art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluãrii, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 645/2002 .
ART. 8
(1) Comitetul consultativ EMAS este constituit din 19 membri, dupã cum urmeazã: doi reprezentanţi ai autoritãţii publice centrale de mediu, câte un reprezentant al autoritãţilor publice centrale pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, industrie, pentru întreprinderi mici şi mijlocii, doi reprezentanţi ai institutelor de cercetare relevante în domeniu, trei reprezentanţi ai instituţiilor de învãţãmânt superior, cinci reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi patru reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi în domeniul protecţiei mediului.
(2) Comitetul consultativ EMAS asigurã managementul şi controlul programului EMAS.
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului consultativ EMAS este elaborat de cãtre membrii Comitetului consultativ EMAS şi este aprobat prin ordin al ministrului autoritãţii publice centrale de mediu.
(4) Biroul EMAS este constituit din experţi în domeniul managementului şi auditului de mediu.
ART. 9
Comitetul consultativ EMAS şi Biroul EMAS asigurã proceduri pentru suspendarea şi anularea înregistrãrii organizaţiilor şi le aplicã cel puţin pentru:
- evaluarea observaţiilor pãrţilor interesate despre organizaţiile înregistrate;
- refuzul, anularea sau suspendarea înregistrãrii organizaţiilor.
ART. 10
Comitetul consultativ EMAS aprobã, iar Biroul EMAS este responsabil cu înregistrarea organizaţiilor în cadrul EMAS. Biroul EMAS asigurã înscrierea şi menţinerea organizaţiilor într-un registru.
ART. 11
(1) Comitetul consultativ EMAS stabileşte un sistem de acreditare a verificatorilor de mediu independenţi şi de supraveghere a activitãţii acestora.
(2) Activitãţile de acreditare şi supraveghere a verificatorilor de mediu se realizeazã de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti.
(3) Acreditarea verificatorilor de mediu şi supravegherea activitãţilor acestora se realizeazã în conformitate cu prevederile anexei nr. 5.
ART. 12
(1) Documentele necesare înregistrãrii unei organizaţii în cadrul EMAS sunt:
a) raportul de mediu, validat în conformitate cu prevederile anexei nr. 3;
b) formularul completat, care include cel puţin informaţiile prevãzute în anexa nr. 8;
c) dovada achitãrii tarifului de înregistrare. Valoarea tarifelor de înregistrare este stabilitã prin ordin al ministrului autoritãţii publice centrale de mediu.
(2) Comitetul consultativ EMAS hotãrãşte dacã organizaţia întruneşte toate cerinţele prezentului ordin, în baza informaţiilor primite şi în special a investigaţiilor fãcute pe lângã autoritatea localã de mediu în privinţa respectãrii de cãtre organizaţie a legislaţiei de mediu relevante.
(3) Biroul EMAS înregistreazã organizaţia, îi atribuie numãr de înregistrare şi înştiinţeazã conducerea organizaţiei referitor la acordarea înregistrãrii EMAS.
ART. 13
(1) Comitetul consultativ EMAS refuzã, suspendã sau anuleazã, dupã caz, înregistrarea EMAS a organizaţiei dacã primeşte un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezultã cã activitãţile verificatorului de mediu nu s-au desfãşurat în mod corespunzãtor pentru a întruni cerinţele prevãzute de prezentul ordin.
(2) Comitetul consultativ EMAS suspendã sau anuleazã, dupã caz, înregistrarea unei organizaţii, în urmãtoarele situaţii:
a) organizaţia nu prezintã actualizãrile anuale validate ale raportului de mediu, în termen de trei luni de la data la care sunt solicitate;
b) organizaţia nu achitã tarifele de înregistrare corespunzãtoare, în termen de trei luni de la data la care sunt solicitate;
c) organizaţia nu mai respectã una sau mai multe dintre condiţiile prezentului ordin;
d) autoritatea publicã localã de mediu informeazã cã organizaţia a încãlcat una dintre prevederile legislaţiei privind protecţia mediului.
(3) Refuzul, suspendarea sau anularea înregistrãrii unei organizaţii se face în urma consultãrii pãrţilor interesate, pentru a furniza Comitetului consultativ EMAS dovezile concludente pentru luarea deciziei.
(4) Comitetul consultativ EMAS informeazã conducerea organizaţiei atât despre motivele mãsurilor adoptate, cât şi despre dovezile furnizate de autoritatea publicã localã de mediu.
ART. 14
Mãsurile coercitive prevãzute la art. 13 nu se mai aplicã dacã Comitetul consultativ EMAS primeşte informaţii satisfãcãtoare referitoare la respectarea tuturor cerinţelor EMAS de cãtre organizaţie sau dacã autoritatea publicã localã de mediu transmite cã organizaţia a luat toate mãsurile necesare pentru a respecta legislaţia de mediu şi pentru a preveni apariţia altor situaţii similare.
ART. 15
Organismul de acreditare deschide, revizuieşte şi actualizeazã o listã cu verificatorii de mediu, pe care o comunicã lunar Comitetului consultativ EMAS.
ART. 16
Biroul EMAS deschide, revizuieşte şi actualizeazã lista cu organizaţiile înregistrate EMAS.
ART. 17
Organizaţiile înregistrate utilizeazã marca EMAS, conform anexei nr. 4, în baza procedurii privind reproducerea acesteia.
ART. 18
Versiunile 1 şi 2 ale mãrcii EMAS, prezentate în anexa nr. 4, sunt utilizate şi aplicate de organizaţii pe urmãtoarele documente:
a) pe informaţii validate, conform anexei nr. 3 pct. 3.5 şi în condiţiile art. 17, prin care se eliminã confuzia cu etichetele produselor ecologice, folosindu-se versiunea a doua a mãrcii;
b) pe rapoartele de mediu validate, folosindu-se versiunea a doua a mãrcii;
c) pe antetul organizaţiilor înregistrate, folosindu-se prima versiune a mãrcii;
d) pe informaţiile care anunţã participarea unei organizaţii în cadrul EMAS, folosindu-se prima versiune a mãrcii;
e) pe sau în reclamele la produse, activitãţi sau servicii, doar în condiţiile în care existã siguranţa cã nu se produce o confuzie cu etichetele produselor ecologice.
ART. 19
Marca nu trebuie folositã şi aplicatã în urmãtoarele situaţii:
a) pe produse sau pe ambalajul acestora;
b) pentru alte produse, activitãţi şi servicii ale aceleiaşi organizaţii, care nu fac obiectul înregistrãrii EMAS.
ART. 20
(1) Organizaţiile care pun în aplicare standarde naţionale, europene sau internaţionale în domeniul mediului, relevante pentru EMAS (de exemplu: SR EN ISO 14001:1997), şi care respectã procedurile de certificare adecvate, conform acestor standarde, întrunesc cerinţele prezentului ordin, cu urmãtoarele condiţii:
a) standardele trebuie sã fie recunoscute la nivel naţional;
b) cerinţele de acreditare pentru organismele de certificare trebuie sã fie recunoscute la nivel naţional.
(2) Pentru a permite înregistrarea EMAS a organizaţiilor menţionate la alin. (1), acestea trebuie sã demonstreze verificatorului de mediu cã respectã cerinţele neacoperite de standardele recunoscute.
ART. 21
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti promoveazã participarea organizaţiilor în cadrul EMAS şi, în special, participarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), prin:
a) facilitarea accesului la informaţii şi instituţii publice;
b) adoptarea şi promovarea mãsurilor de asistenţã tehnicã, în colaborare cu autoritãţile locale, camere de comerţ, asociaţii patronale etc.;
c) tarife de înregistrare rezonabile, care sã încurajeze o mai largã participare.
ART. 22
Comitetul consultativ EMAS ia mãsurile necesare pentru:
a) informarea organizaţiilor asupra prezentului ordin;
b) informarea publicului asupra obiectivelor şi componentelor principale ale EMAS.
ART. 23
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 24
Ghidurile, procedurile, regulamentele şi normele de aplicare menţionate în prezentul ordin se aprobã de ministrul autoritãţii publice centrale de mediu în termen de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin.
ART. 25
Prezentul ordin intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 26
Direcţia generalã de protecţia mediului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.


