Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 427 din 13 decembrie 2001  privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 427 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normei de metrologie legala CEE "NML CEE-76/891 - Contoare de energie electrica"

EMITENT: MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 13 martie 2002
Ministrul industriei şi resurselor,
având în vedere prevederile <>art. 26 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare,
în baza <>art. 3 pct. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 853/1999 privind organizarea şi funcţionarea Biroului Roman de Metrologie Legalã,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei şi Resurselor, cu modificãrile ulterioare,
emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma de metrologie legalã CEE "NML CEE-76/891 - Contoare de energie electrica", prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 5 noiembrie 2002.

Ministrul industriei şi resurselor,
Dan Ioan Popescu

ANEXA 1

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE
"NML CEE-76/891 - Contoare de energie electrica"

ART. 1
Prezenta norma de metrologie legalã CEE se aplica contoarelor de inductie noi, conectate direct, cu tarife simple sau multiple, proiectate sa masoare energia activa în circuite de curent monofazate sau trifazate, la frecventa de 50 Hz, denumite în continuare contoare.
ART. 2
Contoarele pe care se aplica marcajele CEE sunt descrise în anexa. Ele sunt supuse controlului metrologic prin aprobare de model CEE şi verificare iniţialã CEE.
ART. 3
Introducerea pe piata şi/sau punerea în funcţiune a contoarelor nu poate fi împiedicatã, interzisã sau restrictionata, dacã acestea poarta marcajele CEE pentru aprobare de model şi verificare iniţialã, conform prevederilor prezentei norme de metrologie legalã CEE, sau dacã sunt fabricate într-un stat membru al Uniunii Europene şi poarta marcajele corespunzãtoare.
ART. 4
Anexa face parte integrantã din prezenta norma de metrologie legalã CEE.


ANEXA 1
-------
la NML CEE-76/891
-----------------

1. Definirea unor termeni utilizaţi în aceasta anexa
1.1. Mãrime de influenta sau factor - mãrime, alta decât masurandul, care influenţeazã rezultatul unei masurari.
1.2. Variatie a erorii ca rezultat al unei marimi de influenta - diferenţa între erorile unui contor atunci când o singura mãrime de influenta ia succesiv doua valori specificate.
1.3. Valoare de referinta a unei marimi de influenta - valoarea mãrimii pe baza cãreia sunt stabilite anumite caracteristici ale contorului.
1.4. Curent de baza I(b) - valoarea curentului în conformitate cu care este stabilitã performanta contorului.
1.5. Curent maxim I(max) - valoarea maxima a curentului pentru care contorul satisface cerinţele cuprinse în prezenta norma de metrologie legalã CEE.
1.6. Factor de distorsiune - raport între valoarea efectivã a conţinutului de armonici obţinutã prin extragerea factorului fundamental dintr-o mãrime alternativa nesinusoidala şi valoarea efectivã a mãrimii nesinusoidale. Factorul de distorsiune este exprimat în mod obişnuit în procente.
1.7. Viteza de baza - viteza de rotaţie nominalã a rotorului, exprimatã în rotatii pe minut, atunci când contorul este în condiţii de referinta şi alimentat la curentul de baza şi la factor de putere egal cu unitatea.
1.8. Cuplu de baza - valoarea nominalã a cuplului aplicat rotorului pentru a-l menţine oprit, atunci când contorul este în condiţii de referinta şi alimentat la curentul de baza şi la factor de putere egal cu unitatea.
1.9. Model - termen utilizat pentru definirea tuturor contoarelor cu tarif simplu sau multiplu, fabricate de acelaşi producãtor, cãrora le corespund:
- caracteristici metrologice similare;
- uniformitate constructivã a componentelor care determina aceste caracteristici;
- acelaşi numãr de amperspire pentru infasurarile de curent la curentul de baza şi acelaşi numãr de spire pe volt pentru infasurarile de tensiune la tensiunea de referinta;
- acelaşi raport între curentul maxim şi curentul de baza.
Modelul poate include valori diferite pentru curentul de baza şi pentru tensiunea de referinta.
OBSERVAŢII:
a) Aceste modele sunt simbolizate de cãtre producãtor prin unul sau mai multe grupuri de litere sau cifre ori printr-o combinatie de litere şi cifre. Fiecare model are o singura simbolizare.
b) Modelul este reprezentat de 3 contoare pentru încercãri pentru aprobare de model, ale cãror caracteristici (curent de baza şi tensiune de referinta) sunt alese de Biroul Roman de Metrologie Legalã dintre cele care sunt cuprinse în tabelele propuse de producãtor (a se vedea pct. 6.1.2).
c) Pentru productiile speciale ale aceluiaşi model produsul dintre numãrul de spire ale infasurarilor şi valoarea curentului de baza poate diferi de cel al contoarelor reprezentând modelul. Pentru a avea un numãr întreg de spire se poate alege numãrul imediat superior sau inferior produsului.
Pentru cazul prevãzut anterior numãrul de spire pe volt al infasurarii de tensiune poate fi diferit, dar nu cu mai mult de 20% fata de cel al contoarelor din esantionul reprezentând modelul.
d) Raportul dintre cea mai mare şi cea mai mica viteza de baza a rotorului fiecãrui contor de acelaşi model nu trebuie sa depãşeascã 1,5.
2. Cerinţe mecanice
2.1. Generalitati
Contoarele trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol în condiţii normale de funcţionare, pentru a asigura:
- protecţia persoanelor impotriva socurilor electrice;
- protecţia persoanelor impotriva efectelor temperaturii excesive;
- protecţia impotriva propagarii focului.
Pãrţile contorului expuse la coroziune în condiţii normale de funcţionare trebuie protejate corespunzãtor. Acoperirea de protecţie trebuie realizatã astfel încât sa nu poatã fi degradata prin manevrari obişnuite şi nici afectatã grav prin expunerea la aer, în condiţii obişnuite de utilizare.
Contorul trebuie sa aibã o construcţie mecanicã robusta şi trebuie sa reziste la o temperatura ridicatã care poate fi atinsa în condiţii normale de funcţionare.
Pãrţile componente ale contorului trebuie sa fie fixate şi asigurate impotriva dezmembrarilor în timpul transportului sau la utilizarea normalã.
Conexiunile electrice trebuie sa fie realizate astfel încât sa se previnã orice întrerupere a circuitului, inclusiv în orice condiţii de suprasarcina, conform celor specificate la pct. 5.4.
Construcţia contorului trebuie realizatã astfel încât sa fie reduse la minimum riscurile de scurtcircuitare a izolatiei dintre pãrţile aflate sub tensiune şi pãrţile conductoare accesibile, din cauza slabirii sau a desfacerii accidentale a unei infasurari, a unor suruburi etc.
2.2. Carcasa
Carcasa contorului trebuie sa fie etansa la pãtrunderea prafului şi trebuie sa poatã fi sigilatã astfel încât pãrţile interne ale contorului sa fie accesibile numai dupã ruperea sigiliilor.
Capacul nu trebuie sa poatã fi scos fãrã utilizarea unei unelte, monede sau a unui dispozitiv similar.
Carcasa trebuie construitã şi pozitionata astfel încât nici o deformare nepermanenta sa nu poatã perturba funcţionarea corecta a contorului.
Contoarele conectate la reţelele a cãror tensiune este mai mare de 250 V fata de impamantare şi a cãror carcasa conţine pãrţi metalice accesibile trebuie sa fie prevãzute cu o borna de punere la pãmânt.
Pentru contoarele conectate la reţele cu tensiune de referinta egala sau mai mica de 250 V fata de impamantare şi a cãror carcasa este metalicã în totalitate sau parţial trebuie luate mãsurile corespunzãtoare în vederea conectarii carcasei la pãmânt.
2.3. Ferestre
Atunci când capacul contorului nu este transparent, acesta trebuie sa fie prevãzut cu una sau mai multe ferestre pentru citirea dispozitivului inregistrator şi observarea miscarii rotorului. Aceste ferestre trebuie sa fie acoperite cu plãci din material transparent, a cãror îndepãrtare sa nu fie posibila fãrã ruperea sigiliilor.
2.4. Borne - plãci de borne
Bornele trebuie sa fie grupate în una sau mai multe plãci de borne cu rezistenta mecanicã suficienta pentru a permite fixarea conductoarelor rigide sau a cablurilor.
Deconectarea bornelor de tensiune de la intrãrile bornelor de curent trebuie sa fie posibila fãrã dificultate.
Conectarea conductoarelor la borne trebuie realizatã într-un mod care sa asigure un contact corespunzãtor şi durabil, astfel încât sa nu existe riscul slabirii sau încãlzirii exagerate. Orificiile din materialul izolant care sunt o prelungire a celor de la borne trebuie sa fie suficient de mari pentru a permite introducerea uşoarã a izolatiei conductoarelor.

