Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 41 din 16 ianuarie 2008 privind aprobarea Metodologiei specifice pentru screeningul biologic al populatiei in expunerea la plumb
ORDIN nr. 41 din 16 ianuarie 2008 privind aprobarea Metodologiei specifice pentru screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 28 ianuarie 2008 Vãzând Referatul de aprobare al Autoritãţii de sãnãtate publicã nr. 556 din 16 ianuarie 2008, având în vedere prevederile titlului I "Sãnãtatea publicã" din <>Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, conform prevederilor <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.727/2006 pentru aprobarea programului de screening biologic al populaţiei în expunerea la plumb, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii Publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ministrul sãnãtãţii publice emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aprobã Metodologia specificã pentru screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Autoritatea de sãnãtate publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, precum şi autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin transpune anexele tehnice I, II, III din Directiva 77/312/EEC din 29 martie 1977 privind screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sãnãtãţii publice, Gheorghe Eugen Nicolãescu Bucureşti, 16 ianuarie 2008. Nr. 41. ANEXÃ METODOLOGIE SPECIFICÃ pentru screeningul biologic al populaţiei în expunerea la plumb I. Etapa 1: Identificarea şi clasificarea oraşelor şi aglomerãrilor din România în care poluarea mediului cu plumb prezintã un risc semnificativ pentru sãnãtatea populaţiei 1. Dupã mãrimea localitãţii - numãrul populaţiei: a) oraşe/aglomerãri mai mari de 500.000 de locuitori; b) oraşe/aglomerãri mai mari de 250.000 de locuitori; c) oraşe/aglomerãri mai mici de 250.000 de locuitori; 2. Identificarea surselor semnificative de poluare cu plumb a mediului de viaţã al localitãţilor: a) traficul auto; b) industriale (metalurgie neferoasã, topitorii, exploatãri miniere etc); c) obiceiuri locale, mici meşteşugari; d) altele. 3. Identificarea principalilor factori de mediu afectaţi: a) aer atmosferic; b) sol; c) apa potabilã; d) alimente, altele. 4. Evaluarea preliminarã a expunerii: a) evaluarea datelor de mediu existente cu privire la concentraţiile plumbului în mediile identificate la pct. 3; b) date din ultimii 5 ani (pe cât posibil). 5. Identificarea grupelor critice populaţionale cu expunere semnificativã la plumb: a) identificarea numãrului, procentului de populaţie expusã, pentru fiecare situaţie; b) identificarea de grupe populaţionale susceptibile - grupe critice (nou-nãscuţi, copii cu vârsta cuprinsã între 0-6 ani în special, femei gravide). II. Etapa a 2-a: Identificarea loturilor populaţionale în vederea screeningului biologic din cadrul oraşelor şi aglomerãrilor selecţionate în etapa 1 Loturile: 1. numãr total (cel puţin 100 în oraşele mai mari de 250.000 de locuitori), din care grupuri critice: * nou-nãscuţi; * copii cu vârsta cuprinsã între 0-6 ani; * femei gravide. 2. Se vor investiga persoanele care se oferã voluntar şi care şi-au dat consimţãmântul în scris pentru a putea fi recoltate probele biologice. De asemenea, se va cere acordul scris pentru a folosi datele din chestionar în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul copiilor este nevoie de consimţãmântul scris al pãrinţilor. 