p. Ministrul agriculturii,
pãdurilor, apelor şi mediului,
Petre Daea,
secretar de stat

Bucureşti, 14 ianuarie 2004.
Nr. 50.

ANEXA 1

A. CERINŢELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
Sistemul de management al mediului este pus în aplicare în conformitate cu cerinţele enumerate mai jos (secţiunea 4 SR EN ISO 14001:1997)*):
___________
*) Utilizarea textului standardului naţional reprodus în prezenta anexã se face cu permisiunea CEN. Versiunea completã a textului standardului naţional poate fi achiziţionatã de la Asociaţia Românã de Standardizare (ASRO).

Cerinţe ale sistemului de management al mediului
A.1. Cerinţe generale
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã un sistem de management de mediu ale cãrui cerinţe sunt descrise în prezenta anexã.
A.2. Politica de mediu
Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie sã defineascã politica de mediu a organizaţiei şi sã se asigure cã aceasta:
a) corespunde naturii, dimensiunilor şi impactului asupra mediului ale activitãţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei;
b) include un angajament de îmbunãtãţire continuã a performanţei de mediu şi de prevenire a poluãrii;
c) include un angajament de conformitate cu legislaţia şi reglementãrile de mediu, precum şi cu alte cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat;
d) oferã cadrul pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor generale şi ţintelor de mediu;
e) este documentatã, implementatã, menţinutã şi comunicatã întregului personal;
f) este disponibilã pentru public.
A.3. Planificare
A.3.1. Aspecte de mediu
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã cel puţin o procedurã de identificare a aspectelor de mediu ale activitãţilor, produselor sau serviciilor sale, pe care le poate controla şi asupra cãrora se presupune cã are influenţã, cu scopul de a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Organizaţia trebuie sã se asigure cã aspectele cu un impact semnificativ sunt luate în considerare la stabilirea obiectivelor sale de mediu.
Organizaţia trebuie sã actualizeze aceste informaţii.
A.3.2. Prevederi legale şi alte cerinţe
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã procedura prin care sã se identifice şi sã se permitã accesul la prevederile legale şi la alte cerinţe, aplicabile aspectelor de mediu ale activitãţilor, produselor şi serviciilor sale.
A.3.3. Obiective generale şi ţinte de mediu
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã obiective generale şi ţinte de mediu documentate, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante din cadrul organizaţiei.
Cu ocazia stabilirii şi analizãrii obiectivelor sale, o organizaţie trebuie sã ia în considerare prevederile legale şi alte cerinţe, aspectele de mediu semnificative, opţiunile sale tehnologice şi cerinţele financiare, operaţionale, comerciale, precum şi punctele de vedere ale pãrţilor interesate.
Obiectivele generale şi ţintele de mediu trebuie sã fie în concordanţã cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluãrii.
A.3.4. Program(e) de management de mediu
Pentru atingerea obiectivelor generale şi a ţintelor de mediu, organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã unul sau mai multe programe. Programul trebuie sã includã:
- desemnarea responsabilitãţilor pentru fiecare funcţie şi nivel relevante ale organizaţiei, pentru atingerea obiectivelor de mediu;
- mijloacele şi termenele privind realizarea acestora.
În cazul unor proiecte care se referã la extinderi de activitate, precum şi la activitãţi, produse sau servicii noi sau modificate, programul(ele) trebuie schimbat(e) astfel încât sã se asigure aplicarea managementului de mediu pentru aceste proiecte.
A.4. Implementare şi operare
A.4.1. Structurã şi responsabilitate
Pentru a facilita eficienţa managementului de mediu, atribuţiile, responsabilitãţile şi autoritatea trebuie sã fie definite, documentate şi comunicate.
Conducerea organizaţiei trebuie sã furnizeze resursele necesare pentru implementarea şi controlul sistemului de management de mediu. Aceste resurse cuprind resurse umane, calificate şi specializate, resurse tehnologice şi resurse financiare.
Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie sã numeascã unul sau mai mulţi reprezentanţi care, în afara altor responsabilitãţi, trebuie sã aibã definite atribuţiile, responsabilitãţile şi autoritatea pentru:
- asigurarea cerinţelor referitoare la sistemul de management de mediu stabilite, implementate şi menţinute conform prezentei anexe;
- raportarea cãtre conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel asupra performanţei sistemului de management de mediu, pentru analizã şi ca bazã pentru îmbunãtãţirea acestui sistem.
A.4.2. Instruire, conştientizare şi competenţã
Organizaţia trebuie sã identifice necesitãţile de instruire a personalului. Întregul personal a cãrui activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit în mod corespunzãtor.
Trebuie sã se stabileascã şi sã se menţinã proceduri pentru ca personalul sau membrii sãi, de la toate nivelurile şi din toate funcţiile relevante, sã fie conştientizaţi asupra:
a) importanţei conformitãţii cu politica de mediu, cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu;
b) impactului semnificativ asupra mediului, real sau posibil, provenit din activitatea lor, şi asupra efectelor benefice aduse mediului prin îmbunãtãţirea performanţei lor individuale;
c) atribuţiilor şi responsabilitãţilor în realizarea conformitãţii cu politica de mediu, cu procedurile şi cerinţele sistemului de management de mediu, inclusiv cu cerinţele referitoare la pregãtirea capacitãţii de rãspuns în cazul situaţiilor de urgenţã;
d) consecinţelor posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate.
Personalul care îndeplineşte sarcini care pot avea impact semnificativ asupra mediului trebuie sã aibã competenţa necesarã fie prin educaţie, fie prin instruirea corespunzãtoare şi/sau prin experienţã.
A.4.3. Comunicare
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri referitoare la aspectele de mediu şi la sistemul de management de mediu, pentru:
a) comunicarea internã între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei;
b) primirea, documentarea şi transmiterea rãspunsurilor corespunzãtoare la solicitãrile pertinente ale pãrţilor interesate din exterior.
Organizaţia trebuie sã aibã în vedere procesul de comunicare externã privind aspectele semnificative de mediu şi sã înregistreze deciziile sale.
A.4.4. Documentaţia sistemului de management de mediu
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã informaţiile, pe suport de hârtie sau electronic, pentru:
a) descrierea elementelor esenţiale ale sistemului de management de mediu şi interacţiunea lor;
b) indicarea accesului la documentaţia conexã.
A.4.5. Controlul documentelor
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri pentru controlul tuturor documentelor cerute de prezenta anexã şi pentru a se asigura cã:
a) acestea pot fi localizate;
b) sunt analizate periodic, revizuite, atunci când este necesar, şi aprobate de persoane autorizate;
c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile în toate locurile unde se efectueazã operaţii esenţiale pentru funcţionarea eficientã a sistemului de management de mediu;
d) documentele depãşite sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare şi utilizare sau sunt protejate în alt mod împotriva unei utilizãri neintenţionate;
e) orice document depãşit, pãstrat în scopuri juridice şi/sau pentru informare, sã fie uşor identificabil.
Documentaţia trebuie sã fie lizibilã, datatã (cu datele de revizuire indicate) şi uşor identificabilã, menţinutã într-un mod ordonat şi arhivatã pentru o perioadã precizatã. Trebuie stabilite şi actualizate proceduri şi responsabilitãţi pentru crearea şi modificarea diferitelor tipuri de documente.