NOTA:
Materialul din care este realizatã placa de borne trebuie sa satisfacã incercarile prezentate în SR ISO 75/1998: Materiale plastice. Determinarea temperaturii de incovoiere sub sarcina.
2.5. Capac de borne
Bornele contorului trebuie sa fie acoperite cu un capac de borne care trebuie sa poatã fi sigilat independent de capacul contorului. Atunci când contorul este montat pe panou nu trebuie sa fie posibil accesul la borne fãrã ruperea sigiliilor de la capacul de borne. Capacul de borne trebuie sa acopere placa de borne, suruburile care prind conductoarele în borne şi, dacã este necesar, o lungime suficienta din conductoarele de legatura şi din izolatia lor.
2.6. Dispozitiv inregistrator (mecanism de numarare)
Dispozitivul inregistrator poate fi de tipul cu role sau cu ace indicatoare.
Unitatea de mãsura a mãrimii afişate de dispozitivul inregistrator trebuie sa fie kilowatt-ora (kWh).
La dispozitivele inregistratoare de tipul cu role unitatea de mãsura trebuie sa fie înscrisã lângã ansamblul de role.
La dispozitivele de tipul cu ace indicatoare cadranele, cu excepţia cadranului care indica cele mai mici valori, trebuie sa fie gradate în 10 diviziuni egale şi numerotate de la 0 la 9. Cadranul unitãţilor trebuie sa fie marcat în diviziuni de 1 d _^ 1 kWh şi lângã fiecare dintre celelalte cadrane trebuie înscris numãrul de kilowatt-ore corespunzãtor unei diviziuni a cadranului, de exemplu: 10, 100, 1.000 şi 10.000.
Cadranul dispozitivelor inregistratoare de tipul cu ace indicatoare sau rola dispozitivelor inregistratoare de tipul cu role, care indica o fracţiune zecimala din unitate, trebuie sa fie incadrata în culori sau colorata.
Cadranul sau rola cu rotire continua care indica valorile cele mai mici include fie o scara cu o suta de diviziuni egale, fie orice alt aranjament care sa asigure aceeaşi exactitate de citire.
Dispozitivul inregistrator trebuie sa poatã inregistra, pornind de la 0, timp de cel puţin 1.500 de ore, energia corespunzãtoare curentului maxim, la tensiunea de referinta şi factor de putere egal cu unitatea.
Toate inscriptionarile de pe dispozitivul inregistrator trebuie sa fie uşor lizibile şi sa nu poatã fi şterse.
2.7. Sensul de rotaţie a rotorului şi marcarea rotorului
Muchia rotorului, cea mai apropiatã de un observator care îl priveşte fiind aşezat în fata contorului, trebuie sa se roteasca de la stanga la dreapta. Sensul de rotaţie trebuie sa fie indicat printr-o sageata vizibila clar şi care nu poate fi stearsa.
Pentru facilitarea determinãrii numãrului de rotatii muchia sau muchia şi suprafata superioarã a discului trebuie sa poarte un semn principal cu lãţimea cuprinsã între 1/20 şi 1/30 din circumferinta discului.
Discul poate purta şi semne care sa permitã încercãri stroboscopice sau alte încercãri. Aceste semne nu trebuie sa împiedice utilizarea semnului principal când acesta este folosit pentru determinarea fotoelectrica a numãrului de rotatii ale discului.
3. Cerinţe electrice
3.1. Consumuri
3.1.1. Circuite de tensiune
Consumurile din fiecare circuit de tensiune, la tensiune de referinta, la frecventa de referinta şi la temperatura de referinta, nu trebuie sa depãşeascã 2 W şi 8 VA pentru contoarele monofazate şi 2 W şi 10 VA pentru contoarele polifazate.
3.1.2. Circuite de curent
Pentru contoarele al cãror curent de baza este mai mic de 30 A puterea aparenta consumatã de fiecare circuit la curent de baza, la frecventa de referinta şi la temperatura de referinta, prevãzute în tabelul 5 de la pct. 5.2, nu trebuie sa depãşeascã 2,5 VA. Pentru curenţi de baza mai mari aceasta nu trebuie sa depãşeascã 5 VA.
3.2. Încãlzire
În condiţii obişnuite de utilizare infasurarile şi izolatia nu trebuie sa atinga o temperatura care ar putea afecta negativ funcţionarea contorului.
Atunci când fiecare circuit de curent este parcurs de curentul maxim şi fiecare circuit de tensiune (inclusiv circuitele auxiliare care sunt alimentate perioade mai mari decât constanta lor termica de timp) este alimentat la o tensiune de 1,2 ori mai mare decât tensiunea de referinta, creşterea de temperatura (delta t) a diferitelor pãrţi ale contorului nu trebuie sa depãşeascã valorile indicate în tabelul 1, pentru o temperatura ambianta cel mult egala cu 40°C.
Încercarea trebuie sa dureze doua ore şi contorul nu trebuie sa fie expus curentilor de aer sau direct razelor de soare.