3. Criterii de excludere din lot: expunerea profesionalã la plumb la locul de muncã. III. Etapa a 3-a: Investigaţiile medicale 1. Chestionarul: a) chestionarul de evaluare a condiţiilor de viaţã şi muncã şi de evaluare a stãrii de sãnãtate preexistente, elaborat de cãtre Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti (ISPB), prevãzut la anexa nr. 4 la prezenta metodologie; b) va fi completat pentru fiecare persoanã investigatã. 2. Screeningul populaţional: a) metoda de referinţã - plumbemia: * metoda de laborator de referinţã - spectrofotometrie de absorbţie atomicã - din sânge venos; * metoda alternativã - kituri de testare rapidã, sânge venos sau capilar, de echivalat de cãtre ISPB. b) metode alternative şi/sau adiţionale de screening: determinarea activitãţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic - delta-aminolevulinic dehidrataza (ALAD), conform anexelor nr. 1, 2 şi 3 la prezenta metodologie; c) toate recoltãrile de probe biologice vor fi însoţite de fişe de identificare; d) toate recoltãrile biologice vor fi executate în condiţii de maximã siguranţã şi securitate sanitarã, cu respectarea eticii şi deontologiei profesionale, a confidenţialitãţii datelor şi cu respectarea normelor de siguranţã şi securitate sanitarã în prelevarea probelor. 3. Posibile evaluãri suplimentare: - mãsurãtori somatometrice, tensiune arterialã, teste de dezvoltare neuropsihicã (WISC - QI, Bender - Santuci, timpul de reacţie auditiv şi vizual) IV. Identificarea laboratoarelor care vor efectua analizarea probelor şi stabilirea programului de asigurarea calitãţii: a) indentificarea laboratoarelor din cadrul oraşelor şi aglomerãrilor identificate în etapa 1, care pot analiza în condiţii optime plumbemia şi/sau ALAD; b) în cazul în care nu se identificã laboratoare în oraşele şi aglomerãrile identificate în etapa 1, se trece la identificarea de laboratoare alternative în aşa fel încât sã se poatã asigura conservarea şi transportarea probelor în condiţii optime; c) la nivelul ISPB se va asigura controlul de calitate al probelor biologice, plumbemie şi ALAD şi exerciţii de intercomparare între laboratoarele selecţionate. V. Organizarea de campanii de screening de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene (ASPJ) în colaborare cu ISPB VI. Prelucrarea şi centralizarea datelor din campanie, elaborarea rapoartelor pentru fiecare campanie de cãtre ASPJ în colaborare cu ISPB VII. Transmiterea datelor centralizate cãtre ISPB pentru întocmirea raportului naţional şi înaintarea acestuia cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice ANEXA 1 ------- la metodologie -------------- RELAŢIA DOZÃ - EFECT Procentele plumbemiei reţinute pentru evaluarea rezultatelor supravegherii biologice rezultã din analizarea datelor ştiinţifice privind diferitele efecte toxice ale plumbului. Aceastã analizã, care ţine seama de variaţiile normale ale valorilor biologice ale populaţiei, permite stabilirea unor relaţii cvasicantitative între dozã şi efect. Urmãtoarele relaţii dozã-efect sunt reţinute ca bazã de referinţã pentru aplicarea metodologiei: a) o descreştere a activitãţii ALAD în globulele roşii, ca urmare a unei expuneri la plumb, atât cât sã nu aibã loc o perturbare în hematopoiezã, poate fi acceptatã pentru populaţie. Pentru plumbemiile mai mici de 15-20 f2æg/100 ml, se considerã în prezent cã descreşterea activitãţii ALAD nu produce perturbãri în