A.4.6. Control operaţional
Organizaţia trebuie sã identifice acele operaţii şi activitãţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative, corespunzãtoare politicii, obiectivelor generale şi ţintelor sale.
Organizaţia trebuie sã planifice aceste activitãţi, inclusiv activitatea de întreţinere, pentru a se asigura cã acestea se realizeazã în condiţiile specificate, prin:
a) stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate, pentru a cuprinde situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica de mediu, obiectivele generale şi ţintele de mediu;
b) stipularea în proceduri a criteriilor de operare;
c) stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu semnificative, identificabile, cu privire la bunurile şi serviciile utilizate de organizaţie şi comunicarea cãtre furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante.
A.4.7. Pregãtirea pentru situaţii de urgenţã şi capacitatea de rãspuns
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţã, pentru a rãspunde unor astfel de situaţii şi pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului, care poate fi asociat acestora.
Organizaţia trebuie sã analizeze şi sã revizuiascã, acolo unde este necesar, procedurile de pregãtire pentru situaţii de urgenţã şi capacitatea de rãspuns, în special dupã producerea accidentelor sau apariţia unor situaţii de urgenţã. De asemenea, organizaţia trebuie sã testeze periodic astfel de proceduri, atunci când acest lucru este posibil.
A.5. Verificare şi acţiune corectivã
A.5.1. Monitorizare şi mãsurare
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri documentate pentru a monitoriza şi a mãsura, în mod regulat, caracteristicile principale ale operaţiilor şi activitãţilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Aceastã activitate trebuie sã includã pãstrarea informaţiilor care permit urmãrirea performanţei, a controalelor operaţionale relevante şi a conformitãţii cu obiectivele generale şi ţintele de mediu ale organizaţiei.
Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat şi întreţinut, iar înregistrãrile acestui proces trebuie pãstrate în conformitate cu procedurile organizaţiei.
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã o procedurã documentatã pentru evaluarea periodicã a conformitãţii cu reglementãrile şi legislaţia de mediu în vigoare.
A.5.2. Neconformitãţi, acţiuni corective şi acţiuni preventive
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri pentru definirea responsabilitãţilor şi autoritãţii, pentru tratarea şi analizarea neconformitãţilor, pentru adoptarea unor mãsuri în vederea reducerii oricãrui impact produs, iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive.
Orice acţiune corectivã sau preventivã, întreprinsã pentru eliminarea cauzelor neconformitãţilor existente sau posibile, trebuie adaptatã importanţei problemelor şi trebuie sã fie proporţionalã cu impactul produs asupra mediului.
Organizaţia trebuie sã implementeze şi sã pãstreze orice modificãri apãrute în procedurile documentate rezultate din acţiunile corective şi preventive.
A.5.3. Înregistrãri
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã proceduri de identificare, pãstrare şi eliminare a înregistrãrilor privitoare la mediu. Aceste înregistrãri trebuie sã includã evidenţele privind instruirea personalului, rezultatele auditurilor şi ale analizelor.
Înregistrãrile referitoare la mediu trebuie sã fie lizibile, identificabile şi trebuie sã permitã regãsirea informaţiilor privind activitatea, produsul sau serviciul implicat. Înregistrãrile referitoare la mediu trebuie pãstrate şi menţinute astfel încât sã poatã fi regãsite cu uşurinţã şi trebuie protejate împotriva oricãrui risc de deteriorare sau pierdere. Durata lor de pãstrare trebuie stabilitã şi înregistratã.
Înregistrãrile trebuie menţinute într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele prezentei anexe.
A.5.4. Auditul sistemului de management al mediului
Organizaţia trebuie sã stabileascã şi sã menţinã unul sau mai multe programe şi proceduri pentru realizarea periodicã a auditurilor sistemului de management de mediu, în vederea:
(a) determinãrii dacã sistemul de management de mediu:
- este conform dispoziţiilor convenite pentru managementul de mediu, incluzând cerinţele prezentei anexe; şi
- este implementat şi menţinut corespunzãtor;
b) furnizãrii cãtre conducerea organizaţiei a informaţiilor referitoare la rezultatele auditurilor.
Programul de audit al organizaţiei, inclusiv termenele, trebuie sã se bazeze pe importanţa privind mediul a activitãţii implicate şi pe rezultatele auditurilor precedente. Pentru a fi complete, procedurile de audit trebuie sã stabileascã domeniul de aplicare, frecvenţa şi tehnicile de audit, precum şi responsabilitãţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor.
A.6. Analiza efectuatã de conducere
Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie sã analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura cã acesta este în permanenţã corespunzãtor, adecvat şi eficient. Analiza efectuatã de conducere trebuie sã asigure cã informaţiile necesare sunt colectate astfel încât sã permitã conducerii sã realizeze corespunzãtor aceastã analizã. Aceastã analizã trebuie sã fie documentatã.
Analiza efectuatã de conducere trebuie sã abordeze eventualele necesitãţi de schimbare a politicii de mediu, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de management de mediu, ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului, modificãrilor circumstanţelor şi în cadrul angajamentului de îmbunãtãţire continuã.
B. ASPECTE CARE TREBUIE ABORDATE DE ORGANIZAŢIILE CARE PUN ÎN APLICARE EMAS
1. Respectarea legislaţiei
Organizaţiile trebuie sã demonstreze cã:
a) au identificat şi cunosc implicaţiile întregii legislaţii relevante de mediu;
b) iau mãsurile necesare pentru respectarea legislaţiei de mediu; şi
c) deţin proceduri care permit respectarea permanentã a acestor cerinţe.
2. Performanţa
Organizaţiile trebuie sã poatã demonstra cã sistemul de management şi procedurile de audit se referã la actuala performanţã de mediu, în raport cu aspectele identificate conform anexei nr. 6. Performanţa organizaţiei raportatã la obiective şi ţinte trebuie sã fie evaluatã în cadrul procesului de analizã efectuat de conducere. Organizaţia se obligã, de asemenea, sã îmbunãtãţeascã continuu performanţa sa de mediu. În acest scop, organizaţia îşi poate baza acţiunile pe programele de mediu locale, regionale sau naţionale.
Obiectivele şi ţintele sistemului de management nu pot fi considerate obiective de mediu. Dacã organizaţia deţine unul sau mai multe amplasamente, fiecare dintre acestea, în care se aplicã EMAS, trebuie sã respecte toate cerinţele EMAS, inclusiv îmbunãtãţirea continuã a performanţei de mediu definitã la art. 3 b) din ordin.
3. Relaţiile şi comunicarea cu exteriorul
Organizaţiile trebuie sã poatã demonstra disponibilitatea pentru un dialog deschis cu publicul şi cu alte pãrţi interesate din exterior, inclusiv cu comunitãţile locale şi cu clienţii, privind impactul de mediu al activitãţilor, produselor şi serviciilor lor, pentru a identifica îngrijorãrile publicului şi ale altor pãrţi interesate.
4. Implicarea angajaţilor
Pe lângã cerinţele din secţiunea A, angajaţii trebuie sã fie implicaţi în procesele de îmbunãtãţire continuã a performanţei de mediu a organizaţiei. Trebuie utilizate forme adecvate de participare, cum ar fi: caietul de sugestii, participarea la proiecte bazate pe munca în echipã şi la comitete de mediu. Organizaţiile trebuie sã ţinã cont de ghidul privind cele mai bune practici în acest domeniu, elaborat de Comitetul consultativ EMAS.