Tabelul 1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pãrţi ale contorului delta t
(°C)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Infasurari 60
Suprafeţe exterioare ale carcasei 25
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Dupã încercare contorul nu trebuie sa prezinte nici o deteriorare şi trebuie sa corespundã încercãrilor la tensiune alternativa prevãzute la pct. 3.3.3.
Temperatura infasurarilor trebuie determinata prin metoda variaţiei rezistentei în conformitate cu Publicaţia CEI 28 "Internaţional Specifications for Cooper-type Annealing".
Când se mãsoarã rezistenta circuitului conductoarele de alimentare a contorului trebuie sa aibã lungimea de cel puţin 100 cm şi o secţiune transversala, iar densitatea de curent trebuie sa fie mai mica de 4 A/mmp. Mãsurarea variaţiei rezistentei trebuie sa fie efectuatã la conexiunile cutiei de borne.
3.3. Proprietãţi dielectrice
Contorul şi dispozitivele sale auxiliare încorporate, dacã exista, trebuie sa îşi pãstreze proprietãţile dielectrice corespunzãtoare în condiţii normale de utilizare, ţinând seama de influentele atmosferice şi de diferitele tensiuni la care circuitele acestora sunt supuse în condiţii normale de utilizare.
Contorul trebuie sa suporte fãrã deteriorãri incercarile de tensiune prevãzute la pct. 3.3.2 şi 3.3.3.
Incercarile trebuie sa fie efectuate numai asupra unui contor complet nou, cu carcasa şi capacul de borne montate, suruburile de fixare a conductoarelor fiind în poziţia corespunzãtoare strangerii conductorului cu cea mai mare secţiune admisibilã în borne.
Aceste încercãri trebuie sa fie efectuate o singura data asupra oricãrui contor şi procedura trebuie sa fie în conformitate cu Publicaţia CEI 60, "High Voltage Tests (1962)".

NOTA:
În cazul în care pozitionarile bornelor contorului sunt diferite de cele ale contorului supus iniţial aprobãrii de model, toate incercarile referitoare la proprietãţile dielectrice trebuie efectuate pentru dispunerile diferite ale bornelor.
Pentru aceste încercãri termenul masa are urmãtoarea semnificatie:
a) în cazul contorului prevãzut cu carcasa în întregime metalicã, masa este carcasa propriu-zisa asezata pe o suprafata plana, conductoare;
b) în cazul contorului prevãzut cu carcasa în întregime sau numai parţial din material electroizolant, masa este o folie conductoare conectata la o suprafata plana, conductoare, pe care este aşezat contorul.
În situaţia în care capacul de borne permite, o distanta de aproximativ 2 cm trebuie lãsatã între folie şi orificiile pentru conductoarele din lacasul bornelor.
În timpul încercãrilor la tensiune de soc şi la tensiune alternativa circuitele care nu sunt supuse incercarii trebuie conectate fie la sasiu, fie la masa, dupã cum urmeazã:
Se efectueazã întâi încercarea la tensiune de soc şi dupã aceea încercarea la tensiune alternativa.
În timpul acestor încercãri nu trebuie sa se producã nici o conturnare, amorsare sau perforare a izolatiei.
Dupã aceste încercãri nu trebuie sa existe modificãri ale erorii în procente a contorului mai mari decât incertitudinea de mãsurare.
Prin expresia toate bornele se înţelege ansamblul de borne din circuitele de curent, circuitele de tensiune şi, dacã exista, circuitele auxiliare a cãror tensiune de referinta este mai mare de 40 V.
3.3.1. Condiţii generale pentru incercarile proprietãţilor dielectrice
Aceste încercãri trebuie efectuate în condiţii normale de utilizare. Pe durata incercarii calitatea izolatiei nu trebuie sa fie alterata de prezenta prafului sau a umiditatii, în afarã limitelor cuprinse între 45% şi 75%.
În cazul în care nu exista specificaţii contrare, condiţiile normale pentru desfãşurarea încercãrilor de izolatie sunt:
- temperatura ambianta: 15°C-25°C;
- umiditate relativã: 45%-75%;
- presiune atmosferica: 86 kPa-106 kPa (860 mbar-1.060 mbar).
3.3.2. Încercare la tensiune de soc
Încercarea la tensiune de soc este prevãzutã pentru determinarea aptitudinii contorului de a rezista fãrã a se deteriora la supratensiuni de valori ridicate, de scurta durata.

NOTA:
a) Scopul esenţial al încercãrilor prevãzute la pct. 3.3.2.1 este asigurarea, pe de o parte, a calitãţii izolatiei infasurarilor de tensiune între spire sau între straturi şi, pe de alta parte, a calitãţii izolatiei între diferite circuite ale contorului care sunt racordate, în funcţionare normalã, la conductoare de pe faze diferite ale reţelei şi între care pot aparea supratensiuni.
b) Textul pct. 3.3.2.2 are ca scop asigurarea verificãrii generale a comportãrii izolatiei tuturor circuitelor electrice din contor fata de masa. Aceasta izolatie reprezintã un factor de siguranta esenţial pentru persoane în situaţia supratensiunii de pe reţea.
Energia generatorului utilizat pentru aceste încercãri trebuie sa fie în conformitate cu prescripţiile corespunzãtoare prevãzute în Publicaţia CEI 60060. Forma de unda a impulsului de tensiune este standardizata 1,2/50 şi valoarea de vârf a acesteia este de 6 kV. Pentru fiecare încercare impulsul de tensiune se aplica de 10 ori, cu aceeaşi polaritate.
3.3.2.1. Încercarea izolatiei circuitelor de tensiune şi a izolatiei între circuite
Încercarea trebuie efectuatã independent asupra fiecãrui circuit (sau ansamblu de circuite) care, în funcţionare normalã, este izolat în raport cu celelalte circuite ale contorului. Bornele circuitelor care nu sunt supuse la impulsuri de tensiune trebuie conectate la masa.
Astfel, dacã în funcţionare normalã circuitele de tensiune şi de curent ale unui element motor sunt conectate împreunã, încercarea trebuie efectuatã asupra întregului ansamblu. Cealaltã extremitate a circuitului de tensiune este conectata la masa şi impulsul de tensiune trebuie aplicat între bornele circuitului de curent şi masa.
Atunci când mai multe circuite de tensiune ale unui contor au un punct comun, acesta trebuie conectat la masa şi impulsul de tensiune trebuie aplicat succesiv între fiecare dintre extremitatile libere ale conexiunilor sau circuitul de curent conectat la acesta şi masa.
Circuitele auxiliare conectate direct la reţea şi a cãror tensiune de referinta este mai mare de 40 V trebuie supuse incercarii la tensiunea de soc, în aceleaşi condiţii ca cele deja indicate pentru circuitele de tensiune. Nu trebuie sa fie încercate celelalte circuite auxiliare.
3.3.2.2. Încercarea izolatiei circuitelor electrice fata de masa
Bornele circuitelor electrice ale contorului, cu excepţia celor ale circuitelor auxiliare cu o tensiune de referinta mai mica sau egala cu 40 V, trebuie conectate între ele.
Circuitele auxiliare a cãror tensiune de referinta nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.
Impulsul de tensiune trebuie aplicat între circuitele contorului şi masa.
3.3.3. Încercare la tensiune alternativa
Incercarile la tensiune alternativa trebuie efectuate conform prevederilor tabelului 2.
Tensiunea de încercare este sinusoidala, cu frecventa de 50 Hz, şi se aplica timp de un minut. Sursa de putere trebuie sa poatã furniza cel puţin 500 VA.
În timpul încercãrilor A şi B prevãzute în tabelul 2 circuitele care nu sunt supuse tensiunii de încercare trebuie conectate la sasiu.
În timpul încercãrilor fata de masa prevãzute la lit. C din tabelul 2 circuitele auxiliare a cãror tensiune de referinta nu este mai mare de 40 V trebuie conectate la masa.