hematopoiezã; b) creşterea protoporfirinelor eritrocitare (PPE) în sânge indicã o interferenţã cu utilizarea fierului, inhibând astfel sinteza hemului. Creşterea PPE intervine pentru procentele de plumbemie mai mari de 20-30 f2æg/100ml. O creştere a PPE se poate datora totuşi şi altor cauze; c) interferenţa cu sinteza gluthationului nu poate fi toleratã decât la un mic segment al populaţiei şi numai în mãsura în care aceasta este slabã şi nu produce alte manifestãri subclinice. Aceastã interferenţã inacceptabilã cu sinteza gluthationului nu intervine atunci când valorile plumbemiei sunt sub 30 f2æg/100 ml; d) creşterea semnificativã în secreţiile urinare a acidului delta-aminolevulinic (ALAU) este un semn al perturbãrii importante a metabolismului porfirinelor şi constituie astfel un semn de sãnãtate deficientã. Creşterea semnificativã din punct de vedere statistic a ALAU nu intervine decât pentru valori ale plumbemiei mai mari de 35 f2æg/100 ml. ANEXA 2 ------- la metodologie -------------- CORESPONDENŢA dintre procentele plumbemiei şi activitatea enzimaticã Corespondenţa dintre procentele plumbemiei şi activitatea enzimaticã a ALAD, mãsuratã dupã metoda europeanã standardizatã, conform anexei nr. 3 la metodologie, este urmãtoarea: Plumbemie ALAD (f2æg/100 ml sânge) (unitãţi/litru) 35 20 30 25 20 35 Atât timp cât valorile mãsurate ale ALAD sunt într-un mod semnificativ superioare limitelor de mai sus pentru diferite segmente de populaţie, nu este necesar sã se efectueze noi mãsurãri ale procentelor de plumbemie în vederea confirmãrii. ANEXA 3 ------- la metodologie -------------- PRESCRIPŢII TEHNICE privind determinarea activitãţii ALAD Metoda europeanã standardizatã pentru determinarea activitãţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic Principiul metodei adoptate pentru determinarea activitãţii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic este bine cunoscut. El se bazeazã pe incubaţia enzimei cu un exces de substrat de acid delta-aminolevulinic. Porfobilinogenul format dupã un timp determinat este amestecat cu reactivul lui Ehrlich modificat şi culoarea obţinutã este mãsuratã cu ajutorul unui fotometru faţã de alb. Cantitatea de porfobilinogen produs indicã activitatea ALAD. Metoda Efectul luminii Experienţele recente au arãtat cã porfobilinogenul mai ales este foarte sensibil la luminã. Întreaga analizã ar trebui sã fie realizatã în absenţa oricãrei lumini solare directe în laborator (nu numai în locul în care se efectueazã analiza). Prima fazã - Prelevarea probelor de sânge şi conservarea înaintea analizei: - se ia o probã de sânge de 2 ml sânge venos cu ajutorul unei seringi din plastic (nestabilizatã la plumb) în prezenţa heparinei uscate (< 5 mg); - se preparã imediat 4 prelevãri de 0,2 ml repartizate în tuburi de plastic (nestabilizate la plumb) şi se rãcesc la temperatura de 4°C. Pipetarea se efectueazã cu pipete gradate de tip Marburg; - dacã analiza se efectueazã într-un interval de 3 ore, nu este necesarã rãcirea probelor; - durata maximã de pãstrare a probelor la temperatura de 4°C este de 24 de ore; - chiar înainte de analizã, probele trebuie introduse într-o baie de apã foarte rece timp de 10 minute. Observaţie: Printre materialele plastice citãm polietilena, polistirenul şi polipropilena. Durata pãstrãrii de 24 de ore la temperatura de 4°C rezultã dintr-o estimare prudentã. Acest interval de timp este suficient pentru a permite