ANEXA 2

CERINŢE PRIVIND AUDITUL INTERN DE MEDIU

2.1. Cerinţe generale
Auditurile interne verificã dacã activitãţile care se desfãşoarã într-o organizaţie sunt în conformitate cu procedurile stabilite. De asemenea, auditul identificã orice probleme în procedurile existente, precum şi posibilitãţile de îmbunãtãţire ale acestor proceduri. Domeniul de aplicare a auditurilor realizate într-o organizaţie poate varia de la auditul unei simple proceduri pânã la auditarea activitãţilor complexe. Toate activitãţile unei anumite organizaţii sunt supuse unui audit pe o perioadã datã de timp. Perioada necesarã pentru finalizarea auditãrii tuturor activitãţilor se numeşte ciclu de audit. În cazul organizaţiilor mici, cu structurã simplã, se pot audita în acelaşi timp toate activitãţile. Pentru aceste organizaţii ciclul de audit este intervalul dintre auditãri.
Auditurile interne sunt efectuate de cãtre persoane independente de activitatea auditatã, pentru a se asigura o evaluare imparţialã. Ele pot fi efectuate de angajaţi ai organizaţiei sau de persoane din exterior (angajaţi ai altor organizaţii sau angajaţi ai altor departamente din cadrul aceleiaşi organizaţii ori consultanţi).
2.2. Obiective
Programul de audit de mediu al organizaţiei defineşte în scris obiectivele fiecãrui audit sau ciclu de audit, inclusiv frecvenţa auditului pentru fiecare activitate.
Obiectivele se referã în special la evaluarea sistemelor de management operaţionale şi la determinarea conformãrii cu politica şi programul organizaţiei, care includ respectarea cerinţelor relevante privind reglementarea de mediu.
2.3. Scop
Scopul fiecãrui audit sau al fiecãrei etape din ciclul de audit, dupã caz, trebuie sã defineascã şi sã precizeze explicit:
1. domeniile acoperite;
2. activitãţile de auditat;
3. criteriile de mediu care trebuie avute în vedere;
4. perioada acoperitã de audit.
Auditul de mediu include analiza datelor reale necesare pentru evaluarea performanţei de mediu a organizaţiei.
2.4. Organizare şi resurse
Auditurile de mediu sunt efectuate de persoane sau grupuri de persoane cu experienţa necesarã în domeniile şi sectoarele auditate, având inclusiv cunoştinţele relevante şi experienţã în domeniul mediului, managerial, tehnic şi legislativ, precum şi cu pregãtirea şi competenţa necesare auditãrii pentru atingerea obiectivelor stabilite. Resursele şi timpul alocate auditului sunt în concordanţã cu scopul şi obiectivele acestuia.
Conducerea organizaţiei la cel mai înalt nivel trebuie sã acorde sprijin în procesul de audit.
Auditorii trebuie sã fie independenţi de activitãţile pe care le auditeazã, pentru a realiza o evaluare obiectivã şi imparţialã.
2.5. Planificarea şi pregãtirea pentru audit
Fiecare audit este planificat şi pregãtit, conform obiectivelor, în special pentru asigurarea:
- unei alocãri corespunzãtoare a resurselor;
- asumãrii rolului şi responsabilitãţii fiecãrei persoane implicate în procesul de audit (inclusiv auditorii, conducerea şi personalul).
Pregãtirea pentru audit trebuie sã includã familiarizarea cu activitãţile organizaţiei şi cu sistemul de management de mediu instituit în cadrul organizaţiei, precum şi evaluarea rezultatelor şi concluziilor auditurilor anterioare.
2.6. Activitãţile de audit
Activitãţile de audit trebuie sã includã:
- discuţii cu personalul;
- inspectarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare;
- analizarea înregistrãrilor, a procedurilor scrise şi a altor documentaţii relevante, cu scopul de a evalua performanţa de mediu a activitãţii auditate şi pentru a se stabili dacã:
- respectã standardele, regulamentele, obiectivele şi ţintele;
- sistemul existent de gestionare a responsabilitãţilor de mediu este eficient şi adecvat.
Printre altele trebuie folosite controale prin sondaj pentru verificarea respectãrii acestor criterii şi pentru a determina eficacitatea întregului sistem de management.
Procesul de audit cuprinde cel puţin urmãtoarele etape:
a) familiarizarea cu sistemele de management;
b) evaluarea punctelor tari şi slabe ale sistemelor de management;
c) obţinerea dovezilor relevante;
d) evaluarea constatãrilor auditului;
e) pregãtirea concluziilor auditului;
f) raportarea constatãrilor şi a concluziilor auditului.
2.7. Raportarea constatãrilor şi concluziilor auditului
La sfârşitul fiecãrui audit sau ciclu de audit auditorii trebuie sã întocmeascã un raport de audit scris, a cãrui formã şi conţinut trebuie sã asigure o prezentare integralã şi oficialã a tuturor constatãrilor şi concluziilor auditului.
Constatãrile şi concluziile auditului sunt comunicate oficial conducerii la cel mai înalt nivel.
Obiectivele fundamentale ale unui raport de audit scris sunt:
a) susţinerea prin documente a scopului auditului;
b) situaţia conformãrii la politica de mediu a organizaţiei şi progresul în domeniul mediului al organizaţiei;
c) furnizarea de informaţii conducerii despre eficacitatea şi acurateţea mãsurilor de monitorizare a impactului de mediu al organizaţiei;
d) susţinerea prin documente a necesitãţii acţiunilor corective, dupã caz.
2.8. Încheierea auditului
Procesul de audit se încheie cu pregãtirea şi implementarea unui plan adecvat de acţiuni corective.
Se instituie mecanisme funcţionale corespunzãtoare care sã asigure umãrirea rezultatelor auditului.
2.9. Frecvenţa auditului
Auditul sau ciclul de audit se desfãşoarã, dupã caz, la intervale de cel mult 3 ani.
Frecvenţa cu care fiecare activitate este auditatã variazã în funcţie de:
a) natura, dimensiunea şi complexitatea activitãţilor;
b) relevanţa impacturilor de mediu asociate;
c) importanţa şi prioritatea problemelor constatate de auditurile precedente;
d) istoricul problemelor de mediu.
Activitãţile complexe, cu impact semnificativ asupra mediului, trebuie auditate mai des.
Organizaţiile îşi definesc propriile programe de audit şi frecvenţa acestora luând în considerare ghidul elaborat de Comitetul consultativ EMAS.