Tabelul 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea Punctele de aplicare
tensiunii de încercare a tensiunii de încercare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Încercãri care pot fi efectuate cu capac şi fãrã
capac de borne:
- între sasiu şi:
2 kV a) fiecare ansamblu de infasurari curent-tensiune ale
aceluiaşi element motor care, în funcţionare normalã,
sunt conectate împreunã, dar sunt separate şi izolate
corespunzãtor fata de alte circuite
2 kV b) fiecare circuit auxiliar sau ansamblu de circuite
auxiliare care prezintã un punct comun, a cãror
tensiune de referinta este mai mare de 40 V
500 V c) fiecare circuit auxiliar a cãrui tensiune de
referinta este mai mica sau egala cu 40 V
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
600 V sau de doua B. Încercãri care pot fi efectuate fãrã capacul de
ori tensiunea aplicatã borne, dar cu capacul montat, atunci când acesta este
infasurarilor de metalic:
tensiune, în condiţii - între circuitul de curent şi circuitul de tensiune
de referinta, atunci al fiecãrui element motor, în mod normal conectate
când aceasta tensiune împreunã, aceasta conexiune fiind deschisã temporar
este mai mare de 300 V în timpul incercarii*)
(trebuie aplicatã
cea mai mare dintre
cele doua valori)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2 kV C. Încercare care se efectueazã cu carcasa închisã,
capacul contorului şi capacul de borne închise:
- între toate circuitele de curent şi de tensiune,
precum şi circuitele auxiliare a cãror tensiune de
referinta este mai mare de 40 V, conectate împreunã,
pe de o parte, şi masa, pe de alta parte
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


------------
*) În mod direct nu se efectueazã o încercare a rigiditatii dielectrice, ci verificarea faptului ca distanţele sunt suficiente atunci când dispozitivul de conectare este deschis.
4. Inscriptionari ale contoarelor
4.1. Placute indicatoare
Fiecare contor trebuie sa poarte o placuta indicatoare care poate fi atât cadranul dispozitivului inregistrator, cat şi o placuta fixatã în interiorul contorului.
Pe aceasta placuta trebuie inscriptionate urmãtoarele indicaţii uşor de observat şi de citit din exterior şi care sa nu poatã fi distruse:
a) marca de identificare a producãtorului sau marca comercialã;
b) tipul contorului;
c) marcajul aprobãrii de model CEE;
d) descrierea numãrului şi aranjamentului elementelor motoare, atât sub forma: monofazat cu doua fire, trifazat cu 4 fire etc., cat şi prin folosirea simbolurilor în conformitate cu un standard armonizat la nivelul Comunitãţii Europene;
e) tensiunea de referinta;
f) curentul de baza şi curentul maxim, sub forma: 10 - 40 A sau 10 (40) A;
g) frecventa de referinta, 50 Hz;
h) constanta contorului exprimatã sub una dintre formele: x Wh/rot sau x rot/kWh;
i) numãrul de serie al contorului şi anul de fabricaţie;
j) temperatura de referinta, dacã aceasta este diferita de 23°C.
Contorul poate sa poarte informaţii, cum ar fi: locul fabricaţiei, marca comercialã, un numãr anume de serie, numele distribuitorului de energie electrica, un semn de conformitate cu un standard european şi numãrul de identificare al schemei de conexiune. Orice alta informaţie sau inscriptionare este interzisã, cu excepţia situaţiilor special autorizate.
4.2. Schema de conexiune şi marcari ale bornelor
Fiecare contor trebuie sa poarte o schema de conexiune uşor identificabila, care sa prezinte corespondenta dintre bornele de conectare, inclusiv bornele dispozitivului auxiliar, şi conductoarele de conectare. În cazul contoarelor trifazate trebuie indicatã succesiunea fazelor pentru contor. Schema de conexiune poate avea un numãr de referinta înscris pe placuta indicatoare. În cazul în care bornele contorului poarta inscriptionari, acestea trebuie indicate în schema. Schema de conexiune poate fi înlocuitã printr-un numãr de referinta specificat în standardul naţional.
5. Cerinţe metrologice
5.1. Erori tolerate
În cazul contoarelor monofazate şi polifazate cu sarcini echilibrate, aflate în condiţiile de referinta indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie sa depãşeascã valorile indicate în tabelul 3.
În cazul contoarelor polifazate cu sarcina pe o singura faza, aflate în condiţiile de referinta indicate la pct. 5.2, erorile nu trebuie sa depãşeascã valorile indicate în tabelul 4.


Tabelul 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea curentului Factor de putere Erori tolerate (%)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0,05 I(b) 1 ± 2,5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
de la 0,1 I(b) pana la I(max) 1 ± 2,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0,1 I(b) 0,5 inductiv ± 2,5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
de la 0,2 I(b) pana la I(max) 0,5 inductiv ± 2,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────




Tabelul 4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea curentului Factor de putere Erori tolerate (%)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
de la 0,2 I(b) pana la I(b) 1 ± 3,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
de la I(b) pana la I(max) 1 ± 4,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(b) 0,5 inductiv ± 3,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


La curentul de baza şi factor de putere egal cu unitatea diferenţa dintre eroarea unui contor cu sarcina pe o singura faza şi eroarea contorului când sarcinile polifazate sunt echilibrate nu trebuie sa depãşeascã 2,5%.