transportul probei din locul în care s-a fãcut prelevarea la un laborator central, în vederea analizei. Dintre cele 4 prelevãri de sânge 3 trebuie sã fie folosite pentru determinarea ALAD şi una drept probã-martor. A doua fazã - Determinarea hematocritului: Aceastã determinare trebuie sã fie efectuatã: - în acelaşi timp cu proba de sânge; - printr-o metodã capilarã folosind douã probe. Se centrifugheazã dupã închiderea unei extremitãţi la o vitezã de cel puţin 30.000 de rotaţii pe minut (nu mai puţin de 5 minute). Observaţie: Aceastã determinare trebuie, de preferinţã, sã se realizeze pe loc, dar la mai puţin de 24 de ore de la prelevarea probei de sânge. Se utilizeazã, dacã este posibil, o centrifugã microhematocritã. A treia fazã - Hemoliza: - se hemolizeazã 3 probe de sânge dezgheţate în prealabil cu 1,3 ml apã distilatã (adusã în prealabil la temperatura de 37°C) timp de 10 minute la temperatura de 37°C ± 0,2°C; - se adaugã apã, de preferinţã cu ajutorul unei pipete gradate de 2 ml, apoi se amestecã bine; - în acest stadiu probele nu se mai agitã. Observaţie: S-a decis folosirea de apã şi nu de Triton X 100 pentru hemolizã. Experienţele de hemolizã cu Triton X 100 conduc la o frânare considerabilã a activitãţii ALAD, care nu a putut fi încã explicatã şi care ar putea corespunde unui artefact. A patra fazã - Adãugarea soluţiei de ALA la hemolizã: - se preparã soluţia de ALA; - ea nu trebuie preparatã cu mai mult de 5 ore înainte; - se aduce aceastã soluţie la temperatura de 37°C timp de 10 minute înaintea adãugãrii; - se adaugã 1 ml din aceastã soluţie hemolizatului, de preferinţã cu ajutorul unei pipete cu bulã de 1 ml, apoi se amestecã. Observaţie: A fost stabilit un pH de 6,4, experienţele demonstrând cã la aceastã valoare a pH-ului corespunde cea mai bunã corelaţie dintre activitãţile ALAD şi procentele plumbemiei pentru populaţiile normale. Nu este vorba de a se obţine un maximum de activitate (realizabil prin ridicarea pH-ului), deoarece activitãţile de determinat sunt suficient de importante. A cincea fazã - Prepararea martorului: - 0,2 ml de sânge tratat ca pentru determinarea ALAD pânã în momentul adãugãrii soluţiei de ALA; în locul acesteia se adaugã 1 ml de soluţie de HgCl2-TCA, apoi 1 ml de soluţie de ALA şi se procedeazã mai departe la fel ca pentru determinarea ALAD (vezi mai jos); - pentru adãugarea menţionatã mai sus se folosesc pipete pentru suflat. Observaţie: Doar un singur martor este comparat cu o serie de 3 încercãri pentru fiecare eşantion de sânge. Dacã densitatea opticã obţinutã pentru martor este prea mare, se va repeta operaţia pentru control. A şasea fazã - Incubaţia: - 60 de minute la temperatura de 37°C ± 0,2°C în bainmarie; - timpul de incubaţie porneşte de la adãugarea soluţiei de ALA. Observaţie: Timpul de incubaţie de 60 de minute a fost ales pentru a creşte în mod natural activitatea ALAD, dat fiind cã nicio altã fazã nu a avut ca efect creşterea artificialã a activitãţii. Experienţele au arãtat cã relaţia timp de incubaţie-activitate este liniarã pentru intervalele de timp care depãşesc douã ore. Temperatura de incubaţie a fost menţinutã la temperatura de 37°C din motive practice. A şaptea fazã - Oprirea reacţiei PBG: - se adaugã 1 ml de soluţie de HgCl(2)-TCA la amestecul de incubaţie, de preferinţã cu o pipetã de suflat cu bulã de 1 ml. A opta fazã - Centrifugarea şi filtrarea: - 30.000 de rotaţii pe minut; - filtrare cu