ANEXA 3

RAPORTUL DE MEDIU
3.1. Introducere
Scopul raportului de mediu este sã informeze publicul şi alte pãrţi interesate din exterior despre impactul asupra mediului şi performanţa de mediu a organizaţiei, precum şi despre îmbunãtãţirea continuã a performanţei de mediu. Raportul de mediu este totodatã şi un mijloc de a rãspunde îngrijorãrilor pãrţilor interesate, identificate în anexa nr. 1 secţiunea B, pct. 3 şi considerate importante pentru organizaţie (anexa nr. 6, pct. 6.4). Informaţiile de mediu trebuie prezentate într-o manierã clarã şi coerentã, în formã tipãritã, pentru cei care nu au alte mijloace de a le obţine. Dupã prima înregistrare şi la fiecare trei ani, organizaţia trebuie sã punã la dispoziţie informaţii detaliate, conform pct. 3.2, într-o formã tipãritã unicã.
3.2. Raport de mediu
Dupã prima înregistrare, organizaţia furnizeazã informaţii de mediu, luând în considerare criteriile de la pct. 3.5 privind raportul de mediu şi care trebuie validat de cãtre verificatorul de mediu. Dupã validare, informaţiile sunt transmise Comitetului consultativ EMAS şi sunt puse la dispoziţie publicului. Raportul de mediu este un instrument de comunicare şi dialog cu publicul şi cu alte pãrţi interesate din exterior, referitor la performanţa de mediu. La elaborarea şi redactarea raportului de mediu organizaţia trebuie sã ţinã seama de necesitãţile de informare a publicului şi a altor pãrţi interesate din exterior.
Cerinţele minime pentru aceste informaţii sunt:
a) descrierea clarã şi univocã a organizaţiei care se înregistreazã în cadrul EMAS şi un sumar al activitãţilor, produselor şi serviciilor sale, precum şi un sumar al relaţiilor cu organizaţia-mamã (acolo unde este cazul);
b) prezentarea politicii de mediu şi descrierea succintã a sistemului de management de mediu al organizaţiei;
c) descrierea tuturor aspectelor de mediu semnificative, directe şi indirecte, din care rezultã un impact semnificativ asupra mediului, precum şi explicarea naturii impactului în raport cu aceste aspecte, conform anexei nr. 6;
d) descrierea obiectivelor generale şi a ţintelor în raport cu aspectele de mediu semnificative şi impactul de mediu;
e) sinteza datelor existente despre performanţa organizaţiei în raport cu obiectivele generale şi ţintele, precum şi cu impactul semnificativ asupra mediului. Sinteza poate include valori ale emisiilor de poluanţi, producerii de deşeuri, consumului de materie primã, consumului de energie şi apã, nivelurilor de zgomot şi alte aspecte indicate în anexa nr. 6. Datele trebuie sã permitã compararea anualã pentru a evalua evoluţia performanţei de mediu a organizaţiei;
f) prezentarea factorilor privind performanţa de mediu, inclusiv performanţa faţã de respectarea prevederilor legale, precum şi performanţa în raport cu impactul semnificativ asupra mediului;
g) menţionarea numelui şi numãrului de acreditare ale verificatorului de mediu şi data validãrii.
3.3. Criterii de raportare a performanţei de mediu
Pentru a demonstra performanţa de mediu a organizaţiei, datele primare furnizate de un sistem de management de mediu sunt folosite în mai multe moduri. În acest scop, organizaţia poate folosi indicatori relevanţi existenţi ai performanţei de mediu, asigurându-se cã aceştia:
a) oferã o evaluare exactã a performanţei organizaţiei;
b) sunt uşor de înţeles şi nu sunt ambigui;
c) permit comparaţia anualã pentru a evalua performanţa de mediu a organizaţiei;
d) permit comparaţia cu indicii de activitate sectoriali, naţionali sau regionali;
e) permit comparaţia cu condiţiile de reglementare, dupã caz.
3.4. Pãstrarea informaţiilor disponibile publicului
Organizaţia actualizeazã informaţiile detaliate la pct. 3.2, iar în cazul schimbãrii acestora este necesarã validarea cel puţin anualã de cãtre verificatorul de mediu.
Abaterile de la frecvenţa de actualizare variazã conform ghidului elaborat de Comitetul consultativ EMAS. Dupã validare, schimbãrile sunt transmise Comitetului consultativ EMAS şi sunt puse la dispoziţie publicului.
3.5. Publicarea informaţiilor
Organizaţiile pot furniza diverselor segmente de public sau pãrţi interesate informaţii despre sistemul de management de mediu şi informaţii selectate din raportul de mediu.
Orice informaţie de mediu publicatã de o organizaţie poate purta marca EMAS, cu condiţia de a fi validatã de un verificator de mediu şi sã facã referire la ultimul raport de mediu al organizaţiei, din care a fost extrasã, precum şi sã fie:
a) exactã şi sã nu dezinformeze;
b) argumentatã şi verificabilã;
c) relevantã şi folositã într-un context adecvat sau într-o situaţie specificã;
d) reprezentativã pentru întreaga performanţã de mediu a organizaţiei;
e) fãrã riscul de a fi interpretatã greşit;
f) semnificativã în raport cu întregul impact asupra mediului.
3.6. Accesul publicului la informaţiile disponibile
Informaţiile descrise la pct. 3.2 lit. a)-g), care constituie raportul de mediu al unei organizaţii, şi informaţiile actualizate, menţionate la pct. 3.4, sunt disponibile publicului şi altor pãrţi interesate. Raportul de mediu trebuie sã fie accesibil publicului. În acest scop, organizaţiile ar trebui sã foloseascã orice mijloace existente (publicaţii electronice, biblioteci etc.). Organizaţia trebuie sã fie capabilã sã demonstreze verificatorului de mediu cã orice persoanã interesatã de performanţa organizaţiei are acces uşor şi liber la informaţiile cerute la pct. 3.2 lit. a)-g) şi pct. 3.4.
3.7. Responsabilitatea privind diferitele amplasamente locale
Organizaţiile care se înregistreazã în cadrul EMAS pot opta sã redacteze un raport de mediu care sã acopere un numãr de locaţii geografice diferite. Intenţia EMAS este de a asigura responsabilitatea localã şi, astfel, organizaţiile trebuie sã se asigure cã impactul semnificativ asupra mediului al fiecãrui amplasament este clar identificat şi documentat în raportul de mediu al organizaţiei.