NOTA:
Sarcina pe o singura faza a unui contor trifazat reprezintã asocierea cu tensiunea între faza şi nul a unui sistem cu 4 fire (dintre care unul este nul) sau cu tensiunea între fazele unui sistem cu 3 fire (fãrã nul). În fiecare caz întregul sistem de tensiuni trebuie sa rãmânã conectat la contor.
5.2. Condiţii de referinta
Cu excepţia cazurilor prevãzute la pct. 5.3 şi 5.4, incercarile pentru determinarea erorilor şi variaţiei erorilor în funcţie de marimile de influenta trebuie efectuate în urmãtoarele condiţii de referinta:
a) contorul trebuie închis, de exemplu capacul contorului trebuie montat;
b) în cazul dispozitivului de înregistrare de tipul cu role, numai rola cu cea mai mare viteza de rotaţie trebuie sa poatã fi antrenata, chiar dacã aceasta nu este vizibila;
c) înaintea masurarii tensiunea trebuie aplicatã timp de cel puţin o ora şi curentii de încercare trebuie reglati în parte prin creşterea şi descresterea treptata a valorilor şi conectati suficient timp astfel încât viteza de rotaţie a rotorului sa devinã stabilã.
Pentru contoarele polifazate:
d) ordinea fazelor trebuie sa corespundã succesiunii directe (asa cum este prezentatã în schema de conexiuni);
e) din motive practice tensiunile şi curentii trebuie echilibrati astfel:
- fiecare tensiune între linie şi nul sau între oricare doua linii nu trebuie sa difere cu mai mult de 1% din media tensiunilor corespunzãtoare;
- fiecare curent din conductoare nu trebuie sa difere cu mai mult de 2% fata de media acestor curenţi;
- diferenţa de faza prezentatã de fiecare dintre aceşti curenţi fata de tensiunea de faza nu trebuie sa difere una fata de alta cu mai mult de 2°, pentru orice factor de putere.
Valorile de referinta ale marimilor de influenta sunt indicate în tabelul 5.


Tabelul 5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mãrimea de influenta Valoarea de referinta Limitele tolerate
pentru valoarea
mãrimii de
influenta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Temperatura ambianta temperatura de referinta precizatã ± 2°C
de producãtor sau, dacã
aceasta nu este indicatã, 23°C
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Poziţie de utilizare poziţie verticala de utilizare*1) ± 3°
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tensiune tensiune de referinta ± 1%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Frecventa frecventa de referinta, 50 Hz ± 0,5%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Forma de unda forma sinusoidala pentru undele factor de
de tensiune şi undele de curent distorsiune
mai mic de 3%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inductia magnetica inductie magnetica nulã valoarea inductiei
de origine care nu produce
exterioarã, 50 Hz o variatie a
erorii relative
mai mare de
0,3%*2)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


---------------
*1) În ceea ce priveşte poziţia verticala de utilizare:
Contorul trebuie construit şi asamblat astfel încât sa fie asigurata menţinerea acestuia în poziţia verticala corecta (în ambele planuri perpendiculare, fata-spate şi dreapta-stanga) atunci când:
a) baza contorului este asezata pe o suprafata verticala; şi
b) o muchie de referinta (de exemplu muchia inferioarã a placii de borne) sau o linie de referinta pe carcasa contorului este orizontala.
*2) Metoda de încercare pentru efectuarea acestei verificãri consta în:
a) pentru un contor monofazat, în determinarea erorilor, mai întâi cu contorul montat normal la reţea, apoi cu conexiunile circuitelor de curent şi de tensiune inversate. Jumãtate din diferenţa între cele doua erori este valoarea variaţiei erorii. Deoarece faza câmpului exterior nu este cunoscutã, verificarea se efectueazã la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea, şi la 0,2 I(b), cu un factor de putere egal cu 0,5;
b) pentru un contor polifazat, în efectuarea a 3 masurari la 0,1 I(b), cu un factor de putere egal cu unitatea; dupã fiecare mãsurare conexiunile circuitelor de curent şi de tensiune sunt permutate cu 120°, fãrã schimbarea succesiunii fazelor. Cea mai mare diferenţa între fiecare eroare astfel determinata şi media acestor erori este valoarea variaţiei erorii.
5.3. Efecte ale marimilor de influenta
Variatiile erorii trebuie determinate pentru fiecare dintre marimile de influenta în condiţiile indicate în tabelele 6 şi 7, cu luarea în considerare a tuturor condiţiilor prezentate la pct. 5.2.


Tabelul 6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valorile maxime
Mãrimea de Condiţii de încercare Factor ale coeficientului
influenta de putere mediu de
temperatura
(%/K)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Temperatura*1) de la 0,1 I(b) pana la I(max) 1 ± 0,1
de la 0,2 I(b) pana la I(max) 0,5 inductiv ± 0,15
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


--------------
*1) Pentru o temperatura data între 10°C şi 30°C valoarea coeficientului mediu de temperatura trebuie determinata într-un interval de 20°C, centrat pe aceasta temperatura.


Tabelul 7
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Variatia
Mãrimea de Condiţii de încercare Factor maxima admisã
influenta de putere (%)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Poziţie pentru o inclinare de 3° fata de
verticala, în orice direcţie:
0,05 I(b) 1 ± 3,0
I(b) şi I(max) 1 ± 0,5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tensiune pentru o variatie cu ± 10%
din tensiunea de referinta:
0,1 I(b) 1 ± 1,5
0,5 I(max) 1 ± 1,0
0,5 I(max) 0,5 inductiv ± 1,5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Frecventa pentru o variatie cu ± 5%
din frecventa de referinta:
0,1 I(b) 1 ± 1,5
0,5 I(max) 1 ± 1,3
0,5 I(max) 0,5 inductiv ± 1,5
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Forma de unda*1) pentru o creştere cu 10% din
armonica de ordinul trei a undei
de curent:
la I(b) 1 ± 0,8
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inductie magnetica pentru inductia magnetica de 0,5 mT,
de origine la frecventa de referinta, în
exterioarã*2) condiţiile cele mai defavorabile
de faza şi de direcţie:
la I(b) 1 ± 3,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Succesiune pentru o inversare a succesiunii
inversata directe a fazelor:
a fazelor de la 0,5 I(b) pana la I(max) 1 ± 1,5
(încãrcare echilibrata)
0,5 I(b) încãrcare pe o faza 1 ± 2,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Camp magnetic al
unui accesoriu 0,05 I(b) 1 ± 1,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sarcina mecanicã
a dispozitivului
de înregistrare
sau a fiecãrui
dispozitiv de
înregistrare
a unui contor
cu tarif
multiplu*3) 0,05 I(b) 1 ± 2,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