hârtie Whatman nr. 54 sau echivalentã (rezistentã la acid). Observaţie: Centrifugarea trebuie sã dureze aproximativ 10 minute. Faza de filtrare a fost introdusã în scopul de a evita pipetarea particulelor mici pe suprafaţa lichidului de deasupra. Se pare cã aceste particule produc o reacţie coloratã cu reactivul lui Ehrlich. Mai multe încercãri au arãtat cã introducerea fazei de filtrare îmbunãtãţeşte reproductibilitatea. La nevoie, faza de filtrare poate fi înlocuitã de o a doua centrifugare. A noua fazã - Reacţia cu reactivul lui Ehrlich: - se amestecã 1 ml de lichid de deasupra cu 1 ml din reactivul lui Ehrlich modificat, folosind pipete cu bulã; - se amestecã cu ajutorul unui amestecãtor de tip Vortex pentru a asigura omogenitatea; - se lasã sã reacţioneze timp de 5 minute înainte de a mãsura extincţia. Observaţie: Pentru a asigura omogenitatea este important sã se urmãreascã amestecarea intimã a lichidului de deasupra cu reactivul lui Ehrlich. A zecea fazã - Mãsurarea extincţiei: - se etaloneazã spectrofotometrul cu ajutorul unei soluţii de fenolftaleinã într-un tampon alcalin; - mãsurarea extincţiei probei în raport cu martorul de 555 nm într-o celulã de 1 cm (sau de 2 cm dacã absorbţia este foarte slabã). A unsprezecea fazã - Calculul activitãţii enzimatice: - ecuaţia care permite calculul activitãţii este urmãtoarea:
OD corr. x 35 x 2 x 100 x K ──────────────────────────── =f2æ moli ALA/mn/ml RBC = U/ml, Hct % x 60 x 62
în care: OD - extincţia mãsuratã; 60 - timpul de incubaţie; 35 - factorul de diluţie; 62 - coeficientul molar al extincţiei în cmc/f2æmol; K - coeficientul de corecţie spectrofotometricã. Observaţie: Unitãţile propuse sunt conforme cu recomandãrile referitoare la nomenclatorul enzimelor al Uniunii Internaţionale de Biochimie. SOLUŢII 1. Prepararea unei soluţii de ALA Soluţia A: - 1,78 g de Na(2)HPO(4)-2H(2)O dizolvatã în 100 ml de apã distilatã (de preferinţã prin deionizare Soluţia B: - 1,38 g de NaH(2)PO(4)-1H(2)O dizolvatã în 100 ml de apã distilatã; - 29 ml de soluţie A + 71 ml de soluţie B dau un tampon de 0,1 M de fosfat de Na la pH 6,4. Aceastã forţã ionicã a tamponului este necesarã pentru a împiedica orice variaţie a pH-ului în soluţia de reacţie; - 167,6 mg de ALA-HCl sunt dizolvate în soluţia B (aceasta fiind mereu acidã); pH-ul este ajustat la 6,4 cu ajutorul soluţiei A. Volumul este apoi adus la 100 ml cu soluţia tampon de 0,1 M fosfat de Na la pH 6,4. Aceastã preparare dã o soluţie de 0,01 M de ALA. 2. Soluţia de HgCl(2)-TCA: - 1,35 g de HgCl(2) sunt dizolvate în 100 ml de acid tricloracetic 10%. 3. Soluţia de reactiv al lui Ehrlich Reactivi: - 2,5 g de dietilaminobenzaldehidã (pDMAB); - 0,25 g de HgCl(2) dizolvate în 10 ml de acid acetic glacial; - acid percloric cu masa specificã de 1,7; - acid acetic glacial. Preparare: Se dizolvã pDMAB în 50 ml de acid acetic glacial, se adaugã 24,5 ml de acid percloric şi 4 ml de HgCl(2). Se amestecã, se rãceşte şi se aduce la 100 ml cu acid acetic glacial într-un balon cotat*1). Se pãstreazã într-un flacon de culoare închisã. ----------- *1) Dacã în aceastã fazã apare o culoare brunã, reactivul trebuie aruncat. ANEXA 4 ------- la metodologie -------------- ID ............... JUDEŢUL ........... LOCALITATEA ....... Instrucţiuni de completare a chestionarului: Acest chestionar cuprinde întrebãri referitoare la persoana examinatã (anumite întrebãri se referã cu precãdere la copiii