ANEXA 4

Marca

NOTA CTCE Piatra Neamt
Reprezentarea grafica ce reprezinta Marca, versiunea 1 si versiunea 2, se gaseste in Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, Nr. 81 din 30 ianuarie 2004 la pagina 12, a se vedea imaginea asociata.

Marca poate fi folositã de cãtre organizaţia înregistratã în cadrul EMAS, în limba românã şi în oricare dintre urmãtoarele 12 limbi ale ţãrilor membre UE, cu condiţia sã foloseascã urmãtoarea formulare:



Versiunea 1 Versiunea 2
- englezã: verified environmental management validated information
- danezã: verificeret miljØ'4fledelse -
- germanã: gepr'fcftes Umweltmanagement gepr'fcfte Information
- greacã: - -
- spaniolã: Gestion ambiental verificada Informacion validada
- finlandezã: vahivistettu ymparist'f6asioiden vahivistettua tietoa
hallinta
- francezã: Management environnemental vκrifiκ information validκe
- italianã: Gestione ambientale verificata informazione convalidata
- olandezã: Geverifieerd milieuzorgsysteem gevalideerde informatie
- portughezã: Gestao ambiental verificada informaθζo validada
- suedezã: Kontrollerat milj'f6ledningssystem godkand information



Ambele versiuni ale mãrcii sunt însoţite întotdeauna de numãrul de înregistrare al organizaţiei.
Marca este folositã numai:
- în trei culori (Pantone nr. 355 verde; Pantone nr. 109 galben; Pantone nr. 286 albastru);
- negru pe alb sau alb pe negru.