-----------
*1) Atunci când este determinata variatia erorii datorate formei de unda, conţinutul de armonici al undei de tensiune trebuie sa se menţinã sub 1% şi faza armonicii de ordinul al treilea din unda de curent trebuie sa varieze între 0° şi 360°.
*2) Inductia prescrisã trebuie obţinutã în centrul unei bobine circulare cu un diametru mediu de 1 m, cu secţiune patrata, cu grosime radiala mica în raport cu diametrul şi care furnizeazã o forta magnetomotoare corespunzãtoare la 400 amperspire.
*3) Influenta sarcinii mecanice a unui dispozitiv de înregistrare trebuie compensata când contorul este reglat.
5.4. Efecte ale supracurentilor de scurta durata
Circuitul de încercare trebuie sa fie neinductiv. Dupã aplicarea supracurentului de scurta durata tensiunea trebuie menţinutã la borne şi contorul este lãsat în repaus pana revine la temperatura sa iniţialã (aproximativ o ora).
Contoarele trebuie sa suporte soc de curent (obţinut, de exemplu, prin descãrcarea unui condensator sau de la reţea printr-un circuit de comanda cu tiristor) cu o valoare de vârf egala cu de 50 de ori curentul maxim (pana la cel mult 7.000 A) şi care se menţine la o valoare de 25 de ori mai mare decât curentul maxim (sau cel mult 3.500 A) timp de 1 ms.
La sfârşitul acestei încercãri variatia erorii nu trebuie sa fie mai mare de 1,5% la curent de baza şi factor de putere egal cu unitatea.
5.5. Variatia erorii datoratã încãlzirii proprii
Dupã ce contorul a fost menţinut la tensiunea de referinta timp de cel puţin o ora cu circuitele de curent nealimentate, trebuie aplicate acestor circuite valorile maxime ale curentului. Eroarea contorului trebuie determinata imediat dupã punerea în funcţiune şi apoi la intervale de timp suficient de scurte pentru a permite trasarea corecta a curbei de variatie a erorii ca o funcţie de timp.
Încercarea trebuie continuatã timp de cel puţin o ora pana când variatia care rezulta de-a lungul unei perioade de 20 de minute nu depãşeşte 0,2%.
Variatia erorii datoratã încãlzirii proprii, determinata asa cum este indicat mai sus, nu trebuie sa fie mai mare de 1% pentru factorul de putere egal cu unitatea şi 1,5% pentru factorul de putere 0,5.
5.6. Mers în gol
În condiţiile specificate la pct. 5.2, când circuitele de curent ale contorului sunt deschise, rotorul nu trebuie sa se roteasca liber pentru orice valoare a tensiunii cuprinsã între 80% şi 110% din tensiunea de referinta; rotorul poate sa se roteasca incet, dar nu trebuie sa efectueze o rotaţie completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerinta trebuie aplicatã numai atunci când o rola este antrenata.
5.7. Pornire
În condiţiile specificate la pct. 5.2, dacã valoarea curentului care strabate contorul este egala cu 0,005 I(b) pentru factorul de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie sa porneascã şi sa continue sa se roteasca. Trebuie verificat dacã rotorul efectueazã cel puţin o rotaţie completa. În cazul unui dispozitiv inregistrator de tipul cu role, aceasta cerinta trebuie aplicatã numai atunci când una sau doua role sunt antrenate.
5.8. Concordanta între indicaţia dispozitivului inregistrator şi constanta contorului
Raportul dintre numãrul de rotatii ale rotorului contorului şi indicaţia dispozitivului de înregistrare trebuie sa fie corect.
5.9. Limite de reglare
Un contor reglat pentru a corespunde cerinţelor prezentei norme de metrologie legalã CEE trebuie sa aibã cel puţin urmãtoarele limite de reglare:
a) reglare la sarcina intreaga: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referinta, frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu unitatea;
b) reglare la sarcina mica: ± 4% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,05 I(b), tensiune de referinta, frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu unitatea;
c) reglare la sarcina inductiva (în cazul în care contorul poate fi astfel reglat): ± 1% din variatia vitezei rotorului la curent egal cu 0,5 I(max), tensiune de referinta,
frecventa de 50 Hz şi factor de putere egal cu 0,5 inductiv.
6. Aprobare de model CEE
Aprobarea de model CEE pentru contoarele de energie electrica este conformã prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piata a mijloacelor de mãsurare.
6.1. Procedura pentru aprobare de model CEE
6.1.1. Documentaţie tehnica
O cerere pentru aprobare de model CEE trebuie însoţitã de urmãtoarele documente:
- un desen sau o fotografie, cu imaginea completa a contorului;
- o descriere detaliatã a construcţiei contorului şi a principalelor elemente componente ale acestuia (inclusiv orice varianta);
- desene ale urmãtoarelor componente principale (incluzând orice varianta):
. sasiu, maner şi puncte de prindere;
. capac;
. placa şi capac de borne;
. dispozitiv motor, infasurari şi intrefier;
. dispozitiv de franare şi metoda de reglare;
. dispozitiv (dispozitive) de înregistrare;
. rotor;
. suspensiile superioarã şi inferioarã ale rotorului;
. dispozitive de compensare a temperaturii;
. dispozitive de compensare a suprasarcinii;
. dispozitiv de reglare a sarcinii inductive;
. dispozitiv de reglare a sarcinii mici;
. circuite auxiliare;
. placuta indicatoare;
- schema de conexiuni interne şi externe (inclusiv circuitele auxiliare), cu prezentarea succesiunii fazelor;
- tabele cu toate infasurarile de tensiune şi de curent, de exemplu: numãr de spire, dimensiuni ale conductoarelor, izolatie;
- tabel cu constantele contorului şi cuplurile pentru toate valorile de tensiune şi curent;
- o descriere, cu desene de prezentare, a poziţiilor pentru marcaje de verificare şi pentru sigilii.
6.1.2. Prezentarea contoarelor supuse aprobãrii de model CEE