investigaţi), caracteristicile locuinţei, traficului din zona rezidenţialã. Vã rugãm sã completaţi în întregime chestionarul, iar în cazul copiilor este de preferat sã se completeze de cãtre mama copilului. La majoritatea întrebãrilor se va rãspunde prin bifarea/încercuirea rãspunsului corect sau prin scrierea pe o linie punctatã. Numele şi prenumele ......................................... Vârsta ......... ani Sexul: masculin/feminin Adresa: localitatea ..............., codul poştal ............., sectorul .............., str. ............ nr. ................. Numãr de telefon de contact ................................... . A. ÎNTREBÃRI GENERALE A1. Locul şi data naşterii: Localitatea ......., judetul ......., ziua ..., luna ..., anul .... A2. De cine este completat chestionarul (în cazul copiilor): 1. mamã 2. tatã 3. bunici 4. alţii A3. Data completãrii chestionarului: Ziua .......... luna ......... anul .............. A4. De cât timp locuiţi la adresa din prezent? 1. mai puţin de 3 ani 2. peste 3 ani 3. de la naştere A5. De cât timp locuiţi la prezenta adresã? 1. dinaintea sarcinii cu acest copil 2. dupã naşterea acestui copil B. ÎNTREBÃRI REFERITOARE LA LOCUINŢÃ ŞI LOCATARI B1. Când a fost construitã locuinţa dumneavoastrã? 1. cu mai mult de 50 de ani în urmã 2. între 50-10 ani în urmã 3. cu mai puţin de 10 ani în urmã B2. Pe ce tip de stradã este situatã locuinţa dumneavoastrã? (bifaţi o variantã) 1. stradã lateralã de cartier 2. stradã principalã de cartier 3. arterã principalã a oraşului/localitãţii 4. drum regional 5. autostradã B3. Ce tip de autovehicule circulã în zona dumneavoastrã rezidenţialã? (bifaţi toate variantele) 1. autoturisme 2. autobuze 3. alte mijloace de transport în comun, specificaţi .............. 4. camioane, maşini mari 5. toate tipurile B4. Cum apreciaţi intensitatea traficului pe strada pe care locuiţi? (bifaţi o variantã) 1. foarte intens ziua 2. intensitate medie 3. intensitate moderatã 4. intensitate redusã B5. Cum este amplasatã locuinţa în care locuiţi? 1. despãrţitã de stradã prin spaţiu verde 2. despãrţitã de stradã prin alt spaţiu (de exemplu, teren viran) 3. la stradã B6. Mentionaţi dacã se curãţã de praf/se spalã strada pe care locuiţi: DA/NU B7. Câte camere de locuit are locuinţa dumneavoastrã? ........ camere B8. Câte persoane stau permanent în locuinţã? ........... persoane B9. În cazul copiilor, cu cine locuieşte copilul în camerã? 1. singur 2. cu o persoanã 3. cu mai multe persoane B10. Unde este amplasatã camera în care vã petreceţi cea mai mare parte a timpului? 1. spre curte/spaţiu verde 2. spre stradã/trafic B11. Cât de des aerisiţi camera în care vã petreceţi cea mai mare parte a timpului? 1. zilnic 2. sãptãmânal 3. mai rar B12. Când obişnuiţi sã aerisiţi camera? 1. dimineaţa 2. la prânz 3. dupã-amiazã/seara B13. Obişnuiţi sã aspiraţi praful din locuinţã? 1. zilnic 2. sãptãmânal 3. lunar 4. mai rar B14. Obişnuiţi sã ştergeţi praful cu o cârpã udã? 1. zilnic 2. sãptãmânal 3. lunar 4. mai rar B15. În cazul copiilor, cât timp petrece copilul la joacã în faţa casei? 1. mai puţin de douã ore 2. între douã şi 4 ore 3. între 4 şi 6 ore 4. peste 6 ore B16. În cazul copiilor, unde obişnuieşte sã se joace copilul? 