ANEXA 5

ACREDITAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI ATRIBUŢIILE VERIFICATORILOR DE MEDIU

5.1. Generalitãţi
Acreditarea verificatorilor de mediu se bazeazã pe principiile generale de competenţã stabilite în prezenta anexã. Organismele de acreditare pot acredita ca verificatori de mediu persoane, organizaţii sau combinaţii ale acestora. Cerinţele procedurale şi criteriile detaliate pentru acreditarea verificatorilor de mediu sunt definite conform art. 11 din ordin şi stabilite de organismul de acreditare, în conformitate cu principiile generale de competenţã.
5.2. Cerinţe pentru acreditarea verificatorilor de mediu
5.2.1. Urmãtoarele competenţe constituie cerinţele minime pe care trebuie sã le îndeplineascã un verificator de mediu:
a) cunoaşterea şi înţelegerea prezentului ordin, a funcţionãrii generale a sistemelor de management de mediu, a standardelor relevante şi a ghidurilor emise de Comitetul consultativ EMAS şi de organismul de acreditare, conform art. 11 din ordin;
b) cunoaşterea şi înţelegerea cerinţelor legislative, de reglementare şi administrative, relevante pentru activitatea care face obiectul verificãrii;
c) cunoaşterea şi înţelegerea problemelor de mediu, inclusiv a dimensiunii acestora în contextul dezvoltãrii durabile;
d) cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor tehnice relevante pentru problemele de mediu ale activitãţii care face obiectul verificãrii;
e) înţelegerea funcţionãrii generale a activitãţii care face obiectul verificãrii, pentru a evalua dacã sistemul de management este corespunzãtor;
f) cunoaşterea şi înţelegerea cerinţelor şi metodologiei de audit de mediu;
g) deţinerea de cunoştinţe despre auditul informaţiilor conform raportului de mediu.
Fiecare candidat trebuie sã facã dovada, cãtre organismul de acreditare, privind cunoştinţele, experienţa sa relevantã şi capacitãţile sale tehnice în domeniile sus-menţionate.
În plus, verificatorul de mediu trebuie sã fie independent, mai ales faţã de auditorul sau consultantul organizaţiei, şi sã fie obiectiv şi imparţial în desfãşurarea activitãţilor sale.
Fiecare verificator de mediu sau organizaţie de verificare trebuie sã se asigure cã:
- organizaţia, precum şi personalul sãu nu sunt supuse nici unei constrângeri financiare, comerciale sau de altã naturã, care le-ar putea influenţa evaluarea sau ar putea prejudicia încrederea în independenţa lor de evaluare şi integritatea în relaţia cu activitãţile lor, şi
- respectã toate normele aplicabile în acest domeniu.
Verificatorul de mediu trebuie sã dispunã de proceduri şi metodologii documentate, inclusiv de mecanismele de control al calitãţii şi de prevederi de confidenţialitate pentru cerinţele de verificare din prezentul ordin.
În cazul în care verificatorul de mediu este o organizaţie, aceasta trebuie sã deţinã şi sã punã la dispoziţie, la cerere, o organigramã a structurilor şi responsabilitãţilor din organizaţie, precum şi o declaraţie a statutului juridic, a proprietarilor şi surselor de finanţare.
5.2.2. Domeniul de acreditare
Domeniul de acreditare a verificatorilor de mediu este definit în conformitate cu clasificarea activitãţilor economice (cod CAEN). Domeniul de acreditare este limitat de competenţa verificatorului de mediu şi ia în considerare amploarea şi complexitatea activitãţii, dupã caz, aceasta realizându-se în timpul supravegherii.
5.2.3. Cerinţe suplimentare pentru acreditarea verificatorilor de mediu individuali care desfãşoarã verificãri pe cont propriu
Verificatorii de mediu individuali care desfãşoarã verificãri pe cont propriu, în afara respectãrii cerinţelor de la pct. 5.2.1 şi 5.2.2, trebuie sã aibã:
- întreaga competenţã necesarã pentru a executa verificãrile în domeniile acreditate;
- un domeniu limitat de aplicare al acreditãrii, în funcţie de competenţa lor personalã.
Respectarea acestor cerinţe este asiguratã prin evaluarea efectuatã înainte de acreditare şi prin supravegherea verificatorului de cãtre organismul de acreditare.
5.3. Supravegherea verificatorilor de mediu
5.3.1. Supravegherea verificatorilor de mediu efectuatã de organismul care a acordat acreditarea
Verificatorul de mediu informeazã imediat organismul de acreditare despre orice schimbare care are influenţã asupra acreditãrii sau domeniului de acreditare.
Se instituie modalitãţi de supraveghere, la intervale regulate, dar nu mai mari de 24 de luni, pentru asigurarea respectãrii continue a cerinţelor de acreditare ale verificatorului de mediu şi pentru a se monitoriza calitatea verificãrilor efectuate. Supravegherea constã în audituri administrative, audieri la nivelul organizaţiilor, chestionare, evaluãri ale rapoartelor de mediu aferente organizaţiilor, validate de verificatorii de mediu, şi ale rapoartelor de verificare elaborate de verificatori. Supravegherea trebuie sã fie în concordanţã cu activitatea desfãşuratã de verificatorul de mediu.
Decizia organismului de acreditare de a suspenda sau retrage acreditarea sau de a restrânge domeniul de acreditare se ia numai dupã ce verificatorul de mediu este audiat.
5.3.2. Supravegherea verificatorilor de mediu acreditaţi într-un stat membru care desfãşoarã activitãţi de verificare pe teritoriul României
Înainte de a desfãşura activitãţi de verificare pe teritoriul României, verificatorii de mediu acreditaţi într-un stat membru sau într-un stat cu legislaţia armonizatã cu legislaţia Uniunii Europene notificã, cu cel puţin 4 sãptãmâni înainte, organismul de acreditare din România, privind:
- detaliile de acreditare, competenţa şi componenţa echipei, dupã caz;
- locul şi perioada de desfãşurare a verificãrii, adresa şi coordonatele organizaţiei, mãsurile luate pentru soluţionarea problemelor legate de aspectele legale şi de limbã, dupã caz.
Organismul de acreditare are dreptul sã cearã orice clarificãri suplimentare privind aspectele sus-menţionate.
Aceastã notificare este comunicatã înaintea fiecãrei verificãri.
Organismul de acreditare nu solicitã alte condiţii care sã aducã atingere dreptului verificatorului de mediu de a presta servicii într-un alt stat decât cel în care i s-a acordat acreditarea. În special, nu se aplicã tarife discriminatorii de notificare. Organismul de acreditare nu trebuie sã foloseascã procedura de notificare pentru a întârzia sosirea verificatorului de mediu. Orice dificultate survenitã în supravegherea verificatorului de mediu, la data comunicatã, trebuie justificatã în mod corespunzãtor. Dacã survin costuri suplimentare de supraveghere, organismul de acreditare are dreptul sã perceapã tarifele corespunzãtoare pentru acestea.
Dacã organismul de acreditare care supravegheazã activitatea verificatorului de mediu nu este satisfãcut de activitatea acestuia, raportul de supraveghere trebuie sã fie înaintat cãtre:
- verificatorul de mediu în cauzã;
- organismul care i-a acordat acreditarea;
- Comitetul consultativ EMAS; şi
- forul organismelor de acreditare, în cazul oricãrui litigiu care decurge din aceastã situaţie.
Organizaţiile nu trebuie sã refuze organismelor de acreditare dreptul de a supraveghea verificatorii de mediu prin evaluarea audierilor în timpul desfãşurãrii procesului de verificare.
5.4. Atribuţiile verificatorilor de mediu
5.4.1. Funcţia verificatorilor de mediu este de a verifica, fãrã a aduce atingere drepturilor de punere în aplicare a condiţiilor de reglementare:
- respectarea tuturor prevederilor prezentului ordin: analiza de mediu iniţialã, dacã este cazul, sistemul de management de mediu, auditul de mediu şi rezultatele acestuia, raportul de mediu;
- acurateţea, credibilitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor din:
- raportul de mediu (anexa nr. 3, pct. 3.2 şi 3.3);
- informaţiile de mediu care necesitã validare (anexa nr. 3, pct. 3.5).
Verificatorul de mediu verificã profesional validitatea tehnicã a analizei de mediu, a auditului sau a altor proceduri aplicate de organizaţie anterior, pentru a se evita suprapunerile inutile. Printre altele, verificatorul de mediu foloseşte controale prin sondaj pentru a stabili dacã rezultatele auditului intern sunt de încredere.
5.4.2. La prima verificare, verificatorul de mediu controleazã dacã organizaţia respectã urmãtoarele cerinţe:
- un sistem de management de mediu complet operaţional, în conformitate cu anexa nr. 1;
- un program de audit planificat în totalitate, deja pus în practicã, conform anexei nr. 2, astfel încât sã fie acoperite zonele cu cel mai mare impact semnificativ de mediu;
- efectuarea unei analize de cãtre conducere;
- pregãtirea unui raport de mediu, în conformitate cu anexa nr. 3, pct. 3.2.
5.4.3. Respectarea legislaţiei
Verificatorul de mediu se asigurã cã organizaţia a stabilit proceduri de control al acelor aspecte ale activitãţilor desfãşurate de organizaţie, care intrã sub incidenţa legislaţiei naţionale relevante, şi cã aceste proceduri asigurã conformarea cu acesta.
Verificãrile efectuate în cadrul auditului furnizeazã dovezi, în special despre capacitatea procedurilor existente de a asigura respectarea legislaţiei.
Verificatorul de mediu nu valideazã raportul de mediu dacã în timpul procesului de verificare constatã (de exemplu, prin realizarea de controale prin sondaj) cã organizaţia nu se conformeazã prevederilor legislaţiei.
5.4.4. Structura organizaţiei
În timpul verificãrii sistemului de management de mediu şi al validãrii raportului de mediu, verificatorul de mediu se asigurã cã pãrţile componente ale organizaţiei sunt delimitate clar şi corespund diviziunii reale a activitãţilor. Conţinutul raportului de mediu trebuie sã acopere diferitele pãrţi ale organizaţiei la care se aplicã EMAS.
5.5. Condiţii pentru verificatorul de mediu în vederea îndeplinirii atribuţiilor
5.5.1. Verificatorul de mediu îşi desfãşoarã activitatea, în cadrul domeniului sãu de acreditare, pe baza unui acord scris cu organizaţia, prin care:
- se defineşte domeniul de activitate, astfel încât verificatorul sã activeze într-o manierã profesionalã şi independentã; şi
- organizaţia se obligã sã coopereze corespunzãtor.
5.5.2. Verificarea implicã examinarea documentaţiei şi vizitarea organizaţiei, care presupune, în principal, intervievarea personalului, pregãtirea raportului cãtre conducerea organizaţiei şi analizarea soluţiilor propuse de organizaţie pentru problemele ridicate în raportul de mediu.
5.5.3. Documentaţia verificatã înainte de vizitã include informaţii elementare despre:
- organizaţie şi activitãţile sale;
- politica şi programul de mediu;
- descrierea sistemului de management de mediu operaţional;
- detaliile privind analiza de mediu şi/sau auditurile efectuate anterior;
- raportul analizei de mediu şi/sau al auditurilor şi orice acţiune de corecţie adoptatã;
- proiectul de raport de mediu.
5.5.4. Verificatorul de mediu trebuie sã pregãteascã un raport cãtre conducerea organizaţiei, care conţine:
a) toate problemele relevante ale activitãţii desfãşurate de verificatorul de mediu;
b) situaţia iniţialã a organizaţiei faţã de implementarea sistemului de management de mediu;
c) în general, constatãrile situaţiilor de neconformitate cu prevederile prezentului ordin şi, în special:
- imperfecţiunile tehnice ale analizei de mediu sau ale metodei de audit, ale sistemului de management de mediu sau ale oricãrui proces relevant;
- neconcordanţele cu proiectul de raport de mediu, împreunã cu detaliile amendamentelor sau cu completãrile care trebuie aduse raportului de mediu;
d) comparaţia cu rapoartele precedente şi evaluarea performanţei organizaţiei.
5.6. Frecvenţa verificãrilor
În urma consultãrii cu organizaţia, verificatorul de mediu stabileşte un program pentru a se asigura cã toate elementele necesare înregistrãrii în cadrul EMAS sunt verificate pe o perioadã nu mai mare de 36 de luni. În plus, verificatorul de mediu valideazã, la intervale nu mai mari de 12 luni, orice informaţii actualizate din raportul de mediu. Abaterile de la frecvenţa de efectuare a actualizãrilor sunt permise în condiţiile prevãzute în ghidul elaborat de Comisia consultativã EMAS.