Cererea de aprobare de model CEE trebuie însoţitã de prezentarea a 3 contoare care reprezintã modelul [vezi pct. 1.9 lit. b)].
Biroul Roman de Metrologie Legalã poate solicita prezentarea unor contoare suplimentare dacã:
- solicitarea nu se referã doar la cele 3 contoare menţionate anterior, ci şi la una sau mai multe variante ale acestora (material al carcasei, toate dispozitivele pentru tarif multiplu, dispozitive de anulare a indicaţiilor şi dispozitive de blocare a mersului înapoi etc.) care pot fi considerate ca fiind de acelaşi tip, în particular când dispunerea bornelor este diferita;
- solicitarea se referã la extinderea unei aprobãri de model anterioare.
6.2. Examinarea pentru aprobare de model CEE
Contoarele supuse aprobãrii de model CEE trebuie sa corespundã cerinţelor prezentate la pct. 2, 3, 4 şi 5.
Pentru a se lua în considerare posibilele erori datorate metodelor de etalonare, atunci când sunt trasate curbele erorilor corespunzãtoare tabelelor 3 şi 4, axa absciselor poate fi deplasata, paralel cu ea însãşi, cu pana la 1%, pentru fiecare dintre aceste curbe.
6.3. Puncte de mãsurare pentru incercarile efectuate în cadrul aprobãrii de model CEE
Atunci când sunt efectuate incercarile privind cerinţele metrologice prezentate la pct. 5, masurarile trebuie efectuate cel puţin în urmãtoarele puncte:
- pentru toate contoarele monofazate şi contoarele polifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere egal cu unitatea: 5%, 10%. 20%, 50% şi 100% din I(b) şi fiecare mutiplu întreg al curentului de baza pana la valoarea I(max);
- pentru toate contoarele monofazate şi contoarele trifazate cu sarcina echilibrata, la factor de putere 0,5 inductiv: 10%, 20%, 50% şi 100% din I(b) şi fiecare mutiplu întreg al curentului de baza pana la valoarea I(max);
- pentru contoare polifazate cu sarcina pe o singura faza: 20%, 50% şi 100% din I(b), 50% şi 100% din I(max), la factor de putere egal cu unitatea, şi 100% din I(b), la factor de putere 0,5 inductiv.
Aceste încercãri trebuie efectuate, în mod succesiv, pe toate fazele.
Efectele marimilor de influenta trebuie examinate cel puţin în urmãtoarele puncte:
- influenta temperaturii ambiante:
- 0,1 I(b), I(b) şi I(max) la factor de putere egal cu unitatea;
- 0,2 I(b), I(b) şi I(max) la factor de putere 0,5 inductiv;
- influenta poziţiei, tensiunii, frecvenţei, formei de unda, inductiei magnetice externe, câmpului magnetic al unui accesoriu şi sarcinii mecanice a fiecãrui dispozitiv inregistrator pentru punctele şi în condiţiile prevãzute în tabelul 6;
- influenta inversarii succesiunii fazelor (contoare polifazate):
- pentru 0,5 I(b), I(b) şi I(max) cu sarcina echilibrata şi la factor de putere egal cu unitatea;
- pentru 0,5 I(b) cu sarcina pe o singura faza şi la factor de putere egal cu unitatea (aceasta ultima încercare va fi repetatã pentru fiecare dintre faze).
Trebuie efectuate urmãtoarele încercãri:
- incercarile la supracurenti de scurta durata, încãlzirea proprie şi pornirea şi verificarea limitelor de reglare trebuie efectuate conform prevederilor pct. 5.4, 5.5, 5.7 şi 5.9;
- incercarile la funcţionare în gol trebuie efectuate la valori ale tensiunii de 80%, 100% şi 110% din tensiunea de referinta;
- încercarea dispozitivului de înregistrare trebuie efectuatã în condiţiile specificate la pct. 5.8. Durata încercãrilor trebuie sa fie suficienta pentru ca incertitudinea de citire sa nu depãşeascã ± 0,2%.
6.4. Certificatul aprobãrii de model CEE
Certificatul aprobãrii de model CEE trebuie sa fie însoţit de descrieri, desene şi diagrame necesare pentru identificarea modelului şi pentru explicarea functionarii acestuia.
7. Verificare iniţialã CEE
Verificarea iniţialã a contoarelor de energie electrica se efectueazã conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.055/2001 . Aceste cerinţe sunt suplimentate cu urmãtoarele prevederi speciale:
Verificarea iniţialã a contoarelor de energie electrica cuprinde verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice şi evaluarea conformitatii cu modelul aprobat.
7.1. Verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice
Verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice trebuie sa garanteze calitatea contoarelor conform pct. 7.1.1.
7.1.1. Lista verificãrilor privind cerinţele tehnice şi metrologice:
(1) verificarea rigiditatii dielectrice;
(2) verificarea proprietãţilor mecanice cu capacul contorului montat;
(3) verificarea la mers în gol;
(4) verificarea de pornire;
(5-10) verificãri privind exactitatea;
(11) verificarea constantei.
Verificãrile trebuie efectuate, de preferinta, în ordinea prezentatã la pct. 7.1.2. şi 7.1.3.
7.1.2. Condiţii de verificare a cerinţelor tehnice şi metrologice
Verificãrile trebuie efectuate asupra fiecãrui contor, cu capacul montat, cu excepţia verificãrii anumitor proprietãţi mecanice şi, dacã este necesar, pentru verificarea dispozitivului inregistrator.
Cu toate acestea, atunci când verificarea iniţialã CEE este efectuatã la producãtor şi dacã se accepta iniţial ca nu sunt afectate performanţele contorului, verificãrile pot avea loc fãrã capac.
Atunci când sunt verificate proprietãţile izolatiei capacul contorului trebuie sa fie montat. Dupã desfãşurarea cu rezultate satisfãcãtoare a verificãrilor de rigiditate dielectrica, dar înaintea oricãror alte verificãri, contoarele trebuie alimentate timp de cel puţin o jumãtate de ora la tensiunea de referinta şi cu curent de 0,1 I(b), la factor de putere egal cu unitatea. Aceasta permite încãlzirea prealabilã a circuitelor de tensiune şi verificarea miscarii libere a rotorului.
Verificãrile prevãzute la pct. 7.1.1 (3) şi la pct. 7.1.1 (11) trebuie efectuate în condiţiile prezentate în tabelul 8.