1. în zone special amenajate 2. în zone cu spaţiu verde 3. în zone virane 4. în apropierea zonelor cu trafic intens B17. Obişnuieşte copilul sã se joace cu nisip/pãmânt, în sezonul de primãvarã/varã/toamnã? DA/NU B18. Specificaţi dacã copilul îşi petrece o parte din timp în urmãtoarele condiţii: a) pe timpul creşei/grãdiniţei/şcolii, la bunici sau în altã parte: DA/NU b) pe timpul vacanţelor, la bunici sau în altã parte: DA/NU B19. Existã în locuinţã persoane care lucreazã în mediu profesional cu expunere crescutã la plumb? B20. Cine sunt aceste persoane? 1. mama 2. tata 3. bunicii 4. alţii B21. Sunt asigurate la locul de muncã şi folosite urmãtoarele: 1. schimbarea hainelor la sfârşitul zilei de muncã 2. duşul la sfârşitul zilei de muncã 3. nu se practicã aceste mãsuri B22. Existã în locuinţã persoane care au lucrat sau lucreazã în mediu profesional cu expunere crescutã la plumb? DA/NU B23. Cine ...................................................... În ce perioadã? De la data de ............. pânã la ............ B24. În cazul utilizãrii de legume şi fructe, spãlaţi bine aceste produse înainte de consum? DA/NU B25. Cultivaţi legume, fructe în propria gospodãrie? DA/NU B26. Unde cultivaţi legume, fructe? 1. departe de zone de trafic 2. în vecinãtatea unor zone de trafic 3. în apropierea unor zone industriale de metalurgie neferoasã B27. Obişnuiţi sã creşteţi animale în propria gospodãrie? DA/NU B28. Unde creşteţi animale? 1. departe de zonele de trafic 2. în vecinãtatea unor zone de trafic 3. în apropierea unor zone industriale de metalurgie neferoasã B29. Vã spãlaţi pe mâini ori de câte ori intraţi în casã şi înainte de fiecare masã (mai ales în cazul copiilor? DA/NU B30. Obişnuieşte copilul sã ducã jucãrii murdare la gurã (jucãrii cãzute pe jos şi nespãlate)? DA/NU C. ÎNTREBÃRI DESPRE STAREA DE SÃNÃTATE A PERSOANEI INVESTIGATE/A COPILULUI INVESTIGAT C1. În cazul copiilor, vi s-a comunicat vreodatã de un medic cã dezvoltarea fizicã a copilului este deficitarã? DA/NU C2. Aţi fost diagnosticat vreodatã (persoana investigatã sau copilul chestionat) de cãtre medic cu: a) anemie DA/NU b) lipsã de calciu DA/NU c) deficit proteic DA/NU C3. Vi s-a comunicat vreodatã de cãtre educatoarea/profesorul copilului cã acesta ar fi prezentat: a) iritabilitate, irascibilitate marcatã DA/NU b) performanţã intelectualã mai redusã DA/NU c) tulburãri de comportament DA/NU D. FACTORI EDUCAŢIONALI ŞI SITUAŢIA SOCIOECONOMICÃ D1. Ce pregãtire şcolarã are mama copilului sau persoana de sex feminin cu care locuieşte copilul? 1. primarã (clasele I-VIII) 2. şcoalã profesionalã/tehnicã 3. postlicealã 4. liceu 5. superioarã (universitate) D2. Ce pregãtire şcolarã are tatãl copilului sau persoana de sex masculin cu care locuieşte copilul? 1. primarã (clasele I-VIII) 2. şcoalã profesionalã/tehnicã 3. postlicealã 4. liceu 5. superioarã (universitate) D3. Ce profesie are mama copilului sau persoana de sex feminin cu care locuieşte copilul? 1. muncitor agricol 2. muncitor necalificat 3. muncitor semicalificat 4. muncitor calificat 5. tehnician 6. funcţionar 7. administrator 8. specialist, funcţionar superior D4. Ce profesie are tatãl copilului sau persoana de sex masculin cu care locuieşte copilul? 1. muncitor agricol 2. muncitor necalificat 3. muncitor semicalificat 4. muncitor calificat 5. tehnician 6. funcţionar 7. administrator 8. specialist, funcţionar superior E. ÎNTREBÃRI REFERITOARE LA CREŞÃ/GRÃDINIŢÃ/ŞCOALÃ E1. De cât timp frecventeazã copilul creşa/grãdiniţa sau şcoala prezentã: De ....... ani ......... luni Vã mulţumim pentru colaborare. -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