ANEXA 6

ASPECTE DE MEDIU

6.1. Generalitãţi
Organizaţia trebuie sã aibã în vedere toate aspectele de mediu ale activitãţilor, produselor sau serviciilor sale şi sã decidã, pe baza criteriilor prevãzute în legislaţia naţionalã, care dintre acestea au un impact semnificativ asupra mediului, ca bazã de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu. Aceste criterii trebuie sã fie puse la dispoziţie publicului.
Organizaţia trebuie sã ia în considerare atât aspectele de mediu directe, cât şi cele indirecte ale activitãţilor, produselor sau serviciilor sale.
6.2. Aspecte de mediu directe
Aspectele de mediu directe se referã la activitãţile unei organizaţii asupra cãrora aceasta are control managerial şi pot include, dar nu se limiteazã la:
a) emisiile în aer;
b) deversãrile în apã;
c) evitarea, reciclarea, reutilizarea, transportul şi eliminarea deşeurilor solide sau de alt tip, în special a deşeurilor periculoase;
d) utilizarea şi contaminarea terenului;
e) utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime (inclusiv a energiei);
f) probleme locale (zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, alte probleme care pot fi percepute vizual etc.);
g) probleme de transport (atât al bunurilor şi al serviciilor, cât şi al angajaţilor);
h) riscurile de accidente de mediu şi impactul, care rezultã sau pot rezulta în urma incidentelor, accidentelor sau posibilelor situaţii de urgenţã;
i) efectele asupra biodiversitãţii.
6.3. Aspecte de mediu indirecte
Aspectele de mediu indirecte se referã la activitãţile, produsele şi serviciile unei organizaţii, din care rezultã aspecte de mediu semnificative, asupra cãrora organizaţia nu are întregul control, şi pot include, dar nu se limiteazã la:
a) probleme legate de produse (design, dezvoltare, ambalaj, transport, utilizare şi recuperare/eliminare a deşeurilor);
b) investiţii de capital, acordarea de împrumuturi şi servicii de asigurãri;
c) noi pieţe;
d) alegerea serviciilor şi natura acestora (de exemplu, activitãţi de transport sau de catering);
e) decizii administrative şi de planificare;
f) compoziţia gamei de produse;
g) performanţa de mediu şi practicile contractanţilor, subcontractanţilor şi furnizorilor.
Organizaţiile trebuie sã demonstreze cã aspectele de mediu semnificative asociate cu procedurile de achiziţii publice au fost identificate şi cã impactul semnificativ asociat cu aceste aspecte este gestionat în cadrul sistemului de management de mediu. Organizaţia trebuie sã depunã toate eforturile pentru ca furnizorii şi cei care acţioneazã în numele sãu sã respecte politica sa de mediu în cadrul activitãţilor prevãzute în contract.
În cazul aspectelor de mediu indirecte, organizaţia trebuie sã aibã în vedere influenţa pe care o poate avea asupra acestor aspecte, precum şi mãsurile pe care le poate lua pentru a le diminua impactul.
6.4. Ierarhizarea aspectelor de mediu
Organizaţia are responsabilitatea de a defini criteriile de evaluare pentru ierarhizarea aspectelor de mediu ale activitãţilor, produselor şi serviciilor sale şi de a determina care dintre acestea au impact de mediu semnificativ. Criteriile elaborate de cãtre o organizaţie trebuie sã fie cuprinzãtoare, sã poatã fi verificate independent şi reproduse cu uşurinţã, precum şi accesibile publicului.
În vederea stabilirii criteriilor de evaluare a importanţei aspectelor de mediu ale organizaţiei, se iau în considerare, dar nu se limiteazã la:
a) informaţii despre condiţiile de mediu, pentru identificarea activitãţilor, produselor sau serviciilor care pot avea impact asupra mediului;
b) datele existente privind riscurile asociate consumului de materiale şi energie, deversãrilor, deşeurilor şi emisiilor;
c) punctele de vedere ale pãrţilor interesate;
d) activitãţile de mediu reglementate;
e) activitãţile de achiziţii publice;
f) proiectarea, dezvoltarea, producţia, distribuţia, service-ul, utilizarea, reutilizarea, reciclarea şi depozitarea produselor organizaţiei;
g) acele activitãţi ale organizaţiei care implicã cele mai mari costuri şi beneficii de mediu.
În evaluarea importanţei impactului activitãţilor organizaţiei asupra mediului se iau în considerare atât condiţiile normale de operare, cât şi cele de punere în funcţiune sau de încetare a activitãţilor, precum şi situaţiile de urgenţã previzibile. Se iau, de asemenea, în considerare activitãţile trecute, prezente şi cele planificate.

ANEXA 7

ANALIZA DE MEDIU

7.1. Generalitãţi
Organizaţia care nu a furnizat informaţiile necesare pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu semnificative, conform anexei nr. 6, trebuie sã îşi stabileascã, printr-o analizã, poziţia referitoare la mediu. Scopul acestei analize constã în evaluarea tuturor aspectelor de mediu ale organizaţiei, ca bazã pentru stabilirea unui sistem de management de mediu.
7.2. Cerinţe
Analiza trebuie sã acopere cinci domenii-cheie:
a) cerinţe legislative, de reglementare şi de altã naturã, la care se supune organizaţia;
b) identificarea tuturor aspectelor de mediu cu impact semnificativ, în conformitate cu anexa nr. 6, clasificate şi cuantificate în mod corespunzãtor, precum şi redactarea unui registru al aspectelor de mediu cu impact semnificativ;
c) descrierea criteriilor de evaluare a ierarhizãrii aspectelor de mediu cu impact semnificativ, în conformitate cu anexa nr. 6, pct. 6.4;
d) examinarea tuturor practicilor şi procedurilor existente de management de mediu;
e) evaluarea rezultatelor investigãrii incidentelor anterioare.



ANEXA 8

DATELE DE ÎNREGISTRARE

Cerinţe minime
┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Numele organizaţiei: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Adresa organizaţiei: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persoana de contact: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cod CAEN al activitãţii: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numãrul de angajaţi: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘

┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Numele verificatorului de mediu: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numãrul acreditãrii: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Domeniul de acreditare: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data urmãtorului raport asupra mediului: │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele şi coordonatele de contact ale autoritãţii competente │
│de aplicare sau ale altor autoritãţi relevante pentru │
│organizaţie: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Întocmit la .................. în ...................

Semnãtura reprezentantului organizaţiei ..................
..........................................................



──────────────────

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016