Tabelul 8
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Mãrimea de influenta Valoarea de referinta Variatia maxima admisã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Temperatura ambianta 23°C ± 2°C*1)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Poziţie verticala ± 1°
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tensiune valoarea tensiunii de ± 1,5%
referinta
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Frecventa 50 Hz ± 0,5%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Forma undei de tensiune sinusoidala factor de distorsiune
şi curent mai mic de 5%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inductie magnetica fãrã inductie care sa nu
externa la producã variatii ale
frecventa de 50 Hz erorii mai mari de ± 0,3%
pentru 0,1 I(b), la factor
de putere egal cu
unitatea*2)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru contoare polifazate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ordinea fazelor succesiune directa a
fazelor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dezechilibru al fãrã ca la pct. 5.2 lit. e),
tensiunilor şi cu înlocuirea valorii
curentilor*3) 1% cu 1,5%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


--------------
*1) Verificãrile pot fi efectuate la o temperatura în afarã intervalului 21°C - 25°C, dar în interiorul intervalului 15°C - 30°C, cu condiţia sa se efectueze o corectie fata de temperatura de referinta de 23°C prin utilizarea coeficientului mediu de temperatura indicat de producãtor.
*2) A se vedea nota 2 din tabelul 5.
*3) Cu excepţia verificãrilor cu sarcina pe o singura faza.
7.1.3. Efectuarea verificãrilor
7.1.3.1. Verificarea rigiditatii dielectrice [verificarea prevãzutã la
pct. 7.1.1 (1)]
Verificarea la tensiune alternativa consta în aplicarea timp de un minut a unei tensiuni alternative la o frecventa de 50 Hz şi o valoare efectivã de 2 kV între toate bornele conectate împreunã şi suprafata metalicã plana pe care este plasat contorul. Pentru aceasta verificare acele circuite auxiliare cu tensiune nominalã mai mica sau egala cu 40 V trebuie conectate la suprafata metalicã plana.
Verificarea trebuie efectuatã de producãtor, pe propria rãspundere, asupra fiecãrui exemplar. Biroul Roman de Metrologie Legalã trebuie sa efectueze supravegherea acestei încercãri.
7.1.3.2. Verificãri care trebuie efectuate cu capacul montat [verificarea prevãzutã la pct. 7.1.1 (2)]:
- constatarea vizuala a stãrii carcasei şi a placii de borne;
- verificarea poziţiei corecte a discului;
- verificarea prezentei tuturor particularitatilor prescrise.
7.1.3.3. Mers în gol [verificarea prevãzutã la pct. 7.1.1 (3)]
Biroul Roman de Metrologie Legalã trebuie sa aleagã între urmãtoarele doua verificãri:
a) când contorul este alimentat la tensiune de referinta, curent egal cu 0,001 l b şi factor de putere egal cu unitatea, rotorul nu trebuie sa efectueze o rotaţie completa;
b) verificarea conform pct. 5.6.
7.1.3.4. Pornire [verificarea prevãzutã la pct. 7.1.1 (4)]
Acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuatã în condiţiile prevãzute la pct. 7.1.3.3 lit. a), verificarea la pornire trebuie efectuatã dupã cum urmeazã:
- atunci când contorul este alimentat la tensiunea de referinta, curent egal cu 0,006 I(b) şi factor de putere egal cu unitatea, rotorul trebuie sa porneascã şi sa efectueze mai mult de o rotaţie completa;
- acolo unde verificarea la mers în gol a fost efectuatã în condiţiile prevãzute la pct. 7.1.3.3 lit. b), verificarea la pornire trebuie efectuatã potrivit pct. 5.7.

NOTA:
Verificãrile prevãzute la pct. 7.1.1 (3) şi pct. 7.1.1 (4) trebuie sa fie efectuate asupra contoarelor polifazate cu toate fazele încãrcate.
7.1.3.5. Verificãri privind exactitatea [verificãrile prevãzute la pct. 7.1.1 (5) - pct. 7.1.1 (10)]
Verificãrile de exactitate trebuie efectuate pentru valori ale curentului şi factorului de putere indicate în tabelul 9. Nu este necesar sa se aştepte pana când infasurarile ating echilibrul termic. Deoarece condiţiile în care se efectueazã aceste verificãri nu sunt în mod obişnuit condiţiile reglementate pentru incercarile de model, valorile cuprinse în tabelul 9, care sunt mai largi, sunt utilizate în locul valorilor prezentate în tabelele 3 şi 4.


Tabelul 9
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãrul Valoarea Factor Sarcina Erori tolerate
verificãrii curentului de putere Contoare contoarelor (%)
polifazate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(5) 0,05 I(b) 1 monofazate şi echilibrata ± 3,0 (1)
polifazate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(6) I(b) 1 monofazate şi echilibrata ± 2,5
polifazate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(7) I(b) 0,5 inductiv monofazate şi echilibrata ± 2,5
polifazate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(8) şi (9) I(b) 1 polifazate o faza ± 3,5
încãrcatã
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(10) I(max) 1 monofazate echilibrata ± 2,5
şi polifazate
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


NOTA:
Verificarea prevãzutã la pct. 7.1.1 (5) efectuatã asupra contoarelor cu mai multe tarife trebuie repetatã pentru fiecare citire corespunzãtoare unui tarif diferit. Electromagnetul (electromagnetii) de reglare a tarifului trebuie alimentat conform specificatiilor din schema de conexiuni.
Erorile limita nu pot fi în mod sistematic de acelaşi semn.
7.1.3.6. Verificarea concordanţei dispozitivului de înregistrare cu constanta contorului [verificarea prevãzutã la pct. 7.1.1 (11)]
Trebuie verificat ca valoarea raportului dintre numãrul de rotatii ale rotorului contorului şi indicaţia dispozitivului de înregistrare sa fie corecta.
7.1.3.7. Incertitudinea masurarii
Caracteristicile mijloacelor de mãsurare şi ale altor aparate utilizate la efectuarea verificãrilor prevãzute la pct. 7.1.1 (5) - 7.1.1 (10) şi, acolo unde se aplica, la pct. 7.1.1 (1) trebuie sa fie astfel încât erorile de mãsurare care pot fi atribuite acestora sa nu depãşeascã în valoare relativã:
- ± 0,4% la factor de putere egal cu unitatea;
- ± 0,6% la factor de putere 0,5 (inductiv).
7.2. Examinarea conformitatii cu modelul aprobat
7.2.1. Natura examinãrii conformitatii cu modelul aprobat
Biroul Roman de Metrologie Legalã efectueazã o examinare a conformitatii cu modelul aprobat, la intervale de timp stabilite de acesta, asupra a 3 contoare alese la întâmplare, dupã verificarea cerinţelor tehnice şi metrologice, pentru a decide dacã proprietãţile metrologice ale contoarelor produse şi prezentate la verificarea iniţialã CEE sunt conforme cu cerinţele prezentei norme de metrologie legalã CEE.
Aceasta examinare trebuie sa conţinã una sau mai multe verificãri alese dintre cele descrise la pct. 3 şi 5, în special dintre cele care servesc la determinarea efectelor marimilor de influenta.
Aceste verificãri trebuie sa se efectueze în condiţiile de referinta descrise la pct.
5.2 şi în punctele de mãsurare prezentate la pct. 6.3.
Urmãtoarele caracteristici pot fi, de asemenea, verificate dupã ce carcasa a fost deschisã:
- calitatea protecţiei suprafeţei, de exemplu a vopselei;
- raportul de angrenare;
- tipul mecanismului dispozitivului inregistrator;
- calitatea lipiturilor şi/sau a sudurilor;
- grosimea suruburilor;
- lipsa piliturilor şi a prafului metalic;
- limite ale reglajului (control vizual).

NOTA:
Atunci când contoarele unui model aprobat sunt fabricate în producţie de serie, se recomanda ca periodicitatea de examinare a conformitatii cu modelul aprobat sa fie proporţionalã cu volumul producţiei. Aceasta procedura trebuie sa fie efectuatã de fiecare data când sunt depistate orice defecte aparent sistematice în timpul verificãrii cerinţelor tehnice şi metrologice de acceptare sau al altor verificãri.
7.3. Marcaje de verificare iniţialã CEE şi sigilare
Contoarele care corespund la verificarea iniţialã CEE trebuie sa fie marcate cu marcajele de verificare iniţialã CEE.
Sigiliile trebuie sa includã marcajele de verificare iniţialã CEE şi trebuie sa fie aplicate în asa fel încât sa asigure imposibilitatea accesului la pãrţile interne în funcţiune ale contorului fãrã ruperea sigiliilor.
-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016